Sunteți pe pagina 1din 641

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

Dintre cele circa 60 de GLFLRQDUHi enciclopedii botanice, mai multe sute de lucrri
articole de botanic special i tratate de botanic general pe care le-am utilizat la ela
borarea prezentei lucrri, cele mai importante au rost urmA.toSJ'(lle:

1n limba

latin :

Lin ne C., Fundamenta botanica. Amstelodami 1736


- - Philosophia botanica. Stockholmiae, 1751
- - Species plantarum, Holmiae, 1753
- - Termini botanici. Hamburgi, t 781

1n limba romn:
Borza A., Bocaiu N., Introducere In studiul covorului vegetal. Bucureti, 1965
Gbisa. E., Botanic sistematic. Plante inferioare. Bucureti, 1964
Grinescu 1., Curs de botanic general, Cluj, 1928
Guuleac M., Curs de botanic. Thallophyta, ed. III Bucureti, 1947
Pop E., Slgeanu N., Peterli 1., Manual de fiziologia plantelor. Bucureti, 1958
Zernov S. A., Hidrobiologie general. Moscova, 194~ (traducere)
"' "' "' Codul internaional de nomenclatur botanic i Codul internaional de nomenclatura
plantelor cultivate. Bucureti, 1974 (traducere)
"' "' "' Flora Republicii (Populare) Socialiste Romne. voi. I-XIII, Bucureti, 1952-1976

ln limba

englez:

Gilman J., A manual of Soi! Fungi, ed. Il, London, 1957,

Henderson I. F. i W. D., Kenneth I. H., A dictionary of scientific terms, ed. V, New York,
1953
Jackson B. D., A glossary of botanic teriDll, ed. IV, London, repr. 1960
Lindley J., lllustrated dictionary of botanica! teriDll, 1848, repr. Graham 1., Stanford, Caii
fornia, 1964
Rebder A., Manual ot cultivated trees and shrubs, ed. Il, New York, 1958
Stearn W., Botanica! Latin, London, 1966
Trease G. E., A text-book ot pharmacognosy, ed. VI, London, 1949
"' *Flora Europaea, voi. 1-111, Cambridge, 1964-1972

A
1 A-, AN- (gr. d-, dv-, prefixe privative
sau de negare), fr, lipsit de, nu
(aeephalus, ananlhus) [-less, without,
no, not; -Jos, ohne, nicbt; sans, depourvu de, non; -talan, -nl!lkUii, nem;
6el, 6cc-, ae-J
2 ABAXIALIS, abaxial, aflat pe partea lateral extern i opus axei
{floare ::::) fabaxial; auswrts der
Achse; abaxial; abaxialis, tengelyt{}]
elll6;

abreviaie,

pres

curtare (nume de autori: L. -Lnne,


cuvinte de text: ed. -ediie, semne
convenionale:

7
8

11

-peren)

11

~abbrevia

tion; AbkUrzung; abreviatwn, abregement; r~viditCs; cox:pameHBe]


ABBREVIATUS, abreviat, prescurtat, oprit in cretere {internodiu,
tulpin)
[abbreviated,
shortened;
verktirzt, abgekilrzt; ah rege, ecourte,
raccourci; megr-6vidiilt, rtividitett;
yxopo'leHH&di] -+ curtatus, decurtafus
ABERRANS (aberro), aberant, care
difer sau se abate de la tip (aberrant,
departing, difrering; abweichend, abkommend; aberrant, s'Bloignant, s'ecartant; elter3, eltlt.volod6; OTl(noHmownttcA]
ABERRAT10 f aberai o 1. Abatere
importanl il. fatA de tip. 2. Form rezultat pe cale de mutaie (aberration;
Aberration, Abweichung, Abirrung;
aMrration, ecart, eloignement; elteHis,
eltvoiOds; a6eppaQHll] dePiato
AEHORRE.VS (abhorreo)- aberrans
ABJENS (abeo), abient 1. Care face
tranziie spre. 2. Care trece in (lamina
folii in acumen abiens = lamina frunzei
trece Intr-un virf ascuit) [abient;
ausgehend, fibergehend, durchgehend ;
devenant, s'en allant en .. ; tmen6;
OTXO,IliJII{IIII:, nepeXO.lUim;d]

9 ABIETINUS, abietin 1. Asemntor


cu bradul. 2. Care crete pejsau Intre
brazi [abietinous; tannenartig; abiBtin;
feny6szer1i, feny0n Bl6; DHIITOBMHWII]

ABJOGENESIS f (gr. -,

p~ "via",

-ytvsa~ ,,natere"), abiogenez. 1. Ar


higenez. 2, Generaie spontanee. 3.
Concepie perimat a formrii spon-

tanee a organismelor vii din materii


anorganice [abiogenesis, spontaneous
generation; Abiogenese, Urzeugung,
Urbildung, Selbsterzeugung; abiogen(lse, archlgenbse, archigonie, generation spont.anee; t5sfejl6d&!, szillllk
nBikiili szrmazs; a6aoreHe3, B03HJIKHOBeHHe liCil3HH) -+ generolio 8pontanea, archigenui8, archigonia

a6axCHaru.Hwll]

3 ABBREVIATIO 1,

ij

10

ABIOSESTON n (gr. -- CJ'TlGWI;:"ciur"),


abioseston, ansamblu al sestonului
fr de via din ape [abioseston;
Abioseston; abioseston; abioszeszton;
a6HOCCCTOH)

12

AB/OTJCUS (gr. ), abiotic, fr de


((iUIOr .-) [abiotic, without
lite; abiotisch, leblos, unbeleht; abiotique; Blettelen; a6uOTH'Iecndl:]
via

18 ABLASTJA

r (gr. , Pi.uat~" germen"), ablastie, nedezvoltare sau dispariie complet a unui organ (ablast;
Ablast, Unterentwicklung, Fehlschlagen; ablastie; ablszt, kifej!Odes el
maradsa; a6JiacT)

ABLEPHARUS (gr. , pUrpapov"cil"),


neciliat [eciliate; unbewimpert; sans
cils; csillang6 nMkiili; 6e3pecHH'IHWit]

15

ABLUDENS (abludo} -

aberrans

16 ABNORMALIS, anormal 1. Nere


gulat.2. Deformat[abnormal, irregular;
abnorm, unregelmABig, regelwidrig,
miBgebildet, ungewOhnlich; anormal,
irregulier; rendellenes; ueuopMa:rn,Hw.li)

17

ABORIGENUS, ABORfGINALJS,
aborigen 1. Autohton. 2. Bll.tina.
3. Endemic (plant) [aboriginal,
indigenous, endemic; einheimisch, ein
geboren; aboriginal, endBmique; 158
lak6, OOhonos, bennsziilOtt; a6opHreliHldi:t, 1)'3eMHJ.Iit, kOpeBHOil.) _,. indi
genU$

36

ABORTIVUS
18 ABORTIVUS, abortiv, avortat I. Format inainte de vreme. 2. Oprit tn
dezvoltare sau li)ind complet (la
min~. floan ~ [abortive; abortiv,
lehlgeschlagen, frfihgebilrtig, unzeitig,
verkiimmert; abortif, avorte; elvetelt,
csokevenyes, id6e!Citti; a6opn~BHWA,

29 A.CANTHA t, ACANTHIUM n {gr.


dKav9a. "spin"), spin, ghimpe [spine,
prickle; Stache!, Dorn; 6pine, aiguillon; Uiske, N!Yis; mmo'lll:a, Hl'na]

19 ABRUPTE-, ABRUPTJ-, ABRUPTUS, abrupt, terminat brusc (abrupte


angustatus, abruptipinnatus) [abruptly-,
abrupt, suddenly-;
abgebrochen;
abrupt, brusquement; hirtelen v6g

acanthifolius, acanthocladus, polyacan


thus) [acanthaceous, spiny, prickly,
-thorned; stacbelig, dornig, dorn-,
stache!-; 6pineux; ttiskes, -tiis
k6j6, tovises; II':OJUO'IRII:, ~:omo~~e-, IIJ'JtH

lle,O:OpaJBHTWR]*

z6d0;

ll':pyro.R, o6opaaiiiiWR,

pe3ro-]

ABSCONDITUS, ascuns I. Invizibil.


2. Acoperit (nervuriJ ~) [hidden,
unseen, covered; verborgen, versteckt,
unsichtbar, bedeckt; couvert, cacbe,
invisible; rejtett, fedett; epwTI>Iit]
21 ABSENS (absu.m), absent, care lipsete
(aculei,
peri)
[absent,
wanting, missing; felilend, abwesend;
absent, manquant; hitnyz6; oTCycT-

20

80 ACANTHACEUS, ACANTH-, ACANTHI-, ACANTHO-, -ACANTHUS (gr. ), spinos, ghlmpos, epos

CTLIJ;t. Hl'nO, II':OJIIO'IEOBWII:]

81 ACANTHOSPHAERAE ! pl {gr. ,
G\XJtpa. .,sler"), acantoslere, corpusculi sferoidali ciliai din celulele unor
alge Nitella) [acantbospberes; Staehelkugeln;
acanthospMres; akantoszf6rk;

32

B)'IOII{HI] -+

carens, deficien
22 ABSORBENS (absorbeo), absorbant,
care absoarbe [absorbant; absorbie
rend, einsaugend; absorbant; felszfv6;
a6cop6BpYJ01D,BIW
~~ ABSORPTIO f, absorbie (absorbirea
gazelor i a lichidelor nutritive pe
calea osmozei) [absorption; Absorp
tion, Auf.sa.ugung, Einsaugung; absorb
tion; abszorbci6, felaziv6ds; a6cop6
wu1] -+ succio

24 ABUNDANTIA f, abundeni, numr


al indivizilor unei specii dintr-un rele
veu (abundance; Abundanz; abondance; abundancia, Ms6g; o611JIBC]
25
26

ABUNDIFWRUS-+ multiflorus, po
lyanthus

ABYSSAUS (gr. lijliKJO'~ "adincime''), abisal, aflat In zona de mare


adincime i fr de lumin a mrilor
i oceanelor [abyssal; abyssal, abgrtlndig; abyss.al; nagymelysegi; a6ac
cam.awit]-.. profumlalis, hypobenthicus

27

ACALYCALIS, ACALYCATUS, A
CALYCINUS {gr. ,.fr", KIJ).u~
"caliciu"), acalical 1. Lipsit de caii
ciu. 2. Neaderent la caliciu (without
calyx; kelchlos, unbekelcht; acalyeal,
sans caiice; csesze nelkiili; 6e1 11a

me'U<H]
28 ACALYCULATUS (gr. ), acalicu
lat, lipsit de calicul Clematis)
[acalyculate; ohne Kelchlein; acalieule; kil.ls6cs6sze nelkil.li; 6e3 non:

'""""]

atcmroc41epw]

ACARIFER (gr. lb;:ap1 .,molie", lat.


fero "a purta"), acarifer, care poart
acarieni [acariferous; milbentragend;
acarifere; atkt hordoz6; DICWeHOCBbdl]

33 ACARIOSIS t (gr. ), acarioz, umnare patologid a mugurilor cauzat


de lneplUurile unor acarieni Phyroptus) (acariosis; Akariose;
acariose; akari6zis; axapHo3]
34.

ACAROCECJDIUM n (gr. -, ~el)d.;


"gal"), acariocecidie, gale pe frunze
Quercus)
cauzate
de
acarieni
(acarocecidium; Milbengalle; acarocecidie; atkagubacs; anpou:ernt,~J;HII:]

35

n pl (gr. -,
Soot.uitt.ov "csu"), acarodomacii,
smocuri de peri tn axila nervurilor
unor
frunze
Alnus,
Tilia)
pl)pulate de acareni (acarodomatia;
Milbenbrte, Milbenha.uscben; acaro
domaties; atkalakok; uapo.a;oMai.(Hii]

ACARO.DOMATIA

36 ACA.ROPHILUS, ACAROPHYTICUS ff,' -, ip\Mco "a iubi", .Urov


"plantJ. ), acarofil, acarofitic; care
crete In simbioz cu acarieni(plan
t4 ::::) (acarophilous; milbenliebend;
acarophile; atkakedvel6; uapo4lunbuwii:J

37 ACARPICUS (gr. lt "fr", Kapn:~


"fruct"), acarp, lipsit de fruct (acar
pous, lruitless; fruchtlos; ac arpe;
termestelen; 6eciiJIO)I.llbill:]

8S ACARPOTROPICUS (gr. -, tpoml


"rsucire"), acarpotrop, fr micri
tropistice pentru diseminarea seminelor (acarpotropic; akarpotropisch;
acarpotropique; akarpotr6pikus; axap-

llOTpODHI>II}

.,

AGER

ACARYOTA f {gr. -,ripoov "nuc"),


aca.riot, celul nenucleat; nucleu neconstituit tnc rn plasm celular
[akaryote; Akaryote; akaryote; akari6ta; axapHOTa]
aga ACARYOTUS (gr. --), acariotic, nenucleat (celul) [non nucleated; kernlos; anuclee, sans noyau; sejtmag mH-

39

iO

kUii; 6e3LA,Il,epHL11t]
ACAULESCENTIA f, ACAULOSIA
r (gr. -, Kau~ "tulpinil"), acaules-

cen, lipsa tulpinii sau near,arena


acesteia [acaulescence; Akau eszenz,
Stengelzwerghaftigkeit; acaulescence;
szrtalansil.g, szrtGrpeseg;
axaynec-

I(CliJ.UIA)

41

42

ACAULIS (gr. --), acaul 1. Fr


tulpin. 2. Cu tulpina foarte scurt
sau neaparent (Carlina acaulis) [acaulgus, stemless; stengellos, slamm)QS; acaule; szrtalan, alig szras;
6eccTe6enbHhlil] -+ aoorrtWsus
ACCEDENS (accedo), asemntor,
apropiat ca nfiare ( ad speciem
praecedentem accede118 asemntor cu
specia precedent) [similar, near; hn
hch, annhernd, gleichartig; semhlable, proche; hasonlO, megk6zellt6;
noxolKHJt, 6JIH:JKKII:] "

43

ACCESSORIUS, accesoriu, secundar


[accessoria1, accessory; akzessorisch,
hinzutretend; accessoire, secondaire;
jru!ekos, mAsodlagos; .z~o6a>''HwJt,

DPBAATO'IRWA]

44

ACCIDENTALJS, accidental, care se


dezvolt lnttmpltor (muguri, ramuri,
rdcini) [accidental; zufllig, unwesentlich; accidente!; esetJeges, veletleni.il elilrorduiO; cn)"{alttn.Iii] fortuitus

45

ACCLIMATISATlO f, ACCLlMAT AT10 f, aclimatizare, naturalizare;


obinuirea plantei cu noile condiii
de climat, deosebite de ale rii sale
de origine, fr schimbarea structurii
sale genetice (Oryza, Zea) [acclimatization; Akklimatisierung; acclimatation, acclimatement; aklimatizciO,
meghonositAs; axKJIHMaTHlaWUJ]

46 ACCLlVIS, ACCLIYUS, nclinat (in


collibus valde accliris pe coline brusc

Inclinate) [inclined; geneigt, ansteigend; incline, montant, penchant;


lejtOs, fokozatosan emelked6; uocxo.~~;-

47

-l

ACCOMMODATlO 1 -

adapkltio

48 ACCOMMODATUS, acomodat, adaptat, potrivit [accommodated; angepasst,

gefil:gig, fUgsam; accommode, adapte;


alkaJmazkodott; np&cnoco6neHR1>111:]
49 ACCREMENTITIALIS, acrementiial, de cretere dup separare [accrementitial; akkrementizial; accrt\mentitiel; nOvekede&i, levlsi; an:pCMeH
TBtlHaflbH&IIt]
50 ACCREMENTUM n, ACCRETIO 1,
cretere, dezvoltare [growth, in crease;
Wachstum, VergrOJ.Jerung, Entwcklung; croissance, dt'iveloppement; nOvekede&, !ejl6des; pocr, P83BIITIIe]
51 ACCRESCENS (accresco), acrescent
care continu s creasc i dup In~
florire (caliciu! la Pkysalis, stilul la
Clematis) [aoorescent; akkreszent, lortwachsend; accrescent; utOnOveked~i
utOnovekedO, tovbbfejll!diS; pa3pac~
TlUOIUIIitCll, PactYIWIA]

ACCRETUS 1. Crescut, complet dezvoltat. 2. Concrescut [accrete, grown


together, naturally grafted; entwikkelt, verwachsen, angewachsen; accru,
developpt'i, soudt'i; kifej!Odott, megn6tt,
lisszenlitt, tlsszeforrt; nplfPOCWIIA]
53 ACCUMBENS (accumbo), acumbent,
situat de-a lungul sau alturi de un
alt organ; aezat perpendicular pe
planul de simetrie al cotiledoanelor
(tulpinia la Ckeiranthus ckeiri) (accumbent; anliegend, aneinanderliegend; accombant; lelekvO, lecsepi.ilt,
oldaltekve&ii; npHJTeraiOlliHA, npun52

~l

5'- ACCUMULATUS, acumulat,

ingr

adunat la un loc [accumulated,


heaped; gehuft, angeh.uft, akkumuliert; accumu!e, tasse; felhalmozott,
csoportos; Ck)'<reHH&fit]
55 ACELLULARIS, acelular, necelular
(structur ,._.) [acellular; nicht zellenartig; acellulaire; sejt nelkfili, nem
sejtekbOl iiO; l'ieckneTO'lHbiii:]
56 ACELYPHUS (il ,.fr", Kt;l..uq>aoo;
.,scoar") ecorticatus
57 ACENTRICUS (!Jr. d "fr", ~etvtpov
"centru") acentnc. 1. Nedispus In
centru. 2. Lipsit de centromere [acen
tric; azentrisch, acentrique; acentri
kus; auetrrpll'lecJ(JtJl:]
mdit,

58

ACEPHALUS (gr. , Kt!flu;l.,iJ "cap")


acela!. 1. Fr eapitul flora!. 2. Fr
organ capituliform [acephalous, headless; kopflos, ohne BIU.tenkopf; ac
phale; fejetlen, lejecske nelkilli; 6e3ronon&I.R]

59 AGER (ACRIS, ACRE) 1. Ascuit,


lneptor, tios. 2. Acru [sharp, poin-

..

ACERBA TUS

ted, acrd; spitzig, seharf, stechend,


sauer; agu, piquant, cre; hegye.s,
szU.ros, ete.s, savanyt; oeypwJt, lEI')'
'IRA, e.zu:KA) acris
6CI ACERBATUS, ACERBUS, acriu,
slab acid i astringent (acerb, harsh;
herb, btter; acerbe, agre; savanyU,
fanyar; 'fePUIIIA]
61 ACEROSUS, acicular, cu virful rigid
i ascuit [acerose, sharp, needleshaped; nadelig, nadelspitzig; acereux, aciculaire; tO.hegyil; J:OniO'IKA,

69

70

&roRb'lantA, 3aOCTpbnlwll:)

62

ACERVATUS lngrA.mdit [acervate,


heaped up; gebA.ult; entasse, amass6;
halmozott; CJC)"'CJIHhdl, crpymmpoBaH

71

HWA)

63 ACERYULUS m, acervull. Grmad


mic. 2. Glomerul de flori sau de
fructe
Chenopodium).
3. Conidiofori asociai la ciupercile parazite.
4.
Himeniu
nud
Melanconiaceae) (acervulus, smalt eluster; Hul
chen, BHltenknuel, Fruchthulchen,
Sporenhufchen; acervule, glomerula,
hymenium nu; halmazka, virgcsom6,
termescsoport, konidiumtart6-csoport,
csupasz termfitest; ky'IJ:a, .Mane!IUII

.,.....

6"

ACETABUUFORMIS,
ACETABUWSUS, acetabuliform, in form
de cup sau de pocal cu marginile slab
curbate spre interior {gitul pcri~o
nului la Narcissus poelicus, fructlficaiile la Acetabularia) (acetabuliform,
saucershaped; becherr~rmig, napWir
mig, schalenfGrmig; acetabuliforme;
serleg alakU, kehelyszerO.; 6niOA'IIlT.Wit,

72

78

7ft

75

YKCYCHRUC06pa3Hhllt]
acrior, puin acru
[sourish; suerlich; aclitoselle, aigrelet; savanyks; KJtCJioaamit]
66 ACETOSUS, acru, acid [acet08e, sour;
sauer; aceteux, ai gre; savanyU; J:RC

65 ACETOSELLUS,

nbllt]

67

ACHAENA f. ACHAENIUM n,
ACHAENOCARPIUM n (gr. d "nu",
xaivro "a se deschide", ~~:aptt6~ ,.fruct"),
achen, fruct uscat indehiscent, mo
nosperm,
neaderent la pericarp
Composilae, Umbelliferae) [achene;
Achii.ne, Schalenfrucht, SchlieBfrucht;
akene, achaine; kaszattermes, pety.
meg; cewuuca] - ak.emJ, cypsela, the
cidium

68 ACHAENODIUM n {gr. -), achenodu, fruct compus din dou. sm mai


multe achene UmbeUiferae) (achenodium, cluster or achenes; Seba-

76

77
78

lenfruchtkranz; acbenode; csoportos


kasr.attermlls; MHoroceMU~J:a]
ACHASCOPHYTA n pl (gr. , x<naD
"a csca'', q~u-Wv "plant"), acascolite,
plante cu fructe indehiscente (achascophyta; Achascophyten, Schlie6
tril.chtler; achascophytes; d.rttermesd
novenyek; ~HTbl)
ACHATJNUS, agatn, de culoarea
roie violat a agatului [agate-coloured; achatfarbig, rot-violettfarbig; agatin, rouge-violet; agtkO szlnd, lilspiros; araTo~lt]
ACHEILARIA t (gr. , xer~
"buz"), acheilarie, degenerarea sau
lipsa labelului Orchidaceae) (acheilary;
Acheilarie, Lahellumsunterdr\ickung;
acbeilarie; labellum-elsatnyuls; ,n;ere
HepaUIUI ryiSbl]
ACHLAMYDEUS {gr. , xla.J.li)IO
"manta"), aclamideu, lipsit de inveli
floral (achlamydeous; achlamydeisch,
nacktbliitig, htillenlos; achlamyde, aperianthe; csupasz, virgtakar6 nelkiUi; axnaMHJ~;HWJt, 6ecuo~o:po.aswft]
ACHNANTHIUM n (gr. 4XV11 "plea
v", 4v9ol0 .,floare") spicula
ACHRAS l {gr. dxpcliO ,.par s.l
batic"), par pdurea [wild-pear;
wilde Birne; poue sauvage; vadk~rte,
vackorkOrte; necJ1a11 rpylll8.)
ACHRJMATICUS (gt, ~"nu", ;tp(6
Jl.:I "culoare"), acromatic, necolorabl
(achromatic, achrous; achromatisch,
unfarbig, larblos; achromatique, in
colorable; szlntelen, nPm szinez6d6;
axpoMa11l'19CJ:IIit, HCOkpallleHHLlA, 6ec
uaentwit)
ACHRJMATINUM n {gr. ), acro
matin, substana fundamental ne
colorabil din nucleu {Fiemming) [ach
romatin; Achromatin; achromatine;
akromatin; a:tpOMaTHH] - nucleinum
ACHRJMATOPHILUS (gr. -, tptUco
"a iubi") - achromaticus
ACHROMIA f (gr. -), acromie, decolorarea unor organe datorit insuficienei sau lipsei pigmenUlor {discolouring; Farblosigkeit; d6coloration;
szintelenseg, elszlntelenedes; o6ecUBe'IJtBauue]

79

ACHRJMOCENTRUM n {gr.--, Ktv-rpov "centru"), acromocentru, figuri


asteriale sau fusoriale de natur cen
trozomic lipsite de cromatin (Chatton) [achromocentre; Achromozen
trum; achromocentre; akromocentrum; axpOMOUeHTp]

..

ACO_TYLEEONES

80

ACHROOCYSTi f (gr. 4xpo~ ,.necolorat", KOO't"~ ,.cavitate"), acroocist, celul din meristemul terminal
(Arbaumont} [achroocyst; Achroozyst;
achroocyste; akroociszta; ax()OOLIKCT]
81 ACHYROPHYTA n pl (gr. dxupov
"pleav", q~ut6v ,,plant"), achirofite,
plante cu flori glUmacee (Gramineo.e)
[achyrophytes; Achyrophyten; achyrophytes; akirofitk, virgpelyvas n11venyek; axHpo4nrry]
82 ACI- (gr. UKi~ "vtrf) (acianthus) -

88
8~

aer, acrtJ
ACI- (lat. acus "ac") (acifer, acifo
lius) -+ acicularis, aciculatuB
ACICOLUS (-COLA 1), acicol, care
crete pe frunze aciculare (Desmw;ierella tUicola) (acicolous; nadelblattbewohnend; acicole; tiilevelen eto; o6a-

TalOWBA Ha XBOC)

85

86

ACICULARIS, ACICULATUS, ACICULIFER,


ACICULIFORMIS,
acicular, aciculitorm, prevzut cu prelungiri spiniforme sau cu ace (cristale, frunzele de Pinus) [acicular,
needle-shaped, aciculate, sharp-pointed; nadelig, nadell<lrmig, nadelspitzig, nadeltragend, spitzlaufend; aciculaire, acicule, aciculifllre; hialakU,
tliszerii, tiihegyli, szUros; HrnOBRAHNll,

88

ACINUS m, bac, boab (Vitis)


[acine, berry; Beera, Traube, Steinbeerchen, Steinfrtichtchen; aci ne,
baie; bogyO; KOCTJIBou:a}
95 ACLADIUM n ;(gr. a ,.fr", KMao,
,.ramur"), acladiu, axa principal
neramificat, mpreun cu antodiul
terminal
(Hieracium) [aclael.ium;
Akladium;
aclade;
akldium;
9~

U.llll.li.IIYM}

96

ACLADODES,
ACLADOIDEUS
(gr. --, -WOI')t;, dn.SI'),, GiSot; ,,asem
ntor"), neramiticat [unbranched; unverzweigt; sans branches; ligaUan;

HeBeTBHCTWii}

ACLYTHRJPHYTA n pl (gr. a.
,,fr", JC.tt9pov ,.ncuietoare", (I)U'rOv
"plant"), aclitrofite, plante cu semine lipsite de pericarp [acJythrophytes; Aklylhrophyten; ac)ythrophytes; aklitrolitk; aK.IIRTpo$Hn.l:]

Rf011b'laTbiJI, HfJIOHOCHblil:]

98

ACIDOPHILUS pat. acidum "acid",


gr. q>th.tw "a iubi') acidofil. 1. Care
prefer sau este virulent In soiurile
acide (ageni patogeni tericoli, plant).
2. Care se coloreaz cu acizi (celule,
esuturi) [acidopbilous; azidophil, sauerliebend; acidophiie; acidofil, savanyU kozegben 910, savban szJnezMO;

ACM-, ACMENO-, ACMO- (gir. dKJ.Illvot; "ascuit, viguros"), ascuit, viguros ( acmenolrillkus, acmopkyllus)
[sharp-, harp; spitz-, steil-; aigue,
raide; hegyes-, er6s-; OCTpo-, lKi.\cTKo-J

99

ACME 1 (gr. iltcpl'J "virf"), acme,


apogeu ; cea mai evaluat faz deadaptare in tilogenie i ontogenie
[acmc; Akme; acme; akme; aKMe)

ACIDOTUS (gr. CunO(I)tOI;


-

"ascuit")

100 ACOLPATUS (gr, -, JOO).no~ "striu"),

nestriat, necanaliculat [not striated;


streifenlos; sans stries; barzdUan,
nem rovtkolt; 6eJ 6opo3li.OJ:]

acutus

ACIDULUS, acrior, cu gust slab


acid [acidulous, sourish; sll.uerlich;
acidule, aigrelet; savanyks; XIIC1IO
saTblii:] - suhacidus

89

ACIDUS, acid, acru [acid, sour;


sauer; acide, aigre; savanyU.; KHCJiblft]

90

ACIES
muchie, col, margine
cuit (la frunz) [edge, angle; Kante,
Schr!e, Schneidigkeit; cOte, arete,

r,

as-

trancbant; 61, szet; OCTpR!)

91

Hbdl:}

97

QJ.tii.II.Oi(lHJlbHblli]

87

ACINACI (gr. nvdlcrJt; ,,sabie")


( aciruu:ifolius) - ensi93 ACINARIUS, ACINATUS, ACINOSUS, baci!orm, veziculos [acinarious, berry-shaped;
beerentormig,
hlasenformig; acinaire; hogyO.szerd,
sziiiOSzemszeril, hOiyagos; llfO.lloo6paa92

ACIETATUS, ascuit, muchiat [sharply-edged; scharfkantig; cOte aigue;


6les HU; o60CTPeHHldA]

ACIN- -

akin

101

ACONDYLOSUS,

ACONDYLUS

(gr. -, K6v0u~ "articulaie"), near-

ticulat, fr noduri [acondylose, acondylous; ungegliedert; inarticuJe; lzesfiletlen; 111W1!Htn.lli: Y3JIOB]


"tul-

102

ACORMOSUS (gr. -,
pin") acaulis

103

ACOTYLEDONES f pl (gr. , mw"-110Wv "cavitate") acotiledonate, necotiledonate; plante cu semine fr


cotiledoane [acotyledones; Akotyledonen, keimblattlose Pllanzen; acotytedon6es; sziklevel n6lkiiliek; 6ccceMJil10m.Hoe pacn:a:ae J

KOPJ.I~

A.COTYLEDONEUS
10< ACOTYLEDONEUS, ACOTYLEUS
(gr. ), acotiledonat, necotiledonat [a

cotyledonoua; akotyledonisch, keimblattlos, samenlappenlos; acotyledon~;


szlktelen, szlldevei ne!kfili; 6ecc:e
MIJ,II;o.m.HI.II:)

116 ACROCECIDJUM n {gr. -, JC11tdlt;;


"gaiA"), aerocecidie, gal formati la
virful tulpinii oprind crel}terea acesteia [acrocecidium; Akrozezidie; acroc6cidie; akrocecidium, csUcsi gubacs;
acpoueUH.IJ,llll]

105 ACQUISITUS (acquiro), cltigat, dobtndit (C61'acter ,.... ) [acquil'ed; er


worben; acquis; szerzett; npxo6pe-

ACROCENTRICUS {gr. , dvtpov


"centru"), acrocentric, cu centromerul
localizat la una din capetele cromozo
rnului {White) (acrocentric; akrozentrisch; acrocentrique; akrocentrikus;

Tb:B:LII)

106

107

108

109

ACR-, ACRO- (gr. 0~~:1)0( .,virf"),


apical, terminal, cu vlrful, la vtrf
(acNUJamhus, acrocwpicus, acropeftl
lis) (acro-, terminal, at the apex;
spttz-, end-, gipfel-, scheitel-, ak:ro-;
aer-, terminal, au sommet; -hegyd,
csdcsi, csllcs-; Bcpxo-, aepxym:e<~Ho-,
OCTpo, OCHOBo-)
ACR1;~PHIBRYA f
~~
"amhn , PpUm "a crete ), acramft
brie, creterea periferic terminal a
unor plante (Endlicher) (acramphibrya; EndungsproBun~; acramphibrye; csdcsi Mvekedes; axpaM4JH6p1111]
ACRANDRIA f (gr. -, dvi!p, vO~
"brbat"), acrandrie, dispoziia apicalA a anteridiilor (la unele Bryophyta) [acrandry; Akrandie; acrandrie; akrandria; npao.z.px11]
ACRtlSPEDOTUS (gr. O ,.fr'',
.cpmm3ov ,.margine"), fr velum [acraspedote, without velum; schleierlos; sans voile; ftyol n6lkiili; nH
m;mawll DOKpwBana]

Jgr. -,

HO ACRTS (ACRTS, ACRE)

-+

aur

111

ACRJBLASTEMA n (gr. Ctr.:pot;


.,virf", PMann.uJ, "mugure") -+ mi
crogonidium

112

ACRJBLASTESJSI {gr. -, P>..&o-fll~


.,germinare"), acroblastez, ieirea tubului germinativ prin v".u-ful sporului
(Liche~) (acroblastesis; Akroblastese; acroblastbse; akroblasztezis; aXpo5nacTC3]

H3

ACROBLASTJCUS (gr. -, P,Mo-nr.:o.;


"dezvoltat"), acroblastic, dezvoltat tn
vrrtul or~nului (floarea din mugurele termmal) {acroblastic; endsprossend; acroblaste; csticsi keletkez6s11;

axpoueHTpa'lccull)

118 ACROCONIDJUM n (gr. -, K6vt3wv

"praf"), acroconidie, oonidie formati.


la vlrful hifelor (acroconidium; Akrokonidie; acroconidie; akrokonidium;
aJ:POXOHII.ll:HII] -+ acrogonidium, sty/6conidium
119 ACROCYSTJS f {gr. , K6~ "cavi
tate"), acrocist, ciSt format pe coni
diofori la maturaia celulelor generativa [acrocyst; Akrozyst; acrocyste;
akrociszta; aa:poi.IHCTa]
120 ACRODROMUS {gr. , 3p6~ "fugA"),
aerodrom, convergent la vtrf (nervaia frunzei la Planlago) (acrodromous; spitzli.ufig; acrodrome; cscs
hoz futO; ocrpo6eJHblll] -+ acropl
talis, basifugalis

"'

ACRJFIXUS (gr. , lat. fixus "fix"),


acrofix, fixat la vtrf (anteri.) [acrofixed; spitzlich befestigt; acrorixe;
cslics.val odaerOsitett;
ocrpo3aipennCHHwR]

122 ACRJFUGALIS, ACRJFUGUS (gr.-,


lat. fuga "fugA"), acrofugal, care se
dezvolti. progresiv de la virf spre
baz {frunze, flori) [acrofugal; akrofu.
gal, herablaufend; acrofuge; csUcst61
Jefut6 j OCHOBOpOCTRblil} -+ fm.sipelalis
123

ACRJGAM!A 1 (gr. -, -ydJ.tO~ "cs


torie"), aerogamie, alazogamie; fecundaie la care tubul polnic pAtrunde tn sacul embrionar prin vrful
nucelei (Pirotta e Longo) [acrogamy;
Akrogamie; acrogamie; akrogmia;
aKporaMRII]

1211 ACRJGENESJS
"natere"),

(gr. -,

acrogenez

1.

-yi::vto-a~
Formaie

tH ACR-JBRYA f (gr. -, P,piKo "a se


produce") - acrogenesis

apical11.. 2. Cretere In lungime la


virful orgaMior (archegoane, spori)
[acrogenesis; Akrogenese; aerogenese;
akrogenezis; axporene1] - acJ"obrya

ACROCARPIA 1 {gr. , Kapltbl;


"fruct"), acrocarpie, fructi!icare la virful ramurilor {acrocarpy; Akrokarpie,
GipfelfrUchtigkeit; acrocarpie; csUcsi
terrn6sho&s; u:pou.pDW!]

125 ACRJGENUS (gr. , -yv~ .,origin11."),


acrogen 1. Format la vlrfuf unui
organ. 2. Care crete prin virful su
[acrogenous; akrogen, spitzstndig,
endsproaend; acroglme; cslicson ke-

axpo6JUlct'B'ICCKHR]

tUi

41

ACTJNAUXISMUS

letkezO, csUcson nllvekedO; l!l.q)ON:H


-]
126 ACROOONJDIUMn (gr , ~ ,,ge.
nerare") - atNXJo11idium
ACROGYNUS,
ACROGYNICUS

"'

(gr. -, yuvi) "femeie"), acrogin, cu or


ganele de reproducere femeie situate
la vtrlul axelor (archegoanele unor
Hepaticae) [acrogr.nous; akrogyn; acrogyne; akrogimkus; Bl:pOI'IIHII'IHWii]

128 ACRONUS m (gr. -), acronus, ovar


fr disc baza! lrgit {Necker) [acronus; Akrenus; acrone; akronusz;
UpoBy<j

ACROPETAL/8 (gr. ,lat. peto "a se


Indrepta"), acropetal 1. Care se Indreapt spre vrrt (nervaie). 2. Cu
dezvoltarea progresiv a primelor
frunze sau flori de la baz spre vtrf
(fiorile la Aconitum) [acropetal, ascending; akropetalisch, aufateigend,
spitzwrts fortschreitend; acropete;
akropetlis, csU.cskoveto, csU.csfe!e halad6; BCJIXOpoeTHwA] - acrodromus,
lxMJifugalis

kum; acrosarque; hdsos bogyOtermes;

ACROSCOPICUS {gr. , a~ "a


observa"), acroscopic, privit de Ia
baz spre virf [acroscoptc; akroskop,
seheitelsichtig; acroscope; esli.estele
nez6 j U:poCJ.:OnH'ICCKJIII:]
137 ACROSPIRA t {gr. -, cmslpa ,,spi
ral"), acrospir!i., tulpinij:a rlsucit de
la virful seminei in germinare (HfN'"
tkwn) [acrospire; BlatUederchen; acrospire; csavarodott szracska; 3a-.a
TOl: ncpBOrO iiiiCTB]

138 ACROSPORA f (gr. , mwp "s


mln"), acrospor, SJ!Or format la
virful sporoforului ( BMidiomycdes)
[acrospore; Gipfelspore; acrospOl"e;
csUcsspOra; aa:pocoopa] -+ sporoeoni

..,

[acropeta
ai-

...

ACROPHILUS (gr. ,q~tUm ,.a iubi"),


acroril, care crete tn regiuni inalte
[acrophilous; alpenliebend; acrophile;
havason nllvO; an&DHiteniAJ

'"

130 ACROPETALUS {gr. -, 'lttm).ov "petal"), cu petala ascuit


spitzkronblttrig;

Jous;

a petales

gues; hegyes sziromleveHi; aepxonenccmw.ll]

182 ACROPHYTA n pl (gr. , q~U'tOv


..plant"), acrolite, plante alpilll'l [al
pme plants; Akrophyten, Alpengewchse; p!antes alpines; akrotihik,
havas nliv6nyek; axpo$11TM]

...

ACROPLASTUS (gr. , l'tUcrf~ ,.tormat"), acroplastic, cu cre!Jtere de la


baz spre virf (limbut frunzioarelor
la Lycopodium.) [acroplastous; akroplastisch, gptelwachsend; acroplaste,
a croissance apicale; akroplasztikus,
csUcsfele tejlOdO; axpoilJiaCTHWA]
ACROPLEUROGENICUS, ACROPLEUROGENUS (gr. , tt)..eup ,,lature'', y.:vvco "a se nate"), acro
pleurogen, care se dezvolt la virful
i pe laturile organelor [acropleurogenous; akropkmrogen; acropleuroglme;
akropleurog6n, csUcson M oldalon keJetkez6; axpolliiCaporeHHb!A]

135 ACROSARCUM n {gr. , aap!;, oopJCOI; "carne"), acrosarc, bac sterieA i


ernoas, concrescut!i. cu caliciu! per
aistent (Riha) (aerosarcum, Akrosar-

axpocap~:J

dium.

ACROSYNCARPJA f {gr. -, oUv "lm


preun", KPn~ .,fruct"), acrosincarpie, concreterea fructelor sau a truc
tificaiilor prin virfurile lor (capsulele
unor Brvophgta) [aerosyncarpy; Akro
synkarp1e; acrosyncarfie: akroszin
krpia; aJ:pocBBXapltHif
ACROSYNDESIS f (gr. , ~
,,unire"), acrosindez!i., incompleta Imperechere a doi cromozomi legati numai
la un capt, tn meioz!i. (Percival)
[acrosyndesis; Akrosyndese; aerosyndhse; akroszndezis; ai:P~]
ACROTONUS {gr. , Wvoo; "vigoare"),
acroton 1. Cu J'Oriunea terminat
mai dezvoltat (foliola frunzei compuse). 2. Concrescut prin virf {anle
rele cu rostellum la O.rehidaceae) [acrotonous; akroton; acrotone; akrotOnikus j

BKpOTOHJI'IeCDflt]

ACROTROPJA t (gr. -, tpoltl)


cire''l --+ Mrogamia

"rsu

ACTA n pl, acte, buletin (titlu de


[actes, bulletin;
Akten, Berichte, Tagesbericht; actes,
bulletin; iratnk, kllz!Gny; Tpy,!l;bl]
revist, Act4 botanica)

ACTJN-, ACTINO-, -ACTINUS (gr.


am.;, antvoo; "raz"), radiar, dispus
in form de raze sau de stea (actin.acanthus, actiMCarpw, actiMtricltua,
hexactinw) [star-, radiately, stellately, radially; strahl-, strahlen-, strahlig gebildet, stern-; rayonne, radiaire,
etoile; sugaras, sugarasan-, csillagosan-; ll)"le-, 3Bh,!J.o-, 3Bb,!J.'IaTO-] radiati, radiatw, stell.ai-, stellaris
ACTINAUXISMUS m {gr. -, lb~o:t1,(a crete"), actinauxism, efectul ra.
d1aiei solare asupra creterii plan-

ACTINENCHYMA
telor [actinauxism; Aktinauxismus
actinauxisme; aktinauxizmus; anBB:
a)'KCH:n.t]

146 ACTINENCHYMA n (gr. -, tn\JI.W


"umplutur"), actinenchim, esut celular dispus n form de stea [actinenchyma; Aktinenchym; actinenchyrne; aktinenchima; aKTHHeHXHMa]
147 ACTJNISMUS m (gr. -), actnism,
aciunea chimic a radiaiilor [actinism; Aktiniamus; actinisme; sugrhats; anmm:n.~]
14.8 ACTINOBIOLGGIA f (gr. , fUo~
"via", MYyo~ "vorbire"), actinobiologie, studiul efectelor biologice ale
radiaiilor {actinobiology; Aktinobio
logie; actinobiologie; aktinobioiOgia;
aXTBII06HOJIOTHII J
H9 ACTINODROMUS
(~. -,
Op6~
,.fug"), actinodrom, dmtrun punct
comun diverge n t in lorm de raze
(nervaie) [actinodromous, radiating;
strahlenl.ufig; actinodrome; sugarasan sz.HfutO; ~~~. aJITHHO
,llpOMHhiJ:i)
150 ACTINOMETRUM n (gr. , llttpov
"msur"), actinometru, instrument
pentru msurarea intensitii cldurii
razelor solare [actinometer; Strahlungsmesser; actinomlltre; aktinometer, napsugrmerO; axTHHoMeTp]
151 ACTJNOMORPHUS {gr. , poptti
"form"), actinomorf, tn form de
raz.e; radial simetric; polisimetric; cu
simetrie multilateral; dviz.ibil in
dou sau mai multe planuri de si
metrie {floare) [actinomorphic, actinomorphous, radially symmetrical;
strahlig, strahlentormig, radir symmetrisch, aktinomorph; aclinomorphe,
polysymt\trique; sugaras, sugrszerU,
sugarasan resz.arnyos, sokoldalu sz.im
metris j QfiTHHOMOpQnrLIJi, ny'I~Wit,
ny'IHCTQ- CRMMeTpH'IHLIJ:i,
DOJlHCJlM
MeTpmHLiit] ..... polysymrmJtricw;
152 ACTJNOMYCOSIS 1 (gr. -, p\ncl')~
"ciuperc"), actinomicoz, boal a
plantelor cauzat de ciuperci ( Actinomycetes) [actinomycosis; Aktinomykose; actnomycose; aktinomikOzis;
a.KTHHOMHJ:Ol]

153 ACTINOSTELE l {gr. , otti.fl "coloan"), actinostel, lloem i xilem


in radii alternante din cilindrul central al unor rdcini i tulpini [actinostele; Aktinostele; actinostele; aktinoszttile; aKTHHOCTene]
154 ACTINOTACTISMUS m {gr. , Un;:~ "orlnduit"), actinotactism, mi-

care sub influena unor radiaii unilaterale de lumin [actinotactism


Aktinotaktsmus; actinotactismc ak:
tinotaktiz.mus; atiTHHOraXTHlM] '
155 ACTINOTROPISMUS m (gr. , tpo
m1 "rsucire"), actinotropism, micare
de _curbur sub influena unor radiaii
umlaterale de lumin [aclinotropism;
Aktinotropismus; actinotropismc; aktinotropiz.mus; aKTHHorpolllf3M]
ACTIY.1TOR m, activator, substan
carl'l' activeaz lermenii inactivi sau
stimuleaz dezvoltarea unor organe
sau esuturi embrionare (Huxley) [activator; Aktivator; activateur; aktivtor; ~arop)
ACTIVUS, activ, aflat tn stare de
co~plet~ funcionare (celul) {active;
U.hg, w1rksam; actif; aktiv, c.selekv6,
tevekeny; aKTHBHLIJi)
158 ACTOPHILUS {gr. aKtti "litoral"
lfll)..Ero "a iubi") actolil, care crel;
pe litor:--1 [actophilous; uferbewohnend ;
actoph1le; parton e10; aKTo4lHJibHLIA)
- littoralis
159 ACTOPHYTA n pl {gr. , 1f1Ut6v
,.plant"), actofite, plante de litoral
stincos [actophytes; Aktophylen; actophytes; aktofit.k, parti MvEiny('k;
aKT04trM]
160 ACULEATUS, AGULEOSUS, acu-

leat, ghimpos, epos (frunz, tulpin)


[aculeate, prickly; stachelig; aiguillonnt\ j tuskes j lUHROBQTLIA)

~--

--

--

---

' 16fACULEIFoRMis,- ACULEsdEils~


aculeitorm, aculescent, care face trC:
cere Intre aculei i peri [aculescent,
prickle-shaped; stacheltormig; aculeiforme, aculescent; tiiskeszerii, tuskesed6 j IIIHDOBH.IJ.Hblit]
162 ACULEOLATUS, aculeolat, prevzut
cu aculeoli (aculeolate; kleinstachelig;
aculeol6; apr6tuskes; Me.nxom~moaa
Twii]
Hi3

ACULEOLUS m, aculeol, aculeu mic,


fin i scurt ( Bidens) [small prickle;
Stachelchen; aculeole; aprO tiiske;

~]

164.

ACULEUS m, aculeu,
dermic

rigid,

emergen epiascuit, uor deta-

cu epderma ( Rosa,
Rubus) [prickle; Stache!; aiguillon;
ttlske; lUIDl]
abil impreun

165 AGUMEN n, viri, extremitatea brusc


ascuit a unui organ {frunz) [point
Spitze, Vorspitze; pointe; hegy, c.sUcs~
ocrpne, ocrpoxoHe'WC]

..

166

ADELPHOGAMIA
ACUMINATUS, acuminat, cu virful

lung

cu marginile concave
(capsul, frunzA., petal) [acuminate,
taper-pointed; langzugespitzt, schar!spitzig; acumin@; hosszasan kihegyzett; OCTpOEOHC'IKWA, 3aOCT]IijHHw:AJ
167 ACUMINULATUS, acuminulat, cu
virf mic i lin ascuit {acuminulate;
kleinspitzig; acuminule; Vl!konyan kiascuit i

176

hegyzett; TOHXO 3aOCTpCHRWI, KOpOT

xo 3aoc-rpe.tB:wA]

ACUS (-US) f, ac, una din acele


frunzei adculare(Con/creJ{leafneedle;
Nadel,
Blattnadel; acicule;
hl,
Ieveltii; ocTpHe, llrna]
169 ACUT-, ACUT/- (acutangulus, acu
168

lickntatus) """* acutus

170

ACUTUS, ACUTALIS, ACUTATUS, acut 1. Cu vlrf scurt i ascuit,

apropiat d~ 90, avind marg1nile drepte


sau slab convexe (frunz, fruct). 2, Cu
muchia ascuit (tulpin) [acute, acutate, sharp, pointed, sharpened; spitzig, gespitzt, scharf; aigu, acere,
tranchant; hegyes, e!es hegyii, eles
fihi., kibegyzett; OCTpLIIt, 3aOCTp~H
HL1it) acidotus
171

ACUTIUSCULUS, ACUTULUS, acutiuscul, slab ascuit [sommewhat


acute; spitzlich, schrflich, kaumspitzf!', zemlich spitz; acutiuscule, peu
a1gu; kisse hegyes; OCTpo.aaTwlt, eJIaa 38.0CTpi!HHblii] - subacutus

1'2 ACYCUCUS {gr. a "nu", 1C6t~:Mo;


"cerc"), aciclic, spiralat, neverticilat
(elementele florale la Helleborus) [acyclic; azyklisch, schrauhenformig; acyclique; aciklikus, nem Orv~. csigavonalas; atlHKJlll'lecmA]
1?8

ADAPTABIUS, ADAPTATIVUS,
adaptabil [adaptable; adaptiv, anpassungsfhig; adaptable; alkalmazkod6;

npucnoco6nliiOIW!liCR]

17t.

ADAPTABJLITASf, adaptabilitate,
capacitate de adaptare [adaptiveness;
Adaptabilit.t,
Anpassungslbigkeit;
adaptabilite; alkalmazkodsi kepesseg ; npucuoco6naeMOCTL]

175

ADAPTATIO f, adaptare, acomodare; modificrile morfologice i fiziologice ale plantei pentru a face
fa condiiilor de mediu schimbat
[adaptation; Adaptation, Anpassung,
Akkommodation,
Ak.kommodieren;
adaptation, accommodation; alkalmazko d.s,alkalmazkodottsg, hozzszo

ks i 8JIIIDT8UU, upRCIIoco6nelllleJ

accommodatio

ADAUCTUS (adaugJ), adugat,


completat {ediie) [enlarged; erweitert, augmenU; bOvitelt, kiege&:dtett i D:ODOJJHeRHLIIt, )'BCJUNeiiHLIIt]
A.DAXJALIS, adaxial 1. Orientat
spre axtl.. 2. Aflat in partea internA
a unui organ in raport cu axa (floare,
frunz, mugure) (adaxial; adaxial; adaxiale; adaxi.lis, tengelyfeloli; MU:

CRaJJLIIWit]

178 ADDENDA, AD!JITAMENTA n pl


(adtUJ), adend, adaosuri, suplimentri la o lucrare fadditions, supplements; Beigaben, N"achtrge, Anhnge,
Zul&Jen; additions, supplements, appendices; p6U6kok, W.ggelekek, t61daJekok i .IIODOJIHellBll)
ADDITJONALIS,
ADDITIVUS
(addo), adiional, suplimentar, supranumerar (cromozomi
~)
[addi
tional, supplemental; hinzugefiigt, zu
stzlich, fiberzAhlig; additionnel, supplementaire; kiegfiszttli,
jrulekos,
4

sz.mfeletti;

TCJD.HLIII)

IIpHJI8.TO'lHLiif,

DODOJIHH

180 ADEW- (gr. aliTJi.ot; "neclar, invizibil"), neclar (cuklomorphus, adelostomus) [indetinite, vague; undeutlich;
ind6fini; hatrozat1an; H~Hwit]
181

ADELPHO-, -ADELPHICUS, -A
DELPHUS (gr. ~"frate, lnfr
ire), adellic, concrescut cu, reunit
In fascicul ( arklpMgamU8, monadel-

phus, dicuklphus, p<JlyaddphicWJ) (-adelpbic, -adelphous, joined together;


-brO.derig, verbrO.dert, zusammengewachsen; -adelpbe, -adelphique, soude;
-falks,
OsszenOtt; -6paTCTseHuwiiJ

ADELPHIA f {gr. -), adeUie, reunirea In fascicule a staminelor prin


filamentele lor [adelphy, collection of
stamens; Adelphie, StaubfAdenvereinigung; adelphie, rennion des etamines; adelfia, falkssg, porWszfl.lak
Qsszenfiv6se; Ment4ool, COC.IIllllCHHe]
188 ADELPHOCARPIA f {gr. -, 100~
"fruct"), adelrocarpie, formarea fructului In urma adelfogamiei [adelphocarpy; Adelphokarpie; adelphocarpie;
adelrokrpia; a.ne.m.$oxapiiiill}
ADELPHOGA.MJA f {gr. -, -,liJ.W; .,c
adelfogamie 1. Polenizare
ncruciat Intre indivizii deosebii ai
unor specii apropiate {Loew). 2. Copulare a celulelor tiice, ex. Sacchwomycetes (Kniep) [adelphogamy; Adelpbogamie, Geschwisterbestli.ubung, GeschwisterkrAuzung; adelphogamie; adelfogmia; a.nCJII>4loraMIIll]
storie"),

ADELPHOPARASJTISMUS
185

ADELPHOPARASITISMUS
m
(gr. -, m~pl&crl~ .,parazit"), adelfoparazitism, parazitare pe plante gazda
Inrudita {adelphoparasitism; Adei
phoparasitismus; adelphoparasitisme;

adelfoparazitizmus;
,.,..l

IUI.ent.4M:mapa:m-

t86 ADELPHOPHAGIA f (gr. , (jHiyw


.,a minca"), adeltofagie, unirea alor
doi gamei de acelai sex (Giard)
[adelpbophagy; Adelphopbagie; adel
pbopbagie; .adelfofgia; a.n.~a
187

""'l

ADELPHOTAXIS f (gr. , te~


"orinduire"), adelfotaxie, citotropism
cu atragerea reciproc a zoosporilor
liberi datorit unei excitabiliti. specifice, ex. Saprolegnia (Hartog) [adelphotaxy; Adelphotaxie; adelphotaxie;

adelfotaxls; IUI.eJlh4loTakCJ!C]
188 ADEN-, ADENO-, -A.DENJUS, -ADENUS (gr. M11v "gland"), glandulos (adenanlhus, adenocarpus, chytradeniru, polyadtnus) [adeno-, glan

dular-; driisen-, -drtlsig; glanduleux;


mirigyes; JKeJie:ntero-, -Je.JlC3JICTLTJt]
-

aderen, concretere intim i secundar, necongenital, a organelor similare nvecinate, obinuit separate (frunze, petale,
antere) [adherence; Anhngung, Ver-

195 ADHAERENTI.A C,

wacbsung; adhereoce; Qsszetapads,


Osszenoves; npHEpertneHBc, cp~HBe)
196 ADHABSIO 1, adeziune, concretere
a dou organe de natur diferit
(frunza cu ramura) [adheslon; AdhA
sion; adhesion; adhhi6; a.llTC3JIH.
CJJHmwHe]
197 ADHAESIVUS (adhaeresco), adeziv,
care se lipete i sfii unete prin con
cretere (celul, disc) [adhesive; adhsiv, anklebend; adhesit; taPad6, oda
ragadO; npHp3CTiliOIQJdl:, npW.Hn&IOIQIIJi]
198

ADHAMANS (adhamc), lnclrligat


(frunzele la Galium) [hooked; anhakend, hakenft!rmiggekrtimmt; crochu,
accrochant; kampOs, kampOsan visszagOrbO.IIS; ICpiO'IJroBaTWA]

199

ADIAPHANUS {gr. a "nu", 814


"peste", ~tVOl "a luci"'), netranspa
rent, opac [adiaphanous, opaque; undurchsichtig; adiaphane, opaque; ho
mlyos, nem tllszO; Heup03pa'IHWA.

glandulosus

t89 ADENOCYSTIS, -IDIS f (gr. , tcOOtu;


"cavitate"), adenocist, membrana celular care nconjoar glanda (Vuillemin) [adenocYSt; Adenozyst; adenocyste; adenociszt; MeBO.l(HCTa]
190 ADENOCYTIS, -JDIS 1 (gr. -, ~
"cutie"), adenocit, celula secretoare a
glandei [adenocyte , Adenozyt; ad6nocyte; adenocila, mirlgykivlaszt6 sejt;
3,lleHO.l(HT]

ADENOPETALIA 1 (gr. , 'ltha.Ov


"petal"), adenopetalie, transformarea
nectarinelor In petale neproductoare
de nectar (C. Morren) [adenopetaly;
Adenopetalie; adenopetalie; adenopet.Iia ; a.lleHOneTa.mtll]
192 ADENOPHORUM n (gr. , tpoptro
"a purta"), adenofor, suportul glandei
nectarifere [adenophore; DrtisentrA
ger; adenophOre; mirlgytartO; MC

Ma"IOBiodi]

200

201

ADJPOSUS, gras [adipose, !atty;


fettig, rettreich; adipeux; k6ver,zsiros;
lmpHWii]

202

203

ao!jlop]
193 ADESMIA 1 (gr. a "Cr", 8oo110o;

separarea. COf!
{petale) ob1nuJt
concrescute [adesmy; Adesmie; adesmie; adezmia; ll.lle3MW1.]- diulysis

,.legtur"), adesmie,
genital a unor organe

ADHAERENS (adhasro), aderent,


alipit, unit, sudat (ovar) [adherent,
united; anhAngend, zusammengeklebt,
verwachsen; adMrenl, soude; rragad6, muetapadO, 4lsszeforrt; npHJJerarontRA, npappocnwil

ADJCH0GAMJA 1 (gr. 81xa "tn

dou", 'l'~ "cstorie"), adihogamie,


maturitatea pistilului i a staminelor
In acelai timp (Knuth) [adichogamy;

Adichogamie; adichogamie; adichogmia , MHXOraMHJI]

191

19~

..

ADISCALIS (gr. a "fr", 61a~~:o.;.


"disc"), adiscal, lipsit de disc {stamine inserate pe axa fioral, iar nu
pe disc) [adiscal; scheibenlos; adiscal;
korong nClkiili; 6c3 .II;HCK3J
ADJACENS {adjaceo), adiacent, invecinat, aezat alturi ( e regio.niblUI
adjacentibus, din regiunile nvecinate)
[adjacent, neighbouring; benachbart,
umliegend; env:ironnant, avoisinant;
szomszedos, hatros, ktirnyCkbeli;
CMCMHD~il, npHn~A]

ADJACENTIA n pl, imprejurimi


[surround.ings; Umgebung, Umgegend,
Nachbarschaft; environs; kOrnyCk;
OKpecTHOCTH]

205

ADJUNCTUS, Impreuna!, reunit [jointed, united; verbunden, hingehtirig,


rattache, connexe; hozzacsatolt; cs.a
3alllllolA, coe,lliDICmm&]

...

46

..,
...

ADYENTIVUS
ADLIGANS, ADLJGATUS (adligo),
crtor, fixtor, care se prinde [adligant, climbing, clasping; anhartend,
anklammernd, kletternd; cramponnant, tixateur; kapaszkodO, fogodzO;

216

ADSORPTIO t, adsorbie, capacitatea


"'l,ii superficiale a solului de a acumu a substa.nJe solide, lichide i gazoase [adsorpt10n; Adsorption; adsorption; adszorbci6; a.ltCOp6Il.IDI]

utBli, ueumnoupdl:cJI]

217

ADSUM v, a ti prezent, a fi de faA


(b~~ tulsunt bracteile stnt prezente) [tobe presant; anwesend sein
zugegen sein; etre pr6sent; jelen lenni;
6wn., npHC)'TCTBOBan.]

hpJD:peniiBWHilal:,

o61>CMJUO~A-.

nalJI

ADMINICULUM n, adminicul 1.
Susintor, par, arac. 2. Caracter secundar la taxoni intraspecifici (talie,
coloraie) [support, prop; StUtze,
Pfiock, Pfahl; appui, ecbalas; tmasz,
kar6; no~opnJ
ADMONENS (adnumM},

asemn

tor, similar, reamintitor {habitu ad

speciem praecedentem admonens dup


nfiare asemntoare cu specia precedent) (similar; erinnernd, Ahnlich;
semblahle; hasonllt6, emJekezteM;

218 ADULTERINUS, a.dulterin, fals, neadevrat


{organ) [false, untrue
falsch, unecht; taux; ha.mis, l ne~
val6di; $a.m.IIIIIBblii}-+- spuri!M, p'uud<J219

no,!1;06Hid.it]

ADMOTIYUS, admotiv, apropiat, aIUurat (germinaie la Morwtotyle~ cu plantula dezvoltat lateral


Hng smln) [near; naheliegend;
proche, rapproche; kozeli, kOzelrekv/5;

."

6JIH3lCIIII:]

210

211

ADNASCENS (adnascor), adnascent


care concre.te bulbilii) [adnascent,
growing together; anwachsend; se
soudant; hozznovo; npnpacrato~Dil]
ADNATIO 1, adnaie, concreterea
anormal a unui organ cu o alt
parte a plantei (tubul caliciului cu
ovarul) [adnation; Adnation; adnation; rendellenes Osszenov~s; HeHop
Ma.JlbHoe cpacTaJme]

212 ADNATUS, concrescut, unit, sudat


(anterele cu corola la Primula, staminele cu periantul la Viscum) [ad
nate; angewachsen, zusammengewach
sen; adn~, soud~; OsszenOtt, hozznOtt,
(isszeforrt; cpaureHHblil, npJtpocmuitJ

...
...

ADONISTA m {gr. "A&ow;; .,Adonis,


zeitate la greci"), adonist, nume dat de
Linne botanitilor care intocmeau In
grdinile botanica cataloagele plantaior cultivate [adonist; Adonist; ada.
niste; adonista; ll,li;OHHCT]
ADORNATUS (at.Wrrw), impodobit,
omamentat [adorned, decorate; geschmilckt, verziert; orne, ornamente;
diszltett, Eikesltett; yxpamemn.dl:, na-

-1

215 ADOSSATUS, adosat, aezat adaxial; orientat spre ax (profila la


Monoootyltdonru) [adossed; adossiert,
angelehnt; adosse; adosszlt; a.a:oc
cam.H&IA]

221

ADULTUS, adult, deplin dezvoltat,


ajuns la maturitate [adult, developed;
erwachsen, herangewacbsen, geschlechtsreil; a.dulte,d6velopp6; tejlett, kifejltdtitt, ivarereu; 3pem.Iit, palBJlBmail:c.~~)
ADUMBRATIO l, schi~, schitare
(adumbratio planlarum schiarea pla.ntelor) [sketch; Skizze, Anzeichen;
5bauche, esquisse; vzlat, kOrvonalazs ; O'lepx]
ADUNCATUS, ADUNCUS (adunca), tncirligat, curbat spre interior

(pinten, spin) (crooked, hooked; hakenfOrmig-gebogen, hakiggebogen, ha


kiggekriimmt; crochu, recourbe en
crochel; horgas, kampOs, heteleg(lr
biilt j Xp!O'IKOBQT01130rHYTLiii]

222

ADUSTUS (aduro), ars, pirlit, brun


cafeniu inchis {burnt, swarthy, colfeebrown, soot-coloured; brandig, gebrannt, angebrannt, angesengt, versengt, kaffeebraun; aduste, brun de
caffe; perzselt, Eigett szfmi, pOrkolt szmi, kv~barna, stitetba.rna; onaneanwlf, o6ymeHHW.Ii] _,. fuliginos!M
ADVENAE f pl _,.
tivae

(planta~)

adven-

224 ADVENTITIUS, adveritiv 1. Acei


dental. 2. Dezvoltat lntimpltor i pe
Jocuri neobinuite, adesea ca urmare
a unor fenomene de regenerare [adventitious, accidental; adventiv, zuf!l.llig,
zustzlich hinzukommend; adventice;
jru!ekos,' esetleges, vratlanul megjelen6 j Dpltll.&TO'lHbllt] *
ADVENTJJlUS, ADVENUS (advenio), adventiv, imigrat [adventive;
adventiv, eingeschleppt, tremd, spter
hinzukommend; adventit, immigte, etranger; bevndorolt, behurcolt, j~
veveny; ~mJ~CHTJIBHwl:, 3anocawlf:] _,.
notho:renus, peregrinus

ADVERSAUS
226

ADVERSAUS, ADVERSARIUS,
ADYERSUS 1. Pus, aflat fa ln
fa (antere, frunze), 2. Cu adaptare
la mprejurri nefavorabile {adverse,
opposite; gegenstndig, abgewendet,
abgekehrt, zugewendet; adverse, oppose; ellentetes, szembenlev6; npo-

THBononolKHNJt. o6paw6Jun,aii)

227

ADVERSARIA n pl, carnet


[waste-book, diary;
buch, Konzeptbuch; carnet de
journal; napJ6, jegyzetriizet;

semnri

de inTagenotes,

'lepHo

~J

228

ADYNAMANDRIA f

(gr.aOuva~ia

"neputin", liVI'lp, ltvO~ "brbat")

adinamandrie 1. Incapacitate funcio


nal a staminelor (androceului) din
floare (Delphino). 2. Nelertilitatea polenului pe stigmatul unei flori (Boros). 3. Alogamie neurmat de fecundare [adynamandry; Adynamandrie;
adynamandrie; adinamandria; aJlll
HaMaBilPHll]-+ auwsreriliras, autoatrygia
229

23}

231
232

233

ADYNAMOGYNIA t (gr. , yuvf) "femeie"), adinamoginie, incapacitatea


funcional a pislilelor (gineceului) din
floare (Loew} [adynamogyny; Adynamogyme; adynamogynie; adinamoginia; a.QHHSMorHHHII]
AECJDIIFORMJS (gr. otKUitov "c
su", lat. forma "form"), ecidiiform,
de tonna unor ecidii sau cupe (corpul
de fructiticaie la Uredinales) [aeeidium-like; aecidiumftlrmig; ecidiiforme; ecidiumszerii; 31.1HAH006pa3Hb1A]
AECIDIOCYTJS, -/DIS f (gr. -, K6tt~
"cutie") ---+ aecidiospora
AECIDJOLUM n (gr. -), ecidiol,
spermogoniu uniform (Uredirw.les) [aecidiolum ; Aecidiole; ecidiole; eeidiolum; 3UII.Il.IIOllYM)
AECIDJOSORUS m (gr. -, croJp6~
"grmad"), eddiosor, lngrmdire sau
niruire de ecidiospori [aecidiosorus;
Aecidiosorus; ecidiosore; eeidioszorus;
:n.I;H.II,HOCOpyc)

2M AECIDJOSPGRA f (gr. -, onopci ,.s


min"), ecidiospor, spor asexuat, format tn ecidii ( Uredina/es) [aecidiospore, spring-spore; Aecidiospore; ecidiospore; ecidiospOra, cses:z:ikespOra;
:lUHJUIOcnopa] ---> aecidiocyti.s
235 AECJDJUM n (gr. ), ecidie, corp
de fructificatie cupuliform coninnd
ecidiospori (Uredinales) [aecidium;
Aecidie; ecidie; ecidium; :lUH.D,HA)
236

AEDIFJCATORES m pl, plante edificatoare, care domin i determin

caracterul unei asociaii vegetale [edificator-plants;


Aedifikatorpflanzen;
plantes Mificatrices; ediliktor novenyek; 3.li,H$HKaTOpl>l)
287 AEDOIOGRAPHIA 1 (gr. dtOotov
"organ sexual", ypd(IXO "a scrie"), edoiografie, descrierea organelor de reproducere [aedoiography; Aedoiogra
phie; edoiographie; edojogrf1a; 3.!1.0
HOrpaiiHIIJ
AEDOIOLOGJA f (gr. -, AO-yoo; "vorbire"), edoiologie, studiul organelor de
reproducere [aedoiolop>; Aedoiologie;
edoiologie; edojol6g1a; 3JJ:OBonom11]

'"
,.,

'"
"'

AEDOIOTOMIA f (gr. -, "l"OIJi! "t


iere"), edoiotomie, anatomie a organelor de reproducere [aedoiotomy; Aedoiotomie; edoiotomie; edojotOmia; 3Jl.o-HOTOMHII)
AEGROTANS, AEGROT!CUS (ru{fl'(ltQ), bolnvicios (plant) [sickly ,
krankhatt; maladif; beteges; 6one3
ueuuwA]
AELLOPH JLU S (gr. UEAJ..a "furtun",
IPl.tro "a iubi") ...... anemogamus
AEMULANS, AEMULUS (Mmulor ), asemntor, imit tor (frcms folium aemulans fronda imillnd frunzele, ex. filocladiile Ia Rusrua) [similar, rivalling; hnelnd, nachahmend;
sernblable, ressemblant; hasonl6, utnzO; llOXOlKHfi)

AENEUS, armiu, bronzat, rou gl


bui [brass~coloured, copper-coloured;
kupferlarbig, kupferbronzig, bronzfarbig, rotgelb; cuivrO, bronze, jauntre-rouge; bronzszinii, rezszinii, sr
gspiros j MeJlHhlfi, Me,QHOI(p8CHblft)

"'

AEQUALJ-, AEQUALITER-, AEQUJ-, egal, de aceeai lungime, lime


sau grosime ( aequo.liter-crenatus, aequicro.ss~M~) (equally-, equal; gleich,
gleichm!.Jig; egalement, egal; egyen16, egyen!Oen ; paBHO]

'"

AEQUALIS, AEQUANS, egal, cu dimensiuoi egale (lamina petiolo aequali.s lamioa de lungimea peiolului;
stamina stylum aequantia stamine de
lungimea stilului) [equal, equalling;
gleich, gleichmllig, gleichtOrmig, gleichend; egal, egalant, pareil; egyen16,
egyforma; paBBLIA, pOBHhiA, OAHHa
JCOBLIA)

'"

AEQUATIONALJS, ecuaional, de
egalare [equational; quation al ; equationnel; ekvciOs, s:tmtartO; ypas-

HBTeJI&IIblfi)

..,

47

A11ROMORPHOSIS

AEQUATORIAUS, ecuatorial, care


Imparte In dou jumti (equatorial;
quatorial, halbiert; ~quatorial, dimi
die; ekvatoritl.lis, felez6; 3kBaTOpuanbHWA]

..,

261)

AI!QUATUS neted, fr asperiti


[levelled, eve'n; glatt; lisse; egyenletes, sfma feliiletii; rJla,!J.l(Hit)

AEQU INOCTIALIS, echinocial (Il ori


care se deschid i se inchid la anumite ore) (equinoctial; quinoktial;
equinoxial; nape,iegyen!Osegi; paBuo-

AeHCTBeHHwi:t]

261

262

250 AEQUJPOLARJS, ecvipolar, cu polaritate egal (equipolar; Aquipolr;


equipolaire; egyenl/:1 sarkusgU; pa.B
HODO!lBpm.IJt)

AEQUIPOTENTIALIS, echipotenial, de aceeai putere sau valoare


(factori) [equipotential; quipotentiell,
gleichwertig; equipotentiel; azonos Crtikl1 j paEIHODOTCHLIH&JibHldii:] --> isobrius, isodyn.amU:us
252 AEQUIVALENS -+ aequipotentialis
253 AEQUIVALENTOGENESIS f, echi
valentogene~. concepie dup care
flagelii i pseudopodele se pot substitui reciproc (Elenchin) [equivalentogenesis; quivalentogenese; equi
valentogenese;
ekvlvalentogenezis;

25!

.,,

3KBHBaJieHTOfeHe3]

AEQUIVOCUS, echivoc, cu dou1i sau


mai mult.e nelesuri [equivocal; zwei
deutig, mehrdeut.ig; equivoque; kCtertelmii, tobbertelmU; liBYCMblcneHHwit]*
255 AEQUOREUS --+ maritimus, tkallasius
AEQUUS, egal [equal; gleich; egal;
egyenli:i; paeawl!:]

263

26~

265

Kapll1lll]

266

AERENCHYMA n (gr. Uf!p "aer",

lrxuJ.Ia "umplutur"), aerenchim, e.

sut aerenchimatic sau aerifer; esut


parenchimatic cu spaii intercelulare
aerifere mari (Hydrophyta) faiirenchyma, a!irating tissue, floating tissue;
erenchym, Luftgewebe, DurchJaf.
tungsgewebe, Schwimmgewebe; aerenchyme, tissu aCritere; aerenchimsztlvet, MgtartO-szOvet, leveg6tart0
sztlvet, Ieveg6s sz6vet; 33peaxKMa,
B03liYXOHOCHaJI TKaHi.)

258 AilRERRANTIA n pl, aererania,


biocenoz a organismelor inferioare
care plutesc in aer [aererrantia; Aererrantia; aererrantia; aererrantia;
a3peppaHLI.Jill] --+ phytooeron
259

AEREUS, aerian l. Aflat in aer sau


care conine aer. 2. Supraterestru

raerial; lurtig, lufthaltig; aerien; le


vegOs, fGidfeletti; BOJliYmHLiil] --+ aeroph/us, ~piterrane14s, s~pra~e~-restris *
A2RICOLUS (-COLA f), aerieol,
care crete in aerul liber (pl_anUi.) [aeri
colous; luftbewohnend; a6ricole; IeglakO: o6HT3toiU.Hil ua BOJ,llyxe]
AltRIFER, aerifer, care conine sau
conduce aerul (esut) [aeriferous; Iult
tra_gend; aerf~re; fevegdt sz1lit6;
B011l.YlCOHOCHWJi) --+ airophorus
AEROBJONTA n pl {gr. Ul'jp "aer",
flloo:; "via"), aerobionte, oxibionte,
organisme cu viaa condiionat de
folosirea oxigenului liber din atmosfer (alge, bacterii, ciuperci
~te.)
[a!robionta; Ai!robionten, Aerob1en;
aerobiontes; afuoobiontak; a3p06HOHTW]
--+ oxybionta
AltROBIOSIS f, AEROBIA f (gr. ),
aerobioz, via condiionat de pre
zena oxigenului liber din atmosfer
[a(!.robiosis;
Ai:!robiose; aerobiose;
aerobiOzis; upo6H03] - oxybiosis
A/JROBJUS,
ASROBIOTICUS
(gr.-), aerobiotic, care poate tri
numai tn aerul liber (organism) (aerobiotic; aiirob, luftbedtirltigi aero
biotique; aerob, levegdre utalt; 33PO
6HblA] - oxybiotitU8
Ai!ROCARPJA f (gr. -, KDplt~
"fruct"), aerocarpie, maturizarea fructelor n aerul liber, deasupra solului
[aerocarpy; Aerokarpie, Lufttriichtigkeit; a6rocarpie; aerokrpia; a3poAilR'JCARPOTROPJCUS
{gr. ,
"t"poltil "rsucire"), aerocarpolropic,
cu micri carpotropice pentru ~a
turizarea fructelor in aerul liber
(aerocarpotropic; ai!rokarpotr?p!sch;
aerocarpotropique; aerokarpotrop1kus;
33pOJ\8PDOTpODH'ICCKHJi:]

267

AEROCYSTIS f (gr. , KiJau\:. "cavi


tate"), aerocist, vezicul aerian pe
organe vegetale uur!nd plut..irea uno_r
plante (ramurile talului la Fucus. vest
eulosU8)[aiirocyst; Aikozyst, Schw1mm
blase;
a6rocyste,
flotteur~
leg
Mlyag, Usz6h6Jyag; UpOQJl(:T, B03
.nymaa11 ueTKa]
268 AitROGAMAE 1 pl (gr. -, yJ.IO~
"cstorie") - phanerogamae
269 AEROMORPHOSIS f {gr, -, J.16prpwat.;
"formare"), aeromorfoz., aciunea
morfo~netic a aerului asupra de~
voltrli organelor (ex. plantele amft
bii) [aeromorphose; Aeromorphose;
aeromorphose; aeromoriOzis; a3pO
MOpc1'03]

<8

AEROPHIWS
AEROPHILUS (gr. -, ..~ "a
iubi") -+ atreua
AEROPHORUS (gr. -, cpo~ "purt
tor") --. alrifer
ABBOPHYTA n pl ($!- -, qnn6v
.,plantA"), aerofite, epifite; plante
care trAiesC complet In aer, prinse de
un suport {OrchidetU epifite) [aiiropbytes., air-plants; A&opbyten, Luftpflanzen, Oherpllanzen, Epiphyten;
aerophytes; aerofitk, fnlak6 n6venyek; ~. 311114wTw)
278 AEROPHYTOBIONTA n pl (gr. --,
~~o~ .,viaA"), aero!itobionte, organisme vegeta1e cu viata condiionat
de folosirea oxigenulut din aerul liber
[aerophytobionta; Aikophytohionten;
aerophytohiontM;
aerofitobiontak;

210

aJP041HTofutOBTbi)

"'
275

AJ!ROPLANCTON n (gr. , W..ayn6.:;


,,rAtAcitor''), aeroplancton, ansamblul
organismelor microscopice vii care
plutMc In aer [a!!roplankton; Luflplankton; aeroplancton; aeroplankton; aJPOilJiaHICTOB --. anemoplancum
AEROPLANCTOPHYTA n pl (gr.
aeroplanctolite,
plante microscopice vii care plutMc
In aer [aeroplanktopbytes; Luftschweber; aeroplanctopbytes; aeroplanktQfitk; a3pOrunm::ro4mTbl]

--, ~Ov "plant"),

AllROTACTISMUS m, AEROTA
XIS r, AERIDOTAXIS f (gr. -,
'tll~t.:; "orinduire"), aerotactlsm, mi
carea orientativ a plantei sub influena repartiiei inegale a oxigenului,
respectiv a gazelor
[a!!rotactism;
Aerotaktismus; aerotactisme; aerotaktizmus; a3poTakTB3M] - oxygenoWxis
Ai!ROTROPISMUS m, AJ!ROJDOTROPISMUS m (gr, -, tpoxt'l "rsu
cire"), aerotropism, tropism sub influenja concentraiei de oxigen din
aer ( a creterea rdcinii, a tubului
polinic) [at!rotropism; Sauerstoffreizbewegung; aerotropisme; aerotropizmus; a301CJJH~M]
AERUGINEUS, AERUGINOSUS 1.
Ruginiu armiu. 2. Verde-albstrui Inchis [aeruginous, aeruginose; grtinspanlarbig, kupferspangrtin, blat~grtin;
erugineux, bleu vert; rezrozsda szlmi,
kekesz.Gid; Me.rtROlCJICHMA, CIIHe-lCJif

HWA]

AESTAS f, vara ( ineunte aestate la


Inceputul verii) (summer; Sommer;
ete; nyr; JJeTO)

280

AESTHESJS f (gr. ata&l')<no; "perceptibilitate"), estezie, sensibilita


tea i reacia ore-anului fa de
excitaiile externe I interne [aesthesia; Aesthesie, Empfindlichkeit; esthesie; esztezia, lerzekenyseg; 3CTC3Bc,

BOCIJpllllT1te]

"'
"'

'"
'"
'"

AESTIVALJS, AESTIVUS, estival,


de varA (forma sau aspectul de var),
care lnllorete vara faestival, summery; sommerlich, frtihbliihend; estival, d't\te; ny<l.ri, ny8.relllz6, nyron
virflgzQ; JICTHRJi)
AESTIVARIUM n, estivar, ser de
var [aestivarium; Sommerglashaus;
serre d'tlttl; nyri n6venyhz; nCTHllll
OpaHJKepell)
AESTIVATIO r, estivaie, perioada
de via ]atent datorit condiiilor
excesiva de temperatur sau de
uscciune din timpul verii (Cercidium
torreyanum} [aestivation; Sommerschlar; estivation; nyri "a1vsi" anapot; 3CTHB8UHJI]--. praefloratio
AETAS f, vtrst, etate (aetas arborum vrrsta arborilor) [age; Lebenszeit,
Lebensalter; ge; eletkor; B03paCT]
AETHALIUM n
(gr.
alea~?
,,scrum"), etaliu, mas de sporang1
agregai sau reunii printr-o membran comun (MyX<~mycetes) [aet
halium; Aethalium; aetha1ie; etlium;
3T8Jlll.lt]

'"
"'

AETHEOGAMUS, AETHEOGAMJCUS (gr. iu'1&r!.:; "neobinuit", ydj.lo.:;


"cstorie")-+ crypwsamicus
AETHEREUS, AETHERICUS (gr.
al&l'!p .,aer"), eteric, volatil (ulei)
[etherial, volatil; therisch, volatil;
ethCrique, volatil; eterikus,
mo;
341BPHblit]

'"
,..

AETJOLOGIA C (gr. uhia "cauz",


16yo.; "vorbire"), etiologie,
tiina
care studiaz cauzele bolilor [etiology; Aetiologie, Krankheitsursachenlehre; etiologie; etiolOgia, kOroktan;
3TIIOJIOr:RII]-+ palhogonia
AFFINIS, Inrudit, generic apropiat
(planta speciei praecedenti
affinis
plant tnrudit cu specia precedent)
[related, allied, neighbouring; verwandt, benachbart; apparente, avoisine; rokoni, szomszedos: CJI~.Iun.dt,
po,o;CTBeRHblli, 6Jlli3IBA] --. agnatus, IXIf:
natw, ceneobrinus
AFFINITAS 1, alinitate, Inrudire
apropiere generic (afinitate sexual)
[aflinity,
relationship;
AflinitAt,
Hinneigung, Verwandscbaft; affinite,

AGAMOSPECIES

parente; rokonsg,
CTBO, CJ)O.D:CTBO)

kozelll&;

poJl

AFFIXUS (a.ffingo), fixat, inserat,


ataat {tuuhutu basi affi~a~ anterele fixate prin baza lor de filament)
[affixed; befestigt, angehaltet; aUa
che, fixe, insere, affiche; rOgUtett,
rerQsitett; DPBkpeWI!Hilw:it)
292 AGAMANDROECIA f (gr. a "fr",

301

291

ydj.l.o<; "cstorie"! ilvilp, dv6p010 "br

bat", oh:o~ ,,casa"), agamand.roecie,


flori mascule i sterile pe acelai
individ (UexkUIJ) [agamandroecy;
AgamandrOzie; agamandrollcie; agamandroecia; araMaHli.PoeUIUI]
293 AGAMEON n (gr. --), ~a.meon, specie care cuprinde numai mdivizi apomictici (Camp i Gilly) [agameon;
Agameon; agameon; agameon; ara-

302

308

SM

M<OB]

AGAMETA t (gr. , yapt'tll<; "so"),


agamet. element de reproducere asexuat (zoospor) [agamete; Agamet;
agamete; agameta, ivartaJan szaporit6test; araMeTa]
295 AGAMETANGIUM n (gr. , dyystov
"vas"), agametang:iu, corp de fructificaie In care se dezvolt agameti
[agametange; Agametangium; agametange; agametng:ium; araMeTaHrHII]
296 AGAMETOCYTI$, -IDISf (gr. --,
KUt~ "cutie"), agametocit, celul mam
dind natere agamociilor{agametocyt;
Agametozyt; agametocyte; agametocita; ar&Merouyr)
297 AGAMIA f (gr. , -yltJa~ ,.cAstorie"),
agamie, sterilitate, nefertilitate [agaAgamie,
my, sterility, barreness;
sterilite,
Unfruchtbarkeit; agamie,
294

iufertilite;
ketlenseg;

agmia, medd<Ss~g.

terme-

CTepBJibHOCTb]
298 AGAMICUS (gr. --) agamic 1. Rezultat fr proces de fecundaia. 2.
Reprodus pe cale asexuat; partenogenetic [agamic, agamous, sexless;
agamisch, ehelos, geschlechtlos, ungeschlechtlich; agame, asexuel, sterile; medd(l, ivartalan; araMHWII, Tallai"liMifll,

xofipa'lHWII]

299

300

AGAMOBIUM n (gr. --, tU~ "via"), agamobiu, stadiul sporoftic in


metagenez,
ex. la
Pteritrophyta
(H. Gibson) [agamobium; Agamobium; agamobie; agam6bium; araMo6HyM] - sporobionta, sporophyto/1
AGAMOCYTIS,-IDIS f (gr.--, Kion~
"cutie"), agamoct, celul reproductiv asexuat [a.gamoqte; Agamozyt;
agamocyte; a.gamoctta; araMon;yr]

305

S-J6
307

308

AGAMOGENESIS l (gr. --, yt\IEal~


,.natere"), agamogenezA, reproducere
fr proces sexual (apomixi.e parteoogenez) [agamogenese, asexual reproduction; Agamogenese, gescblechtIose
Vermehrung;
agamogenl:se,
!""Production asexu6e; agamogen~.zis,
tvartalan szaporods; ar&MOI"CIIe"l.
6ccnonoe P83MHOJKeHHe]- a:amogonia
AGAMOGENETICUS (gr. ), agamogenetic, rezultat pe cale asexuat
[agamogenetic; agamogenetisch; aga
mogenlti.que; agamogenetikus; araMorenetB'!.ecxaA]
AGAMOGONIA f (gr, --, lovii "reproducere" ) (Hartmann) - a,ll11Wgenesis
AGAMOGYNOECJA 1 {gr. , yuVl)
,,femeie", oi~eo~ "cas"), agarnoginoecie, flori femeie i sterile pe acelai
individ (Uexktill)
[agamogynoecy;
AgamogynOzie; agamogynoCcie; agamoginofi:ia; araMorHHoell.llll]
AGAMOGYNOMONOECIA 1 (gr. ,
p6vo.;; ,,singur",), agamoginomonoeCie, flori lemele, hermafrodite i
avortate pe acelai individ (Uexkiill)
[agamogynomonoecy; AgamogynomonOzie; agamogynomono~cie; agamo
ginomono6cia; araMOTHHOMOHoeli,IUI]
AGAMOHERMAPHRODJTISMUS
m (gr. , tpJ.u:upp08ltot; "cu am
bele sexe") ...... asamomonoecia
AGAMOHYPNOSPORA f (gr. --,
()nvo.;; "somn", mwpci "smtn"), aga
mohipnospor, spor de rezisten re:&ultat pe cale asexuat (Wittrock)
[agamohypnospore; Agamohypnospore; agamohypnospore; agamohipnospOra; 8TaMOTHJlHOCflOpaJ
AGAMOMONOECIA 1 (gr. -, p6~
,,sm(ftlr
.
" , ol "~ "cas"1 , agamomonoecte, fiori hermafrotbte i sterile
pe acelai individ (Errera i Gevaert)
[agamomonoecy; AgamomonOzie; agamomonofi:ie; agamomonoCcia; araMOMOHoeUBII] -+ Clgamohernwphroditism~

f!GAMONTA t (gr. ), agamont,


IDdivid format pe cale asexuata,
producind agamociti (Hartmann)
[agamont; Agamont; agamonte; agamont; araMOHT]
310 AGAMOPHYTA n pl (gr. --, ~ptnOv
309

31t

"plant")....,.

protophyta

AGAMOSPECIES f (gr. , lat. species. ,,specie"), agamospecie, specie


care se Jnmulfete fr proces sexuat
[agamospecies; Agamospezies; agamospecies; agamospeciesz; araMHw.lt aH.n]

AGAMOSPERMIA
312 AGAMOSPERMIA f (gr. , tmtwa
.,smln"), agamospermie, formarea
seminelor IAr fecundaie (ex. apo
mixie) [agamospet'my; Agaffiospermie;
agamospermie; agamospermia; ara
MocnepMRB1
, aKOpft
313 AGAMOSPORA f (gr.
,,smln"), agamospor, spor rezultat
pe cale asexuat (agamospore, Agamospore; agamospore; agamospOra;
arar.tocnopa1

3H AGAMOTROPUS

(gr. ,

1:ponl)

agamotrop, fr micri
gamotropice (florile la Ponwickae
deschise ptn la vestejire) [agamo
tropic; agamotrop, nichtschlarend;
agamotrope, non sommeillant; agarnotropikus, nyitvamaradO; ara\fOTpo"rsucire"),

hH'IecKHH1

315
316

311
318

319

320

AGAMUS (gr. )---+ agamicus, ase


:rualis, cryptogamicus
AGAR, -ARI rn (malaez), agar-agar,
substan mucilaginoas folosit la prepararea substraturilor nutritive consistente pentru culturile bacteriene,
extras din unele alge marine ~ii
[agar; Agar; agar; agar; arap]
AGATHINUS....,. achatinus
AGATHOPHYLLUS ~gr.
Uya96<;
"frumos", tp(I.Ov "frunz"), cu frunze
frumoase [beautifully-leaved; scbonblttrig; a belles feuilles; szeplevel(i;
npHRTHoo6JJHCTBCHH&Iit)
AGENESIS f (gr. a "fr", ytvsutt;
"na~tere"), agenez, monstrozitate la
flortle cu organele sexuale lips [a~c
nesy; Agenesic; agenesie; agenezts;
areJte3]
AGEOTROPICUS (gr. , 'Yf'l "p
mlnt",tpom) "risucire"), ageotrop, cu
geotropism negativ [ageolropic; ageotropisch; ageotropique; agootrOpikus;
HereoTpOhH'IH&Iil]

AGER, GRI m, artur, cimp, ogor ( ad


margines agrorum pe marginea ar
turilor; in agris prJst messem pe crn
puri dup stringerea recoltei) [lield ;
Acker, Feld, Brachfeld~ cbamp,
szn t016ld, mezO; none, nawltll]
322 AGGERATUS, AGGESTUS (aggero)
-+ agglomeratus
323 AGGLOMERATUS, aglomerat, ingrmdit, adunat tn grmad (nori,
fructe) [agglomerated, assembled,
con gested; angehii.utt, zusammengeballt, zusammengedrngt, geknuelt;
agg lomere, ramasse, entasse; halmozott, csoportos; ctcy'leHHbiii, crpyrmHpo BaHHLdl:] ....,. wnfertus, glomeratus
321

3"

..

AGGLUTINANS (agglutiM), a~lu


tinant, care se lip~te (agglutinatmg;
anklebend; agglutinant; rragadO;
aiTJDOTIIHHp)'lOw,&AcJI)
325 AGGLUT/NAT/0 f, aglutinare, ali
pire, Impreunare prin alipire [agglutination; Agglulimsierung, Ankleben;
agglutination, collage; odaragads,
Osszetapads , arrmoTHHaD,HII]
326 AGGLUTINATUS, aglutinat, alipit
[agglutinate, glued together; ange
klebt, angeleimt; agg-lutine, accol!e;
odaragadt, Osszetapadt; CKJleeHHLIII,
arr JlJOTHHHpOB&HHLiit)
321 AGGREGATIO 1, agregare, grupare,
asociere (aggregation; Aggregation,
Anhufung; agtegation, r~union; csoportosuls,

trsufs, OsszehalmozOds

CtcOrtrleHHe]
328 AGGREGATUS, agregat, reunit, adunat, asociat [aggregate, assembled;
angehuft,
gedrngt,
zusammengestellt, vereinigt; agrege, reuni, associe,
assemble; csoportos, tlsszellt; co6paHHLI.Jt]
AGGRESSIVITAS 1, agresivitate,
capacitatea agentului patogen de a
ataca plantele [aggressiveness; Aggressivitt, Angriflslust; agressivite;
agresszivits, tmad6konysg; ar})e
CCHBHOCTh] -+ pa/Qgenitas, 11iru/entia
33) AGIL!S, agil, mobil, activ (statu
agili in stadiul de mobilitate - al
zoosporilor) (mobile, moving; beweglich, lebhart , mobile, mouvant ~ mozgekony; nQJl,BHli:HLdl:]
331 AGNATUS ...... affinis
332 AGRAR/US, AGREST/S, agrar, de
cimp [agrarian, agrestial; ackerbewohnend, feldbewohnend;
agreste,
champetre; sznt6ft:ildi, mezei, mez6
gazdasgi; ,!I,HtcopaCTyll{llll,
noneaoit,
naweHHwJt]
333 AGRIOTYPUS m (gr. l'Pto; "rus-tic", 1:lm~ "model"), agriotip, tipul
ancestral al plantei [agriotype; Agrio
typus; agriotype; agriotipus; arpHo-

'"

Tuu]

AGRIUS (gr. ), necultivat, care


in stare slbatic; spontan
[wild, savage; wildwachsend; sauvage:, vadontermO; l!HKOp&Cl1'1LI"R, He
o6pa60T&HHL!li)
triete

335 AGROBIOCOENOSIS J (gr, , fU~


,.via", ltoav6c; "comun"), agrobiocenoz 1. Biocenoz. de cultur.
2. Biocenoza organismelor din bioto
pul agricol (agrobiocoenose; Agrobio-

AIPHYLLOPHYTA

zonose, KulturhiozOnose; agrobiocenose; agrobioc6nozis, kulturbioctlnozis; arpo6aoJJeHo3]


886 AGROBIOLOGIA f (gr. --, f..Oyo~;
"vorbire"), agrobiologie, studiul legitilor biologice ale agrotehniei [agrobiology; Agrobiologie; agrobiologie;
agrobiol6gia; arpo6HoJior~t~~]
837 AGROBOTANICA f (gr. -, lkrtil.V'l
"iarb"), agrobotanic 1. Botanic
agricol. 2. Studiul plantelor agricole
[agrobotany, agricultura! botany;
Agrobotanik; agrobotanique; agrobotanika, mez6gazdasgi nllvCnytan;
arpo60TaHBxa)

338

389

340

3H

342

343

{gr. , "-6yo~ "vorbire''), agrologie, studiul factorilor de


vegetaie i a mijloacelor tehnice de
ameliorare [agrology; Agrologie, Landwirtschaftskunde; agrologie; agroiOgia, mez3gazdasflgtan; arponomll]
AGRONOMICUS (gr. -, v011o~ "p
une"), agronomic, de agronomie [agronomical; landwirtschaftlich; agronomique; mezOgazdasgi, fOidmUve!esi;
arpOHOMH'IecKHJt]
AGROPHJLUS (gr. -, qnl.tro "a iubi"),
agrofil, care crete pe cimpuri eul
tivate (agrophilous; ackerliebend, feld
liebend; agrophile; mezOt kedve!O;
no.11esoAl
AGROPHYLLUS (gr. , tpi~J,J.ov "frunz"), cu frunze graminacee [grassy-leaved; grasblttrig; a feuilles graminacees; JU!eve!U; TPaB"HHCTOJJHcTHI>Ili]
AGROPHYTA n pl (gr. -, ~,niJTov
,.plant"), agrofite, plante de cullur
[culture-plants; Kullurpllanzen; plantes cultivees; kultivlt novenyek; arpotfn!Tw]- (plantae) cultae
AGR'JPHYTOCOEJ\'OSJS f (gr. ,
KOtvOl; "comun"),
agrofitocenoz,
cenoza plantelor cultivate [agrophytocoenose; AgrophytozOnose; agrophytocenose; agrofitocOnozis; arpotfmTo-

8!18

3~9

AGROLOGIA f

l.leH03]

AGII.OSTOGRAPHIA f (gr. "iiyproo-Tt~ "iarb", yj)(l(l'} "scriCJ'e"), agrostografie, studiul i descrierea gramineelor [agrostography; Q.serkunde;
agrostographie; pzs1tfiitan; arpocTorpa4JHll]
3{.5 AGROSTOLOGJA f (gr. -, i..Oyot;
"vorbire") ---> agrastagraphia
3~6 AGRJTYPUS m (gr. dypOo:; "cimp'',
tim:oo:; "model"), agrotip, tipul soiului
la plantele cultivate (agrotype; Sor344

347

850

351

tenlypus; agrotype; fajtatipus; aqxmm]


AGROZOOCOENOSJS l (gr. -, ~a.ov
"animal", tcowOv ,.comun"), agrozoocenoz, hiocenoz a faunei agricole[agrozoocoenose; AgrozoozOnose; agrozoocenose; agrozoocOnozis; arpo30ou.enoo)
AGYNAR/US, AGYNJCUS, AGYNUS (gr. a "fr", YtJvil "femeie")~
aginic, fr pistil (floare) [agynic,
agynous; stempellos; agynique; termO ne!ktli; 6ecnecTHqnwJt]
AGYRATUS (K'- -, yt\po~ "cerc"),
necircular, acichc, neaezat In cerc
sau fn verticil [acyclic, no orbicular;
unberingt, nichtkreistormig; non circulaire; nem kOrszerii; neo~:pymwliJ
- acyclicus
AHEUOTR'JPJCUS (gr. , fJt~
"soare", -r.xml'l "rsucire"), aheliotrop, fr reacie tropistic la efectul
luminii; afototropic (aheliotropic;
aheliotropisch; aheliotropique; aheliotrOpikus; areJtHOTpomn.Jlij
AIANTHUS (gr. de:t "totdeauna",
iivtloo; "floare") 1. Cu llori persistente (Helichrysum). 2. Care tnflorete mereu [aianthous,
constantly
11owering; dauerbHitig, immerhliitig;
a fleurs persistentes; kitartO virgll,
1Jand0an virgz6; DOCTOIIHHOU.SC:TY-

ll\HJ

AIGJAWPHYTA n pl (gr. atymi..Oo;


q.Utov "plant"), plante delitoral i de plaje nisipoase [beachplants; Strandpflanzen; plan les littorales; tengerparti novenyek; cyxonyTHwe paCTeHHII]
353 AJOLOSTATICUS
(gr.
ai6i..oo;,
"agitat", <rron~:Oo; "stttor"), aiolostatc, cu poziie oblic din cauza vinturilor constante (arbore) [ohlquelygrowng; aiolos!atisch, schiefwachsend; a croissance oblique; ferden
l!O, ferden nOvO; HepaBHo6oKHli]
35/i AJOPHYLLUS (gr. aubv "venic",
qmUOv .,frunz"), cu frunze 'persistente [aiophyllous, evergrcen-leaved;
bleibcndblttrig,
immergriinblttrig;
a leulles persistcntes; marad6 Jevehl.
kitart6 Jevelii, OrOkzf.lld levelii; seqHoJeileno-JJHCTHWA)
355 AJPHYLWPHYTA n pl (gr. -,
qrotOv "plant"), aifilofite, plante
formind
pduri
scmpervirescente
[aiphyllophytes; Aiphyllophyten; aiphyllophytes; aifillofitk; aHtfmJJno$HTW]
352

"rm",

..

AIROSOMA
356

357

358

859

SiO

SOt
352

3i3

864
855
366

3&7

368

n (r,' ~tpat .,a se ridtca , ~ "corp ), all'Ozom, wrpusculi tn suspensie, de natura materiilor de rezerv, la Bacteria i Cyan(}phyceae (Molisch) [airosoma; Arosoma; airosome; airosz6ma; aupocowa]
AITHAWPHYTA n pl (gr. 4d9a):i\, "tu!eri sempervirescent", qllltOv
.,plant"), atalofite, plante din tu!erturi sempervirescente [aithalophytes;
Aithalophyten; aithalophytes; OrtlkzOid boz6tok novenyei; anano4JHTJ.I}
AITIOGENUS (gr. altwv .,cauz",
')'l::Vvcio:l "a se nate"), etiogenic, cauzat de factori sau de excitaii externe
{micare) [etiogenic; tiogen; etiog6ne; etiogen ; 3TIIOreHHI.ili] ..... aitionomicus
AITIOMORPHOSIS f {gr. , p6pIPGO"t~ "formare"), etiomor!oz, morroz cauzat de factori externi [etiomorphose; tiomorpbose; t\tiomorphose; etiomorf6zis; 3THOMoptllo3]
AITIONASTIA t (gr. , vacrtO<;
,,strins"), etionastie, micare nastc
cauzat de excitaii externe omogene {etionasty: tionastie j etionastie; etionsztia; 3THOHac:THII]
AITIONOMICUS (gr. -, v6po<; "lege)" ..... aitiogtnus
AITIOTROPISMUS m (gr.
,
tponi) "rsucire"), etiotropism, tropism cauzat ..de excitaii externe
[etiotropism; Atiotropismus; t\tiotropisme; etiotropizmw;; :rrHOTPODHlM]
AIZOON, AIZOUS (gr. Ut:il;too.;
"etern") ..... sempervI'eM
AKENA t, AKENIUM n -o acluum
AKENOCAR.PUS m-+ ar~na
AKINES!S t (gr. o "fr", ICIVflo-t.;
"micare"), acinez, dezvoltare In
absena cariocinczei (akinesis; Akinese; akinese; akin!izis; aKHHC3]
AKINETE 1 (gr. --), AKINETOSPORA f (gr. --, mtop ,,slimfnt"),
achinet, spor facultativ, imobil i
de rezisten, Cotmat pe cale asexuat
mai ales prin fragmentare (Chloro
phyree, CyaMphyceae) [akinete; Akinete, Ruheakinete, Ruhezelle, Dauerspore; akinete; akinetesz; aKHHeTa]
AKINETOSPDRA.NGIUM n (gr. ---,
dmtov "vas"), achinetosporange,
sporange c~ zoospori ciliai ( Archimycetes) [akinetosporangium: Akinetosporangium;
akinetosporange;
akinetosporngium; akHHerocnopaerHit)
A_l~SOMA

359 ALA f, arip 1. Expansiune foliacee


plan, de forma unei aripi, pe tulpin
(Lthyrus mesalanthus), pe frunz
(Onopordon}, pe fruct (A~r) sau
pe smtn (Caalpa). 2. Cele dou1i
petale laterale mai Inguste de sub
vexil la corol (PpilWnacee). 8.
Sepalele laterale acresceute (Polygala) (wing; Fltlgel; aile; szrny;
KpLino]-+ pteriiwn
370 ALABASTRUM n, alabastru, boboc
sau mugure flora! [flower-bud; Blitenknot~pe, BIO.tenknop!; alabastre,
bourgeon flora!, bouton; himb6,
vrgbimbO, virgrUgy; 6yTOH, ll.BeTO'IHaR fiO'IKa]

371

ALAEFORMIS, ALARIS, aripiform,


de forma unei aripi [wing-like; f111gell6rmig, fligelartig; en forme d'aile;
szrny alakU, szrnyszerU; KpLVloBJtaHW.il., xp.hlnaTLIA]

312 ALA TO, ALA TUS, aripat, cu expansiuni foliacoo laterale (fruct, smtnli,
tulpin/ ( alatocaulis) [ala te, winged;
gefiiige t, fliigelig; al!e; sz.rnyalt,
-szrnyU, szrnyas, gatys; KpY
naT.hlit, kpl>maTO-J -ptel"-,ptero-, -pterus,
pterophorus
373 ALB-, ALBI-, ALBIDI, ALBO( fbellus, albiraulis, allwrocrineus, albiiflorus) -+ albua
374

ALBEDO f, ALBEFACTIO f, ALB/CAT/O t, ALBINISMUS m,


ALBIND m, lnlbire, albinism, depigmentare, etiolare (de ex. albirea sau
panaarea patologic a unor organe
din cauza lipsei, a insuticienei sau
a alterrii clorofilei) [albication, albinism; WeiBfrbung, Panaschierung,
WeiBfleckigkeit,
Buntblttrigkeit;
albication, albinisme, dt\pigmentation,
fitiolement; albinizmus, elfehered!!s,
elszintelenedes, teMrlevehis!!g; aJD>6HHII3M,

375

6eJTeHHC,

aJU>6e,aO,

aru.6HHOC]

ALBELLUS, ALBENS,
ALBES
CENS,
ALBICANS, ALB/DUS,
ALBINEUS, ALBINUS, ALBULUS, alburiu, aproape alb {whitish;
weiBiich; blanchtre; feheres; 6enoaaTLIR, 6en:eJOIW~H)

375 ALBIGO !, ALBUGO f! tinare,


boal a frunzelor i a ramurilor tinere,
acestea obinind un aspect prfuit
[mildew; Mehltau; albigo; lisztesedes; 5en.t.MOJ
377

ALBIGRANA n pl, albigrane, incluziuni cloroplastice din Ieucoplaste,


de forma unor picturi, ex. la Pellionia (A. Meyer) [albigrana; Albi

grana; albigrane;

6urpaHa)

albigrana;
-

am.-

8;8 ALBUMEN n, albumen, esutul de


rezerv al seminelor furnizind embrionului in cursul germinaiei substanele nutritive [albumen, white of egg;
Albumen,
Eiweill,
Sameneiweifl,
EiweiBtoff, Kernmasse; albumen; albumen, magfeberje, magtpll6sz6vet,
379

dajka.szovet; 6eJJ:ox]
ALBUMINOIDES m pl, albuminoide, substane proteice din citoplasm
[albuminoids; Albuminoiden, Proteoiden; albuminoides; albuminoid
anyagok, feMrjek; a.ru.6yMKHOII.ll.M]-+
proteides

880 ALBUM/NOSUS,

albuminos, care
[albuminous; eiweillhaltig; albnmmeux; magfeherjlis; 6eJ1KOBb1H)
conine

albumin

{semine)

...
...

383

38ft

ALBUS, alb, mat alb [white, dead


white; wei(3, mattweB; blanc; feber,
f~nytelen feMr;
6enLiii] -+ ermineus
ALCALINUS, alcalin, bazic (sol)
[alkalinil, hasic; alkalisch, basisch,
laugenhaft; alcalin, hasique; alkli
kus, bzikus, higos; w.e.n:o'lllolt] -+
li:xiviosus
ALCAL/OTROPISMUS m (arab
alcvili "sod", gr. -rpom) "rsucire"),
alcaliotropism, chemotropism cauzat
de substane bazice (Massart) [alkaliotropism; Alkaliotropismus; alcaliotropisme; alkliotropizmus; aJUta
JIH0TpoDH3M]

885

886

ALCICORNIS, ALCICORNUS, asecoarnelor de elan [elkhornlike; elchhOrnig, elchgeweihhnlich;


alcicorne; rCnszarvasagancsszerO.; .noCllliOporanJit]
mntor

391

393 ALEXITERION n (gr. 1~1'1Ti1Ptoo;


"aprtor"), mijloc de vindecare [alexitere; Rettungsmittel; alexitl!Nl;
gy6gyszer j CDilCIITCJILHOC cpe,!I;CTBO]
ALEXITERIUS (gr, ), alexiteric.
caro apr sntatea [protecting ~
schiitzend; detensif; vedO, elhrltO ~
3aii{IITHTMLHLIA]

395 ALGACEUS, AWINUS, ALGOIDEUS, algaceu, algal, algoid; asem


ntor cu alga [algaceous,
algoid;
algenartig, algoid; algace, algoide;
algaszerU,
moszatszeiii;
no,~~;opoc
.neswA ] -+ phyco396

AWAE f pl, alge, maM grup sistede plante inferioare (Thallophyta) uni- sau pluricelulare, caretriesc In ape sau locuri umed&
[algae, sea-weeds; Algen; algues;
algk, moszatok; BOAOpocml]
matic

ALGICOLUS (.COLA f), algicol.


care crete pe alge (algicolous; algenbewohnend, auf Algen wachsend;
algicole; moszatlakO; lkiiBYutHD Ba

BO,!lOpoCJlJIX]

).s:~~t8o.;

wy8Hbllt]

ALEXI PHARMACON n (gr. tiM!;<&


"a apra", qKtppat:ov "mediCament"),
antidot, contraotrav lalexipharmic,
contrepOison; Oeengi t; aiexipharmaque, contrep01son; ellenm6Mg;
npoTHB011,ltll9] -+ antidotum

brif~tus

ALECTOROWPHUS (~. lliKTOPO


1-..{)(jloc; "creasta cocoulu1"), asemn

ALEPJDOTUS (gr, a "fr", 1-snlo;,


"solz"), nesolzos [alepidote,
scaleless; schuppenlos, ungeschuppt;
sans ecailles; pikkelylelen; 6cc>le-

ro+~l

ALEXIPYRETICUS (gr. , mlp8tb;,


"febr"), alexipiretic, febrifug (febrifuge; fieberheilend; febrifuge; lzcsil
lapitO; DpOTBBOJIIIXOpaD.O'IllldJI:] -+ (e-

tor cu creasta cocoului (ca nume generic) [cockscomb-like; hahnenkammhnlich; en creta de coq; kakastarajszerii; neryiUH8 rpe6elu.-o6paJHLiii]

387

ALETOPHYTA n pl {gr. "-1'1-rllo;


"rtcitor", ~v "plantA."), aletofite, plante ruderale mezofile (Pound
et Clements) [aletophytes; Aletophyten; aletophytes; aletofitk; a.ne-

ALEURJN n (gr. dJ..wpov "fiin"),


aleuron, substanta de rezerv gr
unoas, azotat, din Seminele mature
[aleurone; Alenfflnkorn, Proteinkorn,
Klebermehl; aleufflne; aleuronszemcse ; aneftpoo]
890 ALEUROSPORA f (gr. -, <rnOpu
"smln)", aleurospor, spor format
pe cale vegetativ, lateral sau terminal, pe filamentul micelian (ciuperci}
[aleurospore; Aleurospore; aleurospore; aleurosp6ra; anespocnopa]

38t ALBURNUM n, alburn, totalitatea


inelelor anuale externe, de culoare
mai deschis, ale lemnului secundar
al arborilor cu lemnul tare [sap-wood,
splint-wood; Splint, Jungholz, Neuholz,
Saftholz; aubier; szijcs; Ja6oJIOHL]
882

AWIDUS

398

ALGIDUS, !'riguros, care crete tn


locuri reci [algid; kMteliehend; algide;
hidegkedveJ6 j 8Jiid'IIAIWA, XOJIO,II.HWit}

..

AI..I.XJLOGIA

399 A.LGOLOGIA t (lat. alga "alg", ).Oyoo;


"vorbire"), algologie, studiul algelor
[algology; Algenlehre; algologie; mo
szattan; aJibrOJiorHll]- phycologia
ltOO A.LGOTROPHISMUS m (lat. , gr.
'tpoqri) "hran"), algotrorism, sim
biozA Intre plante superioare i alge
(A:clla cu alga Anabaena) [algotrophism; Mgotrophismus; algotropbisme; algotrotizmus; 8JlbroTpo4lB3M]
401 AUBJLIS (alo)- nutritivus
402 AUENUS, strin, neinrudit [strange,
unrelated; fremd, nicht verwandt;
etranger, non apparente; idegen, nem
rokon; ~wa, 'lyxoA)
403 AL/FER, aripat, purttor de aripi
[aliferous, winged; geflUgelt, f!Ugeltragend; alifre, ailt\; szrnyalt;
kpW.IIOHOCliWR{ -

404

405
406
407

408
409

alatll&

ALIFORMIS, aripiform, de forma


unei aripi [wing-sbaped; fliigeltormig;
en forme d'aile; szrny alakU; xpwnoBHll;HLIIi:) __,_ pterigoideus, pterinus
ALIMOIHA 1- humor
ALLAGOPHYLLUS {gr. QU.a"f1'1 "alternare", 9')ll0v "frunz") - alter
nifoliw
ALLAGOSTEMONEUS (gr. , orll
IlfOV "fir"), alagostaminal, cu stami
nele alternlnd cu petalele {allagostemonous; wechselradi:; a etamines
alternantes; vltakozo porz6jU; nonep&MeHHoTW'IRHO'UWii:]
ALLANTOIDEUS (gr. JJJio;, d).i.dv
'too; "crna", stOOo;; "asemnare") __,.
boU.tliformis
ALLASSOTONICUS (gr. d:U..Ucrooo
"a schimba", 1:6v6o; "tensiune"), alasotonic, cauzat de schimbarea sau
scderea turgescenei (micare) [alJassotonic; allassotonisch; allassotQnique; turgorcsokkenfsi; annaccoTo
HH'ICCIOIJ:I]

ALLAUTOGAMIA f (gr. ii~ "al


tul", aU-r~ "singur", ydJtoo;; "csto
rie"), alautogamie, polenizare tn dou
moduri neobinuite (Clements) [allautogamy; Allautogamie; allautogamie;
allautogmia; annayToraMH)
411 ALLELOGAMIA 1 (gr. dU:J't).oov
"reciproc") - allogamia
412 ALLELOGENESIS f (gr. -, y8vt:c:n!i
"natere") - alkrnatio generationum
413 ALLELOGENUS (gr. , rt~ .,urma"), alelogenic, cu indiviU femeii
avind descendeni fie exclusiv mascuii, fie exclusiv femeii {Vandel) [al-

lelogenous; allelogen; allelogCne; al


lelogen; anncmoreHHbiR]

4H ALLEWMORPHIA f (gr. , "popqri)


"form"), alelomorfie, formarea de
perechi de caractere la descendenii
monohibrizilor atunci efod prinii
se deosebesc Intre ei numai prin cite
un singur caracter ereditar {Bateson
i Saunders) [allelomorphy; Allelomorphie; allelomorphie; allelomorfia;
aruJC]IOMOpcj!HJI)

415

ALLEWMORPHISMUS m (gr. --)


- allelomorphia
416 ALLEWPATHJA f (gr. -, :n:UOoo;
"ur"), alelopatie, influena reciproc
asupra dezvoltrii plantelor care cresc
alturi
[allelopathy; Allelopathie;
allelopathie; alleloptia; a.rme.r~ona
TH><]
417 ALLEWSITISMUS m (gr. -, oltoo;;
"nutriie"), alelositism, viaa parazitar a unor licheni pe ali licheni
(Norman) [allelositism; Allelositismus;
allelositisme; alleloszitizmus; annenoCHTH3M]

US

fot'J

420

421

410

U2

ALLEWTRICHUS (gr.-, 9pi~ 'fpt"pr"), alelotrih, pros pe ambele fee opuse (tulpina Ia Thymus
dacieus) (allelotrichous; beiderseitig
behaart; allelotrique; mindket oldaln szOrt'is; annCJIOTpHXHhl.ll)
ALLERGIA f (gr. Q>J...o,; "altul",
!PTOV "aciune"), alergie, sensibilitate excesiv fa de .unele substane
[allergy; Allergie, Vberempfindlich
keit; allergie; allergia, tlllerzekenyseg ; annepf'IIJI]
ALLESIA f {gr. U.11v "de ambele
pri"), alezie, capacitatea organismului de a manitesta o interferen
{Massart) [allesy; Allesie; alle&ie; allezia; annecHJt]
ALLIACEUS, ALLJARIUS, aliaceu, de ceap (miros) [alliaceous; zwiebelartig; alliacEi; hagymaszerii; 'lecHO'IIILI.It]
ALLIGATOR m- fulcrum
X~

423 ALLIODORUS, cu miros de usturoi


sau de ceap [alliodorous; knoblauchduftend j a odeur d'oignon; !okhagymaszagl1, hagymaszagU;
'lecuon~J

424 ALWJ/IOGENESJS f (gr, lV..f..o;


"altul", Pioo;; "via", yt~ "na
tere"), alobiogenez, alternanta ~ene
raiei sexuate i asexuate [aflobtOge
nesis; Allobiogenese; allobiogenese;
allobiogenezis; anno6aonan]

..

425

ALWPATRICUS

ALWBIOSIS f (gr, ),
schimbare a modului de

alobiol.,
reacie a

organismului la schimbarea mediului (Henderson) [allobiose; Allobiose;


allobiose; allobi6ziB; 8JIJI.06H03]
426 ALWCARPJA f (gr.
, ~eapm)o;

"fruct"), alocarpie, formare a fructului In urma alogamiei (el. Rieger

et Michaclis) (allocarpy; Allokarpie;


allocarpie; allokrpia; aJIJIOKapnHH]
427 ALLOCHLOROPHYLLUM n (gr. ,
;tmpOo;" verde", q:n)Uov "frunz"),
aloclorofila, unul dintre constituenii
verzi ai clorofilei [allochlorophyll; Allochlorophyll; allochlorophylle; alloklororill j aJLTIOXJIOpo$BilJ1)
428 ALWCHORIA f (gr. , xroptro "a
se rAspindi"), aloc(h)orie, rsplndire a
fructelor i a seininelor prin mijloace
strine (ap, vint) [allochory; Allochorie; allochorie; allok6ria; 8JIJI.oxopHII]

429 ALLOCHORUS (gr. -) aloc(h)oric 1.


Care

se

rspndete prin mijloace


strine. 2. Care populeaz dou sau
mai multe formaii inrudita din
aceeai regiune (Drude) [allochoric;

allocborisch, fromdvcrbreitet;
choro; allochor; a;woxopuLID]

allo

UO ALLOCHROICUS (gr. -,
~31

xp6l~ "culoate") _,. discolor


ALWCHRONJCUS (gr. , ):p6vo<;
"timp"), alocronic, nesimultan; care
se petrece In timpuri diferite (maturizarea anterelor) [allochronous, not
contemporary; verschiedenzeitig; allochronique; nem egyidejll; MnoxpoHJillecJCuJt, Heo.II,HOBpeMCHHbiJt]

ALWCHTONUS (gr. -, xtkbv, x9ov6.;


alohton 1. Originar din
a1te regiuni. 2. Exotic (sfecie ':!'..){allochtonous, not aborigina ; nicht einheimisch, nicht bodenbestndig; allochtone; nem bennsziilQtt; annoxTOHHb1Jt]
488 ALWCYCLIA f (gr. -, K(n.o.; "cerc"),
alociclie, comportare anormal a unui
cromozom sau a unui fragment de
cromozom (Darlington) [allocycly;
Allozyklie; allocyclie; allociklia; annoOHKm<]
~32

~31i

"pmnt"),

ALWGAMJA f (gr. -, 1dJ.L010 .,cs


torie"), alogamie, polenizare (tcrtilizare) ncruciat cu polenul altei
llori ale aceleiai plante sau ale altei
plante aparinnd aceleiai specii [allo~Jamy, cross-pollination, cross-fertihzation; Allogamie, Fremdbestu
bung, Fremdfertilisation; allogamie,

pollinisation
croissOO,
fertilisation
croissee; allogmia, kolcsono.s megporzs,
idegenmegporzs,
kolcsonos
megtermekenyiiles; MnoraMWI; nepexpCcrnoe onnOAOTBOpeHHc] _,. a//elogamia, allomixis
4$5 ALLOGAMICUS (r. --), alogamic,
cu polenzare tncrucat [allogamous;
a!logamisch ; allogame;
kolcsOnOs
megporzsU; aJTnOHIMHLIJt] _,. helero-clinus
ALWGENETICUS, ALLOGENUS
(gr. -, ytv&m.~ "natere"), alogenetic,
cu schimbri genotipice datorita
influenei mediului {Jensen) [allogenetic; allogenetisch ; allogenetique;
allogenetikus; anJIOreRCTW:ICCJCHII:]
ALLOOONIA 1 (gr. -, rovil "generare"), alogonie, moditicllri de form
datorita mutaiei {Reinke) {allogony;
Allogonie; allogonie; allogOnia; wmoroHKll]
ALLOIOBJOGENESIS f {gr. dllolw<;
"diferit", IHor;; "via", 1tvsct~ "na
tere") _,. alloiogenesis
ALLOIOGENESIS f (gr. --), aloiagenez, alternare de generaii Intre
generaia sexuat i cea partenogenetic [alloiogenesis; Alloiogenesis;
alloiogenotlse; alloiogenezis; anno.lio-

"'

'"
,
,.,

..

"""1

'"

ALLOIOMETRON n (gr. -, J,lttpov


"msur"), aloiometron,
schmbllri
cantitative i de intensitate In dezvoltarea speciei sau a soiului (Osborn)
[alloiometrott; Alloiometron; alloio
met.ron; alloiometron; aJUionoMeTPOH}
ALWMETRJCUS (gr. dUo; "altul", -), alometric, In msur dllerit.
(cretere) [allometric; allometrisch,
ungleichm!I.Llig; allometrique; allometrikus, elterO arnyU; aJUioMeTpu-

Y.ecJCHA]

ALWMJXJS l (gr. -,
stec")- al/ogama

1li~1<;

"ame--

ALWPARALECTOTYPUS m (gr,_
-, 1tUp(t "lng", MK1:610 ,.,ales", -ni~
"tnodel"), afoparalectotip, exemplar
din colecia originalli., dar de sex
opus holotipului, ales i descris ulterior [alloparalectotype; Alloparalek-
lotypus; alloparalectotype;
allopa
ralektotpUS j 8.JIJlODOp3JleJCTOTHD]
ALWPATRICUS (gr. -, 1t6.1"P_U.,patrie"), alopatric, cu areal deosebtt
(specie) {allopatric; allopatrisch; allopatrique; allopatrikus; annonaTPH-

"''"""

..

ALWPELAGICUS
iUi

ALLOPELAGICUS (gr. , d~
"maM"), alopelaic, care triete In
mare la o adlnmme remaroabil [al
lopelagic; allopelagisch; allopelagique;
m~lytengeri;

pamorJey6HHHYA]

ALLOPHYLLIA f (gr. , fPI)Uov


"frunti") -MkrophyUia
U7 ALWPLASMA n (gr. , n).Uoopa
"modelare"), aloplasm, parte difereniatl. a citoplasmei, avind anumite fanc\ii, ex. membran, cili
flleyer) {alloplasm; Alloplasma; alfoplasme; alloplazma; aJVlOillliUMa]
44.8 ALWPLECTICUS,
ALWPLECTUS (gr. -, fC)..eiC'ttK6l; .,imbriitor~)

446

- ampleciMS

449

ALLOPLOID!A 1 (gr. -, ddb~


,,simplu", ea36r; .,form"), aloploidie, combinare a garniturilor cromozomice structural deosebite {Ciausen,
Keck) [alloploldy; Alloploidte; alloploidie; alloploldia; 8JlJionnoii,IOia]
450 ALLOPOLY PWIDIA f (gr. -, tro"-il.;
"mult", --), alopoliploidie, poliploidie
rezultatA. din dublarea sau multiplicarea unor garnituri de cromozomi
structural deosebii (Kihara) [allopol;rploidy; Allopolyploidie; allopolyploldJe; allopoliploldia; a11Jlono.

......

"'""'

451 ALLORHYTHMIA 1 (gr. -, poe.,w.;


"ritm"), aloritmie, ritm inegal ta
diviziunea celulelor sau in dezvoltarea
organismelor unicelulare, ex. la Euglena (Ternetz) [allorhythmia; Allorhyth
mie; allorhythmie-; alloritmia; IUInop~~UoD~J~]

452 ALWSOMA n (gr. -, a&pn "corp"),


alozom 1. Cromozom deosebit de
ceilali prin unele caractere speciale
(Montgomery). 2. Cromozom sexuat
[allosome; Allosoma, Gescblechtschromosom; allosome; alloszOma; aJI.:IOCOMa} -+ hetuhrochrom086ma
453 ALLOSPERMA n (gr. -, O"!Wplla
,,smln"), alosperm, embrion rezultat pe calea alogamiei (MacMillan)
[allosperm; Allosperma; allosperme;
allosperma; annocnepMa]
45~ ALLOSPORA f {gr. -, 01\'0p!.\ ,,smln"), alospor, spor generind In mod
undamental gametofitul \Radlkofer) [allospore; Allospore; a lospore;
allospOra; ann:ocnopa)

rea lilamentelor cromozomice ale unor


gamei parental diferii {ex, hibrizi),
In cazul meiozei (Ljungdahl) [allosyn
desis; Allosyndese; allosyndbse; alloszindezis; annOCBR.an] -+ allosyWJpii$
457 ALWTETRAPLOJDJA l
(gr. -,
utpdl; "patru", n:~ ,.simplu",
sW~ ,.form"),
alotetraploidie 1.
Diploidie dubl. 2. Tetraploidieformat
prm asocierea a dou garnituri cromozomale strine, cu n elemente
ci. Dangeard) {allotetraploidy; Alotetra.ploidie; allotetraploldie; allotetraploidia; annOTeTpaoJlOif.!IHII} -->

amphidiploidia

458 ALLOTRIPLOJDIA f (gr. -, 'tpfa


"trei",-), alotriploidie, organism cu
Uei garnituri cromozomlce In celulele somatice, dintre care una structural deosebit [allotriploidy; Allotriploidie; allotriploldie; allotriploldia j arutOTpltMOIIJlllll)
459 ALWTROPHICUS (gr. -, t~
"nutriie"),
alotrof, heterotrof, saprofit. 1. Cu nutriie organic obi
nut din mediul exterior, la plantele lipsite de clorofil. 2. Cu adaptare redus pentru primirea insectelor
vizitatoare, ex. flori (Loew) [allotrophic; allotrophisch; allotrophique; allotrOfikus; IUl.llOTpo4mwJt)
460 ALLOTROPICUS (gr. -, tPQifi] "r
sucire"), alotropic, cu larg adaptare pentru primirea insectelor vizitatoare (MacLeod) [allotropous; allotropisch; allotrope; allotrOpikus; a.JJ
nOTpOJDACCJtH.II]

461

ALLOTYPJCUS (gr. -, -rinro( "model") --> atypicus, heterotypicus


ft62 ALWTYPUS m (gr. ), aletip, paratip al holotipului, dar avind sexul
opus acestuia [allotype; Allotypus;
allotype; allotipus; rut~~OTHn)
463 ALWZYGOTA f (gr.. -, 'ul'~ ,.jug"),
alozigot, homozigot numai cu caractere recesive (Pearson) [allozygote;
Allozygote; allozygote; allozig6ta;
an.JI0310'0Ta]

464

455 ALLOSYNAPSIS l {gr. -, oUvulf'~


"reunire") {Sharp)-+ allosyndesis
45& ALLOSYNDESIS f {gr. -, c:rov&!O"II;
"jonciune"), alosindez, lmpereche-

ALLUVJALIS, aluvial, care crete


pe nmolul locurilor inundate [alluvial; angeschwemmt, angespUit; alluvial; Brteriileti, iszapos; anruoBIWiloHWA]

ALNETUM n, arini, arboret de


ari ni [alder-wood; Erlenwald; aunaie,
foret d'aune; egeres, 6gerlaerd6;
OJD>XOBilA poJQa]
466 ALNICOLUS (-COLA f), alnicol, care
Crtlljte pe arini [almcolous; erlen-

465

"

AMABILIS
bewohnend,
Q)niCOI& j

aur

J!gerfn

Erlen

wachsend;

616 j o6KTBKJ1QHJI: Ha

.ns

011bXC)

"'

...
...

.,.

ALPESTER (RIS, -RE), ALPESTRIS (-RIS, -RE), ALPICOLUS,


ALP/NUS, alpin, care crete In
regiunea munilor lnali (alpine, alpi
colous; alpin, alpenbewohnend; al
pestre, alpin , alpicole; havasi, havason eto j IUlbiHIActolil, BWCOKOrOpBbll.) __,.

altioolus

ALPHABETICIJS

il<'

~. P~w

"literele a i h"), alfabetic (index)


[alphabetic; alpha.betisch; alphabtltique; betfirendes, betdsoros; an4taBHTRwil:]

ALPIGENUS, alpigen, originar din


munii Inalti [alpigene; alpigen; alpigene; havasr61 szrmaz6; am.mrreR-

~J

ALSOPHYTA

"cring",

IPU't0V

pl

(gr.

"plant"),

aJ..ao~

alsolite,

plante de cringuri [grove plant.s;


GJbfischpfianzen; plantes de bocages; bereknovtlnyek; a.ncoctHn"w]
ALSUS, friguros, rMros [cold,
bleak; kalt, kilhl, lrostig; frais, froid;
hU\Os, hideg; XOJIO~it, MOpo:mwA]

ALTERNANS,
ALTERNATUS,
ALTERNUS, alternant 1. Aezat
opus i la nivel diferit (foliis aJter
nantibl.IS cu frunze alternante). 2.
Cu poziia succesiv schimbat (stamin4 petalis alternanlia staminele
alternlnd cu peta.lele) [alternating,
alternate; alternierend, abwechselnd,
abgewechselt, wechselsUi.ndig; alterna; vltakoz6, vltogat6; noncpcMeH

HW:It, O'ICpe.II;ROit, 'ICpCJQ'Kili{HACll)

ALTERNATIO f, alternare, alternan {a verticilelor)


{alternation,
interchange;
Abwechselung; alternation, alternance; vltakozs, csereiOdes; 'lepe.aOBaHHC, CMCHa}
ALTERNATJO GENERA.TJONUM,
alternare a generaiilor, succesiunea
a dou generaii fn ciclul de dezvoltare al unor plante: cea asexuat
(faza sporofitic) i cea sexual (faza
gametofitic) [alternation oi generations; Generationswechsel; alternance de generations; nemzedekvl
takozs,
ivad8kcsere; 'lepe;tOBaHRe
noxoneRRA] -+ allelogenesis, generalitJo
antithetica, digenesis,

mf!laenesis

ALTERNATIYUS, a1ternativ [alternative; alternativ, abwechselnd; alternatif;


alternativ,
vltakoz6;

8JibTepHBTH8HW:It)

ALTERNIFOLIUS, cu frunze alterne


[alternately-leaved; wechaelbla.ttrig; il
leuilles afternes; vltakozO lev8lll.lDOnepeMeHHO.IDICTIIWA] -+ allqophyllru

JsU;

.76
'-77

ALTICOLUS-+ alputris
ALTIMETRUM n, altimetru, aparat
pentru msurarea altitudinii {altimeter; Hohenmesser; altimetre; magassgmEirli; am.uMeTp]
478 ALTITUDO 1, altitudine, nAlime
[height; H~he, Hohenlage; hauteur;
magassig; BWCOTB)
479 ALTIUSCULUS, altiuscul, destul de
lna1t {rather high; ziemllch hoch;
assez hau te; e!eg magas; ,~~;ocTaro'lllo
BWCOkliA)

480 ALTUS, Inalt [high; hoch; haul;


magas; BYC0'11111]- elatus
481 ALULA 1, aripioarA {pe tulpin1i.,
fruct, smln) [winglet i Fliigelchen;
ailette, aileron; szrnyacska; q>Y
liW:IllKO]

'-82 ALUTACEUS, alutaceu, de culoarea


pielii tb1i.cite, rocat brun [alutaceous,
tan-colourel, leather-coloured, palebrown; lederbraun, rlHiichbraun;
chagrine, jaune-rouge.tre de cuir,
brun p.le; blirszinbarna, irhaszin(i,
halvnybarna, srgsvlir6s;
J:Opii'IHeBw:ll:, cepoB4TOll:e.BThlll:,

llOlii:CJm.ilt]

zbrro-

KOQ

ALVEOLA f, alveol, gropi, caviti mici pe suprafaa unor organe


(la nectarini, semine) [alveola; Alveole, Griibchen; alveole, fosette; godlirke, fireg; a.mBeOIIa, neAEa)
48~ ALVEOLARIS, alveolar, de forma
alveolei sau referitor la alveol (structur, teorie) [alveolar; alveolr, grfib
chenartig; alveolaire; alveolris, g{)dlirkeszer(i j am.BeOJlllpKW:It, II'ICBCTWII]
'-85 ALVEOLAT/O 1, alveolaie, fenomen de scobire alveolar a cromozomilor In telotaz (cf. Dangeard) [alveolation; Alveolation; alveolation;
alveolci6; an&BCOJIBJ.J;II.II]
'-86 ALVEOLATUS, alveolat, prevzut cu
gropie (receptacul) [aJveolate, honeycombed; grubig, kleingrubig; alveole;
gMN'Is, gMGrk8s, gMrOcsk8s; am.aeo-

483

JIHpOBBKKIIIA]

487 ALVEUS m, albie {in alveis ftuminwn In albiile fiuviilor) {river bed;
Flussbett; lit de rivi6re; meder; pycno]
488 AMABILIS, amabil, plcut (scientia
amabilis botanica) [lovely; lieblicb;
aimable; kedves; opallTHWil]

AMARELLUS
'89

pic, cu fructele avortate sau puine


[aborticarpous, rew-lruited; friihge
burtfrilchtig, wenigfrtlchtig; a fruita
avortes; elvetelt termesa, kevlis termt\sii; MaJlODJIOJI.HWJi, llbiiCilHTODJIO,ll

AMARELLUS, AMARULENTUS,
amar [bitterish; bitter-

amrui, puin

lich; Iegtlrement amer; keserny6s;

ropt.J:oaandl]

490 AMARICAULIS, cu tulpina amar


[amaricaulous; bitterstengelig; a tige
a mere; keserll szrU; ropLJ:oCTe6e.n~>1JaTWft}

Hblll:]

501

AMARUS, amar (sapore amai'O cu


gustul amar) (bitter; bitter; amer;
keserfi; ropuuJI:) __,. picreus

502

492 AMATHOCOLUS, AMATHOPHILUS (gr. Uj.J.aBo!; ,,sol nisipos", !ptl..t<o


"a iubi"), amatocol, amatofil, care
crete pe soiuri nisipoase [sand-loving, strandloving; sandbewohnend;

SOS

491

arenicole; homoklak6; necKo.ruo6HB&dt]

498 AMATHOPHYTA n pl (gr. -, ~~utOv


"plant"), a.matofite, psamofite, plante
de terenuri nisipoase [strand-plants,
sandplain-plants; Sandpflanzen; plantes des sables; homoki novenyek;
DCaMMOc!JIITLI)

494

~95

50(,
505

___.

psammophyt
AMAUROLEPIS (gr. 0.J.UWp6t; "in

tunecat", 4:n:l~ .,solz"), cu scvame


Intunecata
[darkly-scaled; dunkel
schuppig; a ecailles Ion des; sotet
pkkely(i; TCMHO'ICIDyil:'laTJ.Iit)
AMBJENS (o.mbio), ambiant, care
de jur imprejur un organ
[ambient, surrounding, encircling; um
lassend, umgebend, herumgehend; en
tourant; kOriilvevO, kOriilOvezO; oxpy
JKaroiQHit)
AMBIGENUS -+ bisexualis, digenus,
lumw.phroditicus
AMBIGUU$, ambiguu 1. Dubios, In
doielnic, cu dou inelesuri. 2. Cu
origine sau poziie sistematic nesi
gur [ambiguous, doubtful, uncertain;
unsicher, zweideutig, doppelsinnig, unbestndig; ambigu, douteux, in cer
tain; ketst\ges, bizonytalan, ketertel
mii; .!IBOJi:CTBeHHhiii:,COMHHTenbHJ.IJI:,Heo
npe.!lent\HHbdt] - ampkibolus, dubius,
subMlus
AMBISPORANGIATUS (lat. ambo
"amindoi", gr. aKOpQ "smn", d:r
rt:tov "vas") ...,. amphisporangiatus

506

nconjoar

~96
~97

~98

499

500

AMBITUS (US) m, contur, circon


(lamina ambitu elliptica la
mina frunzei cu conturul eliptic) [con
tour, circumference; UmriJJ, Um
kr~s; contour, circonterence; kontur,
keriilet; xoHT}'p, O'lepTaaue) -+ cir
cuitus, circurAfuentia
AMBLEOCARPUS {gr. d:JLP)..6co ,.a
avorta", cul)1t6' ,,fruct"), ambleocarlerin

507

AMBLY, AMBLYO (gr. 6.1JP~~ "ob


tuz") ( amblyandrus, amblyocarpus) -+
obt!LSUS
AMBR!NUS, ambrin, de culoarea
galben a ambrei {ambra-coloured;
amhragelb; jaune d'ambra; ambra
s.rga; aM6pae.rm..:J:t]
AMBROSIACUS, ambroziac, cu mi
ros suav de ambrozie [ambrosiae;
amberduftend; amhrosiaque; ambrOzia
illatU; 6mtroyxato~QHII:)
AMBULACRUM n, ambulacru, alee
cu arbori {alley; Allee; ambulacre;
fasoros st\tny; amrea]
AMEIOSIS f (gr. u "nu", l.l&imcrt~
"reducere"), ameioz, diviziune nu
clear nereducional, cu absena meiozei (ameioss; Ameiose; ameiose;
ameiOzis; aMeHOl]
AMELIORANS (amelioro), ameliorant, care lmhuntete (solul prin
fixarea azotului atmosferic, ex. Pa
pilionaceae) [ameliorative, ameliora
tng; verbessernd; amelioratil; telja
vitO; YJlY'l:WatoWHA]
AMELIORATUS, ameliorat, mbuntit (diagnoz) [ameliorated; ver
bessert; ameliore; javitott; yny'lureH

.....

508

AMENTACEUS,
AMENTIFORMJS, amentaceu, de forma amentului
[amentaceous, catkinlike; ktzchen
artig, ktzchenfOrmig; amentace, amentilorme; barkaszerii; cepeJK'IaTwli,
cepCllCKOIIH.WlhiJ:i) -+ julaceus
509 AMENTIFER, amentifer, iulifer, purttor de ameni [amentilerous, cat
kin -bearing; k.tzc"hentragend; amentifere; barkas, barkt. hordoz6; cep!JJt
II:EIHOCHblit) -> julifer

r, ament mic [little


catkin; kleines K.tzchen; petit cha
ton; apr6 barka; aMeHTyna]

510 AMENTULA

511

AMENTUM n, ament 1. Miior.


2. nllorescen raeemoas cu flori
mici, unisexuate, sesile sau scurt pedicelate, inserate In spiral pe axa
comun, de obicei caduce ( Betula, Ju.glans, Salix) [ament, catkin; KAtz
chen, BIUtenktzchen; ament, chaton;
barka, barkavirigr.at, cicafark; cepC.:Jra) - catulu.s, julu.s

AMPEIJJUJGIA
AMERISTICUS (gr. a "nu", IK
p~ ,.divizibil"), ameristic 1. Nesegmentat. 2. Lipsit de esut me
ristematic (protalele unor Pteridophy
ta) [ameristic; ameristisch; am6ris
tique; amerisztikus; HecerMeHTHpo-

523

BaHHLIII)

519 AMEROCONIDIUM n {gr.

51,

O~pf)<;

"nedivizat", K6V\Stov ,.praf''), ameroconidie, conidie unicelular ( Ascomy


cetu, Fungi imperfecti) [amerooonidium; Amerokonidie; ameroconidie;
amerokonidium; a.Mepot:OHHAIUI]
AMEROSPORA ! (gr. , mtop(.t "s
mln"),

525

amerospor, spor unicelular

( Ascomycetes) [amerospore; Amero-

spore; amerospore; amerosp6ra; aMe


pocaopaJ
515

AMETHYSTEUS, AMETHYSTJNUS, ametistin, a1bastru ametistin,

albastru violaceu

(intlorescena
[ameth~tblue;

la

526

Muscari com.osum)
arnethystblau, amethystfarbtg, lilablau,
veilchenblau; amethyslin; ametiszt-

k6k, Jilsk6k; aMeTHCTOBLIIt, CBCTJlOn:H


JlOBLill]

516 AMETOECICUS (gr. a "nu", ).lU


"dup",

oh:oc; "cas") ......

monoicus

527

517 AMIANTJNUS, amiantin, de culoarea verzui alb a amiantei (azbestului) {greenish-white; grtinlichweiss, amiantgrtin; amiantine, verdtre-blanc; azbesztszimi, zOldesfeher;

528

ac6ecTOBLijj)

518 AMICRONJCUS (gr. a

"fr",

scopic; cu dimensiunea submicroscopic (sub 5 milimicroni) {amicronic; amikronisch; amicronique; amikr6nikus; DO,!I,MI!.KPOHHW.it]
519 AMICTUS ...... obtectus, tectus
520 AMITOSIS f (gr. , llitoc; "fir"),
amitozii., diviziune celular direct,
prin gltuire nucleul fmprindu-se In
dou jumti (nuclei fii), fr s
mai apar filamentul nuclear (Flemming) [amitosis; Amitose, direkte Zellteilung; amitose; amit6zis, kOzvetlen
sejtoszt6ds; aMHTOO]

AMMOCHTHOPHYTA n pl (gr.
~ .,nisip", 6x.lhi "rp", qm't'Ov
"plant"), amohtofite, plante care
cresc pe bancurile de nisip (Ciements)
[sandbankplants; Sandbankpfianzen;
plantes des hancs de sabie; homokbuclUm 610 noliv6nyek j BMMOXTOII!HTLI)
522 AMMOPHJLUS (gr. -, cpt.J...tco "a
iubi") ...... anmarius, psammophiiWT, sa-

521

bulinus

HLIIt]

llt

KpOr; "mic"), amicronic, infr-amicro-

AMNENSIS, AMNICOLUS, riveran, care crete ltng riuri [amni


colous, riverside-loving; uferbewohnend; riverain; foly6menti, patakmenti; 6eperoaoll]
AMNION n (gr. dJJ.vtov .,membrana
fetusului"), amnion, viscozitatea ce
nconjoar smina tinril. din sacul
embrionar [amnion; Amnion, Keimfliissigkeit; amnion; amnion; llMKfiOH]
AMOEBIFORMIS, AMOEDOIDEUS, AMOEBOIDAUS, amibitorm,
de forma amibei; amiboidal (cu mi
cri contractile caracteristice amibelor) [amoobiform, amoeboid; amoebenfOrmig, gestaltwechselnd; amibiforme, amibotdal; am6ba alakU, am6baszerll, kU.szO mozgsU; awe6oBR.li
Hl>IA, aMet'iOII,IlHLIII]
AMOENITAS f, plcere, farmec, desftare (Amomitates academicae .,pl
ceri academice", titlul publicaiei cuprinzind dizertaiile inute sub conducerea lui Lin ne) [pleasure; Belustigung, Annehmlichkeit; agrement,
charme; kedvtel6s, gyony-tirk6dtetes;
npen<en]
AMOENUS, plcut, lnclnttor [pleasant, handsome; anmutig, angenehm,
lieblich; agteable, charmant; kellemes,
kedves; Dpe.liCCTBLiit, npHIITHYA]
AMOMUS, aromatic, odorant (aromatic; aromatisch, wohlriechend; aromatique; aroms, illatos; apoMI\T

529

J.tOpcpoc;
"frunz"), cu

AMORPHOPHYLLUS (gr.
,.fr form",

I(Ml)..i..Ov

frunze dilorme [amorphophyllous; ungestaltblttrig; teuilles difformes;


alaktalan leveHi; aMopt)onHCTHw.il]
59J AMORPHOPHYTA n pl (gr. -, u't'6v ,.plant"), amor!ofite, plante cu
flori neregulate [amorphophytes; Amorphopbyten; amorphophytes; amorfofitk; aMop4lo41HTw]
531 AMORPHUS (gr.-) -+ difformis
AMPELOGRAPHIA f (gr. itJut~
"vi de vie", ypticpCil "a scrie"), ampelografie, studiul i descrierea speciilor i a cultivarelor din familia
Vilacttte [ampelography; Ampelographie; ampelographie; ampelogrfia,
sz016fajta-ismeret; a.MJJeJiorpa4nn]
533 AMPEIJJLOGIA f (gr. , )..oy610 "vorbire"), ampelologie, studiul flultivrii
i a experimentrii speciilor i soiurilor din familia Vitaceae [ampelology;
Ampelologie; ampelologie; ampeloiOgia; aMDCJIOJtOI'WI]

..,

..

AMPHANTRJUM

5M AMPHANTHIUM n (f.l'- djlqlt ,.Imprejur", Aveot; ,.floare'), amtantiu,


peduncul sa.u receptacul dilatat, cuprinzind mai multe llori (FicU$)
[amphanthium; Fleischgehause, BIUtenfrucht; amphanthe; amfnthium;
aM4laBTII)'M)

585 AMPHIAPOMICTAE 1 pl (gr. -,


dKo ,.de la"', ptl;t~ "amestec"), amfiapomicte, biotipuri care se lnmulesc
In parte pe cale apomictic i In plll'te
prin reproducere sexual (Turesson)
[amphiapomicts;
Amphiapomikten;
amphiapomictes; amfiapomiktk; aM4JHanoMIDmrl)

Sa& AMPHIASTER,-ERIS m (gr. -,tlcrn'lp


.,stea"), amfiaster, perechi de figuri
stelate ce se formeaz In regiunea
polilor celulei In cursul diviziunii cariocinetice [amphiaster; Amphiaster;
amphiastre; aszter-pr; ~aCTep]
537 AMPHIATLANTICUS (gr. , d't
.aV'tlli:~ "atlantic"), amfiatlantic, care
crete pe ambele pri ale Oceanului
Atlantic (specii) [amphiatlantic; amphiatlantisch; amphiatlantique; amfiatlantlrus; aM$118TJia.HTII'ICCDIA]
588 AMPHIBION n (gr. -, Piot;: "via"),
amfihiont, organism cu via terestr
i acvaticli. [amphihion; Amphibiont;
amphihion; keteltd szervezet; aM$B6aOHT] _,. amphinereides
589 AMPHIBJUS {gr. -), amfibiu, cu
via terestr i acvaticli. (plant)
[amphibious; amphibisch, doppellebig,
wechsellebig; amphbe; keteltil; XMaoBO,IIHWft]
MO AMPHIBOLUS {gr. dpiptflo) ,,nesigur") -+ ambiguU$
51!1 AMPHIBRYA f (gr. dpcpt "Imprejur",
ppixo ,.,a lstri"), amfibrie, Incetarea
creterii in lungime a organului, cre
terea continuind numai in grosime
(tulpina unor plante) [amphibrya;
Umsprosser; amphibrye; amfibria;
aM$H6pM)
51!2

51!3

AMPHJCARP/A t (gr. -, KUJ)'It0c;


.,fruct"), amficarpie 1. Maturizarea
fructelor parte in aer, parte in sol
(Yiold odorata). 2. Producerea a dou
feluri de fructe care se maturizeaz
la timpuri diferite (amphicarpy; Amphikarpie, Doppellriichtigkeit, Zweifriichtigkeit; amphicarpie; amtikr
pia; aM$HKapiiiDII]
AMPHICARPICUS, AMPHICARPUS (gr. --), amficarpic, cu fructe
aerocarpice i geocarpice (plant) [amphicarpous; doppelfrOchbg, verschie-

...

denfriichtig; amphicarpe; amfikArpi


kus, ketl~le term~alakulsll; aM4JRxapnH'Iecmll]
AMPHICARPIUM n {gr. --), amfi
carpiu, arhegon persistent sub form
de nveli i dup tnctiticare [amphicarpium; Amphikarpium; amphicarpium; amfikrpium; aM$BJ[apDHyM]
AMPHJCARPOGENUS (gr. --, Y&VWw "a se nate"), amficarpogen, care
produce fructe supraterestre, dar cu
maturaie subteran (.Arachis) [am
phicarpogenous; amph1karpogen ; amphicarpogene; amfikarpogen; aM$BnpnoreHHWil:)
AMPHJCARYON n (gr. -, Kllpuov
"nuc"), amficarion 1. Nucleul zigo
tului format In cursul procesului de
fecundaie (Boveri). 2. Nucleu diploid,
cu dou grupuri de cromozomi rezultai din cariogamie [amphikaryoo;
Amphikaryon; amphicaryon; amfika
rion; aM$napHoH]
5" AMPHICHLORUS {gr. -, x)..mpO.;
"verde"), complet verde, de jur tmprejur verde [completely green; ganzgriin, ringsum grtin; completement
vert; teljesen zold; cnnowb-3ellt\HL1it]
AMPHJCHROMJA t, AMPHICHROMATISMU$ m (gr. -, :x;pibpa"
culoare") -+ heterochromatia, polychro-

"

...
...

mia

AMPHJCLJNUS (gr. -, K.wil "pat"),


amficlin, cu descendeni din care unii
seamn cu una dintre speciile parentale, iar alii cu cealalt, ex. hi
brid (De Vris) [amphiclinous; amphiklin; amphicline; amfiklinikus; aM$H
XllJIHHYJi]

550 AMPHJCOELUS (gr. , ~eo\.Ot;: ,,soobit"), concav pe ambele pri [amphi


coelus; beiderseits ausgehllhlt; amphicoele; mindket olda1n homorU;
ABOliXOBOrHYTWil:]
551 AMPHJCOTYLEDON f (gr. -, xoni~TI&bv "cavitate"), amficotiledon, _cotiledoane cupulilorm concrescute prin
margimle lor (De Vries) [amphicotyledon; Amphikotyl; amphicotyledon;
amfikotiledoo; aM$HKoTHJie.D.OH]
552 AMPHICOTYLEDONEUS (gr. --)-+
amphisyncotyledoneu

558 AMPHICOTYLJA f (gr. --) _,. amphi-

5"

synctHylia

AMPHJCRIBRALIS (gr. -, lat. cribrum ,,ciur"), amficribral, ciuruit de


jur imprejur; hadrocentric (fascicul)
[amphicribral; amphikribral, ringsum-

AMPHIPETALIS
durohU.chert, ringsum-siebMrmig, hadrozenlrisch; amphicrihl&; amfikribrlis, kOrOsk6rUI rosts; aM(lHxpB6panbHI>IA] - hadrocentrcus

555 AMPHIGRYPTOPHYTA n pl (gr. -,

Kpu!M'l)(; "ascuns", qnirov "plant"),


amficriptofite, plante de bli, cu organe vegetative amlibii (OJ.ms) [amphicryptophytes; Amphikryptophyten; amphicryptophytes; amfikripto-

ritk: BM4tkPilllTo41&TwJ

556 AMPHIDASYUS (gr. , lia~ "p


ros"), pros de jur tmprejur [around
hairy; ringsumhehaart, ringsumrauh;
557

558
559
560

velu tont autour; kOrfilszOrOs; oXpyr.rtomepcm:cnlltJ


AMPHIDERMIS, /DIS f (gr. , otwa
"piele"), amfiderm 1. Membrana extern a cortexului. 2. Cutlcula epidermic [amphidermls; Hiillhaut; amphidermis; Mrk-6rr8teg, burokbej, v6d0r8teg, amfidermisz; wtll.n.epMHC]
AMPHIDIPWIDEUS (gr. -, lit~IO
"dublu", s..O&; "form") _,. didploideus
AMPHIDIPLOIDIA f (gr. ) -+
allotetraploidia
AMPHIGAEUS (gr. , y1\ "pmlnt"),
amfigeu, care cN!te atit In Lumea
Veche cit i in Lumea Nou (plante
cosmopolite) [amphigaeal, amphigaean;
weltbiirgerlich,
kosmopolit;
cosmopolitain; koszmopolita; kOCMOnoJIItrH'Iec!QIIt]

AMPHIGAMIA f (gr. , y{tp.o.;


"cstorie"), amfigamie, copulare a
dou celule sexuate rezultind peN!chi
de nuclei conjugai (Renner) [amphi
gamy; Amphigamie; amphigamie;
amfigmia; aM4>u:raMIDI]
562 AMPHIGAMUS (gr. ), amfigamic
1. Cu fecundaie uneori endogamic,
alteori exogamic. 2. Cu sexualitate
dubioas. (amphigamous; amphigam;
amphigame; amfigamikus; aM4m:raM

561

Hhlil:]

563 AMPHIGASTRIA n pl (gr. , lucm'!P

"stomac"), amfigastre, organestipelare


pe fata ventral la Hepaticeae frunzoase
[amphigastria; Beibltter; amphigastrie;
allevelek (mjmohknl);
aM.HfacrpHit]
5" AMPHIGENESIS f (gr. , ytveo-t..;
"origioe") ..... amphigonia

565 AMPHIGENUS (gr. ), amfigen 1.


Cu origine dubl. 2. Cu cretere la

ambele extN!miti sau in toate direc


iile (Algae, Fungi) [amphigenous;

amphigen, ringsumwach&end; amphigene; amfigen, kettOs eredetii;


aM4un"CHHblit)
566 AMPHIGONIA f (gr. -, yOvo.; ,.descendent"), amfigonia, reproducere
sexuat la cele mai multe Thallophyta
(Haeckel) [amphigony; Amphigonie,
zweigeschlechtlicbe
Fortpflanzung;
amphigonie; amfignia, ivaros szaporods; aM41HrOHKII, nonoaoe pa3MHo:.:eHHe]-+ amphigenet~is

567 AMPHIGONJUM n (gr. ) (Kerner)


-+ archegonium
568 AMPHILEPSIS 1 (gr. , lfi'f'~ "cl
tigare"), amfilepsis 1. Rezultatul
normal al fecundaiei. 2. Manifestarea
influenei ambelor specii parentale,
la hibrizi (Bateson i Saunders)
[amphilepsis; Amphilepsis; amphilepsis; amphilepszis; aMHJJencnc]
5&9 AMPHIMIXJS 1 (gr. , 11l~u; "amereproducere
stecare"), amfimixie,
celular prin contopirea citoplasmei
i a nucleilor celulelor materne i
paterne, dublindu-se numrul cromozomilor din nucleul celulei rezultate
(Renner) [amphimixis, sexual reproduction; Amphimixis, Kernverschmelzung, ~chlechtliche Fortpnanzung;
amphimixie; amlimixis, ivaros szaporods;

~c]

570 AMPHIMORPHUS (gr. -, po~


"form")- dimorphus
571 AMPHINEREIDES:Cpl (gr. , VTtPt.o;
"nimf")- amphibion
572 AMPHINUCLEOLUS m (gr. , lat.
nucleolus ,,simbuN! mic"), amfinucleol,
nucleol dublat, cu componeni hazifili i oxifili (Wilson) (amphmucleo
lus; Amphinukleolus; amphinucleole;
amfinukleolusz; aMciiiUIYineo;zyc)
573 AMPHINUCLEUS m (gr. -, lat.
nucleus .,smbure"), amfinucleu, nu
cleu cu functiuni somatice i generativa
{G:)ldschmidt) [amphinucleus; Amphi
nukleus; amphinucleus; amfinukleusz;
aM4myxneyc]
57-t AMPHIPACIFICUS {gr.
, lat.
pacificus "panic''), amfipacific, care
crete pe ambele pri ale Oceanului
Pacific (plam......,) [amphipacific;
amphipazifisch; amphipaclfique; amfipacifikus; aM~aunqmt:leCICIID]
575 AMPHIPETALIS (gr. -, lat. peto
"a se indrepta"), amfipetal, orientat
spre ambele margini ( ~rviU' :: )
[amphipetal; amphipeta1; amphipbte;
amfipetlis; w4ooJCTaJII>Hl,llt)

..

AMPHIPHLIJICUS
576

AMPHJPHWICUS (gr. -, ~i..o1~


"scoar"), amfifloic, cu lloem inlern
i extern de ambele pri ale xilemului
{sifonostele) [amphiphloic; amphiphloisch; amphiphloique; kettl.is lloemgydrtiS j !lM4>H$JIOilHblll]

577

AMPHIPHOTICUS(gr.-,~. q~rotOIO
,.lumin"), amtifotic, helofil prim

vara i sclofil toamna (Danser) [amphiphotic; amphiphotisch; amphiphotique; amfi!Otikus; aMcj:ul(fiOTH'IecKHHJ


578 AMPHJPHYTON n (gr. -, q.Utov
"plant")-+ amphibion
679 AMPHIPLASMA n (gr. , ni..cl(J).la
,,modelare"), amfiplasm, plasm inc
neseparat in nucleu i citoplasm, la

587

AMPHISYNCOTYLEDONEUS,
AMPHISYNCOTYLUS (gr. -, oilv
"ImpreunA", Kotui..llOdiv "scobitur"),
amfisincotil, cu cotiledoanele concrescute
[amphisyncotyledonous;
amphisynkolyl; amphisyncotyle; amfiszinkolil j BM$HCHHKOTil.lle.D.OHHWII:)
588 AMPHISYNCOTYUA t (gr. ),
amfisincotilie, concretere a cotiledoanelor (De Vries) [amphisyncotyly;
Amphisynkotylie; amphisyncotylie;
szlklev81-0sszen6v8s; BM$HCHHKOTIIJDUI]
-+ amphicotylia
589

AMPHITACTISMUS m (gr. -,
wnn.:6t;
"orinduit"), amlitactism,
atracie reciproc a unor hife de sex
diferit pentru conjugare (Mucor)
[amphitactism;
Amphitaktismus;
amphitactsme; amfitaktizmus; aM
$HTakTli3M] -+ zygotactilfmus

590

AMPHITHECIUM n (~r. -, Eh'IICTJ


"cutie"), amfiteciu, esuturi marginale
concentrice i periferice ale endoteciilor
capsulei muchilor sau ale talului,
lnconjurlnd apoteciul lichenilor [amphithecium; Amphithecium, Thallusgehuse; amphitMce;
amtitecium;
aM$HTe1.1HJt)

591

AMPHITENA f (gr. -, wtvia "benti") (Jenssens) __,. zygotena

592

AMPHITOKIA f (gr. , 't(nco.; "na


tere"), amfitokia, form de_partenogenez cind din ovulul nefecundat pot
rezulta indivizi masculi i femeii
(Leuckart) [amphitoky; Amphitokie;
amphitokie; amfit6kia; aMlJIMTOKH!!] __,.
deuterotokia

598

AMPHITRICHUS (gr. -, 9pi!;, tptxbt;


amfitrih J. Pros pe ambele
2. Cu flagel la fiecare pol
[amphtrichous; amphitrich; amphi
trique; amfitrich; aM$HTpHX]

5%

AMPHITROPHIA f (gr. -, 'tpoqn)


amlitrolie, cind lstarul
anisofil are dezvoltarea maxim a
frunzelor i mugurilor pe pr!ile la terale ale tulpnii, cx. Lycopodium
(Wiesncr) {amphitrophy; Amphitrophie; ampbitrophie; amfitr6fia; aM

Bacteria i Cyarwphycea.e (Swellengrebel) [amphiplasm; Amphiplasma; am-

580

ti81

582

583
584

585

586

phiplasme; amfiplazma; aM$JIDJJaJMaJ


AMPHIPLASTIA f Tgr. -, nMia(fft)
"a modela"), amfiplastie, modificarea
morfologic a cromozomilor sub influenta citoplasmei, la hibrizi (Navain)
[amphiplasty; Amphiplastie; amphiplastie; amfiplasztia; aM$Hnnacnut]
AMPHISARCA f (gr. , <:rdpl! "carne"), amfisarc, fructul de baobab,
bac indehiscent multisperm, cu
pericarpul consistent i cu mezocarpul
crnos
(Adansonia digital,) [amphisarca; Amphisarka; amphisarque;
baobabterm~s;
aM$HcapKa]
AMPHISPERMIUM n (gr.-,mrtpj.l(l
.,smfn"), amfisperm, tegumentul
seminei (ex. la cariops) [seed-coat,
amphisperm; Samenhiille, Samenoberhaut; amphisperme, Eipisperme;
kiilsil maghEij ; aM$HcnepMHR] __,. epispermium, spermmkrma
AMPHISPORA f {gr. -, <rnOpa "s
minii")__,. mesosporium
AMPHISPORANGIATUS
(gr. --,
lirretov "vas"), amfisporangiat 1.
Cu macrospori i microspori (strohil).
2. Cu stamine i pistil [amphisporangiate; amphisporangiat; amphisporangie; amfisporangiumos; aM$ucnopaurHaTH&IJ:I] __,. ambisporangiatus
AMPHISTEMONEUS (gr. -, crn'u.irov
"fir"), AMPHISTEMUS, cu stamine
duble [two-stamened; doppeltstaubfii.dig; a deux etamines; ketporz6s;
.II.BYTbl'llfllKOBblli)
AMPHISTOMATICUS (gr. -, o"t6j.l(l
"gur"), amfistomatic, cu stomate pe
ambele fee (frunz .-) [amphistomatic; amphistomatisch ; amphistomatique; amfisztomatikus; aMiiJHCTOMaTil'!CCKHII:)

"pr"),
pri.

"nutriie"),

$H'rpo$H!!)

595

AMPHITROPUS
(gr. ,
'tP('nro;
"curbare"), amfitrop, curbat in form
de potcoav (ovul--, embrion ,..._,)
[amphitropous:
doppelwcndig-gekril.mmt, krummlufig, doppellufig,
herumgehogen; amphitrope; patk6szerfien gOrbiilt; aMlJIHTponuwft]-+
heterotropus

..

AMYGDALIFORMIS

5% AMPHJVASALIS (p. -, lat, vas


"vas"), amfivazal, dtspus in jurul
leptomului (fascicul- ) [ampbivasal; amphivasal; amphivasale; amlivazlis, hncsresz k!lriili; aMltliiBa:laJlbnhl.ii) - leplocenlricus
(gr. -,
')'ivo;
597 AMPHOGENICUS
"urma"), amfogenic, cind un individ
femel poate produce atit descendeni
masculi, cit i femeii (Vandel) [ampho-

genic; amphogen; amphogenique; amfogenikus; aMQloreRHLIIi)

598

599

AMPHOHETEROGONIA f

(gr.

-,

"altul", rovil "urma"), amfoheterogonie, producerea de urmai


constani Pf> o parte a ramurii, iar
pe cealalt parte de urmai cu segregarea tipic a caracterelor (Correns)
[amphoheterogony; Amphoheterogonie; amphoheterogonie; amfohetero-

lb:t~

gOnia; aM$0reTeporoHKII)
AMPHORlFORMIS, amforiform, de

forma amforei; mai gros la mijloc


i tngustat spre partea interioar
[amphoritorm; amphoren!Ormig; amphori!orme; amlOra alakli; aMc(lo
poo6paJHLIIIJ

600

601

602

603

palBHTRe, CpaCTaRHe)

606

AM PLUS, amplu, mare, larg (s~nsu


amplo tn sens larg; t:um descriptUm~
ampla cu descriere detaliat) [ample,
large; weit, eingehend, groB; ample,
~large; terjedelmes, teszletes, bO,
tg; 06WHpHblit, WllpOJCHit)

607

AMPULLA 1, ampul, vezicul aeri


fer pe lrunzele sau pe tulpina unor
plante
plutitoare
(Utricularia)
[ampulla, blister, vesicle; Ampulle,
Schlauch, Blase; ampoule, vet!icule;
ampulla, tOmlO, Mlyag; aMDYJta, ny-

lLipeiC:)

608

AMPULLACEUS, AMPULLAR.JS,
AMPULLIFORMIS, ampulaceu, de
forma ampulei, a buteliei sau a bi
cii (corol......,) [ampullaceous, ampullary, bladdery, flask -shaped; blasig,
blasenformig, kolbenfOrmig, flaschenMrmig; ampoulace, ampou!e; ampullaszerii, palack alakU, Mlyagszerii;

AMPLECTENS,
AMPLEXANS,
AMPLEXUS (amplecwr), amplectent, care se nconjoar in jurul unui
organ (foliis caulem amplectenlibllB cu
frunze tmbrind tulpina) (amplectant, embracing, clasping; umfassend; umgebend; embrassant, entourant; kOriiiOieli'i, kOrtilfogO, kOriiltlvezO i 06bCMJIIOW:Rit, OX.B8TldB8lOll(Hl:t) *
AMPLEXICAULIS, amplexicaul, cu
baza dilatat imbriind tulpina sau
ramura (braclei ......., frunze ....... , peioU -,pedunculi ....... ) [amplexicaul, stemembracing, stem-clasping; stengelumrassend; amplexicaule; szrOle!O,
szrat korUivevO; CTe6neo6~teMJitolliHit]
_. circ!JJ11axilis
AMPLEXJFWRVS,
amplexitlor,
care mbrieaz floarea (scvam '"")
{flowez embracing; biUtenumfassend,
bltitenumgebend; amplexiflore; virigol k0rtiltog0; liBeTKOo6beMJIIOll(Hit)
AM PLEXIFOLJUS, amplexifoliat, cu
lrunze amplexicaule {amplexifoliate;
stengelumfassend-blttrig;
arnplexitolie; sz::i.rtlleiO levelii; JIHCToo6~>eM

gs ; pelaHHe]
610 AMYCELICUS (gr. a "fr", p(ntT)~
"ciuperc"), amicelic, lipsit de mice
Jiu [amycelic; amyzelisch, ohne Pilzlager; amycelique; gombalonal n~l
kiili; 6e1 MHUCJIHn]
611 AMYGDALA f (gr. dJ.LuyOlO..TI "mig
dal"), migdal, fructul de Amygdalus communis [almond; Mandel;
amande; mandula; MHH,II,aJIIIHa]
612 AMYGDALIFER (gr. -, lat. fero "a
purta"), amigdalirer, care rodete
migdale [almond-bearing; mandeltragend; amygdalifllre; mandulater-

AMPLIATUS, lit, lrgit, dilatat


(C(Jroltae fauce ampliala cu gitul
corolei lrgit) [ampliate, enlarged;
erweitert, vergrilssert; elargie, agrandi; kit::i.gult, kiszelesedett; pacwlt

AMYGDALJFORMJS, AMYGDALINUS (gr. -, lat. forma "form"),


amigdalilorm, de forma unei mg
dale [almond-shaped; mandellOrmig;
amygdalitorme;
mandula alakU;

JIIOIJIRit)

'"

605 AMPLIFICAT/O l, amplificare, dezvoltare, mrire 1. nmulire (amplificatio plantarum, inmultirea plantelor). 2. Schimbri care determin
creterea
complexitii
structurale
sau de form tn cursul ontogenei
i a filogeniei (Bower) [amplfication,
enlargement, multiplical.ion; Erweiterung, Vergr66erung, Vermehrung;
amplilication, agrandissement, multiplication; nOvekedes, fejiOd~s, szaporodas; aMilJIH<PHKaUHJJ, palMHO:.ceHHe,

peHHblit]

aMJIY1lOB1fJIHblit, 6yTLIJIICOBB,ll.HL1it)

609

AMPUTAT/O f, amputaie, tiere


(a unei ramuri) [amputation ;Absclmedung, Beschneidung; amputation,
~mondage:

metsz~s.

lenyes~s.

lev

mO; MHHllaJICHOCHWJ:l]

'"

MIIHJIMCBKJV(Idit]

..

AMYLACEUS

AMYLACEUS, AMYLEUS il<'


"amidon"), amilaceu 1. De
natura amidonului. 2. Care conine
amidon (strat). 3. Finos [amylaceous,
starchy; sUi.rkemehla.rtig, mehlig;
amylace, farineux; kemenyit<iszerii,
lisztea; xpaXMam.HWii:]
615 AMYLASA r (gr. -), amilazl, enzim
care hidrolireaz amidonul tn maltoz
[amylase; Amylase; amylase; ami
lllz ; RMHn838]
616 AMYIJJCLASTJCUS (gr. , te.am:6.;

din tuberculii, seminele etc. plantelor


verzi, afiat sub form de granule
[starch; Strke, Stlrkemehl, Str
kek6rner; amidon, ft\cule; kemt\nyltO,
kemtlnyft6szemc.se; xpaxMan]

~v

.,sfrma.t")

- amylolyticru

. " AMYWERYTHRINUM n (gr. -,


tpu&pO; "rou"), amiloeritrina, substan amidonoas din vacuola celular a tuberculilor de Solanum, a
fl'uctului de Mua etc. care se colorear. tn rou cu iodul [amyloerythrin;
Amyloerythrin; amylo6rythrine; amil~ritrin; aMHJIOOpiiTpiiH]
618 AMYIJJGENESIS f (gr. , "tiVJ~
"natere"), am.I1ogenez, formare a
amidon ului [amylogenesis; Stlrkebil
dung; amylogen~; kemenyit6kepzi.id!s; aMHIIOreHe:l) amylosynlkesis
619 AMYIJJGENICUS (gr. ), amilogen,
amiloplastic, care produce amidon
[amylogenic, starchforming; strke
bildend; amylogAne; kemenyiti.it termel6 j aMIIliOl'CHIII>IJI, aMHIIODJiaCTIAC:C
nil:)-

amyloplasticu

620 AMYWLEUCYTIS, -/DIS f (gr. ,


~ "alb", .c~ .,cutie") - amylo621

plastum

AMYWLYTICUS (gr, -, Mkn.; .,dizolvare"), amilolitic, care lizeaz


amidonul {enzim) [amylolytic; amylolytisch; amylolyUque; kemenyitOt
bont6, amilolltikus; 8MIIJIOJUITR'fec

u.ll] - amyloclasticu

622 AMYWPLASTJCUS (~, -, 11:~


.,modelat") - amyloge,ncus
623 AMYLOPLASTUM n {gr. --), amiloplast, plastid amilogen incolor
din celulele plantelor (Errera) [amylo
plast; Amyloplaste; amyloplaste; amiloplasztisz &MHJIOIIJiaCT] -amyloleucytis
AMYWSPHAERAE t pl {gr. ,
~lpa .,sfer"), amilosfere, pirenoizi
globuloi pe cromatofori,
cu rol
nutritiv (Chloropkyta, Conju,al4e)
[amylosphaeres; Amylosphlren; amylospheres; amiloszft\rllk; aMIUloc4leJIY]
625 AMYLOSYNTHESIS t (gr. -, a6v8e<ru; .,compunere") (Hick)- amylogenesis

G26

AMYLUM n (gr. -),amidon vegetal,


feculA, substana nutritiv de rezerv

627 AN eonj. oare? (an Linnaeus oare


Lin ne este autorul?; an species nova
oare este o specie nou?) [is it?, really?;
ob?, obwohl?; est-ce que?; vajon?;
Jlll?,

TO

Je?]

628

AN- {gr. av nu, fr), fr, nu,


lipsit de (anandrus, ananthus) [-less,
no, without; -Jos, ohne, nicht: sans,
non, d6pourvu: -talan, nem, nt\lkiili;
6ec-, &3, Re-]

629

ANA- (gr. dvU "In sus"), in sus,


invmat, diferit ( anadromus) [up,
above; hinaur; en dessus; felfele,
forditott, megfordult; saepx]

630 ANABIONTA

pl (gr. -, fl(o;
plante policarpice perene, tnflorind i rructifictnd
de mai multe ori {A. Braun) [anabionta; Anabionten; anabionies; Uibbszllrterm6k; aBa6HoHTW)
.,via"),

anabioni,

631 ANABIOSIS f (gr. 4vaf}lruat "reInviere"), anabioz, starea de via


]atent, de repaus complet al organismului, cauzat de factorii de mediu
(uscciune, teml?eratur), cu posibilitatea revenrii la viata activ In
cazul schimbrii favorabile a acestor
condiii, ex. semine {Areger) [anabiosis; Anabiose, Wiederhelebung;
anabiose; anabi6zis, Ujrat\ledes, lap
pang6 61et, beszra.dsos merevseg;
aRa6aoo[

682 ANABIOTICUS (gr. ), anabiotic,


care poate reveni la viata activ dup
o stare de via !atent [anabiotic; wiederauflebend, belebungsfhig;
anahiotique, reviviscent; anabi6tikus, Ujrat\led6; aHa6Hom':lecKHit]
638 ANABLASTUM n (gr. dvU .,in
sus, peste", ~Mwrlt .,lAstar"), anablast, tulpin aerianA modificatA, adaptat condiiilor vieii subterane, conintnd materii nutritive i servind la
propagarea plantei [anablast; Anablast; anablaste; anablszt; aHa
6nacT]

<S

ANABOLISMUS m (gr. -, (3o).1'!


"raz solar"), anabohsm, metabolism
constructiv, ansamblu al proceselor
de sintez I de asimilaie din organism [anabolism; Anabolismus, Aufbaustotfwechsel; anabolisme; anabo
Uzmus, feleplt~ tolyamat; aaa6omnM]

..
635

ANALOGIA
ANACAMPTUS (gr. dVCI.ICiqJ.1fW .,a
se curba"), curbat, lncirligat, rsfrlnt
[curved, bent; umgebogen, gekriimmt;
courbe, entorti!Je, rf!echi; gllrbiilt,

hajlttott, kampOs; H30rH}'ndi]


ANACANTHUS (gr.
uv "nu",
t'ilcu.vBa. "spin"), nespinos [spineless;
stachellos; sans epines; tovistelen ;
6e:mrJIHctwDJ
637 ANACHORESIS f ~gr. avaxOOptlol.;
"mersul Inapoi"), anac(h)orez, metamorfoz retrograd a organului (d.
Jackson) [anachoresis; Anachorese;
anachorese; anakoRzis; a~~axope3]
OJ8 ANACHORETICUS (gr. vax(i)Pil
ttK6.; "solitar"), anac(h)oretic, solitar,
izolat [solitary, isolated; einsam, Yereinzelt; solitaire, isolt\; maguos;

f.36

645 ANAitRJBIOVTA n pl (gr. ),


anaerobioni, organisme capabile s
triasc tn absena oxigenului liber
din aer (Bacteria) [anaiirobionta;
Ana-:!robionten; anaerobiontes; anaerobiontk, anaerob szervezetek; aaa
Jpo6JIOIUbl)

6<.6 ANA11ROBIUS (gr. ---), anaerob, care


triete in mediu lipsit de oxigen
[anarobic; anaerob; anarohe; anacrob; aHaJpOtiHWA)
647 ANA.SROPHYTON n (gr. -, cput6v
"plant"), anaerotit, plant anaerob

648

O.liiHO'IHWli]

63)

GloO

ANACHROMASJS ! (gr, uvu. "in


sus", :oxbA "culoare"), anacromaz,
augmentarea (.'romaticit(ii
cromozomilor n profaza ca.rioci.letic (Vejdovsky) [anachromasis; Anachromase;
anachromase; anakromtis: a!la'lpo-

649

M"]

65)

ANACL!NOTROPJSMUS m {gr. -,
Kivro "a se lnrlina", tporni, "rsudre"),
anaclinotropism, clinotropism pozitiv
fanaclinotropism; Anaklinotropismus;
anaclinotropismc; a11aklinotropizmus;
alfaKOHHOtpORH3~1)

641

ANACRDGJ'NICUS,
NUS {gr. av "nu",

ANACROGYdKpot; "vlrf",

ruvil "fcme;c"), anacrogin, care nu se

la vlrlul organelor (de ex.


archegoanele unor Hepo.ticae) [anacrogy.wus; anakrogy.Jisch, seitenfrlichtig; anacrogynique; anakroginikus,
nem csU.cson kelctkcz6; aHaKpomH;!'IHI>IA, nonnCCTH'!HblA)
642 ANADRQJJUS (gr. vd "in sus,
pE'sle, nu", 8p0j.!O<; ,..fug"), anadrom,
orientat in sus spre virf (nc"aia la
Asplenium) ranadromous; hinaufsteigend; remontant; fclrele haladO;
aHanpOMHidit]
643 ANAERETJCUS (gr. -, aiPE:tl~et.~
"capabil de aicgere"), anaeretic, ..::u
dispoziia anormal, intr-un singur
vertidl a frunz!'lor pe ax (&himper)
(anaeretic; anaeretiseh; anaeretique;
anaeretikus; aHnpeTK'IeckHA]
6!o!o ANAitRJBIA f, ANAER'JB/OSIS
f (gr. -, dl)p "aer", Pio; "via"),
anacrobioz, mod de via in lipsa
oxigonului liber din atmosfer ranaerobiosis; Anaerobiose; anaerobiose;
anaerobiOzis; aaa3P06Ko3] --+ anoxyhiosi8

651

formeaz

652

653

[anaerophyte; Anaerophyte; anaerophyle; anaerolita; aKa~liT]


ANAESTHESIA t (gr. -, alaertat~
"simire"),
anestezie, provocare a
insensibilitii (la plante sub actiunea
clorotormului)
[o.naeslhesy; Ans
thesie; anaesthe:iie; erz~telenitlis;
aKCCre3IDI)
ANAGENESIS l (gr. -, ')'ivooto; "na
tere"), anagcnez, evoluie progresiv (Rensch) [anagenesis; Anagenese;
anagenes&; anagenetls; a&areHn]
ANAGEOTROPISMUS m (gr. vU
"diferit", yi) "pmlnt", tpo'"' "r
sucire"), anageotropism, geotropism
negativ in timpul lnrloririi i pozitiv
in timpul fructifica tiei ( Arachis)
[anageotropism;
Anageotropismus;
anageotropismo;
anageotropizmus;
aKRreOTponu3M]
ANAGRAMMA n (gr. dvd "invers",
ypd)1JIU "liter"), anagram, formarea cU'I.1ntului prin inversarea ordinii literelor unui alt cuvint (Gerardia
DargeriaGtrdaria) [anagram; Ana
gramm; anagramme; anagramma; aHarpaMm]
ANALECTA n pl (gr. dvu).tyro "a
(ulege"), analecte, buci alese; tit
lui unor reviste ( Analecla botanica)
[analecta; Ausles!i', Bruchstticksammlung; analectes, miettes; szemelvenyek, cikkgydjtemenyek; 3QMeTICH,
c6opHHK] --+ e:xcerpta
ANALEPTICUS (gr. dviU.Illt'li; "inanaleptic, intritor, inviortor (plantd .... ) [tortitying; krf
Ligend, erfrischend; fortifiant, retraichissant; er6slt6, frissil6; yKpenM-

trire"),

JOI!J,IIil)

654

ANAWGIA l (gr. lrvcU.oylU "potrivire"), analogie, asemnare a unor


organe ca form i funciuni, dar avhd
origin diferit (spinii la Berberis de
originii foliar i ramuri modificate
la PrunU8 pinosa) [analogy; Ana

..

.AN.ALYSIS

logie, hnlichkeit; analogie; analOgia, hasonszerilseg; aHB11orHx)


655 ANALYS!St (gr. vd).oc:ruiO .,analiz"),
analiz, cercetare detaliat [analysis,
examination; Analyse, Zerlegung,
Zergliederung; anai)'Be; analizis, elem-

zE!s; aH8.11113]
ANALYTICUS (gr. -),analitic, bazat
pe analiz !'metod) [analytical; analytisch, zerg iedernd; analytque; anaJitikus, elemzO; 8H8.1DITH'Ieextlli:] *
65? ANAMETADROMUS (gr. vU ,,diferit", j.lnd "cu", Op01-1o.; .,fug"),
anametadrom, In parte anadrom i
In parte catadrom (nervaia frunzelor
la Filice.s) [anametadromous; anametadrom; anametadrome; anametadrom; aHilMCTIUij)OMIIWII]
658 ANAMORPHJSMUS m, ANAMORPHOSJS f (gr. ava .,In sus", iJ.Opdloo>cniO "formare"), anamorlism, anamorfoz 1. Evoluie morfologic progresiv la grupele de plante din timpurile geologice (Goebel). 2. Metamorfoz ca urmare a condiiilor schimbate de cretere (Crozier) (anamorphose; Anamorphose; anamorphose
anamorf6zis; anaMopcpol]
659 ANANDRARIUS, ANANDRICUS,
ANANDRIUS, ANANDRUS (gr.

66/i-

656

dv

"fr",

ilvflp,

ava~ "brbat"),

. anandric, fr stamine (floare ,.... )


[anandrous, stamenless; staubfadenlos, staubblattlos; anandrt, sans
Hamines; porz6 nelkiili; 6ecT&I~H
HO'IH&Ill] __,. insUuninatus
660 ANANTHERATUS,
ANANTHERUS (gr. -, ilv0t'lp0.; "Inflorit"),
ananteral, lipsit de antere (flore
staminibus ano.nthtr-a.tis flori cu stamine lipsite de an tere) ranantherous:
staubbeutellos; sans antheres; portok
neJkfili j 6ecnb1JibHHKOB&IIt)
661 ANAPHASIS 1 (gr. O:v "n sus',
!plio-110 "apariie"), 11.nafaz, faza pcnultim a diviziunii mitotite, jum1tile de cromozomi lndeprtlndu-st-J
de la ecvatorul celulei spr<> poli
(Strasburgcr) [anaphasls; Anaphast:
anapha.se; anafzis; aHatllala]
662

ANAPHORESJS f (~- -, !fOptr.l "a


purta"), anaforcz, ffilf;"raa soluiilor
coloidale din celula v1e la anod sub
influena curentului
electric [auaphorosis; Anaphorese; anaphote-se:
analorezis; ana4KJpe1]

6{3 ANAPHOTOTROPISMUS m {gr. -,


!p&c;, <p0l"t010 "lumin", tporcl'l "rsu
cire"), anal&totropism 1. Fotolr<tpism

665

666

667

668

pozitiv. 2. Orientare ctre izvorul de


lumin (anaphototropism: Anaphoto
tropismus; anaphototropisme; anafotolropizmus; aH~o-rponalM]
ANAPHYLAXIS C (gr. -, qn:J..a!;
"prevedere"), anarilaxie 1. Neimunitate. 2 Sensibilitate excesiv la infeciuni, substante sau toxine (Conn)
[anaphylaxis; Anaphylaxie, Schutzlosigkeit; anaphylaxie; anafilaxis,
v6dtelens~; aKa$wla.KCID!]
ANAPHYSIS C (gr. -, q~60"110 "formaie"), analiz, filamente ostiolare
din apoteciile pirenocarpe, uurind
eliminarea sporilor [anaphysis; Ana
physe; anaphyse; anaflzis; aKa4l111a]
ANAPHYTOSJS f (lf.l:- UvU "din
nou", ~Ov "plant'), analitoz,
ntinerirea plantelor (prin tierea unor
ramuri etc.) [anaphytosis; Pllanzenverjiingung; anaphytose; novenyliatallts; aH$ToJ]
ANAPLASJA f (gr. -, 1tI.<Un:~
"modelare"), anaplazie, transformare
regresiv
(celule, organe, esuturi)
(anaplasy; Anaplasie, Umgestaltung;
anaplasie; anaplzia; aKan!la31111]
ANAPLASTUM n (gr. -) (Meyer) __,.

le~U:oplastum

669

ANASARCA C (gr. -, o6.p1; "carne"),


anasarc, boal a pla.ntelor datorit
excesului de ap din esuturi, respectiv din fructe (anasarca; Wassersucht;
anasarque; vizenyosseg, viztU.Itenges;
auacapKa]

6i0

ANASTATICUS (gr. vdo-tat6ro "a


se rsturna"), anastalic, care revine
la viaa activ (plant ,..., ) (anastatic,
reviving; anastatisch, WJederaufl('bend; anastatiqcm, r6viviscent; anaszttikus, UjraeJed6; aHaCTaTH1fec!:Hit,
Ol!OiealOIIl,Hit ] ......

i/71

672

ndi11irus

ANASTOM/SAT/0 f, ANASTOJIO.
SIS f (gr. ilvo:o-toj.l60l "a se imbuca"),
anastomoz, jonciune, mpreunaN',
confluM reciproc, reunire de orga
ne (fibre, nervuri, vase) (anastomosis, connection, un ion; Anastomos',
Zusammenmiindung, \Viedereinmiln
dung, Querverbindung; ana~tomosJ,
jonction, abouchemenl, conliuen<:t'.
egybefolys, egybegazs, egyesiilts;
8KacTOM03, CllHJIHHC)
ANAST0il10S.1NS,

A.NASTOJ/0-

SATUS (gr. -), anastomozant, fOilriuent [anastomosin~, connecting, co:lnected; anastomoSierend, anastomosiert, ineinandcrmUndend, zusam

.4:NDROCHORUS

menflieDend; anastomose, confluent;


l"gym8.sbatorko!O, egybefolyO, t>gy-

inverted; umgeweni.let, gegenwendig,


rii.cklufig, gegenlAUfig; anatrope, ren
verse, retourne; anatrop, visszalor
dult, forditott llsU; aHarponuwA,
06paTHb1A)

hegazoll; aHaCTOM03HPYtoU111A]

ANASTRALJS (gr. lr.v .,nu", lat.


astralis "steJar"), ana.stral, fr formaiuni astrale (faz In mitoz) [anastral; anastral; anastrale; anasz6

_,
,.

trlis:

aHacrpiUII:oHhlif]

ANASTRJPHE l

(gr.

vo:cnpoq:.Tj
perioad cu

.,rslurnare"), anast.rof,
modificri rapide in forma

683

'"

organismP-

Ior, In filogenie [anastrophe; Anastrophe;


anaslrophn;
l'l.nasztr6fa,
anasztrofzis;

anacrpocfle]

ANATAX!llfORPHOSJS r (gr. dvd


"in sus", rCtl;t<; "ordine", J,Wpqxoot~

"formare'), analaximorfozi'i, modifiteratologke care au Joc dup,l


ordinea normal (Gubler) [anataximorphosis; Analaximorphose; anaia
ximorphose: anataximorf6zis; atta(ri

685

raKCHMop!jlo'J]

686

ANATHERUS (gr. av "nu", dth\p


"spin") --+ exaristalus
6'"
ANATOMIA
f (gr. &.vii ,,separat",
"
topO; .,tiere"), anatomic, morfologia structurii interne a organismelor
[anatomy; Anatomic, Zergliederung,
Zerlcgung; anatomie; anatOmia, bonc\an, helsO alaktau; rutarOMHII]
ANATONJCUS (gr. dvd "n sus",
t6vor; "te10siune"), anatonic, care
ridic

tensiun~a

ranatonic;
679

osmotic

(excitaie)

anatonisch; anatonique;
anat6nikus; aHaTOHH'IecJodij
ANATOl\OSIS r (gr. --), anatonoz,
crr>\flrea tensiunii osmotice din sucul
celular [anatonosis; Anatonose; anatonos~; anatonOlis; aHarouo3]
ANATRAUJJATOTR:JPISMUS m

tpaU~a.
tpuU~t!to<;
"ran",
tpom'l "rsucire"), anatraumatolropism, traumalotropism pozitiv; mi
f.ri
tropistire cauzate de rniri,
partea opus rf'giunii vtmate luind
o dezYollare mai pronunat [ana

687
688

689

(gr. -,

lraumatotropism; Anatraumalotropis
mus; anatraumatotropisme; anatrau
matotropizmus; auarpayMaTOJponHJM]
ESt

1~82

AA'ATRJPIS!IJUS m (gr. --1, anatropism, micri tropistke poziliY~ in


directia izvorului de excitaie [anutropism ;.Anaii'Opismus; anatropisme;
anatropizmus; auarporunM] --+ profropismus
ANATRJPJCUS,
ANATRJPUS
(gr. --), anatrop, rsturnat, intors
[anatropous,
anatropal,
reverscd,

690

691

ANAXIALIS--+ asymmetricus
ANCEPS (-CJPITJS), ANCJPITALIS, ANCJPJTUS 1. Bilateral.
2. Bifacial. 3. Bicapitat. 4. Ascuit
himuchiat i lateral comprimat (tul
pin :::::) [ancipital, ancipitous, twoMged, two-headed; zweschneidg,
zweiseiUg, zweikantig, doppelkOpfig;
ancipite, a deux bords tranchants,
bilateral, bicapite; keteh1, ketoldahi,
ketfejii; o6oK>.IlOOCTphtlt, .llBYCTOpOHHblll:, .II.IIYrRaBLIA J
ANCESTRALJS, ancestral, strmo
esc
(plasm "") [ancestral; urillt,
ururalt; ancestral; 6si, lisregi; aH
UecTpaJJbHI>lA, .llpeBHKii)
ANCHORIFORMJS, ancorform, de
forma unei ancore [anchoriform, anchor shaped; ankerftlrmig; anchoriforme; horgony alakU, vasmacska alakli;
11K0peB11Jlllblii]
PILI
ANCHJRIFORMES,
peri
ancoriformi ( Avicennia officinafis)
[anchorhairs; Ankerhaaren; poils anchoriformes; horgonysz5r0k; IIKOpe&ll'.ll
Hb.IC BOJIOCb.l)
ANCJLE n--+ scutellum
ANCJSTR-, ANCJSTRO-, -ANCISTRUS (gr. dVKtGtpioV "drlig"), incirligat
(ancistracant~us.
ancistrocarpwr, ancistroidcw, ancistrophyllus,
polyancistrus) [book-, hooked- ; haker.-, -hakig; (roohu, accroche; horgos ; 1Cp!O'IKO]
AA'CYLEUS /gr. tiyKVo<; "recurhat"), embat, recurbat, ncovoiat
[curved; krumm, gebogen; courbe,
recourbe, tortlu; gOrbe, gorbiiH;
ilCKpHB.fleHHh!A]
ANDRO-, -ANDRICUS, -ANDRUS
(gr. dvflp, dvOpO<; "brbat"), mascul,
cu stamne ( andropetalarius, androtomw:, gynandricus, JH)lyandrwr) [andro-, male-; andro-, mann-, -mnnig;
andro-, miile; him-, porzO-; Tb.I'IHHO'IBO, Thi'UIHO'IHidli)--+ mas, mas
culus, staminatus
A.YDROCHORUS (gr. -, x.wptJ "a se

rsplndi"), androc{h)or, r.lspindit prin


oameni (plant ..... ) [androchorous;

androchor; androchore; emberek ititai terjed5; aHJipo.'I.OpHblil:, pacnpocrpaHlleMblit 'I~OBCJ:OM)

..

ANDROCLINIUM
ANDROCLJNJUM n (gr. , ~e?..tvi\
.,pat"), androcliniu, clinandriu, gropia anterelor (OrcA~) (antherbed; Antherengrube; andracline; portokodd, portokgGdOrke; IUJ,tl,POJ:JIHHHII,
.II;WJU.BIIKOBU MIC&] _. clinandrium
693 ANDROCONJDJUM f (gr. -, tc:ovllitov "praf'), androconidie, spermatie
cu funciuni mascule (Cohn) [androconidium; AndrokonidJUm; androconidie; androkonldium; lUf.!lPOXOHlll!,llll]
ANDROCYTJS, -IDIS t (gr. -, tc0t110
"cutie"), androcit, spermatocit, celul
vegetativ formatA. tn androconidie,
dind na!Jtere unui anterozoid (Ailen)
(androcyte; Androzyt; androcyte;
androcita; llH.llPO.l(HT]-auxocytis, spermaiooytis
695 ANDRODIOECJA t (gr. -, lito; "dublu", o~ "cas"), androdioecie, poliecie avind indivizi numai cu flori
mascule i a1ii numai cu flori hermatrodito, la aceeai specie, dar la indivizi deosebii (Darwin) (Diarnhus
plumariu1) [androdioecy; Androdiozie; androdiokie; androdiOcia; aHDpo-

'"

...

702

7!8

70~

705

,II,II:J~Ill] ..

ANDRODYNAMIA t {gr. -, Mvatuo;


"putert~"), androdinamie, flori hermafrodite cu staminele bine dezvoltate, dar cu stigmatul redus [androdynamy; Androdynamie; androdynamie; androdinmia; aa.apo.~~;HHaMWI]

'"

ANDRODYNAMICUS,
ANDRODYNAMUS (gr. --), androdinam, cu
androdinamie (floare) [androdynamous; androdynam; androdyname;
androdinm; 8HilPODHHI\MH'!ecKHII]
698 ANDROECIA f (gr. , oiKo!O "cas"),
androecie, prezenja numai de flori
mascule pe acelai individ de plant
(Uexkiill) (androecy; Andr6zie; androOOie ; andr6cia ; aH.II.])OJIUIJI]
ANDROECIUM n, ANDROECEUM
n (gr. --), androceu, ansamblul staminelor din floare (Roeper) {androecium; Andr6zeum, Staubblattformation, mnnlicher Apparat; androcee;
porz6k6r, porz6ttij, hfmtj; altllpOL\eJ:t]
700 ANDROGAMETA f (gr. -, yaJ.Itll~
"so"), androgamet, gamet mascul;
androzoospor
( Algae)
[androgamete; Androgamet; androgame~e;
androgameta, himgameta, bimivarsejt; aH.IIPOra."'e"Ta] --. microgameta

701 ANDROGAMETANGJUM n (gr. --,


il:yydov "vas"), androgametangiu,
gametangiu cu celule sexuale mascule
[androgametangium; Androgametan-

706

gium; androgamtange; himivarsejttarto; IUI.Iq)OraMeTaHrall) _. microgametangium


ANDROGAMETOPHORUM n (gr.
--, cpop; "purttor"), androgameto
tor, exemplarul de plantA care poart
organele de reproducere mascule (Equiaetum) [androgametophore; Androgametophorum; androgametophore;
androgametof6rum; aH.D;poraMeroQ!op]
ANDROGAMIA f (gr. -, y(tpo.;
"cstorie"), androgamie, procesul de
fecundare al gametului mascul cu
cel femel (Dangeard) (androgamy;
Androgamie; androgamie; an drogamia; llH.IIPOraMHII
ANDROGAMON n (gr. -), androgal]lon, substanJ chimic din celula
sexual ma.scu care stimuleaz acti
vitatea acesteia [androgamon; Androgamon; androgamone; androgamon;
aR..nporaMoH]
ANDROGENESJS f (gr. -, ytvoo1o;
"natere"), androgenez, partenoge
nez mascul; dup fecundarea gametului femel i eliminarea nucleului
matern rezultind un individ haploid
care const numai din cromozomi
paterni (Verworn) [androgenesis; Androgenese, mnnliche Parthenogenese; androgenese; androgenezis, him
sziiznemzes; aHnJ)Oresel) ..... patrogenesis
ANDRXENETICUS, ANDROGENUS (gr. --), androgenetic 1 Rezultat
prin androgenez. 2. Care produce
numai descendenti masculi. 3. Cu
cromozomi numai de origin patern
[androgenous, male-bearing; androgen,
and~netisch; androgenique, androgenetique; androgenikus; aHJJ,poreH
4

Hbl.A, aH;lporeaenl'!O.:KRII)

707 ANDROGBNUM n {gr. -, y&v~


"urma"),
androgen, organ care
produce celule sexuale mascule gene
tipice (Burgetr) [androgenum; Androgen ; androg(me; androgenum; aK
4

JJ.POreH]

ANDRXONJDIUM n (gr. -, y6vo<;


"urma") --. androspora
709 ANDRXONIUM n (gr. --), androgoniu, stadiul initial in formarea celulelor spermatice la plante (Henderson)
(androgonium; Androgonium; androgonium; androgOnium; altllporoitull:]

708

710

ANDROOYNALIS, ANDROGYNICUS, ANDROGYNUS (gr. , yuvil


"femeie"), androgin, bisexuat, hermafrodit 1. Cu flori avtnd elemente

ANDROPLASMICUS
mascule

dar pe

i femeie dispuse separat,


acelai peduncul sau In aceeai

inflorcscen,

In cazul plantelor mo

noice. 2. Cu anteridii i oogoane pe


aceeai hif [androgynous, androgy-

nal,

hermaphrodHe;

androgynisch,

zweigeschlecfitig, zwittrig, mannweibig, weibermnnig, hermaphrodltisch;


androgyne, bisexuel ~ androglnikus,

ketivarU, ketnemli; o6oen0.1blt, JJ.BY


IIOJJhlit, repMa41iJ~R] -+bisexualis,

hermaphroditicus
:111 ANDRJGYNIA f (gr. --), androginie, bisexualitate 1. Prezena atit a
Ciorilor mascule, cit i a celor femeie
la toi indivizii unei specii, In cazul
plantelor monoice (Zea mays). 2.
Oogoane i anteridii pe aceeai hif
[androgyny; Androgynic, Zwitterbildung, Mannweibigkeit; androgynie;
androglnia, ketnemfiseg; o6oeno.'locTb]
- andl'ogynisntU$, htrmaphroditUmus
712 ANDROGYNJSMUS m (gr. --)->
androgynia, hermaphnxl.itismus
713 ANDROGYNODJOECIA f (gr. , lil.;
"de dou ori", oikos.,cas"),androgino
dioecie, polgamie cu indiviz;i avind flori
hermafrodite i indivizi Cl.l flori unisexuate (mascule i lemele) (Schroter)
{androgynodioocy; AndrogynodiOz;ie;
androgynodioreie; androginodiocia;
aH,IIJ)OrllHO.IlH31001)

ANDROGYNOPHORUM n (gr. --,


4110~ .,purt!i.tor''), androginofor, su
portul staminelor i al ovarului, ca
prelungire a axei florale deasupra
periantului [androgynoplaore; Androgynophor; androgynophore; androginol6rum; all!lporKH04Ktp]
715 ANDRJHBRMAPHRODITAE f pl
(gr. -, "Ew'l<; ,.z;eul Hermes", A~J~poSitn
"z;eia Afrodite"). androhermatrodite,
specii dioice cu anterele bine dezvoltate, funcional apte, dar mai slabe
dectt \lele ale sexului femel (cf. Rieger
et Michaels) [androhermaphrodites;
Androhermaphroditen; androbermaphrodites; androhermafroditk; aJUtporepMac!JpoAIITbl]
716 AND~,OME.ROGONIA 1 (~. , ~iJpo<;
"parte , 'Y~ "pro\lreare ), andromerogonie, dezvoltarea unui fragment
de ovul prevzut numai cu cromowmi
palernaU (Rieger et Michaelis) [andro
merogony; Andromerogonie; andromerogonie; andromerog6nia; aHJlpo
NCporOIIIIJI)

717

ANDR:JMONOECIA C (gr. , ~6vo~


"singur", obco~ ,,casA"), andromonoecie, prezena pe acelai peduncul de

fiori In parte mascule i In part&


hermafrodite, In euul plantelor monoi
ce (Darwin) [andromonoecy; AndromonOzie; andromonoecie; andromonOcia; aHllpoMOB03Uilll]
718 ANDROMORPHOSJS f (gr., ~6p
qi(I)O"t~ .,formare"), andromorfozA, modificri mor!ologice rezultate In urma
excitaiilor cauzate de tubul polinic
In curs de de:r;voltal'll' (SchrOter)
[andromorphosis; AndromorphOse; andromorphose; andromorf6z;is; aHJlPoMOJI4lo3J

ANDR:JPETALIA 1 {gr. -, nitaM>v


"petal"), andropetalie, transformarea
staminelor In petala (Rosa) [andropetaly; Andropetalie; andropetalie'
andropetlia; &HJlpOneTilJIHII]
720 ANDRDPHAENUM n (gr. , IPillvt&
,.a apare"), androfen, organislll care
produce celule sexuale mascule !enotipice (Burgelf) [androphaen; Androphaen; androphaen; androfen; &H.!U'O719

~l

ANDROPHILUS (gr. , ~~t)..tm "a


iubi") .... anJhro]J(Iphilua
ANDROPHORUM n (gr. -, fiiO~
,.purtAtor"), androfor 1. suportui
staminelor. :. Suportul anteridiel
(West). a. Poriunea alungitA a axei
fiorale dintre periant i stamine la
florile mascule ( Pasi(Wo), 4. Tubul
format din filamentele staminale
sudate, purtind anterele (Ma/vacctU)
[androphorum; Androphor, StaubgeCOtrAger; androphore; andro!Orum,
himtart6, porz6tart6; au,II~]
723 ANDROPHYLLUM n {gr. , lp(JU.Ov
.,frunz;A"), androfilum 1. Frunz cu
microspori. 2. Mi"Crosporofil. 3. Sta
min [androphyll, microsporophyll;
Androphyllum; androphylle, microspo'l'ophylle; androfillum; 8Jf.ll:po4111JJ11}
-> mierosporophyllum

721

ANDROPHYTON n (gr. , ~
.,plantA"), androtit, plant mascul.
din generaia sexuatA (el. Jackson)
[androphyte; Androphyte; androphyte; androfita; aH,!IJ!OciJHT)
725 ANDROPLASMA n (gr. , 1tMl0"11
modelare"), androplasm, protoplasma
activ la gametul mascul (Jones)
[androplasm; Androplasma; androplasme; andropluma; IUiliPonnama}
726 ANDROPLASMJCUS (gr. ), androplasmic, care produce celule reproductiva mascule {androplasmic; androplasmisch; androplasmique; androplazmikus; aH.IfPODJia3MII'IecxHii]

72;

,.

ANDROPLEOGAMIA
727

ANDROPLEOGAMIA f (gr. , ~Mov


"mai mult", yiq.!o<; "cstorie"), andropleogamie, poligamie la indivizi
cu flori mascule i andromonoice

pellucida) [androzygote; Androzygofe;


androzygote; androzig6ta, himzig6ta;
8.BJU)03Hf0T8.}

ANEMO- (gr. "avtJ.lOo; "vnt"), de vint


(anem6chorus, anemophilus, anem<~ga
mus) [anemo-, wind-; wind-; anemo-;
szel-, szelet-; aHeMo-, BeTpo- J
ANEMOCHORIA 1 {gr. -, xroptol
"a se rspndi"), anemoc(h)orie, rspiu
direa plantelor (sporilor, seminelor,
fructelor) prin mijlocirea vintului
(Sernander) (anemochory; Anemochorie, Windvarbreitung, Windfrilchtigkeit, Windwanderung; anemochorie;
anemochoria; atreMoxoj)lf.ll, pacnp-ocrpa

(Robinson) (andropleogamy; Andropleogamie; andropl~gam1e; andropleogitmia; au.!(pOnneoraMHII]


728 ANDROSAEMUS (gr. -, o:tptt "singe") - sanguiflf!us
729 ANDROSOM.1 n (gr. -, cn'i'l~ "corp"),
androzom, cromozom prezent numai

la gameii masculi [androsoma; Androsoma; androsome; androszOma;


3HJIPOCOM3)

78l ANDROSPORA l (gr. -, onop "s


min"), androspor 1. Spor mascul.
2. O:uncior de polen [androspore,
male spore; Androspore, mitnnliche
Spore, Befrucbtungsspore, Pollenkorn;

androspore, grain de pollen; andro-

spOra,

hlmspOra,

virgpor;

cnopaJ- androgonidium,

aBiiJlo-

andl'o:oogo-

nidium, microspora
781

732

788

ANDROSPORANGJUM n (gr. --,


UTYttoV "vas"), androsporange, sporange cu androspori [androsporangiu.Qt; Androsporangium, BefrucbtungssporenbehAJter; andro.sporange; androspor.ngium, hfmsp6ratart0; aKJIPO
CDopaBTHA] andro:wogonidangium,
miCI'08porrurgium

MeRite

'"
'"
"'

ANDROSPOB.OGENESIS f (gr. --,


(Battaglia) __,. mieNJspoNJgenesl8

ANDROTYPUS m (gr. , -ri111:o~


"model"), androtip, exemplarul tipic
mascul al speciei [androtype; Androtypus; androtype; androtipus, hlmtipus; aHApontn]
785 ANDROZOOGONIDANGJUM n (gr.
., l;;&ov "animal", -y9voo; "urma',
-yyt:lov "vas") __,. androsporangium
ANDROZOOGONJDIUM n (gr. ) _,.
androspoNll

?87

ANDROZYGOTA C (gr. , l;;oyrot~


"tnjugat"), andrQzigot, gametul mas
eul mobil la partenogenez ( Spirogyra

ANEMOGAMAE f -pl (gr. -, -y~


"cstorie"), anemogame, plante pole
nlzate prin vint (Kirebner) [windfertilized plants; Windblitier, Windblumen; anemogames; sz6Jbeporzsli
novenyek; &HeMoq,wu.K&.~~ pacretlKll]
ANEMOGAMUS (gr. ), anemogam,
polenizat prin vint; anemolil ra.nemogamous, anemophilous, w:lnd.-fertilized; windblutig; anemogame, an~
mophile; szelbeporzsU, szelporozta;
aHCMOraMHbdi, .BCrpoon!>l.lllleMbli)-. eul
lophilus, anenwphilw1

'"

73~

786

ANEMOCHORUS {gr. --), anemo


c(h)cor, rsplndit prin vint [ancmoch.orous; windverbreitet; anemochort";
szet Utjiln terjedO; aHcMoxopHblll]
ANEMOENTOMOPHILIA 1 (gr. ,
Svto~ "insect", q~t:UW "a iubi''),
anemoentomofilie, polenizare prin
vint _i insecte [anemoentomophily;
Anemoentomophilie; anemoentomophilie; anemoentomolilia; aHeMO)HTO
MO!jliiJUIJIJ

yt~u; "n~tere")

AN_DROSTYLUM n, ANDROSTYLUS m (gr. -, crrii~ "column"),


androstil, organ columnar re1;ultat
din reunirea staminelor i a stilului
( Asclepiadaceae, Orohidaceae) [androstyle; Griftelsule, Pistllsule,
Befruchtungssule, Narbenstu.tze; androstyle; androsztilium, ivaroszlop,
bibeoszlop; aH.apocnuu.] -. gynoste
mium

BeTpoM)

ANEMOHYDROCHORUS

(gr.

ii&op .. ~p", xrop&ll> "a ,se rspindi"),

anemohidroc(h)or, rspindit prin vint


i ap [anemohydrochorous; wind
und wasserverbreitet; anemo-hydro
chore; szel e.s viz ltal terjcd&;
aHOMOfKJlpOXOpHbl il]

'"

ANEMOMETRUM n (gr. -, 1-1hpov


"msur"), anemomelru, instrument
pentru msurarea vitezei, a puteri
i a direciei vlnturilor [anemometre;
Windmesser; anBmometre; szBimero;
8HCMOMCTp]

ANEMOMORPHJA f, ANO~IOMOR
PHOSIS f (gr. -, JWPQ)T) "form"),
anemomorfie, conformaia special a
plantelor pentru a se apra impotriv
aciunii vlnturilor (deformri, nanism)

71

ANGUST

[anemomorphy; Anemomorphie; anemomorphie; anemomorfia;


aHeMo

Mopcf'llll]

;.p ANEMOJJYRll.JECOCHORUS (gr. ,


pi>p~.tf)l; "furmdt",

xoopto> "a se riis-

pndi"), anemomirmecohor, rspn


dit prin vlnt i furnici (fructe-,
semine-, spQri-) [anemomyrmecochorous; ftrll'momyrmecochor; anemomyrmccoehc.rc ;
anemomirmekochor; aHeMOMHpMexoxopHblft]

757

758

f pl {gr. -, qttllw
"a iubi"), A,VEMOPHYTAn pl (gr.
-, qnltov "plant") ___,. anemqgamac
ANEMOPHILUS (gr. --)-> anemo-

:.:.s ANEMOPHILAE
';.'19

759

gamlu

:5J ANEMOPLANCTON n (gr. -, nMYKt~ "rtcitor"), ancmoplancton, aero-

plancton ;

751

planctonul

atmosferic;

organismele vegetale i animale microscopice care plutesc n aer[anemoplankton; Windplankton; anemoplancton;


legplankton; aHeMonJIQHJCTOH] __,. alroplancWn
ANEMOSPORA l {gr. , orwpd
"smin"), anemospor, clinospor de
obicei imprtiat prin vint [anemOf
pore; Anemospore, Windspore; anemosporc; ancmosp6ra; aaeMocnopa]

ANEMOTAXIS ( (gr. -, tlr.!!t; "ordine"), anemotaxie, micri de ap


rare contra curenilor de aer {anemolaxis; Anemotaxis; anemolaxie; anemotaxis; QHCMOTaKCHC)
753 ANEMOTRJP/SMUS m (gr. -, tportfl
.,rAsucire"), anemotropism, micri de
curbare ca rspuns la curenii dP.
aer [anemotropism; Anemotropisrnus;
anemotropisme; anemotropizmus; aae-

152

760

761

7C.2

;c.a

ANEMOZOOCH#JRUS (gr. , I;GJov


.,animal", xcoptm "a se rsptndi"),
anemozoocor, rspndit prin vnt i

animale (fructe, semine, spori) [anemozoochorous; anemozoochor; anemozoochore; anemozoochor; aHCMOJO


oxopHblii]
J'55 ANEUPW/D/A ( (gr. av "nu", El.
,.adevrat", :n:i..ov<; "simplu"), ancuploidie, poliploidie neregulat, cu
numr mai mare sau mai mic de cromozomi decit multiplul exact al
numrului haploid (Tckholm) [aneuploidy; Aneuploidie; aneuploi"die; aneuploidia; aH3ynnoumu)
?56

ANEUSOJ.IATJA

A.W;UL-, ANGUU-, ANGULARJS,


-ANGULJFER, -ANGULATUS, mu
chiat, angular, unghiular (anguli
dentalus, mu.lliangularis, angulinerPius,
acutangulatus) [anguli-, angular, corqueJsr

'i'64

ANGULARJS, ANGULATUS, ANGULIFER, ANGUUGER, ANGUL/SANS, angulat, muchiat, coluros

(fruct, peiol, tulpin) [angular, angulate, cornered; kantig, eckig, winkelig; angulaire, anguleux ; szegl9les,
szogleti, sarkos, elelt; yrnoaon)

765

766

(gr. -, o&1-1a

"corp"), aneusomaie, prezena la o


plant a unor celule cu numr variabil
de cromozomi individuali, In majo-

ANGUIFORMIS, ANGUJNEUS flczuosus, scrpentinus, ophio-

nered; -eckig, ecken-, -kantig; anguli,


anguleux; szegletes, -sark yli; r.'IOJ-

MOT))ODitlM]

754

ritate sau total, numai heterocroma


tici (Darlington i Thomas) [aneusomaty; Aneusoma1ie; aneusomatie
aneuszomcia; aH:'IYCOMai.IHII]
AJVEUSPOR/A f (gr. --, crnopa
"smlnt"), aneuspore, formarea spo
rilor n cursul meozei neregulate
(Battaglia} [aneuspory; Aneuspore;
aneusporie; aneuspOria; au3ycnopHII]
ANFRACTUOSUS sinuos, erpui or,
ondulat, scobit [anfractuose, anfrac-tuous, wavy, winding, sinuous; umge
bogen, gewunden, geschlngelt; anfractueux, sinueux, tortueux; kanyarg6s, tekervenyes, Ob!Os; HJBH.llliCTLIU]
ANG/0- (gr. ndov "lnveli"), acoperit, Inchis ( angiocOJ"pus, angiosporus) {angio-, closed; hiill:, deck-,
bedeckt-; angio-, couvert; zrt-, fedett- j DOKPLITQ--]
ANGJOSPERMUS (gr. -, o:n:tPiltJ
"smln"}, angiosperm; cu seminele
inchise In ovar rangiospermOIIS; hiillsamig, bedecktsamig, -verhiilllsamig;
angospermc: zrvatermO, trtmagvU,
fedettmtl.gvt'i, zrttermeso:; noKpLIToceMCKHOll]
ANGU/C/DUS, anguicid, care_ u(lide
erpii [snake-killin~; schlangent(;tend;
anguicide; klgyOt (;,6; 3MC$1YJdl8.!1fOWHii]

767

ANGUWSUS, angulos, cu numeroase

muchii sau unghiuri [angulose;


velkantig, vieleckig; tres anguleux;
soksarkU,
sokszOgletii,
sokzugos;
MHoroyrnosan.fli]
coluri,

ANGULUS m, unghi, muchie, col


[angle; Kante, Winkel, Ecke; angle,
cOte, coin; sz6glet, sarok, zug; yron)
ANGUST-, ANGUSTE-, ANGUSTJ-,

ingust ( anguste--ovatus, a11gus1idcnta

ANGUSTATUS
tus) [angusti, narrow-; schmal-, eng-;

angusti,
etroitement;
keskeny-;
YlkO) -+ &te/'W768 ANGUSTATUS, lngustat; subiat
(folium basi anguskf.lum rrum. ngustat la baz) [narrowed,
tapered;
verscbma.lert, verengert; retr~i; elkeskenyedett; cy.eauwA]
769 ANGUSTUS, ingust, strimt [narrow;
schma1, eng; etroit; keskeny, sztik;
ymdl]

770 ANHBLIOTROPUS (gr. av "nu",


fl).lo~
.,soare", tpom't "rsucire"),
anbeliotrop, insensibil la aciunea
orientativ a luminii solare [anhe
liotropous; anheliotrop ; anMliotrope;
nem heliotrOpikus; HCfeJUIOTpGIIBt.!RJ
771 ANHYDROBJOSIS t (gr. -, Nimp
"ap", ~~~

"via"),

anhidrobioz,

stare de deshidratare a unor organisme anate in via !atent (plante acvatice, seminftt) [anhydrobiose; Anbydrobiose); anhydrohiose; anhidrobi6zis; llHI1I.IIpo6aoo]
772 ANHYDRUS (gr. --), desbidratat,
fr ap [waterless; wasserfrei; anhydre; viztelen; 6e311o,auwJt]
778 ANIMADVBRSIONES t pl, observaii, studii [notes, studies; Bemer
kungen, Beobachtungen; ohserVation.s,
tudes, notes; megjegydsek, eszrevtelek, tanulnlnyok; :JBMeTD~]
7741

775

ANIS-, ANJSO- (gr. 4VIaoc; "inegal"),


inegal (anisandrus, anisocarpus) {anisO-, unequal-; ungleich-; aniso-,
ingal; egyenl6tlen; aHB30-, HepaB11o-]
ANISOAPLANOGAMBTA f (gr. -,
"DI'lrtcitor", -yaJ,Itn].; ,,so"j,
anizoaP.Ianogamet, unul dhi aplanogame~i de sexe i mrimi diferile
(Con}ugatu)
[anlsoaplanogamete;
Anisoaplanogamet;
anisoaplanogamMe; anizoaplanogamta; anmoan-

"

(eslrz6) kpessdgU; aHBJO.II.HHaMHWil]anisobryalus


779 ANJSOGAMETA f (gr. -, yaJ.tt;t"q;
"so"), anizogamet, una din cele dou
celule conjugate, deosebite Intre ele
ca sex, structur, forml sau dimensiuni [anisogamete; Anisogamet; anisogamllte; anizogameta; annoraMCTa]
- Mtcrogamelfl
780 ANISOGAMET1NGIOGAMIA f_(,r.
--, rtdov "vas , yiq.ao.; "cstorie ),
anizogametangiogamie, gametangiogamie Intre gametangi de sex diferit
(Oomyceres) [anisogametangiogamy;;
Anisogametangio~amie;
anisogametangiogamie; amzogametangiogmia;
aHBlOraMeT3KniOTaMKll] - heterogame
tangiogamia
781 ANISOGAMETANGIUM n {gr. )
- hetcrogametangium
782 ANISfXJAMIA f (gr, --), anizogamic, reproducere prin gamei liberi,
de sex, cu coninut, form i dimensiuni diferite (Hartog) [anisogamy;
Anisogamie; anisogamie; anizogmia;
aHH"loraMIUI] -+ heterogamia, oogamia
783

78i

778

ANISOCOTYUA r (gr. -.

785

ANISOGYNUS (gr. -, yovil ".sotie"\,


anizoginic, cu mai putine carpele
decit se paiele [anisogynous; anisogyn;
anisogyne; anizoglnikus; 11epaBHO

786

ANJSOHOLOGAJIIA f (gr. , Ol.o<;


"Intreg'', -yCr.J.i.o<; "cstorie"), anizohologamie, unirea gametilor cu slabe
deosebiri dimensionale i sexuale (Hartmann) [anisohologamy; Anisoholo
gamie; anisohologamie; anizoholog
mia; aHHlOtOJIOraMHll]

787

ANISOMEROGAMIA f (gr. , ~po.;


"parte",-), anizomerogamie, unirea
macro i microgametilor (Hartmann)
{anisomerogamy;
Anisomerogamie;
anisomCrogamie;
anizomerogmia;
amnoMeporaMHll]

fl&bv

ANISODYNAMUS (gr. -, Oiwu~u..


"p-utere"), anizodinam, cu inegal
putere de dezvoltare (embrioni) [anisodynamous; anisodynam, ungleichkeimlg; anisodyname; egyenl6tlen

-, -ymvia "unghiu",

necTD'lllbiA]

~eoro

"cavitate"), anizocotilie, dezvoltarea inegal i neuniforml a


cotiledoanelor (Fritsch) [anisocotyly;
Anisokotylie; anisocotylie; anizokotilia ; aHH30KOTWIHll)

(~r.

yfOJihHWR)

naHOraMCTa]

7"

ANISOGONUS

-y6vo.; "procreare' ), anizogon 1. Inegal muchiat. 2. Cu caractere paternale

combinate tn msur inegal (hibrizi)


[an.isogonous, unequal angled; anisogon, ungfeicbkantig; anlsogone, a
cMes inegales; anizogonikus, egyenl6tlen &JQ; aHII30rOKHW3, HepasHO

dl:).uviK

776 ANJSOBR.YATUS (gr. -, Jlp\l "a


se dezvolta")-+ anisodynumus

ANJSOGENIA l (gr. -, -yt~ .,urma"),


anizogenie, gamei cu genotip diferit,
la monohibrizii bisexuai (Beteson)
[anisogeny; Anisogenie; anisog{mie;
anizogenia; aHHlOtcHWI]

,.

ANORGAN/CU S

788

ANISOPHYLLJA n (gr. -, !piM.lov


"frunz"), anizotilie, neuniformitat&a
sau inegalitatea frunzelor anate la
niveluri sau In condiii diferite pe
ramurile ortotrope sau plagiotrope
aJe aceleiai plante (Krasser) [anisophylly; Ungleichbllttrigkeit; anisohyllie; anizofillia, levelzet-egyen!Ot
enseg; aBHJOtilHJlJlllll,
r.aocxt.J-+
heteNJphyUia

189

HepllBlloJJHCT'-

AN1$0PLOIDEUS {gr. -, d."':A.O~


"simplu", ttOo~ "asemnare"), anizoplod, cu numr impar de cromozomi (anisoploid; an.isoploid; anisoploide; pratlan kromosz6ms; aUH-

79& ANNOTINUS, anotiu, din anul tte


cut (unele ramuri) (annotinous; vorjhrig; annotin; tavalyi; ro.~~:oaaJW:I,
rO.D:JI'IRWII)

797

ANNUAUS, ANNUUS, anual, de


un singtll" an (plant) [annuaJ, year};
einjbrig, sommerannuel; annuel; egyeves, egynyri; oAR:oJJeTHJd:)
798 ANNULARIS, ANNULIFORMI$,
inelar, de forma inelului rannular,
ring-like; ringf6rmig; annulaire, an
nuliforme; gyli.riis, gyli.ril alakU;

"""'-"]

VASA ANNULARIA, vase inelare


[annular vessels; RinggefBe; vaisseaux annetes; gyli.riis edtlnyek;

30IUIOlfJJ;Ilhlltj

790

ANISOSTYL!A f (gr. -, <m}~ "column"), anizostilie, stile lungi i


scurte ta florile aceleiai specii (Loew)
[anisostyly; Anisostylie; anisostylie;
bbeszl-egyenl<Stlensg;

amnocnuutll]

ANISOTROPJA f, ANISOTROPISMUS m (gr. , tj)O!tl'j "rsucire"), anizotropie, reaciunea diferit a ollanelor la excitaiile externe (rii.dctoa
crete tn jos, iar tulpina In sus) [anisotropy; Anisotropie; anisotropie; anizotrQpia; amno'rpOIDIJI]
792 ANNALES m pl, ANNAUA n pl,
anale, anuar, colecie anual de lucrri
{annales, year-books; JahrbUcher; an
nales; evkonyvek; au&aJIW, JJeTonacH]
798 ANNEXUS (an~~Uto}, anexat, unit,
concrescut {annexed, adnate; verknfipft, angehettet, verwachsen; attacM, atficM, sonde; hozzkapcsolt,
egybekapcsolt, Gsszenlitt; opiiXpCIIJle&

791

uwJt,

79.

795

npHpocwliJI:]

ANNOSUS, bAtrin, vechi, de mai


muli
ani (frunze, tulpini) [old;
alt, vieljahrig; 4g~. vienx; tlihbeves,
idlls, regi; erapLIII:, MBOTOJierBllll:]
ANNOTATJOFf, Insemnare, not, ob{annotation: Aufzeichnung,
Bemerkung; annotation, remarque;
feljegyzes; aHHOTalllll'l, Ba6mo,qemre,
servaie

DPDMe!faHHe)

A.NNOTATJO PLANTARUM 1.
Conscriere a plantelor; notarea plantelor in scop de inventariere. 2. Releveu. 3. R1dicare fitosociologic, cu
notarea speciilor i a altor date sociologice de pe o suprafa de prob
[annotation of plants, stand table;
\)flanzenaufnahme; rl'lleve des planles; novenyosszeirs, nGv8nyfelv8tele.tes; 4nttoqea:OJIOrH\IecJWe c~oC!Mxa]
- oonscriptio plantarum, oonscripto
phytoco,MloBica

xom.\laTwe cocy.QW]

799

ANNULATUS, ANNULIFER, ineformaie inelari


{rdcina la Iris) {annulate, ringed;
beringt, gerlngelt. ringetragend: annele; gydrfls, gyii:riizott; KOJilo'I&TWI]
800 ANNULUS m, inel, proeminen sau
dispoziie circularl pe un organ [ring;
Ring; anneau: gyiirU, perec: xom.n:o]
801 ANODALIS, 4../VODICUS (gr. 4vo3ol0 "urcu"), Ul'Clitor {pe linia spiralei genetice sau a scvamelor conului)
[anodai; steigend; montant; felmen6;

lat, previzut cu o

BOCXO~JI)

3&2

808

AN{IMAL-, ANOMAU-, ANOMO(anomali(lorus, anotMCarpw) - aM-

mal

ANOMALOECIA l (gr. OVOJl{a "ilegalitate", ot~ro; "Catl") - polygam~


801! ANOMALUS, nenormal, ne~gulat,
neobinuit {fioare, fruct) [anomalous,
irregular; unregelmA.Big, mangelhalt;
anormal, irr~gulier; rendellenes, a~a
blytalan;
aenpamliWiw:l, aHOM&Jlb-o
Hltil]

805 ANOMODROMIA 1 (gr. livollOt; "ne-.


re~lat", Op(ijw; "fug''), anomodromle, nervaie neregulat, nedispus!
Intr-un sistem obinuit (Pralitl) (ano
modromy; Anomodromie, anomodromie; anomodr6mia; aHOMO.!lpOMHII]
80& ANOMOMERIA 1 (gr. -, ptpoo; "parte"), anomomerie, anormalitatea numrului membrilor unui verticil flora!
(M11rheck) (anomomery; Anomomerie;
anomomerie; anomom~ria, rendellencs
tagUsg; aHOMOMepiDI)
807

ANORGANICUS (gr. av "nu", ()pytt


vov "organ"'~, anorganic, care nn este
de provenien~ organic, vegetal!l sau
animal
(anorganic; anorganiseh:

ANQRGANOTROPHJCUS
(Thallophyla) [antesporophyll; Antesporophyll, Urblatt, Ursporophyll;
antesporophylle; antesporofillum; aH-

anorganique; szervetlen, anorganikus;

HeopraHR'lCCXHil)

sos ANORGANOTROPHICUS. {p-. -,


-rpo~l'l "nutri~ie"),

anor~anotroflc,

cu

nutriie
dm materii anor~nice
[anorganotrophic; anorganotrop isch;
anorganotrophique; anorganotrotikus;
BHOptaHOTpOcfiHWll)
809 ANORTHOGENESIS f {gr. -, 6p801;
"drept", ytvemo; "natere"), anortogenez,
evoluie
tn zig-z.ag, cu
schimbri tn preadaptare [anorthogenesis; Anorthogenese; anorthogenese;
anortogenezis; aHopTOreHe:J]
810 ANORTHOPWIDEUS (gr.--,im1..6o.;
"unic", blloo; .,asemnare"), anortoploid, cu numr de cromozomi fr
pereche {anorthoploid; anorthoploid;
anorthop oide; pratlan k:romosz6ms ; aHop-ronnOII.II;RI.JA]
811 ANOXYBJOSJSI (gr. -, ,Uc; .,acru",
flloo; "via") - anaerobiosis
ANSERJNUS, anserin, consumat de
[anserinous; gnselieb; anserine; libk ltal kedvelt; ryCHBwil)

"' ..,,,

A.NTAGONISMUS m (gr. Ovtay(bvtGJlU "contradicie"), an~onism 1.


Stare de rivalitate. 2. SimbiOz avantajoasl numai unuia dintre simbioni.
3. Concurent Intre cuaeterele dominante i ce e recesive [antagonism;
Ant~nismus, Wettstreit, Wetteifer,
Wett ewerb; antagonisme; antagonizmus, ellentet; aHTaroHH3M]
8H ANTARCTICUS, antarctic, aflat la
poJul sudic (regiune floristic) [antarotic; antarktisch, sUdpolar; an tarctique; delsarki, antarktikus; aHTapk818

TII'ICCUA]

815

ANTE (lat. ante "inainte" tn timp


sau in spaiu), inainte (antepositus,
antecedens, antelucanus) [before; vor,
frther; avant, devant; eltltt, elOI;
nepe,a. AO)

8t5a ANTECELLULARIS, antecelular cu


structura anterioar stadiului de ce.
!ulii. ditereniatii. [antecellular; antezellularisch, vorzellig; antecellulaire;
sejteWtti; SHTeJ.te.llmonapllhiA]
816 ANTENNA 1, antenll, setele de la
orificiul
veziculelor (Utl"icularia)
[antenna; Antenne, Fthlar, Segelstange; antenne; 1141lenna., csp;
aHTeJma)
817 A.NTESPOROPHYLLUMn (lat. ante
"inainte", gr. cnwpQ: .,sii.mln.", qli>llov
.,frunz"), antesporofil, partea frunzoas,
cu funcii de reproducere

TeCnopo41HJLllj

ANTETROPHOPHYLLUM n (lat.-,
gr. TPOIPI'l ,,nutriie", -), antetroforil,
partea frunzoas cu funcii de nutriie
(Thallophyta)
[antetrophohyll; Urtrophophyll; antetrophophyle; antetrofofillum; &HTerpocflo$HJl.ll)
819 ANTETROPHOSPOROPHYLLUM
n (lat.-, gr. ---), antetrolosporofil, organ loliaceu cu funcii de nutriie
i
de reproducere (Thallophyta)
[antetrophosporophyll ; Urtrophosporophyll; antetrophosporophylle; antetrofosporofillum; aHTeTp{l$ocnopotlllll1D]
820 ANTHELA f (gr. ir.v61')1..IOV "floare
micii."), antel, tip de inflorescen
monopodial compus!!., cu ramurile
secundare depind pe cele principale,
precum i axa inflorescenei, toate cu
flori terminale (Filipendula, Juncus)
[anthela; Spirre; anthele; ecset, ecsetvirgza t ; aRTena, CJJOlKHU MeTCJ:ika]
818

r.

821

ANTHERA f (gr. v&rtpOo; "inflorit"),


extremitate superioar a fiJamentului staminal continind de obicei patru saci polinici [anther; Anthe~, Staubbeutel, StaubkOibchen;
anthere; portok; nblnhHHK] - lesanter,

ticulus, testis

822

ANTHERANGIUM n (gr. , ir.r(trov


"vas"), anterangiu, sporocarp cu macro- I microspori [antherangium; Antherangium; aotherange; anterogium;
8H1ep&Hmil]

ANTHERIDANGIUM n (gr. -), anteridangiu, sporocarp cu anteridii ( Sal"inia) [antheridangium; Antheridien


beha.lter; antMridange; anteridn
gium; aHTepH.naJimJI)
8" ANTHERIDIOPHORUM n {gr. -,
~!Xw; "purttor"), anteridiofor, pedicelul anteridiilor [antheridiophor; AntheridientrA.ger; antheridiophore; anteridiumtartO; aHTcpHJllleHoteu]
823

825

ANTHERIDIUM n (gr. ), anteridi~.


organul reproductiv mascul la CrypIOgamae (Bischort) [antherid; Antheridie, Befruchtungskolben; antheridie;
anteridium; aHTepH)I;RJ:f]- sperroorium,
spermalangium

826

ANTHEROJDEA

r {gr. -,

staoo; "ase-

mnare"), anteroidee, transformarea


teratologic a stigmatelor In antere

[antheroidea; Antheroidee; antheroidee; anteroidea; aHTCpOHAca]

,.

ANTHOPHAEINUM

ANTHEROMANIA f (gr. ~, J.tvia


"nebunie"), anteromanie, dezvoltarea
nenormal a anterelor [antheromania;
Antheromanie; anth!lromanie; an te-

827

romnia; atrrepoMaruu]

828

'

ANTHEROPHORUM n (gr. , .,opOr;


anterofor, axa purttoare
a anterelor (Ephedra) [antherophore;
Staubbeutellrger; antherophore; por"purttor"),

toktartO; aHrepocJtop]
829

ANTHEROPHYLLIA C (gr. -, cpiJ)..


Aov "frunz"), anterofiHe, transformarea teratologlc a anterelor in
petala sau tn alte elemente foliacee

{antherophylly; Antherophyllie; an
therophyllie; elszirmosods; IUITepo4tMHll]

83)

A.NTHEROSYMPHYSJA

o6J.UPOC1~ "concretere"),
anterosimfizie, aderena anterelor [antherosymplwsy; Staubbeutelverwachsung; anth!l"rriSymphysie;
portokOSszentlves;

ANTHEROZOIDJUM n, ANTHEROZOON n (gr. -, t&ov "animal"),

anterozoid, celul sexual mascul


mobil (Cryptflgarrl.fU) [antherozoide;
Antherozoid; antMrozoide; anterozoid, himivarsejt; aHTep030H,aJ-. phyto:o.idium, phytozoon

832

ANTH-, -ANTHEMUS, -ANTHES,


ANTHO-, -ANTHUS (gr. dv&o~
"floare") (cu, de, In), floare (polyantMmus, polyanthes, anthoca!-piU, mi<ramhus) [flower-, -flowered; bliiten,
-bliitig, blumen-, -hlumig; fleurs;
virg,

-virgU;

~~.

WieTII':OBHJf]

833 A.NTHESJS f (gr. liv9TJO't~ "inflorire"), antez, perioada de inflorire


[!lowering, blossoming; Anthese, Bliitezeit, Bliihperiode, Aufhliihen; antMse, floraison; virgzs, virgnyils;
JU'IC'JeBRC] _" apertio, efflorescentia,
sponsalia, nuptiae plantal'um
83~

ANTHESMOLYSJS f (gr.
"rtoare", dtoooo "a se avlnta",

ANTHOBJOIJJGJA

839

ANTHOCLJNJUM n (gr. ,

""

ANTHOCYANUM n (gr. , KUavo;

C (gr . , ~io.;
"vorbire"), antobiolo
gie, biologia tloral (Hansgirg) [antho-biology; Bliitenbiologie; biologie flora le; virgbio!Ogia; auro61tOJioTHII]
837 ANTHOCARPUM n {gr. -, Kapn~
"lruct"), antocarp, fruct Inconjurat
de caliciu! acrescent (Physalis alkekengi) [anthocarp; Anthokarp; antho
carpe; antokrpmm; aHToqpmlil:]
838 ANTHOCHWRUM n {gr. - xMopO;
"verde"), antoclor, pigmentul galben
din sucul celular al unor flori (Digi
talis, Primula) [anthochlor; Antho
chior; anthochlore; antokiOrum; aKTOltliOPl- xantheinum

(gr ,

allTepOCIIM4JlH3]

831

836

liv9o~t:

J.OOt~

"eliberare"), antesmoliz, continuarea


creterii apicale a axei nflorescenei
dup producerea llorilor, rezulUnd
flori noi, tn teratologie (Lindley)
[anthesmolysis; Anthesmolyse; anthesmolyse; virgatnov~,.tnQtt virgzat;
8HTeCMOJIH3BCJ

il35 ANTHESMOTAXIS f (gr. -, l7J.I~


"aezare", 't'lil;t~t: "orinduire"), antesmotaxie, mod! de dispoziie a pieselor florale (F. Williams) [anthesmotaxis; Anthesmotaxis; anthesmotaxie;
anteszmotaxis; a)tteCMOTU:CRc]

.,viat", Myo~

K.tVl'J

"pat"), antocliniu, receptacului comun


al florilor (Compo.Jitae] [anthoclinium;
BlUtenlager; anthocline; antoklinium;
IUITOkJIHHKJf)

"albastru Inchis"), antocian, pigmentul care colorear. florile, fructeiA


etc. In rou, albastru, liliacbiu sau
verde [anthocyan; Anthozyan; anthocyane; antocin; a&T01013B]
841 ANTHODJUM n (gr. , dSo~ .,asemnare"), antodiu, tip de inflorescenj
botritic, cu Dori &tp"egate sesile, d1g..
puse In vlrlul axe1 de obicei disci
forme, bracteile formind un Inveli,
comun (CompoBitae) (anthodium;
Bliitenkorb; anthode; 11\szekvirgzat;
alfTO.IUIA,
xop3HHKa] _" calathidium,
cephalanthium, capitulum, flores oompositi
ANTHOLJTHON n (gr. -, i.tGol;
.,piatr"), antolit
I. Floare fosil.
2. Plant fosiHi. In form de floare
[antholithe; Bliitenversteinerung; an~
tholithe; virgkoviilt'lt; aHrO.mtrJ

"'

8"

ANTHOLOGJA 1 (gr. -,

i.6y~ "vor
bire"), antologie, studiul florilor
{anthology; Bliitenkunde; antholo
gie; virgtan; aHTOnOTHR, y'leHKe
uaerKa]
8'4'.- ANTHOLYSJS f (gr. -, J.OOv; "des
compunere"), antoliz 1. Metamorfoza
regresiv a organelor llorale. 2. Virescena, multiplicarea sau separarea
pieselor florale [antholyse; BliHenaufIOsung; antholyse; antollzis; auTo"
nK3]
8 .- ANTHOPHAEJNUM n (gr. -, ljl:lLO;
'" "brun"), antofeina, pigmentul brun
inchis din sucul celular aJ corolei sau
perigonului unor plante (Vicia {..tJa,
Ctnlogyne) (anthophaein; _Anth)-

ANTHOPHAGUS
phaein;
anthophaeine;
anto!ein;
""'*""]
846 ANTHOPHA.GUS (gr. , q~Uyopat ..a
minca"), antofag, care mninc Ilo
riie (insect) [anthophagous; bliiten
tressend; antbophage; virgevO; IUte
TOJI,IlHLIA]

8~7

ANTHOPHILUS (gr. , tp1t<O ,,a


iubi"), antofil, care "iubete" florile
(insect) \anthophilous; blfitenliebend;
antboph e; virgkedve!O; anoc)IIJD, ..

HLift]

(gr. , ~
antofor, axa floral alun
git dintre caliciu i corol, purtind
petalele, staminele i pistilul (Silene)
[antbophore; BIUtentrAger, StempeltrAger; anthophore; sz:romtartO;
a:arCJ4lop, IUteTOHoceu]
ANTHOPHORUS (gr. ) __. florifer
ANTHOPHYTA n pl (gr. , !p()tov
,.plant"), antofite, tncreng.tura plantelor cu flori {anthophytes, floweringplants; Aothophyten, Bliitenpflanzen, Samenpflanz:en; anthophytes,
plante& a fleurs; antofitk, vil"gos
novenyek; uT04lRTLI, UBeT1COBwe] ......
pMnerogamae, spunw.topltyta
ANTHOPHYTOSIS f (gr. -), antofitot., boli cauzate de parazii la
plantele fanm>game {anthopbytosis;
Anthopbytoae; anthophytose; antolitOzis; as~}
ANTHOPLANCTON n {gr. , x).aytc~~ "rtlcitor"), antoplancton, planctonul vegetal plutind In ape, cauzind
uneori "Inflorirea apei" [anthoplant
ton; Anthoplankton; anthoplancton;
antoplankton; 8BTOIIJlauTOB]
ANTHOPT0$18 t (gr. , JttiN:nC
,.eii.dere"), edere a florilor [flowerfall; Bliitenab!all; anthoptose, chute
des fleurs; virghulls; IJBCTOI18Jl]
ANTHOTAXIG 1 fgr. -, ~I.C
"orlndu~"), antotaxie, modul de ae
zare a florilor pe axa infiorescenei
[anthotaxy; Bliitenanordnung; anthota.xie; antotaxis, virglls; aBTO

848 ANTHOPHORUM n
,.purttor"),

M9
850

.851

852

858

85~

Iar al unor tlori (Digi!ali6, Primula)


sau fructe (Citrus) [anthoxanthin;
Anthoxanthin; anthoxanthine; antoxantin; aHTOICCaHTHH]
857 ANTHRACINUS {gr. dv9pa!; "cr
bune"), antracin, negru Inchis; de
culoarea crbunelui sau a funinginei
[coal-black; dunkelschwarz, kohl
schwarz:, rahenschwarz; noir fonce,
noir d'anthracite; siStetfekete, korom
fekete, szenrekete, hol!Ofekete; cHHe
BaTG-'iepRWft, yrOm.HG-'iCpHYJt}

ANTHRACNOSIS f (gr. ), antracnoz, boal a unor plante cauzat de


ciuperci (Collerotrichum) [anthracno
sis; Anthraknose; anthracnose; an
traknOzis; aHTpaxHOl]
859 ANTHROPO ( gr. dv8po.mo.; "om"),
omenesc. de om (andt.ropoTtWrphWJ,
anlhropopltilus, anthropoplwrus J[man;
menschen-; a l'homme; ember;

858

'leJIOBCX)

860

861

kedvel6;

ANTHOTROPISMUS m (gr. .,
'tpoml ,,rsucire"), antotropism, mi
cri tropiatice
florale sau pedunculare [anthotropism; Anthotropismus; anthotropisme; antotropizmus;
ANTHOXANTHINUM n
(gr. ,
!;a.vEI~ ,.galben"), antoxan tina, pigmentul ga]ben deschis din sucul celu-

...... synan

nOI)KThl]-+ he11Ulrophyta

863

ANTHURUS m (gr. liv9m; "floare",


anturus, inflorrs~en.
spiciform. sau paniculiCorm, cu glomerula dese, pe peduncul alungit (AmaranthWJ, Che~Wpodium) [anthurus;
BltitenschweiC; anthure; anturusz;
oop. "coad"),

CyJITaH]

8M

ANTI (gr, .vd "conlra, In fa").


contra, opus, aflat In fa {anlidiareticus, antipetalus) [against; gegen-.
-widrig; contre,
oppose; ellen-.
szemben; nponmo]

865

ANTIDOTUM o {gr. Uvtl&oroc


"antidot"), antidot, contraotrav (antidote; Gegengift; contrepoison; ellen-

IUITOTJM)DH3M]

856

IUITpono4nm~>Kwli]

thropus
862 ANTHROPOPHYTA n pl (gr. -,
cpbtov ,.plant"), antropofite, plante
cultivate i buruieni din culturi [anthropophytes; Anthropophylen; anthropophytes; antropofitk; aHTpo-

TU:CHC)

855

ANTHROPOCHORIA t (gr. , xcoptm


"a se r.splndi"), antropocorie, rs
pindirea plantelor (fructelor, semin
elor, sporilor) spontane sau cultivate
de ctre om sau prin mijloacele sale
de comunicaie [anthropochoria; Menschenverbreitung, Menscheusmlinge;
anthropocborie; antropochOria, elter
jed6s emberek liJtaJ i aJlTPODOXO))IIll)
ANTHROPOPHILUS {gr. , q~t).OO
"a iubi"~, antropofil, care crete ltng
aer.rile omeneti (Thellung) [anthro
pophilous; menschenliebend; anthropophile; antropofil, emberi kdrnyezetet

APERTUS
m6reg;

DpOTJIBOJIAUC]

[antizymotic; gArungshemmend; antizyrnotique; erjedsgtl6; aHTH311Mo--

oJeziphar

ma>n

866 ANTICLINALIS, anticlinal,

clinal;

867

868

antiklin.lis;

aHTIWIBllam.HwA]

ANTIDROMUS (gr. 4vd ,.con


lra", 8p61Jo: ,.fug"), antidrom,
orientat in direeii opuse (nervaie,
ramilicaie, frun~e la Calla) [antidromous; gegenlufig; antidrome;
ellentetes lordulsll; aaTI(ApOMKwli]
ANTIENZYMA n (gr. -, tv "In",

'VJ.tll "drojdie"), antienzim, J?aralizatorii specifici ai electului enzamelor


[antienzyme; Antienzyme, Fermentgilte, HemmungskOrper; entienzyme,

antiferment; antienzim, anti!ermentum;

869
870

aHm~m:JHM]-+

antiferTMntum
ANTJFERMENTUM n _,. antien-

'Y=

ANTIHELMINTHJCUS
(gr.
-,
11J..p.w9o.; ,.vierme"] -+ santonicut, vermifugus
ANTJPf)DES m pl (gt. , trollo;, xo~
"piciOJ'"), antipode, cele trei celule
r.1ate la baza sacului embrionar
( Angiospermae) [antipodal-cells; Anlipoden, Gegenfiialerzellen, ~n
fiH11erinnen; antipodes; ellenlbas
sejtek; aHTHnO,r:n.r)
t4l1~.

871

872

ANT/STROPHE t (gr. , otpof91'1


"intoarcere"), antistrof, poziia cromatolorlor la marginea celulei anterioare Indreptate spre izvorul de
lumin (Senn) [antistropbe; VorderJage; antistrophe; eliillekves; aHTa-

873

ANTITHETICUS (gr. vd9oot~


"opoziie"), antitetic, opus, alternant
[antithetic; entgegengesetzt, wechselnd; antitbetique; ellentetes, v.Itakoz6, cserBJ6d6; aHTHTeTH'IecxHll]

crp~]

GENERAT/O .ANTITHETICA altematio generationum


874.

TII'ItCXIII]

aezat

oblic sau perpendicular pe suprafaa


organului (pereii celulari despri
tari) [anticlinal; antiklinal; anti-

ANTITROPICUS, ANTJTROPUS
(gr. Uvtl "contrar", -c~ .,rAsucire"'), antitrop, inversat, Indreptat In
sens contrar (embrion) [antitropous;
gegenlufig, gegenwendig, gegeniiberlufig, verkehrUiegend; antitrope; el
lenfutO, egymstOI ellordul6; aHTHrpomw:Jt, oSpaTHwlt)
875 ANTIZYMJCUS, ANTIZYMOTI
CUS (gr. -, /;UIJID"tUCO; "fermentabil"),
antizimotic, care oprete fermentatia

816

ANTRUM n 1. Peter. 2. Scobitur.


3. Cavitate a seminelor (P&maceae) [cave, hollow, core; ROble,

Aush6hlung, Fruchth6hle, Kernhaus;


antre, eavit; barlang, iireg, magh.ziireg ; ncm;epa, ceMeRHoe rHc~o]
877 ANUCLEOBIONTA n pl (gr. a
"IAr'', lat. nucleus "smlnl", gr.
pw.; "via), anucleobioni, organis
me simple cu celule fAr nuclei adevrai [anucleobiontes; Anukleobion
ten ; anucJeobiontes; anukleoblonlk;
aayxJIC06BOIITW]

878

AORACANTHUS (gr. liop "sabie'"',


amv&ll "spin"), cu spini ensiformi

[ensiform-spined;
sehwertstachelig;
a plnes ensiformes; karda1akt\an
tiisk6s; MC'Ie&J~AHo-KOJIIO'IXOBKII:)
879 AP (gr. tro "fArA., nu'1, fArA., lipsit de, negativ (apaeMtt"&picus, apandricus [without, -less: ohne, -los; san.~,
dpourvu de; nBlkilli, -talan ; 6el,

...,_J

SSiJ

APAERJTROPISMUS m (gr. ,l
in'lp "aer", tpom') "rsucire"), apaerotropism, aerotropisrn negativ [apaerotropisrn; Apaerotropismus; apaerotropsme; aparotropizmus; ana"lpo
TpoUH3M)

APAGYNUS {gr. :n:lll; "odat",


"femeie") - monocarpicus
882 APANDRTA ! (gr. iuro "fr",
VI)p, ,pv6p0; "bArbat''), apandrie,
organe mascule lipsite de tunciuni
sexuale (apandry; Apandrie; apan
drie; apandria; lll:taHJl;pH]
883 APANTHISMUS m (gr. -, dvEio;
"Doare"), apantism, absena florilor
(flowerlessness; Bliitenlosigkeit; apanthisme; virgf,alansg; 6elQBeTKo.a-

881

yuVI)

HOCTf>]

88~

APERJANTHEUS (gr.a "fr",m;:pt


"Imprejur",), fr periant; lipsit de
lnveli flora] (de caliciu i corol)
[without perianth; bhltendeckenlos,
bliitenMllenlos; aprianth; virg
takar6 nlkilli; 6e3 nep&aHU.IIil)
885 APERT/0 f .... anthesiB
886 APERTURA f,

orificiu,
critice; 6rtnung, Miindung; aperture, oritice;
nyils; aoeprypa, OTBepcnte] - foramen
apertur,

deschiztur [aperture,

887

APERTUS, deschis, neacoperit (floare, formaie, mugure, prelloratie)

78

APETALUS

[opened, naked; oflen, geotlnet,


unbedeckt; ouvert, dlk:ouvert; nyilt,
nyitott, fedetlen; oncpr.m,Ifi)- pate

(actus
888 APETALUS,

apetal, fr petaJe;
corolA, avind numai ca1iciu
floarea la Ulmus) [apetalous, petaless; blumenblattlos, kronenlos; apetale; sziromtalan, prta n61kUii;
fr

!
889

890

-]

APEX m, virf, extremitate superioar


a unui organ (apex folii, vMul frunzei) [apex, tip, summit; Spibe, Gipfel, Siheitel; sommet, rointe; csUcs,
hegy; anexe, Bepxymra - summito.s,

summum, vertez
APHAPTOTROPJSMUS m (gr.
no "fr", lhttm "a atinge", tpom'J

aphaptotropism, lropism
prin atingerea tulpinii
S'au al unui alt organ (Henslow)
[aphaptotropism; Aphaptotropismus;
aphaptotropisme; aphaptotropizmus;
"rsucire"),

qeinfluenat

totropizmus;

898

APHELIOTROPISMUS m (gr. -,
f\to~ ,,soare", -) - aphotolropismus
892 APHERCOTROPJSMUS m (gr. -,
it!)Ko~ "barier", ), aphercotropism,
micare de curbare pentru evitarea
unui obstacol (Helnslow) [aphereotropism; Apherkotropismus; aphercotropisme; apherkotropizmus; anre-

901

APHYLLIA f (gr. a "fr", ql(>llov


"frunz"), afile, lipsa total a frunzelor (Cacroceae) [aphylly; Aphyllie; aphyllie; leveltelenseg; a$HJTRIUI]

902

APHYLWPODUS (gr. --, nolX;,


no06~ "picior"), afilopod, fr frunze
bazale dispuse In
pacudorozet
(Hieracium) [aphyllopodous; aphyllopod; aphyllopode; tOievel n~l
kti.li; a(IIVIJIODO.II.HbiA)

9C3

APICALIS, apical, terminal: situat


in virful organului (celul....,, cretere-,

infloresccnil.....,) [apical,
giplelstndig, spitzenstndig, scheitelstndig;
apical,
terminal, apicillaire; csl'lcsi, csl'lrsl
lsl'l, csUcson leYO, v~g3.110, g!et6z0,
szrtetOzO; a1111KaJlbHWA, aepxywe'I:Kblif)
dehisccn....,,

pxOTpOIIH3M]

APHLEBIA l (gr. a "fr", IPtqt


IPE~O~ "nervur"), atlebie,
pinule
adventive anormale nscute la baza
pinulelor de ordinul J, la unele Filices
sau la plantele fosile [aphlebia; Zusalzfieder; aphlebie; aflebJa; 81Pne6Hll]
89i APHOTICUS (gr. -, q>6)i;, <prot~
"lumin"), afotic, lipsit de lumin
{regiunea adincurilor mrii) [aphotic,
aphotistic; aphotisch, lichtlos; apholique, obscure; tenytelen, vilgossg
ll~Jkii\; a4KITH':ICCKKit)

terminal; apikal,

8?3

895

APHOTOMETRIA l {gr. -, pttpov


"msur"),
afotometrie1 indiferen
fa de direcia luminii (frunzele acculare) [aphotometry; Aphotometrie;
aphotometrie; afotometria; a(loroMeTPKll]

896 APHOTOTAXIS 1 (gr. -,


"ordine") -+ aphotoTm!tria
89i

......,. cacuminals, lcnninalis

90~

APICI, terminal, de virf (o.pieicurapiciflorU8, apicifolius, apieiformis, apicifixus) [lip-, apici-; -sptzig, gpfcl-; apici-, au sommet; csUcs-,
csU.csJ; sepxywe':IBo-]
~us,

905

APJCULATUS, apiculat, prevzut


i scurt [apiculate; kleinspitzig, feinspitzig; apicult'; apr6hegyil; BePX)"Ule'I:Hblil.)

906

APILARIA l (gr. a "fr", n:tAo~


"plrie"), apilaric, lipsa teratologic
a labiului sur,eror la florile normal
bilabiate [api ary; Apilarie; apilarie;
apilria; aJJMapHII] .

907

APLANOGAMETA f (gr. -,

t<il;t~

APHOTOTROPJSMUS m (gr.
,
tpoln\ "curbare"), alototropism, fototropism negativ; curbare tn dire<:ia
opus luminii [aphototropism; Aphototropismus; aphototropisme; alo-

q~pdy)la

"Imprejmuire"), afragmiu, tip de zoo~


sporange neseptat, la reproducerea
asexuat ( Peronosporaceat!) [aphragmium; Aphragmium ; aphragmium;
afragmium; a(lparMHyM]
899 APHRODISIACUS (~r. 'Afllpo0itll
"Afrodite, zeia iubirii"), afrodiziac,
care stimuleaz impulsul sexual
[aphrodisiac; Jiebereizend; aphrodisi
aque; gerjedelmet lokozO; soJ6ylK.aatolQJI:it)
900 APHYDROTAXJS f {gr. dno "fr",
iX\o")j) ,.ap", tCr.l;t~ "orinduire"), aphidrotaxie, hidrotaxie negativ [aphydrotaxis; Aphydrotaxie; aphydrotaxie; aphidrotaxis; anrn.aporaKCHC]

aoraJITOTpOlJil3M]

891

a4KITOTPODH3M] - aphe-

!iotNJpt$mus, sootoiNJpismU8
APHRAGMIUM n (gr. -,

cu viri mic

nMvo~

aplanogamet, gamet ueciliat, fr mobilita{e, la Conjugatac (De Bary) [aplanogamele; Aplanogamet; aplauoga"rtcitor",

rallttll~

"soie"),

79

APOMEIOSIS

mete; aplanogamE!ta: annaHoraMeTa]


-zygoganreta
90R A.PLANOGAMETAJ\'GIVM n (gr.
---, dyy&lov "vas"), aplanogametangiu,
gametangiu In care se formeaz
aplanogamei
(aplanogametangium:
Aplanogametenbehillter; aplanogamelange; aplanogametilngium; a1maHo
raMeTaHrHi:i]

APLANOOONJDIUM n (gr. ,
y6vot; "urma") -+ aplanospora
910 APLANOSPORA t (gr. , GKopil
"s.mln"),
aplanospor, spor a.sJxuat, uninucleat i imobil (Algae,
Fungi) [aplanospore; Aplanospore;

xie; apoehimotaxie;
8UOJI.CJofOTU:CIIC]

918

919

909

aplanospore;
cnopa)

aplanosp6ra;

aonauo-

9H

APLANOSPORANGIUM n (gr. -,
dndov
"vas"),
aplanosporange,
sporangiu cu aplanospori [aplanosporangium; Aplanosporangium; aplanosporange; aplanosporRgium; annaHocnopaHrnll]

912

APLAS!A f (gr. -, Jtl..aa-t~ "format"), aplazie, oprire a dezvoltrii


[aplasia; Aplasie; aplasie; aplzia;
a1ma3K11]

913

APO- (gr. d:'lt6 "fr"), rr, departe, negativ (apoembryonicus, apochlamydeu, apopetaJu, apophyllus, apoepalw) [without, far, distantly, negatively; weg-, -!os, nicht; sans, loin,
negativement ; nelkiili, tvoli; 6e3,
.aruteKO, HeJ

914.

915

APOBJOTJGUS (gr. -,

flio~ .,\;a"),

apobiotic, care cauzeaz slbirea vitaliUii [apobiotic; apobiotisch; apobiolique: apobi6tikus; ano6KOTK'ICCKHlt]
APOGARPIU.t.V: n (gr. , 11:apKO:;
.,fruct"), apocarp, fruct compus, Cormat
dintr-un ovar cu mai multe carpele
libere (Rabus) [apocarpium; Sammelfrucht; apocarpe; termescsoport,
csoportos termes, trsas termCs;
anoKapnHH]- frw~tus compositus

916 APOCARPJCUS, APOCARPUS (gr.


), apocarpic
1.
Cu carpelele
libere sau numai parial unite. 2.
Cu fructe agregate (gineceu Cormat
din carpele liber!l la Prunus) [apQcarpous; apokarpisch, getrenntfriichtig; apocarpiquc; csoportos term~sii, trsas termeso.; anoKapDHwJ:i]

917

APOCHEMOTAXIS t (gr.-, arab


al-kimiya, gr. td!;1.; "orinduire''),
apochemotaxism, chemotactism negativ
[apochemotaxis; Apochemota-

apokemotax.is;

APOGHWROSJS ! (gr. , xMJp6;


"verde viu"), apoeloroz, lipsa clorofilei (fn teratologie) [apochlorosis;
Blattgriinmangel; apochlorose; levelz~ld-hiny; anoll.l1opo3]
APOCYT/UM n (gr.
, Kioto.;
"cavitate"), apoeit, mas protoplasmatic multinucleat, la unele Fun;i
[apocyte; Apozyt; apocyle; apocila;
anolUIT]

920 APOGALYANOTAXIS 1 (gr. , Galvani, -tU~~ "orinduire"), apogalvanotaxie, galvanotaxie negativ [apogalvanotax.is; Apogalvanotaxie; apogalvanotaxie; apogalvanotaxis; anoram.aaHOTaKCHc]
921 APOGAMETIA ! (gr. -, yaf.l&"t11;
,,so"), apogameie, pierderea gameti
lor ditereniaU i formarea sporofitului, fr proces de fecundare. din
t;elula vegetativ a gametofitului
[apogameta; Apogametie; apogametie; apogamecia; anoraMe-rM]
922 APOGAMIA f {gr. -. yUpo10 "cs
torie"), apogamie 1. Reproducere fr
fecundaJie. 2. Dezvoltarea asexuat
a embrtonului din antipode sau din
sine~gide (Renll:er) [apogal_lly; Apo
gamte; apoganue; apogmta; anora-

MHJ

923 APOGENIA f (gr. , yi:vo10 "urma"),


apogenie, sterllitate in urma pierderii
capacitii funcionale a organelor
sexuale ale plantei [apogeny; Apogo>nie; apogenie; apogenia; anoreHHIII]
92.;. APDGEOTROPISMUS m (gr. -, -ri'l
"pmint", tPGm'l
"rsucire"),
apogeotropism, geotropism negativ (la
tulpin) [apogeotropism; Apogeotropismus; apogeotropisme; apogeotropizmus; anoreo-rpOmiJM]
925

APOGYNIA f (gr. , yuviJ "sotie"),


apoginie 1. Incapacitate reproductiv
a organului lemei. 2. Apogamie la
care pe acelai protal se dezvolt
numai anteridii [apogyny; Apogynie;
apogynie; apoglnia; anorHHHII]

926

APOLAR1S apolar, lipsit de polaritate; organ Cr o parte apical i


alta bazal [apolar; apolar; apolaire;
sarkossg nelkUii; 5e"JnoJlllpHwA]

92i

APOMEIOSJS f (gr. , llkoxrtl0


"reducere"), apomeioz, sporogenez
fr diviziuoe reductional (Renner)
[apomeiosis; Apomeiose; apomiose;
apomeiOzis; anoMeH01]

...

APOMIXJS

'"

APOMJXJS f (gr. "t P~l/0 ,.amestecare"), apomixie, ansena mixiei


(apogamie, partenogened., paeudogamie
etc.) (apomixis; Apomixis,
Zeugungsverl-.st; apomixie; apomi
xis; anoNDC~~C]
APOPHYSJS f (gr. , cpi:oo:v; "formare"), apofiz 1. Proeminen. 2.
UmfiiiturA. a. :Mic! umfitur la
baza .capsulei (Musci (rondo11i).
4. llicii umfliitur Ia virful solzilor
ovulari ai eonului (Pinw) [apophysis; Apophyse, Fortsatz,Anschwellung;
apophyse, renfiement; apofizisfliggeIek ; ao0f)a3a]

930 APOPHYTA n pl (gr. , q:nhov


"plant"), apo:Cite, plante de origine
autohton
devenite antropochore
uor adaptabile In culturi [apophytes;
Apopbyten; apophytes; apofilk;
-]

931 APOPLASTJD/UM n (gr. , KMla


1'0t; .,modelat"), apoplastidie, pierderea plastidelor (Euglena) [apoplastidium; Apoplastidum; apoplastidie; apoplasztldium; anoruracnt.na)
932 APOPLEXJA 1 {gr. dmm'!I;fa
.,apoplexie"), apoplexie, boal a plantaior datonti unor cauze fizielogice
(clduri excesiva) ducind la uscarea
lor brusc [apoplexy; Apoplexie,
Schlagfiuss; apoplexie; novenygutaiites, nGV'Cnysz~lhiides; anonneJ:CIIJI)

...

APORJGAMIA f (gr. "fr, 7Wpo~


.,canal", 'Y~ .,Cstorie"), aporogamie, fecundaie la care tubul polinic ptrunde In sacul embrionar
nu prin micropil [aporogamy; Aporogamie; aporogamie; aporogmia; an~
poraMHJI]

93' APOSPRRJlliA f (gr. U.O ,.fr",


aripllU ,,smin"), apospermie, reproducere fr fecundare sau fr
semine, pe cale vegetativ (bulbi,
muguri etc.) [apospermy; Aposperrnie; apospermie; apospermia; anocDeJIMB]

985 APOSPOR/A 1 (gr. , 0'1J0pir "smin


"), aposporie, nmulire fr spo
rogenez prealabil
(Bower) (apospory; Aposporie, Sporenlosigkeit;
aposporie; aposp6ria, sp6rtlansg;
anocoopR)

936 APOSPOROGON/A 1 {gr. , y6vo~

aposporogonie, lnmulire
sporogenezil
[aposporogony;
Aposporogonie; aposporogonie; apo
sporogOnia; anocnopol'OHJUI]
"urma"),

fr

..,

...

APOSTASJS f (gr, , atUat~ "stare"),


1. Alungirea teratologic
a axei !!orale i ca urmare schimbarea dispoziiei verticilate a elementelor florale In ordine spiralal,
2. Separarea nenormal a pieselor
norale normal unite [apostasis; Apostasis, Auseinanderhebung; apostase;
apostaz

aposztzis; anocTa3]

APOSTROPBE l (gr. -, 0'1'pG'Jii)


,.lntoarcere"), apostrof, dispunerea
cromatoforilor pe marginea pereilor
celulari aflai In planul de cdere a
luminii (Moore) [apostrophe; Fugenwandlage; apostrophe; apo3ztr6f -helyzet; anOCTpo4ui]
939 APOTAXJMORPHOSISI (gr. -, 't~1.;
,.orinduire", J!Opq:ococ:n~ "formare"),
apotaximorfoz,

morfoz

contrar

legilor obinuite care guverneaz dezvoltarea organismelor, In teratologie (Guhler) [apotaximorphosis; Apotaximorphose; apotaximorphosc; apotaximorf6zis; anOTaxcBMOpJlcn]
APOTHECIUM n (gr.
, lh'IJC'l
,.cutie..), apoteciu, corp de fructifi
care cuprinzind tecile, parafizele,
ascele i sporangii In care se dezvolt &porii (Ascomycete11, Lichenu)
[apothecium; Apothecium, SporenIager, Fruchtbehlter, Keimfruchl,
Flechtenlager; apothece; apottkium,
term6test; aDOTeWII] -+ cymathium
9U APOTHERMOTAXIS f (gr. -,
8tp1JTJ "cldur", ~u; "orinduire"),
apotermotaxie, insensibilitate fa de
infiuena temperaturii
[apothermotaxis; Apothermotaxis; apothermotaxie; apothermotaxis; anOTepMo-

'"

TaKCKCJ

'"

APOTHIGMOTAXIS f (!p' -, Elt-ty6.VOl .,a atinge", -), apotJgmotaxie,


excitab:Jitate cauzat de contactul
cu un corp solid (Rofhert) [apothigmotaxis; Apothigmotaxis; apothigmotaxie; apotigmotaxis; a!lOTHrMoTaK
~']

APOTROPISMUS m

(. ,

tpom)

,,rsucire"), apotropism, tropism negativ; micri de curbare contrare direciei factorului de excitaie (apotro-

pism; Apotropismus; apotropisme;


apotropizmus; aoOTpoDHlM] -+ catatropi./Jmw;

'"

APOTROPUS (gr. ), apotrop,


orientat spre exterior i pendent (ovul
anatrop, prins IJ.teral pe peretele
pJacentar i pendent) {apotropous;
aussenwendg; apotMpe; apolrop,
kifele gO:-bO.lt; anorponuwll]

81

ARACHNITES

APPARATUS (-US), m, aparat,


totalitatea OJ'ganelor Indeplinind o
funcie oarecare (de secreie, sexual,
vascularA) [apparatus; Apparat; ap
pareil; apparAtus; annapar]946 APPARENS
(appa,rJj, aparent,
bine vizibil [apparent; sichtbar, augenscheinlich; apparent; szembe(itJQ,
szembetiinli; O'leBH!I.RWII:]- conspicuus
947 APPENDENS (app~ndo)- pendulus
948 APPENDJX f, apendice, adaos;
proeminen accesorie a unui organ
[appendage; Anhang, Anhngsel, Verlngerung; appendice; tuggeMk, nyill
9~5

Vny j ,II,ODOJIHeHlfC, 8pll,!l.a.TOJ.:}

9~9

APPLICATJVUS, APPLJCATUS,
APPLICJTUS (applioo), aplieativ,

alipit pe alt organ fr aderen


(pnfolia#e - ) [applied; angesetzt,
angefOgt, dichtanliegend, auleinanderliegend; appliqu~. appress~; rfekvli,

r.nyomott;

JKeHHbiA]

CMeJICHLdl:,

Ha.10

APPOSITJO f, apoziie, mod de


a pereilor celulari prin
suprapunerea de straturi noi [apposilion; Apposition, Hinzufiigung, Anlagerung, Appositionswachstum; apposition; appozici6s nOvekedlis, rra
kods; anno:mii,Hll]
951 APPOSITUS, aezat pe sau lln~J
[apposite, placed to; angesetzt, anhegend, nebenstehend, nebeneinanderstehend; appose, applique contre;
rAhelyezett, rrakodott; CMClJCHWit,
llPHJie;ll(aiJliiA)
952 APPRBSSORJUM n, apresor 1.
Organ de fixare al miceliului unor
ciuperci epifite sau epiparazite pe
planta gazd. 2. Disc adeziv al clreeilor ( Ampelopsis, Partherwcissus)
[appressor, adhesive disc; Appressorium, Haftorgan, Hattscheibe; appressorinm, disque adhfsif; appres
sz6rium, tapadOszerv, rOgziU!szerv,
tapadOkorong; atmpeccopHA, npHpacTa
950

lngroare

IO~A

AHCX)

958 APPRESSUS, APPRESSJ-, alipit,


adpres, strtns aplicat pe o suprafa
planA (pili appressi reri culcai pe
organ) (appressifolius, appressipilo
sus) [appressed, lying tlat; angedriickt, dichtaufiiegend; apprime, applique; rfekvO, rnyomott; npHanrA]

954 APPROPJNQUATUS, apropiat, des


aezate unele Ung altele
(organe)
[appropinquate; genhert, angenherl,
nahestebend; rapprocbe; kOzeli, kO
zelliO; npe6JJHJEatow;BRCJI]

955 APPROXIMATUS -

appropinqu-

"'"'

956 APRJCUS, Insorit, dogorit de soare


(plantA) [sunny, sun-loving; sonnJg,
sonnenliebend; ensoleille, heliophile;
napos, napstiUitte, nap!eny tkedvel4;
CO.IUicmtlti:A, COJDI~W:It) - heli6p
hilus
957 APTERUS, nearipat (ptjiol!:::!, tulpiml!:::!) [apterous, wingless; riUgellos,
ungefliigelt; aptCre; szmyatlan;
tiecxploUIWII]

IAr simbure, fr s
(fruct) (stoneless; kernlos, steinkernlos; apyrene; csontmag
nCikiili, magtalan; 6ecxocroncosw:R,
aDHpeBHWA, ticcceMJnmwl]
959 AQUATJCUS, AQUATILIS, acva
tic, care triete tn ap (plant)
[aqualic; wasserbewohnend; aqua
liquc; vi zi, vilhen 816; BOJJ:HI>III:,
BOJliiHOI)
960 AQUABUS, curat c.a apa, transparent [aquoous, hyaline; Wasserhell,
durchsichtig; transparent; viztiszta,
tltszO; npo3pa'IH1>1R] -+ hyalinus,
transparens]

958

APYRBNUS,

961

AQUJFER, acvifer, care conduce sau


apa (stomate, esut)
[aquiferous; wasserfiihl'end, wasscr
haltend; aqllifere; vizet veutO, vizet
rakhirozO; BOJJ:OHOCH&lll:] -+hydroplrorus

mln osoas

inmagazineaz

962 AQUIFUGUS -.lrydroplwbiUI


963

AQUILUS, brun inchis {dark-brown;


dunkelbraun; brun fonce; sotetbarna;
TCMHo-XOpH'IHCBWil]

964 AQUOSITAS 1, acvozitate, coninutul


excesiv de ap (la unele fructe) [aqucousness; Wssrigkeit; aquosite; vizenyosseg; BO.J.j!RHCTall XOHCHCTeHUifll]
965 AQUOSUS, aptcs, care conine mult
ap [watery; wAsserig,
wasserrcich;
aqucux; vizes, vizeny6s, vlzdUs;
BOAJIHHCTWII]
966 ARACHNJTES, ARACHNOIDEUS

(gr. plr.XY'l

"pianjen", s~ ,,ascarahnoidou 1. Asemn


tor cu plasa pianjenului. 2. Cu peri
lungi, tini, mtsoi i intreesui, ca
firele plasei de pianjen (perii frunzelor de Stm.PtJrvivum araclrnoideum,
involucrul la Arctium tomentosum)
[arachnoid, araneose, araneous, cobwebby, cobweb-like; aracbnoid, spinnenwebig, spinnwebebaarig; arachno
ide, araneux; pOkhiOs, pOkhiOszerii,
p6khl6s szOrii; naymKHCTWII)
mn,are''),

ARANEOSUS
967

ARANEOSUS, ARANEOLARIUS
(lat. aranea "pianjen") - aracknoi
d~

ARBOR f, arbore [tree; Baum; arbre;


fa ; .tlePUO1
969 ARBORESCEl!lS,
ARBOREUS,
arborescent, cu aspectul i de consis
ten\ unui arbore [arborescent, tree
like; baumhnlich, baumartig; arbo
rescent; faszer11, fakinezt\sii, fa alakll;
~BH.!IHWR] __,. arboriformis.,
den
dl'6ideus
970 ARBCRETU M n, arboret, pepinier,
teren plantat cu arbori i arbuti
(arboretum; Baumpllanzung, Baumschule; pepiniere; faiskola, faiiltet
veny; apfbjJeryM, ,apeBeCK&TJi nHTO
968

MIIHI:]

971

972

9;3
974

975

976

977

ARBORICOLUS (-COLA l), arbo


ricol, care crete pe sau n arbori
(arboricolous; haumwachsend; arbo
ricole; ranlakO; o6ura10WHII: aa JtepeB&IIx]
ARBOR/CULTURA C, a.rboricultur,
cultura arborilor sau lucrri de mp
durire [arboricullure; Baumkultur,
Baumzucht; arboriculture; fateny.>szet; pa:ute.!leaee ,aepea&ea, JTecoeollCTBO]
ARBOR!FORMIS- arboreus, den
droideus
ARBUSCULA 1, ARBUSl'UM n,
arbuscul, tuf mic cu aspect de cop
cel [arbuscle; Strauch; arbuscule;
cserje; ,aepeeuo]
ARCHAEOPHYTA n pl (gr. :p;taio~
"vechi", IPutOv "plant"), arheofilf',
plante anlropofile rspndite tnc in
culturile preistorice (Rikli) [archaeophy~es; Archaeophylen, Altbtirger;
archCophyfes; archeolitik; apxeoijiiiThl]
ARCHAICUS (gr. -), arhaic, foarlt!
vechi [archaic; uraU; archaique;
Osregi; apxa.H'!.ec~~:nlt]
ARCHALLAXJS r (gr. -, itAJ,.a"-(J(r)
"a se schimba"), arhalaxis I. Apariia
unui caracter nou la nce;mtul morfogeoezei. 2. MJdificare a primordiilor
embrionare ale unui organ In fitoembriogenez {Severov)
[archalla:ds:
Archallaxis; archallaxis; archallaxis;
apxa.nm\KCHC]

ARCHEBIOSJS {(gr. -,~ia<; "via"),


originea vieii pe pmnt
(archebiosis; Archebiose; archebiose;
archebiOzis; apxe6no1]
979 ARCHEGONJOPHORUM n {gr. ,
rovil "natere", lpOptm "a pur978

arhebioz,

ta"), arhegoniofor, suportul arhegoa


nelor (Hcpaticae) [archegoniophore:
Archegonientrger,
Arcbegoniumpolster; archegoniophore; archenOgiumtartO; apxei"OHIIOHoceu]
980 ARCHEGONIUM n (gr. -), arhe
gon, organul reproduchv femel conintnd
oosfera ( Bryophyta, Pteri
dopkyta) [archegoM; Archegonium;
archt\gone; archegOnium, petesejttar.
t6; apxeroHHft] -+ amphigrmium, ooneion, pistillidium, spermogemm.a
981 ARCHESPORIUM n (gr. , mrop
"smn"), arhespor, celul sau grup
de celule care d natere celulelor
mame sporirere din capsula muchi
lor sau din sporangele fergilor, respec
tiv a celulelor mame din sacul embrionar al plantelor superioare (GJebel)
[archespore; Archespore; arcMspore;
archesp6ra, Osanyasejt; apxccnopa] .......
S[Wroblastum

982 ARCHIANTHEMUM n (gr.


,
liv&s.wv "rloare"), arhianJemum, dezvoltarea nenormal a unei Ciori
terminale in cazul inllorescenei bo
tritice obinuit lipsit de lloare termi
naJ (Schimper) [archianthemum; Ar
chianthemum; archianthemum; archi
anthemum; apxHa.HTCMYM]
9f8 ARCHIBENTHALIS (gr. -, !Jtv&o~
"adincime"), arhibental, aflat In partea superioar a subwnei abisale din
mri (archibenthal; archibenthal; archibenthal; archibentlis; apxK6eH:"IB'I.ecmJi]

98/i ARJHICARPIUM n, ARCHICARPUS m (gr. -, 1Cal)1(0; "fruct"), arhicarp,


primordiul
fructificaiei
( Ascomycetes) (archicarp; Archikarp;
archicarpe; archikrpium; apxHKapn]
985 ARCHICLEJSTOGAllfiA f (gr. ,
1C.&tl11~
"inchis", y~ "csto
rie"), arhicleistogamie, fertilizare la
flori inchise la maturitatea anterelor
i a stigmatelor (Knuth) [archicleistogamy; Archikleistogamie; archicleistogamie; archikleisztogmia; ap.
xHKJTeiicroraMHII J
986 ARJHIGENESJS f {gr. -, ytvt:n<;
"natere")- abiogenesis
987
988

ARCHIGOl\'IA f {gr. -, y6vo~ "urma") - abiQgmesis


ARCHIMERISTEMA n {gr. , ~
pto-"t"O; "divizibil"), arhimeristem, primordiul esutului merislematic (Linsbauer) [archimeristem; Urmeristem;
archimeristeme; i:ismerisztem; apxn~e
pHCTeMa]

83
989

AREOLARIS

ARCillPLASMA n (gr. -, 1tJ.tiaJ.W


.,modelare"), arhiplasm, protoplast
nedifereniat tnc in plasm i nucleu
( B(U:teria, Cyancphyceo.e) [archiplasm;
Urplasma; archiplasme; 6splazma;

1000

apxHDJJa3Ma]

990

ARCHITYPUS m (gr. , n)xo.;


"model"), arhitip, tipul strvechi din
caM au derivat celelalte tipuri (n
filogenie)
(architype; Archilypus,
Urform, Stammform, Grundform;
archtype; architipus, Os ti pus; apxH
THD]

991

ARCIFORMIS-+ arcuatus

992

ARCTICUS, arctic, situat in jurul


polului nord [arctic, northern; ark
tisch, nordpolar; arctiquc; arktikus,
~stakisarki, sarkvideki; apK'TH'IecKHn]

9~8

ARCTOPHILUS (gr. dptcnK610 "arctic" qn.tl "a iubi"), arctolil, care crete
In regiunile rcoroase nordicee [al'c
tophilous, cold-loving; klteliebend;
arctophile; hidegkedvelO; ceaepHbli'l]

994

ARCTOTERTIARIS,
arctoteriar,
format in regiunea polului nordic la
inceputul terjhrului (flor) [arcto
tertiar; tertir-nordpolar; arctotertiaire; harmadkori sarkklirO.Ii; apK
TOTpeTil'IHYJt}

995 ARCTUS, strns, strimt, ingust


(vagin caulem arcte umplectens va
gina mhrind strins tulpina) [tigbt,
crammed, narrow; dicbt, eng, knapp ;
serre, etroit; szoros, szii.k, keskeny;
TOCHblil:, Y3KHJi.]
996 ARCUATUS,ARCUATO, ARCUI-,
arcuit, boltit, curbat tn arc (stil,
embrion, nervur) (arcU6Iocrenatus,
arcuineruius) [arched, arcuate, curved;
bogig, gebogen, bogenfllrmig, gewolbt;
arqJe, voote, courbe en arc;
ives, ivelt, lv alakU, boltozott, boltozatos, gOrbUlt; JJ.Yroo6pa3HYA, H10
THYTblll]
99?

ARDENS (ardeo) 1. Arztor, uriicaut. 2. Rou ca focul [burning, stinged, fiery-red; feurig, brennend,
brennhaarig, feuerrot; ardent, brO
lant, rouge feu; lilzes, egeUI, csalim
szoros, ttlzpiros, Jngpiros; zry'IHli,
Of'lfCHHOKpaCHbiJt)

998 ARDESIACVS, ardeziac, de culoarea


surie a ardeziei [slate-grey; schiefegrau; ardoise, gris-ardoise; palas~inszirke; cnaHueBOIJ.BeTHYi] ..... ouis
cus, tylicolur

999

ARDUINUS _,. flammeus

1001

1002

10(3

1004

AREA 1, areal, teritoriu, hatindere,


[area, space; Gebiet; aire,
surf ace; teriilet; apean, Y'fllCTOK, ono
w:aAKa]
AREA GEOGRAPHICA, areal geografie, teritoriu de rspindire [geographic distribution: Verbreitungsgebiet, Wohngebiet, Wohnbezirk; aire
de distribution; elterjedesi tero.Jet,
flildrajzi elterjedes; reorpatjamecKHit
apean]
ARENA f, nisip, pmlnt nisipos {arena
mobilissima nisip zburtor) [sand;
Sand; sabie: homok, homokos hely;
necox)
ARENACEUS,
ARENARlUS,
ARENICOLUS (COLA 1), ARENOSUS, nisipos, cartl crete pe loc nisipos
[sandy, sandloving, arenaceous; sandig, sandliebend, sandbewohnend;
arenace, arlinicole, sablonneux; bomoki, homokos, bomokkedvelO; nec'!aKblit, o6UTatOW,HII na neace] _,.ammophilus, psammophilWI, sabulinWJ
PLANTAE ARE.NARlAE, plante
de nisipuri [sand-plants; Sandpflanzen; plantes sablonneuses; homoki
novenyek; rteCKOaYe paCTeRHR] ......
plankle sabulosae, psamnwphyta
ARENARIA 1, ARENARIUM n,
nisiprie, carier de nisip [sand: place;
Sandplatz, Sandgrube; camere de
sabie; homokos terUiel, homokbnya;
RCC'IaHOC MCCTO, llCCJ(H]
ARENS (areo), usciv,care se usuc
[arescent,
drying;
vertrocknend;
dlisslichant; kisztiradO; BblcwxatOW,HA]
_,. aresceM
spaiu

AREOGRAPHIA f (!aL area "areal",


gr. -ypO.q~m "a scrie"), areografie,
studiul i descrierea rspfndirii plantelor In spaiu (areography; Arealkunde: areogra!Jhie; areogrfia; apeorpa4lnR]
1006 AREOLA f, areolii, adineiturii, gropij.
1. Pat circular pe suprafaa
unui organ. Z. Cerc colorat in fundul
corolei [areole, small cavity, pit;
G.O.bchen, HOJchen, Feldcben; areole,
foss!\tte, tache circulaire; godrOcske,
kOrfo)t j apeoJJa, RM01Uctl, n1101UaJIO'Ika]
1007 AREOLARIS, AREOLATUS, AREOLIFORMIS, areolar, areolal, cu
gropie, reticulat [areolar, areolate,
meshy; grubig, grubenartig, klein
fhkkig, geleldert, maschig, felderig;
areolaire, areo!e, rossettc, reticu!e;
godorkes, korroltos, MIOzatos, reees;
apeonHpoaaHHLJJt, Jl'leHCTWA, nnowa
.110'1Kblft]
1005

..

AREOLATIO
1008 AREOLATIO 1, areolaie, formarea
areolelor [areolation; Felderung, Feldchenbildung, Maschenbildung; areolation; gM6rke-alakuls ~ apooJIIIQllll)
1009 ARESCENS (areSC4)- anns
1010 ARGENTATUS,
ARGENTEUS,
ARGENTEI-, ARGENTEO-, ARGBNTJ-, argintiu 1. Alb argintiu
lucios. 2. Cu peri mtsoi albi ( arg"n-

Uicinc,us,

argenteoguuatus, cu:mui-

macultUw, argentifoliw) [silvery, silver-coloured, silverwhite; slberig,


silberlarbig, silberweia, silberhaarig;
argente, blanc d'argent; ezilstszlnii,
ozfistfeber, eziistszOrii; cepe6pacrwJi,
cepe6pacro-Oen&dl:] - argyraceus
1011 ARGILLACEUS, argilaceu, galben
ca lutul; bruniu galben deschis [ar
gillaeeous, day-coloured; lehmarlig,
tonge)b, lehmgelb, licht-gelbbraun;
argillace, bruntre jaune-clair; agyagszerd, agyags.rga, vil8.gos s8.rgs
barna;

rJIIOIHcro- li:!JITWA,

CBemo-

6yphdl]

argilos, lutos, cu
(solo argill011o pe sol
argilos) [clayey; toni~, tonrelch, lehmig, tonhaftig; argdeux, glaiseux;
agyagos; rJUIHHCTioi'A]
1013 ARGOTAXIS f (gr. ilpy010 ,.pasiv",
t~~ "orinduire"), argotaxie, orinduirea pasiv a cloroplastelor ca urmare a forei de gravitaie, In neoforma~iile plasmatice (Pietler) [argotaxis; Argotaxis; argotaxie; argotaxis; aprotaECHC]
10H AR~UTE-, ARGUTUS, ascuit, fin
( argUU.rkntatus) [sharp, fine; spil1.ig, scharf, fein; aigu, fin; hegyes,
finom; OCTp&IR]
1012

1015

ARGIIJ.OSUS,

mult

argil

ARGYRACEUS,
ARGYRATUS,
ARGYRO- (gr.
( argyrocarpus,

tatus, argenteus

1016

1017

ARGYRAEUS,
ARGYRITES,
p-yupo10
"argint")
argyrolepis) -+ argen-

AR/DUS 1. Arid (cmp). 2. Uscat


(tulpin) [arid, dry, parched, shrivelled; diirr, trocken, vertrocknct;
aride, sec, desseche, riCtri, maigre;
sz<l.raz, szikr, kiszradt, aszlyos;
apll!J.HidA, cyx:oll]
ARIETJNUS, arietin, asemntor cu
coarnele berbecilor [ram-horned; widderhOrnig; A cornes de belier; kos-

szarvU; poraTwll]

1o.i18

ARJLLATUS, arilat, prevzut cu


arii (smln) (arillate; bemntelt;
ariile; magtakar3s; c apHJlllyCOM]

ARILLODJUM n, arilodiu, arii fals,


format prin IAr,irea marginii micropilului semiRleJ (Euonymua eUI'OPtJe4) [arillode; Arillodium; arillode;
arill6dium, Almagk!lpeny; apiVUJOllRit,
nolJCHwl apan.II)'C]-+ pttudbo.rillua
1020 ARILLUS m, arii, lnveliul di.rnos
accesoriu, uneori viu colorat, care
acoperi parial unele semine (Gtnypium, Sa/ix) (arii; Samenmantel,
Samendecke, SamenhUlle; ariile;
magkOpeny, maglepel, magtakarO;
1019

apwmyc, J:poBCJD>xa]

10.21

ARISTA 1, arist., prelungirea lililorm de obicei rigid, cu care se


continui nervura median a unor
frunze sau piese llorale (paleile inferioare ale unor Gramineae, foliolele
involucrale la Dianthua) [awn; Granne,
hrenspitze; arete; sza.Jka; apacra,

ocn.]

ARISTATUS, ARJSTJ-, aristat,


cu arist (aristifolius) [awned, aristate; grannig, begrannt; ar-iste j SZlks j apHCTOHOCHiolit, OCTRCl"bl.ll]
10~8 ARJSTEROSTYLUS (gr. p11:m~
"la stinga", crtnAo~ .,coloan"), aristerostil, cu stilul situat In partea stingi
a axei Dorale (Knuth) raristerostylous;
linksgritrelig; aristerostyle; baloldali
bibej(i; apBCTCpocTIIJU>Hblil]
102le ARISTIFOLIUS, cu frunze aristate
[aristate-leaved; gt"annenblttrig; a
feuilles arist6es; szlks leveHi; oc-

10.22

prevzut

TPOJDICTIU>IIl]

1025

ARISTIFORMIS, aristiform, de
rorma aristei [awn-shaped; grannenU.rmig;
aristiforme;
szlkaszerO.;
oorpoo6pa:mwA)

1026

ARISTULA !, aristul, arist mit:


[small awn; kleine Granne; aristule;
apr6 szlka; MaJie&~>Ka.A OCT~>]
t02i ARMA n pl, ARMATURA 1, arme
de aprare; proeminente punginte
sau urticante care apr plantele contra duntorilor (spini, peri urticani)
[arms; Waffen; armure; fegyverzet;
BOOp)'l"HHe]

1028

ARMATUS, ARMIFER, ARMIGER, inarmat 1, Spinos. 2. Prevzut


cu organe de aprare ( caulibus armatis cu tulpinile spinoase) [armed,
spined; bewaffnet, bewehrt, dornig;
arme, 6pineux; feltegyverzett, tUsk6s; BOOpyxeHHbl it, KOJliO'IIOOHOCKblit)
-+ armipo~ns
1029 ARMBNIACUS, armeniac 1. Galben
ca fructul de Prunus armeniaca. 2. Originar din Armenia [apricot-coloured,

"

ARUNDINACEUS

arrneniace)us; aprikosengelb; jaune


d'abricot; kajszlnbaracksrga; a6pu-

J:OCOBO..lll"iiJITWii]

103::1

ARMILLA f, armil. 1. Manet. 2.


Inelul superior de pe piciorul unor
ciuferci (Amanita mU$caria) [armilla,
fril ; Armille, Manschette, Armhand;
armille; armilla, perec, gallt\rka;

OToponca, 6axpoMKa)

tCSt

ARMILLATUS, armilat, prevzut


cu armil [ilrmillate; armbandig; armiile; armills, gallt\rks, gydr\izott;

xom.'lan.lit]

1C32
tc33

ARMIPOTENS-. arnw.tus, spinosus


AROMATJCUS, aromatic, cu gust

miros plcut (fruct) [aromatic,


spicy; aromatisch, wiirzig; aromatique; aromatikus, zamatos; apoMaT-

HWil:, 6JJaTOBORH&IiiJ

AROMORPHOSIS 1 (gr. atP<O .,a


ridica", ~10 "formare"), aromorfoz., morfoz tn cursul evoluiei
fil~netice a unor grupe de organisme,
fn lupta lor pentru existen ele
dobindind organe, funciuni i ca.liti
tot mai per!ecionate care le ridic
prin salt pe o treapt !ilogenetic
superioar. (Severov) [aromorphosis;
Aromorphose; aromorphose; aromortozis ; apoMop4too J
1035

ARRECTUS (urigo), rigid, erect


[stilfiy erect; aufrechtstehend; dresse; mereven felllO; npwo l'Op'lamHA]

!036 ARRHENO-, -ARRHENUS


(gr.
lipp11v "brbat") (arrkeoogeniciU, tliwrlll!niU) - ma.sculu, taminatw
1{87

ARRHENOCARYOTICUS
(gr. -,
~:6.puov ,.,nuc"), arhenocariotic, rezultat din nuclei spermatici, cu cromozomi
paternali (Boveri) [arrhenocaryotic;
arThenokaryotisch; arrhenocaryotique;
arhenokari6tikus; apxeHOKapHOTH'Iec

<R#]

tc38

ARRHENOGENIA f (gr. -, -ytvooa'


producerea
de urmai In majoritate sau cu exclusivitate masculi [arrhenogeny; Arrhenogenie; arrhenogenie; arhenDgenia;
apxeHOCCHHJI)
.,natere"), arheno!Ylnez,

ARRHENOTOKIA r (gr. -, roxiu


"procreare"), arhenotodiie, partenogener.li. la care din ovulul nefecundat
rezult indivizi masculi, iar din cel
!ecundat indivizi femeii (Leuckart)
[arrhenotoky; Arrhenotokie: arrhenotokie; arhenot6kia; apxeHOTOIOIJI]

1040

ARRHIZOBLA$TUS (gr. a "IAr",


"rdcin", J!,~ "germen .. ),
arhizoblastic, cu embrion !Ar radicul
(Willdenow) [arrhizoblastous;
arrhizohlastisch; arrhizoblaste; arhizoblasztikus, gy6k6cske nelkiil csirzO; apXH306JJaCTHbiA:)
1M1 ARRHIZUS (gr. -), fr rdcin
(Wolffia arrhiza) [arrhizous, rootless;
wurzellos; arrhize; gyokertelen; 6ec

Pita

KOPHCF(f.lt]

'1042

ARRIGE1VS (arrigo) - a.ssurgens,


ascendens
1043 ARTHRO-, -ARTHRUS (gr. 4p9pov
,,articulat") (arthronemus, brachyarthrus)- a.rticulato-, articulatus
ARTHROSPORA f (gr. , mrop
,,smln"), artrospor, spor de rezisten articulat, format prin segmentarea hifclor (Algae) [arthroiipore;
Arthrospore, Glicderspore; arthrospo~
re; artrosp6ra, izelt sp6ra; aprpocnopaJ
1045 ARTHROSTERJGMA n (gr. -, G'titptYJ.Kl "susintor"), artrosterigm,
sterJgm articulat la unele picnidii
(la Licltenes) [arthl'06terigma; Arthrosterigma; arthrosterigme; artroszterigma; aprpocrepiii'Ma]
1046 ARTICULAT/O f, articulaie, lncheietur., nod; locul de inserie a
unui organ pe altul (a frunzei pe tulPin) [articulation, joint, noded Gliedemng, Gelenkverbindung,
elenkpOJster, Blattpolster, Blattgelenke,
Abgliederung; artieulo.tion, noeud;
lt.esiilk, izillet, IZf'ltseg, tagoltsg,
bog; apnmyiD11d111, CO'IneReH~~e

1047

ARTICULATUS, ARTICULATO-,
ARTICULI-, articulat, prev:tut eu
aruculaii sau noduri (tulpini la Ejuisetum, frunze la Jumus, vase latici ere
la Chelidonium) (articula.W-pinnalus,
articuliformis) [articulate, jointed; ge
gliedert, gelenkig; articule; lzelt,
tagolt, cikkelyes; 'lneRHcrwA, CO'fJJ!eemn.r&, cyCTaB'IaTWA)
1048 ARTICULUS m, articul, internodiu;
Poriunea dintre dou articulaii ala
unui organ {article; Glied, GJienk,
Mittelstilck; article; szrtag, szrk!lz, szriz, csom6k!lz, lzk{lz; 'IJICHBK,
MClEAOY311He]

104.9 ARTIFICIALIS, artificial, nenatu-

ral, fcut de om (polcnizarc, regenerare, selecie, sistem) [artificial; kiinstlich; artificiel; mestcrst\ges; ncxycCyeemwl!:] -

1050

factitiu

ARUNDJNACEUS, ARUNDINEUS, arundinaceu, ca trestia [arun-

ARVALIS

dinaceous, reedlike; rohrartig; arundinad j n.dszerd j TpocTHIIICOBII.aKblit)


1051 ARVALIS, ARVENSIS; ARVICOLUS {-COLA f), campestru, care
crele pe cimpuri (plante) [fioldgrowing; feldwachsend, ackerbowohnend;
champ~tre; szntotOid, mezei; nonesoit, nameHKbiiiJ
1052 ARVUM n, artor, cimp lucrat [field;
Ackerfeld; champs laboure; szntOfOld; no.1e]

10[3 A.SBESTINC:S, asbestin, de culoarea


ashestului; verzui alb [asbestinous,
greenish-white; asbestfarhig, grUnJichweiB; asbesline, verdtre-blanc;
azbesztszinii, zo!desfeher; 3CJleKOBaT0-

6<m.>A]
1054 ASGENDENS (as~ent:W), ascendent,
urctor (caulis ascendens tulpin ascen-

dentA., aternut la baz, apoi indreptat in sus; succus asceiUieiiS seva


ascendentA. neelaborat.) {ascendent,
ascending; aufsteigend, aufwrtsstre
bend; ascendant, montant, redresse;
felemelkedO, felfeJe irnyul6, felegyenesedO; BOCXO,II,&Il{llil:]--+ (UISUJ'IC11S
1055 ASGIDIATUS, ASCIDIIFER, ASGIDIIGER, ascidlat, prevzut eu
ascidii [ascidiate; hoschlaucht, blaltschlauchtragend; ascidi~; tiiml6s,
leveltoml6s; cHa61J(eiiHhlil acJJ.llD:Heil]
1056 ASGIDIUM n (gr. iiO"JdOtov "ulcic),
ascidie, frunz transformat
prin sutura marginilor laminei, in
form de urn, cornet sau scule
( Nepr "thes, Utriculara) [ascidium,
1 'lcler; Blattschlauch; ascidie; leveltomiO, kancsOs level; acuu.aM, kyBDDUI'!HK]

1()57 ASCIFER, ASCJGER (gr. dO"~~:O.;


"pung", lat. fero, gero "a purta"),
ascifer, care poart asce [asciferous;
S(:hlauchfiihrend; ascifere; sp6ratOmIOs j BetYlflHit CyMkH]
1053 ASGOCARPJU M n, ASGOCARPUS
m (gr, -, mpnOI; "fruct"), ascocnrp,
corpul de fructificaie care produce
asce i ascospori (1a Ascomycetes);
ascofruct i ascocarp; Askokarp; ascocarpe; aszkusztermes; aCJCoxapn] --+
sporangiocarp iu;u

ASGOGENIGUS, ASCOGENUS (gr.


-, yevvilm .,a nate"), aseogen, care
produce asce (hif......,) [ascogenous;
sporenschlaucherzeugend; ascogene;
tomiOkepzO; acKorCBIIbiJt]
1060 ASGOGONIUM n (gr. , yovri "na
tere"), ascogon, terminaie de hil
preductoare de asce ( Ascumycetes)

1059

[ascogone; Schlaucherzeuger; ascogone; aszkogOnium; ac~~:oroK]


1061 ASCOMA n (gr. -), ascom, ascofructul discitorm Ia Discomycetes (Wallroth) [ascoma; Askoma; ascome;
aszkOma; acKoMa]
1062 ASGOPHORUM n (gr. -, IPOptro "a
purta"), ascofor, hif purttoare de
a.sce [ascophore; SchlauchtrAger; ascophore; aszkotorum; ack0$0p]
1063 ASGORBJG{JS, antiscorbutic, folosit
contra s:orbutului [ant.iscorbutic; antiskorbutisch; ascorbique; skorbut el
Jeni; acxop6K'Ie'clo!il, npoTHBO~OT
THbliiJ

1064

1065

1066

1067

1068

ASGOSPORA f {gr. o'K~ "pungi",


"smln"), ascospor, spor format In asce (Ascomycetes) (ascc
spore; Askospore; ascospore; t6ml6sp6ra; acJroCJJopa] __. tltecaspora
ASGOSTR:JMA n (gr. , O"t!X'bPu
"acoperire"), ascostrom, bile tmpletite in care sint cufundate periteciile
[ascostroma; Askostroma; aseostromo; aszkostrOma; acxOCTpOwa]
ASGUS m (gr. -). ascus, sporange
saci!orm la captul unor hife ascogene (Ascomyceles, Lichenes) [ascus;
Schlauch, Sporenschlauch, Sporenfrucht, Schlauchzelle; asque; spOratOmiO; ack, cyMJCaj
ASEPTATUS, neseptat, fr perete
despritor [aseptate; ohne Scheidewand, nicbt querfcherig; non cloisonne; vlaszfal nelkdli; aoeuntpoBilH
ndt, 663 neperopo.a01c]
ASEPTJGUS, aseptic, lipsit de mi
O"XOpd

crobi (aseptic; aseptisch, keimfrei;


aseptique, sterile; csiramentes; acen

TK'tecndt]

1069

ASEXUAL/S, ASEXUATUS, ASEXUS, asexuat, lipsit de sexe; rezultat


fr proces sexuat [asexual; gescblechtlos, ehelos, ungeschlechtlich; asexue; ivartalan; 6ecnOJiblitj --+ agamus, zelolypicus

1070 ASOMATOPHYTA n pl {gr. a


"fr", a&~.ta "corp", qn'rrov "plant"),
asomatofite, plante inferioare fr
esuturi permanente i care nu provin
din celule somatice [asomatophytes;
Asomatophyten; asomatophytes; aszo
matofitk; acoMaroifm'rw]
1071

ASPECTUS (-US) m, aspect, inf


iare 1, Ansamblul caracterelor exterioare ale plantei. 2. nfiarea peri
dic a fitocenozelor [aspect, appearance; Ausaehen, Ansehen; aspeet,

87

ASTJCHUS

apparition; kinhtls, kiilst'i megjelen4!s;

QCIJeKT, BHeWHIU1 BJUI]

1072

ASPER, ASPERATUS, ASPERI-,


aspru, virtos, rigid (asperifolius, aspe-

ricaulis) [asperous, rough; rauh, har!;


A.pre, rude; Crdes, durva; mepoxoaaTLJA
orpy6eBwHit] ...... scaber
10~3

ASPERGILLARIS, ASPERGILLI
aspergiliform, de forma
pmtufului, la vrf cu un fascicul
de peri divergeni (stigmatul unor

FJRM1S,

Graminea.e) [aspergilliform, tufled,


brush-shaped; sprengwedelg, sprengwedelfClrmig;
aspergillilorme,
en

goupillon, en aspersoir; pamacsszerd;

00MeJJOo6pa3Hblit]

1074

ASPERMATUS, ASPERMUS (gr. a


semin-

.,fr", ontj.l<t "smlnj"), fr

te [aspermous, seed ess; samenlos;


sans graines; maglalan;

asperm~,

6ccceMJJJOlhl A]

10i5 ASPERMIA t (gr. --), aspermie


absent-a seminelor [aspermy; Aspermie, Samenmangel; aspel"mie; magtalansg ; 6elnno)l,HeJ
1076 ASPERSUS (aspergo), st!"opit, imprtlat, presrat tcu glande, peri,
pete) [aspersed, sprtnkled; bespritzt,
besprengelt, bespreut, ilberstreut; asperge, parsemt'i; beszOrt, teleszOrt;
o6pt.nraHKwlt, yct.maHHw.lt,

yCCJIHHw.ll)

107?

ASPIDIATUS, A.SPIDATUS (gr.


Qcmil; "scut") - scutatlt8

1078

A.SPIS (-/DIS) f (gr. ), scutule,


In form de scut sub exina
care InconjoarA zona germinativ (In
palinologie) [shield; Schild; boudier;
p:.jzs i WHTOk)

1079

ASPIRUS (gr. a "fr", uuipa "spiranespiralat, nersucit {not spiral;


nieht spiralig, nlcht schraubenfllrmig;
non spirah~; nern csavarvonalas, nem
SOdort j HCCIIHpaiii>HWif]

tngroare

l"~,

108f ASPOROGENJCUS,
ASPOROGENUS (gr. -, oKOpd "smn.", nvvdw
,.a nate"), asporogen, care nu prod\lce sau nu se inmllle!te prin spori
[asporogenous; sporenlos-vermehrend;
asporogtme; nem sp6raterm0, sp6rk
n61kUI szaporod6; acnoporeHHWit]
1081

ASPORUS (gr. --), fr spori, lipsit


de spori [asporous; sporenlos; sans
spores; sp6rtlan; 6e3 cnop]

1082

ASSIDEJ\'S (assidw), aezat alturi,


invecinat [neighbour; beistehend, beisitzend; avoisinant;
szomszedos;
CH,IUIWIIA]

10f8 ASSIMiLABILIS, asimilabil, care


poate ti asimilat [assimilable; assimilierbar; assimilable; .thasonithatO;
aCCllMHJD!pyeMWA)
108~
ASSJMJLATJO t, asimilaie 1. Metabolism constructiv. 2. Totalitate a
fenomenelor biochimice din plant
care transform materiile anorganice
absorbite In materii organice, lncorporindu-le in masa ei (assimilation;
Assimilation, Stotrangleichung, Anhnelu.ng, Verhnlkhung, Aneignung;
assimilation; asszimilci6, lhasonits; accHMH.ruiUHB, ycuoeHHe]
1085 ASSOCJAT/0 r, asociaie, unilatea
sistematic de baz in fitocenologie
[associalion; Assoziation, Pflanzengesells.chaft; association; asszociciO,
novenytrsuls; accoitHaUHB]
1086 ASSOCJATUS, asociat, intovrit
(plante) [associated; vereinigt; assodo; trsult; acco[(I!HpoBaBHwit]
1087 ASSURGENS {assurgo, adsurgo)ascendens

1088 ASTATJCUS, astatic, indiferent fa


de pH-ul solului (agen! patopn ,..__,)
[indifferent, unstable; indilterent,
unbesU.ndig, gleicbgUitig; astatique;
k1iz6mMs; acTam'lecKRR)
1089 ASTELIA t (gr. a ,.fr", Gt1'1~11
"coloan), astelie, lipsa cilindrului
central (tulpina la Equisetum limosum)
(astely; Astelie; astelie; sztele-hilmy;

"'"emuo]

1090 ASTER m (gr. onlP "stea"), aster,


figura stelat a cromozomilor In
cariocinelA [aster; Aster; aster;
auter-llapot; actpa, 3BC3ll.a]
1091 ASTERO-, ASTEROIDEUS (gr. ,
~ "asemnare") (ruterocarpus, M
terotrickus)- st.ellafc-, stellaris
1092 ASTERONOMUM n (gr. , ~
"pAum."), asteronom, caviti stelate
produse prin roadere de ti\tre larvele
insectelor in prile parenthimatice
ale plantelor [asteronomum; Strahlenmme; asteronvmum; aszteron6mum; acTq)OHoM]
10~9

ASTEROTRICHUS,
ASTERJTRIX (gr. , &pt~, tPtXOI; "pr"), cu
p!i>ri stelai [slar-hairy; sternhaarig;
asterotrique; csHiagsz6rGs; 3&1:!3~'1a

TOBOJTOCBC1NII:}

109~

ASTJCHUS (gr. a "nu", otlxo'


"serie"), neseriat, nedispus In ir sau
tn serii [not Mwned, not ranked;
reihenlos, unreihig; non serie; nem
sorbanll6; Hep!l.!lHI>Iit)

ASTROBOTANJCA
ASTROBOTANICA t (gr. llonip
,,stea", lkmiVll "plant"), astrobotani
ca, studiul vegetaiei P.ianetelor [astro
botany; Aatrobotamk; astrobotani
que; asztrobotanika; acrpo(5oraHHU]
1096 ASTROCENTRUM n (gr. , dvrpov
"centru")-+ centrosoma
1097 ASTROSCLEREIDAE 1 ~1 (gr. -,
moti'IP~ "tare"), astrosclerede, celu
le spiculare; celule sclerencbimatice
pletroase In form de stea (In frunzele de Oka europaea) [astrosclereids;
Astrosklereiden, Spikulanellen, Ophiurenzellen ; astroscl6reides ; asztro
szklereidk, spikulil.ris sejtek; acr1095

p~w]

ASTROSPHAERAE f pl (gr. ,
crntpa ,.sferA"), astrosfere, sfere
actractive; corpusculi transpareni tn
form de stea, avtnd la mijloc centrozomi, In cariocinez!i. (Strasburger)
[aslrospheres; Aatrosphren, Attrak
tionssphren; astrospberes; asztroszf~
rk; acrpOCijlepw] -+ 4$lroCMtrum
1099 ASTYLUS (gr. u"fir",mO~.,coloa
n"), fr stil, cu stigmatul sesil
(ovar) (astylous, styleless; gritfellos;
astyle, sans style; bibeszl nelkiili;

1106

1107

1108

1098

1109

1110

6ecnecnnHw8)

1100 ASULCATUS, nesulcat,

nebrzdat,

[nofurro1Ved; furchenlos; non sillonne; baril.zdtlan; 6e3fr nulee

6opo3,!1.Hwlt]

1101

ASYMBLASTIA f (gr. u "nu", oVv


"ImpreunA", lnaot~ "germen"), asimblastie, germinarea la timpuri diferite a seminelor aceleiruJI plante
(Haberlandt) [asymblasty; Asymblastie; asymblastie; aszimblasztia;
acHM6nacnul J

1102

ASYMMETRICUS, ASYMMETR
ASYMMETRO- (gr. -, otiJ.IJlS"rpoo;
-"simetric"), asimetric, lipsit de simetrie ( asy.rnmetranthus, _asymmetrocarpus) [asymmetric,
asymmetrical;
asymmetrisch; asymetrique; aszimmet
rikus, rszarnytalan; acHMMCTpll'l

1111

1112

ASYNDESJS t (gr. , cnJv8st1to; "uni


re"), asindez, notmperecherea cromozomilor omologi In timpul meiozei
( Karpetschenko) [asyndeso; Asyndese; asyndbse; aszind~zis: acHH.Q,e3Hc]
-+ asynapsis
ASYNGAMJA 1 (gr. -, <Wv "mpreun", 'Yc4too; "cstorie"), asingamie
1. Maturitate sexual la timpuri diferite a staminelor i stigmatelor aceleiai flori. 2. fbflorlre a indivizilor
aceleiai specii la timpuri diferite
(Kerner) (asyngamy; Aayngamie;
asyngamie; aszingmia; acmrraMHA]
ATACTA n pl, eule~, colecie de
articole ( Atacla botaniCa} [collections;
Sammlungen; collections; cikkgyiijtem~nyek; c6opsn]
ATACTOSTELE t {gr. d"ftlnoo;
"neorinduit.., cni!-1'1 "coloan"), atactostel, stel cu fascicule libero-lemnoase
dispuse neregulat in tulpin ( Monocotyledoneae) [atacto.stele; Ataktostele;
atactostele; ataktosztele; aTaKTOCTCJia]
ATAVISMUS m, atavism, ar,ariia
caracterelor ancestrale latente a eul
tivaruri, hibrizi etc. (De Vriea) (ata
vism; Rtlckfall, Rfickschlag, Entwick
Iungsriickschlag; atavisme; a tavi%
mus, vis&aiits az ISSOkre; aTaBII'lM]
-+ reversio
ATAVISTICUS, atavic, eate pre
zint semnele atavismului {caracter)
(atavistc; atavistisch; atavstique;
atavisztikus; aTllBHCTII':Iecuil:]
ATAVUS, strmoesc [ancient; uralt;
ancestral; 6si; cntpOJUUIHY.il:]-+ ancu
tl"alis

1118

ATAXINOMICUS (gr. a "nu", -Ut~1o;


"ordine", vOpoo; "regul"), ataxinomic,
cu structura neregulat, nenormal
{fasciaie) [ataxinomic; ataxinomisch;
ata:r:inomique; ataxinOmikus; aTaECB
HOMJI'I.CCKHJI]

ATEGMINUS, neacoperit (ovul) [uncovered; unbedeckt; non couvert;


fedetlen; uenoxpwr&IA]
~l
1115
ATELOMITICUS (gr. a "nu", "tt'-oo;
11113 ASYNAPSJS C (gr. -, mJvalfl'to; "uni-
"capt"), atelomitic, cu centromerul
re")-+ asyndesis
nebaserat terminal ~e fus (cromozom)
ASYNCHRONJCUS (gr. -, allv
110~
(Carothers) [atelomatic; atelomitisch;
"ImpreunA", xpO~ "timp"), asincroaUiomitique; atelomltikus; aTeJIOMII
nic, petrecut tn timpuri diferite (en
TR'IecKHit]
domi!Qzd ,..., ) [asynchronic; nicbt
1116 ATER, negru, negru mat inchis [black,
Jrleicbzeitig; asynehronique; kti.!OnMz6
coal-coloured; schwarz, samtschwarz;
ldObeli j acHHltpoHHWJi]
noir,. noir ronce; fekete, J>Z~nfekete;
TCMH&Iit, 'ICpuwll] -+- phaeus
U05 ASYNCHRONOGONISMUS m (gr.
--, 'Y6VI'l "urma") {Delphino)-+ diclw
1117 ATHERUS (gr. it&qp ,,spic, virf"),
gamia
cu spic (brachyatheriU, dialherw)
11U.

ATTENUATUS

(-spiked, -eared; -hrig, -grannig; a


epi j -ffizertlS; kOJIOCHCThlft] - spici-,
picatus, stachy-, -stachys
1118 ATHR- (gr. 6.9p6o~ "adunat"), adunat, strins (atkranthus) [assembled,
gathered; gedrngt- ; rassemble; szoros-.; 3ary~eHHO, rycTO-]
1119 ATHROCYTOSIS f (gr. -, Kliroo;
"cavitate"), atrocitoz, ingrmdirea

unor colorani i particule in elementele histologice (Dangeard) [athrocytosis; Athrozytose; athrocytose; afro-

citozis j 8T)JOUHT03]
1120 ATOMATUS,
ATOMJSTICUS,
ATOMUS (g1. litoj.Klij; "indivizibil"),
foarte mic, indivizibil [minuscule, indivisible; winzig klein, sehr klein,

unteilbar;
minuscule, indivisible;
aprQ, nagyon kicsi, oszthatallan ;
Ma.JJeiH>KliA, H<I,!I;CJIHMblll:, Epome'IH.Wiij

ATONIA f (gr. a ,.fr", tO\IQIO


"te:tsiune"), atonie, starea de te.1siune
s~1;ul a esuturilor {atony; Atonie,
Er;;chlaffung; atonie; a tOma; arOHHII j
1122 ATOPIA ! (gr. dtoa()~ "neobinuit")
atopie, sensihllitate genetic fa de
antigeae, proteine, polen e~c. [atopy;
Atopb; atopie; atOpia; uoaH.")
1f28 ATR.4CTOPLASMA n (gr. dtpaiC~
,.fus", 1tilCJJ.Ia .,formare"), atractoplasm, subsLanta !tmdamental formal
din cariolimf in stadiul profazei
diViziunii nucleare m:itotice, dind
natere fusului acromatc (Fujii) [atractoplasm; Atraktoplasma; atractoplasme; atraktoplazma; arpOTOilllalMa]
112 ATRA.CTOSOMA n (gr. , aii'Jt,ta
"corp") (Wada) -+ atracwplasm4
1125 ATRAMENTARlUS, negru ca cer
neala (sucul ciupcrcii CoprinUII alra
mentariUII) [inky; tintenschWarz; noir
d'encre; tintafekete; 'ICpHwit xaK 'ICP
Hlfna]
1126 ATRANS.(atro), negricios, devenind
negru [becoming hlack; schwa.rzwerdend; noircissant; feketed6, feketelO;
ep&elO~it, 'ICPHOBan.dl:] -+ nigricans

1121

1127

ATRATUS, ATR!-, ATRO-, lnne-

grit, de culoare

negru bruniu
[blackencd,
dark; geschwrtzt, scllwrzlichbraun,
dunkel; noirci, fonce; feketes, Siitet;
DO"'CpHCBIIIliJt, 'ICpHO-, TEMHO)-+ mela
( atric(Jccus,

Jnchis;

atrofuscus)

no-, nigu

1128 ATROPHIATUS (gr. dtpoq~ia ,.fr


nutriie"), atro!iat, cu organele reduse,
atrofiata sau degenerate [atrophiate;
ri.l.ckgebildet, verkfimmert; atrophie;

elsalnyult, visszafejlildMt;
aTpo4nipOIWIHWI!:j
ATR.JPHYTA n pl (gr. , q~otOv
"plant"), atrofite, parazii vegetali
care cauzeaz atrolierea unor organe
ale plantelor gazda [atrophytes;
Atrophyten; atrophytes; atrof1tk;

atrofiJt,

tl29

&Tpo4rrwJ

ATROPURPUREUS, atropurpuriu,
purpuriu nchis [blackpllrple; dunkelpurpurrot, schwarzpurpurrot; pourpre
tonce; sotetblbor, s6tetbord0; TiMHo-nypnypHWA] _,. gilhagiMUJJ
1131 ATRJPUS (gr. a .,nu", tpom) ,.r
sucire"), atrop, cu poziie dreapt,
nersucit (ovul drept, cu micropilul
anat In partea epus hilului) [atropal,
atropous, straight; gorade, ungewen
det; atrope, droit; ezyenes; aTpoD
HLI.I 0 npiiMOAJ -+ .ol1hotropus
1132 ATROROSEUS, trandafiriu, rozeu tnchis [dark-rosy; dunkelrosenrot; rose
fonce; sOtetr6zsaszlnt1; TiMHO-p030BMJ:I:]
1133 ATRJRUBENS, rocat tnchis (dark
bluish-red; dunkelriHiich; rouge sembre, rougetre fonce; s6lelpirosas, s6-

113J

tetv6r{)sl6;

U3~

Thmoxpacxcto~ult)

rou inchis.[dark-red;
dunkelrqt; rouge fonce; s<HMpiros;

A.TRDRUBER

TiMlfo-xpacHWJI)

ATRJSANGUJNEUS,
atrosanguineu, rou Inchis ca singele [dark
bloodred; dunkelblutrot; rougc sanguin; sotetvervor6s; T!MHo-~~:roaaawl!:]
1136 ATROSTR!ATUS
negru
striat
[bla<:k-striped; dunkelgestreilt; a stries
noirtres; so~etcsikos; TiMKo-no:loca

1135

Tblll:)

1137

ATRJVIOLACEUS, alroviolaceu, vi

olet inchis, liliachiu in<:his [darkviolet;


dunkelviolett, schwarzviolett; violet
fond; slitet-ibolyaszlnti, sotetlila; Ti!ra-

Bo-nunondt}

1t38

ATROVJllENS,

1140

autosterilitas
ATTENUATUS, atenuat

ATRJVJRIDJS,

verde inchis, verde negricios [ dark


green, blakish-~n; dunkelgrOn,
schwarzgriin; noirtre vert; sotetzOid;
TeMUo-3eJJCHwJI]-+ dioriticus
1139 ATRYGJA 1 (gr. dtpily&t~ ',.steril")-+
1. Lent
ingustat. 2. Micorat treptat spre
baz sau spre vlrf (folium in petio/Q
attenuatum, frunza tngustat tn peiol)
[attenuate, tapered, narrowed, thin
ned; verdfinnt, verschmlert; r!!treci,
diminut\, amin ci, ef!ile; elkeskenyedll,
elnkonyodO; OTTJIH)'Tbl&, yroH'ICHifLitl:j

A.TTJ!I'GENS
ATTJNGENS (auingo), tangent, care
se atinge cu organul Invecinat {altingent, touchng; berUhrend, erreichend,
angrnzcnd; touchant; ho'zzMrO, (lszszeerO; KacaJOWHli.csr)
1142 ATYPICUS {gr. a "nu", 'l"irno.; "model"), atipic, netipic, deosebit de forma obinuit (di~iziune celular ,..")
[alypic; atypisch; atypiqlle; tipust61
eJtero, nem tipikus; nerHnlf'IHbdi] -+
allotypicus, lkterotypcus
1143 AUCTIO f __,. accrermmtum, incre-

meranzenfrucht; orange; narancs; a-

1141

nwn.tum

AUCTOR m, autor, autorul taxonului


sau al lucrrii ( auctorum ve!41rorum
seu antiquorum, al autorilor vechi)
[author, maker; Verfasser, Entdecker,
Schriltsteller; auleur; szerzO, nevad6,
ir6;. aBTOp)
1145 AUCTUARIUM n, augmentare, completare (emendatione et auctuaria coNICtri i completr'l) [augmentation,
complelion; Hinzufiijplng, Vervollstndigung; augmentahon; kieg~z.it~s,
hozzad!ls; ,II;ODOJIHCHtre)
tH6 AUCTUS (aueo}, augmentat, mrit,
comple~at [ed1tif.l aucta ediie completat) [enlarged, increased, augmented; vergroBert, vermehrt, zunehmend; augmente, grossi; b6vitett, nagyobbitott, kieg~zltett, gyarapitott;
JIODOJIHCHHhiA, pacmHpeKHYA., YMHOCCB
1144

Hblit]

tt-47

AUFUGUS- efferatus, subspontaneus


1148 AUL-, AULACO- (gr. aO~ "brz
dat") (aul~anthus, aulrJCQCarpus, aulacogonus,
auliU6phyllus) - sulcalus
AULACOSPERMUS
(gr. , mttwa
t11t9
,,smlnil"), cu seminte brzdate [furrow-seeded; furcbensa-:oig; a grai nes
cannelees; barzds magvU; 6opo3-

lleJJLCHH]

AUREUS, A VREO, AURI-, galben


auriu ( areomaculatus, aure<>striatus, auricomus) [golden-coloured, golden-yellow, gold-shining; goldig, goldfarbig,
goldgelb; dore, jaune dore; aranysdmi, aranysrga; 30JIOTHC!b!A, lonorncro-JKCnTb!A] __,. chrys-, chr?,JSO, chryuw
AURICULA f, auricul, urechiue;
apendice foliareu scurt i rotunjit
ia baza limbului foliar (Sonthus ole.raceus) sau a peiolului ( Brassica
napus) (auricle; Ohrchen, Ohrlpp
ehe:J ; auricule, oreillette; fillecske;
ywxo]
1155 AURICULATUS, AURITFS, auriculat, prevzut cu ufechiue {frunz)
[auriculate, auricled, eared; gMhrt,
getihrelt, geohrlappt; auricule; fiilecskes, f\ilezett; ywxovaTbli:t] ..... -otis,
1153

oto-

1156

Hblft)

1157

1151

AVR4.NTIACUS, AURANTIVS,
portocaliu, rou portocaliu; galben
auriu de culoarea portocalei [orangered; orangenrot, pomeranzengelb, gold~elb, rotgelb; orange, rougetre jaune,
Jaune d'or; narancsszlnd, pirosassrga,
aranysllrga, narancsvOr6s; OPllllliCeBblil,
noMepanUCB~o~ll]

1152

AVRANTIVM n, portocal, fructul


speciei Citrus llurnntium [orange; Po-

AURIGO f, aurigo, ptarea ~albenl


aurie a frunzelor (In teratologie) [aurigo; Gelbsprer.:kelung; aurigo; aurig6;
ayp~~ro]

1158

AUSTRAL-, AUSTRALIS, AUSTRO-, austral, sudic, meridional {austral-asiaticus, austro-ouidentalis) [southern; sO.dlich; austral, meridional;
deli, delvideki; JOlXHbiD] meridionalis

1159

.ll.'laToceMliiiHbiA]

115<> AUWPHYTA n pl (gr. cWM "locuire", cpo'I"Ov "plant"), aulofite, plante


care triesc tn cavitile unor organe
ale altor plante, fr s le paraziteze
{aulophytes; Aulophyten; aulophytes;
auloflt.k; aynocllHTw]

AURlCULIFOR.l:llS,
AURIFOR
MIS, auriculiform, de forma urechiuei [ear-shaped; Ohrchenf6rmig;
auriculitorme; ltilecskeszerU; ywroBJI,II-

AUTOAESTHESJA t (gr. aut~ "ln"perceptibilitate"), autoestezie, sensibilitatea plantelor la


excitaiile interne [antoosthesa; Autaesthesie; autestbesie; autoeszttlr.ia;
sui", alo9t}m~;

3BT03CTC3IDI)

tt60

AUTOALLOGAMIA f (fr -, &AJ..o,


"altul", yU~ "cstorie'), autoalogamie, indivizi tn parte autogami i
n parte alogami in cadrul aceleiai
specii [autallogamy; Autoallogamie;
autoallogamie; autoallogmia; aBTOannoralt!lUI]

AUTOATRYGIA C (gr.- d'l"~


"steril") __,. autosterilitas, adynamandria
1162 AUTOBASJD!UM n (gr. , !Jm8wv
"picioru") holobasidium
tt61

1163 AUTOBIOLOGIA f {gr. -, IUO!; "via", l.by~

"vorbire") -

idWbiolOfia

AUTOMIXIS
AUTOCARPIA f (gr. , teapn:O<;
"fruct"'), autocarpie, autogamie urmat de formarea fructului [autocarpy; Selbslfrtlchtigk"it; autocarpie;
autokrpia; asto~~:apnHll]
1165 AUTOCHORIA f (gr. , ;t<opt<o "a se
rspindi"), autoc(h)orie, rspindir<'a seminelor, fructelor i a sporilor prin
mijloacele proprii ale planlci (Klrchner) [autochory; Selbslverbrcitung;
autochorie; onellerjedes; aatoxopKll]
1166 AUTOCHORlSMUS m (gr. ),autoc(h)orism, dctaarca normal a unui
Clrgan (frunz, fruct) in urma unor
cauze interne (Fitling) [autochorism;
Autochorismus; aulochorisme; aulochorizmus j BBTOXOpHlM:]
1164

1167

AUTOCHORUS (gr.-- ),autoc(h)or, care


S4t rsplndete prin mijloace proprii
[autoch.oric; selbstverbreitet; autochore , onelterjedesu, aBToxopHwiiJ

1168

AUTOCHROMOSOMA n (gr. -, xp6J).W "culoare", aGl).W "corp"), autocromozom, cromozom obinuit de care
se prind cromozomii satelii in timpul
r;eiozei [autochromosome; Autochromosom; autochromosome; autokromoszOma j QBTOXpoMOCOMa]

1169
1170

tl74

1175

1176

1177

AUTOCHTHJNUS (gr. 6-tOXEkov


"btina") -+ endemicus, aborigenu,;
AUTOD/FFERENTJAT/0

(gr.

aUTO.; "insui", lat. differo "a se de-

osebi"), autodifereniere, proces de


dezvoltare la care unele celule ale embrionului se difereniaz morfologic
i biologic intr-o anumit direcie,
pentru a indeplini anumite funcii
speciale, fr a li influenate de conditile de mediu i de veciutatc
(Roux) [autodiflerentiation; SelbstdifferenzJerung; autodifferentiation; Onelktil6niiles j 8BTO.IIH4!4JepeKUIIBI111ll)
1171 'AUTOECICUS (gr. -, ohwc; "cas"),
autoecic, autoic 1. caro ii parcurge
intreg ciclul vital pe aceeai plant
gazd (parazit). 2. Cu frucllficaii
mascule '1 femeie pe aceeai plant
( Bryophyta) [autoecious; aut~zisch;
autecique; autOcikus; OAKOx03liHCrBeHHhlfl) _,. autoxenicus

1172

11:8 AUTOFERTJLITAS 1 {gr. -,lat. fer

AUTOFECUNDATIO f (gr. , lat.


fecundo "a fertiliza"), autotecundaie
1. Autolertilizare. 2. l'olenizare direll urmat de fecundare [autofecundation, seU-fertilization; Selbstbelruchtung; autotecondation ; lmmegtermekenyiiles; caMOOWIO.IIOTBopeRJie]
-+ au!oferrilitas, mychogamia

1178
1179

tilitas "rodnicie") -+ autofecundatio


AUTOGAM/A 1 {gr.-, "Y<l~ "cs
torie"), auto~;tamie, autopolenizare eu
polenul accle1ai flori [autogamy; Autogamie, Selbstbestubung; autogamie: Onmegporzs, magamegporzs;
astoraMHJJ]
AUTOGAMICVS,
AUTOGAMVS
(gr. --), autogam, autolerlil; care se
polenizeaz cu polenul propriu (floare.......,) [autogamJC, autogamous; selbstbesta.ubend, selbstberruchtend; auto
game, autofertile; OnbeporzO, magamegporzMO, Onmegterm6kenyal6, autogm; asroraMHhlit, caMocflepTKm.awR.t
_,. homoclinus
AUTOGElVESJS 1 (gr. -. y,;vro1.;
natere"), autogenez
J. Re;>rodu~ere prin polerml propriu. 2. Dezvoltare autonom, indeper~rlent de lumea
exterioar (Plate). 3. G-..:~eraie spon
tanee [autogenesis; Autoge,\e:>e, Selbst
entwicklung; autoge.lese; autogene
zis j aBTOfeJIC3]
AUTOGElVETICUS, Al1TOGENJ.
CUS, AUTOGENUS (gr. --), autogen,
autogcnelic J. Rezu.tat prin autogeflez. 2. Cauzat de factori interni
~micrile autonome ale unor frunze)
rautogenic, autogenous, selfdcrived;
autogen, auto~netisch; autogene, autogenetique; autogen, autogenetikus;
a.BroreHH&dl:, aaroreHetH~ecKtdtj
AUTOGENOTYPICUS (gr. --, ti>IW<;
,,model") -+ isogenotypicus
AUTOGONI-:J. 1 (gr. -, "{0ro<; "urma")
-+

1t8J

1181

autogenes1s

AUTOHOMOGAMIA f (gr. -, 6JJ61;


,acelai", -yd~c; "cstorie"), autohomogamie, autopolenizare excepio
nal (la plantele chasmogame) [auto
homogamy; Autohomogamie; autoho
mogame; autohomogmia; astorOMO

'"""']

AUTOINFECTJO C (gr. -, lat. inficio "a corupe"), autoinlecie, rein


rectarea planlei gazde prin paraziii
si proprii [autoinfection; Selhstansteckung; autoinfection; Onfert6z6des;
3BTODH!fieiU.\Hll)

1182

AUTOLYSIS l (gr. , 1<-Ucnc; "dfflcompunore"), autoliz, desintegrarea


celulelor sau a esutului sub aciunea
enzimelor autogene [autolysis; Auto
lyse; autolyse; autolizis; a.BTO.Ilii:J}

1183

AUTOMJX/8 t (gr. , J.11~t.; "amestecare"), automixie. 1. Proces de au

AU TOMORPHOSJ S

tofecundare la care copuleaz doi


gamei sau doi nuclei sexuai de
acelai sex sau indeaproape lnrudii.
2. Autofertilizare obligat [automixs;
Automixs; automixis; automixis; aaTOMHKCHc]
HBla AUTOMORPHOSJS 1 (gr ., 116pcpmcno; ,.formare"), automorfoz, morfoz
condilionat de factori interni (Pfeffer) automorphosis; Automorphose,
Eigengestaltung; automorphose; automorfOzis; aaTOMoP4Joo]
1t85 AUTONASTIA f (gr. -, vao"t<; ,.pre
sat"), autonastie, nastie autonom;
curbur datorit creterii inegale a organelor datorit unor cauze interne
(De Vries) [autonasty; Autonastie;
autonastie; autonszta; UTOHacmll]
tt86 AUTONYCTINASTICUS (gr. , vll!,
vt~ "noapte", -), autonictinastic,
care in mod SJi'Ontan li ia poziia
obinuit din t1mpul nopii (ex. de
"somn" al frunzelor) indiferent de influena gravitAii i de planul verti
cal sau Inclinat al plantei (Fischer)
[autonyetinastic; autonyktinastisch;
autonyetinastique ; autoniktinsztikus ;
aBTOlUD:TBH&cTH'IeaJIA]

1187
1188

1189

U90

1191

AUTONYCTJTROPICUS

(gr. ,

1:pom'j ,,rsucire") -+ autonyclimuticus

AUTONYMJA 1 (gr. , llvuj.K& "nume"), autonimie, publicarea unui taxon nou care ou include tipul numelui
corect a1 t.axonului de rang imediat
superior impune crearea automat a
numelui unui alt taxon de acelai
rang, care include acest tip (autonymy; Autonymie; autonym1e; autonlmla; aBTOHBMIIll]
AUTOOECOLOGJA f (gr. , oh:~
,.casA", ~ ,.vorbire"), autecologie
1. Studiul relaiei indivizilor unei
singure plante sau specii cu mediul
ambiant (SchrOter). 2. Ecologla organismului individual (Turesson) [autecology; AutOkologie; autlkologie;
autOkolOgia; aynrronoi1lfl] -+ idioouologia
AUTOORTHOTROPISMUSm (gr. -,
.,drept", tpom') ,.rsucire"), autoortotropsm, tendin a organelor de
a crete In linie dreapt (Czapek)
[autoorthotropism;
Autorthotropismus; autoorthotropisme; autoortotropizmus; aBTop-rOTpollii3M]

"

sitisme; autoparazitismus; asTonapa3HTHCM]

AUTOPARASJTUS m (gr. -) autoparazit, parazit dezvoltat pe un alt


parazit [autoparasite; Autoparasit; autoparasite; autoparazita; aaTonapa3HT]
1ES AUTOPARTHENOGENESISf (gr. -,
-n:apetvoo; "virgin", ytvscno; .,natere"),
autopartenogenez, partenogenez sub
aciunea unui stimulent fizic sau chimic [autoparthoaogcncss; Autoparthenogenese; autoparthenogenese; autoparteilogenezis; aBTonapTeHoreHe3]
119~
AUTOPELAGTCUS (gr. , -n:t"-ayoo;
"mare"), autopelagic, care triete permanent rn stratul superior al apelor
mrii (plam!ton ,.....) (autopelagic; autopelagisch; autopelagique; autopel
gikus; llBTODCJlarH'ICCKHft}
1195 AUTOPHYLLOGENIA f (gr. -, qnl"-
M>v "frunz", yt~ "urma"), autolilogenic, dezvoltare a unor frunze
din lamina altor frunze [autopbyllogenr; Autophyllogenie; autopbyllogt\me; autofillogilnia; asTO!f>HlUioTeBIIll]
1196 AUTOPHYTON n (gr. -,
"plant"), autofit, plant autotrofl
care se nutrete pe calea fotosintezei
direct din materie organic. [autophyte; Autophyte;. autopbyte; autofi ton j IUIT04JBT]
1197 AUTOPLASIA f (gr. -, Jd..acr"tOo; ,.modelat") -+ autodifferenliaJio
1192

~Ov

1198

AUTOPARASITJSMUS m (gr. -,
.,parazit"), autoparazitism,
parazitare pe un alt parazit (autoparasitism; AutoparasittSmus; auto para-

--.

chloroplasttun

AU1YJPOLLJNATIO f {gr. -, lat.


pollen .,praf fin"), autopolenizare, pole
nir.are diNlct cu polenul propriu, Ia
florile hermafrodite [autopollination,
self-pollination; SelbsthestA.ubung; autopollio;.,tioo; Oobopon>, magmagporzs ; caMOOOWDCKHC)

1200 AUTOPOLYPWJDJA 1 {gr. -, 1t0.ilo;:

.,mult", li~ "singur"), autopoli


ploidie. multiplicare a garniturilor cromozomice omoloage prin ncruciarea
indivizilor aceleiai specii (Kihara}
[autopolyploidy; Autopolyploidie; autopolyploJdie; autopoliplotdia; aaTono.mmnoJJ.aJlll)

hp~

Kaponoo;

AUTOPLASTUM n (gr. ), autoplast, granul de clorofil (autoplast;


AutopJast; autoplaste; autoplasztum;
aBTOIIJiaCT]

1199

1201

1.

AUTOPOTAMICUS (gr. -, rromp;


.,riu"), autopotamic, care prosperi In
ape curgtoare (planeton ...._.) [autopotamic; autopotamsch; autopotamique; autopot.amikus; aBTonoraMB.'IecuA]

93

AUXOBLASTUS

1202 AUTOREGULATIO f (gr. , lat. re


gulo "a reglementa") regulario
1203 AUTOSCOLIOTROPICUS (f.!:- -m:o
)"tb<;

1218 AUTOTROP/SMUS m (gr. , tpom't

"rsucire"), autotropism 1. Tendint


a organelor de a crete In linie dreapt.
2. Capacitate a plantelor de a-i re
dobindi poziia lor natural, dreapt
[autotropism; Autotropismus; auto
tropisme; autotropizmus; asTOTpO

.,curbat", 'fPom'l ..rsucire '), auto-

scoliotropic, cu autotropism la care


prganele cresc In direcie de linie
curbaUi. (Czapek) (autoscoliotropic; au-

toskoliotropisch;

auloscoliotropique:

autoszkoliotrOpikus;

DHb1it]

aarocroJDIOTpo-

1204

AUTOSOMA n (gr. , <n1)pa "corp"),


autozom, cromozom tipic i normal
(Montgomery) [autosome; Autosorn;
autosome; autosz6ma; aaTocoMa]
1205 AUTOSPORA 1 (gr, -, mrop{t "s
mini"), autospor, aplanospor format
In celula pa.rental, asemntoare acesteia
(Chlof'Oei)Ceales)
(autospore;
Autospore; autospore; autosp6ra;

"""']

AUTOTYPUS m (gr. -, 'tinroc; "model"), autoti{', tipul taxonului sta


bilit de lnsua autorul acestuia [auto
typus; Autotypus; autotype; auto
tipus; aaronm]
1215 AUTOXENICUS
(gr. - , ~vo.;
"gazd") -+

1216

BBTOCDOpa]

1206

1207

1208

1209

1210

1211

1212

AUTOSTERILITAS f (gr. -,lat. sterllilas "sterilitate''), autosterilitate. autopolenizare neurma~ de fecundare


[autosterility; Selbsterilitlt; auto.sterilite; OnmeddOseg, Ontermekiiletlenseg; aBTOCTepHJibHOCTb]-+ adynaman
dria, autotrygia
AUTOSYNAPSIS f (gr. -, oiiVUII't~
,,unire") -+ autosyndesis
AUTOSYNDESIS f {gr. , cr6v3sot.;
"unire''), autosindez, tmperechierea
filamentelor cromozomale de aceeai
.origine paternal Jn meioza unui hibrid (Ljungdahl) [autosyndesis; Autosyndese; autosyndese; autoszindezis; 8BTOCHH.Ile3] -+ autosynapsis
AUTOTETRAPLOIDJA l (gr. , ta-rpcuO.. Co~ "de patru ori"), autotetraploidie, tetraploidie format din dedublarea aceluiai stoc diploid de cromozomi {Dangeard) [autoletraploidy;
Autotetraploidie; autotctraploidie; autotetraploidia; aBrOTCTpannoll,!UUI]
AUTOTOMIA l (gr. -, -r6~11 "tiere"),
autotomie, desprindere spontan i
natural a unor organe [self-amputation; Selbslverstiimmelung; autotomie; Onmegcsonklts; aaroroMIOI]
AUTOTOXIIVUM n (gr. -, -ro~tK6v
.,otrav"), autoto.xin, substan to.xic seCl'ctat de organismul propriu
[autotoxin; Autotoxin; aulotoxinc;
autotoxin; asTOTOXCIIH]
AUTOTRJPH/A f (gr. -, tpOipil "nutriie"), autotrofie, capacitate a plantelor cu clorofil de a-i produce singure materiile nutritive [autotrophy;
Autotrophie; autotrophie; autotrOCia,
O:J.eJits j UTOTPO!ItHOCTL]

1217

1218

1219

1220

1221

auwecicus
AUTUMNALIS, autumnal, de toam
n 1. Care lnfiorete sau se dezvolt
toamna. 2 . Referitor la forma 4e
toamn a unor plante [autumnal;
herbstlich; automnal; 6s.zi; OCCHHHR]
AUTUMNATIO t, autumnaie, influena anotimpului de toamn asupra
vegetaiei (maturaia fructelor, gl
benirea i cderea frunzolor etc.)
[autumnation; Autumnation; automnation; autllmnciO; lUJT)'MH&lJ,Jlll]
AUTUMNIXANTHINUM n (lat.
autumnus "toamna", gr. l;av&o.;
"galben"), autumnixantina, pigmentul
care coloreaz toamna lrunzele tn
galben (Staats) [autumnixanthin; Autumnixanthin;
automnixanthine;
autumnixantinum; aBT)'MHHtta.HTHH]
AUXANOGRAPHOJV n (gr. a~\101
"a crete", ypU:qKl) "a scrie"), auxanograf, auxanometru care nregistreaz
automat creterea plantelor [auxanograph; Anxanograph; auxanographe;
auxanogrf; asxcaHorpaljlJ
AUXANOMETRUM n (gr. -, pttpov
,,msur"), auxanometru, aparat pentru msurarea creterii plantelor [a:uxanomoter; Auxanometer, Wachstumsmesser; auxanometre; auxanometer,
n6vekod&smero; ast:eaHOMerp]

AUXESIS f (gr. a~flO't' "cretere") accrementum, incrementum

AUXILIARIS, auxiliar, accesoriu,


(nucleu) [ auxiliary; heltend,
akzessorisch, auxiiHI.r; auxiliaire; seglto, jrulekos; BCIIOMoraTtlJlbJiblit]
1228 AUXINUM n (gr. a(l~Ji\101 "a crete"),
auxinil, hormon activator al creterii
plantelor [auxin; Auxin, Wuchsstort;
auxine; auxin; ayKCHH]
122" AUXOBLASTUS m (gr. -, PMicrt6~
,,lstar"), auxoblast, lstar de cretere
servind la tnmulirea vegetativ (Kirch
ner) [auxoblast; Vermehrungssproll;
1222

ajut tor

ACXOCYTJS

2. Unghiul format de un organ cu

auxoblaste; nl)vekedC.Si sarj ; aytcco-

6nacT]

1225 AUXOCYTIS, -!DIS f .(~- -, ~~:lrw;


"cutie") (lee)-. amirocyiJ.S, oocyfis,
sporocyfis, spermatocylis

1226 AUXOSIS f (gr. -), auxoz, modificare


a creterii normale a organului {Massart) [auxosis; Auxose; auxose; aux6zis; ayxco3]
1227 AUXOSPORA f (gr. -, CNCopd "s
mn"), auxospor, spor de cretere
(Dialomeae)
[auxos[Jore;
Auxospore, Wachstumspore; auxospore;
auxosp6ra, nl):eszt6sp6ra; ayKcocnopa]

t240

t241

...... auxozygota

1228 AUXOTONICUS (gr. -, 1"6~ "tensiune"), auxotonic, cauzat de cre


terM tensiunii de turgescenj (mi
care) [auxotonic; auxotonisch; auxo
tonique; auxot6nikus; ayKcoTOMH
'!ecKHlt)
t229 AUXOZYGOTA f (gr. , tuy(!)t6o;
"reunit") ...... au:rospora
1230 AVELATUS, fr velum (Fungi)
[avelate; schleierlQS; sans voile; ra.
lyoltalan; 6e3 noKpLIBana]
1231 A VELLANEUS, avelaneu, de culoarea brunie a fructelor de Corylus
aPellana [drab; haselnuB-braunlarbig;
bruntre de noisette; mogyor6barna;
cepo-xopH'IHeBW.Il:]

t232 AVENIUS, fr nervuri sau vinioare


[veinless, unveined; aderlos, ungeadert; sans nervures; crezetlen; 6er
liCJ1nKOBIdl:)
1233 AVERSUS, AVERSI-, Intors, opus
(ave,.,iflorus) raverse, turned back or
away; abgekehrt, abgewendet, entgegengesetzt; detourne, oppose; elfordult, ellentetes; OTBpaJU.ellHblii]
l23i AVICULARIS, psrcsc, consumat
de psri [avicular, for birds; als
Vogelfuttcr dienlicb; a\iculaire; madrnak vaiO; nTil'IJtii]
1235 AVOLANS (ai'Olo) zburtor {spori)
[flying; fortfiiegend; envole; repiil6;
OTJieTaiOlUidl)
1236 AVULSUS, smuls, ndeprtat, separat (extirpated, separated; abgerissen,
losgerissen; arrache; leszakasztott, le.,.lasztott; OTOPB!IHJtblii, copBaHHbiA)
1237 AXIALIS, axinl. care aparine axei
(floare) [axial; achsenstndig; axiale;
f{'ngelyi; ocesoii]
1238 AX/LIS ..... axialis
123i} AXILLA 1, axil 1. Subioar (a
frunzei, ramurii sau a nervurii).

1242.

t2.43

1245

t246

t247

1249

1250
1251

axa pe care este inserat (axil, axilla;


Achsel, Astwinkel, Aderwinkel, Blattwinkel; aisselle; Mnalj, B.ghonalj, leveJh6naljd, erzug; n.llyxa
AXILLARIS,
AXILLI-, - AXJLLANS, axilar, situat sau rezUltat In
axil ( axillifloru.s) [axillary; achsenwinkelstndig;
axillaire; hOnalji;
n:uywHwA]
AX!ODROMUS (gr. ~v "ax",
0p01J0~ "fug"), axiodrom, cind ll{'l'
vura teriar este paralel cu cea
secundar ( ner~>aie :::::) (axiodromous;
lngslufig; axiodrome; prhuumo
san futQ; akCHOll.poMHNII)
AXIS m, ax, linia real sau imaginar care trece prin centrul i de-a
lungul unui organ (prin frunz,
floare) [axis; Achse; axe; tengely; ocbj
AXOGAMIA r (gr. , ya110o; "cs
torie"), axogamie, prezena organelor
de reproducere pe tulpina frunzoas
(ct. Jackson) [axogamy; Axogamie;.
axogamie; axogmia; a~raMKR)
AXOSPERMUS {gr. -, CNCtp~ "s
ntnj;"), axQSperm, cu placentaie axilar
(o~>ul,....) [axospermous;
axo
sperm ; axosperme; axospermikus;
oceBOCeMlll!Hbl.ll.)
AZONALIS, AZONUS, azonal, nezonat, fr zon concentric (azonal;
giirtellos, ungegiirtelt; a zonal; Ovezetlen; aJOHilJibHbl.ll.]
AZOTUM n, azot, gaz ce intrd In
componena aerului atmosferic, atlat
in plante sub form de compui
[azote; Stickstoff; azote, nitrogEme~
nitrogen; uoT]
AZOTOBACTERIUM n, azotobacter, bacterie aerob care fixeaz azotul
atmosferic [azotobacter; Nitrifikazons
baklerium; azotobacter; nitritikiO
bakt6rium; uoTo6anep]
AZUREUS, azuriu, albastru-azuriu;
de albastru! cerului [azure, sky-blue;
azurblau, bimmelblau; azure, bleu
de ciel, azurkek, egszinkk, vil
gosk6k; nuopeBJ.IR, na3YPKhlll]
AZYGOMORPHUS (gr. a "nu", /;lii'O/;
"jug", J.IOPIPli "torm") _,. asymmetricus
AZYGOSPORA f. (gr. -, u~topCt ,,s
mn") ...... pseutkzygospora
AZYGOTA f (gr. --), azigot, zigot
rezullat fr fecundaie, prin par
lenogenez haploid, la Phycomycetes
(Saccardo) [azygote; Azygote; azy
gote; azigOta; a3iolrOTa]

B
1

BACCA bac, boab; fruct indehiscent, cu pericarpul crnos sau zemos, cu epiderma subtire, cu una
sau mai multe semine (Vitis) [berry:
Beere, Beercnfrucht; baie; bogyO,
bogyOtermes; llto.t~a]

BACCA SPURIA- pseudobacca


2 BACCACEUS, bacacM, de forma sau
natura hacei [baccaceous, berry-shaped, bacciform; beerenartig, beenmlOrmig; baccace, bacciforme; bop:yOszerU,

bogy6

alakU; ltro.D.OBifli.HbtR,

uriformis
3 BACCATUS, BACCIFER, bacifer,
care produce sau poart bace [baccate,
berried, berry-bearing; beerentragend ;
baccifl!re; bogy6s, bogy6term6; lltOllO
.llrOllOo6pa3Hbfit]

--+

HOCifbiA]

BACILLARIS, BACILLJFORMTS,
baciliform, tn form de bastona5 sau
de bacil (bacillar, bacilliform, rodshaped; stbchenfOrmig, bazillenfOrmig; bacilliforme; bacilus alakU, pl
cika alakU; llllJIO*IIWBII.llHhiA]
5 BACTERIICIDUS (gr. lkl:Knlp!oY
"bas;ona", lat. caedo "a ucide"), bactf'ridd, care distruge bacteriile [bactericidal; bakterienvernichtond; bactBricide:
baktBriumoM; 6ar:epm,nt~n~o~AJ
6

BACTER/IFORM lS, bacteriform, de


forma bacteriilor fbaclerium-shaprd:
bakt('rienfOrmig; bactBriforme; hakIBrium alakU; 6aKTepneo6punwH]

BACTERIOCECIDIA n pl (gr. -,
11'1111'1<; "gal"), bacterioc~Jcidii, hiperlrofii cauzate de bacterii [bacteriocecidia; Bakteriozezidien; bacteriocl'ddies: bakteriorecidiumok: 6aKnpnoueun.aHA]

BACTER!OLOGJA f (gr. -, 6yoc;


.,,orbire"), bacteriologie, studiul bal'trriilor [bacteriology; Bakteriologir;
bactBriologir; baklerio16gia; 6anepHO,lorn11]

BACTERIOLYSJS 1 (gr. -, 1..ixn<;


"descompunere"), bacterioliz ,desrom-

puneNla bacteriilor sub influena bacteriolizinei [bacteriolysis; Bakteriolyse; bacteriolyse; bakteriolizis; 6aK

Teplf0Jllt3J

10

11

BACTERIOPHAGUS (gr. -, qiO:y(l)


,,a minca"), bacteriofag, care ragociteaz sau lzeaz bacteriile (bacteriophagous; bakteriophag, bakteriem"'rnichtend; bacteriophage; bakhiriumOUi; 6atrrepK~]
BACTERIORRHIZA f (gr. -, pu;a
"rdcin"),

baclerioriz,

simbioz

intre rdcinile unor Uguminosae i


bacteriile lixatoare de azot ( Rhiwbium rculicico/a), cauzind nodozilii
ile rdcinilor acestora [bacteriorrhiza; Bakteriorrhize; bacteriorrhize;
gyOkirgiim6; 6anepHopHla]
12 BACTER/OSTATICUS (gr. -, cJtlltl
K6<; "opritor"), bacteriostatic, care
opre!jte reproducerea bacteriilor (antibiotice) [bacteriostatic; bakterioslatisch; bact6riostatique; bakteriosl 3.tikus; 6anepHOCTaTH'lecKHA)
13 BACTERIOTOXJNUM n (gr. -,
tcX!tKOv "otrav"), bacteriotoxin:l,
loxin produs de bacteriile patogene
[bacteriotoxin; Bakteriotoxin ; bacHriotoxine; bakteriotoxin; 6axnpnoTOKCKK)

i4

BACTRO- (gr. fklK:tpov "baston")(ba~


trosporus) -+ baculiformis

15

BACULATUS,
BACUL/FORMIS
(lat. baculum "baston"), bacullform,
n form de bastona (cromozomi,
spori, celule) [sHck-shaped, rod-like;
stbchenfOrmig; haculiforme, a forme
d'une baguetle; p.lcikaszerll; na.'IO'iKOBH,IlHWti:)

16

BADI-, BADIUS, brun Inchis, lnun


(badipus, badispinus) [dark
reddish-brown, chesnut-brown; dunkelbraun, rOtlichbraun, kastanienbraun; brun lonce, hai, brun chtain;
sotetbarua, voroses barna, gesztenyebarna, pejszlnii; KopH'IHCB(N:awTaHoroiatic

Bblii, TeMHOKaWT3HOBblil:, rHe,llOii]

BALAN!t7

rbalm, balsam; Balsam, Balsamharze,


Weichharze; baume; balzsam; tiaru.-

BALAN!-, BALANO-, -BALA1VUS

(gr. fW,avoo; "ghind"), de ghind


(balani(er, bo.larwcarpus, microbo.lanus)

[acorn-; eirhel-; de gland; makk-;


lJCeny.z~e.]

t8

BALANOGRAPHIA f (gr. , ypfupro


"a scrie"), balanogralie, studiul i
descrierea ghindelor i a stejarului
[balanography; Eichenbcschreibung;
balanographie; tl!lgytan, makktermesek tana: 6an:anorpacj)Hll]
19 BALANUS f (gr. -), ghind, fruct
uscat, monosperm, indehiscent (Quer
cu) [acorn; Eichel; gland; makk,
makktermes; lKeJJy,n;~>]
20 BALAUSTA f, BALAUSTIUM n
(gr. fkU.aOOnov "lioaroa do Punica"),
balaust, rodie; fruct pomaceu indehiscent, multisporm (Punica granalum) [balausta; Oranatapfel; balansle;
grntalma; 6ana)CTa, rpanaT]
21 BALLISTAE t pl, BALLOCHORES
1 pl (gr. paJJ..co "a arunca'', X<DPtO)
"a se rsplndi"), ba1isle, balocore,
plante sau fructe la care diseminarea
are loc printr-un mecanism propriu
de expulsare (Ecbollium) {catapultplants; sling-fruits; Ballisten, Ballochoren, SchleuderlrOchte: ballistcs,
ballochores; parittyAzO nOv.inyek,
parittyz6 terme&tl. novenyek; 6a.n

29

BARBELLA TUS, BARBELLULATUS, BARBULATUS, harbelat, cu


smoc mic de peri sau cu smoc de peri
scuri (barbellale; kleinbrlig; barbel18; kiss1.akanu; MCJJKo6opO.Il'lan.IA)

So

BAROCHORIA r (gr. PdPoo; "greutate", xcopto> "a se rsplndi"), baroc(h)(lrie, autoc(h)orie pe arealul propriu
datorit gN!Utii fructelor i a seminelor (Quercu.s) (barochory; Barochorie, Selbst~rbreitung durch Fruchtengewicht; baroch(lrie; baroch6ria,
tlnelterjedes a termts.sek slilya Alta!;
6apoxopx11]

SI

BAROAtETRICUS (gr. , pstpho


"a msura"), barometric, sensibil Ia
c(lndiiile atmoslerice (plante) [barometric; barometrisch; bar(lmetrlque;
bar(lmetrikus, id6jr.st jelz6; 6apo-

JIOXopawe pacTeBHll]

22

BALLISTICUS {gr. -), balistic, diseminat prin arunrare (fructele de Impatien8, Tropa(J()lum) [ballistic; ballistisch, schleudernd; ballistique; parityty.z6;

2S

BALWSPORA f (gr. -, cmopit ,,s


bai(lspor, ascosp(lr aruncat
prin mecanism pr(lpriu [baiJosp(lre; BaiiCISpore; ballospore; parittyz6sp0ra;

24

MeTpH'IecJmlt]

S2

BLI6pacw&a10W.Idl:}

mln"),
din ase

tiiUIJlHCTOCDOpa]

BALSAMEUS,
BALSAMJCUS,
BALSAMINEUS (gr. f}(t}..auJIOv "balsam") balsamic, od(lrant [balsamic;
balsamisch, balsamduftend; hal.samique; balzsamos, halzsam-illatU; 6;uu.-

26

BALSAMJFER, BALSAMIFLUUS
(gr. -, lat. fero "a duce", fiU() "a
curge"), balsamifer, care secret balsamuri (vase conductoare la Conifcroe, MyrWceae) [balsamiferous, producing balsam; balsamliefernd; bal.samif&re, secr!Hant de baume; balzsamot
term6; 6aJih3aMoHocnwlt] -+ wlui(er
BALSAMUM n (gr. -), balsam, excu miros specific ( Abie11
balsamea, Myroryon bal11amum, etc.)
creie vegetal

BAROTAXIS f (gr.-, W.l;~ "ordine"),


barotaxie, reacia locomotorie a organismului in funcie de presiune
[barotaxis; Barotaxis; barotax1e; bar(ltaxis j 6apOTBKCHC]

33 BAROTROPISMUS m (gr. , tpmn'l


"rsucire"), barotropism, micri de
curbare sub influena f(lrei do gravitaie (barotropism;
Barotr(lpismus;
barotropisme; barotropizmus; 6apoTpoDH3M]
S'o

3aMH'ICCXHii]

25

""1

-BAPHUS (gr. fla~ "cui(lare") (heterobaphus) -+ coloratus, tinctus, chromalo, -chromus, -chrous
28 BARBA TUS, BARBI-, barbat, prevzut cu smoc de peri lungi ( Melampyrum barbatum) (barbi(er, barbinerrius) [barbate, bearded; brtig, barthaarig; barM, barbu; szakllas, ~za
k.llsz6ros; 6opoli'Ulntli] -+ pog1us,
pogorw-, pogonoplwrus, mystaceus

27

BARYMORPHOSJS l (gr. flapUc;


"greu", p6~c; "formare"), barimorfoz, influena ffi(lrlogeneticli a
forei de gravitaie asupra organelor
{Sachs) [harymorphosis; BarymorphCISe; barymorph(lse; barimorfOzis;
6apHMop.P03]- geomorphrnis

S5

BASALJS, BAS!-, baza!, aflat tn


partea inferioar a organului (nervuri,
stile, placentatie) (basianthus, basilaIUS) [basal, basilar; grundstndig;
basal, hasilaire; alsO, alapi, tMIIO;
OCHOBHoft, 6aJIUli>Hidlt, mooaoft}-+ basilaris "

BASTARDOCARPIA
BASJDIALIS (gr. fMim.5IOV "pihazidial, care aparine bazidiei (strat) [basidiaJ; basidia1; basidial; bazidilis; 6a3HJIHaJJbllldil.]
37 BASIDIOCARPUS m (gr. , t~:UP!f6:;
"fruct"), bazidiocarp, organ de tructiticatie care produce bazidiospori
( Basidiomycetes) [basidiocarp; Basidiokarp; basidiocarpe; bazidiokrpium; 6aliUUIOXapn)
88 BASIDIOPHORUM n (gr.-, fPOp&m
.,a purta"), bazidiofor, suportul bazidiilor [basidiophore; Basidiumtrger;
basidiophore; bazidiumtart6; 6a3H,aHCHoceu]
39 BASID/OSPORA f (gr. -, Gllopit
,,smfn"), bazidiospor, spor format
pe bazidie [basidiospore; Basidiospore;
basidiospore; bazidiosp6ra; 6a3li.IIIIO
36

coru"),

cnopa] -

40

48

49

50

eCIO$pora

BASIDIUM n (gr. -), bazidie, celul


special productoare de spori ( Basidiomycet4Js) [basid, basidium; Basidie; baside; bazidium; 6:nnJIHH]
BASIFIXUS, bazifix, fixat la baz
(anter) [basifixed; am Grunde befestigt; basifixe; alapi r.Ogzit~sU;
DpHkpCWlEHHwlt OCHO:SauueM)

42

BASJFUGALIS, BAS/FUGUS, bazifugal, care se dezvolt de la baz


spre virf (flori, frunze, ramuri) [basifugal; hinauflaufend; basifuge; bzi
fue;ti.lis, csU.cs fele halad6, alaph61
kimdulO; sepxo6exan,Tit] - acropetalis, acrodromus

BASIGAMIA f (gr. JM;av; "baz",


YlillOo; "cstorie"), hazigamie, fecundaie la care tubul polnic ptrunde
in sacul embrionar prin regiunea a
Jazei {Alchemilla) [basigamy; Dasigamie; basigamie; bazigmia; 6aJH-

51

52

53

54

raMHll]

BASIGYNIUM n (gr. , "f\lvTI "fe


mei~"), baziginiu, suportul pistilului
ridicat deasupra nivelului de inserie a unor verticile tlorale { Lychnis)
[basigynium; Stempeltrger; hasgyne;
termOalap; 6a3HntHHA)

45

BASILARIS-+ basalis

46

BASILATERAL/8, badlateral, ae
zat lateral la baz [basilateral; basisseitenstndig; hasilatt!ral; alapi oldaJCek'l'tlsU; OCHOBH060XOB01t)

47

BAS/LATUS, cu baza lit (perii


la Urtica dioica) [basilatus, wilh
broad base; breitgrlindig; a base
large; szeJes aJapU; WHpOKOOCHOBHbli!.)

BASINERYATUS, bazinervat, cu
nervuri divergente de la baz [basi
nerved; grundoervig; basinervie; alap
jlOJ 1 erezett; OCHOBJIOliOillbKOBan.tll:)
BASJNYMUM n, BASIONYMUM
n (gr. -, 6vollU ,,nume"), bazionim,
nume de baz; primul sinonim al
crui epitet a fost meninut in combinaia valabil in prezent al taxo
nu!Ul (Deschampsia flexu;,sa (L. 1753)
Trin. 1886, cu bazionimul Aira f/exuosa L. 1758) [basionym, epithetbringing synonym; Basionym, Epitheton liefernde Synonym; basionyme,
synonyme porteur de l'lipUhete; bazionim ;6a30HHM)
BASIPETALIS (gr. , lat. peto "a
se Indrepta spre"), bazipotal, care
se dezvolt sau este orientat de la
virf spre baz (ordinea de deschidere
a florilor din unele inflorescene)
[basipetal; basipeta1, herablaufend;
basipetal, basipl:!te; bazipetlis, alap
tele irnyul6; 6a1unCTaJJioHWA] -+ acrofugalis
BASIPHILUS (gr. -, q>Itf:o "a
iubi"), bazitil 1. Care prefer soiurile
bazice. 2. Cu alinitate pentru coloranii bazici (basiphilous; basiphil;
basiphile; bzifl; 633H4mJn.Hwit]
BASIS r (gr. -), baz, partea interioar a organului (a frunzei, a laminei) {basin versus spre baz) [base;
Grund, Grundflche; base; alap, \"ll,
als6 rCsz; OCHoBa]
BASISCOPICUS (gr. -, atcowfm "a
privi"), baziscopic, privit de la virf
spre baz [basiscopic, looking towards
the base; grundsichtig; basiscopique;
alap rele nezo; 6a3HCKOmi'IecKuA]
BASJSOLUTUS, cu baza liber, neaderent [basisolutus; treigrundig, am
Grunde frei; basisolute; szabad alapil;
HOBHoc:sotiO.IlHbllt}

BAS/TONUS (gr. -, t6voo; "vigoare"),


baziton, cu dezvoltare mai pronuntat
n partea baza1 [basitonous; basitonisch; basitone; bazit6nikus; 6a3H
TOHII':ICCKIIii)
56 BASONYMUM n (gr. -, Ovo11a "nume") -+ basionymum
57 BASOPHILUS (gr. -, 11Mco "a iubi")
--+ basiphilWJ
58 BASTARDOCARPIA r (it. bastardo
.,corcitur", gr. tcap7tO<; "fruct"), bastardocarpie, formarea fructului la
hibrizi [bastardocarpy; Bastardokarpie; bastardoearpie; bastardokrpia;
6aCT8PJIOI"BPIIB")
55

BASTARDOGAMIA
59
60

BASTARDOGAMIA f (it.-, gr. ~


- kybridogamia
BATHYALIS, BATHYBIGUS {gr.

"cslitorie")

Pa~ "adincime"), batiai; aflat In


regiunea de mare adincime a mrilor
(200-2000 m) [bathybic; bathial;
bathyal; hatilis; 6aTHam.tWA]
61 BATOGRAPHIA t, BATOLOOIA t
(gr. ~ "mure", ypd.,a> "a &lll'ie",
Mrro10 "vorbire, studiu"), batografie,
batologie, studiul i descrierea speciilor de Rubus (batology, batographr;
Brombeerbeschreibung;
batolog1e,
batographie; szedertan; 6arorpatwJ,
6aT0110I'BJI]

62

BIA/OMETAMORPHOSIS f (gr.
Pia10o; "fortat", Jl&tupbMICOCJu; "transformare"), biaiometamorfoz, transformri anormala sub influena unor
factori neobinuiti (Lotsy) [biaiometamorphosis;
lliaiometamorphose;
biaiometamorphose; biaiometamorfOzis j 6aaHOMeTaMOp41oJ]
73 BIAJOMORPHOSJS f (gr.), hiaiomorfoz, morloz normal sub influ.
ena unor factori obinuii (Lotsy)
[biaiomorphosis; Biaiomorphose; biaiomorphose; biaiomorfOzis; 6n:ao72

MOp$oo]

7~

BATRACHOSPERMUS {gr, ll{ttpaX~ .,broasc", O'lttPJ.K& ,,smin"),


hatracosperm, asemntor cu oule de

(batrachospermous; froschlaichAholich; hatrachosperme; Mkatoja&szerii; nllryno:oc:eMmtnw.ll:]


63 BECHICUS (gr. PllXtKO;"bun contra
tusei"), folosit Impotriva tusei fcoughstilling; hustenstillend;
Mchique;
kiihOgk elleni; JipOTIIBOWIICJlldlbl.lt]
6~ BELLUS trumos [beautiful; seMn;
joii; szep; q)acHBWI)--. pukker
65 BEWPHYLLUS (gr. fltO~ ,,sgeat,
lance", .UU.Ov "frunzA'')-. stJCittifo
broate

lius, lancifolius

66

67

BENTHALIS, BENTHICUS (gr.


Pt~ "adincime, fund"), bental,
care triete pe fundul lacurilor sau
al mrilor [benthal, benthic; ben
thisch; ben thaie, ben thique , ben tlis,
tOfeneki, tengerfeneki; 6e!n1Recml]
BENTHOPHYTA n pl (gr, ., 416tov
"plant"~--.

licaris, biaculealus, bithecicus, bisannuus) [two, twice; zwei, zweimal, zweifach-, doppelt-; il. deux,
deux fois; ket., ketszer-, kettGzOtten
dupln; .IUIB-, ,o;ao-, ,qay-, ,o;ayx-, .Q.BO.It

JIOJi] -->di-, disso.

71

76

77

78

phyto/Mnthos

BENTHOS n, BENTHUS n (gr. )


bentos, bocenoza de pe fundul mri
lor sau a lacurilor [benthos; Benthos;
benthos; bentosz; 6cHToc]
69 BI-, BIS-, cu doi (dou), de dou
ori, dublu, cu cite doi (dou) (bipol
68

70

75

BJACHAENA f, BIACHAENIUM
n (lat.-, gr. u "nu", xaivm "a se
deschide")-+ diachaenium, dacbaena
BIACUMINATUS, biacuminat, cu
dou vlrfuri brusc ascuite [biacuminate; zweimalzugespitzt, doppelt
langspitzig; biacumine; ketuer kihegyzett; .ABYJBOCTPbuuolll:]

79

80

BIALATUS, hialat, de dou ori


aripat [bialate, two-winged; zweitliigelig, doppeltf!Ugelig; biaile; ketszerszrnyalt; AJIYJ:plollllol:it] -+ (dipt~
rus, diploplerus
BIANGULA TUS, biangulat, bimu
cbiat [biangulate, two-cornered; zwei
eckig, zweikantig, zweiwinkeiig; hiangule; ketszegletll, kCtsarkU, kt\telii;
AB)'XYI'JIOD8TLJit)
BIANTHERIFER, B/ANTHERUS
(lat. ., li~ "floare", lat. fero "a
purta"), bianterifer, care poart dou
an tere [hiantheriferous; zweistaubbeu
telig;
bianthCrifllre;
ketportokU;
,ll}lyllLI}IW(Ili(OB&Iit)
BIAPJCULATUS, biapiculat, cu
dou vrfuri, despicat la virf (peri)
[biapiculate; zweispitzig, zweigipfelig; biapicule, fendu au sommet;
kEitcsUcsU, villshegyl1; ABYOCTJ'OIO
H6'1HLJii]
BIARISTATUS, biaristat, prevzuL
cu dou ariste [biaristate; zweigran~
nig, doppeltgrannig; biariste; ket
szlkahegyU; AByxOCTHCTLJI]
BJARTICULATUS, barticulat, eu
dou articulaii [biarticulate; zweigliederig; biarticule; ketszer izelt;
.li.BY'IJieHHCTLJII:]

BIASTREPSIS f {gr. jlta1o; "forcrrptqnc; "torsune"), biastrepsis,


torsiunea special, teratologic, a
tulpini, cu modificarea filotaxiei
obinuite (frunzele decusate devenind
spiralate) (Schimper, De Vries) [biastrepsis; Zwangdrehung; biastrepsis;
biasztrepszis; 6nacTpenc:HC]
SI BIAURICULATUS, BIAURITUS,
biauriculat, J?reVzut cu dou auri
eule {frunz) [biauriculate; zweioh
rig; biauricule; kettillecskes; ABY
yXHA]-+ diotus
82 BIAXIALIS, BIAXIFER, biaxial,
cu dou axe [biaxial; zweiacbsig;
biaxitbre; kCttengely(i; ABYoceBOII:}
at",

"

BICORONATUS
83

BIBACCA f, bibae, bac dubl


(Lonicero) [bibacca; Doppelbeerr,
verwachsene Beere; baie douhle;
ikerbogyO, kett6s bogy6; ,!IJIOJlHaa
no.na]
8' BIBRACTEATUS, bihracteat, prevzut cu doi braetei [bibracteat.e;
doppeltdeckblttrig; bibraete'; ketmurvs;

85

,IIB}'IIPHQBeTBHI:OBWA]

BIBRACTEOLATUS, bibracteolat,
cu dou bracteole [bibracteolal.e; mit
zwei Deckblttchen; bibracteoM; ketmurvcsks; ,IJ.ByllpRU,BeTKII'U:OM>IJt]

86

BICALCARATUS, hipintenat, cu doi


pinteni (noarea la co,.ydalis solida
1. bicalcara) [bicalcarate, two-spurred; zweispornig; biclperonne; ketsarkantyUs; ,ll,Bymnop~CBWJI:]
87 BICALWSUS, bicalos, cu dou calozitj [bicallose; zweiwulstig, zweischwielig; bicalleux; ketsehpars;
llii)'M030JlHCTWJt]

88 BICALYCULATUS, bicaliculat, cu

doi caliculi; cu dou calicii [bicalyculale; zweikelchig; bicalicuhl; ketkelyhd ; .!lBY'fantC'IBHA)

89

BICAMERATUS, bieamerat, hicompartimenta.t, cu dou loji (anter)


[two-cbamhered; zweiwGibig; A deux
loges; ketkamrs; ,llB)'XaMepa.m.BWii:]
- bilocularis

90

BICAPITATUS, bicapitat (stigmatulla Anchu$a italica) [bicapitate, twoheaded; zweiklipfig; hicipite; kHfejU;
.IIBYfJ18Bblil:] -+ bicepholU8

91

BICAPSULARIS, bicapsular, cu
capsule (fruct) [bicapsular; zweikapselig; bicapsulaire; kt\ttokos; ~y
dou

kopo6o'lHldil:]

92

BICARINATUS, bicarenat, cu dou


care ne (bicarinate; zweikielig; hicarene; kt\tcsOnakll; ~YKHneBoll:]

96

BICEPHALUS,
BICEPS-+ bicapitmU8
97 BICERUS (lat. bi- .,dou", gr. ld:pac;
,.corn"}- fJicornis
98 B/CJLIATUS, biciliat, cu doi cili
(spori) [biciliate, two-fringed; zweiwimperig;
hicilie;
ketcsillangOs;
~ypecmrnawJt)

99

,IIBOHHOOI:pyZ!HHl>IR)

100

9'
95

BICELLULARIS, bicelular, cu dou


celule (bicellular, two-celled; zweizellig; hicellulaire; ketsejtii.; ,IIByxne
TO'IHWA]
BICENTRICUS, hicentric, cu dou
centre [bicentric; bizentral; bicentriqu e; ketkOzpontU; ll.BYD.CHTpH'IBLdi]

BICLAVATUS, biclavat, de dou


ori mciucat [biclavate; zweikeulig;
biclave; ketszer bunkOs; .llBOHHO~y

naBOBlf,!lHLIIl]

BICOCCUS, cu dou bace [bicoccous;


zweibeerig; il deux coques; kdbo
gyQjll; .D.ByopemxOJil>IA)
102 BICOLLATERALIS,
bicolaleral,
dispus pe ambele laturi (de ex. lloem
dispus de o parte i alta a xilemului)
[bicollateral; bikollatera.l, zweiseiti~;
bicollateral; bikollalerlis, ketoldah;

101

6uxoJJJJ8TepiiJILHblil:].

BICOLOR, BJCOLORUS, bicolor, cu


dou culori [bicolour, two-coloured;
zweifarbig; bicolore; ketszlnii; )l.BY
UBeTBLiit] -+ dichromatus, dichrou
10' BJCOMPOSITUS, de dou ori compus [twice-compound; doppeltzusammengesetzt; bicompot~e; ketszer Gszszetett; lJ.B~CnoxaJwA]
105 BICONJUGATUS, hlconjugat, de
dou ori cite doi [twice-conjugale;
zweipaarig, doppeltgepaart, zweimaldoppelt ; biconjugue; ketszer pros,
ketikres, ]J.BynapHbiJt]-+ bigeminatus,

103

fJijugus

106

93 BJCARPELLARIS,

BICARPELLATUS, bicarpelar 1. Cu dou carpele. 2. Provenit din dou carpelo


[bkarpellary, bicarpellate; zweilrut'hthlttrig; bicarpellaire, bicarpellt\; ket
termiilevehi j .D,BYDnO.D,Oni:CIBI"OBl>IA]
- digynU8

BICINCTUS, BJCJNGULATFS, cu
dungi circulare [two-girdled;
zweimalumgfirtet,
zweimaigesumt;
biceinture;
ketszer
k~rUlG,'ezett;
dou

BICONTORTUS, bicontort, de douA


ori rsucit [twice-contorted; doppeltgedrebt; bicontourne; ketszer csavarodott; .zt.BOIIK031Ut])}'ltHHW.it] ..... ditro-

pu

BICONVEXUS, biconvex, convex JX'


ambele laturi (biconvex; doppeltge.
wolbt, zweiseitiggewolbt; hicon,'exe;
mindkCt oldaln domborU:; D.BOxKo
BWnyKmolll]
108 BICORNIS, BICORNUTUS, bicorn,
cu dou coarne rtwo-horned; zweihtlr
nig; bicorne; ketszarvil; ,D,BypoTHA]
- fJicerU8
109 BICORONATUS, hicoronat, cu coroa
n
dubl
(de peri) [two-crowned;
zweimalgekront; bicouronne; kM
szer koszorUs; ):UM)i!HoyBCB"'IlBHLI:A}

107

100

BJCORTJCATUS

110 BICORTJCATUS, bicorticat, cu dou


straturi de scoar
[twice-barky;
zweirindig; a deux Ccorces; dupla
kerga; ,lliiOHHOKopoaoJI]
111 BJCOSTATUS, bicostat, cu dou
coaste longitudinala (two-ribbed;
zweirippig; bicoste; kCtbords; ABY
pe6pHCTL19]
112 BICRENATUS,
bicrenat,
dublu
crenat [bicrenate, doubly-crenate;
doppeltgekerbt; bicrene; dupln csipkCzttt; .ll,BOJIK03a3y6peHHLIJI:, YAB8H

t23

61{$aJCiopHQJIUWII.)

125
126

H03a3Y6peHHLIJi)

BICRJSTATUS, bicrestat, cu dou


creste [two-crested, twice-combed;
zweikammig, doppelkmmig; bicriste, a deux cretes; dupla tmijU,
kettareju; ~yrpe6ell'landt]
1H BICUBITALIS, bicubital, lung de
doi coi [bicubital; zweimalvorderarmlang; bicubitale; ketroros; ABYJIOK
113

115

resoA]
BICUSPJDATUS,

bicuspidat, cu
virfuri; despicat la virf [bicuspidate, bicuspid; zweispitzig; bicuspidC; ketszlkahegya; .II,ByOCrpoKOHe'i
dou

HLIJi)

116

BICYCLICUS, biciclic, dispus In


dou verticile sau cercuri [bicyclic,
bicyclical; zweiwirtelig; bicyclique;
ketk~rOs;

117

61{u;HKllli'ICCKIIIt]

BIDENS, BIDENTATUS, bidentat,


dublu dinat [bidentate, twice-toothed,
doubly-toothed; zweiZhnig, doppeltgez.hnt; bidente; ketszer foga.zott, dupln fogazott; ,o.aY3)'&iarwJI]

BIDENTICULATUS, bidenticulat,
cu t!oi diniori [bidenticulate; doppeltkleingezhnt; bidenticule; kHfogacsks; .o.aoilHoMenKooy6..arLill.]
119 BIDIGJTATUS, bidigitat, cu dou
!oliole sau doi lobi de forma unor
degete [twice-digitate; zweifingerig;
bidigite; ketszer Ujjas; .!IBD,II,blllllJlhuTLill.}
120 BIDUCTULOSUS .... bnervatus
118

121

BIDUUS, de dou zile, care dureaz


sau intlorete dou zile [biduous;
zweitgig; deux jours; ketnapi;
,D,Byx,II,RCBHbd!:)

122

BJENNJS, bisanual, de doi ani;


care are o durat de via de doi ani
(plant, care in primul an !i dezvolt:
organele vegetative, iar In anul
al doilea organele re{>roductive) [biennial; zweijhrig; b1annuel; Mteves,
ketnyri; ~y.nerall.) -+ dicyclicus

BIFACJALIS, bilacial, cu dou lele


op\lse [bilacial; zweisetig; bifacia ;
ketoldahl; .II.BYCTOPOHHLIA] --o bilateralis, dorsivemralis
BIFACTORIALIS, bi!actorial, dihibridic; In component cu doi factori
genetici [bifactorial; bifaktorial; bifactoriel;
kettenyezlis,
bifaktorilis;
BIFARIUS-+ biserials, distichus
BIFER, bifer, care tnflorete i truc
lilic de dou ori pe an (plant)
[biferous, double bearing; zweimalbliihend, zweimalfrtichtend; bitere;
kHszer virgz6, ketszertermO; ,D,BillK
,D,LI

UBeTylll,llli)

BIFJDUS, BIFJSSUS, bilidat, despicat in dou (anter, frunz, stil)


[bifid, bifidate, twice-cleft; zweispaltig, zweiteilig; bifide, bifendu; hasadt, kettehasadt; ABYHil,llpe3HLiit, pa3~oeHHwli)--o fissiparus
128 BIFLAGELLATUS, billagelat, cu doi
Ilageli [biflagellate;
zweigeillclig;
biflagelM, a deux touets; ketostoros;
~Y)I(fYIIIKOBbiA)

BIFLORUS, biflor, cu dou flori


[biflorous; zweibliitig; biflore; ketvirg:U; .II.BYUBeu:oaLIAJ
13) BIFOLJATUS,
BIFOLJUS, bifoliat, cu dou frunze [bifoliate, twoleaved; zweiblttrig; bifolie; ketlevei(i; .ll.BYnHCTllblli) -+ diphyllus
131 BIFOLLJCULUS m, bifolicul, fruct
uscat, format din dou folicule, cu
dehiscen longitudinal ventral (Asclepias, Cynanchum) [double follicle;
Doppelbalg; bifollicule;
ikertiiszO,
kettOs tiiszOtermk; ,li.BoeJIHCTOBKa]
132 BIFORATUS, BIFORUS-+ biperfo
ralus
133 BIJi'ORMJS-+ dimorphus
134 BIFROJYS ___,. bifacialis, bilateralis
129

BIFURCATIO, BIFURCATURA t,
dihotomie, divizarea orga.
nului axial In dou ramuri [bifurcation,
crotch, dichotomy; Gabelung, Gabel
teilung, Gabelspaltung, Dichotomie,
Zweiteilung; bifurcation, fourchure,
dichotomia; kettegazs, vills eligazs, dichotOmia; pal.ll,BOeHHe, palbifurcaie,

BHJtHHa]

136

BIFURCATUS, BIFURCUS, bilurcat, dublu !urcat ramificat (pr)


rhiturcate, twice-forked, two-pronged;
zweigabelig, doppeltgabelig, zweizinkig-gegabelt; bifurque; vills, ketgU,

101

BlOCLI MA TOLCGJA
Mt

villagU:;

.llBYBHJll>'laTLIA, pa3.il,BO

eHHWB] -+ dichotomus

137

BIGEMINATUS, BIGEMI1VUS-+
biCfJnjugatus
138 BIGEMMATUS, bigemat, cu doi
muguri [bigemmate; zweiknospig, doppeltknospig; bigemme, a deux bourgeuns; ketriigyes; .DBynO"'e'IHwA]

...

BIGENERICUS, B/GENERIS, bigeneric, provenit din dou genuri deosebite (hibrid) [bigeneric; bigenerisch:
bigenerique; bigenerikus; MeJK.a;opo-

BIGLUMATUS, BIGLUMIS, cu
glume [biglumous; zweispelzig;
biglume; ketpelyvs; Al!YilJitfl'laTLiii 1

BILIGULATUS,
BILIGUWSUS,
biligulat, cu dou ligule (limbut corolei la unele Gramineae) [hilignlate;
zweizUngelig, zweiblattzi.ingig; biligule, deux langnettes; ketligulfts,
ketnyelvecskes; .11.11Yll3W'liCOBl>IJt]

H.5

BILOBATUS, BIWBUS, hilobat,


cu doi lobi [bilobate, hilohed, twolobed; zweilappig; bilobe, a deux
Jobes;
k~tkar~j(l;
.!tBYJlOllaCTKOif)

11i6

BIWGELLATUS, BIWGULARIS,
BJLOGULATUS, hilocular, hicompartimentat; cu dou caviti sau
loji (anterli) [bilocellate, b!locula:r,
biloculate, two-celled;
zweihiihlig,
zweifch&ig; biloce!Ie, biloculaire,
deux loges; ketliregii, ketrekeszes, ketkamrs; .11BYfH63AH.I>I.ii:]

H7

BIWMENTUM n, biloment, fruct


uscat format din dou carpele concrrscute care la maturitate se dezarliculeaz transversal In dou pri
uniseminale ( Raphanus,
Crambc)
[double Jomentum;
Gliederschote;
gousse Jomentac~; cikkes becO ;'lnetUJC
Tblft CTpy'IOK]
BIMENSTRUALIS, BIMENSUALIS, BIMESTR/S, bimensual, biJunar, care dureaz sau nflorete
dou Juni [bimensal, bimonthly; zwei-

BINERVATUS,
BJNERVOSUS,
BJNERVUS, binervat, cu dou nervuri [two-nerved, binervate; zweinervig; binerv~. a deux nervures; kt'lterii;

.llll)'lKllnO'IHW8]

dou

"'

H8

151

JI.OBOJi]

BJJUGATVS, BJJUGUS.....,. biconjugatus, bigemino.tus


t42. BILABIATUS, BILABRJATUS, bilabiat, cu dou labii sau buze (corola
gamopetal la Euphrasia, Lamium)
[blabiale, two-lipped; zweilippig; bilabie; kEitajkU; .llB)TY6wll.]
fli3 BILATERALIS, bilateral, cu dou
laturi (organe, simetrie) [bilateral;
zweiseitig, beiderseitig; bilat~ral; ketoldali, ketoldaJ(l; )I,B~TopoHHblli:]
1/oli

monatig; bimensuel; kethavi, ket


hnapig virgz6; .IIBYXMCCII'IHWR}
149 Bl MUS --+ biennis
150 BJNALIS, BINARIUS, BINATUS
binat, lmperechiat, dispus cite doi
[binate, paired, binary; doppelt, zweizhlig, gezweit, binAr; hin~. binaire,
double, par deux; kettoo, pros,
kettenk~nt, dupla; )I.BOA'IaTwJt, JJBOli:uoA:, .n,BycnolKHhiA]

152

BJNI, ctte doi [twin, two together;


zu zweien; a deux; kettesevel; JJBOA'IaTwe]-+ par

153

BJNOMINALIS, binominal, pre\


zut cu dou nume (de ex. nomen
elat ura binominal) [binomiaJ, binary;
binominal, zweinamig; binominal, bi
naire; binominlis, ketnevil, kett6s
elnevezesu; 6HHoMHan~>HbiA, 6HHapHblft]

15~

BINOMJNALJSMUS m, binominalsm, sistemul nomenclaturii binare


[binominalism; Binominalismus; bincminalisme; ketneviist'lg; 6HHoMHHaJlK3M]

155

BIOBLASTUM n (gr. Pto<; "via",


"germen"), bioblast, substan ipotetic vie, component fundamental a citoplasmei (Aitmann)
[bioblast; Bioblast; bioblaste; bioblszt; 6Ho6nacr]--+ sphaeroplasta

156

P.U<rfil;

BIOCHOR m {gr. , xmptro "a se


1. Linia de hotar
de via (Raunkiaer). 2. Teritoriul de rsptndire
natural a organismelor pe pmlnt
(Ktlppen). 3. Cenoza biotopurilor asemntoare (SoO) [biochore, plant-climate boundary; Biochor, Lebensraum,
Lebensbezirk; biochore; biochor, ~let
korzet, ~Jetteriilet, (lietz6na j 6Koxop]

rsplndi"), bioc{h)or
a acelorai condiii

157

BIOGHROMUS (gr. -, XP('Jil ,,culoare"), biocrom, cu pigmentaie bio


logic [biochromous; biochrom; bio
chrome; biochrom; 6KOXPOMKblll]

t58

BJOCL/MATOLOGIA
t
{gr. -,
KA.ill "climat", iYI'a<; "vorbire"),
bioclimatologie, studiul influenei factorilor meteorologiei asupra organismelor vii [bioclimatology; Bioklimatologie; bioclimatologie; bioklimatoIOgia; 6HOKJJHMaTOnOrHII]

101

B/OCOENOLOGIA

159 B/OCOENOLOGJA l ( gr. , KOlVO'O


"comun", ), biocenologie, studiul bio
cenozelor (bioeoenology; BiozOqologie;
biocenologie; biocOnoiOgia; 6HoJ.~CHo
JJorHll]
160 BIOCOENOSIS C (gr. ), bioeenoz,
convietuirea plantelor i a animalelor dintr-un biotop (MObius) [biocoenosis; Bioz6nose, Lebensgemeinsehart; biocllnose; bioconOzis, ~letko
z6ss6g; 6UOueH03)
161 BIOCYCLUS m (gr. -, JCUKl.ol; "cere":
biociclu 1. Ciclu de via. 2. Unit
ile mari ale biosferei cu organismele
pe care le cuprind {biocycle, Jifecycle; Biozyklus, Lebenszyklus; bio
cycle; biociklus, e!etciklus, llletfolya
mat;

6uo~]

BIODERMIS, IDIS t (gr. -, 81:wa


"piele"), bioderm, stratul de microflori de pe fundul apelor de munte (in
algologie) [biodermis;
Biodermis;
bioderme; bioderma; 6HO.!IepMa]j
160 BIODYNAMICA t (gr. , 86vo.pu;
.,putere"), biodinamica, studiul reno
menelor dinamice vitale ale organis
melor [biodynamics; Biodynamik; bio
dynamique; biodinamika; 6BoAHHa-

162

1"

"""'l

BIOENERGETICA t (gr. !vepyttttbioenergetica, economia


organismelor {bioene~
tics; Bioenergetik; bio6nerg6tique; bto
energetika; 6Bo3Heprennca)
1&5 BIOENERGIA f (gr. , tvipysta
.,tor"), bioenergie, forta vital a
organismelor [bioenergy; !..ebenskrart;
bio6nergie j eleter6 j 6&00BepTHJ1)
166 BIOGENESIS f (gr. , yt~ "na
tere"), biogenez, concepie azi depit, dup care toate vieuitoarele
s-au nscut din alte vieuitoare pre
existente [biogenesis; Biogenese; bio
genbse; biogenezis; 6HoreHe3]
167 BIOGENETJCA t, BJOGENIA f
(gr. - -), biogenie, biogenetic, studiul
apariiei i a evoluiei vietii (onto~ ,.activ"),
energetic a

genie:+ filogenie) [biogeny, biogene

tics; Biogenie, Biogenetik, Entwicklungsgeschichte; biogenie, biog~nEiti


que; biogenia, biogenetika; 6HoreBHll,

6aoresenn:a]

168 BIOGEOCOENOSIS f (gr. -, Yl'i "p


mtnt", JCOl~ "comun"), biogeoce
nozA, ansamblul bioeenozei i a bio
tapului formind un complex condiionat reciproc (Sucaciov) (biogeo
coenose; Biogeoztlnose; biog~ocenose;
biogeoc6n0zis; 6aoreoQeH03]..... oecoayauma

169 DIOGEOGRAPHIA t (gr. , ypo.,q


"scriere"), biogeografie, studiul rs
ptndiri geografice a plantelor i a
animalelor de pe glob [biogeography;
Diogeographie; biogeographie; hiogeo..
grfia, eletMidrajz; 6aoreorpa4lu]
170 BIOLITHUS m (gr. , ).i~ ,,pia
tr"), biolit, roc sedimentar de origine organic [biolith; Biolith; biolithe; biolit; 6110Jll1T]
BIOLOG/A f (gr. -, OTO'O "vorbire"!
biologie, studiul naterii, dezvoltArii
i a evoluiei vieuitoarelor [biology;
Biologie, Lebenskunde, Lebenslehre;
biologie; bioiOgia, eJettan, elettudomany; 6llOJlOl'llR)
172 BIOLOO/CUS (gr. ), biologic, referitor la biologie (form, spectru, sp&cie) [biologica!; biologisch,lebenskundlich; biologique j bioiOgiai, e!ettani;
6HOOOTH'IecJCHR}
BIOWMINESCENT/A f (gr. , lat.
lwnen .,lumin"), bioluminiscen, producerea de lumin rece (bacterii, ciuperci) [bioluminescence; Biolumineszenz; bioluminescence; bidegf~ny-ter
me!Okepesseg j 6HOJDOMHHCCtteHI..IHJI} biophotQgeneaia
BIOLYSJS t (gr. -, ).ilaJ'O "descompunere"), bioliz. descompunerea materiei vii sub aciunea fermenilor
[biolysis; Biolyse; biolyse; biollzis;
6HOnu:mc]
BIOJifETRJA f (gr. , pUpov "m
sur"), biometrie, studiul variabilitii organismelor prin msurtori i
calcule statistice [biometry; Biometrie;
biomlltrie; biometria; 6HoMe-rpHll}
BIOMORPHOS/S f (gr. -, JJhpqKI)cnt;
.,formare"), biomorfozA, aciunea mor-fogenetic a organismelor asupra altor
organisme [biomorphosis; Biomorpbo~
se; biomorphose; biomor!Ozis; 6so
M01'41o3]
177 B/ON, B/ONTON n (gr. Pto; "via")
biont, organism viu,
independent
[biont; Biont; bionte; bionta; 6aom]
178 BJONOMIA t (gr. , v01101; "lege")
bionomie, tiina desfurrii legilor
vieii organismAior {bionomy; Bionomie, Lebensweise; bionomie; bionO
mia; 6uOHOMHll]
179

BIOPHAGUS (gr. -, .llyb:o "a minca")~


biofag, care se nutrete cu organisme
vii [biophagous; biophag; biopbage;
biofg; 6uo4Ninn.~R) -. parasitic~a

18> BIOPHILUS [gr. -, ~Pv.tc.> .,a iubi"),


biofil, care se dezvolt pe organisme

108
181
182

183

BIPOLARITAS
vii [hiophilous; biophil; biophile; biofil; 6aociiHJILHWil]
BIOPHOTOGENESIS f (< gr. -, cplb;,
~ .,lumin", ')'tVE<n!O ,,natere") -

bioluminesce11tia
BIOP.LASMA n (gr. -, 11il<JJK1 ,,for-

mare") _,. protoplasma


BIOPLASTUM n (gr. - -), bioplast,
particul citoplasmatic vie capabil

de a se reproduce singur [boplast;


Bioplast; bioplaste; bioplszt; 6:ao-

nnOOT]

BIOPSIS f (gr. , Bvtt; .,aspect"),


biop.sie, examenul histologic al unui
fragment luat din esutul viu [biopsy;
Biopsis; biopsie; biopszis; 6BoiiClUI]
t85 BIOSESTON n (gr. -, O'latlw; "trecut prin ciur"), bioseston, planctonul
i nectonul viu [bioseston; Bioseston;
hioseston; bioszeszton; 6HOCCC'IOB]
i86 BJOSIS f (gr. -), hioz, activitate
vital [biosis, lile, vital activity; Le18~

ben,

Lebensttigkeit; biose, activite


~Jet, eJetmdkM~; 6uo~

vitale; biOzis,

3HC, :ICH3B1o]

:1.8?

BIOSO.MA n (gr. -, o&11a "corp"),


biozom, unitate organic i funcio
nal din citoplasm (de ex. granula,
plastida, condriozom) (Lehmann) [bio
some; Biosom; biosome; biosz6ma;

Biotonus; biotonus; biotonu.s; 6KOTO


aycJ
195 BIOTOPUS m (gr.-, 't07too; "spaiu"),
biotop, teritoriu de via lim1tat, cu
condiii ecologica relativ similare, populat de o biocenoz caracteristic
{Dahl) [biotope; Biotop, Lebcnssta.tte;
biotope; biotop, e!etter, eJethely;
6aoTon]
196 BIOTYPUS m (gr. -, tinwo; "tip"),
biotip, fenotipul aceluiai genotip
(Johannsen) [biotype; Biotypus; hiotype; biotipus; 6JIOTJW]
197

198

BJPALMARIS,
BJPALMATUS,
BIPALMIS, bipalmat, de doul ori
palmat compus (frunz) [bipalmate;
doppelthandiOrmig; bipalme; ketszer
tenyeres; ,II,B)'XJIIUll>'laTWI)
199 BIPARTJT/0 1, hi{'artiie, mod de
diviziune celular duect, rezu!Und
doi indivizi ( Schir.omycetll/J) [bipartition; Bipartition, Zweiteilung, Zweispaltung; bipartition; ketteoszt6ds;
pa3,11;e.JICHIIC)

200

BIOSOPHIA f (gr. , crO(j'lla

:1.89

BJOSPHAERA t (gr. , cr~tpa


"sfer"), biosfer, totalitatea plantelor i a animalelor de pe glob fbio-

:190

:191
:192

Hl3

- biologia

"tiinf")

sphere; Biosphre; biosphtlre; bio


sztera; 6uoc(lepal
BIOSYNTHESJS t (gr. -, crilvtltoto;
"compunere"), biosintez, sintez biologic (biosynthesis; Biosynthese; bio
synthese; bioszintezis; 6uOCHuTe3]
BJOSYSTEMATICA 1 (gr. , crOO
tfjJ.Ul "compunere")- biotaxonomia
BIOTAXONOMIA t (gr. -, ta.l!v;
.,ordine", v61l0o; ,,lege',, biotaxonomie,
biosistematic; tiina clasificrii plant.elor i a animalelor [biotaxonomy;
Biotaxonomie; biotaxonomie; biotaxon6rnia; 6HOTaJ\COHOMHll]
BIOTICUS (gr. -), biotic, vital, re
feritor la activitatea vital (factor)
[biotic; biotisch ; biotique; bi6tikus;
6HOTHifetkHJ:i)

:19~

BJOTONUSm (gr. -, tOvoo; "tensiune"),


biotonus, raportul de asimilaie i
dezasimilaie din organism [biotonus;

BIPARTJTUS, bipartit, desP.icat In


[bipartite; zweitedig; biparti; ketteosztott, ketosztatU; llBY
dou pri

6HOCOMaj

:l.ll8

BIOJ1ULATUS, biovulat, cu dou


ovule {ovarulla Jlitir "inifera) [biovu
late; zweieiig, doppeleiig; biovule;
ketmagkezdemenyes; YIIJlUeBoii]

pa3)le.JJ:l>m.lli] -

201

dimerus

BJPERFORATUS, biperlorat, pre


vzut cu dou guri sau orifici [biperforated; zweimaldurchbohrt, zweiMcherig; biperfoff, bifore; ketlukU;
D.DYllPO.D.L!PllDJleHHl>lll:]

202

biforaiU/J

BIPJNNATUS, BIP/NNATI-, bipenat, de dou ori penat compus

(bipinnatifidus, bipinnatilobatus, bipinnatisectU8) (bipinnate, twice pinnate;

doppeltgeliedert;

bipenne;

szrnyalt; ,!Uion:onepacn;~JI:]

208

ketszer

BIPINNATJPARTJTUS, bpenatpartit., penat partit cu lobi din nou


penat partii [bipinnatipartite, bipin
natiparted, twice pinnately parted;
zWeitiederig~eteilt, doppelfiederteilg;
hipennipartde; ketszer szrnyasan
osztott; .QBOO:OnepiiCTOpa3)J;eJUdll>dt)

204 BIPOLARIS, bipolar, cu doi poli


sau cu dou extremiti opuse [bipolar; bipolar; bipolaire; ketsarkU,
bipolris; &mo.nllpHWJI:, ,!I,BYXIlOruoc

.....J

205

BIPOLARITAS t, bipolaritate, tnsude a avea doi poli opui [bipola-

irea

BJRADJATUS

rlty; Bipolaritat; bipolarite; ketsarkUsg; 6anomlpHOCTE>)


206 BIRADIATUS, biradiat, cu dou
radii (biradiate; zweistrahlg; biraye;
ketsugarU; .a;BYJIY'Ieaoii]
207 BIRAMOSUS, cu dou ramuri [twobranched; zweiStig; birameux; k6tgli j

.a;B)'.BeTBIICTidil)

208 Bl ROST RATU S, Bl ROST RIS, biros-

trat, cu dou ciocuri (birostrate;


zweischnabelig; birostre, a deux becs;
ketcs6rii; ABYMR>swl:t]
209 Bl SANNU U S __,. biennis
210 BISB/FIDUS, bifidat de dou ori
[bisbifidate; zweimalzweispaltig; dou
blement bifide; k+Hszer-kettehasadt;
D.Byxparnopa.JD.BoeHHWJi]

211

212

:'.13

21/i

215

216

217

BISECTUS, bisectat, de dou ori


sectat [bisectate; zweischnittig; biseque; k+Hszer szeldelt; JIBypa.cce'li!Hm.di.]
BISEPTATUS, biseptat, cu doi perei despritori
(fruct) [biseptate;
zweiquerfAcherig; bicloisonne; ketvlaszfaiU; .llBYPa3.ll:em.HLIA)
BISERIALIS, BISERIATUS, lliseriat, dispus in dou serii sau rinduri
[biserial, two-rowed; zweireihig, doppelreihig; biserie; ketsoros; .nsypli)I;HLIA] __,. biflll'ius, distichus, diplosti
chus
BISERRATUS, biserat, dublu serat
(biserrate, doubly-serrate, lwice serrate; doppeltgesgt; bidente en scie;
dupln fU.reszes; .ll.BYliiiJJE>'I8.TLIIl]
BISETOSUS, BISETUS, bisetos, cu
dou sete [bisetose, bisetous; zweiborstig; bisete; kHsertejU; JIB)'We
TilHKOBhiJ:I:)
BISEXUALIS, B/SEXUS, bisexual,
cu ambele sexe (mascul i femel); cu
stamine i pistil [bisexual; zweigeschlechtig, doppelgeschlechtig, zwitterlg, mannweibig; hisexuel, hisexu;
ketnemii, ketivarll, himn6s; 6uce~:
cyaJU>HLIII:, ,!I,Bynoru.dl:, o6oenoru>!ll:, repMa4tpo,ll,IITHb1.1t)-+ digamus, digeneticus,
hermaphroditicus, ambigenus
BISTORTUS, rsucit de dou ori
la Polygonum bisforta) [twice
twisted; doppeltgedreht, zweimalgekriimmt; biscontourne, doublement
tordu; ktswr csavarodott; .a:ByJ:paTHO
(rdcina

3UPY'ieHHhlil)

218

BISULCATUS, BISULCUS, bisulcat, cu douli. brazde longtudinale


(seminele Ia Veronica officinalis) [bisulcate, two-groowed; zweifurchig;

bisillonne, bicannell; k6tbarzds;


.ll.BY6oPQ3.D:'18Tiolll:]
219 BISYMMETRICUS, bisimetric, bila
tera! simetric [bisymmetric; bisymmetrisch; bisymtrique; ketoldaluan
rszarnyos; 6nCHMMC'fPB'IIUoiA)

BJTERNATUS, biternat, de douA


ori ternat compus (frunz) [biternate,
compound terna te;
doppeltedreit,
doppeltdreiteilig,
doppeltdrelzhlig;
bitern, deux fois terne; ktszerM.rmas; JIBOREOTPO!Aan.dt]
221 BITRIFLORUS, bitrinor, de dou
ori cite trei flori (bitri!lorous; zwei
maldreihliitig; bitriflore; ketszer hr
masvirgU: j ,!IBaJJ:Jlhl TpeltUDeTIOBE>lll]
222 BIUNCINATUS, biuncinat, de dou
ori ncirligat[biuncinate, twice-hooked;
doppelthakenfl:'lrmig,
zweihakiggekriimmt; biuncin; ketszer horgas;
22(1

,ll,BYJCPIO'IKOBandi]

223

BIUNGUICULARIS,
BIUNGUICULATUS, biunguicular, cu dou
unguicule (petale) [biunguiculate; zweinagelig, doppeltgenagelt, krallenartig;
bionguicule; k6tkOrmO.; ,!I,ByHOCOT
J:OB&IJt]

BIYALENS m, bivalont, organism


diploid, cu 2 cromozomi homologi
(in meiozli.) [bivalent; Bivalent; bivalent; bivalens; 6HBaneHT]
225 BIVALVATUS, BIVALVIS, bivalvat, cu dou valve [bivalved; zweiklappig; hivalve; ketkopcsll; ,~:~sy
224

CTBOp'I&TLIA)

226

BIVITTATUS, cu dou dungi, cu


striuri (bivittate, two-striped;
zweihandstreifig, zweistreifig, zweistrlemig, zweibnderig; il deux handelettes; ketcsikos, dupln svos;
dou

,ll,BynonocaTWA]

BIZONALIS, bizonal, cu dou zone


(bizonal; zweigiirtelig; bizonal; kelt6s
Ovezetu; .usy30Ham.HLIA]
228 BLASTEMA n (gr. ~MiatlljlQ "germen"), blastem 1. Primordiul unui
organ. 2. esut embrionar, 3. Ramur
tinr. 4. Talul lichenilor [blastema,
sprout; Blastem, Keimpflanze, Keimgewebe, Flechtenthallus; blasteme;
swrv-kezdemny, csiraszovet, hajts;
6nacTeMa, pOCTOK, CJIOCBJWJ;e JIUWaA
HRJ:a]
229 BLASTEMATICUS (gr. -) __,. thalliformis
23(1 BLASTESIS f (gr. ~Nl(f'(fl(nr; "cretere"), blastez, formarea sau reproducerea talului ( Lichenes) [blastesis,
227

...

BOSTRYX
thaJius-reproductiou; Flechtenlagerbildung; blast!:ae; blasdezis, zuzmOtelep-

243

alakuls; 6JiaCTC3Hc]

231

-BLASTJCUS, -BLASTUS, BLA(gr. fJMlo'tOI; "lstar"), germinat, inmugurit, lstrit, cu primordiu ( acrobltu~ticus, gymnoblastus,
blastogenicUfl) [budding, germinating;
keimend, sprossend, knospend; germinant, poussant; cslrzO, sarjadO,
STO-

2~~

rilgyez{i; npopaCTaiOJ.QHft]

232

BLASTOCARPUS

(gr.

t.:aptt6.;

"fruct"), blastocarpic, cu fruct germi-

nat In interiorul pericarpului [blastocarpous; blastokarpisch; blastocarpf' ;

233

blasztok.rpkus ; Il!lO.QonpopaCTaiOIIU~it]
BLASTOGENESIS f (gr. -, 'Ytvtcno;
"natere"),

pe cale

reproducere
nu prin sporoge-

blastogenez,

asexuat,

nezil (M. Nab) [blastogenesis, asexual

reproduction; Blastogenese; blastoge-

23~

2~5

ni!se; blasztogenezis, ivartalan szaporodas ; 6nacroreue3]


BLASTOGRAPHIA f (gr. ~.aot6.;
.,mugure", 'l'Pclq)(o "a descrie"), blastografie, studiul i descrierea mugurilor
(Petit Thouars) [blastography, study
of buds; Blastographie, Knospenlehre;
blastographie; blasztogrfia, riigytan;
6nacrorparl:lllJI]

235

BLASTOMANIA C (gr. -, j.t(lvu't "nebunie"}-+ cladomania

236

BLASTOPHORUS m (gr. -, ((loptro


"a purta") -+ funiculus

237

BLASTOPHYLLUM n (gr. -, ((16)J.ov


rudimentul cotiledonului [blastophyll; Blastophyll,
rimfu'e Keimblatt; blastophylle; szikevelkezdemeny: 3apo,o:LIIQCBl,JA nncrox]

246

2'7

2~8

249

"frunz"}, blastofil,

r.

238

BLASTOSPORA f (gr. -, <mop "s


blastospor, spor format pe
cale de lnmugurire (Saccharomyces)
[blastospore; Blastospore; blastospore;
blasztospOra; 6nacrocnopa]

239

BLASTUM n, BLASTUS m (gr.-}-+


blastema

2t.O

BLATTARIUS-+ obscurus

241

BLEPHAR-, BLEPHARI- BLEPHARO-, -BLEPHARUS (gr. ~Alq~C~pov


"cii"), ciliat (blepharanthus, blepharicarpus, blepharopus, ablepharus) [fringed; bewimpert, wimper-; cili!!; pill.~;
peciiH'IaTLIA, peoDl'I8TO-) -+ ciliatus

2U

BLEPHAROPHORUS (gr. -, 'J'Op&o


.,a purta") -+ ciliatus

BLEPHAROPLASTUM n (gr. -,
.,modelat"), blefaroplast, corpuscul colorabil aflat la baza flagelului,
care probabil dirijeaz micrile acestuia, ex. FlrL(ellatae (Weber) [blepharoplast; Blepharoplast; blepharoplaste; . blefaroplszt; 6ne.jlapoiiJ1acr]
-+ masttgosoma.
BOLARIS, rou inchis, de culoarea
lutului rou [dark red, brick-coloured;
dunkelrot, rottonfarbig; bolaire, rouge
fonc!; sotHvOrOs; TEMHoKpawwA]
BOLEOANEMOCHORIA r (gr. fJoi..OO
,,a arunca", livSJ-10.; "vint", xcilpE1
,,a se rspindi"), boleoanemocorie,
rAspindirea seminelor i a sporilor
prin aruncare la exterior i prin vint
[boleoanemochory; Boleoanemochorie,
Windstreuung; bol!oanemochorie; b~r
leoanemoch6ria; 6oncoaueMOXOJlKll]
BOLEOAUTOCHORIA 1 (gr. , aUt~
.,singur", -), boleoautocorie, autodiseminare prin mecanism propriu [boleeautochory; Boleoautochorie, Schleud<!rung: boleoautocborie; parittyQ.zQ magsz6rs; 6oJ1COaBTOXOpHll]
BOLISMUS m (gr. -), bolism, eliminarea prin aruncare a trichocistelor [bolismus; Bolismus; bolisme;
bolizmus; 60JU13M]
BOMBYCIFERUS, BOMBYCINUS
(gr. ~6J.tj}ol; .,mtase") -+ serict1u~;
BOMBYLTFER (gr. ~o).$u.t~ .,bondar"), bombilifer, care poart bondari
[bombyliterous; hummeltragend; bombylit~re, portant des bourdons; dongOkat hordozO; mMeneHOCHbiR]
x)..QO"tOI;

250

BONUS (comp. MELIOR, sup. OPT/MUS), bun [good; gut; bon; jO;
xopoWHA]

251

BOREALIS, BOREUS, boreal, nordie


[boreal, northern; nordlich; borl:al,
de nord; borelis, eszaki ; 6opeam.HMii,
ceaepm..dl] -+ septentrionalis

252

BOSTRYCHO-,
BOSTRYCIFORMIS (gr. P6crtpuxo.; "bucl"), bostriciform, de form helicoidal (boslrychostigmus) [ringlet-shaped; schraubel-, scbraubelfiirmig; bostryci(orme;
kunkor-, kunkor alakll; KYil.PliBI.dl:]

253

BOSTRYX m {gr. ~Oo-tptl; "bucl"),


bostrix, cim helicoidal; ramiticaia
simpodial a tulpinii sau a inflorescenci, ramurile dezvoltindu-se consecutiv 1n linie helicoidal pe aceeai
latur (Hypericum) (bostryx, helicoid
cyme; Scbraubel ; bostryx; kunkor;
y.llliTII:a., H3BHJI"11Ha]

mln"),

lOG

lJOTANICA

"'

BOTANICA !, DOTAN/CE (-ES)


(gr. fkrt6:vt1 .,iarb"), bolani?a,
tiina plantelor [botany; Botan1k,
Pfianzenkunde, Pnanzenlehre, Kru
terkunde, aewa.chslehre; botanique;
botanika novenytan, fiiveszet; 6o-

phytologia, rei! herharia,


bolanologia, boi41101Jophia

'"

...

BOTANJCUS, botanic, de botanic


(colectie, grdin) Jbotanic; bota.niscb;
botanique; bolantkus, ruveszeti; 6o-

TaHJI'feCEHil]

BOTANICUS m, botanist, specialist


Botaniker, Kruterkundiger, Pflan:r:enforscber, Pflan:r:enerkenner; botaniste; botanikus, n0venykutat6, mves:r:; OOraHHX]
DOTAN/STA !, botanist, specialist tn botanic [botanist; Eotanikerin, Botanlkin; botaniste; botanilnbotanic[botanist;

kusn6, f6ve&zn6; 6oTilHIIX]


258 BOTANOGRAPHIA t (gr. -, 'Y~
.,a scrie"), botanografie, botanica descripUv (botanograpby, descripUve
hotany; }lflanzenheschreibungslehre;
botanographie; lefr6 novenytan; OlBI-

caTeJJWUU~

6onuulra)

259 BOTANOLITHUS m (gr. -, i..i&oo;;


"piatrii."), botanolit, plantA !osil [botanolith tossil plant; Pflanzenversteinerung; bOtanolithe, plante fos!lile;
nOvenyk~vtl.let; OKaMeuemnee pacreHHe] - phytolithus
260

BOTANOLOGIA 1, BOTANOSOPHIA 1 (gr. -, ).Oyoo;; ,,vorbire", aoq~i.a


"tiin") ...... botanica
BOTHRENcHYMA n (gr.
.,gaur",

!ylt.lia

jWJpo.;

.,umplutur")

-->

taphrenchyma

262 BOTRY-, BOTRYCI-, BOTRYO-,


-BOTRYUS, BOTRYTICUS(gr.IJO'tP\11; "ciorchin"}, cu raceme, racemi(botrycephalus, botryciformis, botryoideus, chryS()bolryus) [cluster-; trauben-, -traubig; en grappe; fiirt6s-,
-tiirtii; KHCTe-, rpOJJI.C] --> race-

"'
265

..,,~

BOTRYOPHORUS, BOTRYTICUS
(gr. -, q10ptm .,a purta") ...... racemosu11
BOTRYOGYMA f (gr. -,td:iJtU.,und"),
botriocim, jntlorescen compus., cu
ramificaiile principale cimoase, iar

cele secundare racemoase (Ghelidonium, Ciclwrium) [botryocyme; DoldenschrauM; botryocyme; !iirti:is hogvirflgzat; mcTeBHJJ.BWil uonyJoiiTBK)
BOTRYS (-YOS)

-->

raumu11

kOJI6acoBH)I.RWil)

26? BRACHEIDAE f pl (gr.

Ppax~

'"

"scurt") ...... b1'tJchysclereidM


BRACHIALIS, bracbial, de lungimea
unui bra (cea 70 cm) [brachial, cubit
Jong; armlang; brachial, longueur
d'un bras; karhosszU; apliiiiiiWdll:]-+

"'

BRACHIATUS, ramificat, rmuros


[bracbiate; Astig; ramirie, rameux;

TIUIIDC8] -

2S5

BOTULJFORMIS, botulitorm, de forma cirnatului [sausage-shaped; wurstfOrmig; botuliforme; kolbsz alakU;

,,.
,,.

ulnaris

gas, elga:r:6; packH,II,Hcn.Iil] -->


r411WSUS

rann-

ficat!U,

BRACHY- (gr. Ppaxl)o;; "scurt"), scurt


(brachyacanthus, brachyant.hus, brachy-

carpus, bradlyglo!Jsus, brachyurus)


[short-; kurz-; court; ro vid, kurta;
xoponco-] -+ breviBRACHYBLASTUS (gr. -, PMtcrtO<;
,.lstar"), cu lstari (ramuri) scuri
[short-branched; kurztriebig; _a pousse
courte; tOrpehajtsU, rOvid g1i; IlO

poTKOBCTBHCTblil)

BRACHYBLASTUM n (gr. --), brahiblast, Iujer anual scurt, cu cretere


limitat
(Coni!erae) [brachyblast,
short branch; K'urztrieb, Jahrestrieb,
Stauchspross, Stauchling; brachyblaste, pousse courte; tOrpehajtfl.s, t6rpeg, rOvidhajtfl.s; 6paxx6nacr, y~:o
PO'ICHBJ,Jft no6er] --> microblastum
278 BRACHYCAULIS (gr. -, tcani..&; "tulpin"), cu tulpina scurt [short-stalked, kurzstengelig; a tige courte;
rllvld szrU; mponcocre6e.m.'18.TLdl:] _,.
brevicaulis
BRACHYCLADUS (gr. , tci..6:~ "ramur"), cu ramuri scurte [brachycladous, sbort-brancbed; kurzzweigig,
kurzstig; rameaux court.s; rtlvid

'"

gU;

kOpOTkOIICTBHCTLIA)

275 BRACHYDODROMUS, BRACHYDROMUS (gr. -, 6p6J.I.Ot;; ,.fug"), brahidodrom, Indreptat spre marginea organului, apoi curbat i reticulat impletit (11ervaia frunzei la Peri~loca)
[brachydodromous,
Joop-vemed;
scblinglufig; bracbydodrome; borgasan (ut6; 6paxli,II.O.II.POMHbiA}

276 BRAGHYODONTUS (gr. -, 68oilo;,


666vtoo;; .,dinte"), scurt dinat [shorttoothed; kurzzA.bnig, kurzgezhnt j a
dents courtes; r!lvid fogU; xopzyrK03y6'iamA]

"'

BRACHYPODUS,

BRAGHYPUS

(gr, noOo;;, no50o; "picior"}, cu su-

lOl

BRYOPHIWS
portul scurt [short-footed; kurzfiiBig,
kurzstielig; brachypode; rOvid lbU,
rOvid tc1nkii; xopon:oHOJUOB&IIt) __,.

bnvipes
278 BRACHYSCLEREIDAE f pl {gr. ,
GKA.llP~ .,dur"), brahisclereide, celule
pietroase izodiametrice din ritidom
( JUf]lans ), pulpa fructelor ( Pyrus)
etc. [stone-cells; Steinzellen; brachykOsejtek; 6paxHClOiepcK,!t11Jt]
- bracMidae
BRACHYSTYLIA f (gr. -, atn~

sch~r~ides;

279

"coloan"), brahistilie, heterostilie cu


stile mai scurte decit staminele (Li
num, Primula) [brachystyly; Kurz-

griffligkeit; brachystylie; r6vid-bibesziLrUsilg ; xopoTJCoDeCTB'IIIocn.]


280 BRACTEA f, bractee (pl. bractei),

la subioara cAreia se forfloare sau o infloreseen


[bract, !Iorai lear; Deckblatt, Tragblatt; bractee, feuille florale; murva,
murvalevet, fed6level, virgtmaszt6hipsofil
meaz o

Iev~l;

281

6paxTCJI,

npa~]

BRACTEATUS,
BRACTEIFER,
bracteat, prevzut cu bractei (flori)
[bracteate;
deckblattragend, deckblttrig; bractee; murvs; npBUBeTHII

XOHOCHhiA]

BRACTEOLA f, bracteol, bractee


la baza pedicelilor, Intre
bractei i floare [bractlet, bracteole;
Deckblttchen; bracteole; murv.cska,
el6levelke; npau.aenm:'leJ:]
283 BRACTEOMANIA f, braeteomanie,
dezvoltarea excesiv i proliferarea
teratologic a bracteilor (adesea la
Polygala vulgaris) [bracteomania;
Brakteomanie; bracteomanie; br akteomnia; 6paKTeOMaHHll]
BRADYAUXESIS! (gr. fJpa5~ .,in
cet", a!l!;fl<:w; .,cretere"), bradiauxez,
creterea intirziat! a unui organ fa
de altul (slow-growth; Wachstumlangsamkeit; bradyauxese, croissance retardataire; novekedesi Jassusg; 6pa282

mic aflat

.a,Hayxce:mc]

285

BRADYGENESJS t (gr. -, ytvso-tfi


evoluie Incetinit! (In tilogeno) [bradygenesis;
Entwicklungsversptung;
bradygenllse; bradigenezis, lelassult fejJQdes;
"natere"), bradigenez,

6pi1JUI["C"He:~,

"'

287

BREYI-, BREYIS,scurt (bl'ePialatw,


brevicollis, bnvipedunculata&, bn9isty
lua) [short; kurz; court; rO vid; xopoTnA, xopono] - brriy-, curti
288 BREYICAULIS - brachycaulis
289 BREVIDIURNUS, brevidium 1. De
zile scurte. 2. Care pentru dezvoltarea i Inflorirea normal necesit
zile cu lumini de scurt durat i
cu nopile mai lungi (plant) (brevi
diurn; kurztagig; brevidiurne; rovid
nap palos; xopon:o.llH9li08]
290 BREYJPES, BREVJPUS- brachyp<Xi~

291
292
293

csOVIl; J:OpoTJ:OTpy6qaTW8)
BROMATOLOGIA ( (gr. pp&pa: .,nu-

triie'',~ "vorbire"), bromatologie,


descrierea mijloacelor i a metodelor
de nutriie [bromatology; Nahrungsmittellehre; bromatologie; tpl.Iko
zbtan; 6poMATOnOI1UI]
29~ BRONZINUS, galben ca bronzul
(bronze-coloured;
gelbbronzlarbig;
Jaune de bronze; bronzszinsrga;
6poli3011,11CTHYII)
295 BRUMALIS, de iarn, care crete
sau lnriorette iarna (plant) [wintry;
winterlich; hivernal; tli; 3BM11BII]

296

-hiemalis
BRUNNACEUS, BRUNNEOLUS,
BRUNNESCENS, bruniu [brownish;

brunlich; bruntre; barns; 6ypo


:aaTwlt, 6ypeJomaA] -+ subfrucU$
297 BRUNNEUS, brun, brun Inchis sau
roietic [brown, rlch-brown; braun,
tiefbraun, dunkelbraun, sattbraun;
brun, brun fonc; barna, rlitbarna,
sOttbarna; J:opll'UICliLIIl, TCMH06ypwA]
298 BRYOIDEUS (gr. j!pUov "muchi",
dOoc; "asemnare"), brioid, muscoid,
asemntor cu muchii [muscoid, mOB&like; moosartig, mooshnlich; musco-Ide; mohaszerd; MOXOIIII,llHbllt]

299

BRYOLOGIA t (gr. , Myoc; ,.vorbire"), briologie, studiul briofitelor


(muchilor) [bryology, scienee or Mos.ses; Bryologie, Mooslehre, Mooskunde;
bryologie; mohatan; 6paonoi'IUI]

300

BRYOPHILUS (F- -, cpv.tro "a iubi"),


briotil, care tr1ete pe sau Intre
muchi (moss-loving;
moosliebend;
bryophile, aimant les mousses; moht
kedvel6; MOXOJIJ06uswA)

3aMeroteHHoe pa311HTBe]

BRADYSPORIA f (gr. , O"KOpit .,s


min"), bradispore, diseminarea seminelor intr-o perioad mai lung
de timp, ptnil toamna tirziu (Teu()rium, Thym.us, Origanum) [bradyspory; Bradysporie; bradysporie; bradisp6ria; 6pll,ZIIICnopu]

BREYITAS l, scurime [shortness;


Kiirze ; brievete ; rovids6g; ~:pan:ocn.)
BREYITUBUS, cu tubulseurt[shorttubed; kurzrohrig; tube court; rO vid

168

BRYOSPORA

s.lt

BRYOSPORA 1 (gr. -, crnop!l "sli.briospor, sporii briofitelor


(bryospore; Moosspore; bry-ospore; mohaspOra; 6puocnopa]
302 BUCETUM n, pune, zvoi [pasture;
Weide, Auengebtisch; paturage; lege!O, cserjes, berek; naCT6HlQe, BJ.Iroa]
303 BULBACEUS,
BULB/FORMIS,
bulbiform, de forma sau de natura
bulbului {bulbaceous, b:tlb-shaped ;
zwiebeltormig, zwiebelartig; bulbace,
bulbiforme; gum6szerii, gumO alakU;
mln"),

nyJ.:OBHUCBH,QHb!Ji, JlYI'OBHueo6pll3HJ.Iil.j

30i

3J8
319

BULB/FER, BULBIGER, BULBOSUS, bulbos, care poart bulbi [bulbiferous, bulb-bearing, bulbose; zwiebeltragend, zwiebelig; bulbirere, bulbeux; hagym.t term6, gumOs; nyko-

BH~OCHLJJt, JIYI:OBH'lHbiA)

BULBILLUS m, BULBOGEMMA
r, bulbil, bulb mic rezultat din muguri
transformai, situai In axila frunzelor tulpinale (Dentaria bulbifera)
sau In infiorescen (Allium proliferum), care detalndu-se reproduce
o plant nou [bulbil, bulblet; Knospenzwiebel, Brutzwiebel, Brutknospe;
bulbil1e, bulbe axilla.ire; sarjhagyma,
hagymartigy, Mnaljhagyma; JI)'IOBH'fxa, JJYIOBH'IX8-,Qet1CQ, DO'III:OJIYIOBBU8)
- sautel/U8
806 BULBODIUM n (LECUS BULBI ),
bulbodiu, discul bulbului [bulhodium; Zwiebelkuchen, Zwiebelscheihe,
305

3)7

310

Zwiebelstock; bulbode; hagymafinyer,


hagymatonk; .aoaue JlYKOBHrtJ.I]
BULBOTUBER n, bulbotuber, partea subteran ingroaf a lulpinii,
acoperit cu frunze
membrano~sc,
coninnd substane nutritive (Colchicum, Crocus) fbulbotuber; Zwiebelknolle, Knollenzwiebel; bulbotuber;
hagymagum6; Kny(iHeJJyKOBHua]
BULBULUS m, bulbior, cel [bulbule; Brutzwiebel; bulbulle, eaieu;
fi6khagyma; nyKoBKa]
BULBUS m, bulb 1. Ceap. 2. Organ
caulinar metamorfozat, ovoidal sau
disciform, de obicei subteran; acoperit de frunze protectoare, av;nd la
baz discul cu rdcini fibroase (Allium) [bulb; Zwiebel; bulbe; hagyma;
JJYKOBHUa]
BULLATUS, bicos, veziculos, umflat [bullate, blistered, puckefed ; blasig, bauschg; bulle, boursoufM; hOlragos; ny:no~puTLIJt]

31t

BURSICULA 1, bursicul J. Pun2. Gropi pe stigmat continind retinaculul maselor polinice (Orchidaceae) [bursicule; Beutelchen; bursicule; burszikula; cyMoua]

312

BURSJCULATUS,
BURSIFORMIS -+ scrotiformis, crumcnlrts, sac-

guli.

MI~

313

BYSSAGEUS, BYSSJ.NUS,
SOIDEUS - sericeus

BYS-

c
t

CACAINUS, brun nchis, brun de


fdark_-hrown,
chocolatebrown, theobrominous; dunkelbraun,
schokoladebraun; brun !once, brun
ciocolat

de chocolat; sOtetbarna, csokold6barna j Ti!MH0-6yphlll:, JUOICODaJJ,Ho-6y


pwit] --+ theobrQminWJ

2
3

CACAO-FUSCUS - cacainus
CACOGENESIS f (gr. Kt~:~ "nepu-

12 CAESIUS, albastru-cenuiu, albastru


verzui [blue, blue-grey, ligbt grey;
blau, blaugrau, blaulichgrau, blaulichgrtin, Iavendelblau; bleu, bleu cendre,
bleu ~istre, bleu wrdtre; kek,
sziirkeskdk, zoldeskek; CIIIIHA, rony60Baro-cepw.ll:, cepouaT&r6ny6o.ll:]

13

tincios", ytvsot.; "natere"), cacogeincapacitate de hibridizare [cacogenesis; Kakogenese; cacogenese;


nez,

kakogenezis; kaKOreHe3]

41 CACONYMUM n (gr. -, Ovo~a "nume"), caconim, nume inutilizabil din


motive lingvistice [caconym; Kako-

Jlym; caconyme; kakonim; KI.KOHHM]

.5

CACUMINAUS _,. apica/is

6 CADUCUS, caduc,
-dezarticuleaz

10

t1

cbtor;

care se

(frunzd ""' floare ....... )

[ caducous, fali ing; abfallend; caduc,


tomhant; lefesiO, hUIIatag; OIWJUUO
UIH8. OCMmlJOlUK.ii.CA]- deciduus
CAELESTINUS, CAELESTJS, ct>lestin, de albastru! cerului [heavenly
blue; himmelblau; bleu de ciel; egszinkek; ne6ecHo-rony6oit)
CAENOGENESIS f (gr. un~ ,.recent", ytvoou; "natere"), cenogenez,
obinerea unor caractere recente in
urma schimbrii condiiilor de mediu
[ caenogenesis; Storungsentwicklung,
Flschungsentwicklung; caenogenese;
eenogenezis; uenorenC3]
CAEOli!A n (gr. JC(I[ro "a arde"),
ceom, ecidie fr peridiu, cu sporii
dispui in lan (Uredinales) [caeoma; Kaeoma; caeome; ceoma; :qeoMa]
CAERULANS, CAEURULESCENS,
aJbstrui [bluish; blulicb; bleutre,
bleuissant; kdkes, kdke!IO; ro.ny6etolliHA, CHHeiOWHD] -+ subt:at!r-ufeus
CAERULEUS, albastru, ceruleu, de
albastru! cerului [blue, sky-blue, heavf'IJ!yblue; blau, himmelblau; bleu,
cerule, bleu de cicl; k(>k, egszinkt\k;
CHHRD, rony6oD]

15

16

17

18

19

CAESPJTJTIUS, CAESPITOSUS,
cespitos. 1. Cu aspect de pajite. 2.
Cu tulpini strinsa unele llng altele,
formind o mas compact [caespitose,
tuftforming; rasig, rasenMrmig, rasenbil<:ead; cespiteux, gazonnant, gazonneux, tourtu; gyepes, gyepkepz6,
pzsitos ; .m:epHHCTLll:t, ,11epRool5p33HWii:]
CAL-, CAW-, CALLI-, CALW- (gr.
"~"frumos", tccU.i..o~ "frumusefe"),
frumos (calacanthus, calomelanus, callicarpus, callophyllus )[beautiful-, beautifully-; seMn-; . beau, a belle;
szep- ; KJ)aCHBO-]
CALAMUS m, calamus, tip de tulpin:l neramiCicat, asemntoare paiului, uneori tubuloas (Cyperus,
Juncus) [calamus; Halm, Bmsenhalm, Robrbalm; calame, chalumeau;
paJkaszr; TPOCTHHX)
CALAT"IDIPHORUM n (gr. rila&b~ "ccule", IPOPro "a purta"),
calatidofor, pedunculul calatidiului
( Asler-aceae) {calathidiphorum; Kt'lrbbcbentrger; calathidiphore; kalatidium-tarto; xanaT'R.QIIo4;>op]
CALATHJDIUM n (gr. -) -+ antho
dium
CALCAR n, pinten, prelungire in
form de sac sau cornet a bazei caliciului sau coroloi, uneori coninlnd
nectar ( AcMitum, TMpa.Mlum) [spur;
Sporn; eperon ; sarkantyU; mnopeu]
CALCARA TUS,
CALCAR/FER,
pintenat, prevzut cu pinten (caliciu) (calcarate, spurred; spornig,
gespornt:
dperonne;
sarkantyl'ls;
CO WDOPIJ.aMH]

20

CALCAREUS, calcaros, care cret~


pe- soiuri calcaroase [ckalky, limy,

liO

CALCARIFORMIS
calcareous; ka1kig, kalkhaltig, blkreich; calcareux; meszes; maecT
BUOBI>IS. BUCCTJ:OBWit)
21 CALCARIFORMIS, calcariform, de
forma unui pinten [spur-shaped; spornfOrmig; caiCariforme; sarkantyU alakU.;

IIZROjUI,tBif,I{Hbdi)

22

CALCEIFORMIS, CALCEOLARJS,
CALCEOLARIUS, calceiform, de for
ma unui pantof mie (la~elul la Cy
p1'ipldium CGlceolus) (~alceitorm, sh?e

shaped; pantoffeJtormJg, schuhf6rm1g;


calteiforme; papucs alakU; 15aJDMaH
~D]- sandaliformU
28 CALCICOLUS (-COLA 1), calcicol,

calcifil care crete pe soiuri calcaroase '(plantd ...., ) {calcioolous; kalklebend; calcicole; m6szlak6, mesz-

2~

kedWI6; o&rraiOUUI:Ii Ha 113BeCTHJU(ax)


- ealti.Philus
CALCJFUGUS, calcifug, care evit

soiurile calcaroase ( Lapinus, Rumtx,


V aceinium) [calciluga],shunning chalk,
chalk-hating; kalkmeidend, kalkfiie-

Kallusbildung, Wulst, Wund~webe;


cal, callosite, bourrelet cicalriciel; sebpara, sebsziivet, heg, hegszovet 6voszovet j XaJUIYC, ll:aDJn.IB, MOlOilb] -+
tyloma
32 CA.LUSHETEROPLASIA -1 (lat.
callus "piele fntArit", gr. &tepoo;
"altul", ru..acrn(l) "a modela"), calusheteroplazie, calozitate cu esut deosebit de cel din care a rezultat ( KiiBter) [callusheteroplasy; Kallusheteroplasie; callusheteroplasie; kalluszheteroplzia;

8.!

hend; calcituge; m6szkerti.IIS; a:am.Qe~lt] - silicicolru, calciphDbus

25

CALCJPHILUS (lat. calx .,calcar",


gr~ "a iubi"), calcifil, care pre
ler soiurile calcaroase (Asur lllfUIUus,
Leont<JPOdium alpinum) [calciphilous,
chalk-foving; kalziphil, kalkliebend,
kalkstet, kalkhestAndig; calciphiltl;
m~zkedvel6;

xam.uet)run.JW1t] ...... eul

cicolus

CALCIPHOBUS (lat., gr. ~~6j3oo;


,.fug") -+ calcifugus
27 CALCULUS m, calcul, esut de ce
Iule sclerenchimatice dure (.,pietroase") (P'Ifl'us) [calculary; Steinzelle;
calcul; k6sejt; KIIMCIDo] ...... sckreidae
28 CALDARIUM, CALIDARIUM n,
seri cald fwarm-greenhouse, hothouse; Warmhaus; chaudiere, serre chaude; meleghz; Temm~. opan:epeR]
29 CALENDARIUM (n) FWRAE, calendar flora!, grupare a unor plante
dup perioada lor de nflorire {flower
calendar; Bliitenkalender; calendrier
de Oore; virgnaptr; QBeTo'IHw.B
26

XaJiellnpl>)

80

"""""]

CALLVSHYPERTROPHIA 1 (1at.-,
gr. f>dp "deasupra", 'f~il "nutriie"),
calushipertrofie, calozitate cu concreJIteri celulare (KUster) [callushypertrophy; Kallushypertrophie; callushypertrophie; kalluszhipertrofia; DJUI)'CnmcpTpo4nulJ

CALLUSMETAPLASIA 1 (lat., gr.


petd "Ung",-) . ~~u~metaplazie, ca!o
zitate cu modiftcrt metaplasmahce
In apropierea locului de rnire (Kfistu)
[callusrnetaplasy; Kallusmetaplasle:
eallusmetaplasie; kalluszmetaplzia;
xaJJJJYCMerannll3lUI]'"
86 CAWPODIUM n (gr. mMio; "frumos", KOO<;, K08<;
"picior") __,.

85

spatha
87

CAWRITROPISMUS m (lat. calor


"cldur", gr. 'fpom) .,rsucire"), caloritropism, micri de curbara sub

influena cldurii [calor~tropism; ~

loritropismus; caloritrop!sme; kalor1


tropizmus; J:anOpHrpODHlM] - cher
vwtropismus
88 CALVESCENS (calresco) -+ glabm<<m

39 CALVUS
40

CALWSUS, calos,

prevzut cu calozit.i (lrunz, esut) [callose; schwie-

lig, wulstig; calleux; sebpars, hegedeses, siimMcsOs; M030JIIICTYA] ......


tyl, tylo31 CALLUM n, CALLUS m, calus, calo
zi tate; esut de cicatrizara pe organele vtmate [callosity; Schwiele,

K8JIJIYCreTcporma3Hll]

38 CALL:USHOMOEOPLASIA 1 (lat.-,
gr. lls,lowo; .,asemntor'',-), calushomoioplazie, calozitate cu esut asemntor cu cel din care s-a format
(KUste-r) [callushomoeoplasy; KaUushomoeoplasie;
callushomoeoplasie;
kalluszhomoeoplzia; KaruiycroMoeo

-+

globf)r

CALYC- CALYCI-, CALYCV-, -CA


LYX, -CLYCUS {gr. JITU..u~ "c~p"),
cu caliciu (calycanthus, calyc,florw,
calycopterus, adenocalyx, amblycalyeus)
[cup-, calyci-, calyco-; kelch-, ke!chig; calice; csesze-, csesz6s; -cseszjfi; 'l&me'IJ:o-]

CALYCANTHEJIIJA l (gr. , liv8t:~v


,,floare"), calicantemie, anomalie a caliciului constind din transtormarN se-

111

42

43

44

Ma

CANALICULATlJS
palelor fn petale (Mimulus, Primula)
[calyca.nthemy; Kalykantbemie; calycantbemie; kalikantemia; XIUIHKaH
""""]
CALYCATUS (gr. ),prevzut cu ca
liciu [calycate; bekelcht; calicC; cseszes, kelyhes; CHa6JEeHJR.JA 'lame-ucoB1
CALYCULATUS lgr. ), caliculat
preVzut cu calicul [calyculate; aus
senkelchig, nebenkelcbig, kleinkelchg;
caiieule; lcseszes; c nO.If:UiWHeM]
CALYCULUS m (gr. -), calicul.
1. caliciu extern, format din bractei
(Malva). 2. Caliciu secundar [calycle,
externalcalyx; Kelchlein, Au6enkelch,
~ebenkelch, HU.Ilkelchlein; calicule,
calce externe; lcsesze, kiils6 csesze;
llOJl.'IQIIlHC, H8PY*1!&11 'lame<~.:a) -o epicalyx, pseudocalyx
CALYMMA n (gr. K6:;l.u~J.Ul ,,cuverturll. ")

-+

matri:rr

CALYPHYOMIA f (gr. -, f!lilro "a


crete"), caliriomie, concretere anormal a sepalelor cu dosul petalelor
[<:alyphyomy; Kalyphyomie; calyphiomie; kalifi6mia; ~~:arur$HOMKll]
46 CALYPTRA f (gr.lCbbt'tpa .,capac"),
ca.Jiptr, coif, scufie 1. esut de protecie de pe conul de cretere din
virful rdcinii. 2. Parte care acoper capsula muchilor frunzoi [calyptra, calypter, moos-cap; Haube,
Wurzelhaube, Mooshaube, WurzelmUtzchen; <:alyptre, coi!fe, capuchon;
gyllkersUveg, gyoker!Oveg, mohasfiveg,
mohasapka; kaJillrrrpa,
JroJma'IOK,
'lexmfk] - mitra (2)
47 CALYPTRATUS (gr. -), caliptrat,
prevzut cu caliptr sau coif (rd
cin, capsul) [calyptrate; behaupt;
calyptre, coif!e; silveges; c tcaJIIRITpolt]
48 CALYPTRIFORMIS (gr. -, lat. forma ,.form"), caliptriform, de forma
caliptrei [calyptriform, hood-shaped;
haubenfllrmlg, haubenartlg; calyptriforme; sUvegszerii, siiveg alakti;
45

,e:<lmJkOIII,II,HHi, kOJlDa'IKQM,II,Hiilft)

t19

50

CALYPTROGENUM n (gr., ytvv(l)


"a se nate"), caliptrogen, esut meri.stematic care d natere caliptrei
[calyptrogenum; Kalyptrogen; calyptrogenum; kaliptrogenum, gytlkersUvegk6pz6 reteg; t:amnrrporea]
CALYX m (gr. KU1u~ "cup"), caliciu,
totalitate a sepalelor unei flori; ciclul
extern al periantului, de obicei verde
[calyx; Kelch, Bliltenkelch; calice;
csesze, (kebely); 'IBtue'll:a)

51

CAMBIAL/S, cambial, care apartine


sau deriv din cambiu (inel :::::,
strat:::::) [cambial; kambial; cambial;
kambilis; ~Il]

CAMBIUM n, cambiu, esut format


din celule meriatematice, constituind
zona generatoare libero-lemnoas din
rdcin i tulpin (cambium; Kambium, Bildungsgewebe, Teilungsgewebe, Keimschicht; cambium; kambium, k6pz6szOvet; kaM6HA]
53 CAMELINUS, camelin, de culoarea
brun rocat a cmilei[camel-colou
red, tawny; kameUarbig, rOtlichbraun;
fauve chamos; teveszln, tevebarna;
phlXCBaT0-6ypwA)-+ ce111inus, hinnuleus
54 CAMPANACEUS, CAMPANIFORMIS, CAMPANULATUS, campa
nulat, campanulitorm, in form de
clopoJel [campanulate, bell-shaped;
glockl.g, glockenfOrmig; campanute,
campanulace; harang alakti, fiarangszerd; JroJIOXOJli>'IBTiiiJl, XOJIOIWJUo'IBTO
JIJIMUo!A]-. codo-, codon, codonodes
55 CAMPESTER
(-TRIS, -TRE),
CAMPESTR/S (-TRIS, TRE),
campestru, care crete pe ctmp [campestral; ackerbewohnend, feldbewohnend; <:hamp~tre; mezei, mez6n tHO;
52

paBllllliHbiA, DOlleBOA]

56

CAMPTO-, CAMPTUS, CAMPU


LI-, CAMPYL-, CAMPYLO- (gr.
KUJ.t1ttot;. ~a~plriJ~ ,.curbat"), curbat

(camptocarpus, campuli.tropis, cam.pylacaJUhus, cam.pyloneurus, anacamptus)

[bent-, curvy-; krumm-, bogen-; courgOrbiilt-, gOrMn-, gllrbe; corH}'TO-,

M;

.nyroBH.II,llo-, -comyn.dt]

-+

cu~atus,

cyph-,
57

CAMPTODROMUS (gr. -, .!ipOpo~


"fug"), camptodrom, curbat sau arcult la capt (nervaia la Rhamnus)
[camptodromous; bogenlufig, krummlturtg; camptodrome; lvesen fut6, gOr
b6n lut6; kaMfiTO~~A)

58

CAMPYLOTROPUS (gr. -, ypoml


campilotrop, curbat (ovu.
lui renform curbat, micropilul ajun.
gind llng hil, la unele Cruciferae.
Leguminosae) [campylotropous, curved ;
krummwendig, krummiA.utig; campylotrope, courbe; gOrbillt, visszalordult;
kiiMJIIIJIOTpOIIHW.It, H30l'H}'TWII:] - scolio
"r!!ucire"),

trop ieus

59 CANAUCULATUS, canaliculat, pro


fund scobit longitudinal tn form de
canal sau de jghiab (peiolul la Tus
silap, frunza la Plant4go, stilul la
Helleborus ) [canaliculate, channelled,

"'

CANCELLA TUS

60

61

62

63
6~

65

grooved; rinnig, gerinnt, rinnenfOr


mig; eanalicu!e, cannelt\, creuse l;'n
eanal, eoulissC; li.rkolt, cstorns, rovatkolt, buzds; KalUUll>'lan.IIt, :e
JJo6'!aTW8]
CANCELLATUS, CANCELWSUS,
cancelat, dispus in form de gratii
sau de reea (tulpina la Rubus can
ceUatus, suportul la LycoperrWn can
cellatum, seminele la Glaucium) [cancellated, latticed; gitteri~, gegittert,
gitterfOrmig; cancel!e, grillage, treillisse; rcsos, rostelyos; ceT'IaTLitt,
pemeT'IBTI>IIi] - clatratus
CANDELABRIFORMIS,
candelabriform, de forma unui candelabru
(inflorescena la Agave) [candelabri
form; armleuchtertormig; candelabriforme; gyertyatart6szer11; xaH.lleJJII
6poo6pa3Hwll:]
CANDICANS, CANDENS, alburiu,
albicios, de un alb lucios [candicant,
whitish, shining white; wei!llich, weiflwerdend, gl!i.nzendweill; candicant,
blanchtre, blanc luisant; feheres,
teny!O feher; 6enoaaTLIIt, 6eneiOJII.IIit]
CANDIDUS, candid, curat alb lucitor [pure white; reinweiB; blanc
pur; tJsztafeht\r; 6enocHelDlolli]
CANESCENS (canesco), canescent,
alb-cenuiu (perii frunzelor de Potentilla canescens) [rather hoary, greyishwhite; weiOgrauwerdend, weiB!iehgrau; blanc cendre, blanc gristre;
sziirldi.IO, sziirkesfeher; ceAeJOIUHD,
ce.aoaandt]
CANINUS, canin 1. Comun. 2. Nefolositor [canine, common; hundsgemein, allgemein; canin, vulgaire; kozonseges, kutynak va16; co6a'IHD,
o6w,uli]

6G

CANUS, CANO-, cenuiu, cenuiu


alb (caMater, canobrunneus) [hoary,
greyish-white; grau, grauweill, hlallgrau, greisgrau, aschgrau ; gris, hlanc
gristre; szOrke, fehersztlrke; ceAolt]

6?

CAPJLLACEUS,
CAPJLLARIS,
CAPILLAMENTOSUS, CAPJLLJFORMIS, capilaceu, capilar, fin i
subire ca firul de pr (tulpina la
Briza, stigmatele la Zea) [capillary,
hair-like; haarfein, haarartig, haarfOrmig, haufaserig; capillace, capii
laire; hajszidfinom, hajszlvekony,
hajszlcsOves, szlas; BOJJOCOBII.Il.BI>I.ii,
BO.'IOCaTJodi]

68

CAPJLLARITAS f, capilaritate, fenomen de tensiune la suprafaa lichi

69

?O

?1

72

delor In virtutea cruia lichidele se


urc in vasele sau in tuburile capiIare [capillarity; Kapillaritt, Haarrorchenwirkung; capillarite; hajszl
csovesseg; xanKnmrpHocn.]
CA.PILLITIUM n, capiliiu, masli.
de peri filamentoi, bigroscopici, din
sporangele unor Myxomyceus i GasUromycetes, care evacueaz sporii [capillitium, hair-net; Haarnetz, Haargeflecht; capillitium; szorzdreteg;
k811HmrH11.1111:, :oonOOIBHu;a]
CAPJLLUS m 1. Fir de pr, lung
i fin. 2. Unitate de msur de grosimea unui pr (0,18-0,25 mm) fhair,
hair's width; Haar, Haarhreite, Haardicke; poil, epaisseur d'un poil; haj,
hajszlvastagsg; aonoc, Mepa aonocaJ
CAPITATUS,
CAPITIFORMlS,
CAPITULATUS, capitat. 1. Prevzut cu o parte globulos-dilatat.
2. Adunat fn capitol flora! (pr :::::,
stigmat ~, inflorescen ::::::) [eapitate,
headed, head-like; kopfig, bekoplt,
kopftormig, bltltenkopfchenf6rmig; capite, capituM, capituliforme; fejes,
gombos, fejecsks; ronoB'!aTLlit, ron:oskoo6p83m.dt]
CAPITULUM n, eapitul, tip de inflorMcenA
globuloas,

monopodial

racemoas,

eu flori agregate scurt


pedicelate sau sesile ( Dipsacus, Trifolium) ftlower-hcad; KOpfchen, Bliitenkl}pfchen; capitula; fejecs, (f"j.-cskevirAgzat, gombvirg:zat; rOilOBKa]
:-a CAPNOIDEUS (gr. tcUIMOOll<; "rumuriu") --> fumagineus
?~ CAPPARINUS, hruniu-verde (hrownish-green; brunlichgrOn; bruutre
vert; barnszOld; KOpH'IlleBaTO-JeJJi!
~l

75

CAPREOLATUS, capreolat, prevaut


cu ctrcei [capreolate, tendrilled; rankig, gabelrankig; capreo!e, vrillo!-; kacsos; llliJII,'IBTOYCHXOBl>lil] ---> cirratus,
cirrosus
?6 CAPREOLUS m - cirrus
?7

CAPRIFICATJO f, capriticaie, procedeu horticol de polenizare i de


Intirziere a maturaiei fructelor de
Ficus Mmntica {caprilication; Kaprifikation ; caprification; kaprifikciO;
xanpat~ntxaUHII]

?8 CAPSULA f, capsul 1. Ti1) de


fruct uscat, dehiscent, format din mai
multe carpele concrescute, cu una sau
mai multe loji coninnd numeroase
semine (Campanula, Hyoscyamus).

CA.RNJVORUS

113

2. Capsula sau urna sporiter ( Rryophyta) [capsule, sporogonium; KapS(>J,

Kapsellrucht, Mooskapsel, Moosbtlchse; capsuiE'>, sporogone; tok, tokter-

mes, mohatok; tcancyna,


ypHO'IXa]
79

CAPSULATUS,

xopo60'Ika,

88

CAPSUL/FER,

capsulifer, prevzut cu sau Inchis in


capsul [capsulated, encapsuled, cap
suliferous; kapselig, kapseltragend,
kapse!Ciihrend; capsuJe, capsulifere;
tokos, toktermeses; xopOO'Ianllt, KO

89

po6o'lKOROCBLift)

80

81

82

63

84

CAPUT (-JTJS) n, cap, parte ter-

minaU~ umnat sau rotund a unui


organ [head; Kopf; tete; fej; rnua,
ronoaa]
CARBONACEUS, CARBONARIUS,
CARBONATUS, crbunos, carbonaceu. 1. Asemntor cu crbunele. 2. De
culoarea neagr a crbunelui [carbonaceous; kohlschwarz; carbonace;
szt\nszerU, szentekete; yr.Jlllcn.dt, yro11io
HWII:)
CARCERULUS m, carcerul, fruct
schizocarpic care la maturitate Stl
destace In mericarpii ( Boraginaceae,
Labiatae) [carcerule; Spaltkapsel,
SchlieBkapsel, SchlieBfrucht, TeilnuB;
careerule; makkocska, makkocskkra
osziO termes; xapuepyJia] -+ dieresilis, polexostylus, synchorium, sehiwearpium
CARCINOMA n (gr. ropdvm~.tu
"ulcer"), careinom, cancerul arborilor [careinoma, canker; Karzinom,
Baumkrebs; carcinome, chancre; karcin6ma, faritk; kapuaHOMa]
CARCINOMATOSUS (gr. ), cicalricos, cu tumori [tumour-shaped,
swelling-shaped; geschwulstartig, beulenartig; carcinomateux, cicatrise;
daganatszerU, hegszerii; onyxoJieBH.Il

~J

CARDINALIS, cardinal 1. Principal. 2. Stacojiu, scarlat-rou [cardinal,


principal, cardinal-red; hauptschlich,
kardinalrot, scharlachrot; cardinal,
principal, rouge ecarlate; kardinlis,
fii, skriAhOrfis; kap.IIIIHaJiioHI>ID, uaBHwit, TeMRO-KpOBJIHOXpaCHLiit)
86 CARD/0- (gr. KapOiu "inim"), cordiform, de forma inimii (cardocarpus,
eardiopelalus, eardiophyllu.s, cardiotonicus) [cardio-, heart-; herz-; en
coeur; szives-, sziv alakll.; cepJ:tl(e-]

90

91

xJmeBaTidit, n~~.Q.J>eB,II.IIHblil:]

92

CARIOSUS, carios, gunos 1. Ros.


de Viei'mi. 2. Cu caviti longitudinale
neregulate [cariose, cuious, wormeaten; morsch, wurmfrssig, knoche:nfrssig; carie, vermoulu; csatorn.san
kirgott; ypyxnowit, paJpymatOUJ.Hilcs].
...... exesus

93

CARMESINUS, CARMINATUS,
CARMINEUS, rou-carmin, rou inchis [carmi ne, crimson, deep redcoloured; karmesinrot, kuminfarbig;
cramoisi, rouge carmin; k&rminpiros,
C/enkpiros; KapMHHo-KpaCHYII:] -+ chermesinus

9.r"

CARNEUS, CARNICOWR, CARroie a


crnii
( earneostamneu.s) {carneous,
flesh-coloured; fleischfarbig, Cleischrot; carne, couleur de chair; hU.spiros,
hll.sszinii i Mll:co-Kpaan.Iil, TeJiecHOTO

85

87

CAREJVS (careo), absent, cu carenii,


care lipsete (slamina duo sterilia
carentia lipsind dou stamine sterile)

(wanting, lacking; fehlend; manquant,


prive, depourvu; hinyzO; JUUII!Hm.tll}
-. absens
CARICOGRAPHIA f (lat. carex
"rogoz", gr. yptiql(l) "a scrie"), cuico
gratie, studiul i descrierea s~eciilor
de Carex [caricography; Kar!kographie; caricographie;
karikogr.fia;
kapHICorp&q,Hll]
CARIES t 1. Carie. 2. Descompunere.
3. Putreziciune [decay, putridity.
rottenness; Fulnis, Zersetzung, }lnrbwerden, Morschwerden; carie, d~com
position, pourriture; korhad<i.s, rothads, felbomls; rHHeHHe]
CA.RINA f, caren, luntri 1. Proeminen sau creast longitudinal
sau transversal In form de muchi6"
de pe un organ (frunz, peiol, tulpin). 2. Loc de concretere a marginilor celor dou petale interioare,
asemntoare cu carena unei luntre(corola la Papilionaceae) [carena, keel,
ridge; Schittchen, Karinalhllhle, Kiel,
Rilckenschrte; carene, nacelle; csOnak, gerinc; KHJilo, nO.IIOu:a] --+ seaphium
CAR/NATVS, CARINIFER, carenat 1. Prevzut cu o proeminen
longitudinal. 2 Dispus In jghia!J.
(frunza la Carex) [carinate, keeled;
kielig, gekielt, gefalzt, kahnf6rmig,
schif1chentormig; caren~, en gouttillre; cs6nakos vjahi, cs6nakszerii;

NEO, carneu, de culoarea

ll)teU]

95

CARNJVORUS -+ insecliw.m.ts, zoophagus, zootrophicus, sarcophagus, creophagus

CARNOSUS
96 CARNOSUS, crnos, pulpos; cu esut
crnos i suculent (fruct.-.., frunz-.
rddcin .-., tulpin.-..) (carnose, car
nous, fleshy, Pulpy; fleischig; charnu,
pulpeux; hUsos, pozsgs; MliCliCT1>1D]

-sare, sarco-

'97

CARO f, carne, pulp; esutul crnos


subepidermal (la fructe, la ciupercile
cu plrie) [flesh, pulp; Fleisch,
Fruchtlleisch, Fruchtbrei; chair, pulpe; gyiimOicshUs,
gyUmOlcsksa;

MB<mo]

CAROTJNUM n
(gr.
tcap(l)tOv
.,morcov"), carotina, pipnentul galben
sau portocaliu-rocat dm celulele unor
plante ( Daucus carota) (carotin; Karotin; carotbne; karotin; a:apoTBH]
'99 CARP, CARPO-,
-CARPICUS.
-CARPUS (gr, 1CUI)1W~ ,,fruct"), cu
(pe, tn) fructe (carpiclUJ, carp6phagus,
'98

geocarpicus, glomsrocarpus, acantlw


carpus) (fruit-, fruited; frueht-, friich-

tig; fruits; termes-, -gyilmOicsii;

[carpode; Karpode; carpode; karp6dium, csokevenyes term6lev81; xap


DO,!IIIB)

108 CARPOGAMIA

f (gr. ., "'({lpo.;
carpogamie, reproducere
sexuat rezultind carpospori [Rhodo
phyta) [carpogamy; Karpogamie; car
pogamie; karpogmia; xapnoraMIDI}
109 CARPOGENESIS f (gr. , 'i'!vtcn;
"origine"), carpogenez, formarea fructului [carpogenesis; Fruchtbildung;
carpogenese; termeskepzMes; xapnoreue3]
110 CARPOGONIUM n (gr . , yoviJ
"urma"),
carpogon,
gametangiul
femel la alge (RMMphiceae) [carpo
gone; Karpogon; carpogone; karpog6nium; xapooroHH8]
111 CARPOLITHUS m (gr. -, ).i~
"piatr"), carpolit, fruct fosilizat [carpolith; Karpo.:th, Versteinerte Frucht;
carpolithe j term6skOviilet; mcaMeae
"cstorie"),

JIJDHII: nno.a] -

DnO,IIIIo-, DJIO.lUihlll:)

tOO CARPADEUUM n (gr. , a'l)..o;


"invizibil") - cremocarpium
101 CARPELLODIUM n (gr. , elli~
.,asemnare"), carpelodiu, transformare a petalelor in carpele (Worsdell)
[ carpellod_y; Karpellodie ; carpellodie ;
~ell6dium; a:apoeJrno.ll,llll] -pistillod,um

102 .CARPELWJIIANIA f (gr, -,

po:via

"nebunie"), carpelomanie, proliferare


teratologic a carpelelor [carpellomany; Karpellomanie; carpellomanie;
karpellomnla ; a:apnennoMaHHa J
1(8 CARPELLUM n (gr. -), carpel,
frunz diferenjat fertil din verticilul nora! intern, purtind ovulele
[carpel; KarpeJI, Fruchtblatt; carpelle; term6leveJ, ivarlevel; Jlll0AoJIJICI1IX, MO,!lllk) - carpophyllum
10(t CARPIDIUM n (gr. ) ..... crupellum
105 CARPOCEPHALUM n (gr. , Kell'ai-.il
"cap..~. carpocefal, receptaculul sporogonului purtind organele de reproducere (Marchantiales) {carpocepha
lum; FruchtknopCchen ; carpocCphaIe; karpoceflum; nno,11oronosxa]
106 CARPOCWNIUM n (gr. -, JC.(i)V
.,rmurea"), carpocloniu, ramur purttoare de fructfficaii (AlgtU) [carpo
clonium; Fruchtast (der Algen); car
poclonium; karP.okl6nium; t:apooII"JIOBHYM] -

107

<'arpel

CARPOLOGIA f (gr. , bya<; "vorbire"), carpologie, studiul fructelor


[carpology; Fruchtkunde, Frucht
lehra; carpologie; termCstan, gyO.molcstan; a:apoOJioriiH]
113 CARPOLYSIS f (gr. , 6o"1~ "descompunere"), carpoliz, disociere a
carpelelor sudate [carpolysis; Karpolyse; carpolyse; karpoltzis; xapnomD]

114 CARPOMANIA

1 (gr. , po:v(a
"nebunie"), carpomanie, producere
abundent a cistoliilor rn unele fructe,
In teratologie (Pomat:eae) [carpoman;v; Fruchtversteinerung; carpo
mame; karpomnia, gyiim6lcsk0vesedes; kapnoMaHHJI]

115

steril,

abortiv

(Typha)

CARPONOMIUM n {gr. -, vo~O!;


carponomiu, caviti roase
de larve n prile parenchimatice ale
fructelor (carponome; Fruchtmine;
carponome; karponOmium; kapno"punat"),

HOMHYM]

116

CARPOPHORUM n (gr. , cpopto,


"a purta"), carpofor 1. Baz lrgit
a gineceului (Nelumbu). 2, Suport
bifidat al rnericarpiilor (Umbelliferae). 3. Pedioolul sporocarpului [car
pophore; Karpophor, Frnchttrger,
Fruchthalter, Karpelltrger; carpo-phore; karpotorum, termCstartO; npn0$0p, CTOn6otfe11:, OJIO,!IOHOC)

117

CARPOPHYLLUM n (gr. -, .,.UUov


"frunz") ..... carpellum

stich1dium

CARPODIUM n (gr. -), carpodiu,

lithocarpus

CARYOKINESIS

116
t18

tl9

CARPGPDDIUM n

(gr. -,

11&wv

ca.rpopodiu, pedicelul fructului [fruit-stalk; Frucbtstiel; carpopode, pedicelle du fruit; term~nyel,


termeJikocsny; nno.a;ruroua]
CARPOPTOSIS f (gr. , KtiM:n~
.,piciuru"),

"cdere"), carpoptoz, cAdere


tur a fructelor [carpoptosis,

premaahnormal lruit-falling; Karpoptose, friih


zeitiger Fruchtlall; carpoptose; karpopt6zis, id0el6tti term~hU.IIs; xap-

129
130

nonTo3)

12()

t21

CARPOSOMA n (gr. -, o&pa "corp"),

ca.rpozom, corp de fructifieaie la


Fungi [carposoma, fruit-body; Karposom: carposome; tenn6test; nno,o,osoe nno]
CARPOSPERMA n [gr. , mttppa
.,smin"), carposperm, oosfer fecundat (Algae) [carposperm; Karposperm; ~arposperme ;karposz perma,
megtermekenyUlt petesejt; xapno-

131

cnepM]

122

123

12~

125

126

127

128

CARPOSPHAERA f [gr. , crq~a1pu


"sfer"), carposfer, oosfera inainte

de fecundare [carposphere; KarposphA:re; carpospbere; karposzf~ra;


xapnoc4lepa]
CARPOSPORA 1 (gr.
, mropU
"smln/."), carpospor, spor asexuat,
nellageat (Rhtxlopk'JJCe(U) (carpospore; Karpospore; carpospore; karposp6ra; JCapnocnopa] - rlw!UJspora,
cytospora, microcystis
CARPOSPORANGIUM n (gr.
dyy&iov "vas"), carposporange, spo
range difereniat din cistocarp ( RJw
dophyceae) (carposporangium; Karpo
sporangium; carposporange; karposporngium; xapnocnopaumlt]
CARPOSTEGIUM n {gr. -, Gttym
"a acoperi"), carpostegiu, bordur de
peri In gitul caliciului, lnttrziind diseminarea ( Labiatae) [carpostegium;
Karpostegium; carpostegium; karposzt~gium; npnocremA}
CARPOSTOMIUM n (gr, -, at6pa
,,gur"), carpostomiu, orificiul cistocarpului (Algae) [carpostome; Karposlomium ; carpostome; karposztOmium, cisztokarpium-nyils; xapnocToMHA]
CARPOTHECA f {gr.
, 9i1Kil
"teac"), carpotedi., teaca sporilor
( Algae) (carpotheca; Sporenscheide,
Fruchtscheide; carpotheque; sp6ratok; KapnoTexa)
CARPOTROPISMUS m {gr. -, -rpon:l'l
"rsucire"), carpotropism, micri de

132

133

1M

curbare rent.ru protejarea fructelor


In timpu maturizrii i pentru asigurarea diseminArii [carJ?ol.ropism;
Karpotropismus; carpotropJSme; karpolropizmus; JCapDOTpODH3M)
CARPOZYGOTA f {gr. -, tvymo.;:
"reunit")- zygooporo, zygocystis
CARTILAGINEUS, CARTILAGJNOSUS, cartilagineu, cartilaginos;
consistent, elastic i translucid; de
consistena cartilagiului {frunza la
Eryngium, perispermul unor semine)
[cartilaginous, gristly; knorplig; cartilagineux; porcos, porog6s; xpliiQ,e.an.~ll:] - chondroideus
CARUNCULA 1, caruncu!A, excrescenA. crnoas. pe tegumentul seminei protejlnd micropilul, de obicei
colorat, bogatA. In materii oleaginoase, contribuind la rAspindirea seminelor prin insecte (Corydalis) (in
literaturA. adesea sinonimir.at cu arilu}
i elaiosom.ul) (caruncle, st.rophiole;
Karunkel, Samenschwiele, Sam.enanbAngsel, Samenwarze, Nabelwarze,
Nabelwiilstchen, Mikropylwulst; caroncule; karunkula, k61dolikszem6lcs,
k0ld6kdudor, magtUggelek; xap)'IIJCYna. npHceMemmx] - spernwlylium,
BINJpbiolum, epipbysis
CARY-, CARYO- (gr, JCdptov .,nucii.), nuc, nucleu ( cwyendyma, cuyocarpuj {nut, nucleus; Nua,
Kern;
noix, noyau; di6, sejtmag; opex, JJ,!JpO)
CARYENCHYMA n (gr. -, tn:upa.
"umplutur"), CARYOCHYLEMA n
(gr, , xU).wpa ,,suc")- co.r1J('lympb.a.
CARYOCLASTICUS (gr. -, JC).aoror;.
,,spart"), carioclastic, cu eleet nociv
asupra nucleului (caryoclastic; karyoklastisch;
caryoclastique;
karioklsztikus;

J:apROkJJacTII'Ieo:Bil]

CARYOGAMIA 1 (gr. , y.).I.Or;.


"csatorie"), c&r:iogamie, fuzionare a
nucleilor de sex diferit [caryogamy;
Karyogamie, Kernverschmelzung; caryogamie;
kariogmia,
sejtmagegyesiile&; xapHOraMHll]
136 CARYOGRAMMA n (gr. -, yp(J:~~
"liter."),
cariogram,
reprezentare
grafic. a cromozomilor dintr-o celul,
respectiv dintr-un nucleu, dup nu
mrul i caracterele morfologice ale
acestora (karyogram; Karyogramm;
caryogramme; kariogram; npHorpaMMa]
187 CARYOKINESIS f {gr. , JClviJGto;
,,micare"), cariocinez, mitoz; diviziune nuclear i celular indirect
135

116

CARYOliJGIA

138

139

140

...
142

[karyokinesis; Karyokinese, indirekte


Kernteilung; caryokin(lse, mitose;
kariokinezis, mit6zis, kOzvetett sejtmagosztOds, szmtart6 sejtmagoszt6ds; ka.PBOXHHe3, MHTO'l] ......mitosis,
teleomitosi11, divisW somatica
CARYOLOGIA t (gr. -, i.oyo~ "vorbire"), cariologie, citologie nuclear,
studiul nucleului celular [caryology,
nuclear cytology; Karyologie, Kern
zytologie; caryologie, cytologie nu
cleaire;
kariolOgia,
sejtmagtan;
xapuonoru11.]
CARYOLYMPHA t (gr. -, lat. lym.
pha "ap de izvor"), cariolimf, suc
nuclear {karyolymph, nuclear-sap ;
Karyolymphe, Kernsart; caryolymphe,
suc nucJeaire;
kariolimfa, sejt
magnedv; xapuoJIIIM(la, SAePHI.Iit COJ:}
...... nucleohyaloplasma, nucleochylema,
caryen.chym
CARYOLYSIS f (gr. -, )..ixfl~ "dizolvare"), carioliz, dezintegrare a substanei nucleare [karyolysis, degeneration oi the nucleus; Karyolyse,
Kerndegeneration; caryolyse, degeneration du noyau; kariolizis, sejtmag-degeneril!Ods; Kapu.ommu:, paCT
oopeHBe IUJ.Pa]
CARYOMITOSIS f (gr . , 1-1ho~
"filament") ....,. mitosis
CARYOMIXIS 1 (gr. , ll~t~ "amestecare")-> amphimixis

"'
"'

151

(gr.
, .Uat~
cariofaz, alternan a
i diplofazei
prin care

CARYOTINUM n (gr. ), cariotina,


substanta filamentoas din retinaculul
nucleului (Lundegardh) [karyotin;
Karyotin; caryotine; kariotin, sej tmag-gerendzat; kapHOTHH]
CARYOTYPUS m (gr. , rintoc;
"model"), cariotip, totalitate a cromozomilor unei specii sau a unor
soiuri, mpreun cu particularitile
lor caracteristice (Battaglia) [karyotype; Karyotyp; caryotype; kariotipus; kapnoTnn)

145 CARYOPLASMA n (gr. -, xMO"J.IIl

"modelare"},

toplasmatic

CARYOPLASMOGAMIA f (gr. --,


"cstorie"),
carioplasmogamie, contopirea alor doi gamei rezultind o celul nou (Haecker) [karyoplasmogamy;
Karyoplasmogamie;
caryoplasmogamie ; karioplazmog.
mia j lCBH0ruta3MOrBMIUt]

cariosimfiz,

CARYOTHECA f (gr. ., {h'lt:'l


"cutie"), eariotec, memhrana r.~ucleu
lui [karyotheca, nuclear membrane;
Kernmembran; caryotheque, membrane nucleaire; sejtmagM.rtya, sejtmagfal, sejtrnaghurok; KapnoTeKa,
o6oJio'lxa J~JtpaJ

haplofazei
poate trece nucleul celular (Renner)
[karyophasis; Karyophase, Kernpha
senwechsel; caryophase; kariofzis,
sejtmag-fzisvltakozs;
Kapuo4la3a]

146

"concretere"),

ka))HOCBMtflH3]

CARYOPHASJS f

carioplasm, mas provie din interiorul membranei nucleare, cuprinzind cariolimfa i


cromatina [karyoplasm, nucleoplasm;
Karyoplasma, Zellkernplasma; caryoplasme, nucleopla.sme; sejtmagplazma; xapnoiiJUl3Ma]

(jiU~

contopirea nucleilor [karyosymphysis;


Kernverschmelzung; caryosymphyse,
fusion nudeaire; sejtmagegyestiles;

CARYON n (gr. -), nucleu celular


[cell-nucleus; Zellkern; noyau cellulaire; sejtmag; ll.lt))O tmeTlCH}
"apariie"),

CARYOPLASTUM n (gr. - xA.aot~


"modelat"), carioplast, totalitate a
corpusculilor din nucleul celulei
(Strasburger) [karyoplast; Karyoplast; caryoplaste; karioplaszt; ~~:a
p&onnact]
CARYOPSIS f (gr. , 011nc; "aspect"),
cariops, fruct 11scat monosperm, cu
pericarpul membranos i concrescut
cu smlna (GramiM<le} [caryopsis;
Karyopse, Gra>Jfrucht, Kornfrucht;
caryopse; szemtermes; 3e))HOan]
CARYORRHEXIS l (gr. - Pi'il;tc;
"ruptur"), cariorexie, degenerare a
nucleului celular prin descompunerea
cromatinelor (Maire) [karyorhexis;
Karyorrhexis, Zellkerndegeneration ;
earyorrhexis; kariorexis; kapuopcKCoc}
CARYOSOMA n (gr. CJll)pa "corp"),
cariozom, nucleol de cromatin (Ogata)
[karyosoma; Karyosom, Cbromatinnukleolus; caryosome, nucliole de
chromatine; karioszoma, kromatinmagocska; KapHOCOMa]
CARYOSYMPHYSIS f (gr. , GUil

155 CASEOLARTS, CASEOSUS, cazep-

lar, de consistenta cazeinei, mi!.liet


ca fructul rscopt la Pyrus [caseous,
cheesy; ksig, kseartig; caseolalre,
cas6eux; kss, tU.rOszerii., pepszerU.;
TliOpO::KHCTb!A, Cbi))KbiJI:]

'YliJ.IO~

156

CASSIDEUS, casideu, In rormii de


sau de coif (corol) [cassideou.s,
helmet-shaped; behelmt, behaubt;
casc

111

CATAPROTOTROPISMUS

casque; sisakos,

csuk1ys;

mneMO

BII.IIHhlit]

157

CASSIS, -/DIS t, casc, coif J.


Piese exterioare, conivente, ale peri-

166

antului (Orchidaceae). 2, Sepala superioar concav (Aconifum) [belmet; Helm; casque; sisak; WJJeM]
158 CASSUS, gol, gunos, vid (empty,
devoid; leer, hohl; creux, vide; iires,
iireges; nycroit]
t59 CASTANEUS, castaniu, castaniubrun, de culoarea brun rocat a fructului de Aesculus [chestnut-brown,

167

rOtlichbraun; chtain, brun marron;


gesztenyebarna, vorosesbarna; k&WTa-

168

160 CASTRATIO r, castrare, fndeprtare


a organelor sexuale mascule sau femeie
dintr-o noare [ castration; Kastration, Entmannung, Verschneidung;
castration; kasztrci6, nemtelenitt's;

169

chestnut-coloured:

kastanienbraun,

HOBI>lA]

kaCTpa.uBll)

161

262

CATABLASTUM n (gr. t:atd "In


jos'', [i(.l!J-tOt; "mugure"), catablast,
tulpin subteran modificat servind
la tnmulirea i rspindirea plantei
(bulb, rizom} [katablast; Niederspross;
catahlaste; katablaszt; xua6JJacT]

CATABOLISMUS m (gr. -, llol..ia


"aruncare, cdere"), catabolsm, dezasimilaie,
metabolism destructiv;
totalitate a proceselor de dezasimilaie din organism (catabolism, destructive metabolism, dissimilation;
Katabolismus,
Abbausto!twecbsel,
zerlegender Sto!fwechsel; catabolisme,
dissimilation ; katabolizmus, lebomls, disszimilatorikus tolyamat; KaTa6onH3M,

163

JlHCCHMIVT.IIll.H.II]-+

CATACHR01t!4SIS 1 (gr. -, xpWJ.Ul


"culoare"), cataCl'Omaz, decromatizare, pierdere a cromaticitii cromozomilor in telolaz [dechromatisation,
catachromasie; Katachromasie, Dechromatisation; catachromase, dechromatisation; katakromzis, szi
nezMOkepessilg elvesztese; nTaxpoCATACLINOTROPISMUS m (gr.-

Kl..ivro "a se inclina", "tpom'j

"rsu

cire"), cataclinotropism, clinotropism


negativ [cataclinotropism; Kataklinotropismus; cataclinotropisme; kataklinotropizmus; KaTaK.TJHHOTpOnlllM]

t65

171

172

dissimilatio

MalHA]

161i

170

CATACOROLLA! (gr. , lat. corolla


"coroan"), catacorol, corol secundar extern (Azalea, Gloxinia) [cala

113

corolla;
Katakorolle; catacorolle ~
kUisO prta; HaPY*Hblil aeH'lllll:]
CATADROMUS {gr.
, Sp6110:;.
"fug"), catadrom, orientat tn jos i
spre exterior (nervaie -) [catadromous, tending downwards; herabsteigend; catadrome, descendant; lelele haladO; xaranpoMHbiA]
CATAGElVESIS ! (gr. , ytvsot~
"origine"), catagenez, evoluie regresiv prin simplificarea sau dispariia
unor organe sau funciuni [catagenesis, retrogressive evolution; Katagenese; catagenese; katagenezis, viszszafejiOdes; U.Tamre3)
CATAGEOTROPISMUS m (gr. -,
yf\ "pmlnt", tpom'j "rsucire"), catageotropism, geotropism pozitiv [catageotropism; Katageotropismus; catagE!otropisme; katageotropizmus, pozitiv geotropizmus; xaureo-rpOID13M)
CATALECTA n pl (gr., KUUt&ICta
"colecie"), colecie, culegeri de articole[collection; Auswahl, Bruchstilcke ~
recueil; gyiijtemtny, cikkgyfijtem6ny;.
HltipaHHble CO'IIUfeiiH.II]
CATALOGUS m (gr. tcatUi...6yo.;
"list"),
catalog, list, enumerare
[catalogue, list; Katalog, Verzeichnis; catalogue; katal6gus, nE!vjegyzE!k;
xaranor, CDHCOK]-+ pinaz
CATALYSIS t {gr. KUtit "in jos".
Mot~
"dizolvare"), cataliz, accelerarea sau Intirzierea vitezei proceselor de reaciuni chimice sub inftuena
unor catalizatori [catalysis; Katalyse;
catalyse; katalizis; xaTanH3]
CATAPETALISMUS m (gr. -, Kt"taAov .,petal"), catapetalism, aderena petalelor la baza androforuhti
( Mairaceae) [ catapetalism; Katapetalismus; catapetalisme; katapetalizmus; KaTaiieTa.llH3M]
CATAPHORESIS 1 (gr. , fP{Ip11Gt~
"ducere"), catatorez, electroforez,
migraie a particulelor coloidale aflate
in suspensie tn celula vie la catod,
sub influent-a curentului electric [cataphoresis, electrophoresis; Kataphorese. Elektrophorese; cataphor~se.
t\lectrophorCse; katafortlzis, elektrofort\zis; KaraQ!opn, 3JJeKTpo41oJ)el] -+
electroplwre_sis

174 CATAPHOTOTROPISMUS m (gr. -,


q~{b;. 41(1)1"61; "lumin",

tpom')

"rsu

cire"), catafototropism, fototropism


negativ [cataphototl'opism, negative
phototropism; Kataphototropismus,
negativer Lichtreiz; cataphototro-

118

CATAPHRACTUS

pisme, phototropisme negatii; ka


tafototropizmus, negativ fototropiz
ffiUS j

DTa4KnorpoDH:JM.

BWI QloroTpODH3M]

OTPH~TeJID

O'IBIIIIUOUI,Bit, cna6HTem.IUtl.il:]

175 CATAPHRACTUS {gr. Ktt'tU.ptttetoo;


"cuirasat") -Ioricatus
116 CATAPHYLLUM n (gr. 11'fd "in
jos", cp@.l.ov "frunz"), catafil, organ

foliar incomplet dezvoltat, adesea


solziform i de culoare brun, dispus
pe catablaste sau pe anablaste {tunica
bulbului, scvamele protectoare ale
mugurilor) [cataphyll; Niederblatt,
Unterblatt; cataphylle; allevel, pikkelylevel; nT8fllnn.n]
117 CATAPLASIA 1 (gr. , 'ltUlG~
"modelare"), cataplaz1e, transformri
sau formaii reFesive datorit lmbtl'lnirii esuturilor [cataplasy; Kataplasie, Riickhildung, Veralterung; cataplasie; kataplzia, vissr.afejiOdes;

tiwolullf>
CATAPLASMA n (gr . , 1W'mpa
"modelare"), cataplasm, esut anorma1 (calus, gal) [cataplasm; Rataplasma; cataplasme; rendellenes szoYet j X8TanJia3Ma]
179 CATATONOSJS t (gr. , t6\I(Oalc;
,.tensiune"), catatonoz, diminuarea
presiunii osmotice din celul (Errera)
[catatonosis; Katatonose; catatonose;
turgornyoms-cslikkenes ; xuaTOH03]
181} CATATRAUMATOTROPISMUS m
X&Ttuut&JHII}-

178

(gr. , ..:paOJ.Kl "ran", tpmn't "rsu

cire"), catatraumatotropism, traumatotropism negativ [catatraumatotropism; Katatraumatotropismus; catatraumatotropisme; katatraumatotropizmus; KaTaTpa&MaTOTpo11113M]


181 CATATROPISMUS m (gr. --) --+
182

itor [cathartic, purging; purgierend,


abliihrend, reinigend; cathartique,
purgatif, epurati!; hajtO, tisztitO;

apotNpismus
CATEl\'-, CATENI-, CATENO-,
CATENU., CATENULI-, CATENATUS, nlnuit, aezat cap la cap
In form de lan (catenifer, ca~nifor
mis, ca~noideu$, catenuatus, catenularis,
catenuliformis) [catena.te, chained; ver-

185

CATHODJALIS,
CATHODICUS
(gr. Ktlo5oo; .,coborire"), catodic,
dispus In partea terminal superioar
a spiralei desoondente a scvamelor
conului {cathodal, cathodic; kathodisch, spiralisch-absteigend; cathodique; katodikus, spirlisan lesz.ll6;
ltaTOJ:tii'ICCXHJ]
186 CATOTROPUS (gr. ICd"tW "In jos",
tpoxt'l ,..rsucire"), catotrop, curbat
spre pmtnt [catotropous; abwrts
kriimmend; catotrope; fOidfele g6rMI6; xa.TOTpoiiBWR)
187 CATULUS m--+ amentum
188 CAUDATUS, CAUDI, caudat, prevzut cu o prelungire In form do:o
coad (antere la InuJa, fructe la Clematis) [caudate, tail-shaped; schwanzfOrmig, geschwnzt; ca ude, termine
en queue; farkos, farokszerU; xeoc-

192

kettet, kettentormig; catene, chainC,


en chainette; egybelncolt, lncszerii;

neno'le'IHwll,
calenatus
183

con-

CATHAROBIONTA n pl (gr . .,;:a&apOo; ,.curat", jJ!o~ "via"), catarobioni, organisme care triesc numai
In ape curate [kalharobia; Katharobionten; catharobionles; kalarobiontk j

ts~

~no'fKoo6pa:nwlt]-

k8.T8p06HOHTLl]

CATHARTICUS (gr. ~c:a6apn.,;:6o;


,.purgativ"}, catartic, purgativ, cur

Tan.t.li]

CAUDEX m, caudex 1. Trunchiul


plantelor lemnoase (Tournelort). 2.
Axa principa1 a Antofitelor (Linne).
3. Tulpin nearticulat, scurt, cr
noas, neramificat, la Agave, SernperviPum etc. (Grinescu) [caudex;
Hauptstamm, Stock; caude:x, stipe,
tronc; t&l.lir, torzs; ny,aexc, cTBon]
190 CAUDICULA 1, CAUDICULUM n,
caudicul, suportul polinariei (Orchidaceae)[caudicle; Schwa.nzchen, Schweifchen; caudcule; pollinium-nyelecske;
XBOCTHIC, Hoxxa nonJDilfapmt]
191 CAULJCULUS m, caulicul, tulpinia
embrionului pe care sint inserate
cotiledoanele [caulicle; Stengelanlage,
Stengelchen des Keimlings; caulicule,
tigelle de l'embryon; csiratengely,
szracska;
cTe6enex] _,. scapellus, ti-

189

gel/a, hypocolylus
CAULIDIUM n, caulidiu, pseudotul-

pina plantelor inferioare [caulidium;


Kaulidium, Scheinspro.Ll; caulidium,
pseudotige; kaulidium, lszracska;
KaynHJUIYM]

1!i8

CAULIFLORIA t, caulitlorie, apa.


a florilor i fructelor
pe tulpina sau pe ramurile plantelor
lemnoase [caulillory;
Kauliflorie,
Stammbliitigkeit; cauliflorie; kaulifloria,
szrvirgzs,
szronnyils;

riia anormal

xay.11HcflnopBJ1]

194

CAULINARIS, CAULINUS, cau.


linar, tulpina), care aparine tulpnii
sau crete pe tulpin (frunz4 ,..._,)

119

CENTR-

[caulinar, cauline; stengelig, stengels!Andig; caulinalre; szron levo,


szrhoz tartoz6; cre6JieoJt]
195 CAULJS m, tulpin, axa principal
care susine organele vegetative i
generative ale plantelor ierboase
[stern, stalk; Stengel, Hauptsprofl,
Hauptacbse; tige; szr, dudva.szr;

mjr.

cn:5em.]

196

CAUWCALYX
KU~
"tulpin", tcW..UI; "cup" , caulocaliciu, inveliul protector
sporogonului, asemnlndu-se cu un periant (Jungermanniaceae) [caulocalyx; Kaulokalyx; caulocalice; kaulokfllix; xay-

nok8JIHKC]

"'

CAUWCOLLESIA
"tulpin",

Kb11..TJO"I~

{gr.

xuui..OI;

"concretere"),

caulocolezie, concretere anormal a


tulpinii de la dou plante deosebite
[caulocollesia;
Stengeh:usammenwachsung; caulocollesie; szr6ssze
n6vs; kaynoxOJ1Jle3llll]

198 CAUWMA

(gr. -), caulom, for

maie
tulpinal
(termen general)
[cauloml'!; Kaulom, Stengelgebilde;
caulome; kaulom, szrMplet; a:aynoMa]
199 CAUWTAXIS f (!P'- -, 'tlil;1<;
"orinduire"), caulotax1e, modul de
aezare a ramurilor pe tulpin [caulotaxis; Kaulotaxis; caulotaxis; kauloU.xis:r.; xaynoTaKCHc]
200 CAVATUS, scobit {holloV'ed; ausgeMhlt; excave; kivjt; swAOn6JieHH1.1.11.]
201 CAVERNOSU$, cavernos, gunos,
cu caviti [cavernous, hollow; lakunr,
hohl; creux; iireges, odvas;

205

".

nei1H.Dlllt, ranJI)

207 CELANS, CELATUS, CELATI-.


ascuns, acoperit [hidden, hiding, covered; verborgen, versteckt, bedeckt;
cache, couvert; rejtctt, tedett; expu&JJIJ.tllll, apWTLIJI. npJmpwndt]

208

"'

morfofundaZelle;

~emnon03a,

KJJeT'IaTJ:a]

2tt

CBLSUS, Inalt, ridicat [high, lofty~


tall; hoch; haut, eleve; magas;

212

CENANTHJA. f (gr. tcsVOo; "gol",


Uv6oo; "floare"), cenantie 1. Sterilitate floral. 2. Avortare a organelor
sexuale din rtoare, in patologie [cenanthy; Zenanthie, LeerhlU.tigkcit;
cE!nanthie; ceml.ntia, virgmeddllseg;
uemurnta]

BblCOJ:Bft)

CECIDIOLOGJA f (gr. KllKl<; ,.gal",


"-6yo<; "vorbirl'!"), cecidiologie, studiul galelor [CC<!idiology; Zezidiologie, Gallenlehre; ctkidiologie; cecidiologia, gubacstan; l(eLOOJ;HonorHB]

CECJDJOPHYTA n pl {gr. , qlinov


"plant"), cecidiolite, fitocecidii, plante inferioare (bacterii, alge, ciuperci)
care cauzeaz dezvoltarea galelor
[cecidiophytes; Zezidiophyten, gallenerzeugende PI!anzen; cecidiophytes; cecidiofitk; J.teiUt.D,Jto~HTw]

t,

cellule; sejt; Mena]


CELLULARIS, celular, format din
celule sau aparinind celulei [cellu-
Iar; zellig, zellulr; cellulaire; sejtes,
sejthcz tartoz6; ICJICTO'IBWJI}
210 CELLUIJJSA. 1, celuloza, polizaharid
care este princif.alul component al
rnembrane celu are [cellulose; Zellulose, Zellstoff; ccllulose; celluloz;

lalus, coelo

CECIDIOPHORUS (gr. , 'POP~


"purttor"), cecidiofor, care poart
gale [ cecidiophorous, gall-beariog;
gallentragend, Gailapfel-tragend; cecidiophore; gubacsos, gubacshordoz6;
Hecyuutit ranJUi!]

CELLULA
celul, unitatea
logic, fiziologic i biologic
mental a organismelor [cell;

209

KaBePHOlliLift, nell{epHcn.:tft]- cunicu-

202

CECIDJOZOA n pl (gr. -, t;l'bov


"animal"), zoocecidii, animale mici
(acarieni, in~tc, viermi) Clll'e cauzeaz formarea galclor [cecidiozoa~
Zezidiozoen, gallencrzeugende Tierchen; cecidiowa; cecidiozoa, gubacskelt6 auatkk; n.e.1001110308]
CECIDIUM n (gr. -), cecidie, gal~
detormaiuni sau excrescene patologice pe organele vegetale (muguri.
frunze, tulpini) cauzate de parazi]i
vegetali sau animali [ceeidium, gal ;
Zezidie, Galic; cecidie, gaJle; gubacs;

CENTI- (lat. centum "o sut"), cu


o sut de... , cu numeroase ... (centifolius, centiflorus) [hundred, many-;
hundert-, viel-; a cent, a beaucoup;
sz9.z-, sok; cTo-, MHoro-]- hecato21,

CENTR-, CENTRO-, -CENTRUS


(gr. dvtpov "pinten", "virf ascuit"),
pintenat, cu vidul ascuit (centranlhus, centroideu.s, cemropetalus, hyboc/m.trus) [spur-, spurred, sharp; sporn-,

spitzig, gespornt; E!peronne, aigu; sarkantyUs, hegyes; nmop~e-. OCTpo-,


OCTPI>li:t)

215

CENTR-, -CENTRALJS, CENTRICUS, CENTRO(lat. centrum


"centru"), central, aezat tn centru

120

CENTRIFUGALIS
(centricirrhlUI, centrospermwf) (de ex.
tilindru-) [central; zentral, mittelstlndig; central; kOzponti; ll;eHTpam.-

RWit}

.216

CENTRIFUGALIS,
CENR/FFGUS, centrifllgal, care se dezvolt
de la centru spre exterior (inflorescenA) [centrifllgal, tending outwards;
zentritugal, mittelpunktfliehend; centrifugal, centrifuge; centrifug.lis, kVz!!phagyO, k(lzponttOI tvolodO; J.ICH
Tpo6enw.ft]

CENTRIOLUM n--+ cmtrosoma


CENTRIPETALIS, CENTRIPETUS (lat. centrurn "centru", peto
"a se indrepta"), centripetal, care SOc'
dezvolt de la exterior spre centru
(inflorescen) [ centripetal; zentripetal,
mittelpunktsuchend; centripete; centripetlis, kOzlipretartO, ki:izpont fele
halad6; UCHTpocTeMIITeJibHWft)
.
.219 CENTROMERUM n (gr. Jci:VTpov
"centru", 1-ttPO<; "parte"), centromer,
segment scurt al cromozomului pe
care se insereaz filamentele fusului
nuclear In raza mitozei i a meiozei
(Darlington) [centromere; Zentromer,
Spindedaseransatz, LeilkOrperchen;
centromere; centromerum; ~HTpoMepl
--+ cinetochorum
217
218

:220

CENTROPLASMA n (gr. , 1tt'urf.11l


"modelare"), centroplasm, zona plasmatic central care nconjoar cen~
triolul (Cyarwphyceae) [centroplasm;
Zentroplasma; centroplasme; centroplatma; uctrrpOnna3Ma]

:221

CENTROPLASTUM n (gr. -, -nJ...ao-1:61; "modelat"), centroplast, corpuscul


sferic extranuclear tn timpul mtozei
[centroplast; Zentroplast; centroplaste;
centroplas:tt; u:eHTJ)onnacr]

222

CENTROSOMA n (gr. -, cn\'>t.Kl "corp"),


centrozom, corpuscul in centrul figurii
asterene tn timpul mitozei (Boveri)
[centrosome; Zentrosom, ZentralkOr
perchen; centrDsome; centros:t6ma:
UCHTPOCOMa] --+ astrocentrum, ccntrio
lum, microcentrum , cytocentrum

'223

CE.NTRJSPHAERA l (gr. -,

o-~pllipu

,,sfer"), centrosfer 1. Sfer atractiv. 2. Mas ctoplazmatic in jurul

centrozomului (Strasburger) [centrosphere; Zentrosphre, AttrakzionssphAre; centrosphere; centroszfera;


ueHTpOCcJ!epa)

:221J

CEPHAL-, CEPHALI-, CEPHAW-,


-CEPHALUS, -CEPS (gr. KSfjlO.fJ
.,cap") (cephalanthus, cephali(lorus, ce-

225

'"
227

228

229

phalophorus, doliehocephalus, grandiceps) _,_ capitatus


CEPHALANTHIUJ.l/. n (gr. -, v8o;
"floare") ....,. antkodium, eapitulum
CEPHALODIUM n (gr. , si&oc;
"asemnare"), cefalodiu 1. Antodiu,
capitul (Compositae). 2. Excrescenli
gonidial a ta! ului ( Lichenes) rcephalodium; Cephalodium Brutk6rperchen; cephalode; cefalodium: l\e4lasro.aHA]
CEPHALOPHORUM n (gr. - q:.opOc;
"purttor"), cefalofor 1. Receptacul.
2. Piciorul ciupercii [cephalophorum,
1. receptacle, 2. stfe of Fungi;
1. Fruchtboden, 2. Stie ; 1. receptacle,
2. pied de champignon; 1. virgvacok,
2. gombatonk; 1. QBeTOJIOJKC, 2. neRea: rpH6a)
CERA l, cear, secreie celular
depus pe frunze, fructe, tulpin etc.
pentru a le proteja [wax , Wachs;
cire; viasz; ROCk]
CERACEUS, CERARIUS, ceraceu,
asemntor cu ceara [ceraceous; wachsartig; cerace; \'ias:tszerU.; socxosoit,
BOCICOBif.!Illld It)

CERAMIDIUM n (gr. ..:spQJ.i10v


"vas in form de urctor")--+ cystocarp1um
231 CERAMI- (gr. ) (ceramicarpus)--+
urceolatus
-CERAS, CERAT-, CERAT1TIS,
CERATO-, -CERUS, -CERATUS,
CERATOPHORUS (gr. upnov "cor
nule") (glossoceras, cerawcarpus, brachycerus, polyceratus, ceratantherus, macroceratus) --+ cornutus, -cornis
233 CERASI- (lat. cerasus "cirea")
(cerasifer, cerasifolius, ceraaiformis)
de cire [cherry-; kirschen-; de cerise;
cseresznye- ; BJtmH eao-]
CERASINUS, de culoarea roie a
creei [cherry-red; kirschrot; rouge
de cerise; csercsznyepros; sumaeBo-

"'

"'

~~:pacahlil:]

235

CERATIUM n, ceratiu, fruct

capsul
silicviform, alungit, bivalvat, fr

disepiment (Corydalis, Hypecoum)


[ceratum; Keratium; ceratum; ceratium; l(epaTIUI]
236 CERATOMANIA f (gr. t;:&pu~ "corn",
f.IUvfa. "nebunie"), ceratomanie, teratologia frunzelor sau a florilor dezvoltate in form de corn, tub sau
pinten [ceratomania; Zeratomanie;
ceratomane; ceratomania; xeparoMaHH11]

121
237

CHALYBEUS
CERATUS, CEREOLUS, cerat, acoperit cu un strat de cear vegetal&
[waxy; wachsig; cirC; ''iaszos; Hasow,eHHblli]

238

CEREALIA n pl, cereale, seminele


gramineelor cultivate pentru scopuri
alimentare [ccreals; Zerealien, Getreide;
cer~ales;

239

gabona; 3EpuoBwe]

CERINUS, de culoarea galben inchis a cearei [waxy yellow, dull yellow;


wachsgelb, dunkelgelb; jaune fonce
de circ; viaszsrga, sotetsrga; aoc-

DPRllTHo-, npe~tpacuo-] - pulchellus,


pulc-lu:r
2!,9 CHAET-, CHAETO-, CHAETOSUS,
-CHAETUS (gr. xai1"TJ "set 41 ), setos,
setulos (chaetantherus, chaetoclll"pu.s,
chromatoclmetus) [bristly-, setulose;
borsten-; setuleux; sertes- ; IUCTIIHHCTo-]
- setaceu.s, sewsus

25()

xosoii, UBeTa liOCKa]

"'

CERNUUS, aplecat, cu vlrful curbat


Inclinat in jos [cernuous, nodding,
slightly drooping; nickend, iiberhn
gend, geneigt; penche, incline en bas;
Mkol6, lehajlO, lecsUng6; noiiHKIIIHll:,
DOHHJ[LIIt]- nulan8, pendulus
CERTUS, sigur, neindoios [setted,

definite, sure; bestimmt, sicher, test;


sllr, certain, indubitable; biztos, bizonyos, hatarozott; onpe.~~;eneHHbiJi]
CERUMEN n - eera
CE1WSSATUS, alb-plumburiu, de
culoarea alb-surie a plumbului [white
lead-coloured; bleiweiB; blanc plombe: 61omszlnii; CIIHHUOB06enwD]

2-i7

252

253

254

CETERUS, cellalt, restul (ceteris


paribus celelalte asemntoare) [other;
andere; l'autre; msik, a t6bbi;
.11.pyroit, DPO'IHA]

255

CHAENOCHWRANTHIA 1 (gr. ,
xM:opO.; "verde", iiv(lo,; "Iloare"), chenoclorantie, apariia teratologic a
frunzelor verzi tn verticilele florale
[ chaenochloranthy; Chenochloranthie;
chaenochloranthie; chenoldornthia;

XetiOMOpaJITKII]

21t8

ro]

251

CERV!COLOR, CERV!NUS, cervicolor, de culoarea brun-rocat a cerbilor [cervine, fawn-coloured, dark


tawny coloured; hirschfarbig, r()tlichbraun; cervine, fau'<e chamois; {)z.
barna, szarvasszlnii, v6r6sesbarna;
xpaCHo-6ypwR]-> elapkinus, camelimu,
hinnuleus

24& CHAEN-, CHAENO-, -CHAENUS


(gr. x;alwn "a se deschide") ( chaenantherus, cha.en<~earpus) deschis [open-;
offen-, klaff-; ouvert; nyitott, fedetlen;
OTkpJ.ITO]-> chasm-, chasmo-, chasmalo-

"a place")
plcut, frumos [pleasant, beautiful-; angenehm, schOn-;
rejouissant, beau; kellemes, szep-;

CHAERO

(gr.
(chaerophyllus),

xaipro

CHAETOPLANCTONn (gr. -, 7tI1YJC


1"~ "rtcitor"), chetoplancton, plancton In care predomin organismele
setiforme sau prevzute cu sete [chaetoplankton; Chaetoplankton; chaeto
plankton; chetoplankton; xeroDJiaBJ:

256

CHALAR- (gr. xaA.ap&; "lax"), lax,


nelnghesuit ( chalaranthus) [loose-; lok
ker ; lche; laza-; pacceJIHHo-] la.xus, la.xiCHALAZA f (gr. xO:Mta "granul"),
chalal., alaz, calaz, partea bazal
a ovulului, respectiv a nucelei, pe
unde pAtrunde funiculul [chalaza;
Chalaza, Nabeltleck; chalaze; chalaza. magkezdemenyalap, magrfigybelalap; xaJia3lJ. OCHOBaHHC cewmo'fXR]
- macula germinativa, macula hilaris
CHALAZOGAMIA 1 (gr. -, 1~
"cstorie"), alazogamie, fecundare a
ovulului prin regiunea alazei [ chalazogamy; Chalazogamie; chalazogamie; chalazogmia; xaJia:roraMHR]
CHALCOPHAEUS (gr. xa).K~ "cupru", (!lat6~ "brun"), brun-rocat, de
culoarea cuprului [ coppery, brownishred; kupferrot, rtHhchbraun ; rouge
de cuivre, bruntre-rouge; rezbarna,
barnsVOrQs; MeD.Ho-6ypwR]
CHALJCODOPHYTA n pl, CHALI
COPHYTA n pl (gr. x"-t "pietri",
cpiJtov "plant"), calicodo!ite, plante
ca:~ triesc pe pietriuri [chaficodophyta, gravelplants; Chalikodophyten,
Kiesbodenpllanzer.; chalicodophytes,
plantes de terrains cailleuses; kalikodofitk, kavicsos talajok novenyei;
pacnrren&HOCTb OCBDCA]
CHALYBEIFORMIS (gr. X4ll~
"otel", lat. forma "form"), calibeiform, de forma sirmei de oel [steelwire-shaped; stahldrahtlOrmig; chalybeiforme, en forme de fii d'acier;
acelhuzal alakU; npoBonoKOBH.II.m.di[

257 CHALY BEUS(gr.-) 1. Suriu-albstrui,

de culoarea oelului. Z. Dur ca oelul


[steel-grey, lead-coloured; stahlgrau,
stahJhart; gris bleulre d'arier, dure
comme l'acier; acCisziirke, acC!kemeny;
CTa.HbHOft QBCT, CTanbHOft]

CHAMAEPHYTA
258

CHAMAEPHYTA n pl (gr. xaJlCll


.,pe pmlnt", fP(rcov "plant"), chametite, camefite, plante scunde cu
muguri de regenerare ierntnd sub
zpad deasupra pmintului [chamaephytes; Chamaephyten, Oberfl
chenpfianzen; chamephytes; kame-

fitk,

269

xa"lMOriiMWI]

270

CHASMOPETALJA C (gr. -, Rtm).oy


"petal"), chasmopetalie, casmopetalie, deschidere persistent a tnveliului flora) (Loew) [chasmopetaly--;.
Chasmopetalie; chasmopetalie; chas-

271

CHASMOPHYTA n pl (gr. , q~frmy


"plant"), cha.smofite, ca.smofite, plante care triesc in humusul din crp
turile sttncilor (A. W. Schimper)
[chasmophytes; Chasmophyten, Spaltenprtanzen; chasmophytes; chasmofitk, sr;ildarepedet!ek nlivenyzete; xuMOij!Hn.~] -+ clmsrrwchnmophyta
CHEIL-, CHEILIJ,-CHEJLUS,-CHJLUS (gr. xetl.ol; .,buz'', "labiu"),
labiat ( cheilanthus, cheilodromus, syndaocheilus, mMrochilus) [Jip-, -lipped~
labiate; lippen-, -lipp1g; labi6; ajakos-, -ajakU; ry6o-, -ry6YA] -+ labiat.a
labiati, labioCHEILIJDROMUS (gr. -, lip6pot;
"fug")-+ craspedodromus
CHEILOGLYPHUS (gr. , yi..(Mpro "a.
eculpta")-+ labiiformis
CHEILIJMANJA C {gr- -, J1UV{tt
"nebunie"), cheilomanie, dublare anormal a labelului tn cazul rlorilor zigomorle la Orchidaceoe (Morren) [cheilomania ,Cheilomanie ,cheilomanie ,cheilomimia: xeanoMaHilll].
CHEIMONOCHLIJRUS {gr. xel.j.l.6v.,iarn", xM:IPOIO "verde")-+ sempervi

Uirpecserjek, r.cscserjek; xa-

M$mdl

259 CHAMAEREPENS (gr. -, lat. repens ,.ttrttor")--. npens, rept4ns


260

CHARACTER m (gr. XClPCIKttlP


"caracter"), caracter, tnsuire sau conformaie special care deosebete gru-

mopetlia; XaJMonnanuJ

pele de plante Intre ele (specific,


generic) [character; Charakter, Merk-

mal; caractere; jelleg, sajtsg, belyeg;

IJpii3HllX, CJK)AcTIIO)

261

CHARTACEUS {gr.xliptTI~ ,.hirtie")


- papyraceWJ
262 CHARTOSTEGJUS (gr. , crct"tOJ "a
acoperi"), acoPErit cu membran papi-

272

racee [chartostegous; papierartig-hedeckt; chartostilge; papirszerfien fedett;~mll:]

263

CHASM-, CHASMATO-, CHASMO-,


-CHASTICUS (gr. XaGJt6:0JUU "a li
deschis"), deschis (cluumantlurus, cluJ.s.
marocoleus, chasmogamicus, hygrochassticus) [open-; olfen-; ouvert, epanoui; nyitotl; OTKpWTO] -+ chaen264 CHASMANDROECIA f (gr. -, dvi)p,
dvlip6~; "brbat", oh:o~ "cas"), chasmandroecic, casmandroecie, hemicleisstogamie Ia care din flori ies numai
staminele [chasmandruecy; Chasmandrozie; chasmandro4!cie; chasmandrocia; Xll3MI1H,II.p()l.l;llll]
265 CHASMANTHERIA! (gr. , dv8TJp010
"Inflorit"), chasmanterie, casmanterie,
hemicleistogamie la care anterele se
deschid i polenizeaz stigma.tul din
floarea rmas incomplet deschis
[chasmantherY; Chasmantherie; chasmantherie; chasmanteria; XaJMaH-

278

CHASMOCHOMOPHYTA n pl (gr.
qnJtov "plant")
-+ cluJsrrwphyta
267 CHASMOCLEISTOGAMIA t (gr. ,
~~:Mlcn:O; "inchis'' , y(IJ.tOIO "cstorie"),
chasmocleistogamie, casmocleistogamie, prezenta florilor eleistogame i
casmogame pe aceeai plant (Delpino)
[chasmocleistogamy; Chasmokleistogamie; chasmocleistogamie; chasmokleisztogmia j X83MOIUieltcTOTaMHII]
268 CHASMODICHOGAMIA t (gr. ,
Oixa "in doi"), -+ cluumocleisrogamia

278

Tepllll]

266

CHASMOGAMIA C (gr. ), chasmogamie, casmogamie, polenizare In floarea deschis [chasmogamy ; Cbasmogamie; chasmogamie; chasmogmia;

27~

275

276

nM

277

CHEIMONOPHILUS (gr. -, q~tU0


"a iubi"), cheimonofil, iubitor deiarn, cu frunze persistente In timpul
iernii (winter-loving; winterliehend;
aimant l'hiver; telet kedVelli; lteHMO-

HO$Wit.Elhllt]

x~ "drmtur",

CHEIMONOPHOBUS (gr. -, fli61Jo~


cheimonofob, care evit iarna;
cu frunze cb.toare In timpul iernii
[winter-shunning;
wintermeidend;
cheimonophobe; telet nem kedvcli.i;

"fug"),

Xei!MOH0$06HYJi]

279

CHEIR, CHEIRO- (gr. xeip, xetpOI;


"min")
(cheiranthus, c!Mirophyllus,
cMirostemoruus) -+ palmati-

280

CHEIROPTEROPHJLUS (gr. xetpon:Tepov "lliac'', q~t1tco "a iubi"),


chiroptero!l, polenizat prin lilieci
[chiropterophilous, fertiiized hy bats;

128

281

CHEMOTROPISMUS

fledermausbhitig, durch Fledermuse


bestlubt; chiropterophile, pollinise par
les chauves-souris; denever ltal porz6d6; :x.aponTepo4nfm.HLI.n]
CHEIROPTEROGAli{US (gr. , y:po~
"cstorie") -+

cheiropteNJphilus

CHEMOAESTHESJS 1 (arab. al
kimiya, gr. aicrihlatt; ,,sensibilitate"),
chemoeste:r;ie, sensibilitatea plantelor
fa de excitanii chimiei (C:r;apek)
(chemoaesthesia;
Chemoaesthesie;
chimioesth~ie; kemoesztezia, er:r;Hkenyseg vegyi hatsokra; xewOOCTC3JIJI]
CHEMOAUXISMUS m {ar. , gr.,
ai>l;tt "cretere"), chemoauxism, stimularea creterii prin reactivi chimiei
[chemauxism; Chemoauxism; ehi mi o
auxisme; kemoauxizmus; xwoayk
CH3M]
CHEMOCHORISMUS m {ar. , gr.,
xmptol "a se rsplndi), chemocorism,
rAspindirea plantelor prin detaarea
unor organe {fructe, frunze) In urma
unor cauze de natur chimic [chemo
chorism; Chemochorismus; chimiochorisme; kemokorizmus; xewoa:opHlM]
CHEMODJNESJS 1 (ar., gr. Owi!a~
"invirtire"), chemodinez, provocare
a curenilor de rotaie in protoplasm prin aciuni chimice (Filting)
[chemodinese; Cbemodinese; chimiodin6se; kemodinezis; xeMOJtHHC3]
CHEMODOLICHOSJS f (ar. , gr.
Ooi..ixot; .,lung"), cbemodolicoz, intirziere a creterii in lungime a unui
organ cauzat de factori chimiei
(Czapek) [chemodolicbosis; Chemodo
lichosis; chimiodolichose; kemodoli
ch6zis; xeMOAOJDIXOO]
287 CHEMOKINESIS f (ar. -,gr. ~elvrtau;
"micare"), chemocinez, cinez determinat de substane chimice [chemo
kinesis; Cbemokinese; chimiocinbse;
kemokinezis; XeMOKIIHC"J]
288 CHEMOLUMINESCENTJA f (ar.,
lat. lumino .,a lumina"), chemoluminescen, yroducere de lumin rece
ca efect a unor procese de oxidaii
chimice [chemoluminescence; Chemolumineszenz; chimiolumines~nce; kemolumineszcencia,; xeMomoMIIHecQeH
282

...

"'

...

289

290

....

dului de concentraie a unei sub.


chemotactice asupra unor organisme cu micri libere (Verworn)
[cbemometry; Chemometrie; chimiometrie; kemometria; XCMOMeTPBJr]
291 CHEMOMORPHOSIS l {ar. , gr.
!lbpqi(IXI"~ "formare"), chemomorroza.,
morfozl produs sub influena unor
substane chimice, e:x. cecidii [cbemomorphosis; Cbemomorphose; chimio
rnorphose; kemomort6z1s; xe&roMop4loo]
CHEMONASTIA f (ar. , gr. V1lO"'fO;
"presat"), cbemonastie, miclri nastice
cauzate de excitaii chimice difuze
[cbemonasty; Chemonastie; chimio
nas tie; kemonasztia; xeMOH8CTIIll]
293 CHEliiOPHOBOTACTISMUS
m,
CHElJIOPHOBOTAXJS 1 {ar. , gr.
90~ ,.fug'', 't~~ "aranjare"), che
motobotactism, ~hemotactism negativ,
excita.ia chimic lndep!l.rUnd organul
influenat [chemophobotactism; Cbemoph-obotaktismus; chimiophobotac
tisme ; kemofobotaktizmus; xcMOto
stane

~]

CHElllOSYNTHESJS f {ar. -, gr.


aiMIE<Jit; ,.compunere"), chemosintez,
sintez realizat prin utilizarea energiei unor reaciuni chimice exoterme,
Hpsind lumina i clorofila (chemosynthesis; Chemosyntbese; chimiosynthllse; kemoszint&zis; XeMOCHliTel]
295 CHEMOTA.CTISMUS m, CHEMOTAXJS f (ar.- gr. t!il;l<; "aranjare"),
chemotactism, miclri de atragere sau
de respingere sub influena unor substane chimice [chemotactism; Chemo
taktismus; chimiotactisme; kemotak
tizmus; XeMOTaJL:TinM]
29~

296

CHEMOTHERAPIA t (ar. , gr.


8epaula "tratament"), chemoterapie,
tratamentul bolilor cu substane chimice produse de microorganisme sau
pe cale sintetic (chemotberapy; Che-motherapie; chimiotherapie; kemo
terapia; xeMoTepamul]

297

CHEMOTROPHUS (ar. , gr. tJ)091)


chemotrof, care se nutrete
sintetizind materiile organice pe cale
chimic tn absen~ luminii [chemotrophie; chemotrophisch; chimiotrophi
que; kemotrotikus; XeMOTpOIIIHLIIt]
.,nutriie"),

CHEMOLYSIS f !ar. , gr. Mau;


.,dizolvare"), chemo i:r;, lizare pe cale
chimic (chemolysis; Chemolyse; ehi
miolyse; kemolizis; XeMOJIH311C]
CHEMO.METRIA f (ar., gr. j.lhpov
"msur"), chemometrie, efectul gra-

298

CHEMOTROPISMUS m (ar.

'tPO'Itl) "curbare"), chemotropism, ml

cri tropistice (tropisme) sub influena


unor excitaii chimice (Pfetfer) [chemotropism; Chemotropismus; chimio
tropisme; kemotropizmus; xeMOYpO

..

,..]

...

CHEIIWZOOPHOBUS

CHEMOZOOPHOBUS (ar. , gr.,


"animal", q~6Po~ "fugA"), che
mozoofob, (plant"""') c3re se apr
Impotriva duntorilor animali sacretind diferite substane chimice [chemozoophobous; ch11mozoophob; chimiozoophobe; kemozoofob; xeM0300
tii06HWII:]
300 CHERMESINU S, carmozin, rou
ca:rmin [crimson, deep-red; karmnrot
karmesinrot; cramoisi; krminpiros
karmazsinpiros; xomessmHhllt]-+ carmesinru, carminalus
8ll1 CHERSOPHYTA n pl (gr. x.tpao10
"pmnt necultivat"), chersofite, plan299

te care cresc pe terenuri uscate,

necultivale (Clements) [chersophyles,


dry vaste plants; Chersophyten; chersophytes; kerszotitk; xeJ'C(MflHTbl]
802 CHIASMA n (gr. xiaap.a "aezare

In cruce"), chiasm, aranjarea In


cruce a cromatidelor tn profaza divi-

ziunii meiotice (Janssens) [chiasma;


Chiasm a; chiasma; kiazma, kroma
tida-8tkeresztez3do!is; XHa'JMa]
3G3 CHJASTOBASJDJUM n (gr. , PQ
mSwv .,picioru"), chiastobazidie, tip
de batidie cu fusurile nucleare per
pendiculare pe axa bazidiei ( Basidio
mycttn) [chiasklbasidium; Chiastobasidie; chiastobasidie; kiaslobazidium;
xaacro6a3ll,llllJI]

CHIU, CHILJO-, -CHILUS (gr.


xet~ .,buz, labiu") __,_ cheil305 CHIU-, CHIL/O- (gr. xO..tot "o
mie", "numeros") (chiliantluu, chilio
phyl/us)- mitle-, multi-, pluri-, poly306 CHIMAERA f (gr. xi!Jatpa "monstru"), himer 1. Hibrid de grefi.
2. Planle sau ramuri care prin altoire
sau gref ti menin individualitatea
lor parental (Winkler) [chimaera;
Chimre, Pfropfbastard;
chimere,
hybride de gretle; kimera; XHMepa)
3J~

307

CHIM/O-- CHEII{0-

808

CHION-, CHIONO-, CHIONEUS


(gr. xuOv "zpad"), alb ca zpada,
de zpad (chiono.nthus, chionocalyx,
chioiWphilU$, chionophyllWJ) [snowwhite, snow-; schneeweil3, scbnee-;
blanc de ncige, de neige; MiehCr,
havat; CHQHO, 6eJJOCHexH~t~.it, CHero)
- niveWJ

309

plants; Chionophyten, Schneeschiitzlinlr'!; chionophytes; chionofitk ~

~v

CHIONOPHYTA n pl (gr. -, ~J~~Y~Ov


"plant"), chionotite, plante care se
dezvolt sub covorul de zpad, lnIIorind i fructificlnd dup topirea
ei (Sold4nella) (chionophyta, snow

ntORo$HTW)

310 CHIRONYMUM n (gr. Xtlp "minii.'\


Ovo11a "nume"), chironim, numeleplantei dat in manuscris [ chironym.
manuscript name; Chironym, Manuskriptname; chironyme, denomination
dans le manuscrit; chironimum, k8ziratban adott m\v; xiiJ)oHHM]
311 CHIROTYPUS m (gr.
, "tfuroo;
"model"), chirotip, exemplar de plant
pe baza cruia s-a dat denumirea.
din manuscris [chirotype; Chirotypus; chirotype; chirotipus; XKpMHD)
312 -CHJTON (gr. l(ttdw "tunic") (brachychiwn) -chlamydc313 CHLAENO-, -CHLAENUS (gr. xMrtva "manta") (chlaenoplerw;, leucochlaenw;)-+ chlamydoCHLAMYDO-,
-CHLAAJYDEUS.
-CHLAMYS (gr. XMII-Iix;. X.Uilli!io~
"manta"), invelit, acoperit, cu periant
(chlamydoca.rpus, homochlamydeut~, lasiochlamys) (wearing, clothed, covered; deck-, hilll-, bedeckt-, mantel-.
hek!eidet; vt\tu, couvert; takart, fedett;
noxpYThllt, npHKpYTh!it] indutus,
slego, tectl.t$, ~~eBtitus, chlaeM, -chiton
315 CHLAMYDIA f (gr.-) - perianthium.
involucrum
316

CHLAMYDOCONIDIUM n (gr. -.
tc6v10wv "praf mrunt") -- chlamydospora

317

CHLAMYDOCYSTIS, -!DIS f (gr. -.


"cavitate"), clamidochist, chist.
Inchis ( Algae) [chlamydocyst; Chlamydozyst; chlamydocyste; chlamidociszta; xnllMif.ll.Ou,HCTa]

SIS

CHLAMYDOGONIDIUM n (gr . ,
-yovi) "urma"), clamidogonidie, gonidia unicelular, de rezisten, cu membrana groas (Myxomyceles) [chlamydogonidium ;
Chlamydogonidie;
chlamydogonidie; chlamidogonidium;

K6o-t~

xnaMJI.IJ.OrORIID.B,.)

319

CHLAMYDOSPORA f (gr. -, mrop(e


"smn"), clamidospor, spor asexuat,
de rezisten, cu membrana groas
(Ustilaginales); tciunele cerealelor
(chlamydospore, blight; Chlamydospore, Getreidebrand; chlamydospore,
nielle; chlamidospOra, tiszOk; lUiaMB..!IOCDOpa]-+ paulospora

320

CHLEDOCOLUS (COLA f) 110"xAi'il'io.:; "drmtur", lat. colo "a


locui") -+ ruderalis

...

CHLOROPLASTIDIUM

"a

S21

CHLEDOPHILUS (gr. ,

~22

CHLEDOPHYTA n pl (gr. -, lpl.lfOV

iubi")-+

q~!Uro

rutkrali

33-'i

CHLOROEEUCYTES f pl (gr. -,
Mm~:~, "palid", tcirrto; "cutie"), cloroteucii, granule verzi de clorofil
din pr.otoplasm (Van Tieghem) [chloro)eucytes; Chloroleuzyten; chloroleucytes; kloroleucitk ;xnopoJTeiitllfTW]

335

CHWROLEUCUS (gr. --), alb-,-erzui


[greenish-white; grilnlichweiB; verdtre-blanc; zoldesleher; 3e.lleHoaaro-

.,plant")__,.

323

:32/i

planlae ruderales
CHLOODES, -CHWA (gr. X.611
.,verdea, iarb verde", &iOo~ "asemnare") -+ kerbcus, herbicolor
CHWR-, CHLORO-, -CHWRUS (gr.
"verde ca iarba"), CHLOROCHROUS (gr. -, xpOa "culoare"),

.....,. chloroplastum, ch/orophbrum

X]..oloO~

verde, de culoarea verde-viu a ierbii

(chloranlhus, chlorocarpU$, chrysochlorus-) [green-; ~Un-;


vert; zilld;
3e1teHo-] __,. virid1s
325 CHLORAN1'HIA f (gr.
dv9o.;
"floare")-+ 11rescentia
326 CHWRENCHYMA n (gr. , ilYXOJKl
"umplutur"), clorenchim, esut parenchimatic asimilator, bogat In clorotil
[chlorenchyma, a.ssimllating tissue;
Chlorenchym, gri1ne Assimilations-

gewebe; chlorenchyme, tissu

assi-

6onwA]

333

337

338

milateur; kl6renchima, asszimi!ilO


alapszOvet; xnopeBXHMa, xnopo4ll{JJ

noHOCBall TkSHb]

CHLORESCENS, CHWRINUS (gr.


-), clorescent, verzui- galben [greenish,
yellow-green; grUnlich, grtinlich-gelb;
verdtre,
verdtre-jaune;
zoldes,
zOideiiO, ZOldess8.rga; 3MeHOBaTwii,
lKe.llTo- 3eneHLlli] - vinllus,
virescens
328 CHWRESCENTIA f (gr. -)- chlo327

329

33)

331

332

:"133

CHWRIS, -/DIS f (gr. xl.&pt'> .,zeia


florilor"), flor (ca titlu de lucrare
floristic) [flora, lloristic work; Flora,
floristisches Werk; flore, oeu\'l'e floristique; flOra, f!Oramii; 4lnopa, QlnoPHCTH'II!CK8Jl pa6oTa)
CHWRJCHRYSEUS,
CHLOROCHRYSUS {gr. xM>p6'> "verde", x;p6aoo; "aur"), verde auriu-glbui [goldgreen; griingoldig; vert jauntre d'or;
z<ildes aranysrga; :JeJJeH030IIOTHCTbl.ll]
CHWR"JCYANEUS (gr. -, 1CUUveo~;
"albastru") verde-albstrui [bluishgre~m; blaulichgriin; bleutre vert;
kekesz<ild; 3eJI.eHo-rony6oit, 3elleHoCBHKii]
CHLOROCYSTIS, -IDIS f {gr. ~Klim-u;
,.cavitate''), clorocist, celul cu clorofil [chlorocYBt; Chlorozyst; chlorocYBte; klorociszta; MOporurcTj
CHLOROGLOBJNUM n (gr. -, lat.
globus "glob"), cloroglobin, materia
colorant verde a clorolilei (Tswett)
[chloroglobin; Chloroglobin; chloroglobine; kloroglobin; Mopomo6Ha]

839

9-'iO
31i1

CHWRONEMA n (gr. -, vflpa


"filament"), cloronem, protonem
supraterestr cu funcii de asimilaM
(Correns) [chloronema; Chloronema;
chloronema; kloronema; xnopoHeMaJ
CHWROPHAEUS (gr.
, qK!~
.,de culoare lnchis"), verde Inchis
[dark-green; dunkelgrtn; vert fonce;
sOtetzOld; Ti!MHo-3e.JieB:b1J:i]
CHLOROPHANUS (gr. -, q~aivm
"a apare'i, verde-$lbui, verzui [yellowish-groon, greemsh; grtinscheinend,
gelblichgrtin ;
jauntre-vert;
srgsz<;ld; -.:tlrro-JeJii!Hbllt; 3!neHetolUIIii:]
CHWitOPHORUM n (gr, -, !pl)pw
"a purta")- chloroleucytes
CHWROPHORUS (gr. --) ...... viridi
CHLOROPHYLLIGERUS,
CHWROPHYLLOSUS (gr. -, qll)Uov
"_frunz", lat. gero "a purta"), cloro~
f!los, clorofiliger, care conine cloro~
fal [chlorophylligerous, containing
chlorophyll; Blattgriin enthaltend;
chlorophyUig#Jre, contenant de chlorophylle; klorofi!U tartalmazO; xno-

PoQIIIJIJloHoqn.~A]

CHLOROPHYLWLYSIS f (gr. --,


Ai.lo-1<; "dizolvare), cloroliloliz, !izarea clorofilei sub influena unor ageni
chimiei {Liebaldt) [chlorophyllolyse;
Chiorophyllolyse;
chlorophyllolyse;
klorofillolizis; MOpoQIIDmonu3]
:H3 CHLOROPHYLLUM n (gr. --), clor?lil, substan granular din plashde, dnd plantei culoarea verde, cu
rol important in fotosintez [chlorophyll; Chlorophyll, BlattgrUn; chlorophylle; klorofill, nOvJnyz<ild, levelz6ld; xnopo4mJJ]___,. phyllochlorum, phytochlorilla
aa GHWROPHYLLUS (gr. --),cu frunze
verzi [green-leaved; grtinblttrig;
feumes vertes; ztlld levelii; 3eJTellonHCTHLlii]
3'>2

34.5

CHLOROPLASTIDIUM n (gr. --,


"plastic", - Ui1ov "diminutiv") ....... ch/oroplastum
'II:a(mtc~

....

CHWROPLASTUM

8'6 CHWROPLASTUM n (gr. , KUat~

.
.,

,,modelat"), cloroplast, granule veni


din citoplasmA, compuse din strom;
i din clorofi!A [chlorop1ast, chloro
plastid; Chloroplast, Chlorophyllk<lrper; chloroplaste; kloroplasztis.z, novtlnyzGldszemcse; xnopowiaCT) -+ auropltuJum
CHWROSJS f (gr. -), cloroz, clorescentA; lngllbenire patologic a
frunzefor din cauza lipsei clorolilei
sau al fierului [ chlorosis; Chlorose,
Bleichsucht, Gelbsucht, Chloreszenz;
chlorose, chlorescence; klorO:ds, leWIzC.Id-hiny, spadtsg, spkorsg;

xnopcn]-+

i~terus,

~hlorescentia,

"""'
CHWROSUDATIO t
datio

"transpiraie")

atio

etiole-

transpiratio

cywma
358

(gr. -, lat. su-

,.transpiraie") -+

CHWROVAPORISATIO f (gr. -,lat.


vaporisatio .,evaporare"), clorovaporizaie, clorosudaie; transpiraia plantaior cu clorofill sub infiuena luminii (Van Tie~hem) [chlorovaporit.ation;
ChlorovaporJSation; chlorovaporisation; klorovaporizciO; xnopoBaiiopH

,....]

CHLOROXANTHUS (gr. , euv&OI;


"galben"), verzui-galben [greenish-yeltow; griinlichgelb; verdA.tre-jaune;
Z4)1dessrga; 3CJlelloaaro-llreJIJlodi]
852 CHWRUS, CHWROTICUS il!'),
glbui-verde [yellowish-green; gelblichgrtin;
jaunA.tre-vert;
srgsZ6ld;

miWCIIondrium
plastochondrium, plasroS<Jma
360 CHONDRIOSPHAERA f {gr.
,.

pam.BJ.J:e pacremu:]

CHOMOPHYTA n pl (gr. ).chomofite, comofite, plante ce cresc pe


stinci cu detritus sau tn crpturile
stlncilor (Ottli) [chomophytes; Chomophyten, Detrituspflanzen, Erdwurzler; chomophytes; chomofitk;

361

-+

362

sranosus, cartilagineus

CHORDA 1 (gr. xo~i) ,.coard".


,.ma"), cordon; organ
filiform defixare (cordon pistilar, cordon umbilical) [cord, chorda; Strang, Trger;
cordon; zsinor, fiiggeszt6; xop,118.}
CHORDA UMBILJCALI S-+ (uniculus

..,
363

CHORDATUS,CHORDO-{chonlophyllus, chordorrhU!U)

-+

filiformis

CHORJ-, CHORJSO-, CHORISTO-p


(gr. xmp~ .,a se separa"), separat~
izolat, liber, neconcrescut (clwriJMI
lus,

chorisolepidus,

chorisrophyllus}

[separated, isolated, free; getrennt,


trei; separe, isote, libre; elkii.IC.ntilt,
szetvalt, szabad; pa3,11.em.xo-, pa3JI;enCBHwA1--+dialy-, disjuncfus, discrefus,

XOM<$1tl>l]

855 CHONDRIOCONTES m pl {gr. zOvOpo!O


.,grunte", Kovrllt; ,.baston"), condrioconi, condriozomi
din citoplasma
celular, In form~ de bastonae sau
sferice [chondriokonts; Chondriokonten; ehondriocontes; kondriokontk;

.,sferl"), condriosferA., condriozomi aglomerai In form globuloas.,.


din citoplasm ( chondriosphere; Chondriosphre; chondriosphere; kondri
oszftlra; xo~~,~~paooj;lepa]
CHONDROIDEUS (gr. :t6v0po'O "gr
unte", .,cartilagiu", e~ "aspect")
GIP<ltJ)Q

:D.TlT0-3elleiiWJI:]

"terasament", b6 ,.de pe", IP&foY


"plant"). chomapofite, comapofite,
plante ruderale [ruderal plants; Ruderalpflanzen, Bchuttpflanzen ; plantes
des deombres; romnovenyek; py.ne

CHONDRIOSOMA n (gr. - ~a
"corp"), condriozom, organite ca centre ale respiralei i repartiiei energiei metabolice din citoplasm, fiind
i numele colectiv al condriocontilor._
1
condriomitelor i condriosferelor (Ben-
da) [chondriosome; Chondriosom;
chondriosome; kondrioszoma ~ xOH.IlpHOCOMa]-+ chondriOC()ntes,

851

858 CHOMAPOPHYTA n pl (gr. za.pa.

CHONDRIOMITES m pl (gr. -, llh~


"fir"), condriomite, condriozomi inlnuiifiliformdin citoplasm (Meves)
[~hondriomites; Chondriomiten; chondriomlt.es; kondriomilak; xo~~,~~pxo

MRnl]

359

chlorovaponsalio

350

clwndriosoma, mifo

chondrium
356 CHONDRIOCINESIS f (gr. -, ri\111-o\10 ,.micare"), condriocinez, diviziunea condriozomilor in cursul citogenezei (Nicoloci-Roncati) fchondriokinesis; Chondriokinese; chondriocinese j JrondriokinliziS j XOII,IIpHOK11He3}'
357 CHONDRIOMA f {gr. -, OJ,I.W; .,totalitate"), condriom, totalitate a condriozomilor din citoplasma celu'ei
(Meves) [chondriom; Chondriom; chondriome; kondrioma; XOIUIJ)HOMa] -+

-+ chloroflapori

3" CHLOROTRANSPIRATIO f (gr. ,


lat.

XOB,IIpJIOlroHTW] -+

eleuthero

065

CHORISIS f {gr. zmptm ,,a se IndepArta"), corizA, deslipirea teratolo-

CHROMOCE1\'TRUM

gic a unor organe normal concrescute


sau dublarea anormal a acestora
(corola gamopetal devenind dialipetal) [chorisis, deduplication; Chorise,
Spaltung, Verdoppelung; chorise,
dt\doublement; korizis, elkU!Ontih\s,
szetvls, megketlOzOdE!s; xopH3, pa3-

,aeJ:IeHJlC, )'.li.BoeHHC]

__,.

dilaminatW

CHORISMUS m (gr. -)-+ clwrWis


CHOROLOGIA r (gr. -, Mrro; "vorbire"), corologie, bio:eografie; studiul distribuiei orgamsmelor tn spaiu i stabilirea arealului lor geografic [chorology, biogeography; Cborolofrie, AN!alkunde; chorologie, are<Jgrar hi J; koro!Ogia, hiogeogrfia, elterjedestan; xopoJJom!l, 61l0reorpa4du.]
368 CHOROTYPUS m {gr. -, 'rimol;
"model"), corotip, tip local [chorotype,
local type; Chorotypus; chorotype;
korotipus; xoponm]
369 CHORTONOMIA f
{gr.
x6pto<;
"iarb", v6po; "lege"), cortonomie,
procedeele de preparare i de conser;are a plantelor colectate, precum i
de Intocmirea herbarelor [chortonomy;
Chortonomie; cbortonomie; kortonomia ; XOpTOHOMBll ]
370 -CHORUS (gr. xwptw "a se rAspfndi"),
rspndit prin (anemochonu, hyd/'(}chorus) [distributed by; -verbreitet;
Rpandu par; terjed6; -xopHWft. pac1166

.,

.,.

DpocTpllHlleMWil)

CHROMATO-, CHROMO-, -CHROMATJCUS, -CHROMUS, -CHROUS


(gr. ;.:p&J.W. "culoare"), colorat, de
culoare (chl'()maWphilus, chrorrwlepis,

CHROMATOLOOIA f {gr. -, Mrto-;


"vorbire"), cromatologie, studiul materiilor colorante de origini! vegetal!!
(Sorby) [cbromatology; Cbl-omatologie; chromatologie; kromatol6gia;
XpoMaTODOfiU)
3J6 CHROMATOLYSJS 1 (gr. -, M>cnt;
"descompunere"~. cromatoliz, descompunerea cromatnei, ca stadiu
final al degenerl'ii nucleului [chromatolysis; Chromatolyse; chromatolyse;
kromatolizis; xpoMaTOJJH3)
377 CHROMATOPHORUM n (gr. -,
q>optto "a purta''), cromatofor, termen colectiv pentru plastidele (cloro-,
cromo- i leucoplastide) din citoplasmil
[chromatopbore; Chromatopbor, Farbstofltrger; chromatophore; kromatofor, szlntestecske; xpoMaro.PoPJph(Uf)phorum

Si&

...

hypti'Chromaticus, hetel'()chromus, sailoch/'(}us) [coloured; -farbig, larben-;

colore; szlnii,

szlnes;

oXpameHHo-,

opaJDelUUWil] __,. baphus, coloratus

372

CHROMATJCUS (gr. -), cromatic,


colorabil
adaptare ..... ) [cbromatic,
colourable; chromatisch, fArbend,
fli.rbbar; chromatique, colorable; kromatikus, fest0d6, szinezOdO; xpoMa-

TII'fecxRJt, OipaweHIIWil]

CHROMATIDIUM n (gr. -), cromatidie, unul din constituen/ii cromozomului despicat longitudina in cursul
mitozei sau a meiozei (McClung) [chromatid; Chromatide; chromatide; kromatidium; xpoMaTHJI.a}
CHROMATJNUM n {gr. ), cromatina, granulaie colorabiiA, de natur
proteic din nucleu care particip
la formarea cromozomului (Fiemming) (cbromatin; Chromatin; chro
ma tine; kromatin; xpoMaTHH]

381

CHROMATOPLASMA n (gr. -,
,.modelare"), cromatoplasm,
structura periferic nedifereniat a
citoplasmei unor celule, impregnat
cu pigmeni (CyaMphyeeru) [cbromatoplasm; ChrOmatoplasma; chromatoplasme; kromatoplazma; xpoMaTODJJ83Ma] - chromoplasma
CHROMIDJOCENTRUM n (gr. -,
Ktvtpov ,.centru"), cromidiocentru, cromidii grupate tn mas definit din
celul (Wager)
[chromidiocentrum;
Chromidiozentrum; chromidiocentre;
kromidiocentrum; xpoMK,!J,Boqe&Tp]~

chromidiosphaera

CHROMIDIOOAMIA r (~- -, y~
.,cstorie"), cromidiogam1e, fuziona
rea cromidiilor {Wager) [chromidio
gamr; Chromidiogamie; chromidiogamte; kromidiogmia; xpo~ora

-1

CHROlUIDIOSOMA n {gr. -, od>Jlfl


.,corp") ..... chl'()midium
382 CHROMIDJOSPHAERA f (gr. -,
()'(p(ltpu "sfer") - chromidWcentrum
CHROMIDIUM n (gr. -), cromidie,
granule bazolile de cromatin provenite din nucleu {Hertwig) [chromtdium;
Chromidie; chromidie; kromidium;

...

xpoMII.ll,lla] __,. chromidiosoma

384

CHROMISMUS m {gr. -), cromism,


excesiv a unor organe
(fiori, fructe, frunze, semine) [cbromism; Chromismus; chromisme; kromizmus; xpoMII'lM]

385

CHROMOCENTRUM n (gr. -, dv'tpov "centru"), cromocentru, granulaiuni de cromatinA. din nucleul

coloraia

I!S

CHROMOCHONDRIUM
aflat in starea de repaus sau n stadiul
interlazei, care absorb i fixeaz cu
uurin diCerite substan\e colorante
(Baccarini) [chromocentre; Chromo!entrum; chromocen tre; kromocentrum; XpOMOUCHTp)
386 CHROMOCHONDRIUM n (gr. -,
xovliplov ,;granul"), cromocondrie,
mitocondrie granular cw-e tn interiorul ei d natere unui pigment
(Prenant) [chromochondrium; Chromochondrium; chromochondrie; kromokondrium; xpoMOXOHAPIIll)
887 CHROMOCYTJS, -/DIS t(gr. -, KUto.;
nlnveli"), cromocit, celul cu pigmeni
[chromocyte; Chromozyt; chromocyte;
kromocita; xpoMOUHT]
888 CHROMOGENICUS, CHROMOGENUS (gr. -, y&VtK6.; "de natere"),
cromogen, care produce pigmeni colorani [chromogenic, chromogenous;
chromogen, farbstoflbildend; chromogene; kromogtln, szinanyagtermelO;
XpoMOreJIHDTft, mtrMeHToo6pll3)'10w,H.ii.)

kromofil, k6nnyen szinezM6; xpoMo$HmHwli', oxpamHBaiOIUIIIi.Ctl}

CHR'JMOPHOBUS (gr. -, 410pw.


"a fugi"), cromolob, necolorabil [chromophobous; chromophob, nicht fr
bend; chromophobe, incolorable; kromo!Ob, nem st!nez0d6; xpoM($o6HidA)
336 CHR.OMOPLASMA n --+chromatoplasma
3:J7 CHROMOPLASTUM n (gr. , nMotO.; "modelat"), cromoplast, plastidedin citoplasm, lipsite de clororil.
coninlnd
xantofil
sau carotin
(A. Meyer) [chromoplast; Chromoplast; chromoplaste; kromoplasztisz;
3J5

XPOMOIIJTacT]

8~8

CHROMOSOMA n (gr. , crGip.a "corp"),


cromozom, corpuscul prezent In nucleu
cu ocazia diviziunii cariocinetice, care
absoarbe cu uurin culorile bazice
i care este purttor al caracterelor
ereditare (WaJdeyer) [chromosome;
Chromosom,
Kernsegment,
Kernschleife; choromosome; kromoszoma;
xpoMocoMa] -+ pangerwsoma

tl)tc:O.;

399

CHROMOTROPISMUS m (gr. -,
tpom\ "rsucire"), cromotropism, tototropism sub in1luena luminii colorate [chromotropism; Chromotropismus; chromotropisme; kromotropizmus; xpoMOTpOmtlM]

OOR)I.Ll)

400 CHR:JN/CUS,-CHR)NUS(gr.:tpOvo.;
"timp"), cronic, de timp, de lung
durat {lreterochronus) [chronlc,
of
long standing; langwierig, zeitlich,
chronisch; chronique; id6beli, hoszszabb deig tart6; xpOHII'I.ecKHii.)

-+ chromoparus

f pl (gr. ,
"a1b", Kilto.; "nveli"), cro,
moleucite, granule colorate din citoplasm (Van Tieghem) [chromoleucytes; Chromoleuzyten; chromoleucytes;
krornoleucitk; xpOMoneltUIITid]
890 CHROMOLIPOIDES f pl . (gr. ,
/.t.ro31].; "gras"), cromolipoide, pic
turi de ulei cu pigmeni de carotin
din celulele unor alge i eiuperci [chromolipoides; Chromolipoiden; chromolipoides; kromolipoidok; xpoMOJIH
889 CHROMOLEUCYTES

891

CHROMOMERA n pl (gr. -, J,ltpo.;


"parte"), cromomere, granule de cromatin dispuse in lungul tilamentului cromozomal sau al cromonemei
(Wilson) [ cbromomeres; Chromomeren; chromomllrcs; kromomer.k ~

401

XpoMOMepbi)

892 CHROMONEMA

(~r.

-,

vf]p.a

"fir"), cromonem, fasc1cul de filamente crotnozomale cu segmente de


cromomere (VeJdovsky) [chromonema;
Chromonema; chromonema; kromonema; XDOMOHeMa]
398 CHROMOPARUS (gr. -, lat. paro
"a pregti")--+ chromogenus
8Jii CHROMOPHILUS,
CHROMATOPHILUS (gr. -, q,.Atro "a iubi"),
cromotil, cu afiniti r,entru coloran.ii
histologici [chromophi ous, readily slaining; chrornophil, lecht frbend;
chromophile, tacilement
colorable;

CHRONISPORA t (gr. -, crnopil


"s1imln"), cronispor, spor de rezisten [chronispore, resting-spore; Dauerspore; chronispore, spore de conservation; kronisp6ra, kitartOspOra; xpomtcnopa, lHMHIIIl cnopa]-+ hyp11ospora,
teleurospora

4.02

CHRONISPDRANGIUM 11 {gr.. ,
dyydov "vas"), cronispora.nge-, sporange care produce cronispori -(Vuillemin) {chronisporangium; Chronisporangium; chronisporange; kronispor.ngium; XpOHIICilopaHfllit]

""<3

CHR:JNIZOOSPORA f {gr.-, 1;c00;


"viu", ), cronizoospor, zoospor de
conservare [chronizoospore; Chronizoospore; chronizoospore; kitart6zoosp0ra; xpoHJnoocnopa]

41)4 CHROO-

(gr.

xpo0.;, xp6JI;; "piele)

(chroosepalus)--+ coriaceus

129
liOS

CILIOLATUS
CHRYS-, CHRYSEUS, CHRYSO,
-CHRYSUS (gr. xp00o!O "aur"), galben-auriu (chrysantMmw;, chl'ySQCarpus, chlorochrysus) [golden-, goldcoloured, yellow as gold; gold-, goldig-, goldgelb; jaune dore; arany-

srga j 30JIOTliCTO, 30JIOTHCTbiD)-+aureus

li06

CHRYSOCHWRUS (gr. -, x"-wpbo;


"verde"), auriu-verde [yellowish-green;
gelblichgriin; jauotre-vert; srgs
z.Old j l!CeJITOBaTO-JeJI!HLIIt)

CHRYSOGONIDIUM n (gr. , yovi)


"urma"), crisogonidie, gonidia auriu
galben a unor Jicheni [chrysogonidum; Chrysogonidie; chrysogonide;
krisogonidium; XPH30roHH.11.Hit)
408 CHRYSOLEUCUS (gr. -, 4u~~:O<;
"alb"), giPui-alb [yellowish-white;
gelhlichweiil; jauntre blanc; srgs
teher; 30JIOTHcr~A]
409 CHRYSOMELANUS, CHRYSOMELUS {gr. , J.tiM:u; "negru, Inchis la
culoare"}, galben-auriu inchis [dark
yellow;
dunkelgoldgelblich; jaune
fonce; sOtetsrga; sOtet aranysrga;

4t6
417

407

TeMR030JJOTHCThlfi

-'oiO

~11

418

z.

419

CHRYSOPHYLLUM n (gr. , qnJllov


"frunz"), crizolil, pigment produs
al descompunerii clorofilei, care toamna coloreaz frunzele In galben [chrysophyll ; Chrysophyll; chrysophylle;
krizofillum; XpHlo4w.nn]
CHRYSOTANNINUM n (gr. , lat.
tanninum "tanin"), crizotanin, grup
de substane colorante care toamna
dan culoarea brunie frunzelor unor
arbori [chrysotannin; Chrysotannin;
chrysotannine; krizotannin; xpl130

J:aTpiDamt.ll

420

CI GUR- cultus
421 CIDARIFORMIS-. turbaniformis
422 -GIDUS (lat. caedo "a tia, a omor"),
-cid, care distruge, care se rupe
( fungicidus, herbicidus, septicidus)
[ -cidal, destructiva ot, dehiscing; -ver
nichtend, -spaltig; -cide, detruant,
dChiscent; -{1]0, -felny:llsU; QIWII.I.II,
)'IDf'IT02(8lOID,Hif,

TaHIDIH]

iH2

413

CHTHO!WPHYTA n pl (gr. x.&Ov10~


"suprateran", IPin:ov "plant"), ctonofite, grupa plantelor caro triesc
pe sau In sol (Warmlng), spre deosebire de plantele acvatice [chthonophyta; Erdpflanzen; plantes terrestres;
szraziOldi nOvJnyek; pacTeJIIIJI cyww]
CHYWPHYTA n pl (gr. x.u~
"suc", -), chilofite, plante suculente
[succulent plants; Saftpflanzen; planles succulentes; nedvdUs nOvenyek;
cyJCeyneHTHble pliCTeHKll]-+ succulenta

414

CHYMIFERUS {gr. x.u]l&; "suc",


lat. fero "a purta"), chimifer, care
conduce seva [bearh.g juice; safttragend; succifilre, chymifilre; nedvszllitO; Hecyru,HA cox]-. succifer

415

CHYTR-,
"urn,

CHYTRJ- (gr. x_l>Tpa


gropi"), cu gropio, cu urne

(chytradefl.ius, chytrophorus) [groove-~


urn, d.imple-; gruben-, urnen-; fos-sette, a urnes; gildllrkes, tokocsks;
.IIM':ISTO-, YPJfO...] ..... foveatus, scrobiculatus
CIBARIUS ..... edulis,
esculentus,
vescus
CICATRICATUS,
CICATRICOSUS, cicatric06, cicatrizat, cu cica
trice [cicafl'icose, scarred; narbig,
genarbt; cicatl'ise, marque de cicatrices; heges, ripacsos, varacsos;
py6nesan.lit]
CICATRICULA f, CICATRIX f,
cicatrice, cicatricul 1. Urm de
vtmare pe un organ.
Cicatricele
frunzei lsat pe tulpin sau pe ramur.
la locul de desprindere a peiolului
[cicatrice, scar; Narbe, Blattnarbe;
cicatrice, cicatricule; heg, ripacs, le''.!lripacs, levelsebhely; py&~ pyt5onn,
JJBCTOBOI:t
py6e..)-+ phyUichnium (2)
CICATRISATIO l, cicatrizare, acoperirea esutului rnit cu un nou
esut de izolaro, numit calus [cicatri
zation; Vernarbung,
Cikatrisation,
Kallusbildung; cicatrisation; hegsz6vetkepzl!dk:, Ovoszllvet-ktipz&d.Cs; un-

428

pacTpeCKHB8lOID,UfiCJI}

CILI-, GILIATI-, CILIATO-, GI-

LII-, CILIO, CILIATUS, CILJJ.


FER, ciliat, cu peri sau sete paralele
echidistante pe marginea organelor
(frunza la Fagus silvatica) (ciliaris,

ciliatifolius, cilitodenticulatus, cilii{Qrmis, cilicgradus) [ciliate-, ciliated;


wimperig, bewimpert, ~import,
wimperhaarig, randhaarig; cilie, garni
de cils; pills, pilla.szQr{ls, pills
sz6rU; pecmtUe-, pecllll'laTO, pecHll'la

Tldil:]-+

blephar-,

bleplw.rophorus

424

CILIOGRADUS {lat. cilium "cii",


gradus "pa.s"), ciliograd, care se mic
cu ajutorul cililor {Crozier) [ciliograde;
ziliograd; ciliograde; ciliogrd; ll,IIIJl
Horpa.II,Hblfi]

425

CILIOLATUS, CILIOLOSUS, CILIATULUS, ciliolat, cu cili mici [ciliolate, minutely ciliate; kleinwimperig,

CIUUM

"'

'"
,,.

...

feinbewimpert; ciliole; ciliollt, pillcsks ; MeJiropecHH'IaTid.ll]


CILIUM n, cii 1 Perlori .sau setule
paralele, distanate, aezate pe marginea unor organe (frunzele la Fagus
silvatica). 2 Filament vibratil pe zoospor (Algac, Fungi) [cilium; Zil,
Wimper, Wimperhaare, Geil3el, Winiperchon; cii; pilla, pillasz6r, {'Sillang6; pecHW:IJ:a]
CIMICINUS, cu miros de ploni
(CorW.ndrum sativum) [bug-stinking;
wanzeniibelriechend; puant A puna ise;
poloska szagU; J:nonoBbil}
CJNCINNATUS, cincinat, dispus in
bucl [cincinnate, curled; wickelig,
geloclct; cincinne; forgOs; J:Y,npRBblit,

vilgosszfirke;

li85

436
437

438

Kyp'faB&dt]

CINCINNUS m, cincin,

inflorescent

tip de
la care axa
In floare, iar
ramurile se dezvolti tn planuri diferite i numai In acelai sens ( Boraginaceae) [cincinnus, scorpioid cyme;
Wickel,
Skorpionschwanz.-Wickel;
cincinne, cyme scorpiolde; forg6, forg6virgzat; :lllBIITOJ:] --+ cynw.
scorpioikum
CINCLIDOCARPUS
(gr.
t;:tyri~
,,gratie", JWpttO<; .,fruct"), cu fructe
reticulate [lattice-fruited, grilled-fruited; gitterfriichtig; a fruits grilles;
rcsos termesa; pemh'lllTOIIJIO.!I.flbllt]
cincinat; cim

JICorpioid;

(.8:1

infloresoon cimoas,
principal se termin

CINCTUS, Inconjurat (fructus calyce cinclus fructul inconjurat de


caliciu, la Atropa, Nicotiana) [encircled, girdled, surrounded; umgiirtet,
geg(irtet, umgeben, umzingelt, geslumt; ceinturE!, cereM, entoure;
k~raJ~vezett, kOrfilfogott; OQ()JICallllMA,
Okpyze&Hblil:] - cingulatus, succinctus

432 CINENCHYJIIA

(gr.

%40

441

cinenchim, esut cu vase laticifere [cinenchyma; Kinenchym; cinenchyme ;


kincnchyma; KHHcHXHMa]

i18 CINER4CEUS, CINEREIJS, cin<!reu, sur, gri, cenuiu. curat [asiL-grey;


aschgrau ; cendre, griS cendre; ILamuszilrke, ham\'a.s szO.rke; nene..-ri>HMfl]
- :riseus, spoi.ius, tephreus, roborin~

U% CINERASCENS (ciiWraJco), cinera-

scent, cenuiu-deschis, cenuiu-palid


[greyish, light grey, somewhat ashy;
as.::hgraulich, hellaschgrau; cinerascent, gris cendrA ple; sziirkello,

neneiii>HocepyJI:] ....... ravidus, subcinereus


CINESJS f, KINESJS f (gr. JdvqGt<;
"micare")- mUosis, motus
CINETOCHORUM n (gr.
;v;Wpu
"loc")- centromerum
C/lVETONEMA n (gr.
, ~Il
"filament"), cinetonem, locul de inseria al filamentelor fusului cromozomal [kinetonema; Kinetonema; cinetonCme; kinetonema; XllllerolleMa]
CINETOPLASTA n pl (gr. -, nM:;t~ "modelat"), cinetoplaste, cor{lusculi satelii formai la baza flagehlor,
care se divid concomitent cu cinetuzomii (Lwoff) (kinetoplastes; Kinetoplasten; ciuetoplastes; kinetoplasztiszok; ICRHCTOilmlCTb]
CINETOSOMA n (gr.
, atpa
"corp"), cinetozom, particul citoplasmatic a.utoduplicant, cu rol In morfogenez (Ciliatae) [kinetosome; Kinetosom; cinetosome; kinetoszOma;
KHHCTOCOMa J
CJNGENS (cingo), care inconjoar,
care nfoar, care Incinge un alt
organ al plantei (grdling, encircling,
surrounding; umgiirtend, umgebend,
umzingelnd; entourant; k6rfilfog6,
kOriilvevo; oxp~ll:] ....... circumambiens, circumdaM, circumplectens
CINGULATUS, inconjurat [surrounded, girdled; umgfirtet, umgeben,
umzingelt; cingule, ceinture, entoure;
kOriiMvezett, l.lvezett; onii:MJieHHNJI:]
..... periplocus, circumcinctus, circumd"'~

%t,2

JdVTJat.;

.,micare, ~upa.,umplutur"),

".

CJNGULUllf n, br1u, cordon, zon


(la gitul rdcinii, inelul sporangilor
de ferigi, la frustulele diatomeelor)
[girdle, zone, collar; Giirtel, Zone,
Hals; zone, collet; Ov, Ovezet;

llOJ!COIC, :IOHa, meihca]

CJNIS m, cenu [asb; Asche; cendre;


hamn; 30na, IIeneJI]
4-Vt CINNABARINUS, cinaharin, rou
de cinabru [scarlet, vermilion; zinnoberrot, hochrot; rouge de cinabre;
cinobervOrOs; nlHHOBapHOXJ)acHI>IR] __.
scarlatinus, coccineus, miniazus
%45 CINNAMOCHROUS,
CJ.iVNA-'!0MEUS, brun-rocat; de culoarea salt
mirosul scorioarei [reddish-brown,
cinnamon-coloured; zimtfarbig, zimtbraun, zimtriechend; rougetre-brun
de cannelle, sentant comme la cannelle; fahE!j szlnll, lahejbarna, fahej illatU j ICOpH'IHCBbiJ:l)

li43

...

"'

CJRCUMYALLATllS

CINOPLASMA n {gr. KiYflo..; "mi


care", Xi1aJ.IU "formare"), cinoplasmii.,

partea bialin a pi'Qtoplasmei In care


are loc activitatea cineticii. a celulei
(Strasburger) {kinoplasm; Kinoplasma; cinoplasme; kinoplazma; kJIRo-

IIJI83Ma}- leproplasma

CIRCELLARIS, in form de gratii


[lattice- shaped; gitterUtrmig, rosttormig; en forme de grille; rcs alakU;

kreis, UmriB; circonterence; kerillet~


kGr!ogat; Olq)yZIIOCTI>, OOitp'J'aBJIC)circuitua, ambitul
461 CIRCVMFLBXU8,
cireumfle:l:.
curbat In semicero, areuit [clrcumflex.
bending round; ringsumgebOgen; eirconflex; boltozatosan gOrbtilt; 3IIIIBTOA.
OrHfiaJoQlllll:]

462

pewf'l'laroo6pll3HwA]

"'

CIRCELLATUS, cu gratii, cu reea


[latticed; gitterig; gri! le; riusos, rcsozott; pemrnail>IA]
CJRCJNALIS, CIRCINATUS, rsu
cit in spiral, rsucit tn form de
cirj (frunrele la Fil~s, Drosera)
(coiled inwards, involute; eingerollt,
aufgerollt, schneckena:rtig-gerollt; cirdn~. roule en crosse, rooonquille;
bekunkorodott,
befelt\csavarodott;
laBli.TOti:, 3aKpy'leHIILlA}

XOBw8]

463

46/i

t'elltia

UltpkyiDIII,IIll]

CJRCUM-, de jur Imprejur (circu.m


c/udens, circumscr-rolus) [round; ringsnm-, herum-, um-; circulairement,
autour, entourli; kfirtl, k{li'&kOrUI;
OKp~i!HHLIIf, xpyrOM] -+ periCi RCUMAMBIENS -o cingens
455 GIRCUMAXILIS-+ amplexicaulis
456 G!RCUMBOREALIS, circumboreal,
din regiunile temperate i reci ale
cmisferei nordice [circumboreal; zirkumboreal; circumbori\al; cirkumbo
relis,
eszakisarkkOrO.Ii; UHPJ:YM6o'53

peam.m.~A]

-157

CIRCUMCINCTUS-+ cingulatus

i58

CIRCUMDA.YS ...... cingens

45'J

CIRCUMDATUS-+ cingulatus

4&0

CIRCUMFERENTIA f, circumlei'n., linie in cerc limitind o suprafa


plan [dreumference; Umtang, Um-

CIRCUMLATERALISMUS m, flir.
cumlateralism, tendina in filogenie
a organelor plantei de a se dezvolta
n jurul unei axe (Bailey) [circumlateralism; Zirkumlateralismus; circumlatCralisme; cirkumlateralzmus; UBPxyMJiaTepan113M)

CIRCUITUS (-US) m- circumfe


451 CJRCULARJS, circular, de forma
cercului (ex. embrionul la Clumopo
dium) [circular; zirkular, krelsrund,
kreisft'}rmig; circnlaire; k6rszerll, k6r
alakU, kerek; kpyroaoll:, OK))ymt~o~ll:,
xoJibuenoll:] ..... rotundi-, strongylo-, orbi
cular-is, cyclicns
lo.52 ClRCULATJO f, circulaie (a cito
plasmei din celul, a sevei din plant)
[drculation; Zirkulation, Str6mung,
1Jmlaur , circulation; ramls, ramJO
mozgs, szlitramiO mozgs, keringlis;

CJRCUMFlJJRAUS, circumtloral,
dispus In ~urui florii [circumtloral;
zirkumflora, ringsumbHitenstAndig;
circonfioral; virgkOriili; kp)TOUBeT

465

CIRCUMNATUS,
CIBCVAINEXUS, concrescut Imprejur (wrapped
around,
growing
round about;
ringsumwachsen, ringsumverwachsen;
sonde tont a l'entour; k0rflln6tt,
kOrOskOriil (iSSZen/:ltt; xpyroM npapo-

""""1

CJRCUMNUTATIO f, eireumnutade cretere a


virfului tulpinii, rdcinii, eireelului
[circumnutation; rotierende Nutation;
circumnutation; kering>5mor.gs, kering6 csUcsnO'Yekedes; tcpyroaOe Bpamemre)
ie, micare helicoidal

466

CIRCUMPLECTENS-

467

CJRCUMPOLARIS,
cireumpolar.
aflat In regiunea holarcticii. (cireumpolar; zirkumpolar; circumpolaire;
sarkkori, sarkkOrilli; ~kyMDOIDIPBLIA,

cinens

KpyrODOJUIPBI>IA]

468

CIRCUMSCISSUS, ciroumscis, despicat circular (dehiscenj.a la Hyoscyamus) [circumseissile, cut eircularly


around; ringsumspaltend, ringsumausspringend; circoncis, a tente circulaire; csalms, k6rtilha~~adt, k6ril:l
felrepedt; p&CTpeCICIIBalOtltllb ..om.uoM}

469

CJRCUMTEXTUS, ntreesut de jur


imprejur [circumtextous, wowen ali
round; ringsumwebt, ringsumsponnen;
entrelace circulairement; kllrO.lszOvlidOtt; OKaii:MJJ.eHIIWII:]

470

CIRCUMVALLATUS, lncon~urat de
un nule [walled round; rmgsumgefurcht; entourC d'une fossette; kO-

riilrkolt, kOriilsncolt; oXp~ii}

..

CJRCUMVOLUTIO
CJRCUMVOLUTJO f, ciroumvoluie,
tn spira1 (circumvolution;
Umwindung, spirale Windung; cir
convolution; csgavonalas csavarods;
rsucire

BpatQeHHe]

CJRR-, CIRRH-, CIRRI-, CIRRO-,


-CIRRUS, CIRRATUS, CJRROSUS,
-cu cirrci, c;lrtor (cirrescens, cirri(olius, cirroideus, polycirrus) [cirrate-,
tendril-, tendrilled; ranken-, rankig;
vrii!C, vrilli18re, cirri-; kacsos, ka
cs0s; yCHK()., ycBXOHOCHblit, Hecy[QIIIt
yaDtH] -+ capmlatus
CIRRUS m, CIRRHUS m, clrcel,
organ- filamentos, excitabil i volubil,
cu ajutorul cruia planta se rsucete
i se prinde de suport (Vitis, Vicia)
[tendril; Ranke; vrille; kacs, kacskaring6; yao:] -+ capreolus
CISALPINUS, cisa1pin, dincoace de
muni [cisalpin; diesseits der Alpen;
cisalpine; hegyen inneni; npe~
IIBHCKHJt]

CJSTELLA f, CISTULA f, cistel,


apoteciu globuJos cu spori ( Lichenes)
[cistella; Sporenbehlter; cistelle, conceptacle; csztella, term6lest; ltHCTyJia]
CITA TUS, citat, amintit (loco citato
-l.c.- la locul citat -l.c.) [cited, mentioned- at the place cited -l.c.;
zitiert - am angegebenen Ort -a.a.O. ;
cite, mentionne- au lieu cite -l.c.;
idzett, hivatkozott, emlitett - idezett helyen - i.h.; UKTHPOBaHHLJit,
B u;HTHpOBaHHOM

MeCTe-

"'
"'

'"

M.o6.J

CJTRELLUS, CITREO-, CITREUS,


CITRI-, CJTRINUS, glbui-citrin,
de culoarea galben a Imtii ( citreo"arie:atus, citriformis,
citriodorus)
(citrous,lemon-coloured, lemon-yellow,
lemon-; zitronengelb, zitronen-; jaunecitron, citri-; citromsrga, citrom-:
JIHMOIIHOliCeJITbit,
JIHMOHO] -+ limoni
<!"
CLAD-, CLADO-, -CLADUS {gr. KMi
001; "ramur"), ramificat, cu ramuri
( cladenchymo., cladorrhizus, cladotrichus,
bro.chycladus) [branched. branchy-;
verzweigt, .-..weigig, zweig-; ramine,
il. branches; gas, elgazott, -gU;
BeTBe-, BeTDHCTbll:t]

CLADENCHYMA n (gr. -, ~YXUJ.IU


"umplutur"), cladenchim, parenchim
ramificat (cladenchyma, branched parenchyma; Kladenchym; cladenchyme;
kladenchima; kna..a.euxuMa]
480

'"

CLADODIUM n (gr. -}, cladodiu,


tulpin sau ramur asimilatoare di
latat, de forma unei frunze (Opuntia)

'"
'"
"'
"'

[cladode; Kladodium, Flachspro6,


Blattzweig; cladode; kladOdium, laposodott szr; KJia.llO.D;HA]-+ phyllocladium, cladophyllum
CLADODYSTROPHIA f (gr. -, Oua't"pO!pbiO "ru nutrit"), cladodistrorie,
dezv-oltarea inegal sau cderea ramurilor (n teratologie} [cladodystrophy;
Kladodystrophie;
cladodystrophie;
kldodisztrofia j KJIMOAHCTpo(mll)
CLADOGENESIS f (gr. , ytvscnr;
"natere"), clado~enez, ramifcarea
directiilor evolutJve n filogenezit
(Rensch) [cladogenesis; Stammbaumentwicklung; cladogenese; kladogenezis; Jma,a.orene:J]
CLADOGBNUS (gr. - -), cladogen,
nscut pe ramur [cladogenou.s; kladogen; cladogene; gon keletkez;
KJIQ.IlOreHHNii:, B03HHKaJOlU.)!A Ha ICTHlX)
CLADOMANIA f (gr. -, Jl(tvia "nebunie"), cladomanie, blastomanie 1.
Mtura vrjitoarelor. 2. Proliferare tera
tologic a ramurilor (Penzig) [cladomania, blastomania; Kladomanie,
Blastomanie, Hexenbesen, Knospensucht; cladomanie, blastomanie; kladomnia, blasztomnia, boszorkanyseprii j KJia,!J.OMaHIIR, 6JiacTOM3.HHII]-+
Mastomania
CLADOPHORUM n (gr. -, qmp~
"purttor"), cladofor, parte a luipinii care poart ramurile inllorescenei (Hieracium) [cladophore; Klatl.ophorum; cladophore; kladof6rum;
KJia,a.O$Op]
CLADOPHYLWM n (gr. -, quJ"-Mlv
"frunz") -+ cladodium, phylloeladium
CLADOPODJUM n (gr. 1t681ov
"picioru"), cladopodiu, suport sau
trunchi ramificat [cladopodium; Kladopodium, A.ststiel; cladopode; klado
podium, gas tOnk; KJia,!J.OllOJI.Hit]
CLADOPTOSIS C (gr. , ttt!OO"tiO
"cdere"), cladoptoz, cderea anormal a ramurilor (cladoptose; Kladoptose; cladoptose; kladoptozis; KJIM
OllT03HC]
CLANDBSTINUS, clandestin, ascuns, inv-izibil [hidden; verborgen,
v-ersteckt; rache; rejtet.t, Ithatatlan;
Cll:p&!Tblft]

'"

"'

CLASSJCUS, clasic, renumit, important [classic; klassisch, mustergiiltig; classique; klasszikus, jelenlOs j KJiaCCH'IeckHfi)
CLASSIFICATIO f, clasificare, orinduirea metodic a plantelor tn grupe

188

CLEJSTOTHECJUM
laxonomice <"Orespunztoare (specii,
genuri, familii ('\C.) [classitication;
Klassifizierung, Einordnung; classili-

cation ;

klasszifikciO,

504

osztlyozs;

systematisalio
CLASS/S f, clas, categorie sistema-

JmaCCH$HKBUHII]--->

tic

carea

superioar ordinului, cu indidcsinenelor (Dicotyledon-opsi-

da, B(Jcil/aro-phyceae, Asco-mycetes}


[class; Klasse; classe; osztly; KJJacc]
-CLASTJCUS (gr. KMzcnO; "rupt in
buci") (cytoclasticw;)-+ -lyticus
CLASTOTYPUS m (gr. -, 'til~roc;

"model"), clastotip, fragmentul tipului


original [clastolype; Klastotypus; clastotype; klasztotipus; xnacronm)

495

"'

CLATRATUS
(CLATHRATUS),
cu gralii, cu reele [latticed, latticeshaped; gitterig, gegittert, gitterartg;
en grillage, en rCseau; rcsos, r(S
szerii, rostClyos, gtoros; pemeT'IaTLIA)
--+ cancellatus

CLAUSUS, inchis, acoperit (mugure,


teac, formaie) [closed, shut; geschlollen ; ferme, el os; zrt, fedett,
takarl j 3aKpb1TLJii, 38MJUIYTL1Ji)

CLAVATUS,
CLAVI-, clavat,

CLAVELLATUS,

mciucat, ln~roat
de la baz spre virf i cu extremitatea
rotunjit (caliciu, pr, stamin, po-

oi.BS
499

500

linie) (clavicrps, claviflorus) [clavate,


clubbed, club-shaped; keulig, keulenffirmig, kolhig; clavJ, claviforme, renfie on massue; hunk6s, bunk6szerii,
bunk6 alakU, tkos; 6yJiaBOfiK.!1KLJii]
--+ rhopalo-, coryn-, coryneCLAVJCULA 1---+ cirrus, capreolus

CLAVJCULA TUS___. cirrotus, capreolatus


CLAVJS A.NALYTJCA f, cheie ana-

litic pentru determinarea plantelor


pe baza caracterelor aezate in antitez[dichotomous k~.<y; Bestimmungsschliissel; elef dichotomique; hatliroz6kulcs, meghatroz6kulcs; IC.TllO'I ,llllll

onpe,!l,e.neHWJ]

CLAVULATUS---> clavatus
CLAVUS m, cornu secare1, boal a
secarei t a altor graminee cauzat
de c1uperca Claviceps purpurea [ergot;
Mutterkorn; ergot; anyarozs, iiszQg;
cnopt.IHLII)

503

CLEIST-, CLEJSTO- (gr. ICA.tiutO<;;

"Inchis"), nchis, rmas nedeschis


( cleistanthericus, cleistoearpus, eleistopetalus) fclose-, simt; schlie6-, gesclilossen-, Vl!rschloOen-; terme; zrt-;
3a:J:pLITO-]

505

506

CLEJSTANDROECIA f (gr. , dvilp,

UvOpc}l; "brbat", ot~ro~ "cas"), cleistandroecie, hemicloistogamie cu florile


parial deschise i cu staminele tnchise In floare [eleistandroecia; Kleistandrllzie; cleistandrollcie; kleisztandrOcia; xneHCTaH,lq)O'lntU!]
CLEISTANTHERJA f (gr. dvQ'l~
"intlorit"), cleistanterie, liemicleistogamie cu anterele rmase inchse n
floare
(Tephrosia) [cleistanthery;.
Kleistantherie; cleistantherie; kleisztantMria; XJieHCT&HTepDJI] - cryptan-

tkeria
CLEISTANTHERICUS (gr, - -) .....
cleislogamus

"''

CLEISTOCARPJA f (gr. -,

Ka~

"frucU'), cleistocarpie, formarea fructului la llorile cleistogame [cleistocarpy; Kleistokarpie, Schlie6friichtigkeit; cleislocarpie; kleisttokrpia;

KJJeHCTOJC8pJIII]

508

CLEJSTOCARPJCUS,
CLEISTOCARPUS (gr. - -), clcistocarpic, cu

corpul de fruclificaie (sporogonul}


Inchis (Musci) [cleistocar.pous, closefruiled; kleistokarp, schheJHriichtg ;.
cleistocarpe; kleis;r.tokrp, zrttermesii j kneHCTOX8pnHblli)
509 CLEJSTOCARPIVM n (gr. - -),.
cleislocarp 1. Ascocarp inchis ( Ascomycetes). 2. Drup sau ghind al cror
pericarp se deschide numai la germinare. 3. Capsul neoperculat ce sedeschide prin rupere (Musci) [cleistocarp;
Schlie6frucht;
cleistocarpe;
kleisztokrp, zrttermes; xneucroxapnuJt] - cleistotheeium
510 CLEISTOGAMIA 1 (gr. -, 'YltllO~
"cstorie"), cleislogamie, autogamiein floarea rmas inchis (Viola
odorata) [cleistogamy; Kleistogamie;.
cleistcgamie; kleisztogmia, z.rtmeg
porz.s ; KJTeHCTOf8MHJI]
511 CLEISTGGAMUS (gr. - ), cleistogam, fecundat prin autopolenizare in
floarea nedeschis [cleistogamous, close-rertilized; kleistogam, verschloaenbliitig; cleistogame; kleisztog.m, zr
lan Onmegtermekenylilll; xneMCToraMMidJt]--+ numoicodimorphicWJ, cleistanfhtricus
512

CLEJSTOPETALIA f {gr. -, xtta/..ov

cleistopetalie, inve\i floral


permanent inchis, asigurind cleistogamia I cleistopetaly; Kleistopetalie;
cleistopetalic; klcisztopetlia; KneRCTOneTanMs]
513 CLEISTOTHECIUM n (gr. -, (h)KQ
"cutie") __,. cleistocarpium
"petal"),

...

...

-CLEMUS

..,
...

..,

-CLEMUS (gr. r.fi.JIIl "ramur"), cu


ramura (leptoclemus, heteroclemus)
(with branchlet i -Astig, -zweigig; a
ramule; -gu; BCTBBCTWA] .
CUMACORHJZAE 1 pl (gr. dtpal;,

"scari", pu;o "rdcin"),


climaeorize, plante cu zona piliferA a
rdcinii avind origin epidermal
(Gymoopermae ti numeroase Dicotyledones) [climacorhizae; Klimakorhi
zen; climacorhizes; klimakorhizk;
d.IJIIltro~;

-J

CLIMATERJCUS (gr. ~~:Upa "eli


mat"), climateric [climateric; klimak
terisch; climaterique; klimaterikus,
Odtilai; kJIIIMaTepii'ICCOill]
CLIMATJCUS (gr. ), climatic (fac
tor, succesiune) [climatic; klimatisch;
climatique; klimatikus, eghajlati;

kllBMa "I1l'lecxH.It]

CLIMATYPUS m (gr. , Wn:~


"model"), climatip, ecotip climatic
rezultat prin selecia datorit unui
climat special [climatype, climatic
ecotype, habitat type; Klimatypus,
klimatischer Okotyp; climatype, ecotype climatique; klimatipus, eghajlati Okotipus; EIIJIM8111D]
CLIMAX t {gr. ~~:~tp~ ,,scar"),
climax, stadiul lina! ti optimal in
evoluia succesiunii unei formaiuni
wgetale adaptat condiiunilor oro
grafice i climato-edafice [climax;
lU.imax; climax; klimx; KJIHMuc)
CLJNANDRJUM n (gr. tci.iVTl "pat",
W)p, i.lvOpOt; "brbat"), clinandriu,
androcliniu; cavitate din Virful ginostemiului cuprinzind anterele (Orchidactl~) [clinandrium, anther-bed; Antherengrube, Antherenschloa; clinandre; portokodll, portokg()d()rke; llbiJIIo

... ............

CLINANTHIUA! n (gr. -, v9o~


"floare"), clinantiu, receptaculul comun al florilor dispuse tn capitul
(Compositae, Dipsaooceae) [clinanthium, common receptacle; gemeinschaftlicher BHHenhoden; clinanthe,
rtlctlptacle commune; reszektanyer,
kO,Os vacok, k0g;o6~ ~onoze]
ph<mlnthium
CLINIDIUM n (gr. d.tvffitov "p
tulef'), clinidiu, suportul stilosporulm (Uredineae) [elinidium; Khni
diurn; clinide i klinidium; I"JIBBIIAHII]
CLINI UM n, CUNOD!Ulll n (gr. )
cliniu 1. Conidiofor (Uredineae). 2.
Receptacul floral (Compositae) {co
nidiophore, receptacle; Konidientr

ger, lo'ruchtboden; conidiophore, receptacle; konidiumtart6, V.trgvacok;

k0Hif..llllo4Jop, UBeTOJIOlKe)

52, CLJNO-, -CLINUS (gr. tci.(v<D "a se


inclina"), Inclinat, oblic (cliMlepis,
clinophyllus) (bent, nclined, obli
""'~ placed; geneigt, scbrg; inclin , penche, oblique; ferden ll6,
ferde- j ClUIOHellHO., HIIXDOHBI>lil)
525 CLINOGEOTROPISMUS m (gr. ,
yfl .,pmint", "tponiJ "rsucire"), clinogeotropism, clinotropism orientat
sub un unghi oarecare spre geotro
pism (Pteffer) [cllnogootropism; Klino
geotropismus; clinogotropisme; klinogeotropizmus; Am~Horeo-rpon:H3M]
CLJNOPHYTON n (gr. , tp6"tov
"plant")- liana
CLINOSPDRA f (gr. -, mropU "s
min")-+ slylospora
528 CLJNOSPDRANGJUM n (gr.
ltyyetov "vas") - pycnidium
529 CLINOTROPISMUS m (gr. , "tpcmjl
"rsucire"), clinotropism, tropism In
sens oblic, sub un unghi oarecare,
fat de direc~ia excitaiei externe
{Wicsner) [clinotropism; Klinotropis
mus; clinotropisme; klinotropizmus i
526

I:.IDIROTpOIIB'lM)

530

CLITOCHORES f pl (gr. 11:"}..1~ ,,co


lin", xropho "a se rsplndi"), clito
core, plante care-i rsplndesc fructele prin cdere sau alunecare (Ciements) (clitochores; Klitochoren; clitochores; klitochornOvimyek; k.nllro-

xopw]

CLJVOSUS, colinar, deluros, cu pau


lnclinat (hilly, sloping; bUgelig,
steil; collinaire, escarpe; dombos, me
redek; XOJIMHCTWit)
532 CLJVUS m colinii, coast, pant,
versant [declivity, slope; Abhang,
Bergrilcken; colline, pente, versant;
hegy, domb, lejtOs hegyoldal; cxnoH,
531

XOJIM)

533

CWN m (gr. 11:"-chv "lstar"), clon,


linie pur rezultati pe cale de inmul
ire vegetativ din acelai individ de
plant (clon; Klon; clone; klon;

XJIOH)

534

CWNOTYPUS m (gr.
, "tim~
"model"), clonotip, individ de plant
rezultat din tipul original pe cale de
tnmulire asexuat [clonotype; Klo
notypus; clonotype;
klonotipus;

MOHOTBTI]

535 CLOSTRUM n (gr. ..:Moon'jp "fus"),

clostru, celule fusitorme

din xilem

...

COCHLEARJ[clostcr; BastrOhre; rlostre; klosztrum

mott, megN:Ividi.ilt ;,

cy:a:atOID,IIIc.-, czaTWA'

X.lOCTPYM)

CLUSIUM n, CLYSJUM n (gr,


Kf...i:(m "a fi lovit de \aluri"), cluziu,
formatiile de plante ale terenurilor
inundate (Ciements) [clusium; Klusium; clusium; kluzium; J:JI)'lH)'M]
537 CLYPEASTRIFORMIS, CLYPEATVS, CLYPEIFORMIS, CLYPEOLARIS,
CYPLEOLATUS
__,.
scutalus, scutiformis
538 CNEPHOPLANGTON n (gr. KVE~PUto.;
536

"obscur", n:MiyK't6.;

"rtcitor"),

cnefo-

plancton, planctonul din zona obscur a apelor deschise [cnephoplanc-

ton; Knephoplankton; cnephoplanc-

ton; knefoplnkton; xae4K>DJiam:TOH]


53:t COACERVATUS, acumulat, lngr
ma:dit, indesuit [coacervate, clustered,
heaped together;

zusammengehuft;

aooumule, entasse, aggrt\ge; felhalmozOdott, Osszegyiilt; cxy'!eHHldi:t]

MO

COADNATUS,

COADUNATUS-+

connatus, concretus, symphiogenkus


541 COAETANEUS, contemporan, ap
rut in acelai timp (flori i frunze)
[coaetaneous, simultaneous; gleichzeitig; simultane; egyidejii, egykort'i ;
on,HoapeMCBHblll]-+ simullaneus

542

COAGULAT/O f, coagulare, lnchegare; precipitarea particulelor din soluia coloidal sub influena unor acizi
sau sruri [coagulation, curdling, elot
ling; Koagulation, Gerinnung, Gerinnen; coagulation; koagulciO, alvads, kicsap6ds; Koarym!IJ,Wl, ca!prwBaHJte]

543

COALESCE.YS, COALITUS, coales


rent, concrescut, unit prin concretere
[coalescent, connale, united by growth ;
zusammenwachsend, verwachsen, zusammengewachsen; coalescent, con ne,
soude; osszentiv, OSSzenOtt, Ossze<illtt ; CpaCTIUOW,IIAai, CJJHil!UOm;HIICJI,
cpocwnik:JI]-+ adnalus, connalus

5H COALESCENTIA 1, COALIT/0 1,
c~;~alescen, c~;~ncretlll'e, reunire In
mas [coalescence, growing togetber;
Koaleszenz, Verwachsung, Zusammenballung; coalescence, soudure; OsszenOWs, Qsszells; CJJIIliHHe, cpacraHHe,
COARCTATUS, comprimat, turtit,
contractat., scurtat [coarctate, pressed together, crowded together, shor
tenrd, naM'owed; zusammengepreLlt,
zusammengedrngl, verkiirzt; coarcte,
comprime, resserrti, ecouriC; Osszenyo-

YJKlPMeBHLII}

5~6

COARCTURA 1-+ eollum


547 COBALTJNUS, cobaltin, de culoa
rea deschis-albastr a cobaltului [cobalt-coloured, light blue; kobaltrarbig, hellblau; cobaltine, bleu claire;
kobaltsztnktik, vilgoskek; m6anbToBWJI, CIICTno-tBHHI)

548 COCCI, COCCO-, COCCUS (gr. -.::OKlC~ .,baei"), cu bace, de baei


(cocciger, coococarpiUI, atricoccw) [berrie-; beeren-, -beerig; a baies; bogyO-.
-bogyQjU; sro,no-, -opeuo:osw8]

5~9

COCCIFER, COCCIGER-+ bacci(eT


COCCINELLUS, rou-carmin deschis
[light scarlet-coloured; hellkarminrot;
rouge cramoisi clair; vilgos karminpiros; 6neABo-JipiOkpacHlrl8}
551 COCCINEUS, coccineu, rou-staco
jiu, rou-carmln, scarlat-rou [scarlet,
deep-red, scarlet-coloured ; karminrot,
scharlachrot; coccine, ecarlate, roug&
cramoisi, rouge carmin; skrltpiros,
karminpiros; mapJiaxomll:, _IIJ)tro-kp4C550

Hblll:,

6arpJ~BYit}

-+

cinnabal'inus, mi-

niatus, scarlatinw
552 COCCOGONIUM n (gr. 'fOvil "urma"), coccogoniu, celul de fnmulire de natura sporangelor de Cyan()-phyceM (Jackson) [coccogone; Kokkogonium; coccogone; kokkogQnium~
szaportt6sejt; xonoroHR8]
553 COCCOIDEUS (gr. -, ei~ "asem
nare") -+ globoideus
554

COCCOLITHUS m (gr. , ).~


"piatr"), coccolit, constituentul calcaros al coccOBterei (Coccosphaera leptopora) [coccolith; Kokkohth; coccolilhe; kokkolit; xoKKOJDIT]

555

COCCOSPHAERA f (gr. , ~Ipa


"glob"), coccosfer, mas sfericA de
origine citoplasmatic, la exterior cu
coccolii [coccosphere; Kokkospbre;
coccosphilre; kokkoszfera; kOXXOCll>ePa}

556

COCCUM n, COCCUS m (gr. -).


coccus /. Fruct capsul uscat, baeiform (Euphorbia). 2. Celul globuloas (Sffly:wmycetes). 3. Bacterieglobuloas [coccus; Kokkus; cotcus,
coque; kokkusz; xon:, opemex)

557

COCHLEARIS (gr.
cochlear, jn
form de lingur cu concavtale la
un capt (pnfloraie "') (~hlearifo
lius, cochleaTforms, cocldearispathus)
[cochlcar, spoon-shaped;

cparueHHe]-+ symphysis, concrescentia

M5

~;

COCHLEARI,
~eox"-t(tptov

"lingur"),

COCHLEATUS
Ioffel- !Ofte!Mrmig; cochleaire, en forme
cuiller; kanalas-, kanlszerU;

d;

558

567

JIOlDOBJI,IlHI>ID, JIOliOCODII,II,HG- )*

COCHLEATUS, COCHLEJ-, COCHLI-, COCHLIO- (gr. KOX).ia!O "cochilia melcului"), cochleat, spiralat;
de forma unei scoici de melc {pstaia
la MedicagtJ) (cochliactmthus, cochleiformis CfJchlWcarpus) [cochleate, shellshaped, snail's shell-shaped; schne~k
kenfOrmig gedreht, muscheltormlggewunden; cochiOO, contourne en coquille; csigavonalas, csigahzszerfien
csavarodott, kagy!Ohejszerfi; paxOBK
aoo6pa3Hblli, )'JUITKOBHAHld:it]- strombuli{tJrmis, conchi-, conch{tJrmis
559 CODEX m cod [code; Code; code;
kodex; KO,!l:eKC]
CODEX INTERNATIONALIS NOMENCLATURAE
BOTANICAE,
cod internaional de nomenclatur
botanic [International code of botanica! nornenclature; Internationaler
Code der botanischen Nomenklatur;
Code international de la nomlmclature
botanique; Nemzetklizi botanikai nomenklalurlis kodex; Met..JYllaPDllllbiJI:
KO/IeKC

6onuDt'ieCKOil:

568

569

570

HOMeHXJiaT)'pW)

CODIOPHYLLUS (gr, KtOOwv "lin",


9iJU.Ov .,frunz"), cu frunze lanu:i
n os proase [woolly-leaved; wolhgbeblttert i a leuilles duvetees; gyapjas levelii; mepcmcroJIRcrHblli)
561 CODOMINANS (codtJmino), codominant, cu dou sau mai multe specii
dominante tn asociaia vegetal [codominant; kodominant; codominante;
kodominns; kOIWMHHaHTHJ.Ji]
562: CODO-, CODON-, -CODON, CODONODES (gr. KtbOrov "clopot", t!8o,;
"asemnare") (codophyllus, codonanthus, pla1yrodon) - campanulatus
563 COELESTJNUS,
COELESTIScaelest inus
SM COEW- (gr, KOi.O<; .,gunos"), gu
nos, fistulos (coelopodus, coelospermus) [hollow-; hohl-; creux; iireges;
CBO.zt'laTo-, nono-] -+ caPatus, caPP.r560

571

572

573

oo~

565 COEWBLASTUS m (gr. -, j}).a.atb.';


,,mugure"), celobla.st, organism plurinucleat, fr structur celular, uneori de mrime apreciabil (Mucor,
Caulerpa) fcoelobla.st; Zoloblast; ce!oblaste; eli oblszt; ~o6naCT]
566

COEWNEMA n (gr. -, vf\l-lll "tir"),


celonem, capiliiu tistulos (Myxogastres) [ coelonema; ZOlonema; celonema; colonema; rtenoHeMa]

57~

575

...

COEN-,
COENO-,
-COENICUS,
-COENUS (gr. Ko1v6.; "comun"), reunit, asociat, aliat In comunitate durabil cu un alt organism (coenanthus,
coerwsporus, isoroenicus, honwcoenus)
[aggregated, associated, living together; zusammenlebend, vereinigt; associt!i, rassemble; egyiltt610, trsult, csoportos; o6w1IKH!Hllblit, acco:uu:apo:saHHWA]-+ synCOENANTHJUM n, COENANTHIDIUM n (gr. - liv9o.; "floare"),
cenantiu, cim cu ramificaii scurte
i concrescute, cu receptaculul disciform, purtind numeroase flori (Dorstenia) [coenanthium; BIUtenkuchen;
cenanthe, cenanthide; Iepenyvirg:zat;
.u;eHaHTIIYM]
COENOBIONTA n pl (gr. -, Pio.;
"via"), cenobioni, populaie component a unei biocenoze [coenobionta;
ZOnobionten; cenobiontes; cOnobontk j .u;eao6HOHTJ.J)
COENOBJOSPORA f (gr. -, -, mtOp!l
"smn"), cenobiospor,
autospori
reunii In cenobii (Algae) [coenobiospore; Zonobiospore; cenobiospore;
cOnobiosp6ra; rteH06Hocnopa]
COENOBIUM
n
(gr. KmvOPwv
"via In comun"), cenobiu. 1. Agre
gare de celule in colonii (Chloropltyceae). 2. Colonie de organisme independente reunite unele lng altele
(Volwx). 3. Fruct schizocarpic [coenobe; Zlinobium, Zellverein, Zellkolonie, Spaltfrucht; cenobie, colonie dll
cellules, schizocarpe; clinobum, sejttrsuls, hasad6term9s; .u;eno6Hit, KO.I'IO
Hllll, CXH30rapml.lt]
COENOCARPIA 1 (gr. , t:apnO<;
,.fruct"), cenocarpie, concretere a
carpelelor [coenocarpy; zonokarpie,
Fruchtbltterverwachsung; cCnocarpie
zonokrpia, termlilevelek osszen6vese;
D:eHoxapiiiDI]-+ syncarpia
COENOCARPJCUS (gr . -), Cllnocarpic, cu carpelele concrescute (gineceu) {coenocarpous; zlinokarp; cenocarpe; conokrpikus; QeHOKapiiHMit,
cpOCHODeCTII'iHldi!:]-+ syncarpicus
COENOCARPIUM n (gr, ), Cllnocarp, fruct compus, provenit din
toate llorile singuratic& ale unei inflorescene (Morus, Zea) {coenocarpium; Z<inokarpium, Sammelfrucht ;
cCnocarpe; conokarpium, termesgazat; rteHonpnnit] ..... syrwarpium
COENOCENTRUM n (gr. - t:EvtpoV
"centru"), cenocentru, mas de granule de natur cromidial din oosfera

,.,

COFFEATUS

unor Fungi (Wager) (coenocentrum;


ZOnozentrum; cenocentre; conocentrum; l.leHO~p]
576 COENOCLADIA t (gr. -, d6.8o~ "ramur"), cenocladie, concreterea ramurilor prin gref natural [coenocladia; Zonokladie; cenocladie; co5i7

578

579

580

581

582

583

58~

nokldia; l.leHOICJUUllUI)
COENOCYTIS-IDIS 1 {~. -, Kim~
"cutie"], cenocit, celul plurmucleat in
membran
comun
(Myxomycetes,
Algae) [coenocyte; ZOnozyt; cenocyte;
c(lnocita; o:euo~T] -+ plasTTWdium
COENOOAMETA f

(gr. -,

ra~c;

cenogamet, gametangiu sau


anteridie multinucleat, nucleii avind
elemente sexuate (Stevens) [coenogamete; Zonogamet: cenogamHe; conogameta; ueaoraMeTa]
COENOGENESIS f {gr. -, -ytVEat.:;
"natere"), cenogenez; genez i dezvoltare tn urma adaptri la mediu
[coenogenesis; zonogenese; cenogenese; cOnogenezis; u;enoreHC'l]
COENOGWEA f (gr. -, yW1&; "clei"),
cenoglee, substan mucilaginoas din
spaiile intercelulare din talul algelor
(Sauvageau) [coenogloea; Z<'inogiOa;
c~noglee; cOnogiOa; ueaormm]
COENOGONIDIUMn (gr. -, y6vt.Otov
"urma"), cenogonidie, gonidii neciliate cuprinse tntr-o membran muciJaginoas ( Algae) (coenogonidium; ZOnogonidium; cenogonidie; cOnogonidium j UeHOfOHH.Jlllll)
COENOLOGIA l (gr. -, )hyo.; "vor
bire") cenologie, studiul comunitilor
vegetale i animale (coe11.ology; ZOnologie; cenologie; cOno!Ogia; u;enoJJOI1UI]
"so"),

COENOMONOECIA l, COENOMONOECISMUS m (gr. -, !Wvo.; "unul",


ot~~:oo; "cas"), cenomonoooie, prezena
pe aceeai plant de flori hermafro
dite, femeie i mascule ( Saponaria
(H)ymoides) {coenomonoecia, coenomonoecism; ZOnomonOzie; cenomonoC
cie; cOnomonOcia; u;eHOMOH03~)
COENOPHILUS {gr. -, ~ptl..&o "a
iubi"), cenolil, cu preferin pentru
un oarecare biotop sau cu fidelitate
in asociaie {specie) (coenophilous;
zonophil ; cenophile; cOnofil; ~.~eao4nroDBLl.it)

585

GOENOPRDTHALLIUM n {gr. , ttpO


"pentru", 9(U..loo; "germen"), cenoprotal, asocierea mai multor megaspori dind un singur cenoprotal (An-

giospermM, Chlamydospermae, cf. Chadefaud) [coenoprothallium; Unoprothallium; cCnoprothalle; cOnoprot.llium j UCHOnpQTa.Jl!JIIIt)


586 COENOSIS r (gr. -), cenoz, asociere,
asociatie, con vieuirea unor plante sau
animale in acelai biotop [coenosis;
Zt'inose, Gesellschaft, Gemeinschaft;
cenose, association; cOnozis, trsul.s;
uenoJ, coo6ll(C:CTBO]
587 COENOSPECIES f (gr. -, lat. species
"specie''), cenospecie. 1. Specie colectivJ.. 2. Macrospecle cuprinzind miCl'<lSpecii (Chadefaud) [coenospecies;
Z6nospecies, GroBa.rt, Sammela.rt; cenospecies; ct'inospeciesz, kollektivfaj ;
kOJIJieJ:TIIBHl>IA BIJ,!l] _,. supr<Upecies

588

COENOSPHAERA f (gr. -, O'(jl(l1pa


.,glob"), cenosfer, sferule din bazidiile tinere, cu rol asemntor plastidelor ( Basidiomycetes) (coenosphere;
ZOnosphM; cenosphbre; c6noszfera;

~eHOC1)epa]

589

COENOSPORA f (gr. -, mtop(t ,,s


mln"), cenospor, oospor compus (Peronosporaks) [coenospore; ZGnospore;
cenospore; c6nosp6ra; ~enocnopa]

590

COENOTAXON n (gr. -,
duire") _,. syntaxon

591

COENOZOOGONIDIUM n (gr. , l;t.l:lov


,.animal", y6vW1ov "urma"), cenozoogonidie, zoogonidii mici dispuse in
rej.ea, formind un cenobiu (Hydrodittyon) [coenozoogonidium; ZGnozoogonidium; cenozoogonide; ct'inozoogonidium; QeBoJOorOHH.a.HI']

592

COENOZYGOTA f (gr. -, i;try(l)t0r; "reunit"), cenozigot, zigot format din


contopirea cenogameilor (Mueor mu
cetlo) [coenozygote; zonozygote; cenozygote; conozigota; uenoJHrOTa]

593

TO.~t.o;

"orin-

COENZY MA n (lat. con-, cum ,.lmgr. ~v "In", i;i>JJ.'l ,.drojdie"),


coenzimii, coferment, grupa activ a
enzimelor compuse rcoenzyme, coferment; Koenzym, ltoferment; coenzyme; koenzim; K0311311M] --+ cofer
mentum
COERUL-, --+ GAERUL- (coeruleus,

preun",

coerulescen~)

"'
595

596

COETONIUM n (gr. trottlbv "dormitor") _,. gluma inferior


COFERMENTUM n --+ coen;yma
COFFEATUS, COFFEICOWR, bruninchis, de culoarea brun-inchis a
boabelor prjite de Coffea arabica
(dark-brown, cofloo-brown; kaflett-

188

COGNATUS

braun; brun lonce de eate; kvebarna, sotetbarna; xo~.lim.IA, uBeTa

<*l

COGNATUS, Inrudit, [related; \"i'rwandt; apparente; rokoni ; cpoJI.Hl.Hi,


po,!lCTBeHllldlt] -+ affinis, agrw,tus, con
sobrinus
598 COGNITUS,
cunoscut,
cercetat
{known, imestigated; bekannt; connu;
ismert ; 113)"feHHl>IJ1, H3JieCTHJ,dt]
599 COHABITANS, cohabilaut, care cre
te impreunA [cohabitant, growing to
gether; zusammenwachsend; cohabitant; egyfittelti; coJKHTem.cTBy!Ow.Hii]
600 COHAERENS (tohaereo) -+ adhae597

601

COHAERENT/A f, COHAES/0 1,
coeziune, legtura strlns
prin alipire sau concretere a pieselor
obinuit separate ale aceluiai organ
(foliole, petale) [coherence, cohesion;
KohAsion, Zusammenhang, Zusammenhalt, Verwachsung; coberence, coMsion; Oszszelilgges, osszetapads, Oszszen6ve&; coe.u,BBeBHe, cnenneHHe, COOTcoeren,

"'"""'"]

602 COHORS f -

ordo

608 COILOCARPIA f {gr. rotlol; ,,gu


nos", KUP'f(lfO "fruct"), coilocarpie,
fructificare fr semine sau cu se-mine n~erminabile (cultivaruri de
Musa, VUu) [coilocupy; Koilokarpie,
Leerfrflchtigkeit; coilocarpie; koilo
k!rpia, maghzmedd6seg; rt~HJJOJ:apmlll)
604

605

606

-COLA. m l {lat. colo ,.a locui", incola


"locuitor"), -COLUS~ -COLA., -COLUM , care crete pe (arenIUlla,
aeolu", graminicolus) (dweller on,
growing on; wachsend, bewohnend;
vivant sur; -t!l1, -lak6 ;o6HraiODtBA Ha]
COLEO-, -COLEUS, COLEODES (f,'tco>..dw; "teac", &~ na&emnare'),
teciform, In form de teacA (e<Jleo
phyllw, amblgooleus) [sheath-, -sheathed, sheath-shaped; scheiden-, sebeidig, seheidenbnlich; tht!ciforme, en
forme de gaina; hfivelyes, hfivelyszel'\1; aozm>, TeKOBIWILlA] - 1heci
formis
COLEOGENUM n (gr. -, ~ "a
nate"), coleogen, esut meristematic
dind natere endodermului (Haberlandt) (coleogen; Kofeogenum; coleagene; koleogenum; KOJitoreB]

Forma

adjectival (colus, -a, -um)


incorect sub aspect gramatical.

este

6o?

COLEOPHYLLUM n (gr. -, '+lloMov


"frunz") -+ r:oleop!ilis
608 COLEOPTEROCECIDJUM n (gr. 1CoM6n:t&pof0 "coleopter", Kf11C10tov "gal
mic"), coleopterocecidie, gal produs de coleoptcre [coleopterocecidium; K.fergalle; coJeopterocecidie;
bogrgubacs; tconeontepoQCUHaHh]
609 COLEOPTERONOMJUM n (gr. ,
VOJI(){; "p11une"), l'Oieopteronom, raviti roase de lar,-ele unor coleoptere In
p11rile parenchimatice ale plantelor
[coleopteronomium; Koleopteronom;
coleopteronome; koleopteronomium;
XOJIWDTepOHOMHyM)

COLEOPTILIS f (gr. , 'ltti1..ov "frun


z"), coleoptil, prima frunzuli(;J. tecitorm1ilnvelind muguraul (Gramineae)
(colcoplile; Koleoptle, KeimscheiGe,
Keimblattscheide; cohioptile; koleoptil, rO.gyhiively, csirahO.vely; KoneonTH.m.] -+ coleophyllum
6H COLEORRHIZA f (gr. -, pu;a "r
d11cin"), coleoriz11, tesut protector n
form11 de teac de la virful radiculei
(Gramineae) [coleorhiza; Kolcorhiza,
Wurzelsche1de, Wurzelhaube; coJeorhize; gyOkOcskehUvely, gyiikerbiively;
nneopH3a, ll:opueJSOe unara.JIIIUle]
6"12 COLESULA f, colesul, invoiucru
tals invelind sporangele (Hepa!icae)
[colesule; Kolesula; colesule; koleszula; Konecyna)

610

COLLABESCENS
618 COLLABENS,
(colJ(I/J(}rj, cztor, care cad mpreun
[falling togeU1er; zusammentallend;
tombant; egyUtt lehul!O ;CIIa.wuow.HII:C11]

6"

COLLABORA TOR m, colaborator, coautor [collaborator; Mitarbeiter; col


lahorateur; munkatrs; COIPY.:unR]
(gr. tc6Ua
"clei", dayxt&; "rtcitor"), colaplancton, plancton format din orga
nisme avipd corpul acoperit cu un
strat gelatinos (Forel) fcollaplankton;
Kollaplankton; collaplankton; kol
la(iankton , xonnaomuucrOB]

615 COLLAPLANCTON n

616

COLLARE n -. ligula

6t7

COLLARIATUS-+ ligulatus

618

COLLARJS

"'

COLLATERALJS, colateral, situat


pe aceeai latur (fa.sci
eul "" m~t~uri .... ) [collateral, side
by side; kollateral, nebenstndig, nebeneinanderliegend, nebeneinanderstebend; collateral; kollaterlis, egyolalturi

-+

liguliformis,

ligulaceu~

letti; X01U18.upam.BWI" 6oii:OBOI)

...

COLLECTANEUS,
COLLECTUS,
cules, adunat, strins [assembled; angesammelt; rassemb!e; (N;szegyUjtOtt;

681

11111
dalas, egyoldalon Ievo6,
620

egymsmel

co6paHHLJII:]

621

TRBBhlA, c6opKb1A]

SPECIES COLLECTIVA, specie colectiv, macrospecie [collective species; Kollektivart, Sammelart; espece
collootive; kollcktiv laj; KOJIJiexnm-

622

-+

macrospecies

COLLECTORES, PILI COLLEGTORES m pl, colectori, peri sau papile


de pe vlr!ul stilului care colecteaz
polenul anterrlor (Campanulac~,
Compositae) {collectors, collecting
hairs; Kollektoren, Kollektorhaaren;
collecteurs, poils oollecteurs; kollektor-szOrOk, virgporgyt1jt6 sz0r6k;

co6apawiD;He BOJIOCKB]

623

COLLE!YCHYMA n (g:r. K6J...A.n "clei",

colenchim, esut
mecanic v;u, de susinere, a organelor
In curs de cretere ale plantelor ierboase, asigurindu-le flexibilitatea [col
lenchyrna; Kollenchyrn, F'estigungsge
webe; collenchyme; kollenchima; KOJI
JICBXHMa] -+ conuxtus mechanicus
COLLETERAE t pl, coletere, peri
glanduloi secretind o substan cleioas care acoper li protejeaz mugurii (Aesculus) [co Jeterae, rnucilaginous hairs; Kolleteren, Driisenzotten,
Leimzotlen; collelerae, poils mucilagineux; kolleterk, enyves mirigyszOr(lk; KJieeBwe BOpciDOOI]
625 COLL!COLA m (COLLICOLUS ), colinar, care crete pe coline [collioolous, hill-growing; hfigelbewohnend;
collinaire, collicole; domblakO; o6n:Ta10IQHA .aa xoJIMax] -+ collinus
626 COLL!NITUS, mtnjit, murdrit [dirty, soiled; beschmiert; sale; bemzolt,
bepiszkoJt j HCDliTHallHLiit]
621 COLLINUS ..... collicola
&rxtj.IU .,umplutur"),

.,,

628

COLLIQUESCENS (collir;uesco), colicvescent, care se Jichetiaz [colliquescent, becoming fluid; thlssigwerdend; colliquescent; tolyekonny v! O;
PattlmliOI.ll.ldl:a~)

629

-COL!JS! cu gitul, cu gitul rdcinii


(brtw~C~~~Uu) [-necktd; -~; gorge,
collet; -nyakU, gyOkernvaJru:- c
melxoA]

'
COLLOCAT U S, aezat, dispus, ill88l'at
pe [placed, disposed; angeordnet auf
gestellt; dspose, place; rabeJyzett;
4

COLLECTJVUS, colectiv, reunit tn


grup [colleclive; kollektiv, gesamt;
collectif; kollekliv, egyiittes; KOJUICK

HI>I.Il BH.Q, c6opm.1B BH.ll]

COLPATUS

COLLIS m, colin, deal, coast {in


collibus apricis pe coline insorite)
[hill; HO.gel; colline, coteau, monticole; domb, hegyoldal, hal om; xoJIM]

nowerqemryt, pamOJIOae!lHWA:]

632 COqf>IDOMORPHOSIS! (81'- Kb~


"clet , ~~ ,.forl'Dafi! ), coloido
morfozl, modoz condiionat! de starea coloidal (colloidomru-phosis Kolloidomorphose; colloidomorph~ kolIoidomortozs; KOJIJIOH.O:OMOp4loo]'
633 COLLU M n, git, prelungirea unui
organ fn form de git 1. Colet gitul
rdeinii, zona de desprire a' rd
cinii de baza tulpiniL 2. Locul de
unire a setei cu capsula (Musci)
(neck, collar; Hals, WurzelhaJs; col,
collet, coarcture; nyak, gyOkllrnyak;
Jllellka, xopaeaa11 meHKa]

coarctura

-+

11pu.lum,

COLO v, a cultiva, a lucra pmtntul


(colitur in agris se cultiv pe cimpuri)
(to cultivate; anbauen; cultiver- terme.szteni, f<Udet mlvelni; xym,.mimpo.
san., paJBO.Illln., o6pa6an.man.]
COLOBO- (gr. tcoA.ojJ6~; .,trunchiat")
(colobodontus) --+ lruncato
686 COLON IA 1, colonie, agregare de celule
cuprinse Intr-o membran sau mas
mucilaginoas comun
( PrmdorirnJ,
Gloeocapsa) (colony; Kolonie, Zellfamilie; colonie; sejtkol6nia, sejtcsald ~
68~

XOSIOHHll]

COWNISTAE f pl, coloniste, epoicofite; plante naluralizate ce cresc pe


terenurile cultivate [colonists; Kolonisten, Ansiedler; coloniste.s; kolonista-novenyek, meghonosodott betelepiilt novenyck; 3IlOlUCOc!IHThl, noceneseUiti] -+ epoikophyta
688 COLOR m, culoare [colour; Farbe;
couleur; szin; UliCT, oKpacxa]
689 -COLOR, COLORA TUS, colorat, avind
alt culoare decit cea verde (fraari
color; calyx Piridis vel co/ormus caii
ciul verde sau de aH culoare) [co-loured ; -farbig, gefll.rbt; col ore; szine.s,
szinezett, nem zold szin6; ll8e111o-,
UBeTm.Jil, oxpawemu.rAJ --+ -baphus
chromawCOLORA.TIO 1, coloraie [colouring;
Frbung;
coloration ; szinez6dt\s;

687

...

Okp8WHBaHIIC}

641

COLPATUS {gr. ~e61t010 ,,sinuozitate"), sinuos; sul cat, brzdat {tn

140

COLPENCHl' MA

6~2

643
64~

645
61ii6

647

6~8

6~9

palinologie) [sinuose, furrowed; buchtig, gefurcbt; sinueux, sillonne; tiblos,


barbds; BWCM'Ian.dl, ~'laTWit]
-+ rolpoideus

COLPENCHYMA n (gr. , mupa


"umplutur"), colpenchim, esut cu
membranele celulare sinuoase [colpenchyma; Kolpenchym; colpenchyme;
kolpenchima; xonneJIXIIMa]
COLPOIDEUS, COLPORATUS ....
colpmus
COLPUS m (gr. ), brazd, nule
(tn palinologie) [colpus, furrow; Furche; sillon; barzda; 6opo3,11Ka]
GOLUBRINUS _. serpentinus
COLUMBINUS, COLUMBARIUS,
columbin, de culoarea surie a porumbelului [dove-coloured; taubenfarbig,
taubengrau; colombin, gris de colombe; galambsziirke; ro.ny6ecepwft]
.... palumbinus, peristereus
COLUMELLA f, columel 1. Ax
lloral columnar prelungit In cavitatea ovarului (Capsicum). 2. e
sutul columnar steril al sporo~nului
(Hepaticae) sau al sporangelm (My
xomycetes) [columella, columel; Sul
chen, Columella, Samensulchen, Mittelsulchen, Pfeiler; columelle; kozponti oszlop, kOzponti tpll6sz<ivet;
KOJIOliJ:S., CTOJJ6BK]
COLUMELLARIS, COLUMELLIFORMIS, columelar, aparinlnd columelei sau avind forma unei columne
[columellar, columel-shaped; sulchen
artig, sulchenfOrmig; columellaire,
columelliforme ; krizpon ti-oszlopszerii,
kozponti-oszlop alakU; oTBOCJWQiftCJI

mate, tufted, bushy; schopf-, -schopfig, beschoprt; touffu, houppe, chevelu; szOrtincses, tistokos, -Ustok6.;
XOXJia.To-, XOJlnO.., XOXJiaTLiit, CHa6JKeHHWit XOXJIOM]
652 COMBINAT/O f, combinatie, mutare a unui taxon de la un gen la
altul, sau de la un rang sistematic
la altul [combination; Kombination,
Zusammenstellung; combination: kom-

x xonoHU]

660

COMITES m pl, celule nsoitoare


caracteristice pentru frunzele unor
muscinee (Mnium, Polytrichum) care
constituie indicii ale Jeptomului (Lorencz) [comites; Begleiter, Begleiterzellen; comites; kiser6sejtek; conpoBQZ,IJ;aiOIQ,He xneTXII]

661

COMMEMORATUS, comemorat, amintit, menionat [mentioned; crwhnt; commemore, mentionne; emlitett j YfiOMJIH)'TL!It)

662

COMMENDATIO 1, recomandaie,
norm facultativ din Codul de nomenclatur botanic (recommendation;
Empfeblung; recommandation; ajn
ls; peKOMeHJ18WUI]

663

COMMENSALIS, comensal, eome


sean, care se lntovrete la nutriia
comun [eating together, feeding to-

column, ginostemiu;
formaiune columnar rezultat din

COLUMNA 1,

sudarea staminelor i a stilelor (Orchido.ceae) (column; Su le, Grirtelsule, Betruchtungssule; colonne, gynosteme; bibeoszlop, k6zponti ivaroszlop; KOJIOREa, CTOJI6o'leK, rHHOCTC
MHII:) _. gynosremium
60

COLUMNACEUS, COLUMNARIS,
COLUMNARJUS, columnar, care aparine sau are forma columnei (columnaceous, columnar; sulenfOrmig;
columnace, colonnaire; oszlopszeMi,
OSZIOp aJakU ; !CODOH'IaTblft, XOJIOHKO

binci6, Ossze.Jlits; xoM6HHa~HH]*

653

COMBINATO-VENOSUS, combinatvenos, cu nervurile secundare anastomozate nainte de a Ci ajuns la


marginea frunzei [combinate-\enose;
verbundenaderig; combine\'eineux;
tlsszekapcsolt mellekerezetfi; cuenuo)l(IIJikOBaTblii]

65~

COMBINATUS, combinat, mpreunat, cu organe analoaga reunile [combined, united, joined; kombiniert, vereinigt, verbunden, zusammengesetzt;
combine, conjoint; osszekapcsolt;

xoM6RHHpoBaBHWil:]

COMEDENS _. COMMENSALIS
COMESTIBILIS _. edulis
COMITANS (comiwr), nsoitor, ntovrind[accompanying; begleitrnd;
accompagnant; ki&er6, kovetO, csal
JakozQ; COfipQBO~IOIQ,Hit] -+ COIICOmilans
658 COMITATUS Insotit [accompanied;
begleitet; accompa.gn; ki&er6; conpoBOllt!laeMWfi] .... com;omitatus
659 COMITATUS (US) m, comitat,
jude [country; Bezirk; district; megye ; rpa41CTao]
655
656
657

ldi,!LHbili]

65J

COM-, COMI,-COMUS, COMA TUS,


COMIFER, comat-pros, cu un smoc
de peri in form de coam ( como.nt.hus,
comiformis, gymnocomus) [tult, co-

COMPLURES

gether; kommensal; commensal; egyfitt etkezli, egyiitt

fJcht_; compagine; Mnyvlapszeriien


egymasrahelyezett; c DOBepxuocTII.MH]
CO.!!fPARATI~ 1, comparaie [comPatiSOn; V~letchung; comparaison;
OSSZehasonHtas; cpaBHCHHe]
,,COMPASS-PLANTS" (engl.), plante-compas, ale cror frunze se dispun
cu ~1!-chiile lor in directia N-sr,entru
a ev1ta razele solare vertica e din
timpul amiezii [compass-plants; Kompasspllanzen, Meridialpllanzen plantes meridiennes; kompassz-nov'enyek;
JroMnaccHLie pacTeHIIII]
COMPENSATIO l, compensare, corelaia cantitativ n dezvoltarea organelor analoar. ale plantei (intre o
frunz redus a clrcel i stipela mai
amplu dezvoltat la LathyrWJ aphaca)
[compensation; Wachstumausgleich
kompensatorisches Wachstum; corn~
pensation; n6vekedt\si kiegyeniHOdes;

t.pllkozO; KOM-

comedens
COMMENSALISMUS m, comensaJism, "tovrie Ia mas", organisme
care triesc In acelai ecosistem i se
hrnesc lmpreun tn condiii reciproc
avantajoase[commensalism; Kommensalismus, "Tischgenossc"; commensalisme; kommenszB.Ib;mus, "asztalktl
z(}sseg" j kOMMCHcamoM]

Mencam.HLdl:) _,.

66ti

665

COMMISCUUM n ,comiscuum, grup


de microspecii care se ncrucieaz
uor nlre ele [commiscuum; Vermischungsgenosscnschart; commiscuum; kommiszkuum; I(OMMHcxY)'l>l]

666

COMMISSURA r, comisur, linia de


aderen sau de unire a dou organe
sau prti de organe analoaga (marginea carpelelor Ja diachenele de Umbelliferae) [commissure; Kommissur;
commissure; varrat, Osszeforradsi vonal, t\rintkezt\si hely; kOMMHccypa,
OJ8JU(8]

COMMIXTUS, amestecat [mixed,


m~rgling, intermingling; gemischt, vermtscht; melange; osszekevert osszevegyitett; CMCWaHHLIIi]
668 COMMUNIS, comun, rl:lpndit peste
tot; care aparine la mat multe organe omoloage (peiol, receptacul)
[common, vulgar; gemein, gemein.sam,
gemeinschaftlich, allgemein verhreitet; commun, vulgaire; kozonseges,
k0z6s j o6~Jllt, nOaceMeCTHhlli, o6LUHO
BeHHLia] - pervagatus
669 COMMUNITAS l, comunitate, agregare de organisme mai mult sau mai
puin interdependente [community;
Gemeinschaft, Gemeinsamkeit; communaute; kllzOsst\g; coo6w,ecTBO]
670 COMMUTATUS,schimhat[changed;
\"erwechselt; change; felcserttlt; nepe667

IoMDeHcaQHA]

677

COMPETITIO l, competi~ie, lupta


Pentru existen dintre organisme
[competition, struggle for life; Wetthewerb, Konkurrenzkampf, Mitbewerhung, Kampf ums Dasein; competilion, lutte pour la vie; versengt\s
letert foly6 kiizdelem; copeaHOBaHHe;
6opl>6a 3a lKH311b]
678 COMPLANATUS, turtit, lit (pe
iol, rdcin, tulpin) [complanate,
compressed, flattened out; zusammengedrilckt, verflacht, abgeplattet; aplati; llsszenyomott, lapos; cnmo.IQeHHbllt,
CliJIIOCH)'TLIII]

619

680

MeH'IIlBLiil:]

671
6?2

673

COMOSUS, -COMUS .....,. com-, comatus


COMPACTUS, compact, dens, ndesuit, comprimat, cu partea intern
plin (compact, pressed together; kompakt, rest, dichtgedra.ngt, zusammengedrilckt, zusammengedrll.ngt; compact, comprime, resserre; tomOr, tomott; nnoTHhlil", CJCy'l.eHHLID:) solidus, densus, spiss!UI
COMPAGINATUS, compaginat, suprapus ca paginile unei crti (talul
unor licheni) [compaginate, packed
closely; kompaginiert, zusammenge-

681

682

683
68~

COMPLECTENS, COMPLEXIYUS
- amplectens
COMPLEMENTATIO f, complemcntai.e, divi:r.area filomului la care pr
ile rezultate constituie filomuri complete i independente (Penzig) [complementation; Komplementation; corn
piementation; komplement!i.ci6; KOM
nneMeHTaJ..IHII. J
COMPLETUS, complet, Intreg, pre
vzut cu toate prile componente
(floare "' diagnoz.:'i "" frunz "')
[complete, perfect, thorough; vollstn
d!g, vollzblig; complet, entier; teljes,
htnytalan; 38BepmtHHLIII, nOJIHbiJ:I:}*
COMPLEXUS, complex, compus din
mai multe prti (complex; zusammengesetzt; complexe; Osszetett; KOM
DJlel(CHbiD:, OXBaTbiBalOIUHii]
COMPL/CATUS .....,. plicatus
COMPLURES, mai multi (radictll
suurnlariae complares rdcini secun

...

COMPOSITUS

dare mai multe) [more, severa!; mehrM'e; plusleurs; t6bb, sok; MROI'He]
685 COMPOSITUS, compus, a1etuit din
mai multe pAri similare (frun:d ......,
spU: _., floare ......, in~nd ...... ,
frud """Jl (compound, united, made
up; zusammengesetzt, vereinigt; compose; 1)sszetett; cnomrwJl]
FLORES COMPOSITI - anlhodium
FRUCTUS COMPOSJTUS - apoN~"pium

686 COMPRESSI-,
COMPRESSUS,
comprimat, turtit lateral (bulbi, frunze, muguri, tulpini) (compressicaulis)
[fiattened, lateraJly pressed; zusammengepreflt, zusammengedritckt; corn
prime; osszenyomott; ~A]
687 CONCATENATUS, concatenat, inIOntuit, niruit, dispus In form de
lan {spori) [concatenate, connected,
linked togetfaer; zusammengekettet,
kettenflirmig-gereiht; enchaine; egymsbalncolt; c~A, B QellcmtaJr.]
688 CONC.AULESCENTJA t, concaulescen, concreterea parial a ramurilor laterale cu tulpina (Schimper)
(concaulescence; Konkauleszenz; concaulescence; konkauleszcencia; kOHKaYllCCQelllJ,IDI]

689 CONCA V1-, CONCAVUS, concaY,


scobit (frunze, bractei, petale) (con
cavifolius) rconcaYe, hollowed out;
ausgehllhlt, hohl-, gewlllbt-; concaYe,
creux; homorU, kiYjt; DOI'B:YTLdl:]
690 CONCENTRICUS, concentric, dispus circulax n jurul unei pri centra1e comune (fascicul, strat, zon)
(concentric; konzentrisch; Concentrique; koncentrikus, korUros, kozpontkllriili; li:OB:U:eHTJ)H'ICCKJlii] - pericentricus
691 CONCEPTACULUM n, conceptacul, organ imaginat in care se formeaz elementele de Inmultire (Algae,
Konzeptakel,
Musci) [conceptacle;
Brutbecherchen; concoptacle; konceptllkulum, ivarszervtart6; sMecm~
_.]

692 CONCHJ-, CONCHJFORMJS, CONCHATUS, CONCHOJDEUS


{gr.
K\Yfvl "scoic") (conchiflorus, conchiftJlius) ...... cochl~us
698 CONCHIDIUM n {gr. -), conchidie,
heterofilie la unele ferigi epifite,
unde pe Ung frunzele asimilatoare
se gsesc i frunze late, lipite de
substrat, care dup scurta lor via
se humific, nutrind cormul altor
[conchidium;
!erigi ( Platycerium)

694

695
696
697

698

699

700

70t

702

703

704

Nischenblatt; conchidimn; kagyiOs


level; o~]
CONCOWR, concolor, unicolor, de
aceeai culoare (concolorous, one-coloured, monochrous; gleichfarbig, einfarbig; concolore, unicolore, monochrome; egyszlm1, hasonnln1i; OJIHOD.BeTHI>Iit]- monochromaticus, unicolor,
isobaphw, homochromw, lumwchrous
CONCOMJTANS (concomiWr)-+ comitans
CONCOMITATUS- comitatus
CONCRESCENS (concresco), concrescent, care se unete prin concre
tere [concrescent; verwachsend; con
crescent; OSBzerUivO; cpllCTatount:AcJI]
CONCRESCENTIA f, CONCRETIO
1, concrescen, concreterea congenital a dou organe [conorescence;
Verwachsung; concrescence; Osszen6v8s; cpacTIIHHe]- coalescmtia, sym~
physis
CONCRETUS, concrescut [concrete,
grown together; verwachsen, zusammengewachsen; adne;
6sszen6tt;
cpocmHb]-+ coalitus, sympkysw>, connatus, symphiogenicus
CONCULTA l-+ convarietas
CONDENSATUS,
CONDENSUS,
condensat, indesuit, strins {intlorescen) [condensed, dosely crowded;
~drngl ;
kondonsiert, verdichtet,
condense; siirii, t6m6tt; cxaTblii:, n.riorHblit, rycroR]
CONDJMENTARIUS, condimenlar,
do aromatizare [spicy, aromatic; gewilrzig, gewtirzartig; condimentaire;
fiiszerezO; npJDipaliHLIR)
CONDJTIO l, condiie, lmprejuraxe
[condition; Bedingung; condition; teltetel; ycJIOBBe]
CONDUCTORIUS, conductor, care
conduce {esut, vas) [conducting: leitend; conducteur; szllit6, \"Ne!O;
UpoBO.!UDll;Hfi)

705 CONDUPUCATJVUS,
CO.'VDUPUCATUS, conduplicat, plial longitudinal tn dou jumti suprapuse
[foliole _,) [conduplicate, folded together lengthwise; lngsge!altet, doppeltliegend, zusammengelegt; conduplicatif, doublement plif! en longueur;
osszehajtogatott, hosszban fe!eben
llsszehajtogatott; a.nom cnoJt:eHHwR]"'
?06

CONDYW-, -CONDYLUS, CONDYLODES {gr. K6v8uW.; ,,umfltur"),


umtlat, noduros (condylocarpus, acon-

ua

CONGRUENS
dylus) [swelling up, knotted, gnarled;
geschwulatartig, knorrig, beulig; gonne, raboteux j btltykils, duzzadt; 6y

TOp'I&TO, }'3JIOBATWil]

707

CONDYLUS m {gr. ), condilus 1.


Anteridie (Chara). 2. Corpuscul colo-

rabi! ling nucleu, in contact cu blefaroplastul (Flagellotae)


[condyle;
Kondylus; condyle; kondilusz; M!.l

708

wenok, aHTepli.II.HII]
CONFER, el. (oonfero), compar cu
~cf., conf.) [compare (el., cfr.); vergleiche (vgl.); comparez (cf.); \'eSd
Qssze (v.O.); cpaBIDI c xeM-To (cp.)]

709 CONFERRUMINATUS, sudat, tm-

preunat [conferruminate, fused together, joined; zusammengeiOtet, verwachsen; soude; 6sszetorrt; cnaiiHRt.IR}
710 CONFERTI-, CONFERTUS, strins
ingrmdit., aglomerat, lndesuit (frunze, ramuri) (confertiflor!L8, confertifoliWI) [congesled, pressed together,
crowded; gedrAngt, gehurt, zusam
mengedrAngt, dichtstehend; serre,
ramasse, agglomere; szoros, tOmi.itt,
halmozott, osszenyomott, sGrO.n 8.116;
CK)"'CHHWit, co6piUIIfllllt, lfacn.IA) -+ 0011
jectus, cumulatus, glomeralus
7H CONFERVACEUS,
CONFERVOI
DEUS, confervoid, compus din fila
mente laxe (polen) [confe"od, corn
posed o( filaments; konfervoid; confervoide; konfervod, fonalas; J:OH
fllepBOII.!lllldlt]
712 CONFIGURAT/O f, confi:uraie, nfiare, form rconfiguratlOn, shape;
Konfiguration, Oestalt; configuration,
forme; alak, alkat; KOH$Hrypau;nR,
olfepnume]

713

CONFINIS, invecinat, nntdit [neighbouring, bordering, confined, related;


angrenzend, verwandt; voisin, apparente; szomszedos, hatil.rolt, kl!zelll6,

rokoni;

conpe.~~,enhHidfi,

-+

gedrngt,

aneinandergedrngt,

JIU

sammengeste!U; tres serre, agglomere;


s6rdn ll6, tl!m6tten ll6, halmozott;

CK}'lfeHHh!it, UJIOTHblll]

721

CONGLOBATUS, conglohat, ghemuit,


globulos fndesuit, grupat In mas
sreric (sporii la Riccia, tuberculii
la H~lianthus tuberoswt) [conglobate,
congested into a baii; zusammengeballt; conglobe, ramasse en boule;
gilmMsen Gsszell6; mapoBII,!U!o cxy-

'leHHbllt]
722

CONGLOMERATUS, conglomerat,
strins adunat In ghem (capitule) (con
glomerate, clustered; zusammenge
knuelt,

zusammengehurt,

knuel

bildend; conglomere, agglomere en


peloton; gombolyagszerO.en halmozott, gomolyos; co6pllliHIII.II: B KJiy6ok]

723

CMe:HMD,

conterminus
714 CONFLATUS-+ inflatus
715 CONFLUENS (confluc), confluenl,
organe identice care se lmpreun
Intr-unul singur (nervuri) [confluent,
running together; zusammenfliessend,
ineinanderflieBend;
confluent,
se
reunissant; egyhetoly6, i.isszefoly6,
egymsba kapesol6d6; CJlHBaiOlll.HilcA]
716 CONFORMIS, conform, de aceeai
form, uniform, egal (conformed, similar in torm, agreeing closely; gleich
rormig, gleichgestaltd, gleich; ('on
forme, a merr.e forme; hasonl6 alakU,
azonos, egyenl6; O,II;H006pa3Hblll.]
CGCe,II;HHit]

CONFUSUS, confuz, Incurcat [contused; verwirrt; con fus; zavaros;


CMeDiaHJIWit, ll}'TaHI>dl:] 6
718 CONGENER,
CONGENERICUS,
CONGENERUS, congeneric,
care
aparine aceluiai gen; Inrudit [congenerie; kongenerisch, verwandt; congenerique; azonos nemzetsegii, rokoni j O.!IHOpo.li;HNll.]
719 CONGENITALIS, congenital, inn
scut, aprut odatA cu naterea (caracter, concretere, stipel) [congenital;
kongenital, angeboren, urspriinglich;
congenital, inne; velesztiletett; BJIO'K
.aeHHblR] -+ ingenitus
72J CONGESTI, CONGESTUS, ngr
mdit, adunat strins (flori, glomerule)
(oongestiflorwt, oongestifoliwt) [congested, crowded, pressed together; dicht

71i

CONGLUTINATUS,
conglutinat,
strins alipit laolalt (antere) [conglu
tinate, glued together; zusammengeklebt, zusammengeleimt; conglutine,
eolle; szorosan Osszetapadt ;cxneeHHMit,

CJUIDWJiitCJI]
i2~

i25

CONGREGATUS, congregat, reunit


in masA, grupat la un loc [congregate, assembled into mass; zusammengehii.ult, zusammengestellt; congregC, reuni en masse; halmozott,
esoportos; cKy<reHHW.II, co6paHHwtl]
CONGRUENS, CONGRUUS (oongruo), corespunztor, care se potrivete ca dimensiune sau form cu
un alt organ analog [corresponding
to, agreeing with, congruent; Obereinstimmend, passend, gleichartig; con
gru, correspondanl; megegyez6; KOHrpyeHTHblii, corJUlcosaHHwtl, cosnarouo-

""'"l

..

CONI126

GONI-, CONO-, -CONUS, CONJFORMIS, CONOIDAUS, conic, conoidal,


lent subiat de la bat spre virf; de
forma unui con sau strobil (coniflorus, conigenus, conoe<trpus, longi-

[conroal, conoidal, cone-shaped,


cone-; konisch, kegelig, kegelfllrmig,
zaptenfOrmig; conique, conoYdal, caniforme; k6nikus, kUpos, kUp alakU,
toboz alakO; kOHH'iecxH.It, roayCOBH.u

fX)nus)

737

738
739

awa, DIHIIJKooiSpa31Ddii)
727

728

729

780

731
732

738

78/i

CONIDANGIOPHORUM n (gr. t.:6vtl0


,.praf", {tyystov "\as", .,opQ; ,.purt
tor"), condangiofor, suportul conidangiulu (conidangiophore; Konidangiumtrger; conidangiophore; konidngiumtart6; KOHII,llllBl"Ho4Jop)
CONIDANGIUM n (gr. --), conidangiu, celula mam a conidiilor (Schiwphyceae) rconidange; Konidangium;
conidange; konidngium; ICOHlf,({8HfH.II]
CONIDIIFER (gr. -, fPOptUJ "a
purta"), conidiifer, care poart conidii
[conidiiferous, bearing conidia; koni
dientragend; conidiiCere; konidiumot
tarto ;kOihlJJ,IIeliOCIDo!A] _,. oonidioplwrus
CONJDJOPHORUM n (gr. -), conidiofor, suportul conidiilor [conidiophore; Konidientrger; conidiophore;
konidiumtart6; KOHif.!IHo4H>P]
CONJDIOPHORUS
(gr. -) __,. oonidiifer
CONJDIOSPORA f (gr. -, mrop:
,,smln") - oonidium
CONIDJOSTROMA n (gr. -, <J'tpO'JJla
,,saltea"), conidiostrom, strat de hife
impletita pe care se formeaz conidiile ( Melo.nooniaceae) [conidiostroma; Konidiostroma; conidiostrome;
konidiostr6ma; IOIUIIJ.BOCTpOMa]

pJ'osQdsa j

736

eHm.IA, CIIQpeHHbiA, .IIBOA'IaTOCROJfl"Hblfi,

741

742
74a

744

CON/FER, conifer, care poart conuri sau strobili [coniferous, conebearing; zapfig, zapfentragend; conifl!re, strobilifl!re; tobozos, toboztermO,
tohozt hordozO; llliiiiiiOHOCIIIdA, XBO-

-J

CONIOCYSTA C (gr. -, riicrtu; "cavi


tate"), coniocist, sporange tuherculiform, Inchis, coninlnd spori (Filices) [coniocyst; Koniozyst, Staubblase, Staubhlschen; coniocyste; koniociszta; kOHBOQHCT)

JronyllRu;HR,

CJIIIIIHife] -

geminatus
CONNATUS, concrescut, unit, sudat
(fructe, frunze, stamine, ramuri)
[connate, united, fused, joined; vcrwachsen, zusammengewachsen, Vllreinigt; con ne, soude; osszenOtt, egybeforradt, falks; cpociDHACJ!, coe.aMHeHRLIJ:I:]-+ conerelus, symphiogenirus,
coadnalus
CONNECTIUS-+ oonnexus
CONNECTIVUM n, conectiv, partea
terminal a filamentului
staminal
care unete cele dou tece ale anterelor [connective; Konnektiv, Mittelband, Zwischenband, Mittelstiick; connectif; csatlO, csatlOeresztek, ereszt6k j CBR3HIIK]
CONNEXIVUS,
CONJI,"EXUS,
conex, legat; organe unite intre ele
sau aflate in contact strins [connected, joined, fastened together; \erbunden, verkniipft, zusammengeheltet; connexe, um; Osszekapcsolt, OszszekOUitt, Osszefiigg(l j COC.I(HHCHHt.Iit,
CBJI3aHHblil:)-+ connectilis
COiYNIVENS (oonniveo), conivent,
organe apropiate la baz, nrsudate
lns, care apoi se ndeprteaz, spre
virf apropimdu-se curbat (antere,
petale, frunze, nervuri) [connivent,
converging; zusammenneigend, gegen
einandergebogen,
gegeneinanderge-

coeD;IIHCHHblll:] -

di0$pora
785

XOJO>JOrau;BJI,

cytogamia,
copulatio
740 CONJUGATO-,
CONJUGATUS,
CONJUNCTUS, ingemlnat, imperechiat, tmpreunat, dispus In perechi
( conjugo.to-palmatw;,
conjugato-pinnatus) [conjugate, coupled, pa1red,
joined, connected; gepaart, gezweit,
konjugiert, zusammengejocht, verbunden; conjugue, accouple, dispose
par paires, conjoint; pros, iker,
kettos, osszekapcsolt, egyesiilt; C.IIBO
coe)l.IIIICIIHe,

CONIDIUM n (gr. -), conidie, celul


exogen, format pe conidiofor, servind la inmulirea asexuat ( Asoomy
eeles) [conidium; Konidie; conidie;
konidium; kOHBrotlf]-+ gonidium, coni-

CONIOTHECA t (gr.-, 9flKll .,teac"),


loja anterei [coniotheca;
Koniotbeka, Pollenfach, Antherenfach; coniotbt\que; konioteka, portokrekesz j ICOHHOTeka, fHC3,11;0 lll>lJibKRka]
CONJECTUS- oonfertus
CONJUGAT/O 1, conjugare, copulare;
mod de lnmulire sexuat, din fuzionarea a dou celule rezultind zigotul
[conjugation,copulation; Konjugaton,
Kopulieren, Kopulation, Begattung,
Geschlechtszellen-Vereinigung;
conjugaison, conjugation, copulation;
konjugciO,
kopulciO,
ivarsejtek
coniotec,

;45

...

CONSTR/CTUS

neigt; connivent, se rapprochant par


le sommet; Gsszehajl6, zr6d6an 6s7.szehajl6, ivesen llsszehajiO; c6JJHlKeH-

HI.IJI:,

cxo~JkJI]

7q5 CONNUBIUM n, cooubiu 1. Altoire,


gretaj. 2. Stadiul coalescenei protoplasmatice la (lOnjugarea algelor
filamentoase ~B. D. Jackson) [connubium, grafting; Konnubium, Plropfen; connubium, gretlage; konnubium,
oJts; ICOHJIY611}'M, JIPHBHBX8}
747 CONOCARPIUM n (gr. KGivo; "con",
KUP'It0;, "fruct"), conocarp, fructe agregate pe receptacul comun (Fragaria)
[conocarpium; Konokarpium, Sammelfrucht; conocarpe;
konokrpium;
KOHOKaprmti)

748

CONOPEUS,

CONOPSEUS

(gr.

Klb\16l1V, K!bvomo10 "inar"), de forma


unui lnar (florile la Gymnadenia
conopsea) [gnat-shaped; mOcken!i.hnlich; en forme de cousin; szUnyogszerii; xompoBII.II,HIIIA]

749

CONOPHOROPHYTA n {gr.

IPOJK>IO

KOOVO

de conuri", IPirrov
"plant"}, conoforofite, plante din
pdurile de conifere (Ciements) [conophorophyta; Konophorophyten; conophorophytes; konofororitk; kOHO
"purttor

l)lop04frrw]
150 CONOPODJVM n (gr. Kdwot; "con"
~ 1tJ66~
"ficior"), conopodiu
receptacul flora de form conic,fconical receptacle; konischer Bli.i~
tenboden; rOCeptacle conique; kUpo,
vacok; KOHit'lecxoe UBeTMOJtL:e]
751 CONSACRA TUS-+ dedicatus
752 CONSANGUINEUS,
consanguin,
inrudit indeaproape [consanguineous,
related; verwandt, verschwistert;
consanguin, apparente; rokoni; pO.tlCT
BeHHLJ.il:, e.tliiHOKpOBH&di)
752a CONSCRIPT/0 !, conscriere, nota
re a datelor in scop de studiu [con
scription ; Konskription, Aufnotierung;
conscription; Osszelrs; 381DfChlB8HHe]
CONSCRIPTIO PLANTARVM -+
annofalio plantarum (1).
CONSCRIPT/0 PHYTOCOENOWGJCA -+ annolatio planlarum (l!~ 8).
753

de
conservat, de mentinut [conserved,
preserved; geschi.itzt, bewahrt, beibehaltend; conserve; megOrzendO,
megtartandO; DOJIJJ~ll~tdl: coxpaBe
CONSERVANDUS

(conseN>O),

~~]

754

este pstrat In herbarul ... ) [to conserve, to keep; beibehalten, erha.lten,


conserver; meg~rlzni, megtartani;
coxparum.]

CONSERVO v, a conserva, a pstra


(typus in herbario ... conservalur tipul

755

CONSIMILIS-+ similaris

756 CONSOBRINUS-+ affinis


757
758

CONSOL/DUS-+ solidus, compactus


CONSORTIUM n, consoriu, comu

nitale, asociere simbiotic Intre dou


organisme (Lichsnu) [consortium,
company, community; Konsortium,
symbiotische Vereinigung; consortium,
communaute; konszorcium, szimbiOtikus trsuls; KoHcopu,nlt]
759 CONSPECTUS (-US) m, conspect,
privire general (titlu de lucrare)
[su!'V'ey; Obersicht, Oberblick; conspect, vue generaJe; tnezet, tte
kintes; KOHcneKT, o6oopeHHe]-+ pinax
760 CONSPERSUS, presrat, stropit
[consperse, scattered; bestreut, Uberstreut; parseme; telesz6rt, beszOrt,
behintett; OCloiiillHHbdl:, yCCDIHblit]
761 CONSPJCUUS, vdit, bine vizibil,
aparent, evident, de observat cu
uurin
[conspicuous, remarkable,
striking, marked; augenCllig, ansehnJich, auffallend, bemerklich, deutlich;
remarquable, apparent, marquant,
evident, clair; feltiinO, szembeotiO,
jOI lthat6, nyilvnvaiO; Harmi,!Uibli,
38MCTRI.I.il:,

JIBHWJ:t,

IIBCTBCHHblltl-+er>i

dens, perspicuus, phaeno, phanero-,


manife8tus
?62 CONSPURGATUS, mlnjit, murd

rit, pAtat [filthy, spotted; verunreinigt, betupft, befleckt; sale, tache;


mocskos, foltos, pettyes; 38fPJI3HCH

Hhli:t, 38pDeliHb1A, IIJITHIICTbli:t]


J63

764

CONSTANS (consto) 1. Constant,


statornic, neschimbtor, care se men
ine (caractere, specii, asociaie). 2.
Constttor, format din componeni
[constant, unchanging, steadfast, consisting or; bestndig. standhart, gleichbleibend, zusammengesetzt; constant, immuable, stable, compose;
lland6, llandosult, v.ltozatlan, Oszszetett j KOHCTQHTHLIA, llOCTOJIHHblit,
..... tustaticuos
CONSTIPATUS,
strins

COCTO~JI:]

adunat,
strins ngrmdit [constipate, crowded
together; dichtzusammengestel!t; constipe, serre; osszeszoritott, timOri.ilt;

cOCpCJIOTO':ICHHWii:, CKy'leHHblii:]

J65

CONSTRICTUS, strns, comprimat

circular, ngustat [constricted, compressed, contracted; zusammengefeszusammengeprel3t,


verengt;
selt,

...

CONSTRUCTIVUS

comprime, contracte, retrki; 6sszeszoritott, (isszesziikltett; nepeTRHYTWit,


RepeWHypoBlUIIIWit, C)"'CHBl>JI:]
766 CONSTRUCTJYUS,constructiv (metabolism) [constructive; aufbauend;
constructii; E:ipil6; crpoHTem.Hw.il:]
767 CONTABESCENS (contabesco), contabescent, care se atrofiaz (stamin,
polen) [contabescent; autzehrend,
schwindend; contabescent, abortif;
elsorvadO, elsatnyul6, cs6kevenyesed6;
a~poBilHHl>A]

768 CONTAGJOSUS, contagios, molipsitor, infecios (contagious, infectious;


ansteckend;
contagieux; fertOzO;
KOHTarnooawll:, 3apa:nn.JII:]
769 CONTEMATOSUS, aspru-setos, se
tos-spinos (hard-bristled; bartborstg, stacbelborStig; a soies raides :
durvn sertes; JUCTXo-meTHIIHcn.JD]
770 CONTERMJNUS-+ confinis
771 CONTEXTUS, ntreesut, impletit
(bile, prozitate, fibre) [wowen together; zusammengewebt, verwebt, ineinanderverfioohten i. entrelace, enlace;
Dsszeszott, egymsoafonOdott; concaH
HWit, TecliO aJJlCTeHJUd.il:]-+ interk1xtus,
772

ple, pfe:r:i
CONTEXTUS (-US) m,

ansamblul celulelor alctuind o unitate


fiziologicli. cn funciuni determinate
{tissne; Gewebe; tisu; szOvet, rost;
n:am.]-+ Ula
CONTEXTUS PARENCHYMATICUS-+ parenchyma
773 CONTIGUUS, aflat In contact, care
se ating fr s fie aderente {colile
doane, pclale, sepale) [contiguous,
toucbing, adjoining, neighbourng; anstollend, berUhrend, benachbart; contigu, se touchant, a\oisine; CrintkezO,
hozzerO; npHJleraiOWHif, cMexrnwii, coesut,

celOUIJi]

/7(1

CONTINENS (wntineo), coniolnd,


caro cuprinde [containing, including,
comprised: enthaltend; conlenanl;
magbafogla!O, tartalmazO , conpHKa
CaiOlll,llliCII, CO)lCPliUUllldl:]
1'75 CONTINUUS, continuu, nentrerupt,
nefragmentat (areal.....,, spic-) [continuous, uninterrupted; fortlaufend,
ununlerbrochen, kontinuierlich; continu, non interrompu; hlytat61agos,
nem megszakltott; cnnolllHoit, HenpeplJBJil>lit]
776 CONTORTOPLANCTON n
(lat.
contortus "rsucit, gr. nJ...ttrl(t6<;
"riitcitor"), contortoplancton, planc-

ton din subzona neritic a mrilor,


caracterizat prin diatomeea Chaetoceras conwrlum [contortoplankton;
Kontortoplankton ; conlortoplancton;
kontortoplankton; tcoHTopTOruiaHKTOH]
777 CONTORTUPL/CATUS, contortuplicat, rsucit spre interior (fructul la
A1tNJgalus contorluplicalus) [contortupflC8.te, tW1sted upon itseU; ineinandergewunden, zuriickgebogen, inei
nandergelaltet; contortupliqu, enrouJe sur soi-m~me; visszacsavarodott,
belele hengeredett; nepenneTCHHOcKpy'leHBHR]

778 CONTORTUS, contort,

rsucit,

in-

f~urat

(pre(lorqW-, tulpin-, peWl-, riwiW'-') [contorted, twisted,

coiled; gedreht, zusammengedrebt,


zusammengewunden; contorttl, tordu,
contoume; csavart, csavarodott, sodort, egymsracsavarodott; cxpy'leH
Hwl, 3aKp)"'eHHidii, HC!CpiiBJICHHl>Ji:l:)
779 CONTRACTILIS, contractil, care se
contracteaz sau se strnge (r4dci
nd ::::) [eontractile, shrinking; kontraktil, zusammenziehbar; contractile;
O$Szehuz6dQ; kORTpaJ:rllJIWil>ll, BTIIfH
BlliO~ICJ!]

YACUOLA

CONTRACTJLIS, va-

cuol eontractil, care prin micri


de pulsaie determin schimburile de
materii tntre celul i mediu (Flagel-

lruae) (eontraCtile vacuole; konlrak

tii& Vakuole; vacuol& contractile;


liiktet6 vakuola; JCOHTpannn~>Hall Ba
K}'OJib]-+ vacuola pubatils
78J CONTRACTUS, contractat, cont1as,
strlmtat, scurtat, ingustat {frunze,
fruct, panicul, nectarin) [confracted,
narrowed, shortened, drawn together;
verkl1rzt, verengt, zusammengezogen ;
contracte, risserre, ecourte; lisszt-hUzOdott, elvekonyodott; cTilH}'Tl>lil,
ClKaTWJI:, RepeTJIIlYfWil)

781 CONTRAPOSITUS--+ opposit~ts


782 CONTROYERSUS ...... dubius
783 CONULUS m, conul, con mi..: din
primul an [conelet; Zpfchen; coaelet
te; tobozka; mHme>na]
784 CONUS m,
con,
iniiOrescena
("floarea femel") format diu carpelele imbricate, dispuse iU spiral
pe o ax, la maturitate devenind lem
noase, avtnd la baz semine nude
(Coniferae) [cone; Zapfen; cOne:
toboz, tobozvirgzat; XOJtYC, WIIWKa]
-+ strobilus
CONUS VEGETAT/VUS, con de
cretere, vlrf vegetativ; parte apical
a
mugurelui
terminal
format

147

CORACINUS
din celule iniiale i meristemul
rimordia,l, care asi~rl creterea in
ungime a tulpinit sau ramurilor
[vegetative cone, growing point; Vegetationskegel, Vegetationsspitze, Vegetationsscheitel, Vegetationspunkt;
rone veg&tatit, point Wgetatif; tenye.
szlikUp, tenyt\szlksU:cs; ICOKyC Hapac-

r.

pocra] - conus terminalis


CONVALLATUS, inconjurat cu an
ulee [circumvallated, surrounded;
umwallt, umgeben; circonval!e, entoure; ktlrfilsncolt, kOrUlvOigyelt; oxpy

TaRll, TO'IK8

785

"""""'.J

78& CONVALLIS t, vale [valley; Tai;


vallee; volgy; XOTnOBaaa]
787 CONVARIANTES f pl, convariante,
aceeai generaie de mdivizi ai unei
specii, variind intre ei (Pioetz) [convariantes; Konvarianten; convariantes; konvB.rinsok; J:OHDapHaiiThl}
788 CONVARIETAS
C, convarielate,
grul? de varieti cultivate [convariety;
Varettengruppe, Sortengruppe; convariat~; v.ltozat-csoport; rpynna pa3
HOBH,D,HOC'J'CJI)-+ C011CUlta
789 CONVENJENS (('onvenio}, care corespunde, care se potrivete cu [corresponding, agreeing; zusammentreffend, entsprechend; correspondant.,
etant pareil; megegyez6, egymilsnak
megtelel6; cooneTCTBOBanca, coma

exterior (oonve:r:i~UeuliU, convezo-concavru) [convex; konvex, ~lllbt;


convexa, voute; domborll, k:idomborod6, boltozatos; Bitm}'I1ILIR]
?91t CONVOLUTIVUS, CONVOLUTUS,
CONVOLVENS,
CONVOLVULACEUS, CONVOLVULUS, convolut,
convolutiv; cu marginile risucite longitudinal ln
form
de cornet
(frunze,
petala)
(convolute,
convolutive, rolled up;
zusam
mengerollt, zusammengewunden, ti.i
tenfllrmig gerollt, Obergerollt; convolute, convolutit, enroule, roule sur
soi-mCme; be~ngyolt, begOngyOIOdOtt, llsszebengeredett, betekeredett,
sodrottszeld; 3aBepByTWit, CBepHYTNA,
CB~ftCJI)

795
796

~9?

Hb1A, MHOJ"O'IBC119HHWA]

?98

-J

790 CONVERGENS, CONVERGENTI(oonvergo), convergent, curbat orientat spre acelai punct (nervuri) (confW'Ientinervosus) [convergent, converging; konvergierend, zusammennei
gend, zusammenlaufend, annAhernd;
convergent; konverg16, Osszehajl6,
egymshoz kllzeledO; kOHBepreHTJil,JJt,
CXOWQII;IIIt:c)

?91

?92

CONVERGENTIA f, convergen,
a organelor analoaga ale
unor plante de genuri sau familii
diferite datorit adaptrii la aceleai
condiii de via (poliniile la Asclepiadareae i Onhidaceae) (convergence;
Konvergenz, Annherung; convergence, adaptation parallele; konvergencia, prhuzamos alkalmazkods;
asemnare

KOHBepfeHu,Kll)

CONVERSUS, indreptat spre, ntors


spre, schimbat (adaptare) [turned
towards, reversed, changed round;
zugekehrt, zugewandt; tourne vers,
change; hozzfordult, mogvltozott;
npeBpaJI.~eHHLIA]

798

CONVEX!-, CONVEXO-, CO.l\TEXUS, convex, boltit, bombat spre

COOPERTUS-+ opertus, Uct!U


COPALINUS, copa1in, de culoarea
galben-brunie a copalului [copalinous; kopaltarbig; copaline; kop.l
s1inli, harnss.rga; aonanoUt~eTHoA]
COPIOSUS, copios, abundent, numeros, bogat [copious, abundant,
plentiful; zahlreich, hiiufig; copieux,
nombreux; b/Sseg&s, sz.moa; o6Hm.-+locupletus

COPRIYORUS, COPROBJUS, COPROPHAGUS, COPROPHJLUS (gr.


~~:On-po~ "fecal", Pin.; ,.via", q:~Qyo
!Wt "a mnca", 411"-tm ,.a place'',
lat. voro ,.a inghii"), coprofag, coprofil, care crete pe dejeciuni sau
pe blegar [coprophilous, living on
dung; mistwachsend, kotwachsend,
kotliebend; coprivore, coprophile,
aimant le fumier; tr8.gy.n elt'J, Uri.iJeken tiJO j I:Onpo4>HJn.Hitdl, HaBOOHLJJi,
o6HTRIOID,Hit Ha HDOOe]-+ scatophilru,
;;caf()phagus, scybalariu;;

799

COPROPHYTA n pl (gr. -, q.Urov


"plant"), coprofite, plante saprotite
ce triesc pe excremente [coprophytes;
Koprophylen; copropbytes; koprofitk; KOnpOt)HTW]
800 COPVLAE f pl, copule, zone intercalate fnlre valve i pleure (Diatomeae)
{oopulae, intercalary bands; Zwischenbnder; copules, bandes intermediaires; kopulk, kOzbensO 6vek; ronyJm]
801

COPULATIO f - conjugatio

802

CORACJNUS, coracin, de culoarea


neagr a corbului; negru
lucios
(raven-black, glossy-black; rabenschwarz, glii.nzendschwarz; noir de corbeau, noir luisant; hoiJOfekete, Mnyes
feke!c; BOpOHO 'li!pHblA, MCCHflll-'li!pHbiJ!j
-+

corvi11us

...

CORALLIFORMIS
803 CORALLIFORMIS, CORAL[J)JDE-

US, CORALW-, coraliform, de forma


sau culoarea roie a coral ului ( oorallocarpus, coraUorrhizus) [coral -like;

korallenfOrmig, korallen-; coralliforme;


korllszerii; KOpaJmOBJJ,o.Hf>IA, xopwmo-]
SOft CORALLINUS, coralin, rou ca
mrgeanul
[coral-red; korallenrot;
rouge corai!, corallin; korllszinfi,
korllpiros; xopaJIJioawit, xopaJIJioao-

hajt.sos

813

80?

SOS

COREMIUM n (gr. K6pru.ttt"mtur"),


coremie, asocierea conidioforilor In
fascicule compacte (Pungi imperfeeti)
[coremium; Koremium; coremium;
kor~mum; KopcMIIR]
CORIACEUS, CORI-, coriaceu, pielos, de consistena pielii (frunz,..._,)
(ef}rifolius) [coriaceous, leathery, leather-like; 1ederartig, lederig, leder-;
coriace, comme le cuir; bOrszerii,
b0rnemii, brOs- j KOlKHCThlii, KOlKHCTO-]
- scyt.oideus, chroo-

S09 CORI-, CORIQ- (gr. K6p1.; "plo


ni"), ca plonia (coriodes, coriophorus, coriophyllus) lhug-; wanzen-; comme la punaise; poloska-;
.KJJ.ono-]
SIO

811

COR/UM n, piele, coaj, scoar;i


[leather, rind, skin, bark; Haut,
Rinde; peau, ecorce; hOr, hej; KO'ka,

812 CORMOPHYT A n pl (gr. -, <pUtov


"plant"), cormoftc, plante cu corpul difereniat in rdcin, tulpin
i frunze (Endlichcr) (cormophytes;
Kormophyten, Sprollpflanzen, Stockpflanzen, Stammpflanzen; cormophytes; kormofit.k, szras nOrinyek,

CORMUSm (gr. -), corm 1. Trunchi.


2. Stolon. 3. Tulpin frunzoas.

CORNIS, CORNUS, CORN/CULATUS, CORNUTUS, cornut, prevzut


cu apendice In form de corni
(anter,
capsul,
fruct,
petal,
pinten) (cornifer, frniculifer, brevicornis, alcieornus, bicornulus) [horny,
cornoous, horn; hornig, gehOrnt,
horn-; corne, corni; szarvacskas,
szarv- j poraTWA, poro-, porollllil.HE.Iit,
pontA] - -ceras,
ceralo-, -eerus,
-eeratus

S15

CORNUCOPIOIDES,
CORNUCOP/0/DEUS, asemntor cu cornul
abundenei [resembling to the horn of
plenty; ffillhornhnlich; semhlable a
une corne d'abondance, cornucopio'ide;
bOsegszaruszerd; nOXOJKJiit aa por 100

611JlHll]

St6 COROLLA f, corol, tnveli flora!


intern al florilor heteroclamidee, de
obicei colorat, format din petale
(corol, corolla, flowercrown; Korolle,
Krone, Bhitenkrone, Blumenkronc;
corolle; prta, virilgprta; Bell'IHK]*
LACINIAE COROLLAE,
laciniile
corolei, prile exserte i libere ale
limbului corolei (lobes of the corollu;
Kronzipteln; lohes de la coroiJP;
prtacimp.k; il.ODII BeH'IIIka]- lobi co
rol/as
WBI COROLLAE ...... lacinias corol1'<

817

rnxypJ

CORMAUTOCIIORES m pl (gr. mpp6.; "trunchi", "tulpin", a(.rt6<; "singur", -x;cop&co "a se rspndi"), cormautocore, plante care se rspin
desc pe cale vegetativ (Fragaria)
[cormautochores; ''egetative Selbstverbrciter; cormautochores; kormautochor-novenyek; IWpMayToxopH&Ie]

CTe-

8H CORNEUS, CORN/-, CORNICULI-,

805 CORCULUM n - gemmula, plumula


806 CORDATUS, CORDATO-, CORD!-,
CORD/O-, cordat, de forma inimii;
ovat i cu doi lobi rotunjii la baz
(frunza Ia Symphytum cordatum,
Viola odorata) ( cordato-hastatus, cordifolius, cordiochilus) [cordate, cor-

diform, heart-shaped, heart-; herzfOrherz-; cordiforme, corde, en


coeur; stiv alakU, szivszerii, szives-;
cep.lll..leBH.IlHbtlt, cepJJ;ue- J

liOPMO!)HTL1,

4. Tulpin hulbiform crnoas la baz


(Fritillaria) [corm; Kormus; corm;
kormusz; IOPM]

xpacBLI:Ji"]

mig,

novenyek;

6JJeBble pacteHilll]

COROLLACEUS,
COROLLINUS,
COROLLOIDEUS, corolaceu, peta
Joid; asemntor cu corola dup
form, culoare sau consisten (caii
ciu) [corolla-lke, corollnous, peta
loid; korollenartig, korollenhnlich,
blumenkronenartig, hlumenblattartig,
korollinisch; corollace, coro!lin; pr
taszerii, sziromszerfi,
szii"Qmnemli;
IICfAIIEOBH.nHWI, nenectKOBH)l.HbiJl:]

81S

=COROLLARIUM n.....,. supplementum

819

COROLLATUS, COROLLIFER, COROLLI, coroiat, corolifer, prevzut


cu
corol
(floare) (corolliflorus,
corolliformis) [corollate; korollentragend; corolJe, oorollifere; prts;
BeH'IHICOHOCHbiR]

,..

820

CORTINA TUS
COROLLULA f, corolul, corol antodial mic (Compositae) [corollule;
Korollchen, BlumenkrOOchen; corollultl; korollula, kirsiny prta; BeH'IHK He6om.woro UBeTKa]

821

CORONA

r,

coroan

1. Organe ana-

loage dispuse in cerc

(coroan

de

bractei). 2. Apendici petaloizi dispui


in cerc in gitul corolei ( Lychnis,
Narcissm). 3. Paracorol. 4. Tota-

litate a ramurilor i a trunzelor la


arbori i arbuti [corona, crown, corenet, paracorolla; Kranz, Nebenkrone,
Laubkrone; couronne, paracorolle,
houppier; koszorU, korona, mcll~k
prta, lombkorona; BeReu, JCopoHJ(a,
npHBeH'IHIC)

822

CORONACEUS, CORONARIUS, CORONIFORMIS, coronaceu, dispus in


\'efticil in form de coroan (papus ~)

[coronaceous, coronary; kranzarlig,


kranzflirmig, kronenlormig; coronace,
coronaire; koronaszerti; KOpoHOBHA
Hblit, BeHU;eO(ipa3Kb1D)
829 CORONANS, CORONATUS, CORO
.VJFER, coronant, coronat, dispus n
\"erticil coroniform la virful unui
organ (bractei, sete, peri, papus,
frunze) [crowning, crowned, coronate;
krt\nend, gekrOnt, bekrnzt, kronentrll.g(lnd; couronnant, couronne; ko
ron.zO, koron.t V'iseiO; Befl'laJOmHit,
KOpofl'lan.rii, YBeH'IafiHhlil:, KOpOHky] _,.

rclation, Wechselbeziehung, Wechselwirkung;


correlation;
korrelciO,
kolcSOn(ls OsszefOgges, viszonossg,
kolcsonhats; KQPPeJiliWill]
828 CORREXIT, CORR. (corrigo), a
lost coNlctat de (In citatele de nomenclatur) [corrected by; verbessert von ;
rectifie par; javltotta, kiigazttotta;
HcnpaMeH OT)
829 CORRJGENDA n pl (corrigo), de
corectat, erat, lista erorilor tipogra
fice [corrigenda, to correet, errala;
Druck!ehler, Fehlei'V1lrzeichnis, zur
Verbesserung; corrigenda, errata;
javitand6k, sajtOhib.k; IICDJia.B!ICKHH]
830 CORRUGATIVUS, CORRUGATUS,
CORRUGUS, corugativ, pliat neregulat, mototolit, ifonat [corrugated,
crumpled
irregularly,
wrinkled;
zerknittert, korrugativ, zusammen
gerunzelt; corrugatif, chiffonne, plisst\
irrt\gulierement;
gyii.rt,
r.ncos,
szabalylalanul
Osszehajtogatott;
CMOPW:eHHWii:, CWITLlM)

831

825 CORPUS n, corp, masa de obicei


compact a unui organ [hody; Korper; corps; korpusz, test; TeJ:Jo] *
CORPUS
FRUCTJFICA1'JONIS,
corp de fructificaie, organul productor de spori (CrypWganu.te} [fruiting body; Fruchtkorper; corps do
fructification; szaporlt6test; onno.llOT
aopeeaoe TeJJO] _,.soma
826

CORPUSCULUM n, corpuscul 1
Arhegon (Gymrw11permae). :!. lliscul
vseos al poliniilor, translatorul (As
clepiadaceae) [corpuscle; Korpuskel;
corpuscule; korpuszkulum; rent.ue,

832

CORTJCALIS, cortical, care aparine


(sistem, strat, por, parazit)
[cortical; kortikal, rindegeMrig; corti cal; kt\rgi, kt\regre vonatkozO; kO
poaoit]

833

CORTICATUS, CORTICIFER, cor


ticat 1. Prevzut cu scoar. 2. Con
crescut cu paleea (cariops) [corlicate,
coated, barky; berindet, rin dig, be
schalt, rindetragend; corticate, corticifl!re; kt\rges; c xopoJI:, HOKphiTLlll
xopoJ:I] _,. phloeo, -phloeus

83''

CORTICOLA f {-COLUS), corticol,


care crete pe sau fn seoar (lichen,
ciuperc) [corticole, corticolous, living
on bark; rindebewohnend; corticole;
kt\reglakO; o6HTaKnu.uJ:l: Ha xope] _,.
phloeoecus

835

CORTINA 1, cortin, vlul membranos sau filamentos de pe marginea


plriei ciupercii, desprins din apro
pierea piciorului acesteia (Psalliota)
{cortina, curtain; Scbleier, Hutrand
schleier; cortine; flyol, fiiggOny,
burokhrtya-foszlny; xopTHHa, OTO
po'lka]

836

CORT/1\'ATUS, corlinat, previlzut


cu cortin [corlinate; verschlciert;

KOpnyCkyna]

82?

CORRELATIO 1, corP!aie, inlcrdependena celulelor, f'suturilor sau


a organelor n privina activitii i
a dezvoltrii lor [correlation; Kor-

CORTEX m, scoarp, coaj; esut de


protec/ie dintre ep1derm i cilindrul
centra al tulpmii sau rdli.cinii
( Pho.nerogam!Ul) [rind, bark, cortex;
Rinde; cortex t\corce; kereg, Mj;
kOpa]

stephano-

82lo CORONULA t, coronul. 1. Coroan


mic de elemente apendiculare. 2.
Celulele apicale ale oogonului (Cha
race(U) [coronule; Kronchen ; coro
nule; koronula, koroncska; Kopo
HO'IJ:a)

scoarei

...

CORTINIFORMIS
cortin;

'IaTWI]
887

ftyolos, ftylas; 6axpoM-

CORTINIFORMIS, cortinifo~m, de
forma cortinei (oortina-shaped; schleierfUrmig; cortiniforme; ftyolszerii;

6axpoMoo6p83Hlolll]
888

corisimfilie, concreterea a douA frunze


opuse. In partea lor superioar, situate
la VIrful unei ramuri (corysymphylly;
Korysl'R!:P.hyllie;
corysymphyllie;
korisz1mfillia; xop~11]

CORUSCANS, CORUSCUS, lucios,


lucitor {shining, twinkled, flashing;
schimmernd, g!Anzend; luisant, brillant; fnyes, fnylO, csillog6; 6nec-

8~7

~J

TJD1111it]

88J

CORVINUS _,. coNUJinus

8%0

CORYMBATUS, CORYMBIFER,
CORYMBOSUS (gr. KOP\lik>l; "ciorchine"), corimbos, dispus In corimb,
prevzut cu corimb
(infiorescen)
{corymbated, corymbose, corymbiferous; doldeotraubig, doldeotraubentragend; corymbe, corymbeux, corymbitere; storoz6, ston"irg:zatU; JWIT
xoaaudi, lll,IITXOHOCHloli!]

SU

CORYMBOTHYRSUS

843

COSMOBJOLOGJA f (gr. -, p~
"via", ~ "vorbire"), cosmobiologie, studiul condiiilor de via
din afara globului pmtntesc [cosmobiology; Kosmobiologi.e; cosmobiologie; kounobio!Ogia; XOCMo6HoJIOntll]

849

COSMOPOLITUS (gr. -, Kl>~t<; "cetate"), cosmopolit, rspindit pretutindeni (specie) (cosmopolitan, worldwide; weltbiir~rlich, iiberall verbreitet; cosmopolite; kot:mopolita, lta
IAnos elterjeds(i; XOCMOIIOJDITBI>lit] _,.
pallfhmicus

850

COSMOPOLITES f pl (gr. -), cosmopolite, organisme, respectiv plante


rspndite aproape pe tot globul
[cosmopolite&; Kosmopoliten, WeltbUrger; Allerweltpflanzen; cosmopolites; kozmopolitAk, vilgpolgAr novenyek, ubiquistk.; ICOCMOnoJIIITW]

(gr. -,

botirs; panicul umbeliform, cu extreaxelor seeundare aproape la


nivelul florii terminale a axei principale [umbel-like panicle; Schirmrispe, Doldenrispe; panicule ombeiMe;
erny6sbuga; ~BH.DBU MCTfm::a]

842

848

9Upoo; "toiagul lui Bachus"), corimmitile

CORYMBUS m (gr. -), corimb, tip


de inlloroscen racemoas plan sau
convex, cu ramuri inegal de lungi,
aezate spiralat la niveluri diferite pe
axa principal, care poart liori centripetale aproape la acelai nivel
(Sambucus) {corymb; Doldentraube;
corymbe; stor, storvirgzat, sto
rozO vir8.gzat; llJ.IITox]

851

852

CORYN-, CORYNE-, CORNYNO-,


{gr. KOp6Vll ,.mciuc") (ccorynaumthus, wryMphorUB, corynostglus) -+
CORYPHOPHYLLIA, CORYPHYLLIA f (gr. Ko~ "virr', q~i>:U.Ov
"frunz"/ corifilie, apariia anormal
in v"ll"fu axei a unei frunze adesea
colorate [coryphylly;
Koryphyllie;
coryphyllie; korilillia; KopH$IlJUUDI]

845 CORYPHOPHYTA n pl (gr. -, rutOv


"plant"), corifotite, plante alpine
[coryphophyta, alpine plants; Koryphophyten, Alpenptlanzen; coryphophytes, plantes alpines; korifofitk,
havasi nllvenyek; xopH~IITLI, am.mt
JtcJroe

84.6

pllC'J'eHBC J

CORYSYMPHYLLJA f (gr.- Gilv,


ailp- "lmpreun", fJ")U.Ov "frunz"),

COSTA f, coast, inuchie, proeminen


pe unele organe (pe
fructe la Umbelliferae)
[rib; Rippe; cOte; borda, ei; pe6po) *

longitudinal
tulpin, pe

COSTATIJ-, COST!-, COSTATUS,


costat, prevzut cu coaste longitudinala
(tulpin,
peiol,
caliciu)
costato-ner~atu.s, tostifonnis) [costa te,
ribbed; rippig, gerippt, geriert, rippentragend; coste, costifl!re; bords;

pe6pHCTLI:A, pe6ptiCTO-1

cla~atus

8441

COSMAESTHESIA f {gr. IC~


,.lume", alcr9QO'll; "perceptibilitate"),
cosmestezie, senzibihtate la excitaii
externe (cosmaesthesia; Kosmsthe
se;
cosmesthesie; kozmesztzia;

853

COTYLEDON f (gr. Kow).tt&bv "cavitate"), cotiledon, prima sau primele


:frunzulie ale plantei ce se dezvolt
dup germinarea seminei tcotyledon,
seed-Jobe; Kotyledon, Keimblatt,
Samenlappen; cotyMdon; szlklevl,
cslralevel; cewrJl.OJlll, kOTII.Ile.ll:OB]

8M

COTYLEDONARJS, cotiledonar, care


cotiledoanelor [cotyledonary;
kotyledonr; cotyledonaire; sdkleveli; OTHOC!IWIIACH X ceMliJIOJUJM] *

855

COTYLEDONEUS, cotiledoneu, cu
unu sau mai multe cotiledoane (mowx:otyledoneus, dicotyledoneus, acotyleus, syncotylus} (cotyledonous; keim-

aparine

CRENOPHYTA

samenlappig; cotyledonC;
szikleveles ; CCMIIAOnhHLIA]
856 COTYLIFORMIS, COTYLOIDEUS
(gr. ~e6ru~ "cup")-+ patelli(ormis
857 COTYPVS m ...... syntypus
858 CRASPEDIUM n (gr. ~epao1re:Oov

868

(craspedium: Rabmenhiilse; craspe-

869

blttrig,

"margine"), craspediu, loment care


ruptndu-se la maturitate, sutura ei
dorsal i Yentral persist sub form
de ram (Mim11sa, Entada scandens)

dium; rms hiively; xpacne,!J,RA]


859 CRASPED-, -CRASPEDUS (gr. -)
( craspedotus, chrysocrrupedus) -+ marginatus
SGO

CRASPEDODROMUS (gr. -, Op611oo;


"fug"), craspedodrom, cu nervurile
secundare inaintind pin la marginea
limbului foliar fr a se mai diviza
(Fagus, Carpinus) (craspedodromons;
randlufig;

861

craspedodrome; szelhez-

futO; Xpacne.ao,IIJK>MHI>lA]-+cheilodromus
CRASSATJO f, tngro~~are [thickenng;

Verdickung; 6paississement; megvastagods;

870

yTonwemre]--+

871

incrasatio

862 CRASSATUS, lngroat [thickened;


verdckt; epaissi; megva.stagodott;
yromuEHHwA] --+ incrassatus
8GS CRASSI-, CRASSUS, gros, crnos
(foliis crMsis cu frunze crnoase)
(crauipes, crassispinus) [thick, fleshy;
dick, fleischig; epais, charnu; vastag,
htisos, pozsgs j TOliCTWi, TOJlCTO, M.IICBCTWit) --+ pachy864 CRASSITIES l, CRASSITUDO t,
grosime (crassitU. pennae anserinae de
grosimea unei pene de glsc) [thickness; Dicke; epasseur; ~astagsg;
,."._.]

872

879

865 CRATERIFORMIS, crateriform, de


forma unei cupe concave, cu tubul
scurt (corol, disc stigmatifer
la
Nuphar) [crateriform, bowl-shaped,
cup-shaped; becherflirmig; cral.eriforme; krter alakU, ser leg alakU;
15oxanoo6pa:nrwll)
86G

CREBER, CREBRI-, numeros, inlndesuit ( crebrispinus, erebrisulcus) [crowded, numer<ms, pressed together; zahlreich, gehuft, dichtgedrngt; beaucoup, serre, presse;
szmos, gyakori, siJrU, 10mtitt; MMogrmdit,

rO'IHCMMMMP., 'I&CTl>lii', TYCTO

"..,....j

867

paCTIOJl:O-

CREMASTOPLANCTOll/ n
(g1,
,,suspendat", 'R"MlyKTOIO .,r
tcitor"), cremas!oplancton, plancton

tcpBJ.IQcn:~

87~

875

de organisme prevA.zute cu pr<leminene plutitoare (aciculi, spiniori,


trihom) [cremastoplankton; Kremastoplankton; cremastoplancton; kremasztoplankton, lebegtetli nyUlvnyos
plankton; KpCMacrowtaJtJCTOH]
CREMEUS, CREMICOWR, cremicolor, de culoarea palid-galben-surie
a untului (cream-coloured; butter-gelb, rahmfarbig; jaune de beurre;
kremsrga, vajsz.insrga; XpeMOBwA]
GREMNOPHYTA n pl (gr, ttPTJ~~
"stlncrie abrupt", q~mOv "plantA"),
cremnofite, vegetaia
sttncriilor
abrupte, srace In humus fcliff plants;
Kremnophyten, Felsenptlanzen; cremnopbytes; kremnotitk, szikls hehyek n6v6nyzete; ~]
GREMO- (gr. ~:papm "atlm"), pendent, attrnat (cremocaJ"pus, Cl'emophyllus, crenwspermus)
[hanging;
Mnge-; pendant; rtiggi!-, csfingg<i-;
BKCJJO] --+ pendens
CREMOCARPJUM n (gr, tcpqmcn6ij;
"suspendat", tcaJMWij; "fruct"), cremocarp, carpadeliu, diachenil.; fruct
schizoca~ic ce se desface In dou
achene (Umbelli(erae) (cremocarp;
Cremokarpium, llngefrucht, Doppelachne; cremocarpe, diakene; kremokrpium, ikerkaszat ;liHCJ!Onno,mutK]
--+ carpadelirun
GRENA f, CRENATURA 1, cren,
crenaie, incizune mic pe marginea
unor organe, cu dini rotunjii spre
exterior i cu inciz1i ascuite spre
interior (pe frunze, petaJe, fructe)
[crena, crenature, crenelling; Ker
bung, KorbWhne; crenelure; csipkezet, csipkefogak; ropo.n.,arocn.]
CRENATI-, CRENATO-, GREN!-,
CRENATUS, crenat, dantelat, cn
dini arcuii spre exterior i cu incizii ascuite spre interior (erenatifW
rus, crenato-serralus, creni(olius, crenatUUntalus) [crenate, scalloped; ge
kerbt, kerbig, kerbzhnig; crene; csip
kffi, csipkezett; ropo.n'laTWA, oxpyrno3Y6'1an.ID]
CRENOBIONTA n pl (gr. tcPilVll
"izvor", Piolj; "via"), crenobioni,
organisme care triesc In apele i:tVoarelor [crenobionta;
Krenobionten,
Quellenbewohner; crenobiontes; krenobiontk, forrslakOk; Jq)CIIo6KoHTw]
CRENOPHYTA n pl (gr. -, q~utOv
"plant), crenofite, vegetaia apelor
de izvoare [spring-plants; Quellenpllanzen; crenophytes; forrslakO n6
VCnyek; KpeH0$HTDI)

CRENOPLANCTOlV
876

CRENOPLANCTON n (gr. -, n"-ayn6t;; "rtcitor"), crenoplancton, planc-

tonul apelor de izvoare {cren~plank


ton; Krenoplankton, Quellenplankton; crenoplancton; forriiplankton ;

J:PeJIOIUiaHJ:TOH]

877

CRENULARIS,

CRENULATUS,

crenulat, fin crenat (marginea frunzei la Veronica crat~sifolia) (crenulate, crenelled, finely crenate; feingekerbt; creneM, finement crene;
fin ornan csipkt\zett; MeJD:oropo.D.'IB.TI>lii]
878 CREOPHAGUS (gr, 11:pblt;; ,.carne",
"a minca")- car11110ras
CREOPHJLUS (gr, , q~t).tm

879

"a
iubi"), creofil, care triete pe carne
[flesh-loving; fleischliebend; aimant
la chaire; hllskedvelii; MliCODf0611Bl.111:]

880

CREPIDATUS, GREPJDULATUS,
crepidat, asemntor cu o sandal
[crepidate,
sandal-shaped; pantof-

felartig; crepiduJe j papuc sos, papucsszer1i ; Ty!ftneaWJ,H&Ig J

881

882

883

884

CREPITACULUM n,
crepitacul,
fruct ce se deschide cu lllasticitate i
zgomot [crepitaculum; Krepitakel;
cr6pitacle; krepitkulum; )(pellB'fa

885

CRIBRALJS, CRJBRATUS, CRIBROSUS, cribral, ciuruit, gurit rn


lorm de Cilll' (tub~i,.....) [cribrate,
sieve-like, pierced with holes; si~b
ltirmig, siebartig, siebartif{-durchlQchert; criblt\, cribleux, cribriforme;
rosts, rosta alakU, rostaszer(ien
tjukasztott; pemeT'Ia.Tbii'l:]
886 CRJBROYASALJS, crihrovazal, care
aparine vaselor ciuruite [cribrovasal;
krihrovasal; cribrovasale; kribrovazlis, rostaed6nyekhez tartoz6; xpH6poBa"3a.1Uibl:ll]
887 CRINI-, CRIN/TUS, CRINULO.SUS, comat-pros, prevzut cu peri
lungi i rigiz1 (crinicaulis, eriniflorus,
crinifolius, erinipes) [crinite, bearded,
mane-Jike, long-haired; bemAhnt,langhaarig, rosthaarig, langbehaart; a
poils longs, en criniere; sorenyes,
hosszUsz<SrU; J:OCMaTWA", ,IIJliiHHOBOnOcaThlii, rpmmcmii]
888 CRINULAE l pl-+ elateres
889

"'"""]

CREPITANS (trl!piw), creptant,


pfrfitor, pocnitor, trosnitor, zgomo
tos (fruct) [raltling, crackling, noisy;
knallend, rasselnd, rauschend, klappernd; cr6pitant, craquant, bruyant;
pattog6, csattog6, csattan6; CJ(J)Hll}"'lll!:, nOTpeC)(HDaro~iiJ

CRESCENS, CRESCENTJ- (crosw),


cr<:scent, care este tn creljtere (folia
crescenti-pinnatiseeta
frunze penat
sectate, cu lobii tot mai mari spre virf,
la Potentilla anserina)
( crescentipinnatus, crescenti-lobatus) [growing,
enlarging; wachsend, vergrtH3ernd;
croissant, grandissant; nOveked6,
nagyobbod6; PaCTYlUHJt, B03paCTa
IOlKI!i'l:}
CRETACEUS, cretaceu
1.
De
culoarea alb a cretei sau al varului
2. De natura cretei. 3. Care crete
pe sol cretaum. 4. Provenit din formaia geologic a cretaciculu [cretaceous, chalk-white, dead-white, chalky, growing on chalk; kreideweiO,
mattweiB,
kreidig,
kreideliebend,
kreidezeitig; ctelace, blanc de craie,
blanc de cltaux, crayeux; kretafeMr,
kretaszerU, meszes talajt kedvel6,
kretakori j MellOBOJt, MeJJOBO.fieJlblit,
DO)I.O.lKHA Ha MeJl] -+ gypsaceus, gypseus,
gypsicolus, gypsophilus

CRISPATIO 1, CRISPATURA f,
crispare, ncreire, zbircitur, cut
(la frunze, fructe) [crispature, wave,
wrinkle; KrAuselung, Runzel, Falte;
crepage,troncement ;fodrosods, bodrosods, red<S, r.ncosods, r.nc; MopDI,IIHa, Ofl:ame, coKpaw.eJDI.e]

890

CRISPA TUS, CRISP/-, CRISPUS,


crispat, ncreit, zbtrct (peri, frunze,
fructe)
(crspifolius,
crispiflorus)
[crispate, crisped, curled, curly-;
krausig, gek.rauselt, kraus-; crispe,
crepu, ride; fodros, bodros; xyp'iaBidl!:,
JCYJlpRBo-] .- ulo-

891

CRISTA f, creast, apendice crnos


tn form de creast de pe virful unui
organ (fructe, semine, flori) [crest,
comb; Kamm; crete; taraj; rpe6enb,

rpe6ewox)
892

CRISTATUS, cristat, prevzut cu


creast [cristate, crested; kammig,
kammartig; crete, muni d'une crete;
tarajos; rpe6eH'IaTblit]

893

CRJCATUS, CRiJCEI-, CROCEUS,


ofraniu-galben, de culoarea roiatic
glbui inchis a stigmatului de Cro
cus salivus [croceous, salfroncoloured,
saftron deep-yellow; salrangelb, safran
dunkelgelb; jaun esafran, rouge jaunt
re-fonce; sfr.nyszin, sfrny-sotetsrga; wa4lpaHH1>tit, m!UjlpaJJHo-)l(eJt
Tbtit]

894

CROSSING-OVER {~ngl.), crossngover, schimbul de gene dintre cromatidele cromozomilor cuplai homo-

168

CHRYPTATHERUS

logi n timpul profazei primei diviziuni meiotice (Morgan) [crossing-over;

Crossing-over, Genaustausch, Faktorenaustausch; crossing-over, echange

des genes; crossing-over, genkicserel6des, gEin-tkeresztezMEls i KpOCCIIHr


o.cp]
895 CROSSO- (gr. KpocrG6.;" franj") (cros
sopetalus) -+ fimbriatus
896 CRUCIAT!-, CRUCI-, CRUCIATUS, CRUCIFORMIS, cruciat, fn

cruciat, decusat, dispus In form de


cruce (frunze, flori, ramuri) (cruciati

a/ternus, cruciflorus) [cruciale, cruciform, cross-shaped, crosswise-; kreuzIOrmig, gekreuzt, kreuzweise-; croise,
dispose en croix; kereszthen ano,
kereszt alakil ; kJIOCTOBHAKLIJ:t, nepexpkrao] __,. sUturodes, decussatus

897

899

900
901

902

903

uncooked, unripe; roh, unreif; cru,


HC3peJIWli:]

CRUENTATUS,
CRUENTUS-+
sanguineus, haematinus
CRUMENATUS, bursiform, de lorma unei pungi [pouch-shaped; beuteltormig, taschenfOrmig; bursaire, en
forme de bourse; zacsk6 alakti ; cyMKoo6pa3HbiA, r.remiCoo6p:uuwa) -+ bursiformis, saccatus, sacciformis
CRUS n-+ pes
CRUSTA f, crust, lnveli dur, coaj.
1. Crusta solid a talului unor licheni
cu care se fixeaz de substrat. 2.
nveliul plriei ciupercilor ( Agaricus) [crust; Kruste; crollte; kereg,
Mj, ham; KOpka]
CRUSTACEUS, CRUSTIFORMIS,
crustaceu, asemntor cu o crust;
care formeaz o crust mai groas
i dur
[crustaceous; krustenartig,
krustenll:lrmig; crustace; keregszerii ;
KOpKOBHJIHLdi, HSKllnHOli:) -+ escharodes
CRUSTATUS, CRUSTOSUS, crustos, scoros; acoperit cu o coaje tare
[crustate; rindig, schorfig; crouteux;
kerges; HHJcpycTHpOBaHHbi.il:]

90~

CRUSTULJNUS, palid-brun, de culoarea rranzelei [toast-colour; semmelfarbig; terne-brun; zsemlyeszin, fak6barna; 6yJJI(Oll,BeTHhllt]

905

CRUX 1, cruce (crux botanicorum)


crucea ("nodul gordian") al botanitilor [cross; Kreuz; croix; kereszt;
KpecT]

906

,.,

CRUDUS, crud, necopt (fruct) [raw,

non mO.r; nyers, eretlen;


898

plante din regiunile polare (Ciements)


[polar plants; Polarpflanzen; plantes polatres; sarki novenyek; DOJIJipHLie
pa""""']
907 CRYOBJONTA n pl {gr. tcp()o.;
"ghia", Pio.; "V'ia"),
criobion,
organisme care triesc pe zpezi sau
pe ghia [cryobionta; Schneebewohner, Eisbewohner; cryobiontes; kriobiontk; xpii06HOHTbi]
908 CRYOFWRA 1 (gr. , lat. flora
"flor"), crioflor, flora roginnilor Inzpezile sau cu gheari [cryoflora;
Schneeflora, Eisprlanzen; cryoflore;
krioflOra, jegrak florja, havas videkek florja; J:p11cl4mopa]

CRYMOPHYTA n pl (gr. t:puiJ()~


"frig", cpmOv "plant"), crimotite

CRYOPHJLUS {gr. , quAtco"a iubi"/


criofil, care rezist la temperaturi e
sczute [cryophilous; klteliebend; cryophile; hidegkedve!O;
xonoJJ.OJllO

,..

611Bl.til:)

911

CRYOPLANCTOPHYTA n pl (gr.
- -, 41\ltOv "plant"), crioplanctofite,
planctonul V&g(ltal al ghearilor i al
zpezilor perene de pe muni [cryoplanktophyta; Kryoplanktophyten ;
cryoplanctophytes; krioplanktofitk;
1CpHOru:taHJITo4lHTL1]

912

CRYOSCOPICUS (gr. -, cncontco "a


privi"), crioscopic, cercetat la temperatur sczut [cryoscopic; kryoskopisch; cryoscopique; krioszkOpikus;
ICpHOCKOIDI'ICCKHft]

'"

CRYOTROPISMUS m (gr. -, tporri!


"rsucire"), criotropism, micri tropistice sub infiuena frigului [cryotropsm; KltereizkrOmmung; cryotropisme; kriotropizmus ;xpuoTpOIIII3M]

"'

CRYPT-, CRYPTO- (gr. ~:pum-0~


"acoperit", "ascuns"), acoperit, ascuns
( cryptanthus, cryptatherus, cryptocarp!Ui, cryptoneurus) [covered, hidden,
concealed; verborgen-, versteckt-; couvert, cacM; ledett, rejtett, takart;
CKpbiTO-, noKphlTo-)

915

CRYPTANTHERIA 1 {gr.- O:vet,p&;


"lnfloril") -+ cleistantheria

916

CRYPTATHERUS (gr. -,ld}l')p,,s~;M'),


cu spice acoperite [hidden-sp1ked;
verdeckthrlg; a lipi couvert; fedett
kaJaszli j CKpLITOKOJIOCJICThlfi]

CRYOPLANCTON n (gr. , d.uytetO.;


"rtcitor"), crioplancton, planctonul
ghearilor i al zpezilor perene de pe
muni [cryoplankton; Kryoplankton;
cryoplancton ; krioplankton; KpHO
DJiaHIITOH]

1;4

CRYPTOBLA.STUS
917
918

919

CRYPTOBLASTUSm (gr., p).acrtO~


,.mugure")- (g~mma) OOrmiene
CRYPTOCECIDIUM n (gr.. -, JITIKI
3tov "gal mic"), criptoceddie, gal
ascuns tn interiorul organului gazdei
[cryptoce<:idium; Kryptozezidie; cryptoc6cidie; rejtett gubacs; J:pHJUoue-

._.1

CRYPTOGAMAE f pl (gr. -, "((ip.o;


"cstorie"), criptogame, plante mfe-

rioare

fr

flori; plante cu spori

[cryptogamous plants; Kryptogamen,


bliitenlose Pflanzen, Sporenpflanzen;
Cryptogames, plantes a spores; kriptog.m-nOWnyek, virgtalan novenyek,
alsOrendd nOvinyek, sp6rs nliv6nyek;

prini rmln neaparente (Tschermak~


[cryptohybrid; Kryptohybride ;cryptohybride; kriptohibrid; Xpanrora6pB,!l]
925 CRYPTOMERIA f {gr. -, pt~
"parte"), criptomerie, prezena unor
caractere ereditare latente, care nu
pot fi recunoscute sub aspect !enotipic (Tschermak) [cryptomery; Kryptomerie; cryptomfirie; kriptomeria;

ICpRIITOMepllll)

926

kpKDToraMHoe pacremtC, cnoposoe pacTCHHe, ui!Bo6pa'IHWe, cnopoa&~e]

CRYPTOGAMAE
JlASCULARES,
criptogame vasculare [vascular cryptogams; GelAakryptogamen; ~yptoga

927

mes vasculaires; edenyes viragtala-

nok; saayniiPJII>IC xplliiTOraMW]- pkrii:Uiphytll


920

CRYPTOGAMIA f (gr. ), crpto


gamie, reproducere cu elemente reproductive ascunse sau necunoscute I cryptogamy; Kryptogamie, Verborgengeschlechtigkeit; cryptogame; kriptogmia, rejtettivarusg; KpJmrOTaMHII,

928

nllHo6pa'IHC)

921

922

CRYPTOGAMJCUS, CRYPTOGAMUS (gr. -), criptogam 1. Cu organe


reproductoare ascunse sau necunoscute. 2. Care se repMduce prin
spori [cryptogamic, cryptogamous,
cryptogamian; verborgenehig, biUtenlos; cryptogamique; rejtett varU,
virgtalan ; Ta1Ho6pa'IHWA] -+ ae
theogamu, agamus, asexualis
CRYPTOGENETJCUS (gr. , ytw~
,.,originA''), criptogenetic, cu origine
filogeneticl necunoscut [cryptogene
tic; kryptogenetisch; cryptogenetique;
kriptogenelikus, ismeretlen eredetil;

929

98J

981

JCpllllTOTelleTR'IecKRA]

923

CRYPTOHAPWMITOSIS f (gr. ,
pt-m; ,.fir"), cripto
de diviziune celular
la care cromatii!e diviz;ate in dou
mase trec la polii opui fr a lua
forma de spirem (Fiagellatae) (cryptohaplomitosis;
Kryplohaplomitose;
cryptohaplomitose; kriptohaplomitO
tbtl.bo~ "simplu",
haplomtoz, tip

Ma, ClrpWToe YCTbHQe)

932

ZiS j JrpBnTOT81lJIOMIIT03]

92/o

CRY PTOHY BRIDA f (lat.


hybrida
"hibrid"),
criptohibrid,
hibrid la
care
particularitile
morfologice
ale unuia
dintre

CRYPTOMITOSIS f (gr. , J.tit~


"fir"), criptomitoz, tip de mitoz
la organismele unicelulare la care
formaia cromozomilor nu se eideniaz in masa cromatic din regiunea
ec?atorial
(Belar) [cryptomitosis;
Kryptomitose; cryptomitose; kripto
mit6zis; kpiiiiTOMRT03]
CRYPTONERVIUS, CRYPTOI\'ERVUS, CRYPTONEURUS (gr. -,
V&l)pov "nei"V'"), criptonervat, cu nervurile neaparente sau ascunse (Coni(erae, Ericaceal!) [hidden-nerved; verborgennervig; . nervures cacbees;
rejtett erezelU; CkpLITOBepBHWII]
CRYPTOPHYTA n pl (gr. -, cpu.Ov
"plant"), criptolite, plante ale cror
organe de lnmulire (bulbi, rizomi,
tuberculi) ierneaz in pmlnt sau
sub ap (Raunkiaer) [cryptophyta;
Kryptophyten, Erdptlanzen; cryptophytes; kriptofitilk, rejtve teleiiS
ni)V6nyek j ll:pHniOciiHTLI]
CRYPTOPLASMA n (gr. , '11:/...UG~
,.modelare"), criptoplasm, partea ne
granularA din citoplasm [cryptoplasm; Kryptoplasma; cryptoplasme;
kriptoplazma; XpmlTOIJJUt3Ma]
CRYPTOPORUS m (gr. -, 'IJ:O~
"pasaj"), criptopor, por subepidermal,
neaparent (cryptopore; Kryptopore;
cryptopore; rejtett p6rus; Xp&nronopa]
CRYPTOSTOMA n {gr. -, lnOJ.lU
"gur"), criptostomate 1.
Stomate
neaparente, ascunse tn invaginaiunea
epidermic (1Verium). 2. Conceptacul
nefertil (Fucaceae), coninlnd peri sau
parafize [cryptostomate; Kryptostoma, Haargrube, Fasergrfibcben; cryptostomate; kriptoszt6ma; ICplliiTOCTO

933

CRYSTALLINUS, cristalin 1. Tran


sparcnt. 2. Asemntor cristalului
[crystalline, transparent; kristallin,
durchsichtig; cristallin, transparent;
kristlytiszta, tltszO; EpBCTIUIJlli':IJOlit, npo3pa'lfli>Til]
CRYSTALLOCHORES m
Kp\IO"m).).o~ "ghia",

pl

xrof)t<d "a se

(gr.

rs-

CULT/PLEX

plndi"), crstalocore, plante care se


rspindesc sub aciunea ghearilor
(Clements) [crystallochores; Kristallo
choren; <;rystallocbores; kristallochor
n6venyek; KpHCTannoxopwJ
93'1

935

CRYSTALLOGENUS (gr. -,

~YVU<d

"a nate"), cristalogen, care produce


cristale (celulele la Arum) [crystallogenous; kristallbildend; crystallogEme;
kristlykl!p:t6; xpHCTaJUJOremniiA]

CRYSTALWIDES m pl (gr. -, ttoo.';


"asemnare"),

proteice

cristaloizi,

incluziuni

asemntoare cristalelor, din


unor semine ( Ricinus) [crys-

celulele
talloides; Kristalloiden, EiweiBkristalle, Kristallkllrperehen; crystalloides; kristlloidk; kpncn.JUJoiiJI&I]
936

CRYSTALLUM n (gr ), cristal,


incluziuni ergastice minerale din cito.
plasm (crystal; Kristall; cristal; kristly j ICpiiCT&rul)

937

CTE!NOPHYTA n pl

{~r.

KteV(I)

"a ucide", cpl)'t0v "plant'), cteino


file, ciuperci parazite care prin modul
nutriiei lor distrug celulele plantei
gazde [cteinophyles; Kteinophyten;
cteinophytes; kteinoftk; kTeBH0
4

988

"""'1

CTENO-, CTENOIDEUS (gr. tcrtl!;,


,.piaptn")
(crenochlaemus)
-+ pectinarus, pectiniformis

tcuv<lo;

939

CTETOLOGIA f (gr. 1m1>6o; "citi


gat", A6y01; "vorbire"), ctetologie,
studiul biologic al caracterelor mote
ni te {ctetology; Ktetologie; ctelologie;
kteto!Ogia; J:TeTOJioi11J1)

9~0

CTETOSOMA n (gr. - (J(l)J.I.U "corp"),


ctetozom, cromozom supranumerar
asociat unui cromozom sexual (n
meioz.) [ctetosome; Ktetosom; ctetosome; ktetoszOma; JCTeTOCOMa]

9U

9~2

943

CUBJCUS, CUBIFORMIS, cubic,


de forma unui cub [cubical; kubisch,
WUrfelig; cubique; kocks; ~cy6H

"""'"]

CUBITALIS, cubital, de lungimea


unui cot
42,5-46 cm) {cubit.al,
1,5 feet ong, elbow-long, ell-long;
vorderarmlang, unterarmlang; cubital, . longueur d'une coudee; kOny6khosszU, rot-hosszU; JIOJCTeaoA]

\cea

CUCULLARIUS, CUCULLATUS,
CUCULLJ-, cuculat, glugat, de forma
unui capion sau cornet (virful frunzei
la Gage4, Poa) ( cucullibractealus, cucullifer, cucullifolius, cucufli(ormis) [cucullate, hooded, hood-shaped, cowled;

kappenf6rmig, kapuzenfOrm.ig, kapuzentragend; cuculle, cucuUilorme cucullifere, capuchonn; csukl7s' kapucniszerii; KJI06)'UOBitl.lt, ~6pUHWit]
944 CUCULLUS m, capion, glugA, organ
conc-av de forma unui capion sau
cornet puin alung-it [hood, cowl;
Kappe, Kppchen, Kapuze; capucbon,
capeline, coquelucbon; csuklya; X.llO
6)"101:]

9~5

CUCUMERIFORMIS, CUCUME
RINUS, CUCUMIFORMIS, cucu
meriform, de forma unui castrave!e
(Cucumis) (cucumiform, cucumbershaped; gurkenfOrmig; cucumiforme;
uborka alak.U; orypqeo6pa311Wit]
9i6 CUCURBITACEUS, CUCURBITINUS, cucurbitaceu, asemntor cu
dovleacul (Cucurbita) [cucurbitaceous,
gourd-like; kilrbishnlicb; cucurbitace;
Ulkszerii; TWXBOBK.IJ,III>Iit]
91i7 CULCITIFORMIS-+ pulvinatus, pul
vini(ormis
948 CULINAR!S, culinar, de buctrie,
folosit la pregtirea alimentelor (plan
t) [culinarr; kulinarisch; culinaire;
konybai hasznlatU, lO~Eishez hasz
nlt; xyJIHHapHWit, DHweBOit]

"9{9"CULMEN n, culme, virf {summit;


Gipfel; sommet; csUcs; BtpWBHa]
950

CULMUS m, culm, pai; tulpin


fistuloas sau plin, noduroas, cu internodii lungi (Gramineae,
Cyperace4e) [culm, straw; Halm, Gras
halm; chaume, paille; fiiszr, szalmaszr, gabonaszr; COJIOMIIBa, CTC
6cJu, 3JiaJ:a]

951

CULTIFORMA f, cultiform, form


de cultur a unei specii sau varieti
(cultiform; Kulturform; cultilorme,
forme de culture; kulturforma; ~cym.
THcflopM] -+ satiforma, noviforma

952

CULTIGENUM n, cultigen, specie


de om i aflat numai in
cultur [cultigenum; Kulturpflanzenart; cultig6ne; kulturfaj; rym.THreH]

953

CULTIGREX m, cultigrex, grup de


cultivaruri (art. 18 cod) [cultigrex;
Kultigrex, Kultursorlengruppe, Kul
turschwarm; cultigrex; kull1grex, kulturvltozat-csoport; J:yllLTHrper;c:]

954

CULT/PLEX m, cultiplex, specie


Ia plantele cultivate [culti
plex; Kultiplex, Kulturpflanzen-Sam
melart; cultiplex; kultiplex, kultivAlt kollektivfaj; xym.mnnexc]

simpl,

obinut

colectiv

CULT/VAR
955

CULT/VAR (CV.J n, CULTIVA


RIETAS C, cultivar, soi, varietate
cultivat; plant cultivat avind caractere distinctiva clare, care se menin i pe cale de reproducere sexuat
sau asexuatii. (art. 10 cod) [cultiV'ar,
cultovariely; Kultivar, Kulturpflanzensorte; cultivar, cultovariete; kultivr, kulturfajta; xyni.maap)

956

CULTRATUS, CULTRIFORMIS,
CULTRI-, de forma cuitului (cultri
folius) [cultrate, knite-shaped, couller-shaped; messerfOrmig; en forme
de couteau; kCs alakti; HOJKeBJl,llHwA]

957

CULTUS, cultivat (in cullis pe terenuri cultivate; cultorum al cultivatorilor, plant ob,inut de cultivatori;
culta in lwrto botanico cultivat In
grdina botanic) [cultivated; kultiviert, angebaut, gepnanzt, geziichtet;
cultive; kultivlt, tenyesztett, megmivelt; )(YJll>TIIBHpyeMwR, o6pa6oTaHHbiA, BOlAMBHHhJJ;I, P83BO.II,HM.IdA] - satii'US, cicur
PLANTAE CULTAE, plante cultivate
[ cultivated plants; gebauten Pnanzen,
KulturpOanzen; plantes cultivt!es;
termesztett novenyek; JCynbTYPHLJe
paCTeliHa]- plantae salil'fle

958 CUMULATUS, CUMUL/- (cumuli


florus)-+ Cfmfertus, conferti

959

CUNEATUS, CUNEI-, CUNEO-,


cuneat, cuneiform, In form de ic;
cu baza lit, mai lung dect lat
i lent ascuit spre virf (cuneiflorU,
cuneifolius, cunet>opatU) [cuneate,
cuneiform, triangular, wedge-shaped;
keilf6rmig, keil; cunCaire, cum\iforme,
en coin; E!k alakli.; KOHHOBHJJ.HLIA,
KOHHO] -+ sphaeno

960

CUNICULATUS- cawrrwsus, tub1t


losus

961

CU POLIFORMJS __,.

962

CUPRARIUS, CUPREATUS, CUPREUS, CUPR!NUS, CUPR.JPIGTUS, cupreu, de culoarea roie


brunie a cuprului [coppery, copper
coloured; kupferfarbig, kupferrot,
braunlichrot; cuivre, bronze; rezv6r6s,
rez szin(i; Me.aHI.Jit, Me.li.Ho-)(pacKLIA]

'"

CUPULA 1, cupul, totalitatea bracteilor concrescute i persistente, de


forma unei cupe, care lnvelcsc parial
sau total unele fructe (Castanea,
Corylus, FagU, Qut!rcus) [cupule, CliP;
Kupula, Fruchtbecher, Npfchen; cupule; kupacs, termeskupacs; nmocKa]

CUPULARIS, CUPULIFOR.11IS,
CUPUWIDEUS, cupular, de forma
cur,ei sau referitor la cup (receptacu ul la Rosa) [cupular, cup-shaped,
cupola-shaped, cask-shaped; becherftirmig, napfftirmig; cupulaire, cupulilorme; kupacsszerli, kupacs alakU.;
liJltoCJ:OBK,II,Hblit] -+ poculiformis, phyaliformis, cyathiformis
965 CUPULATUS, CUPULIFER, cupulifer, prevzut cu cupul {cupulale,
cupuliferous, bearing cupules; bebechert, bechertragend, npfchentragend; cupule, cupulirere; kupacsos;
96.(,

IIJIH)C)(0HOCHL1it)

966

CURA t, CURANTE, CURAVIT,


(euro), cu grija lui, s-a Ingrijit de
(editarea crii) [took care of (to
edit a book); hat besorgt (fiir die
Herausgabe des Buches); se preoccupait de (l'edition du livre); gondoskodott (a kOny\"" kiads.r61); no.a

sa6o-ra)

CURRENS (curro), curgtor, care


curge (in flumint lente currente in
fluviul lin curgtor) {running; JlieBend; courant; folyO; TeKY'fnb]
968 CURSU.S (-US) m, curs, curgere
( ad cursum inferiorem {luminis la
cursul inferior al nuviului) [flow;
Laur; cours; lolys; TC'IeHHc)
969 CURTA TUS....,. abbre11iatus
970 CURTI-, GURTUS ....,. brevi-, brevis
96?

971

CURVAMEN n, CURVATURA f,
curbare, bolti tur; micarea de curbare a unui organ fr a se rsuci [curve,
curvature, bending; Krilmmung; courbure; g(lrbUIE!s; HCII"PHB!ICHRe, KpH
BH3Ha)

972

CURVATIVUS, CVRVULUS, puin


curbat [slightly curved; weniggebogen,
etwas gekriimmt, schwachgekrUmmt;
curvatif; kisse gQrbUit; CJla0o-H30f
H)'TLIA)

973

CURVATUS, CURVI-, CURVUS,


curbat, indoit in arc (bulb, caliciu,
peiol) ( curcidentatus, cur11irostris, curvispinus, apicicuri'US) [curved, crooked, bent; gekrtlmmt, gebogen,
krumm-; courbe, recourM; g6rbtiltg0rbe; COrHynlll, HlOI"RyTWII, R'3KpH
BJJCHHidA, IOOTH)ITO]-+ campto, cam
pylo, cyph

9'i'4

CURVINERVIS,CURVJNERVIVS,
curbat nervat (frunzele la Lilium)
[curvinerved; krummnervig; curvinerveivesen erezett; .uyroHepaHwJ:I, LJyroJKHJJbHLIA]

semiglobosU

167
975

CYATHJDUM

CURVIPETALITAS f, curvipetalitate, curharea organelor florale datorit unor cauze


autonome (VOchting) [curvipetality; Kurvipetalitt;
curvipetaJiU; kurvipetalits; kypsii!Je-

Tam.ROCU.]

976

CURVISERIATUS, curviseriat, dispus in serie spiralat sau oblic


(celule, filotaxie} [curviseriate; spira-

Jiggereiht; curvistlrit\; csavarmenetes

sorozatU,

spirlis
KpHBOpli,!I,Hblit]

977

sorban elhelyczett;

CUSPIDATO-,CUSPIDATUS, CUSPJDJFER, CUSPJDI-, -CUSPIS,


cuspidat, terminat in virf rigid,
tin i lung ascuit (frunz) (cuspidaw-dentatus, cuspidifolius, longicuspis)
[cuspidate, rine-tipped, sharply-tipped,
shal"{lPoinled, bristly-pointed; feingespJtzt, Janggcspitzt, borstigzugespitzt; cuspidt\; lin ornan kibegyzett,
hosszan kihegyzett; ,!UlltHHOOCTpokOHe'l.

Hblil:, YIIJliiHeHHOOCTpOKOHe'I.Hblit,
K03aOCTp!Kifi>IJ1}

918

979

987 CYANOLEUCUS (gr. , ).eu~~:Oc; "alb"),

albstrui-alb [bluish-white; blulich


weiB; cyanoleuque; kekesfeMr; CHHe

TciH

CUSPIS, -IDIS f, cuspid (pl. cuspde), virful fin i Jung ascuit al unui
organ (frunz, dinte) [cusp; Langspitze; cuspde; szJkahegy; .llJIHHlloe

OCTpOKOHe'Ule

cyanus (cyananthus, cyanochrous, cya


niflorU$, atrocyanus) (cyaneous, corn
flower blue, dark-blue; kornblumenblau, dunkelblau, berlinerblau; bleu
de bluet, bleu fonce; bU.zaYirgkek,
sotetkek; Cllflllit, acJJJlLLBO-CIIHIIit]
985 CYANOCROCUS (gr. -, ~epO~~:oc; "o
fran"), albstrui ofraniu galben [bluish safron-yellow; dunkelhlau-safrangelb; bleutre-safrane; kekes sfrnysrga; wa$paHHo.cBIIHit]
985 CYANOCYSTJS, -IDiS f (gr., K:Ucmc;
"pung"), cianocist. 1. Mas de anto
cian cuprins tntro membran (Sole
reder). 2. Celul cu granule de clo
rofil i amidon, care se coloreaz
In albastru (Arbaumont) [cyanocyst;
Zyanozyst; cyanocyste; cianociszta;
UHaHOil,IICT]

CUTJCULA f, cuticul, membrana


protectoare lin ce acoper epiderma,
alctuit dintr-un strat de cutin
(frunze, tulpini, ciuperci, briofite,
fructe la Poma.ceae) [cuticle; Kutikula, Hutchen, Korkbutchen, Oberhaut; cu ti eule; kutikula, lelb6r;

6eJ:JMA]

988

CYANOMELAEUS, CYANOMELAS
(gr. -, )!EA.ali "negru"), albstrui-negru
[bluish-black; blulich-scbwarz; bleu
tre-noir; kekesfekete; CHHe-'l.epKblA]

989

CYANOPHILUS (gr. -, q1llro "a


iubi"), cianofil, cu afinitate pentru
colorare In albastru (In citolo11,ie)
(cyanophllous; zyanophil; cyanoph1le;
cianofil; UHaHo4111JD>HL1A]

990

KYTIR)'113, Ha,!lkOlKHQa]

980
981

CUTICULARISATJO

(j)(l~eo<;

de culoare albastr (Cyanophyceae)


[cyanophycin; Zyanophyzin; cyanophycine; ciano!cin; L(Haao4munH]

t.....,. cutinisatio

CUTJNA l, cutin, substana ceruas


de protoplasm, care imadesea membrana celulelor
epidermice, stratul superficial formind cuticula [cu lin; Kutin; cu tine;
kutin; KYTHH]

CYANOPHYCINUM n (gr. ,

"alg marin"), cianoficin, ficocianin; substant albuminoid granular

secretat
pregneaz

991

CYANOPHYLLUM n (gr. lp(JUov


"frunz"), cianotil, clorofil aproape
pur, fr pigmeni de xantofil (Wies
ner) [kyanophyll; ZyanophylUl; cya
nophylle; cianofillum; u;HaaoQ!H!Ill]

982

CUTINJSATJO 1, cutinizare, impregnarea celulelor epidermice cu un strat


protector de cutin fcutinization; Kutinisierung; culinisation; kutnosods;
KyTliBH3aQHSI)

992

CYANOPLASTUM n (gr. -, 1tI.aG1'0<;


"modelat"), cianoplast, corpuscul sferic impregnat cu antocian (in citologie) [cyanoplast; Zyanoplast; cyanoplaste; cianoplsztisz; unaHonnacT]

983

CUTIS l, cutis, esut din exoderma


compus din straturi de
celule suberificate [cutis, skin; Kutis,
Haut; cutis, peau; kutisz, bOrsWvet;
xyrnc]

993

CYATHIFORMIS,CYATHOIDEUS
(gr. ~~:009oc; "cup", tiOo<; "form").....,.
poculiformis, cupuliformis, phyalifor
mis

98ft

CYAN, CYANEUS, CYANICUS,


CYANI-, CYANO-, CYANUS (gr.
Kl.>livo.; "albstria"), cianeu, albastruinchis, de culoarea florilor de Centaurea

99"

CYATHIUM n (gr. -), ciaiu, inflorescen cimoas caracteristic pentru

rdcinii,

familia Euphwbiaceae (cyathium; Zyathium; cyathe; torgO-tObbesbog;


u;H8TBJt)

CYATHUS
CYATHUS m (gr.-), cup, organ
cupuliform coninlnd propagule (Marcluuuia) [cyathus, cup; Zya.tbus, Becher; coupe; kupa; 6oxaru.ux)
996 CYCL-, CYCLJCUS, CYCLO-, CYCLOJDEUS, -CYCLUS (gr. ~
.,cerc"), ciclic, circular, dispus In cerc
sau In verticile concentrite (cyclanlhut, cyclocupus, cyclophyllus, holo
cyclus) [cyclic, cyclical, circular, whor
led; zyklisch, kreisf6rmig, kreis-,qur
lig; cydique, circulaire, verticille; eiklikus, k6r~. 6l"VOO; IDWIH'Iecii'Hft,
tcpyrosoJI:, xpymo-] ...... circuluit
CYCLOCHORISIS f (gr. -, xmptro "a se
Jndcprta"), ciclocoriz, di1'izarea organului axial intr-un mnunchi de
axe secundare (n teratologia ramurilor) [cyclochorisis; Zyklochorise; cyclochorisc; ciklochorizis; ~oxopHl]
998 CYCLONASTIA f (gr. -, \IU(I"tOI; .,pre
sat"), ciclonastie, capacitatea plantelor scandente de a se cra prin
micri de rsucire in jurul suportului [cyclonasly; Zyklonastie, Winden; cyclonastie; ciklonsztia, kllrbercsa\"arods; II)IX.IIOHacntll]
999 CYCLOS/S f (gr.-), cicloz, dinez;
micarea de rotaie a protoplasmei
in interiorul celulei vil [cyclosis; Zyklose, Kreislaur, Rotation; cyclose;
cikiOzis, keringCs, plazmaramls; U,HK-

der; Zentralzylinder; cylindre cen


trai ; k6zpon ti henger ; crene, l(ell

995

T)llJli>HLIII: U,HJIHHAP]

CY MA n (gr. JC()pu "und"), cim1i.,


tip d~ inflorescen simpodial, cu
axa principal terminat cu o floare,
iar axele secundare mai dezvoltate
decit cea principal, Clorile dezvoltln
du-se centrifugal ( Silene) (cyme; Trugdolde, Scheindolde; cyme; bog, bogas
v;ragzat; noey30HTHx]
1005 CYMATHIUM n {gr. lruj.i6.ttov "um
fltur") -+ apothecium
1004

1006

CYMBARIUS, CYMBI-, CYMB/FORM/8, CYMBULATUS (gr. riiJAPTJ


"barc") (cymbicarpiUI, l'ymbifolius)_,.
navicularis, scaphoideus

1007

CYMOBOTRYS t {gr. JCOs,aa ,.und",


Pini'UIO "ciorchin"), cimobotris, inflorescen cu ramificaia principal
racemoas, iar cele secundare cimoase
(Aesculus) [cymobotrya; Schraubeldolde; cymobotrya; bogas-fftrtQs virgzat j DOJI)'30HTH'IIIIlll ICIICTL)

1008

CYMOSUS (gr.
JC()~a
"und"),
cimQS, de forma c1mei, dispus
in cim (inflorescen) [cymose, cymous, cyme-like; zym6s, trugdoldig,
trugdoldenartig, seitensprossig; cymeux; bogas; QHM03Hwft, DOJIY30HTH'l
~J

JJ03]

1000

1001

1002

1003

CYCLUS m (gr. ), ciclu, cerc, ver1icil (ciclu flora!,


foliar, vital)
fcycle, circle, whorl; Zyklus, Kreis,
WirteJ; cycle, cercle, verticille; ciklus, kllr, llrv; QIIXJI, o6opoT, M}'TOBJCa]
CYLINDRACEUS,
CYLINDRI-,
CYUNDRfCUS, CYLJNDRO- (gr.
KUl~ "cilindru"), cilindric, de forma unui cilindru ( cylindriflorus, cylindrocarpus) [cylindric, cylindrical,
cylinderlike; zylindrisch, walzig, walzentormig; cylindrique; cilindrikus,
hengeres ; UR.TIHHJlpil'lectodt]
CYLINDRENCHY MA n {gr. , !yXl:ll14 "umplutur"), cilindrenchim, esut
format dm celule cilindrice [cylndrenchyma; Zylindrenchym; cylindrenchyme; ci!indrenchlma; l(IIJIHHJlpeHXHMa]
CYLINDRUS m {gr. ), cilindru, organ de form cilindric [cylinder;
Zylinder, Walze; cylindre; henger;
JliiJUIHJIPJ

CYUNDRUSCENTRALIS, cilindru
central, stel; esutul central al r
dcinii i tulpinii plantelor vasculare,
inconjurat de periciclu [central-cylin-

RAMIFJCATJO CYMOSA, ramifi[cymous branching; seitensprossige Verzweigung; ramification cymeuse; bogas elga.zs; nony-

caie cimoas

30HTH'IHoe PIUBeTBJleaHC)

1009 CYN-, CYNO- n (gr. KOOv, JJvo~


"eline"), clinesc, de eline ( cynorrhisus,
cynotw-ut} {doggy, dog-; hund; canin, de chien; kutya-; co6uo-]
1010

CYNARRHODON,
CYNARRHODUM n (gr. -, p(IOov "trandafir"),
mcea, fruct policarpic crnos, cuprins Intr-un receptacul cupuliform
(Rosa) [roseberry; Rosenfrucht, Hagebutte; cynarrhode, rruit du rosier;
csipkebogyO; IIJIOA IIIHD08HHK8.]

1011

CYPH- (gr. ICllcpO/; "curbat") (cyphacanthus, cyphanthut).....,. campto-, cam


pylo, curvatus, curvi

1012

CYPHELLA f (gr. ~"cavitatea


urechii"), cilel 1. Adlncituri intermitenta tn stratul cortical inferior al
talului unor licheni (Acharius). 2. Gonidie cupuliform (Lindley) [cyphella;
Zyphelle, Bruthecherchen; cyphelle;
ciphella; QlllfJeruta]

...

1013

CYTOCHROMA
CYPSELA f (gr, 1CU1jltI') "cutie") __,.
achaena

1014.
1015

CYRRHUS m-+ cirrus


CYRT-, CYRTO, -CYRTUS (gr.
lC\lpt6c; "curbat") ( cyrlophyllus, cyrto
podus, cyrtostylus, hypocyrtus) -+

campto-, campylo-, curYi1016 CYSTA 1, CYSTIS ,-IDIS f

(gr.
1'\UG-ttc; "cavitate"), chist, cist 1. Ca\"itate. 2. Celule sau spori de rezisten
(Algae) [cyst; Zyste, Blase,

Dauerzelle; kyste, spore de resistence;


ci!lzla, betokosodott sejt, ttelel6 sejt;

liHCTa, DOII:OIIW:WICII cnopa]

{Radlkofer) [cystotyle; Zystolyl; cystotyle; cisztotile; ~OTIUI]


1026 CYSTULA f -+ cistella
f027 CYTASA f (gr. rito; ,.cutie"), citat,
enzim care descompune celuloza din
membrana celular a seminelor {cytase; Zytase; cytase; citz; IU~Ta:Ja]
1028 CYTICUS, GYTO- (gr. -), -citic, celular, referitor la celul (c~Hnooyticus,
anisoryticur;, cyl()genetitur;) [-cytic, cellular; -zytisch, -zellig; -cylique, cellulaire; sejt-, -sejtfi; IUITH~>Jil:, U:HTo-,
kneTKO]

1029

CYSTJ-, CYSTO- (gr. ) (cystocalyx,


cystocarpus, cyswphorus) _,. WJScu
losus, IJentrWosus
1018 CYST/DJUM n (gr. KUO't(Otov "pungulil"), cislid, celule sterile mai

1030

myCetes) [cystidium; Zystide; cystide;


cisztidium; I.IHCTIIAa]

1031

CYSTOCARPIUM n (gr. -, Kapm)l;


,.fruct"), cistocarp, filamente sterile
dispuse in jurul carpogonului fecundat
( Rhtxlophyceat:) [cystocarp; Zystokarp, Htillrrucht; cystocarpe; cisztokrpium; QHCTOxapiiBfl)-+ ceramidium

1032

1017

mar, situate intre bazidii i parafize


deasupra slralului himenial ( Basidio-

1019

1020

CYSTOLITHUS m (gr. -, i..t~ "piacistolit, concreiuni sterocristale de carbonat de calciu, de forma


unor ciorchine, din celulele epidermice fMfJraceae, UrtictwJru) {cystolith; ystolith, Traubenstein, TraubenkOrper; cystolithe; cisztolit, kristlyliirt j J.(IICTOJIHT]

1021

CYSTOPHORUM n (gr. , IJIOPIW


,.a purta"), cistofor, hif purttoare
de ciste [cystophore; Zystentrger;
<'ystophore; eisztof6rum; UHCTo4iop]

1022

tr"),

CYSTOSORUS m (gr. -, arop(u;

"gr

mad"), cistosor, grmjoar de spori


de rezisten [cystosore; Zystosorus;

('ystosore; cisztoszorusz; uacrocopyc]


Hl23

CYSTOSPHAERA

t (gr. -,

aq~aipa

de sccresferoidal
[cystosphere; Zystosphere; cystospbe
re; cisztoszfCra; JJ.RCroc4Jepa]
.,sfer"), cistoster,
mas
.iuni cuprins intr-un cist

102%

CYSTOSPORA 1 (gr.- mropit ,,s


mln"j --+ carpQr;pora, mirrocyr;tis

1025

CYSTOTYLJS f (gr.- 1:6.TJ "protuberan"), cislotil, con<'reiunc mucilaginoas asemntoare cistolitului, dar
fr cristale de carhonat de calciu

CYTOANATOMIA f (gr. .vuwp1)


"disecie"), citoanatomie, anatomia celulei [cytoanatomy; Zellanatomie; cytoanatomie; sejtanat6mia; I.I,HrOaHa-

TOMHll]

GYTOASTER m (gr. :, acrn)p "stea"),


citoaster, figura stelat la diviziunea
celular [cytoaster; Zytoastcr; cyto
aster; citoszter; u;RToacrepJ
GYTOBLASTEMA n (gr. , PllGtT]pa
"germen"), citoblastem, substana tundamental din care se formeaz celula [cytoblastema; Zellenbildungs
stotf; cytoblasteme; citoblasztema; U:H
To6JiaCTeM3]

CYTOBLASTUS m (gr. , p).aO"tO;


"germen"), citoblast, nucleu celular
(Schleiden) [cytoblast, cell-nucleus;
Zytohlast, Zellkern; cytoblaste, noyau
cellulaire; citoblszt, sejtmag; uuro6nacr, I(J]eTO'iiHOe 11,ap0)
1033 CYTOCENTRUM n (gr. , dvtpov
.,centru") ... cenuosoma
CYTOCHIMAERA f (gr. , :x;IJ.~USpa
"monstru"), citohimer, himer cu e
suturi a\lnd numr diferit de cromozomi (Dermen) [cytochimaera; Zytochimre;
cytochimilre; citokimera;
UHTOXHMepa]
1035 Cl'TOGHYA!IA f (gr. arab "alkimiya"), citochimie, studiul celulei sub
aspect chimic (Graf) [cytochemistry;
Zytochemie; cytochimie; sejtkemia;
UHTOXIIMIUI)

1036

1037

CYTOGHORISMUS m {gr. -, xwpltiD


"a se separa"), citocorism, diviziune
celular (F1tting} [cell-division; Zeii
teilung; division cellulaire; sejtoszt0d.3.s; .ll,eJleHHe KJleTOk)
CYTOCHROMA n (gr. , Xptilpa "culoare"), citocrom, pigment reroporfirinic dizolvat n sucul va cu olar ( Sa.cch4romyces) [cytochrome: Zytochrom;
cytochrome; citokrom; rnnoxpoM]

..

CYTOCHYLEMA
1038

CYTOCHYLEMA n (gr. , xuMI;


,,suc"), citochilem, substan celular
fluid compus din citochim i plas
mochim (Sirasburger) [cytochylema;
Zytochylem; cytochyleme; citokiiem;
~XIIneMa]

1039

CYTOCHYMA n (gr. , xUilU "scurge


re"), citochim, sucul vacuolei celulare {Strasburger) (cytochyme; Zytochym; cytochyme; citochima; ~HTO
XBMa)

CYTOCLASTICUS (gr. , rl.ao"tO.;


"spart in buci") -+ cytolyticus
10U CYTODERMIS (idis) C (gr. , OtpJ.tU
"piele"), citoderm, membran celu
Iar [cell-wall; Zellwand; membrane
cellulaire, cytoderme; citoderma, sejt
fa) i U.IITOJl:6pMa, KJTeTO'IH&Il 060n0':1Ka)
10~2
CYTO.DA f (gr. ), citod. 1. Celul.
2. Celul lnc nedifereniat In cil.o
plasm, plastide i nucleu [cytode;
Zytode; cytode; cit Oda; U:HTO.ll.a]
litafpoot.;
1043 CYTODIERESIS f (gr.
"diviziune") -.. cytokinesis
1044 CYTODYNAMICA t (gr. , liUV(lJiu;:
"putere"), citodinamica, dinamica celulei (diviziune, micri citoplasmatice) [ cytodynamics; Zytodynamik;
cytodynamique; citodinmika; llHToIJ,IIHaMKKS)

1045

1046

1047

1048
1M9

1050

CYTOGAMIA f (gr. , yUIJOii .,cs


torie"), citogamie, conjugarea celulelor [cytogamy, cell-conjugation; Zy
togamie, Zellkonjugation; cytogarnie,
conjugaison cellulaire; citogmia, ivar
sojtek prosodsa; IJ,HToraMRII, KOHMO
ral(llll xneToK] -+ oonjugatio
CYTOGENESIS 1 (gr. , ,_.tveot.;
"natere"), citogenez, geneza i dez
voltarea celulelor ( cytogenesis; Zytogenese; cytogenllse; citogenezis, sejtke
letkezes; I.tKTOrenel, palsBTHe K.lleTKu]
CYTOGENETICA f (gr. ), citoge
netica, ramur a citologiei care stu
diaz problemele de genetic [cytogenetics; Zytogenetik; cytogilnetique;
citogenetika j l.(IITOCCHCTIIEa)
CYTOGENIA 1 (gr. ) -+ cytogenesis
CYTOGONIA 1 (gr. 1'6V01i "urma"),
citogonie, inmultire prin celule sin
guratice (game\i, agamei) pe calea
diviziunii simp e {Hartmann) (cytogony; Zytogonie; cytogonie; Citog6nia j JtHTOCOHIUI)
CYTOGEOGRAPHIA 1 (gr. , rf'i "p
mlnt", 1'PIP1'l "scriere"), citogeogra
fie, studiul legturilor dintre con
stituia cromozomal a organsmeklr

i rspndirea lor geografic (Baldwin)


( cytogoography; Zytogeographie; cy
togeographie; citogeogrlia; wnoreorpac(>,.]
1051 CYTOGRANULA 1 (gr. , lat. gra
num "grun''), citogranul, granu
laia microscopic a citoplasrnei (Dan
goard} [cytogranule; Zytogranule, Zellkornchen; cytogranule; citogranula;
JtHTOrpaH)'Jla)
1052 CYTOGRAPHIA 1 (gr. 1'PaflliJ ,,scriere"), citografie, descrierea celulei [cytograph!; Zytographie; cytographie;
citogrl1a, sejtleirs; lJ,RTorpa$HR]
1053 CYTOHYAWPLASMA n (gr. -, \la
O<; "cristal", nl.UJ.ta "formare") -+
hyaloplasma
CYTOHYDROLYSIS 1 (gr. , Mrop
"apr1", Mo1o;; "dizolvare"), citohidroIiz, dogenerare celular prin distrugerea mernbranei sub influena enzi
melor (cytohydrolyse; Zytohydrolyse,
Zelldegeneraton; cytohydrolyse; ci
lohidrolizis, sejtnekrOzis; uKTOriUlpo-

run]

(gr. , tdvll.Ot.;
dhiziune celular (cytokinesis; Zellteilung; rytokinllse; sejtoszt6ds; UKTOKHHCl, .lle.rieune KllCTOJC] -.. cylodieresis
1056 CYTOKLESIS f (gr. , d~ot~ "convocare"), citoclez, inlluenj.a unei
grur e de celule asupra dezvoltrii
altei grupe invecinate [cytoclesis: Zytoklese; cytoklese; citoklezis; UHTO

1055

CYTOKINESIS 1
"micare"),

citocinez,

KJTeJJIC]

1057

1058

1059

1060

1061

CYTOLOGIA 1 (gr. -, ).by~ .,vorbire"), citologie, studiul celull'i [cytology ; Zytologie, Zellenlehre; cytologie; citoiOgia, sejttan; JtHTOaorHII]
CYTOLYMPHA f (gr. -,lat. lympha
"ap de izvor"), citolimt, suc ce
lular; partea de obicei fluid a celulei [cytolymph, cell-sap; Zytolymphe,
Zellsaft; cytolymphe, suc cellulaire;
citolimfa, sejtnedv; IJ,BToJIHM$a, tmeToonn.Jit COIC) -+ enchylema
CYTOLYSINA f (gr. , .OOlo;; "dizolvare"), citolizina, enzim care produce citoliza (cytolysin; Zytolysin;
cytolysine; citolizin; U.HTOnHlHH]
CYTOLYTJCUS (gr. ), citolitic, citoclastic, care cauzeaz lizarea celulei [cytolytic; zytolylisch, zellenzersUirend; cytolytique; citolitikus,
sejtbontO, sejtrombolO; J..IIITOllHTH'IecKHlt] -+ cytocl<UICu.s
CYTOMA n (gr. , OpQ:o;; "totalitale"j-..
ckondrioma

161

CYTULA

1062

CYTOMECHANICA 1 (gr. -, prlt(tvi)


"main"), citomecanica, studiul proprietilor fizice ale celulei [cytomechanics; Zytomeehanik; cytom!!canique: citomek.nika; ~TOMCX&HJRa)
1063 CYTOMICROSOMA n (gr. , IUte~
.,mic", a6ifJ.a ,,corp") -+ mU:rosoma
1064. CYTOMITOMA 1 (gr. -, pi.o~; "fir'',
61!Uc; "totalitate"), citomitom, N:!eaua
filamentelor citoplasmatice [cytomitome; Zytomitom; cytomitome; citomitom; u;IITOMIITOMa]-+ mitoma
1065 CYTOM/XIS f (gr. -, pl~t; "amestecare"), citomixie, amestecul cromatinelor din dou celule ale unui esut
(Gates) (cytomixis; Zytomixie; cytomixie; citomixis; lJ.IITOMHJ:CIIC]
1066

CYTOMORPHOLOGIA f (gr. -, popqn'J


"form", MSyo.:; "vorbire"), citomorrologie, studiul morfologic al celulei
(cytomorphology; Zylomorphologie;
cytomorphologie; sejtmorfoiOga; UHTOMop41onOJ"Hll]

1067

1068

1069

CYTOMORPHOSJS f (gr. -, p6p!pO)(Ju;;


"formare"), clomorfot, ansamblul
mOOifcrilor structurale ale celulei
{cytomorphosis; Zytomorphose, Zeiidifferentierung; cytomorphose; citomorfQz;is j liHTOMOp4KJ3)
CYTOPHYSIOLOGIA f (gr. -, 11100t10
"constituie, natur", l6ro10 "vorbire"),
citofitiologie, studiul fiziologiei celulei [cylophysiology; Zytophysiologie;
cytophysiologie; citofizio!Ogia; UHT09H:mOJioriDI]
CYTOPLASMA n, CYTOPLASTUM
n (gr. -, xMio-Jlll "modelare"), citoplasm, substanta fundamental vie,
fluid sau viscoas, a celulei (fr
nucleu, membran i plastide) (KUtzing 18U) (cytoplasma; Zytoplasma;
cytoplasme; citoplazma, sejtnylka;
I(HTOfi118lMa] -+

protoplasma

1070

1071

CYTORRIIYSIS f (gr. -, ~ "cotat"), citorizl, forma mototollt a


membranei celulare tn cursul plasmolizei (cytorrhysig; Zytorrhyse; cytorrbyse; citorrizis; llHTOPPH3HC]
CYTOSARCA f {gr. -, Gpl;, cm~
"carne"), ctosarc, corpul celule1
fr
nucleu (Scbneider) [cytosarc;
Zytosarka; cytosarque; citoszrka;
"""""'~""]

CYTOSKELETUM n {gr. -, mct:i.Eteia "uscare"), citoschelet, scheletul


celular submicroseopic al mezoplas
mei [cytoskeleton ; Zytoskelett; cyto
squelette; sejtvz; UHTOCECJICT]
1073 CYTOSOMA n (gr. -, milJ.Ia "corp"),
citozom, componenii granulari extranucleari cuprini in membrana nuclear
(Haeckel) (cylosome; Zytosom; cytosome; citoszOma; WITOCOMa]
CYTOSTATICA 1 (gr. -, o-wturiN;
107~
"care oprete"), citostatica, Intirzierea,
oprirea ~terii sau a tnmulirii
celulelor sub infiuena unor substane
chimice [cytostatics; Zytostatik; cytostatique; citost.tika; QllTOCTaTHKa]
1075 CYTOTAXIS t (gr. , W/;110 "ordine")
1072

....,. cytotropiamus

1076 CYTOTHESIS C (gr. -, 9to-lr;; "stabilire"), citotezis, tendina de regenerare a celulei [cytothesis; Zytothesis;
cytothesis; citotezis; QHTOTelHC]
tol;ucOo;
107? CYTOTOXINUM n
"otrvitlr"), citotoxin , toxin care
iizeaz celula [cytotoxin; Zytotoxin;
cytotoxi_ne; citotoxin; li;HTOTOICHH]
1078 CYTOTROPISMUS m (gr. -, tpom)
,,rsucire"), citotropism, tendina de
atracie reciproc a celulelor [cytotropism; Zytotropismus; cytotropisme; citotropizmus;
I(IITOTpoDH3M]
-+ cyrotaxis
10?9 CYTULA 1 (gr. -)....,. cistella

(f. ,

D
t

DACRYOIDEUS. (gr. OKpuov "laerimli", sU101; "asemnare"}, dacrioid, rn forml de lacrim, cu baza
rotund i slab ascuit spre virf
[dacryoid, tear-shaped; trnenhn
'lich, trAnenfOrmig; dacryolde; kOnnycseppszerd; cne30Bif.!J.Rldif] __,. pyri(Or!fl-is
DACTYLJNUS, DACTYLO-, DACLYTOIDEUS, -DACTYLUS (gr.
3Uttro~ "deget", -) {dactylocarpus,
tridactylus) __,. digitato-, digitatus, digi.tiformis
DACTYLORRHJZA- f (gr. -, ~"a
"rdcin"), dactilorizli, ramifiearea r
dcinilor [root-forking; Wurzelgabelung; dactylorrhize; gyOkerelgazs;
KOpHepa'llJenmeaHe]
DAEDALEUS (gr. &:u&W:o~ "sculptat")-+ labyrinthiformis
DASY-, -DASYUS (gr. 8acnX;; "indesuit, plros") ( rbuyanthus, dasyphyllus, dasycarpus, amphidasyus)-. 1.
confertus, densus, 2. pilosus, trkh-

13

DAUCIFORMIS, DAUCOIDES, dauciform, de forma rdcinii de Daucus


carow [carrot-shaped; rtibenformig;
dauciforme; murokszerd; MopxoaoBH.D;llblAJ __,. palaris

16

7 DEBILIS, DEBILI-, debil, slab,


delicat (debilispinus) [weak, feeble,
slender; sehwach, schwchlich; debile,
faible, grele; gyenge, csenevesz;

11

MepHWA)

12

"HIIJ[OBbiA]

fidus, decemfoliatus, decempuru;tatus)


[ten; zebn-; a dix; Uz-; JiecJI.TH-J
dec-, deca-

15 DECIDUUS, deciduu, caduc, clz


tor, nepersistent, care se detaeaz
de J?e un Qrgan (caliciu, frunze, stipela) [deciduQus, falling; abfallend,
abfllig; caduc, tombant; lehti116,

letesHI, leesi5; OIIa.llalO!liHit, :apeMeH


llblll:, OCLIIUIIOJUHftca] __,. caducus

17

(deMndrus, decagonus, dccapetalus)


[ten-; zehn-; a dix; tiz-; .~~ecam-]___,.
decem-

,IJ,exanuotll]

tO

DECALVATUS-+ denudatus

DECANDRUS (gr. ), cu zece stamine [decandrous; zehnmnnig; db:andre; tizhimes, tizporz6s; aecliTHTbi-

14. DECEM-, cu zece, de zece ori (rkcem

DEC-,DECA- (gr.S&Ku.,zece"),cuzece

DECAGY NIA 1 (gr. , 'Y'>vil "femeie"), decaginie, grup de plante eu


zece pistile, dup clasificaia lui
Linne [decagyny; Dekagynie, Zfr.hnweibige; decagynie;
UztermOsOk;

DECANDRIA f (gr. -, vi!P, dvap6.:;


deeandrie, grup de plante
cu zece stamine libere, dup clasifica~ia lui Linn!! [decandria; Dekandrte; decandrie; Uzporz6sQk; .ne"brbat"),

QBJU)IIll]

ena6wA, XHJIWA)

DECAMERUS (gr. -, J,dpo.; "parte"),


decamer, compus din zece pri [decamerous; zehnzhlig, zehngliedrig;
decamere; tizlagU, tizosztahi; JieKa-

DECIPIENS (decipio), indoelnic, nnesigur [doubtful, misleading;


zwelfelhaft, tuschend, 1rUgerisch;
donteux, trompeur; ketOOges, csal6ka,
bizonytalan; o6MaH'IHBb1A] -+ fallaci-

eltor,

nus, fallax, menliens, simulans


DECLINATUS, declinat, cu directie
piezi i apoi curbat in jos (tulpin)
[declinate, bent downward; niedergebogen, abwrtsgeneigt, geneigl., gebeugt; dl!cline, deflOOhi; lehajl6, ferdan Jebajl6; C&'llOHCHHLJil:, H<U<nOHCH

HbiA)

18

DECOLOR, DECOLORATUS, DECOLORUS, decolorat, fr culoare:


care i-a pierdut culoarea natural
[decoloured, discoloured, colourless;
blaB, entfArbt, farhlos; decolore,
incQ)ore; szintelen, szlnehagyott, szinetvesztett; o6ecu.ae'l.eHHitiii, 6ecueeT-

...,aJ

163
19

DEFOLIATUS

DECOMpOSITUs, dublu compus;


repetat compus sau divizat {frunz
intlorescen) [decompound; dop:

peltzusammengesetzt, vielmalszusammengesetzt; dtkompose; ketszer oszszetett, tObbszOr Osszetett; nosTop


HOCJIOlKHblil:, MHoropa3,!1,eJlbllWJl]

20 DECONJUGATIO

separarea

f. deconjugatie,

a cromozomilor
de sftritul pro!azei meiotice [d~onjugation; Dekon
Jngation; decoDJugation dekonjuprematur
lmperechiai inainte

gci6; ,~~;exolfhJOrau.HR]

21

'

DECORATIJlUS, decorativ, ornaII&nta (plante "" ) (decorative; zierhch, z1erend; decoratii; dlszit6; AeKOPaTHBHW.It]

nepeEpCCTm.tlt,

DepetcpecTBO) - crucifo,.".is
30 DBDICATUS, dedicat, IMbinat in
onoarea cuiva (specia Linnaeo dedi
C4ta specie dedicat in onoarea lui
Linnl!) (dedicate; gewidmet; dedie
dllvoul!; ajnlott; nocBIIIQ!mn.rii]
'
31 DEDIFFERENTJATIO f, dedi!erenj.iere, pierderea unor nsuiri caracteristice de ctre unele celule specia
lizate i regresarea lor Intr-un stadiu
mai simplu, In citologie [dedifferentiation; Dedifierenzierung; dedif
ferentiation; dedifferenciiOdS; ,D.C

.llll!)4>epeH1UIPOBXa]

32

DEDUPLICATJO t, dedublare, dublarea unor organe normal singuratice


Un teratologie) [deduplication; Verdoppelung; dMuplfcation, dedoublement; megkettozlide&; YJJ;IIOCBHe]-+
inte1'posiiW

33

DEFECTIVUS, DEFECTUS, detectiv, incomplet, cu lipsuri (organ)


[defective;
mangelhart;
deJectii;
hinyos; ~a. ReCOBeJ>IDeHHidil]

3~

DEFENSIVUS, defensiv, de aprare;


care apr J!lanta de duntori (antitoxine, spini) [defensiva; verteidigend;
defensil; ved/S, '\"MelmezO; o6opoBH-

22 DJ!.CORTIC1TUS, decorticat, desCOJlt [_decorhcated, barkless; entrindet, rmdenlos, hautlos; decortique;


leMntott; 6ecxopwll:]

23

DECORUS,Impodobitor trumos[ador-

ned, adorning; zierend 'schmtlckend


'
embellissant; diszes; ~JQD;Hlollt]
24 DECRESCENS,
DECRESCENTI(decresco), descrescent, care se micoreaz de la baz spre virf (frunze,
lobi, ~amuri)
(decresuntilohatus)
[decreasmg, decreasingly; kleinerwerdend, abnehmend; dkrescent; kiseb
bed6, kissebbed6en-; yMem.maiOIII.K
ii:CH, y6waaiOw;n.lt]

25

26

2?

28

29

DECUMBENS (decumbo), decumbent, la inceput ascendent, apoi culcat la pmlnt i cu virful ridicat
{ramur, tulpin) [decumbent; niederliegend, niedergestreckt; d~com
bant; lefekv-6; JieJKa'IHil:, CTeJUOlli,HJtcR]
DECURRENS,
DECURSIVUS
(decurf'()), decurent, cu baza prelungit pe organul Pe care este inserat
(frunza pe petio) sau pe tulpin)
[decurrent, running down herablaufend, hinablaufend, her~nterlufig
dB<:urrent, dtkursit; lefutO, nyelrefuto;
sz8.rrarut6; utt36eraiOw;nJt]
DECURTATUS ..... abbreviatus
DECURVATUS,
DECURVUS,
curbat tn jos [ curVed down; herahgekrUmmt; courM en bas; legi.irbll!O;
IICKpiiBJieJUtldJt]
DECUSSATJVUS, DECUSSATI-,
DECUSSATUS, decusat, dispus ncruciat n serii la niveluri diferite
(frunze, ramuri, flori) (decussalialter
nus, decussati-oppositus) [decussate,
crossed;
kreuzstndig,
dekussiert,
gekreutzt, kreuzweise-; decusse, croise;
keresztben ll6, kereS"Ztben-;

TCJIJ.H&di:, 3aQtiiTHI>Iil)

35

DEFICIENS (deficW)- absens

36

DEFINITUS, definit, cu cretere


limitat (ramificaia sau axa innorescenei terminate printr-o fioare, tncettnd astfel creterea In lungime)

[definite; begtAnzt, vllllig entWiclr:elt;


datini, limite; korllLtolt n6vekedb30.;

onpe;J;eJie~~RWit, orp8HII'ICBHW1t]

3?

DEFLEXUS, DEFLEXI-, deflect,


reclinat; abrupt curbat n afar sau
in jos {ramur) {deflexicalyx) [deflexed, dellected, abruptly turned
downwards; abgebogen, zurUckge
schlagen, herabgebogen, niedergebogen;
den~chi, recline; legorbiilt, kifeiCgtir
biiit, JehajJQ; DOfHYTLi, . OTOrHyn,Iit,
HarKYTWit]

38

DEFWRATUS, dellorat 1. Cu perioada de Inflorire terminat. 2. Cu polenul deja imprtiat (anter) [deflorate; ausgebliiht, verblllht, abgeblUht ; detleuri, elvoirgzott; OTU:BeT
WRJt]

39

DEFOLIATUS, detoliat 1. Cu frun


ze1e czute. 2. Despuiat de frunze
[detoliate; entblttert; defeuille; JevAltelenitett; o6e3miCTBeHRidA]

...

DEFORMATUS
40 DEFORMATUS, DEFORMIS, defor

mat, fr forma ob~nuitA [deformed,


distorted; verungestaltet, .entstellt,
hi.6Iich; detorme; torz, eltorzult;

.W0PMJiposaHHI.1Jt, HCQECHllbJ.II:]

DEFRONDATIO !, desfrunzire,

cde

rea frunzelor (de!rondation; Laub-

-fall; defrondation;

lombhulls;

.D,e

phyllobolia
DEGENERAT/Of, degenerare, degenefescenl; evoluie regresiV; modi-

tPpoll.llalVIII, nHCTOnaJl) -

42

ficAri structurale defavorabile n


celula sau In esutul plantelor [degeneration; Degeneration, Entartung,
Ausartung, ROckbildung; degenera
tion; degener!Ods, Jeromls, viszszatejl0d6s; .D;ereHCpau:llll,

--:+ rudimentatio

ynpo~eHHe]

43 DEGENERATUS, degenerat [dege

narate; entartet, ausgeartet; degenere; eJtajzott; ,QereHepODaHHWi'l:, Bbl

po$WHACJ1]

44

DEHJSCENS,
DEHI.SCENTUS
(dehisco), dehiscent, care se deschide
spontan (anteJ', fruct, sporogon)
[dehiscent, dehiscing, splitting, ope
nin'; ~ufspringend, Oflnend; d6his, cent; telnyll6, felreped6; paCKpwsaIOIJ:tfi;RJ~, ~WBaiO~RCJI]

45 . DEHISGENTJA 1, dehiscen, modul


de d~hidere la maturitate a anterelor,
fructelor i a sporangilor pentru eliminarea polenului, seminelor i a
sporilor (dehiscence; Dehiszenz, Aufspringen; d6hiscence; felnyils, felpattans, felrepede&, kow.ds; pacKpNBaHHe, pacTpecKHBaHHe)
46 DEJEGTUS, DELAPSUS, czut,
lepAdat (frunze, ramuri) {dejected;
abgefallen; chu, tombe; lehullott;
Olla.BlliH.II:]
47 I!ELEGTUS (-US) m 1. Selecio
nal'tl. 2. Catalog. 3. List [selection,
list; Aul':wahl, Liste; s61ection, catalogue; kivalogats, kata!Ogus; OT6op, nepe'leHI> ]
48 DELE,
DELETE,
DELEATUR
(deleo), de ters, terge; s}mnalarea
anulrii textelor i a figurilor ~ite
din coreeturile tifografic&, adesea
indicat prin semnu conven}ional .,v"
( dole, doleatur; tilge, strewhe aus;
deleatur, soit elface; tOrlild, UirlendO;
49

CTIJPCTh)

DELIGIAE t pl, delicii, desftri,


amuzamente {ca titlu de lucrare,
Linne: Deliciae naturae, 1773) [delights, pleasures; ErgOtzlichketen, Erglltzungen; d6lices; kedvteies, gyongOrkOdtetes; npenecm]

50 DELINEAT/0 -1, schiare, desenare


[delineation, drawing; Entwurf, UmrilJ; d6lin~ation, esquisse; vazols,
lerajzolils; 'tepTClfC, Hlo6pa:ceuBe]
51 DELJNEATUS, schiat, desenat (ad
naturam deli~ala desenat dup natur; tklineavil desenat de) [delineated;
skizzert, gezeichnet; desinn~. esquis
s~; vzolt, rajzolt; o'lep'leHIIWtl:, HapHCOBaHHLIR]
52 DELIQUESGENS (delir;_uesco)" delicvescent, care se lichef1az (plria
unor ciuperci de Coprinus) [deliquescent; verschmelzend, zerflieaend, geschmolzend; dfiliquescent; sz6tfoly0,
o!Vad6; paCll.TlE.I:BaJOIWfACII, TBJOJ.ItllA)
53 DELITESGENS {delitesoo}, ascuns
[hiding; verhorgen, verseckt; cache,
cachant; rejtozo, rejtett; cJCpwsaJOutH.II:cJI] __,. crypto-, occultatus
54 DELTEUS, DELTOJDEUS, DELTA-, DELTO- (gr. <'id.otoEUi~ "triunghiular"), deltoidal, triunghiular
{deltafoliafus, deltodontus, deltoglossu.s)
[deltoid,
triangular;
deltatormig,
dreieckig; deltoide, triangulaire; deltoid, hromszOgii; )1em.TOBII!1Hblit, ,11em
TOBH,Il,Ho-, TPCYCOnbllhlti)
__,. triangulari.8
55 DEMERSALIS, DEMERSUS, submers, scufundat n ap (frunz)
[demersed, suhmersed; untergetaucht,
versenkt; plongC, submerse; almeriilt, vlzalatti; norpyJJCeHilbllf, HO.IIBO.liHblll:] __,. submersus
56 DEMINUTUS, micorat, im~uinat
[diminished; verkleinert, vermmdert;
diminue,
amoindre;
kisehbitott,
cs6kkentett; YMeHhWOHHblflj ..... reducatus
57 DEMISSUS, coborit, aflat jos, aplecat in jos (caulibus demissis cu tulpinile aplecate; in locis demissis in
JOcuri joase) (lowered, drooping; herahhngend, niedrig; baisse, penche;
lehajiO, alacsony; onyiQOHHbiA BHHl,
HHlNeHHDIA)

58 DEMONSTRATJVUS, demonstrativ [demonstrative; beweisend; demonstratii; bemutatO; ,ll;CMOHCTPaTHBHbl.ll:, H8CJUI,!Ulb!Jt]

59 DENDRI-, DENDRO-, DENDROI


DEUS, DENDROMORPHUS (gr.
Uv<'ipov "arbore", t:I<'i~ "asemnare",
I.IOP411'1 "form"), dendroid, de forma
unui arbore (perii ramificai i eta
jai de la Yerbascum
thapsi(017M)
(dendricolru, dendriformis, dendropha
gus) [dendroid, tree-like; bauma.rtig,

..

DEPRESSUS

baumtllrmig, baumhnlich; dendroide,


arborescent ; ra alakli, !ahoz hasonl6;
,lqleBO, )lpeBOBH,lUILIII:] - t arboreus, ar
boriformis
60 DENDROBION n (gr. -, IU~ ,.via
"),
dendrobiont, organism care
triete ~;~e sau tn trunchiul arborilor
( dendrobJOn; Dendrohion ; dendrobionte; dendrobion; Jiellll;po6HoHT)
61 DENDR!JCHRONOLOGIA t (gr. ,
;cp6vot; "timp", MY(o; nVOrbire"),

dendrocronologie, determinarea vrstei arborilor [dendrochronology; Dendrochronologe;


dendrochronologie;
dendrokronol6gia;
:eH.aPoxpoRono-

nlJI]

62

DENDROLOGIA f (gr. -), dendrolo-

gie, studiUl arborilor i a arhutilor

[dendrology; Baumkunde; dendrologie; dendrolOgia, faismerettan; aeRnponorHll)

63

DENIGRANS (denigro)--+ nigrescens, subniger


64 DENITRIFJCANS {denitrilico), denitrificant, care produce denitriticare
(bacterie) [denitriticant; salpeterzerstOrend; d~nitrifiant; denitrifikiO;
.ll:CHHTpll4lHll.HPYIO~Htl:)

65

66

67

68

li9

DENOM/NAT/0 l, denumire (denominatio plantarum numirea plantelor)


[naming; Benennung; dEmomination;
eillCVtlZIJS; HaHMCHoBaHIIC]
DENS m, dinle, inciziuni triunghiulare mici pe marginea unor organe
(caliciu, frunze, petale) [tooth; Zahn;
dcnt; log; 3y6, 3y6eu]
-DE.VS DENTATO-, DENTATUS,
_DENTi-, dinat, dentat, pe marginea
unor organe cu mici inciziuni triunghiulare eouca\'r; i !lScuite . la_ virf
(frunz, petal)
(bukns, (tss1dens,
denWto-r:nnatus, muitirkntatus, dentifer, dentiformis) (dentate, tooll:ed;
gezhn!;
dente; fogas, fogazott,
fogasan-; 3y6~aTbifl, ly6<taTO-] -+odonto-, -odontus
DENSUS, DENS!-, lndesuit., des
( densifJorw;) [ dcnso, thick, densely- ,
dichl, dicht-, dichlslehend; dense,
serre; siirU, sOriin, tom<Hten-; rycTOR, ryCTO-, DJIOTHblil] ____,. t:ompactus,
"pissus, pycnoDEXTICIDUS, denlicid, care l>C
d<'Schide prin din{i (apsulis deutitidis instrw:ta prevJzul cu capsule
dehisc('n!e prin dini, la Cerastium,
Primula)
[dcntiddous;
zahnarlig
aufspri11gend; denticidc; fogazotlan
ft!royiJ6;

:sy6l3TO- BCK)biB3101WICJ1]

70

DENTJCULUS, denti~fi.l, .dihte mic


fin pe marginea unur.'Org~ (denticle; Z!i.hncben; denticule; ti)gacska;
3y6'1Hx]
71 DENUDATUS, denudat, despuiat
(de frunzi, scoarA), degradat (soi)
(denudate, denuded, stripped,- naked,
bare; entbl(iOt, nackt, bloO, kahl;
dt\nude, denutl; csupasz, kopasz,
meztelen; ofulu:eHHbiA, oroJJeHllbiJI]
.... decalpatus
i

DEOPERCULATUS,
deoperculat,
lipsit sau neacoperit de un oper<:ul
( Musci) [deopeiculate; deckellos,
unbedeckelt; dt\opercule; kupaktalan,
fedetlen; 6e3 kpNmeu:a)
73 DEPASTUS, pscut, ros de vite
[ depastous; abgeweidet, abgefrei!Sen;
broutt\; Ielegelt, ler!gott; nOTpaB.Ilell

72

JWJI,

ili

o6I>e.HH~t~ll]

DEPAUPERATUS, srccios, slab


dezvoltat; cu numr redus de piese
componente (ex. infiorescenA cu
puine flori) (depauperate, starved,
scant; verarmt, arm; d~paupere,
appauvri; szegenyes; o6e.ltHeHHWJI,

CKy.IUILIA, He.IJ.opalBRTblA]

75

76

DEPELLENS (depello), tndepr


tind, risipind, aJungind afar (sporii
din asce) [driving away; herauswerfend, hinausstreuend, heraustreihend;
chassant; kisz6rQ; BWTMICHBRIOll!IIJ:i)
DEPENDENS (depemleo), pendent,
[hanging down, drooping;
herahhngend, abMngend; pendant;
lecsUngO, lefUggO; DOBHCJJI,IJt, JIOBHca-

atlrntor

IOIDHti:J

77

DEPERULATJO f, deperulaie, filza


deschiderii mugurilor i a Iepildrii
scvamelor [deperulalion; Deperulation; dt\perulation; deperulct6; ACnepynall,HJJ]

i8

DEPIGMENTAT/0 l, depigmentare,
distrugerea sau latena pigmenilor
(din frunze, flori etc.) [depigmentation; Depigmentation; depigmentation; dcpigmcat<l.ci6; .aeiiHTMeH"raUH!I.]

?9

DEPILATUS, dcpilat, cu piirozilat'ea


la maturitatea unor organe
[depilnte; entbaart ; d6pil6; elsz6rtelenedett; oroneHHLdij

S:J

DEPRESSUS, DEPRESSO-, turtit,


d(' sus (celuHl) (rkpressog.'obosw:) [depresscd, depresse-; niedorgetlriickt, eiugedriickl, p:attgedriickt; dCprime, aplati; Osszenyomott,
Ja;:us; nplt.olnDJJeHHLifl, CDJIIOILI.BHHblli]

czut

~'omprimat

188

DERASUS
81

82

DERASUS, ters, ras (prozitate)


{rubbedl abrasiert; rase, racM, ralisst\;
led6rzso 6dOtt; CTJ~Uemu.tl!:]
DERMATOCALYPTROGE"NUM

{gr. M~. &tppaw' "piele", K(l.i)Jttpu


"capac", ysvvW:o "a nate"),, derm~
tocaliptrogen, esutul mer1stematw
formtnd caliptra i stratul pilifer
al rdcinii [dermatocalyptrogen; Dermatokalyptrogen; dermatocalyptrogi!J.
ne; dermatokaliptrogt\n, dermatoka1iptrogt\n ; ~TOKaJIIlDTporeH1
.

9o2

93

94

83

DERMATOCYSTJS, .JDJS f {gr. ,


~sac"), dermatocist, peri umnati
pe sporofor (AgaricWJ) [dermatocyst;
Dermatozyste; dermatocyste; derma
tociszt ; ,llepMaTOUIICT1

8~

DERMATOGBNUM n (gr. -, "f&Vvcn


"a nate"), dermatogen, tesut meristematc dnd natere epidermei pri
mare [dermatogen; Hautbildungsgewebe, Oberhautstoff; dermatogene;
bOrszOV'etkt\pz6; ~MaTOreH]

115

DERMATOPLASMA n (gr.- 11Mapa


"modelare"), dermatoplasm, protoplasma vie flclnd parte din membrana
celular (Wiesner)
[dermatoplasm;
Dermatoplasma; dermatoplasme; sejtfalplazma: li&PMaToDJJa3Ma]

DERMATOPLASTUM n (gr. ,
"modelat"), dermatoplast,
citoplasm i nucleu, Inconjurata de
o membran solid, formind un aparat
vegetativ (Saccharomyus) (Wiesner)
[ dermatoplast; Dermatoplast; der
ffill.top}aste ;dermatopJsztisz; ,!I,epM8.TO
""""']
87 DERMATOSOMA n (gr. , o<llpu
,.corp"), dermatozom, particul con
sttuent a membranei celulare (dermatosome; Dermatosom; dermatoso
me; dermatoszOma; aepMa"JOOOMa]
11&

91

w~

95

96

DESCRIPTIVUS, descriptiv {bota..... ) (descriptive; bescbreibend


d~ptif j leir{l; OlliiCaTeJibRhiA1*
'
DESERTICOLUS (COLA 1) - tes
quico!us
DESJCCATIO f, uscare {desiccation,
drying; Austrocknung; desiccation,
dt\Ssi!chement; kiszrtts, kiszrads;
cymKa, BbiCYIIIHBaHHe)
DESIGNATUS, desemnat, indicat
(holotipul indicat de autor} !desig
nate; bezeichnet; indiqut\; kijel61t;
o6o3Ba'Kl1111WA]
DESILIENS (desilio), desilient, care
sare a!ar (seminele din capsul)
[springing out; aufspringend, berab
springend; sautant en dehors; kiugrO, kipattan6; OTaraDIBalOW:RAcll)
DESINENS (desino), terminat, care
se sfrete (nervis prope laminae
marginem desinentibus cu nervuri
care se termin aproape de marginea
laminei) [ending, ceasing; endend;
se terminant; V't\gz6d6; npeKpaw:aK>
nic

""'""'l

DESINENTIA t, desinen 1. Ter


minaie (a lrunzelor, nerv11rilor). 2.
Sufix adugat la rdcina unui
nume de taxon indicind genul gramat.ical al acestuia (Fagus silvatic-a),
sau gradul categoriei sistematice
(Fag-aceas, Lycopodi-ales) {ending;
Endung; dilsinence; V'CgzOdes; OKOH
'laHHe]
98 DESM-, DESMJCUS, DESMO-,
DESMUS, DESMATUS,
DES
MODUS (gr.lioo")l.'i\ "legtur, fascicul"), fasciculat ( desmanthus, desmo
uplialus, atactodesmicus, cyclodesnuu)
[fascicled, tufty; biindelig, bUschel-;
fascicule, bouppe; nyalbos; JJY'IKo97

DaT.bllt, ny'IKOBaTo-, XOXJia.Tblft]

1, descenden,
coborire prin generaii succesive dintr-un strmo comun [descendence; Abstammung, Descendenz;
descendance; leszrmazils; npoBc-

DESMOCHONDRIA n pl (gr. ,
:x;OYapo; "corp mic") - mierosoma
100 DESMOCHORES m pl (gr . , :x;ropbn
"a se rsplndi"), desmoc(h)ore, plante
zooc(h)ore care se propag cu ajutorul
seminelor spinoase sau a unor apendici ascuit [desmochores; Desmochoren; desmochores; dezmochorc{IVCnyek; ll.C3MOXOPJ>I9]
101 DESMOGENUM n {gr. , ")'SVVU<< "a
se nate") - procambium

90 DESCRIPTIO 1, descriere, circum


scrierea detaliat a unui organ sau a
unui taxon ( description; Beschreibung;
dllscription; leirs; oDHcaaHe]

102 DESMOLYSIS 1 (gr. , ).~ .,dizol


V'are"), desmoli'l., ruptura legturii
dintre diferitele elemente ale unei
molecule simple, mai ales pe calea
oxidaiei {tn citologie) [desmolysis;

88

DESCENDENS (duundo), descendent, care coboar (ramuri, sev)


[descending; absteigend, hinabsteigend; descendant; leszllll6, lemenO;
HHCXO.!I;liiWIJl, npoBCXO.!I;llllUllt)

89 DBSCENDENTJA
filiaie;

:XOI,II;eRilC]

99

,.,

DJACHENA
Desmolyse;

.llecMOnH3]

103

desmolyse;

dezmolizis;

DESMOPLANCTON n {gr. , 'tl).ay.


"rtcitor"),
desmoplancton,
plancton reunit in form de benzi sau
panglici (Forel} [desmoplankton; Desmoplankton ; desmoplancton; dezmoplankton j ACCMOilnaHKTOH]
104 DESQUAMATUS, descvamat, lipsit de scvame (scaleless; scbuppenlos;
sans ecailles; pikkelytelen; JIIIWeH
K't&;

H&dt

105

'tewyn]

DESTITUTUS, lipsit, despuiat de


(corol, SC\"ame) [destituted, depriV'ed, wanting; beraubt, entbiOBt,
entbehrend; deprive, manquant; hiny
z6, megfosztott; JJIIDJellllwit]-+ orbol~

106

DESTRUC1'JJ!US, DESTRUENS,
destructiv (metabolism, parazit) 1de-

structive, destroying; zerstorend, ab-

107
108

109

110
111

112

113

114

bauend, verderblich; destructif, detruant; homlaszt6, rombo!O; .n_eCTpyKTHBHLIA, pa1pyma10mHR)


DESUM v., a lipsi (pili desunt perii
lipsesc) [to fail; fehlen; manquer;
hinyozni; ue)l,OCTaBan.J
DESYNAPSIS r (gr.
tit- "nu",
ouvaqni "unire"), desinapsis, separarea
prematur a cromozomilor omologi
dup imperechiere (In meioz) [desynapsis; Desynapsis; desynapsis; deszinapszis; .ll.:HHanCHc]
DESYNDESIS f (gr. -, 0'6voo1,;
"unire")_,. desynapsis
DETECTUS _,. 11udus
DETERMINATIO f, determinare,
identificarea tiinific a plantelor
pentru a fi clasate In sistem [determination; Bestimmen, Bestimmung;
determination; meghatrozs; onpeJIMeHHe] -idenlificatio
DETERM/NAVIT v (determino),
a fost determinat de (urmat de numele botanistului care a determinat
planta) [determinated by; beslimmt
durch; determin!\ par; meghatrozta;
onpe)l,eJIHJI]
DETONSUS tuns [shorn; geschoren;
tondu; lenyirt; o6cTpHlKeHHhlit]
DETRITUS [-US) m, detrit, material rezultat din sfrlmarea rocilor,
coninind i particule organice [detritus; Detritus; detritus; detritusz;
,I,CTpBT)

tl5 DEUSTUS, ars, pirlit, de culoarea


iVi urii [burned, scorched; angebrannl,

brandfarbig; bn\Je, roussi; perzselt


stinil; o6ymenHYR]
116 DEUTERXAMIA f (gr. 8!;{rtspo,;
"secundar", 'Y~ "cstorie"), deuterogamie, fuziune nuclear special
posterioar actului sexual, la .Cryptogamae (Groom) [deuterogamy; Deuterogamie; deuterogamie; deuterogmia; AeyreporaMIIII]
1t";' DEUTERJPLASMA n, DEUTOPLASMA n (gr. -, KAir.GJ.Ul "modelare"), deutoplasm, incluziuni citoplasmatice inerte (pigmenti, substane grase etc.) (Vari :Seneden)
[deuteroplasma; Deutoplasma; deutoplasme; deutoplzma; ,IJ.cyronna3Ma]
...... paraplasma
118 DEUTERaTOKIA f (gr. -, tOI:Q!O
"natere")_,. amphitolt.ia
119 DEUTOGENOTYPICUS {gr. -, yfvot;;
"urma", tfuro,; "model") _,. isogeneticu.

120

DEUTOSPOROPHYTON n (gr. -,

cnropil

"smln",

tetl'aporophyron

cput6v

"plant")_,.

DEUTOXYLEMA n (gr. -, l;i>Aov


"lemn") __,_ metaxylema
122 DEJIIATIO f-+ aberratio
123 DEXJOSTYLUS (gr. &1;.~ "spre
dreapta", ottiO,; ,.coloan"), dexiostil, cu stilele curbate spre dreapta
[dexiostylous; rechtsgritfelig; d6xiostyle; jobbrahaj!O bibesziU; }J.etc

121

CJIOCTH!IhHJ,di)

DEXIOTRIJPJCUS,
DEXIOTROPUS {gr. -, 1:po~ "rsucire") _,. drxtrogyrus
125

DEXTROGYRUS (lat. dexter "spre


dreapta", p;r. yup6ro "a se curba"),
DEXTROROTATOR/US,
DEXTRORSUM-VOLVBILIS, curbat de
la stinga spre dreapta (ctrcel, tulpin.)
(dextrogyrous; rechtswindeud, rechstsgedreht; courbe a droit; jobbracsavarod6, jobblele gOrbUI6; npuoH30fHYThlit]

126 Dl- (gr. Oi,; "a

dou ori") (diacanthfUJ,


dianthus, dicarpu, dicoccu, diphyllus)-+ bi-, bis-, dis~;o-

127

DIA- {gr. Oilt "prin, de-a lungul"),


prin ( diacentrus, diacyticfUJ) [through;
durch; par; t-; 'lepe3]
DIACHAENA 1, DIACHAENIUM
n (gr. Oi,; .,de dou ori", a .nu",
:xcrlVfO "a se deschide"), diachen,
fruct compus din dou!i. achene (Um-

188

DIACHRJJNUS

129

UO
131

132

133

belli(uae) [diachenium; Doppelachene,


Zwillingachene; diakbne; ikerkaszat,
kettoskaszat; ,llllyCCMIIIIICa)
DIACHRONUS {gr. 3tll "prin'', xpO
~ "timp"), diacron, care se petrece
In timpuri diferite (diachronous;
verschiedenzeitig; diachrone; kiilOmI>OW idejd; pa3HOBpeMeHBid.ll.]
DIACHYMA n {gr. -, xopU ,.acumulare")-+mesophyllum
DIADELPHICUS, DIADELPHUS
(gr. 3i~ ,,de dou ori", ~
.,Crate"), diadelf, reunit tn dou fascicule {staminele la Fumaria, Phseo
lua) [diadelphian, diadelphous; zweibrO.derig; diadelpbe; kelfalk.s; ,IIBY6
paTCTseHHwA)
DIADROMUS (gr. ~1U "prin", 8p0~ "fugll."), diadrom, in form de
evantai (nervaia frunzelor de Gnltgo)
[ diadromous, fan-sbaped; fcherlu
fig; diadrome, en eva.ntail; legyez6szerden szettutO; AJia.apoMliWil:, seepoo6p113H&dl:]

138

'"""']

...

DIAGEOTROPISMUS m {gr. , Yl'l


tllO'til "rsucire"), diageotropism, geotropism cu tendina unor
prti de organe de a lua poziia de
unghi drept fa de direcia gravitii
[diageotropism; Diageotropismus; diageotropisme; diageotropizmus; .Q.II8.
.,pmtnt",

reoTpoiiii:w]

-+ t6diatropUJm~a

t3~

DIAGNOSIS t {gr. -, ')'Vd)G~ .,cunoa


tere"), diagnoz, descrierea tiinific
concis numai a principalelor caractere ale taxonului [diagnosis; Diagnose, Beurteilung; diagnose; diagn6zis, jellegezes; ,!lKaJ'HOO]

135

DIAGONALIS {gr. 8l "In curmezi",


(plan -::!)
[diagonal; diagonal; diagonal; diagonlis, t16s, ferde; !lllaroHam.HwJ:i]

136

(gr. 800ypa).l!la
reprezentarea
schematic In proiecie orizontal a
pieselor unui organ (de ex. la floare,
inflorescen)
[diagram; Diagramm,
Scbaubild, GrundriJJ; diagramme, vet\ileti k!lplet, diagram, alaprajz; AU.-

yr.:ivla "unghi"), diagonal

DIAGRAMMA

,,schem"),

"'

diagram,

DIAHELJOTROPISMUS m (gr. 01ir.


"In curmezi", fa).to!O .,soare", tJ'O!(il
"rsucire"), diaheliotropism, tendinta
unor organe de a lua poziia de unghi
drept fa\ de r~zele de luminA [diahel~otropi,Sm; D~aheliotropismus; diabehotrop!sme; d!aMJiotropizmus; .lUl&
remtoTpOnB3M] -+ paraphoWiropWmus

DIALY- {gr. 8t.a6al "a se separa")


separat, neconcrescut (dialycarpella~
,,., dialypetalus, dlalysepalus, dWlySUmoneus) (sepuately-, distinCtJy- &e
trennt-, frei; separe, libre entre ~ux
szabad-; pa:JAenldiO]-+ chori, cJwrW~
to, eleutMro, dWcretus, dUijunctus
DIA.LYDESMIA r (gr. , 8~ legtur"), dialidesmie, separarea ~te
Iului In lascicule independente In
tulpina unor Mon.ocotyleckma~ [dialydesmy; Dialydesmie; dialydesmie
dialidezmia; .ltii~C3MKJ!]
'
DIALYSIS f (gr.), dializ, separarea organelor normal concrescute
[dialysis; DialyBe, Trennung; dialyse
diallzis; .D.Hanlll] -+ adesmia
'
DIALYSTELIA. t {gr. -, an'l).tl coloan") ...... dialytksmia
"
DIAMESOGAMIA. t {gr. Otd prin"
~ao~; "mijloc", yO.J.IOIO "csi~rie")'
diamezogamie, lertilizare prin lnter~
mediul unui agent extern (aP, v1nt
animale) {diamesogamy; Diameso~a~
mie; diamesogamie; diamezogHua;
,!OtaMe30C!lMRll]

DIANDRUS {gr. 81- "doi", dVT)p


dv8p~ "brbat"), diandric, cu dou
stamine {floare) [diandrous, diandrian
zweimnnig, doppelmimig; diandre;
kethimes, ketporz6s; JJ,Ii)'TLl'IIIHO'IH&Iil]
DIAPHANUS {gr. 8W "prin", qlfl{vm
"a vedea") -+ translucidus
DJAPHERIA 1 (gr. , .,tpw "a duce")
diaferie, concreterea total a dou
organe (ex. calicii) obinuit separate
(Morren) [diaphery; Diapberie diapberie; diater1a; JlKacf,lepllll)
'
DIAPHOTOTR.,OP_fSMUS m (gr. -,
, tpom'l "curbare")
- dia/uliolropUJmus
DIA.PHRAGMA n (gr. , ~ppdypa fn.
grAdire"), diafragm, peretele tr;nsversal care separ o cavitate In dou
pll.ri (la nodurile de Gramineae Equisetum) [diaphragm; ~uerwand,' Quer
baut, Zwerchfell; d1aphragme; harntfal, rekeszt6Mrtya, belrekeszt~k;
.lllla4lparMa, neperopOJJ.Ka]
DIAPHYSIS 1 {gr. , .Um
formaie"), diafiz, proliferarea ceniral
cptlw;;, qN!bto; "lumm

rpaMMa]*

'137

DIAKINESIS f (gr. Oui "prin" dVTJ"micare"), diacinez, ~tadiul


urmtor profazei meiotice, cu for
marea definitiv a cromozomilor ingemnai {Haecker) [diakinesis Diakioese; diakinese; diakinezis;' .D.Ka-

cn!O

"'

DJCHASIUM

169

a norilor, trunzeJor sau a inrloresteratologie[diaphysis; Durehwaehsung; diapbyse; tnoves; )(Ra4Ja:t] - prolifica.tW

-cenei, In

160 DIATRETUS (gr.


161

150 DIARCHICUS (gr. St "doi", PXil

"Inceput"), diarh, p~vzut cu doul

fascicule de xilem l dou de floem


{stelul rdcinii un_or Cr!fcif~rfl!) [di-_
arcb; dia.reh, zwelStrabhg; d1arche,
diarcb, ket.sugarli; ,llHapXHLIIi, .neyJJY'IHCTI>Ill)

151

DIARIUM n, diariu, rnsemnri_ zilnice [diary, day-book; Tagebuch; JOur


ual; UtinaplO; ,aHeBHillt']

152

DIASCHISTICUS (gr, Std "trans.


versa!", crxu:rtO!ii "despicat"/ diaschis-

tic divizat transversal cromozom)


[ di~istic; diaschistisch, quergeteilt;
diaschistique; harntoszt6d.st\; JJ:HaCXHC111'1CCDIA]

(gr. 8~ _.,rupsepararea pnn rupElre s'au gituire' ~ nuc_leilor In a~i


toz ('W;asielewslti)_ (dt~pase; Dtaspase; dtaspase; dtaspz1s; Jni&Caa3]
151i DIASPORA f (gr. li1&; "prin", cnropd
procreare") d1aspor, organ de pr<l
Pagare In 8-eneral (butai, semin~,
spori) [diaspora; Diaspora, VerbreJ.
t.unpeinheit; diaspora; diaspOra, szaportOszerv; ,ttHacnopa]
155 DIASTASIS ! (gr. !ulat~ "ru.pere"), diastaz, fe~ment af!IHOlitic
[diastase; Diastase; dtastase; dtasztaz;

153

DIASPASJS
tur")

diaspaz

,11.KacTa3]

156

DIASTER m (gr. 3t- .. ~o.i". ~~P


"stea"), diaster, faz a d~ytzmnu ~
riocinetice ctnd cro~ozomu se aprOJ?l8
de polii fusului, diSp~mtndu-se. rad iar
[diaster; Diastru:; dtaster; d1szter,
kett6s-csillagstdiUm; Jnl!lCTep]
15i DIASTOLE f (gr. 3taawJ..i) _,.tnde
prtare"), diastol, !aza de. dtlat~
in micarea vacuolet pulsatii~ [dta
stole; Diastole, Ausdehnun~; d1astole;
diasztole-llapot; .o.BaCTona]
Hi8 DIASTROPITE t (gr.3taatpoqn'! ,,dis.
Jocare"), diastrol, dispoziia crom~to
rorilor in dou irupe separate, ortentate in direcia ~au Il!- partea op11;sl
izwrului de Jumm (d1astrophe; Dlastrophe, Vor-RUcklage; diastrophe;
diasztrOI-helyzet,
eli.l-h.tulfekves ;
lll!acTpocjle]

159

DIATMESIS l (gr.3ui"prin",tJ.rf'iat~
tiere")
diatmezll., simpla divi
~are In 'dou a nucleilor fiice, In
meioz (WasieleWsk!) [diat_mesis; Diatmr:se; diatmesis; d1atmeziS; LQ~aTMe3)

31U'fPTt~

"gu

rile") - perforotWJ
DIATROPISMUS m (gr. 81U ,.transversal", tPom'l .,rsucire"), diatropism,
tropism de ~zare tran&versall pe
izvorul de excitaie [diatropism; Dta
tropismus; diatr<lpisme; diatropizmus;
,!Oia'lp0JUI3M]

(gr. 8uhi)QJI{Ko "a


- perforatus
163 DIB/OSIS t (gr. lil- .,doi", Jlf~
.,via~"), dibioz, convieuirea epibiotuiUJ i a hipobiotului (ex. a altoiului
i portaltoiului) [dibiose; Dibiose; dibiose; dibiOzis; .o.R6Jto3]
16. DIBOTRYS f (gr. , Jl&t~ "eiof'o
chin"), dib.otris, inflorescen botritic cu axele laterale din nou rami~
ficate botritic [dibotrys; Dibotrys;
dibotrys; dibotrisz; ,ttH6oTpBc]
165 DICARYOBJON n (gr. -, dpuov
,,nuc.",-), dicariobiont, organism cu
a:paratul WS!'taliv format din celule
bmucleate ( Buidiomqcetes) [dicaryobion; Dikaryobiont; d1caryobionte; di-

162 DIATRYPUS
guri")

kariobion; ,IJ.HKapHo6B:oBT)

166 DICARYOCYTIS, -ID!St (gr. -, JC~


,.cutie"), dicariocit, celul. binucleat
(Moreau) [dicaryocyte; Dikaryozyt;
dicaryocyte; dikariocita; ~~]
167 DICARYON n (gr. ), dicarlon, celul cu cite doi nuclei bapJoizi, la
reproducerea unor Acomycetes (Maire)
[dicaryon~ Dikaryon; dicaryon, dikarion, magpllros llapot; .IUfiapaoH]
168 DICARYOPHAS/8 1 {gr. --, .0~
"Iad."), dicariolazA, conjugarea perechilor de nuclei fr fuzionarea lor,
la reproducerea unor ciuperci (dica
eyophase; Dikaryopbase; dicary-opha
se; dikariol.zis; ,!l1Ucapa0ij)a38.] - dihaplophasis

"'

"'

DICENTR/CUS (gr. -, dvtpoV .,centru"), dicentric, cu dou centromere


(cr<lmozom) [dicentric; dizentrisch; dicentrique; dicentrikus; ~QCHtpH'Iec
JBlt) - dkinttWus
DICHASIUM n (gr. , zUalco.:l "a
csca"), dicaziu, cim dicazJal, Cim
bipar; tip de inflorescen c1moas
eu dihotomie fals, la care de sub
floarea terminal a axului principal
pornesc dou ramuri secundare opuse,
acestea ramifictndu-se din nou (Caryophyllaceru) [dichasium, dichasial
cyme; Dichasium, zweigabelige Trllj{dolde; dichasium, c;yme bipare; dJchzium, bogerny6, kettos bogvirg
&a, lerny6; )ll!Xll311J:i:]

''

170

DICHLAMYDEUS
i71

DICHLAMYDEUS (gr. , xM~b;


"manta"), diclamideu, difereniat in

douA.

lnVeliuri

florale (caJiciu

ca--

roiA) [dicblamydeous; dichlamydeisch,


tweibliitenhOllig, zweihiillig, doppelthfillig; dichlamyde, dipl!rianthl.l; ketvirgt.akarOs j

t72

173

171"

175

176

- dploehlamydeus
DICHA-, DICHO (gr. Olxa, Otxo.,tn doi"), in doi, cu doi (dickoblasticus,
tlichqpetaliUJ,
dichotrophus)
(two- _;
zwei; bi-; ket-; !lBY]
l)JCHOGAMIA f (gr. , ."U~ "cls
torie"), dioogamie, maturizare In timpuri diferite a anterelor i a stigmatelor unei flori (Geranium, Luzula)
{Sprengel) [dichogamy; Dichopmie,
Wechselbefruchtung; dichogam1e; dichogmia, ivari kii1Gn6rettseg; ,IIIIXO
TIIMIU:] - tuJyrwhronogonismus
DICHOPODIUM n ~- -, :rt6S10v ,.pieioru"), dico~;~odiu, s1stem de ramificaie dihotom1c1l a axei infiorescenei
In clte douA pArti [dichopodium; Di
chopodium; dichopodium; dichopOdium ; nx;ODO,ABA)
DICHOTOMIA f (gr, -, 'fo~'il ..t1liere"),
dicotomie, mod de ramificare a unui
organ axial (rA.d.cinil., tulpin., ramuri,
peduncul) prin bifurcare sau prin di'rizare repetat ln cite dou. p1lrti
[dichotomy; Dichotomia, gabelige Vcrzweigung, wiederholte Gabelteilung,
Zweiteilung; dichotomia; dichotOmia,
vill& elgaz{lds j AftXO'IOMBll, AIIXOTO.
Mll'lecJ:OC :8C'lBJieHHe]
DICHOTOMUS (gr. ), dicotomic, bifurcat sau repetat divizat tn cite dou
pri [dichotomotlB, forked; dichotom, gabelig, gegabelt, zweigabelig,
wiederholt-gabefig; dicholome, fourchu; dichotOmikus, vills, ketgU, kt\toa~:tatt\;

180

,llllyOKOliOI.IBeTHIUI:OBi>Ii\)

.IUIXOToMII'Iecmtt.

181
182
183

184
185

186

187

BJIJII,'Ia

dicrano-, hifurca!us
177 DICHOTYPIA f (gr. -, ~ .,model"! dicotipie, aparitia unor organe
omo o~e de tip diferit la aceeai
plant. (ex. hibri~:i cu flori deosebite)
[ dichotypy; Dichotypie; dichotypie;
dichotipia; AIIXOtliDKa]
171 DICHRO-, DICHROUS, DICHllOMATUS (gr. &!.- ,.doi", xp:&; "culoare". xp&Jl(l "culoare"), cu dou
culori {dicllroMuhus) {bicolour; zweifarb-, zweifarbig; bicolore; k6tszln6;
.I.B)'XUBeTIIIoll] hicolor
17! DICLJNICUS, DICLINUS (gr. -,
d.iV11 .,pat"), diclinic, unisexnat; cu
flori mueule i femeie pe indi"fizj
deosebii (la unele GyMnespii'MUJ
n.dl:] -

188

[ diclinous, unisexual; dik.lin, eingeschlechtlich, zweibettig, getrenntgeschechtlich; dicline, unisexue; egyivarU; pa3Jl.CJihHODOJlblA, pa3Hononb1A)
DICOTYLEDONEUS, DICOTYLEUS (gr. -, t:onlA.IllkbV "cavitate_"), dicotiledonat, prevzut cu douil cotiledoane [dicotyledonous; dikotyledonisch, zweisamenlappig, zweikeimbltt
rig; dicotyledone; ketsztkii; ~y,IIOJlh
HbiJt, ',o;ayceMCHOllOJJbHbiA] -+ isobriatus
DICRANO- (gr. 8!t:pa~ "furcat")
(dicranolrichus, dicranoplwrus) - diclwtomus, furcatus
DICTYO, -DICTYUS (gr. &itcwov
,.reea, plas") ( dictyocarpus, callidiNyus) -+ reticulato
DICTYODllOMUS (gr. -, ~ot;
"fug"), dictiodrom, care se intinde
In form1l de reea (nervura la Salix
nticulata) {dictyodromous; nehlu
fig; dictyodrome; hl6s, hl6szer11en
lefut6; cenan.dt, ceT'IaTO 6e;tan.rlt] reticulatus
DICTYOPHORUS (gr. -, qoptco "a
purta") - reliculat!U
DICTYOSPORA f (gr. , cmop{r. "s
mln\11."), dictiospor, spor cu suprafaa
aparent reticulat (Fungi, Liclrenes)
[dictyospore; Diktyospore; dictyospore; diktiosp6ra; ABXTHOCnopaJ
DICTYOSTELE f (gr. , mi!lll "coloQll"), dictiostel, stel reticulat sau
sitonoetel Intrerupt n direcii radiare
[dietyostele; Diktyostele; dictyostele;
diktiosztele ; ,lliiiCTJlOC'Tea]
DlCYCLICUS, DICYCLUS (gr. llt,.doi", Ki11t:OI;; ,.cere"), dicielic 1. Dispus In douA verticile (tloare). 2. Bisanual (plant) [dicyclic, tWowhorled,
biennial i dizykliscb, zweiwirtelig, ~:wei
jhrig; aicyclique, bisannuel; ketorva,
k.etkOrOs, keteves, kl!ltnyri; ~YUWK

JIR'!Hldll:, ABYneTIUlJ:I:]
DICYMA n (gr. -, 1<:0~ .,val"), di-

cim, cim compus; inflorescen cimoasA cu axele laterale de ordinul 1


din nou cimos ramiticate (Sambucus
nigra) [dicyme; zusammengesetzte
Tiugdolde; dicyme; Osszetett bogcrny6; ABYDOJIY30BTHK]
U19 DIDIPWIDEUS (gr. -, Oui:Mo~
,.dublu", st8ot; .,asemnare"), didiploid, cu numr dublu de cromozomi
diploizi In celulele somatice ale ambilor prini (organism ::::::) (Litardim)
[d:id1ploid; didiploid; didiplotde; didiploid; lPI.QIIJIJIOll,!l,llloiA] - ampltidi-

JJJ.itkus

171

DIGITATO

190

191

DIDROMUS
(gr, -, SpOpoc; "fug),
didrom, rsucit de dou ori (doublytwsted; zweimalf{edreht; bicontourne;
ket.szer csavaro.:fott; ~11:]

DJDYM-, DIDYMO-,

DIDYMUS

fgr. SiOu~ "dublu"), tngem1i.nat


1. Dublu. 2. Reunite ctte dou sau
divizate In dou pri (antere, fructe,
"flori) (didymm.tS, didymosporos, dd1f

mostachyU9) (didymoua, geminate, m


pairs, two-twice-; verdoppelt, gezweit,

zwillingsartig, doppel-; gemine, dedoubte; iker-, klltt6s, patos, ket-;


.II.BOli'laTbJI, JlBY}-+ seminatus
192 DIDYMANTHJA f (gr. -, "liv6ol;
"floare"), didimantie, apariia a dou

flori separate pe un peduncul obinuit


unillor [didymanthy; Didymanthie;
didymanthie; didimntia; ~aHTBII]
193 DJDYMOCARPUS (gr. -, mpn:~
"fruct"), didimocarpic, cu fructe duble
i sudate (Galium) [didymocarpous;

doppelrriichtig; didymoearpe; ikerterm~; ,zu~ynnoJtH~>IR)

t9(!

DIDYMOSPORA f (gJ'. , cnrop.


"sminli"), didimospor, spor biceluJar [ddymospore; D1dymospore, zwei
zellige Spore; ddymospore, spore bicel
lulaire; didiniosp6ra, k6tsejtii sp6ra;
AJI)lHMocnopa]- dimerospo1'4

DJDYNAMIA f (gr. 8L ,.doi", 8il


VUJI110 "putere"), didinamie. 1. Heterostilie cu dou stamine mai lungi i
dou mai scurte (numeroase Labiatae ).
2. Clas. In sistemul lui Linne [didy
namia; Didynamie; didynamie; didinmia, ketr6porz6sok; ~]
t96 DIDYNAMICUS,
DIDYNAMUS
(gr -), didinam 1. Bivalent. 2. Cu
dou stamine mai lungi i dou. mai
scurte (floare) [didynamous; didyna
misch, zweimchtig, doppelmchtig;
didyname; didinm, ketf6porz0s;

t95

AB}'Cll1D>HWil)

DIENTOMOPHILIA t gr. -, lVlo


)101; "insect", ItCD ,.a 1ubi"), dientomofilie, lnsuirea unor plante la
care unele flori sint polenizate prin
anumite insecte, iar altele prin a1te
insecte (Iris pseudw:orWI) [diento
mophily; Dientomopbilie; dientomo. ptilie; dientomofllia: AH3BTOM~]
198 DIERESILIS t (gr. Sunpt<,l .,a
divide") - carcerulus
19{) DIFFERENTIALIS, diferenfial, distinctiV' 1. Care servete ~entru separarea unitilor taxonom1ce (caractere). 2. Care se tntllnete numai in
anumite asociaii, fr s le fie carac
teristice (specii) [differential; diffe

197

renzial, unterscheidend; difl6rentiel;


difterencilis,
megkfi!Ombllzteta;

Jtii4MI!epeait118JI1>HWI, pa:lllii'IHitlil]

200

DIFFERENTIATIO 1, difereniere,
separ.are 1. Specla1izarea celulelor
embri~nare sa~ ale esuturilor pentru
anumate funcii, In cursul dezvoltrii.
2. Scindarea unor uniti sistematice
In cursul filogeniei {differentiation;
Dirterenzierung, Sonderung; differenciation; elktilllntiMs, SltUvlasztOdU,
tagol6ds; -~l{IU]
201 DIFFERT v (diff~ro), difer, se deosebete de (a typo differt difer de
tiP. prin) [differs; unterscheidet sich;
d1ff6re de; ktilllmbiJzit; oTUOJMeTCS OT]
202 DIFFORMIS, diform, fr o form.
determinat sau av1nd o form neobinuit [delormed, shapeless; ungestaltig, gestalU08; difforme; alakta~
lan, formtlan; HCO.Illlopo.IUlWif, .,.,.
BopoAHhiA] - "agi(ormis
203 DIFFUSUS, difuz, mprtiat, nere
gulat etalat In toate direciile (ramuri, tulpini) [diffuse, widetr. spread
ing; au~bteitet, weitschweitig, zer
streut; diffuse, Eital6; diffuz, szetszOrt,
sztomiO, szt.IIO; ,qa41~3Blol11:, pac

......",.,.]
DIFISSUS- bifi.dus
205 DIFLORIGERUS- biflonu
206 DIGAMETICUS (gr. lh~ "doi", 7
Jlf"rll!O ,.so"), diga!DEitic, care posed
ambele tipuri de gamei, masculi i
femeii [dlgametic; digametisch; digamE!tique; digametikus; A&raMeTB'Iet

20i

207
208
209
210
211

"""l

DIGAMUS (gr. , Yl'4to!O ,.cstorie")


- bisea:uatil
DIGENESIS f ( gr. -, ~
"natere") - alttrnatio gtMrationum.
DIGENETICUS, DIGENU8 (gr. )
- bis~:tiUJlis
DIGENIA f (gr. -)-+ amphi.gonia
DIGESTIYUS, digestiV', care dige
reaz (catot ...... , la virful radicelei,
glarultl- la plantele earnivore) (digestive; verdauend; digestit; emE!sz~
tli j DRn{eapBTCJDollltl.lt)

2t2

'"

DIGITALIS, Jigital, de lungimea


unui deget (cea 7-8 cm) (fin~r
Jenght; fingerlang; a longueur d un
doigt; ujjhosszU; JI,JUIBol. oaneu:}
DIGITATO-, D/G/TATUS, digital,
cu organe omoloage dispuse In evan
tai, ca degetele miinii (foliolele frunzei de Auculus, Lupinus) [digitale,

172

DIGJTATO- COMPOSJTUS

...

fingered, digitately; fingerig, gefingert, !inger-; digitl!; ujjas, ujjasan-;


II8Jli>'I8TLI8 0 UaJIL'I.&To-, ,II,JlBHeBJI,IJ,HO..]
DIGITA'J'O.COMPOSITUS, d.igitatcompus, cu foliolele dispuse radiar In
vtrf1il peiolului [digitate-compound;
fingerig-zusammengesetzt; digit&-compose; ujjasan osszelett; n8JII>'I.&ToCJIO:m~t~8]

215 DIGITATO-LOBATVS, digital-lohat


[digitately-lob8d; fngeri~elappt; di
gite-loM; ujjasan kareJos; muD>'Ia
TOJIOilaC'J'BW8)
DIGJTATO-PALMATUS
palmat
digital [digitate-pahnate; handspaltiggelingert; digitB-palme; ujjasan tenyeres j ,IUIIUieDB.llliOII8Jli>':IQTblit)
DIGITATOPINNATUS,
digtatpenat, la frunza dublu compus, cu
rahisuri secundare i cu foliole penate
sau digitale [digitate-pinnate; fingeriggefiedert; digite-penne; ujjasan szrnyalt; nam.aronepBCTbi.II:)
218 DIG/TI-, DJGJTIFORMIS- digitarus, dtJclylinWJ, dactyloide~U
219 DIGITIFIDUS, digitat-fidat [digitifidate; fingerspaltig; digitifide; ujjasan hasadt; UaJIL'IaTona,n~ll:)
DIGITINER220 DJGJTINERYJS,
YJUS, digitat-nervat, cu nervuri divergente de la baza limbului [ digitately-nerved; fingernervig, fingeriggeadert; digitinervB; ujjasan enzett;
muJl>'laTOBepBHEodl)

...

221

DIGITIPARTJTUS, digital partit


[digitipartite; fingeriggeteilt; digifipartite; ujjasan osztott; nam.uropa"l.JII>BH.II:)

222 DIGYNUS (gr. 8t.,,doi", 'Y1M'1 .,femeie"), digin, cu dou pistile [digy
nous; zwewebig, zweigrif!elig, zwei
narhig; digyne; .kBtterml!s, k6tanys;
JlBYiiCC"I"II'tHliiB] bil:a1'pellfJI'U
223

DJHAPLOIDEUS (gr.
, dd6o;
"simplu", eiliOt; "asemntor"), dihaploid, cu dou perechi de nuclei
haploiz.i. [dihaploid; dihaploid; dihaploide; dihaploid; M"rau.nOII,!IHhTIJ
DIHAPLOPHASIS t (gr. - ,
"apariie")- dicfJI'yGphasis

225

~m~

227

228

229

230

231

232

233

CBeTJll>llt, llpKIIII:)

23~

HJ.Jii, pa3BeJiemtl>l.ii)

glia; JIHMera.liiUIJ

236

237
238

DJHELIOTROPISMUS m (gr. -,
"soare", tpom') "curbare") -

DI.MEROCONJDIUM n (gr. , ).ltpOt;


"parte", JC6Vl310v "praf")- didynwspora
DIMEROSPORA f (gr.
didynwspora

"smn")_,.

artopil

DIMERUS (gr. ), dimer, divizat


n dou. pri (fascicul, floare, ovar,
verticil) [dimerous, dimeric; zweiglederig, zweizhlig; dimAre; dimer, kettagU, ketosztatU; .!lRMepllbl.ii, JIBY'IJJCH

BWb)

diaheliolropismus

DIHETEROZYGOTA f (gr, '., !.te~


"altul", ~uyon:~ "tnjugat")- dihyilrida

DILUTUS 1. Palid, deschis la culoare


(dilule caeruleus albastru ceruleu deschis). Z. Diluat, umed [paie, light,
diluted; blaB, verblaflt, heU, verdU.nnt; clair, ple, dilu~; halvany,
vilgos szln1i, hlgitott; CBeTJlbiA, cne.a.

235 DIMEGALIA f ( gr. Ot- "doi",


~"Y~ IJS"}'(U.fl "mare"),
din.w~alie,
divizarea fiziologic sau patolog1c a
gameilor masculi sau remeli in dou
categorii de mrimi (Henking) [dimegaly; Dimegalie; dimCgalie; dime-

f\tol;

226

DIHYBRIDA f (gr. , lat. hybrida


"hibrid"), dihibrid, hibrid rezultat din
specii parentale deMeblte Intre ele
prin douA caractere [dihybrid: Dih.ybrid; dihybride; dihibrld; ,!J.IIrH6pJtJ1]
_,. diheterozygow
DIK/NETJCUS (gr. -, .JdvflO"li;
"micare")- dicemricus
DILACERATUS, dilacerat, rupt n
buci neregulate (ohree) [dilacerale,
torn asunder; zerriLJen, zerfet-zt, zerschlitzt.; dilacere; szetszakltott, szakadozott; pa30pBaHRbllt]
DILAMINATJO f _,. chGrisia
DILATATUS, d!atat, ltit, lrgit.
(baza frunzei, gitul corolei, filamentul
staminal, peiolal) [dilated, wjdened,
extended, expanded, flatlened; verbreitet, ausgedehnt, erweitert ; dilate,
elargie; kiszelesedett, M, tg; pac.
WRpewlbl.il:, pacnpocyepTI>IJij
DJLEPJDUS (gr. .St "doi'~ .. M:ntt;,
&!I:Uio~ "scvam"), cu dou scvame
[twoscaled; zweischuppig;deux Cl:ailles; ketpikkeJyes; ABY'I.CWyll'lBTLI.ii)
DILUCJDUS, clar, limpede, luminos
[clear, obvious, light; klar, hell, licht;
dair, Iumineux; vHgos, tiszta;

239

DIMJDIATO-, DIMJDIAT[fS, dimidiat, lnjumHI.it, lmphit In dou


pri (caliptr, stamin) [dimidiate,

DJPHYTICUS

halved; halbiert; dimidi6; felezett;


DOII081Ul'iRTLlA)
DIMINUTUS, diminuat, micorat
(florile apicale din inflorescen) [diminshed; verkleinert, verringert; diminue, amoindre; kicsinyitett, kissebbed6; yMelfbWeBHLlA]
DIMONOECJA t, DIMONOECISJIUS m (gr. Ot "doi", j.i6Vt>; "singur", oir~ "cas"), dimonoecie, preiena a dou feluri de flori la aceeai
plant, mascule, femeie, hermafrodite
sau sterile n diferite combinaii (Knuth)
[dimonoecy;
DimonOzie;
dimono6cie; dimonl}cia, kettOs egylakisg;
,ll,HMOH031(Hll)
DJMORPHISMUS m (gr. , j.iopq~i)
"nfiare"),
dimorfism, nsuirea
unor plante sau organe de a avea
dou forme diferite (tlori, frunze,
fructe, sexualitate, de sezon etc.)
[dimorpl1ism; Zweigestaltigkeit, Zwei~rleibildung; dimorphisme; dimorfizmus, ketalakUsg; ,!1HMOP4f3M]
1)/MOR.PHUS, DIMORPH- {gr. -),
dimort, cu dou tntiri deosebite
(organe) (dirrwrphanthus) [dimorphous,
dimorph1c; zweigestaltig,. doppelgestaltig, zweiltlrmig; dimorphe, blorme;
ketalakU, felems, kettele; AHMop!)HbiJi) __,. o.mphimorphus, biformis
'D/,VES/S l (gr. Olvrtat~ "rotire"),
dinez, declanarea curentului de ro'taie Jn citoplasm (Fitting) [dinesis;
Dinese; dinese; din6zis, citoplumaramls; JJ,RHe3]-+ cyclos~
DIODA t (gr. OfoOo; .,provenire"),
diod, spor sau corp reproductv in
geMral (Cryptogarmu) (diode; Diode;
diode; diOda; ,!1H0,!13.]
DIODANGI U M n (gr. -, 4yyl>iov
"vas") (Van Tieghem)-+ sporaT~gium
D/ODOCARPJUM n {gr. -, ~~:apxOc;
"fruct") -+ sporocarpium
DIODOGONIUM n (gr. , y6~
"urma"), diodogoniu, sacul embriowlr i sacul polinic ( Phanerogamac)
(Van Tieghem) [diodogonium; Diodogonium; diodogone; diodog6nium;
,IIHO,IIoroaaJi]
kett.eos~:lott;

240

241

242

243

244-

245

246
247
2.'o8

2t,9

DIODCJPHYTA n pl (gr. -, cputOv


(Van Tieghem) __,. plantae

,.plant")

~asculares

:.!5)

D/OECIA t (gr. lh- "doi", ot~roc;


"cas"), dioecie 1. Flori mascule, respectiv temele pe indivizii diferii ai
aceleiai specii. 2. Grup de plante cu

f\....,i l11'1Q."Vn<>fo> In .,;.,, ......,.,1 1.,; f ;nn

[dioecia; Dic'l~:ie, Zweihuslgkeit; dio6cie; dic'lcia, k6tlakis8.g; .11BY.QOMHOCT&]


- gonoclwrismus
251 D/OECIO-POLYGAMUS
(gr.
,
ao"-iH; "mult", rasw~ "cstorie"),
dioic-poli~am, cind In cadrul aceleiai
specii uni1 indivizi au flori unisexuate,
alii flori hermatrodite [dioecio-polygamous; zweihusig-vielehig; dio6cique-polygame; k6tlaki-telemtl.svirgU;
.z:tBYJJ,OMllo-nOJIUriUOilriJi)
252 DlOECIUS, D/OECUS, D/0/CUS
{gr. - -), dioic, cind indivil:ii aceleiai
specii au flori unisexuate, numai
maseule sau numai lemele (Cannabi.
sati"a, Urtica dioica) [dioecious, dioe-.
cian, dioic; diiizisch, zweihusig, zweibettig, getrenntbldtig; dioique; diOcikus, ketlaki; .11BY,IIOMIILIII:]
253 DIORITJCUS __,. atrovirens
254

DJOSMOSIS t ( gr. 8t~ "lmpingere arar"), diosmo~:, transfuzia


unui lichid printr-o membran paroas [diosmose; Diosmose; diosmose;
dioszmOzis; .IIHOCMOJ]

255

DIOTUS (gr. 8t- "doi",


,,ureche") -+ biauricula1us

256

DIPERIANTHEUS, DIPER/AN
THUS {gr. -,apt "imprejur", liv&o,
,,lloare"), diperiantic, prevzut cu
periant dublu, cu caliciu i corol
[diperantheus; zweibliitendeckig; dip6rianthe; k6tleples; ABYIIepHaHTHLlJi]

o~,

OOtQ,;

DIPETALUS (gr. -, Kt'fllMlv "petal"), dipetal, cu dou. petitie [dipetalous; zweikronblttrig, zweiblumenhlttrig; dipetale; kets~:irmU; ABYnenectnbiJi)
258 DIPHOTICUS (gr. , cptbc;, !p(Dt0c;
.,lumin"), difotic, cu dou fee inegal
luminate ( diphotic; dipbotisch; dipho
tique; ditotikus; .ll;ll!)oTII'ICCKHA)
257

259

DI PHTHERO- (gr. 8~pct .,piele")


( tliphlherololnJI, tliphtheroscyphw) __,.
COrlact'US

260

DIPHYLETICUS (gr.-, cpl.ov "trib"),


dililetic, provenit din dou linii de
descenden [dipbyletic; dipbyletisch,
J:weista.mmig; diphyletique; ditiletikus; ~ll'{ecxHil.)

261

DIPHYLLUS (gr. , lp(l"-"-ov


-+ bifoliai!U

262

DIPHYTICUS (gr. -. cpinov .,plant"),


dititic, care triete pe dou plante
gazde (parazit) [diphytic; diphytisch;
... ..
..l':t""-. _..._ __ _..,
,_~.

:~.--.

"frunz'')

DIPLANETICUS

263 DIPLANETICUS (gr, -,

...
265
266
267

268

269
270

"'
.,.

K.\'Tittc:Ot;

"ri.tl.citor"/ diplanetc, cu douA stadii de mobi tate (zoosporii la Saprokgnia) [diplanetic, double-swarming;
diplanetisch, zweimalschw!rmend; diplan6tique; diplanHikus, ketszer rajt6; ,li,HlUiaHeTH'ICCIHg]
DIPLASIA t (gr, 3utaa~ "dublu"),
diplazie, despicuea In doui a unui
Ol'g8.D axial [diplasy; Diplasie; diplasie; diplzia; .IIHruJa'3H11]
DIPLASIO- (gr. -) (diplaaiocarpU8)
- hi-, geminatoDIPLECO- (gr, 3i7tO.~ "dublu") (dipkcolohus)-+ hi-, geminaWDIPLO- (gr, -) (diplobionticus, diplocaulis)-+ bi-, di-, dis-, diplecoDl PWBIONTON n(gr,-, pto.; "via"),
diplobiont 1, Plant care lnflorete
i fructific de dou ori pe an. 2.
Organism cu celule somatice avind
nuclei cu garnitur cromozomic diploid [diplobiont; Diplobiont; diplobionte; diplobionta; ;1111IU1o6HOBT]
DIPLOCHLAMYDEUS (gr. , X)..a~ .,manta")-+ dichl.amydeus
DIPLOCHROMOSOMA n (gr.-,xp&J.UI .,culoare", G61).ta. "corp"), diplocromozom, cromozom anormal avind
patru cromatide (White) [ diplochromoaome; Diplochromosom; diplochromosome ; diplokromor.zlima; AHDJJO
xpoMOCOMa]
DIPLOCYTIS,-IDIS 1 (gr. -, ritt~
,.cutie"), diplocit, celul somaticA cu
mai muli nuclei (Benson) [diplocyte;
Diplozyt; diplocyte; diplocita; .QiliLil()IJ.IIT]
DIPLOS 1 (gr. lhdlitl "duplicitate")
-+ diru:hyma, mesophyllum
DIPliJGAMETA f {gr. -, 'YflJ.i&tltiO
"so"), diplogamet, gamei dubli ill
aceeai celul ( Ascomyutes) (Dan
geardj [diplogamete; Diplogamet; di
plogamete; diplogamt\ta; .IJ,IIIInora-

...,,l

'YtV&at~;
"natere"), diplogenez 1. Dublarea
organelor obinuit singuratice. 2. Pro-

,
276 DIPLOHAPLOBIONTON n (gr,
liKAOo.; ,,singur", p~ "via"), diplohaplobiont, organism la care raza
de dezvoltare haploid alterneazA. cu
cea diploid [diplohaplobiont; Diplohaplobiont; diplohaplobionte; diplohaplobionta; .tUIILIIoraruro6HoHT]
DIPLOIDEUS (gr. , ai'Bo; ,.ase
mnare"), diplod, cu numr dublu
de cromozomi (2n) [diploid; diploid;
diploide; diploid; .nJmnoii,II;BI>IIt]
278 DIPLOIDISAT/0 f (gr. ), diploidizare, dublarea numrului de cromo
zomi din celule [diploidisation: Diploidisierung; diploldisation; diploidizci6; .llHIIJIOIWI'38llllll)
279 DIPLONASTIA t (gr. -, VU<Jtl;
"comprimat"), diplonastie, creterea
mai viguroas a organelor pe faa
superioar i interioarA. decit pe pr
ile laterale {Schimper) [diplonasty;
Diplonastie; diplonastie; diplonsztia;

"'

Jl'SMOBacTBJI]

280

281

JlBD)IOneplfCTOMHI>Ii!]

DIPLOPHASIS f (gr, -, lpliav;; "apa.


faza diploid (spo
de evoluie a orga
nismului (Renner) ~ diplophase; DipiQphase; diplophase; d1plofzis ;.aKnnocPaJa)
DIPWPHYLLUM n (gr. -, cp6Uov
"frunz"), diplofilum, frunz cu esut
palisadic pe ambele tee (Ciemenls)
[diplophyll; Diplophyll; diplophylle;
diplofillum; JliiWloclmMYM] . DIPWPTERUS (gr. -, 1mpv "arip")--+ bialaiUB
DIPLOSIS f (gr, -), diploz, dedublarea numrului de cromozomi al
gameilor [diplosis; Diplose; diplose;
dpl6zis; ,!{Hnno311c]
DI PLOSOMA n {gr. -, a&po. .,corp"),
diplozom 1. Centrozom cu. doi cenlrJOli (Montgomery). 2. Heterocromozom dublat [diplosome; Diplosom;
riie"), diplofaz,
rofitic) In ciclul

28!..

DIPWGENESlS 1 fgr, ,

ducerea de forme noi pe cale de hibridizare tntre plante aparinlnd unor


genuri din familii deosebite (Delphino)
[ diplogenesis; Diplogenese; dlplogen~e; diplogenezis; .n.umoreun]
DIPLOGONIDlUM n (gr. -, 16~
.,urma"), diplogonidie, gonidie rezultat din diplofa.z [diplogonidium;
Diplogonidie; diplogo_nidie; diplogoni-

DI PWNEMA n (gr.-, vi'IJ.!U ,.fir"),


stadiu tn profaza primei
diviziuni meiotice cu apariia dubl
a filamentelor cromatice (diplonema;
Diplonema; diplon6ma; ,llBIInOHeMa]
DIPLiJNEURUS (gr, -, vs()pov "nervur")- biru:rvatU8
DIPLOPERISTOMATUS, DIPWPERISTOMUS {Jr., MPi .,imprejur",
crtOJ.IIl .,gur"), d1ploperistomatic, cu
peristom avind dou serii de diniori
(capsula unor Bryqphyw) [di>loperi
stomous; doppelt-besatzmiind1g; diplop6ristomiti; dupla-peremfogacsks;
diplonem,

285
286

287

DISCONTJNUUS

175

288, DIPWSPORA f (gr. -, crn6pa "s


mn"), diplospor, spor rezultat din
diviziune reducional, nucleul avnd
numai jumtate din numrul de cromozomi caracteristici speciei (Dangeard) [diplospore; Diplospore; diplospore; diplospOra; ~ocnopa]
289 DIPWSPORANGIUM n (gr. - -,
-yytiov "vas"), diplosporange, sporange format din generaia cu 2n
cromozomi [diplosporangium; Diplosporangium; diplosporange; diplosporingium; .m;annocnopaRrHlt]
290 DIPLOSTEMONEUS (gr. -, of1'1110V
"stamin"), diplostemon 1. Cu stamine biverticilate, ciclul extern fiind
episepal, iar cel intern epipetal (androceul la Primulaceae). 2. Cu stamine In numr dublu fa de numiirul
petalelor [diplostemoneous; diplostemon; diplostemone; diplosztemon, ketporz6k1Jr0s; .ztHIJJJOCTeMORBLlit]
291 DIPWSTICHUS (gr. -, otlx~ "rnd")
-+ biseriatus, dislichus
292 DIPW1'ENA f (gr. -, WVIU "panglic"), diploten, stadiu din profaza
cariocmetic, aV'lnd filamentele duble,
intreesute i longitudinal segmentate
(Wimwarter) [ diplotene; Diplotn;
diplotlme; diploten; Wf1V10TeHa]
293 DIPWXYLICUS
(gr. , l;uM>V
,_,lemn"), diploxilc, cu xilem dublu
(Cycas) (diploxylic; diploxyl; diploxyJe; diploxil; .l(JirutOt:CHnn'lecKHit]
294 D]PTERO-, DIPTERUS (gr. OI~
,.doi", nn:pOv "arip") {dipterocCU'pus)
.... bialatus
295 DIPTEROCECIDIUM
n
(gr. --,
K'lld~ "gal"), dipterocecidie,
gal
cauzat de diplere (dipterocecidium;
Pipterozezidie; dipterockide; dipterocecidium; AHnTepOQCI.IHAIIAJ
296 DIPTERONOMJUM n (gr. -, VOI10<;
"pune"), dipteronom, cavitate roas
de larvele unor diptere In prile
parenchimatice ale plantei (diptero
nome; Dipteronom; dipteronome; dipteronOmium; .II.IIJITePOHoMRyMJ
297 DIPYRENUS (gr. , KtJpi)v ,,simbuNl"), dipiren, cu dou semine osoase
ldipyrenus; zweisteinkernig, zweikernig; dipyrEme; kClcsontril, ketcsontmagvU; .II.BYKOCTO'IKOBbdlJ
2~8 DIREMPTIO f, dirempie. 1. Multiplicare a organelor apendiculare, n
teratologie. 2. Allerare teratologic
in filotaxie [diremption, displacement;
Diremption; diremption; dirempciO;
.D.HpeMll,HH]-+ ectopia

DIREMPTUS, DIRUMPENS, desrupt In bucp (periteciu) [separated, breaked, breaking; abgesondert, zerreiflend, zerriBelt, getrennt;
separe, rompu; szakadozott, uetv6.It;
pa3pwaaJOJQB8]
300 DJRUPTIO f, dirupie, despicare
sau di'V'izare teratologic a unor
organe (frunze, ax, rasciaie) (Germain de Saint-Pierre) (diruption;
Diruption; diruption; dirupciO; pac-

299

prit,

JCaJibl&aHHe

301

DISAMARA f, disamar, fruct uscat


indehiscent, biaripat, format din dou!i.
samare reunite (Actr) [disamara;
Doppelfliigelfrucht; disilmare, double
samare; ikerlependek, ikerszrnyas
lependek; .II.BYKPWJiaTKa]

302 DISCENTRATIO f, discentraie, rascialia organelor axiale sau despicarea


mu tipii a filomului [diseentration;
Diszentration; discentration; diszcen
trciQ; MCQCHTpalUJH]
303

DISCI-, DISCIFORMIS, DISCO-,


DISCOIDEUS, discitorm, discoidal,
rotat; rotund i plan In formA de
disc {corola la Verbascum) (disciflorus, discigynus, discocarpus, discop}wrus) (disciform, disc01d; diskold,
scheibenfilrmig, scheiben-; discirorme,
discol:de; korong alakU, korongszerO.;
.II,KCII:OBH,miLJit, ll.R~)
SM DJSCLIMAX f (gr.
"sufix de
descompunere", dt~ .,scar"), disclimax, stadiu de climax perturbat
prin acpuni antropozoogene, unele
specii fhnd tnlocuite prin altele (tn
ritocenologie) [dlscllmax; Diskllmax:
disclimax; diszklimax; AHCXJIHMaKC]

o,,

305

DISCOCARPJUM il (gr. 8tcnco;


,.disc", Kapm}; ,.fruct"), discoc.arp,
apoteciu disciform pe care se gsete
stratul himenial (At~comycetn) [discocarp; Diskokarpium; discocarpe;
diszkokarpium; ,II;JfcwoxapDHA]

306

DISCOWR, discolor 1. De mai multe


culori. 2. Deosebit colorat pe cele
dou fee {frunzele la Rubus discoWr) (discolour; verschiedenfarbig, ungleichfarbig; discolore; kO!t:lmbilzO
szlnl1, elter6 szlnQ; pa3HOI.IBeTHWII:,
MKOroll,lleTHWA] -+ allochroicw, multicolor, polychromus,
~robaphicus,
hererochromus

307

DISCONTINUUS, discontinuu, frag


mentat, cu Intreruperi In continuitate {arealul geografac al unor plante)
(discontinuous; diskontinuierlich, unterbrochen, unverbunden; discontinu,

176

DISCOPLANCTON
fractionne;
szakadozott folytonossAgu, megszakttott; npepWBllel'WI]-+
in~rruplus

808

DJSCOPLA.NCTON n (gr. &lolt:~


.,disc", tO.a"tT"'6~ "rtli.citor"), discoplancton, plancton compus din Diawmeae de form discoida1 [diseo
plankton; Diskoplankton; discopla.nc
ton; dszkoplankton; ,IIIICJ:OII.ltaDTOH]
309 DISCOPODIVM n (gr. -, xb&lOV
.,picioru"),
dscopodiu, rt~eeptaeul
floral disciform {discopodium; Disko
podium; discopodium; diszkop6dium;
AJ(CKODO,Ilii)M)

310

811

DJSCREPANS (disr:repo)- abeJ"rans, dillsimilis


DISCRETUS, despArtit, separat, ne

audat [discrete, separated; getrennt;


separe, dt\suni; elkfH6niilt, kiUOnvAlt;
pa3,11e.m.HWR]- r:hori-, eleuthuo-sejunc-

tus, separatus
312

818

DISCVS m, disc, baza dlatat i


unor organe [disc; Bcbeibe,
Polster, Platte; disque; korong;AHcx]
DISCVS FOLJI- lamina folii, lim
bus folii

orbicular a

DISJUNCTUS, DISJUNCTJ-, des


pli.rit, deslipit, Intrerupt (areal), dis
tanat (disjunetiflorus) [separated, discontinuous; getrennt,
geschieden,
ab~esondert,
unterbrochen; s!!par!!,
disJoint, interrompu; elkiil6ntilt, kfi
l6nvlt, megszakadt; ~a.
OTAeneHHWit, pa306IQe~~H~o!tl] - discretus, separat!U, sepe&atus

3111

DISOMIA f (gr. 6(- "doi", o&pa


"corp"), dizomie 1. Prezena In celul
a dou garnituri cromozomice structural identice. 2. Prezena In celulele
somatice haploide a do1 cromozomi
omologi [ disomy; Disomie; disome;
disz6mia; .I{IICOMIUI]

315

DJSOMJCVS (gr. -), dizomic, cu


cite doi cromozomi omologi {celulA)
[disomic; disom; disomique; diszomkus; ,D.KCOMH'ICCKHJi)

316

DISPAR, diferit, inegal, nepereche


[different, unequa1, unlike, odd;
verschiedcn, ungleich, unihnlch, ungleichpaarig; different, inegal, im
pair; kiil6mb6z6, egyenl6tlen, prat
Jan j KeOJI,KH&!I;OBblit, HenapHLIA)

317

DISPERSJO f, dispersiune, rAspindirea seminelor sau a plantelor [dispersion; Dispersion, Streuung, Verbreitung; dispersion ; sz!!tsz6rOdAs,
elterjedes; AHcnepcHa, paccem~HC]

DISPERSUS, dis_pers, lmprtia~


(areal, peri) [dispersed; zer
streut; dispers!!; sz!!tsz6rt; pacceaK
Blo!A] -+ spars!U
919 DISPIREMA n (gr. 8t- "doi",
mre[PT'Jpa "rsucire"), disprem, stadiu tn telolaza canocinezei in care
se formeazA cele douA. grupuri cromatice, urmat apoi de stadiul diaster
(Rosen) [dispirem-stage; Dispiremphase; dispirl!me; dispir!!ma-stdium,
kettl!s-gomolyllapot; AHCIIRJ!CMa]
320 DISPOSITJO 1, dispoziie, orinduirea
pe o axA. a unor organe (a frunzelor,
fructelor etc.) [dispositlon, a.rrangement; Stand, Stellung, Anordnung,
Verteilung; disposition, ar ..angement,
repartition; elhelyezt'ls, !IAs_, elosztAs ; pacoonollrellHeJ
321 DISPOSJTUS, dispus, aezat, inse
rat [placed, inserted, situated; geordnet, gestellt; dispos!!, insere; elhelyezett; pacnonolGHHb!&J
DISSECTUS, tA.iat, despicat, incizat
[dissected, divided, cut; zersChnitten,
geschlitzt; disseque, d!!coupe, incise,
divist\; bevgott, bemetszett; pace'li!H

318

rsfirat

HLIIW
323

DISSEMINANS {dissemint~), diseminant, cant ti fmprAtie seminele


[disseminant; ausstreuend; diss!!minant; maghullat6, kisz6r6; pacceHBa
IOIUIIB]

DISSEMINATJO t, diseminare, fmsau scuturarea natural a


seminelor
mature [disser'oination;
Samenausstreuung;
dissCminalion;
magkiperges, magsz6r0dlls, maghul
latAs; AHCCeMHHIU(KII, paCCeJUaHHe]
DISSEPIMENTUM n disepirnent,
perete despA.ritor (din lojile ovarului]
[dissepiment, dividing wall: Scheidewand; Querwand; disst\piment, cloison;
vlasztal;
neperopo.nKa] -+ phragma,
sepimentum, septwn
DISSEPIMEJYTUllf
SPURJU.ll,
disepiment fals [spurious dissepiment;
falache Scheidewand; rausse cloieon ;
lvlaszfal;
noJKHaJt nepempo.a,Ka)pseudoseptum, septum spurum
DJSSJLIENS {dissi/io), disilient,
care se deschide cu elasl.citate
(fructul de Impatiens) [dissilient, bnrstin~ asunder; elastisch-aufspringend;
dCh1scent avec elaslicite; rugalmasan
szetrepedll; nonarolll;nHcn, pacTpeC'IOlprtierea

"'

BaJOIU,Hiiclt)

DISSJMILARIS, DJSSBlJLJS, neadiferit [dissimilar, unlike;

semntor,

li7

DIVERSI-

uniihnlicb, verscbieden; dissemblahle,


ditferent; kii!OmbOUi, elter~J, nem
328

329

hason!O; uenoxo:IOlll] -+ discrepans


DJSSJMILATIO C, detaSimilaie

[disassimilatio; Dissimilation, AbbauprozeO; desassimilation ; disszimilci6, lebonts; ilHCCHMHmu~n.ll]-+


catabolismus
DISSITUS, DISSJTJ., lmprliat,
dispers, distant {dissitidenl<ltus, dissitiflorus) [scattered, sparse, distant;

zerstreut, entfernt; parseme, disperse,


epars; szetsz6rt, ritks; pacceumwii,
pacctaaneum.di:]
330

DISSO- {gr. S!.a0010 "dublu"), dublu,


cu dou ( dissomorphus, dissospermWJ)
[two, double-; doppel; double; ket,
dupla; JtBY] -+ bi, bis-, dicha-, di
<loo-

831

DISSOC!AT/0 f, disociere l. Sepa


rarea unor pri de organe obinuit
reunite (sistemul libroV"ascular la
Lentibulariaceae). 2. Divizarea componenilor nudeului unui heterocariont
(Pontecorvo) [dissodation; Disso
ziation, Zerlegung; dissociation, sepa
ration; szetvls, szetbomls; ,llHCCQllRall,llll, pacw:enneHHe]

332

DISSOLUTIO f, disoluie, dizohare,


licheliere, descompunere [dissolution;
Aullosung; dissolution; leloldOds, fel
bomls; pacTBOpemte]

333

DISTANS (disto), distant, distana!.,


(aequidisl<lns) [distanced,
distant, far; entrernt, abstehend, ausei
nanderstehend; distant, eloigne, ecarte; kiil0nll6, tvoliJO, ritks; paccraaneuuwll, OTCTOJUilRll]-+ remotu., se-

""
'"
"'

...

tndeprtat

=~

884

'"

DJSTENT'tls, intins, lrgit, dilatat,


umflat [distended, bulging, widened;
ausgedehnt, geschwollen, gedunsen;
distendu, dilate, ren fie; kiterjedt,
kisze!esedett, duzzadt; pacnpocrep.

'"

Tbfii, paCTRH)'TMif, B31JYT1.Iii)

335

DJSTICH, DISTJCHO, DISTICHUS {gr. Sianxo; "biseriat"), dis


lih, biseriat, dispus In dou rinduri (distichanthus, distichophyllus)
[distichous, tworanked, lworowed;
zweireihig, doppelreihig, zweizeilig;
distique, bis6rie; k\~lsoros; JtBYP'".IIuwii)---> biseriatus

336

DISTINCTJVVS, distinctiv, de deosebire [ distinctve; unterschiedlich,


abgesondert; distinctr; megkiilOm. bOzletQ; OTnH'IHTeJTLHMif) -+ differen
tialis

DISTO v, a se deosebi, a se ndeprta


(a typo disl<lt se deosebe,te de tip)
[to distin!f?,ish, to dilfer; abweichen;
difUrer, s Cloigner; ktiUimbOzni, eltCrni j OTCTOlJ'TJ.)
DJSTORTUS {disWI'tJlUO), rAaudt
[twisted, coiled; gedreht, gewunden;
tordu, dtorque, entortille; csavaro
dott; 3aEpy'ICHHMii:] -. contorlus
DJSTRIBUTIO f, distribuie, repar
tizarea biogeografic a pla.ntelor
(altitudinal,
geografic)
[distribu
tion; Verteilung, Verbreitung; distributlon; eloszls, elosztOds, elterjedlls; pacnpeiJ8,1I011Be] -+repartilio
DISTRIBUTUS, distribuit, repartizat [distributed; verteilt; distribue ~
szetosztott; pacnpoCTpaHeHHLIJt]
DISTYLUS (gr. St- "doi", O'W~o.;.
"coloan"), distil, prevzut cu dou
stile (floare) [distylous, two.styled;
zweigriflelig; a deux styles; ketterm6s ; ilBYJJeCTll'IHWJI J
DISYMMETRICUS (gr. St "doi'".
a\Js,l~stpo<; ,,simetric") -+ bisymmslri
DJTIO f, regiune [region, country;
Gebiet; region; videk; o6nacn.)
DJTROPUS {gr. St "doi", tpom)
"rsueire") - bicoruortus
DJUR.NUS, diurn l. Care dureaz
sau nflorete o singur zi. 2. carese- deschide tn timpul zilei [diurnal;
eintgig, tagsbltihend; diurne; nappali, egynapig tllli, egynapig virAgzO;.
,ltHeBHOlt, OAHOAHeBlllolil)
DIVARICATUS, divarical, cu rami
ficaie sau segmentare pronunat di
vergent (sub 90") (frunze, nervuri,
ramuri, spini, tulpini) [divaricale,
widely divergent, straggling; ausge
spl'1lilzt; divarique; terpedt, szetll6:
pacronwpeHHWit, pacnpocTfp-rwA)
DIYERGENS, DIVERGJ., DIVER
GENTI- (de"ergo), divergent, din
punctul comun de inseria larg ra~
mificat {cotiledoane, ramuri, lobi~
(di~Jerginer{)(Jius,
di<;Jergentflorus)
[ divergent, diverging; divergierend;
divergent; divergl6, sztltgaz6; .!IH~
sepreHTHWft, p&CXO.BJl.li.J,H~C.II]
DJVERGENTIA f, divergent [divergence; Divergenz; divtlrgence;
divergencia, elhajls; .ll.llBepreuu.tu~

pacxO)E)leHHe]*

34.9

DiVERSI-, Dll'ERSUS, deosebit,


diferit, variat ( di~ersidens, dhersiformis,
diversispinU8) [d itferent, \'&riable; ver-

178

DIYERSICOWR
schieden; dillerent, .Wable; kO.l6n
tele, kiil~mbOz~; pi\3JJJI'lHwll. l)alRo-]
-+ variabilis, variru, versi
350 DIYERSICOWR- distolor
851 DIYISIO 1 1. Diviziune, scizlune.
2. lncrengltud., categorie sistematic
subimprit tn clase ( Pll!ribphyt4,
My!EOmyrota)
[division, cleavage;
Teilung, Zerteilung, Abteilung; division, clivage, embranchement; OSZ
tOds, tGrzs; D,eJteHHe, p~eneRHe, Pa3
~. OT~]

DIYJSJO CELLULARIS, diviziune


celular
[cell-divi.sion; Zellteilung;
division cellulaire; sejtosztOds; p,eJleHJte JtJien:A]-+ cytDkinnis
DIYISJO NUCLEARJS, diviziune
nuclear (nuclear-division; Kerntei
lun'; division nucleaire; sejtmagosztOdas; AJiePHOe ,lle.rJeRHe] __,. C'lryoki

nesis, miwsis
352 DIYJSURA 1-+ segmentum
358 DJYJSUS, divizat, lmprit {lamina
unor frunze) (divided; geteilt; divise,
partage; osztott, tagolt; pa3AeJICH
~J

3M DJX- (gr. S19J10 "dublu")


hus)-+ disso-

tkemum. dplafn-i(orme) ( dolabri{olius,


dolabripetalru) [hatcbet-shaped, axesbaped; beiUOrmig, bobelfUrmig, axtfl)rmig; dolabriforme, en hache; lejsze alalW, brdszerfi; Tonopoo6pa:tBWI, Jl.0110JOBIIJlHI>IA]
36o DOLBJFORMIS, DOLEARJS, DOLIOLJFORMIS, doleilorm, In formA de
butoia 1tuiP.inA) [barrt!l-shaped; faBMrmig; dole1forme. en baricaut; hor
Cl6szenl; tSouoo6pa3Hbllt]
36t. DOLICH, DOLJCHO {gr. SoAtX~
"lung") (dolichacanthus, dolichocarpus, dolichostachyus)-+ longi, longus
362

363 DOLICHOSIS l (gr. -), dolicoz, intirziere a creterii in lungime a unui


organ (Czapek) rdolichosis; Dolichosis; doliehosis; dolib6zis; ,~~;oJIHxo1xc]
36~

(di:xnt-

355 DODECA- (gr. &bB&teu "doisprezece"),


cu dousprezece ( dodeco.gonus, dodecamerus, dodecapartitus)
(twelve-;
.zwl)lf~; . douze; tizenUt-; .JlBeHa,~~;
uaTB)- duodec-, dlUJdcCem
356 DODECAGYNJA 1 (gr. -, yuviJ "femeie"), dodecaginie, grup al plantelor cu dousprezece pistile, in clasilicaia lui LUme [dodecagynia; ZwOllweibige;
dodecagynie;
tizenk6tanysak; AO.D;CXarHHllll]
357 DODECANDRIA 1 (F -, &vilp, Ov3~
,;bArbat"), dodecandrw, grup al plantelor cu dousprezece (uneori nou
sprezece) stamine, In clasilicaia lui
Linn [dodecandria; Zwlfm!l.nnige;
dod&candrie; tizenkethimesek; Jl.O
.D;CXa&llplllll]
358 DODRANTALJS, DODRANTARIUS, dodrantal, lung de o palm
eca 25 cm) [span long; spannenlang;
ong d'un empan; araszhosszli; BenH
'IIIHOA JllllleRbiO)

359 DOLABRATUS,
DOLABRIFORMJS, DOLABRI-, dolabriform, de
forma unui topora cu partea apical
subrotund, cu lamina convex, cu
o margine acut i lent tngustat
spre baz (frunza la Mesembryan-

DOLJCHONEMA n (gr. -, vi\j.Ul


"fir), dolconem, stadiu din prolaza
mitotic, cu lilamentele cromatice
alungite (Rosen) [dolichonema; Dolichonema; doliehoneme; doliebonema;
Jl.OJiliXOHeMa]-+ spirema

DOLJCHOSTYLUS {gr. -, <rti:IAo.;


"coloan"), dolicostil, cu stilul lung
i cu stigmatul scurt [dolichostylous,
ong-styled; langnarbig; dolichostyte,
a style long; hosszU bibe.sz!I.IU; .D;.IIHH
HODCCTil'IBWII:)-+ macrostylus

365 DOMINANS (domirwr), dominant


1. Care predomin prin abunden
(o specie in asociaie). 2. Preponderent prin unul din caracterele parentale (la hibrizi) [dominant, prevailing;
vorherrschend; dominant, prevalent;
uralkod6, tUlsulyban levO; .n:oMHHaHTHWII, rtlCDOACTBYfOlUIIii) ....,. epUtaticus
366

DOMINANTIA t, dominan 1.
Func\i;a de participare a unei specii
Ia edificarea unei asociaii (hiomas,
numr de indivizi, acoperire proectiv etc.) (Btkov). 2. Gradul de
acoperire realizat de o specie n
cadrul unei asociaii [dominance;
Dominanz, Deckungsgrad; dominance; dominancia, borlts; .ll.OMHHaHTHocn., Jl.OMIIHBpoBaHKe)

367

DORMIENS (dormio), adormit, aflat In stare de via Jateu.t [dormant;


resting; schlafend; dormant; alv6;

"""""
J
GEMMA DORMIENS,

mugure adormit [dormant bud, resting bud;


schlafende
Knospe,
Ruheknospe-,
Winterknospe; bourgeon dormant;
alv6ri1gy; Cllllmru~ no'fll:a] -+cryptoblas-

'"'

j
.l

liD

DUODEC-

DORSALJS, dorsal, afiat In partea


{arist,
dehisoon,
rafeu)
[dorsal; riickenstndi~, ril.ckenseitig;
dorsal; hti, htoldah; .n.opcaru.Hblit,
TI>:UU.HWJI:, CJIHKHOlt]- Wrgalis*
369 DORSIFIXUS, dorsifix, fixat pe
partea dorsal a unui alt organ
(anterd ..... ) [dorsifixed; dorsifix; dorsifixe; Mtoldalon tzesfil6; npHKpen368

neKHWA CIIHHJroA]*

370

(Cornus) (drupe, stone-frult; Stelnlrucht, Steinobst; drupe; csontr,


csonthejas termes; KOCTAHU] ...... pyn

dorsal

DORSIYENTRALIS, dorsiventral,
prevzut cu o fa ventral i una dorsali ifrunz) [dorsiventral; dorsiventral, rfickenbauchig; dorsiventral; dorziventrlis, hthasi, hasi es hti oldalU j llOpcHBeRTpil.llbHbiA, CJIIIHH06pKI

1t41'UM

381

KOCttfl0'111:8.)

382

383

mHOJt)

371
372

378

374

375
376
377

318

3:!}

38{1

DORYO- {gr. Mpt,,lance") (tkryoplwrus, doryophyllus) - lanuolalus


DREPAN-, DREPANI-, DREPANO- {gr. 8p&miVOV "secer") (drepaniformis, tlrepanocladus, drepanophyllus) ...... falcatus
DREPANIUM n (gr. -), drepaniu,
ci m-secer; inllorescen cimoas
helicoidal, cu ramurile dezvoltate
In acelai plan, dar numai spre exterior (Ju.ncus) [drepanium, sickleshaped cyme; Sichel; drepanium,
faucille; sariO, sarl6virgzat; cepn)
DREPANOCARPUS (gr. -, KapnO~
"fruct"), cu fructe falcate (drepanocarpous; sichelfriichtig; a lruits en
laucille; sarlOs termfsii; cepnonnOJl.
HJ.tft) ...... sekn<~carpus
DRIMYPHILUS (gr. 8pt~U; "acru",
fPItm "a iubi") ...... halophilus
DRIMYPHYTA n pl (gr. -, q.nOv
"plant") (Ciemenls) ...... halophyta
DROMO-, -DROMUS {gr. 8!)6110~
"fug") (drorrwtropicus, acrodromus) ......
-fugalis
DROMOTROPISMUS
m
(gr. -,
1"1>01n'l "rsucire"), dromotropism,
creterea spiralat a plantelor c
rtoare [ dromotropism; Drllmotropismus; dromotrllpisme; dromotropizmus j J1.poMOTpOIIH"3M]
DROSOliiETRUM n {gr. 8.,00ot;
"rou", j.ll\"tpov "msur"), drllsometru,
instrument pentru msurarea cantitii de rou [drosometre; Taumesser;
drosometre; harmatmero; JI.pocoMCTP]
DRUPA 1, drup, fruct de obicei
indehiscent, cu pericarJ"I\Ji subire,
cu mezocarpul crnos i cu endocarpul sclerificat (simbure), avind
1 D~-n 1

Q">"

rlm>11

~"rninfp

DRUPEOLA 1, drup60l, drup mic;


unul din componenii fructului ag
regat (Rubus) [drupel, drupelet;
Stein!Mi.chtchen; drupeole; drupeola;

384

385

386

387

388
389

DRUSA 1, druz, incluziuni protoplasmatice de cristale de oxalat de


calciu (Porlulaca, Rhtum) [druse;
Druse, Kristalldruse; druse; kristly
druza; lU)y3a]
DRYMEIUS,
DRYMOPHILUS
(gr. 8~ "pdure", \'l).A(I) "a iubi")
...... sill'aticus, nemoratis
DRYOPHILUS {gr. 8~ "stejar",-),
drio!il, care crete pe stejar \oak-loving; eiehenliebend; quercico e; tQIgy6n nOv6; .zcy6omo&mwit] ...... quet'Ci
colus
DUBJUS, dubios, nesigur (nume,
plant) [doubtlul, dubious; zweifelhaft; douteux; kftes, ketseges, bi
zonytalan; COMBRTCJJLift] con
trvwersus, incerlus
DUCES m pl, duces, serie de celule
parenchimatice mari din nervura
median a unor muchi (Lorencz)
[duces, deuter-cells; Deuter, Charakterzellen ; duces; duces, karaktersejtek; A)'.QCC, xapaKTepHJ.tc J:JieTKH]
DUCTUS (-US) m, canal [duct,
cbannel; Gang; canal; jrat, \"ezetek; XO.It, DpoTOK)
DUCTUS RESINIFER, canal rezinifer
(CruciferM)
[resin-duct;
Harzganz; canal rfsinilere; gyantajrat j CMOrurHOit XOJI.)
DULCIS, dulce ~sweet; siiLl; doux;
edes; CJlQ.!OOIIt]*
DUMETOSUS, DUMOSUS, dumetos, mrcinos, acoperit de ture [du-

mose,

bushy;

buschig,

strauchg,

gebOschartig; buissonneux; CSt>rjes,


bokros; K}'CTapHHKOBLdl:)
390 DUMETUM n, DUMUS m, cring,
tufi, tureri [thicket, bush, shrubbery,
seruh; Gebiisch,
Gestrucb,
Gestrilpp; buisson, brousse, hallier; cserjes, bokros hely, csalit, cseplye; KycTapHHJ:, 3apocm. X)'CTQPHHKOB]
391 DUO num., doi [two; zwei; deux;
ketlQ; )J.Ba)
392 DUODEC- DUODECEM, DUODE
CIM (duodtcandrus, duodectmlobus)
-+ doder:a-

180

DUPLEX
393 DUPLEX, DUPLO-, DUPL/CATO-,
dublu, de dou ori ( dup~erralus, duplicato-dentatru,

duplicaUI-ternalus)

[twice; zweima1, zweifach-; deux fois,


doublement, double; k6tszeres, kett6s;

)J,BOA:IIOA, .D;B~Iii)

DUPLICAT/O f, duplicaie, dedublaftl (a cromozomilor In cariocinez)


. rduplication, doubling; Verdoppelung,
boppelbildung; dedoublement; megketszerezMes; .zzyn.rrHKaux. ynooeHHe]
395 DUPL!CATIVUS, du.Jllicativ, pliat
longitudinal tn dou JUmti (prefoliaia la Prunus avium) [duplicate,
folded lengthwise; zusammengefaltet,
lnglichg!lfaltet; duplicatlf;
hosszban Osszehajtott; C_o;BOCHHhlil:, y~-

39~

396

""''1

DUPLICATO-CRENATUS

__,.

bi-

crenatus
397

405

DUPLICATO-DENTATUS __,. bi-

"'
'"'
'"'

"'

dentatus
398
399

DUPLICATO-PINNATUS---. bipinnatus
DUPLICATO-SERRATUS

-+

biser-

""

ralus

400

DUPLICATO-TERNATUS _,. biter


natus

401

DUPLICATUS _,. duplex

4.02

DURAMEN n, duramen, inima lemnului; zona interni\ mai nchis colorat a lemnului secundar (Fagus)
[duramen, heart-wood;
Kernholz,
Henholz, Hartholz; duramen, coeur
de bois; geszt; l!Aposax .a;peBeCHHa]

403

DURAT/Of (tempus vigendi), duraie, timpul de via al plantei sau


al organului [duration, duration of
life; Lebensdauer, Lebenszeit; duree
de la vie; elettartam; JlJJIITem.aocn.,
npo,ll;OJJlKHTCJibHOCTb]

40~

DURITIES l, duritate, lrie[hard


ness; Hrte; durot6; kemenysfg;
TBCPJJ:OCTb]

DURJUSCULUS, duriuscul, puin


dur [rather hard; hrllich; duret;
kiss6 kemeny; TBep.noaan.I11:]
DU RUS, dur, tare [hard; hart; tiur;
kemeny; mep.a;&di]
DYNAMICUS, DYNAMO-, DY
NAMUS (gr. OUVUj.l~ ,.putere"), dina
mic, cu putere de dezvoltare mai
mare sau mai mic {dy,l4mochorus,
androdynamicu11,
anisodynamus)
(dynamic; dynamisch; dynamique;
dinamikus; JUIRaMH'fecJtHII]
DYNAMOCHORIA f (gr. -, x(l)pho
"a sersplndi"), dinamoc(h}Orie, rspln
direa seminelor sau a sporilor prin
mecanismul propriu al plantei [dynamochory; Dynamochorie; dynamo
chorie; dinamochOria; .II,MHa.MOXOPHil)
DYNAMOGENESJS 1 (gr. , y&vsa1'>
"natere"), dinamogenez, producerea
de energie (cldur, lumin etc.)
(Jenning) [dynamogenesis; Dynamogenese; dynamogenilse; dinamogen~zis; .II,QHaMor:He3]
DYSCENTRICUS (gr. 01a- "nega
tiv", Ktvtpov "centru"), discentric,
deplasat de la centru (cromozomi In
meioz)
(dyscentric; dyszentrisch;
discentrique; k0zpontt61 eltvolodott;
,ll,IICUCHT))anLHWit]

411

"'

DYSGENICUS (gr. -, "(f:V610 ,.urma"),


disgenic, care este pe cale de degene
rare [dysgenic; degenerierend; dysgenique; degenerl6d0; JIHCreHII'Iecmli)
DYSPHOTICUS (gr. , ~ q>r.Ot~
.,lumin"), dislotic, cu luminozitate
redus (zonele apelor mai adinci)
[dysphotic; dysphotisch, dmmerig;
dysphotique; disdotkus; m~ctllom
'ICCKHA]

"'

DYSTROPHICUS (gr. -, 'tpoqn'l "nutriie"), distrofie 1. Srac tn materii


nutritive, dar bogat tn substane
humice (lacari). 2. Cu organe omoloage inegal dezVQitate (n teratolo
gie) [dystrophic; dystrophsch; dys
trophique; disztr6fikus; JIHCTPO!PR
'ICCKHA)

E
t

E, EX-

(prefixe privative),

hout; un-, -los, ohne; sans,


nellcti.li,

ne-,

lipsit de ( ecalyptratus, edentatus,


e:caristatus, e:reortit:atu.s) [-less, withfr,

-talan; 6e3, 6ec-]

d~pourvu;

EDEN, EBENEUS, EBENINUS,

EBENODES,
negru
ca lemnul
de abanos
(Diospyros
~num)
( ebenacanthus) [black as ebony; ebenholzschwarz; noir d'!!bbne; ebenfafekete; 36eHO'IepHbllt)
3 EBORINUS - eburneus

4 -EBRACTEATUS,

nebracteat,

fr

hractei [ebracteate, without bracts;

deckblattlos; ebracte, sans bractees;


murvtlan,

murvalev<ll n!!lkUli; 6ec-

10

12

up1111,11eTHHKOBwlt)

5 ECALCARATUS, nepintenat (ecalcarate, spurless; ungespornt, spornlos; sans eperons; sarkantyU neJkU.li; 6ecmnopQeawAJ

6 EBURNEUS, EBURNUS, alb gl


bui ca fildeul [eburneous, ivory reiIowish-white; ellenbeinweiB, gelbbchweiLl; ehurne, jauntre blanc d'ivoire;
elefntcsontfeher, srglisfeher; lleeJI
TOBaro-5eJILTJ:i.)
'J ECBLASTESIS f (gr. b.: ,,tn afar",
I}MO"TT!Gt~ "cretere"), ecblastez, proliferare a nflorescentei prin formarea in subioara pieselor florale
(carpele, petale, sepale, stamine) de
muguri florali (e. floripara), foliari
(e. frondipara) sau prin ramificarea n continuare a axei (e. raumipara) [ecblast.esis; Ekblastesis, Ach-

selverprossung;
tezis,

oldali

1~

15

16

ecblastese; ekblasz

virgtnoves;

:n:6nac-

=l
il

13

ECCREMORRHIZUS (gr. tKKpq.ni~


"suspendat", ~il;;u "rdcin"), cu
rldcini atirntoare (eccremorrhizous;
hi.ngewurzelig; a racines pendentes;
ftlgg/S gyllkerU, cstingll gyokeril; BHCR
'leKOpueso.ltJ

9 ECHJNACEUS,
ECHINARJUS,
ECHINATUS, ECHINI-, ECHINO-

17

(gr. txrvoc; "arici"), echinat_ prevzut


cu spini sau sete rigide (echiniformis,
echinocephalus) (pslile la Glyoyr
rhiza echina.ta) [echinate; gelig, gegelt, igelstachelig, igelborstig; echine,
herissonne; tiiskes, siindiszn6tiiskes;
e:ulCTbJ.It, exeBH./.lHOJ:OmO'IHft, WHOOIIa
-rwft]--+ erinaceus
ECHINOCARPUS (gr. -, ~eap!W;
"rruct"), cu fructe spinoase {prickly
lruited; stachellriichtig; 6chinocarpe;
tovises term~sii; J:OJIIO'IeDJio,!UibiA]
ECHINOPHORUS {gr. -, c;pop610 "pur
ttor") --+ aca.nthopnorus, echinatus
ECHINOSPORUS (gr. -, crn:opU "s
mln"), cu spori spinoi
(macrosperii la /soetes echinosporum) [echinosporous; stachelsporig; t'lchinospore;
ti.iskes sp6rjU; JroJIIO'IecnOphlit]
ECHMA n {gr. ~~~a ,,suport"),
echma, funicul curbat care poarta
seminele
(Acanthaceae)
{echma;
Echma; echma; echma; :JXMa]
ECORTICATUS, decojit, decorticat,
lipsit de scoar [ecorticale, barkless;
unberindet, rindenlos; decortique,
sans ecorce; lehntoU, kfiregtelen;
6e1 J:Opt.!}--+ aceluphus
ECOSTATUS, necostal, fr coaste
ieite
(fruct) [ecostate,
without
ribs; rippenlos, ungerippt; sans cOtes;
bordtlan; 6e3pC6epHYI:I)
ECT-, ECTO- (gr. b:t6~ "exterior"),
extern, aflat in partea din afar
(outside, outward; auGen-, auGer-;
exterieur, superficiel, dehors; kiilsO,
feliileti; aHe-, !IHelUHIIit, HapyliCKMA}--+
exo-

(gr. -, abl;not~
"cretere"), ectauxez, creterea unui

ECTAUXESIS f

organ spre exterior prin substan'a


ramurii parenlale {Weisse) [ulauxesis; Ektauxese; ectauxese; ektauxezis; 311:Ta)'J:Ce3Hc]
18 ECTEX/NIUM n (gr. -, l!~t~ "stare"),
ectexin, stratul
extern al exinei

182

ECTOBASJDJUM

microsporulni (exlexine; Ektexinium;


ectexine; ektexinium; )ITCJL:311Ha.]
19 ECTOBASJDIUM n (gr. , PQ.o'Wtov
.,picioru"), ectobazidie, bazidie extern aezat pe conceptacul (ectobasidium; Eklobasidium; ectobaside;
ektobazidium, kills6 bazidium; )K

Ektogonidium; ectogonidie; ektogonidium; 3KTOI"OHHL[HA]


29

T06a:m.!PIB]- exokridium
20 ECTOBIONTON n (gr. , fUo~ ,.via

t"), ectobiont, organism fixat pe


tata extern a corpului gatdei [ee
tobiont;
Ektobiont;
ectobionte;
ektobionta; :Jno6Ho&T]

ECTOBLASTUS m (gr.
"germen")- epiblastus
22 ECTOCARPIUM n {gr. ,
,.fruct") - epicarpium
23 ECTOCYANOSJS f {gr ,

21

IJA.uCJt6~

mJ)!t6~
Kta~

.,albastru"), ectocianoz, algotrofism


pe suprafaa extern sau In celulele
moarte ale fanerogamelor' (Cyano
phyuae) (ectocyanosis; Ektozyanosis;
ectocyanose; ek tocian6zis; xrouaa
BOl]

24

ECTOCYCL/CUS
(gr. ,
xUKJ..o10
"cerc"), ectociclic, anat In afara scle-

rogenului IJ sub esutul epidermal


(tuburi cribrale) (Fischer) (ectocyclic;
ektozyklisch; ectocyclique; ektociklikus; 3XTOQ1RJlll'lcaadt]

30

38,.1Iooapa3HT]

26 ECTOENDOTROPHICUS
(gr. ,
ti)09'it "nutriie"), ectoendotrofic, cu
parazitism ectotrofic i endotrolic
(Melin) (ectoendotrophic; ektoendotroph; ectoendotrophe; ektoendotrOI;
3IT03J1AOTpO$H&IiiJ

27

ECTOGENESIS

m~pGcn

,.parazit"), ectoparazit, epiparazit;


parazit care triete pe partea extern
a corpului gazdei parazitate (Er11:
siph4teae) {ectoparasite; Ektoparastt.
Aussenschmarotzer; ectoparasite; ek
toparazita, kUisO el0sk6d0; 3XTO-

napa311T]- epiparasitus
ECTOPERIDIUM n {gr. , '"1pi&1.0v

,.punguli"), ectoperidie, stratul ex~


tern al peridiei (Gtimromycetes) [ecto-peridium; Ektoperidium; ectoperidi~
um; ektoperidium; 3J:TOIICJ)KAHII:]
31 ECTOPHYTA n pl {gr. , ~v
"plant"), ectofile, parazii vegetali
pe fata extern a plantei gazda [ectophyt.es; Ektophyten; ectopbytes; ekto(itAk j 3xro41HTL1]
32 ECTOPIA f (gr. b:tfut~ ,,deplasat"), ectopie, poziie nenormal a
unui organ al plantei [ootopy, di&placement; Ektopie, abnorme Position;
ectopie, deplacement; ekt6pia; 3J:TO
IJ1U; CMeWeHHe DOJIOzeHHII]-+

33

dinmplio

ECTOPLASMA n (gr. kt6c; "extern",

~"modelare"), ectoplasm, zon


citoplasmatic

periferic

hialin

(la

organismele unicelulare) {ectoplasm;


Ektoplasma; ectoplasme; ektoplazma;
3i:TOI1Jla3Ma]-+

25 ECTOENDOPARASJTUS m (gr. ,

iliov "intern", 1t<lpUmw~ ,.parazit"),


ectoendoparazit, parazit dezvoltat pe
suprafaa esuturilor, trimind haustari IJi in interiorul esuturilor plan
tei gazde (Phyllactinia) (ectoendoparasite; Elktoendoparasit; ectoendoparasite; ektoendoparazita; 3ltTO

ECTOPARASITUS m (gr. ,

"t~

hyaloplasma,

"'"=

34 ECTOPLASTA n pl (gr. ,

plasmo

~CJt61;

,,modelat"), ectoplaste, granule de


cianoficin
(CyQ.11ophyceae) [ecto
plasts; Ektoplasten; ectoplastes; ektoplasztk; .UTOWiacn.I]

35 ECTOSPORA f (gr. -, mrop. "smln


")- basidiospora, clincnpora, slylo36

'1'6""

ECTOSPORIUM n (gr. ), eeto


sporiu, strat extern al sporilor (Bacteria) [ectosporium; Ektosporium; ee~
tosporium; ektosporium; 3XTocno

pHyM]

(gr.

rtveCJI.IO

"natere"), ectogenez. 1. Dezvoltare


a unui organ pe suprafaa organului
matern. ft. Ortogenez cauzat de

factori externi (Plate). 3. Dezvoltare


embrionar in-vitro [ectogenesis; Ektogenese; ectogense; ektogenezis;
3J:TOreHe3]

28 ECTOGONIDJUM n (gr. , ybvl.Ot.Ov


"urma"), ectogonidie, gonidie extern
rezultat prin tnmugurire, fragmentare etc. (la reproducerea asexuat
a unor Algae, Fungi) [ectogonidium;

87 ECTOSPORUS (gr. - ), ecto.sporic,


cu spori exogeni [ectosporous; ekto
spor; ectospore; ektosp6rils; DTOCDO
poBbl.lt)

38 ECTOTROPHICUS,
ECTOTROPHUS (gr. -, "tpoi!i) "nutri/ie"), ecto-

trof, cu micoriz la care ilamentele


micaliene se dezvolt numai In straturile superticiale ale rdcinilor plan
tei gazda (de ex. Bolelus luteus pe
Pinru silvestris) [ectotrophic; ektotroph; ectotrophe; ektolr6f, feliileti
t.pJlkoz{u;Q j 3JCT0TpO(IHb1A]

181
39

ELAEODES
ECTOTROPICUS, ECTOTROPUS
(gr. -, 'fpoln) .,curbare"), ectotropic,
curbat In afar [ectotropic; auBenwendig; ectotropique; kifele ~rbii!O;

52

3JCTOTPOIIIU>lll]
/jQ

ECTYPON n (gr. s~ "reliefat"), imprimat (folii ectypon imprimatul frunzei fosilizate) [print; Abdruck; impression, trace; lenyomat;
Or<HOX]

41

EDAPHJCUS (gr. ~"sol"), adafie, referitor la condiiile de sol (factor -, formtLie -J {edaphic; edapbsch; tidaphique; eda1kus, talaj-;
3A$'1CCE.Bit, DO'IBCHHIIII!:)*

y&vvw "a
produce"), edafogen, produs de condiiile
solului
(a.luvionare,
usc
ciune) [edaphogenous; edapbogen,
bodenbedingt; edaphogene; edafogin,
talajokozta; 3Jta~reHHLI.il]
43 EDAPHOLI)GIA 1
.,vorbire"); edafologie . tiina solului. 2. Studiul formrii, a compoziiei
i a infiuentei solului asupra organismelor [edaphology; Bodenkunde;
edaphologie; talajtan; no'IBOBe,a,eHHe)
U EDAPHON n (gr. -), edafon, totalitate a organismelor V'ii din sol
{edaphon; Edaphon; edaphon; edafon ; 3.ua$OH) __,. geobionm
45 EDAPHOPHYTA n pl.( ..... ,.."ov
,.plant"), edafolite, flora micrpscopic a solului (Raunkiaer) [edaphophytes; Edaphophyten; edaphophytes;
edafofitk; 3.1Ul4lo4larw) phyto-

42

EDAPHOGENUS (gr.-,

53

54

55
56

1[ , ,_.,..,,

edaphon
46 EDAPHOTOPUS m (gr. -, t&to.;
"loc"), edafotop, mediul pedologic al
unui hiotop (Sucacev) [edaphotope;
Edaphotop; Maphotope; edafotop,
terml)hely; ~a41oTon]
47 EDENTATUS, nedinat, fr dini
(frunz~) [eden tate, toothless; zahnlos, ungeziihnt; Menta, depourvu de
dents; fogatatlan; 6e33y6wll]
48 EDITJO C, ediill [edition; Ausgabe;
Mition; kiads; B3JJ:IUIIIe]
(l!

5"

EDJTUS, editat [puhlished; berausgegeben; Mite; kiadva; H3p;aHHJodi]


BDULIS, comestibil, bun de mincat
[edible, eatable; ellbar, geniellbar;
comestible; ehet6; C'loe.ll:06awit] cibariM, comestibilis, .nculemus, I'UIIUS

51 Bli'FERATUS,
cultur

(plant

slbticit, scpat din


~) [escaped; nnril

dert; echappe, deTenu iiallTage; 1-

57

58
59

60

61

'V'adult; O,ll,ll'laBmHII] _,. aufugus, sUbspontneus"


EFFWRESCENTIA l, inflorire,,perioada de Inflorire [efflorescenCfl, llowering; Aufbltlhen, Bliitezeit, Ertloreszenz; efflorescence, norais~m; virgzs, virgnylls, kivirgzs, virilgfesMs, virits; ~eHHe, 1a~TaHHC] _,.
antkesU, floro.tio
EFFOETUS, EFF ETUS, gol, golit
(antere) [hollow, liOI!owed; entleert,
ausgeleert, leer; vide, vide, vacue;
Ures, kiirillt; llyCTOI, 6ccn.n:OJlHWil]
EFFOLIATJO f - de(rondatio
EFFOLIATUS _,. ckfoliatus
EFFUSUS, tmprtiat, extins, Intins,
etalat (panicul, ramuri) [effuse,
straggling, expanded, loosely spreading; woitausgebreitet, zerstreut, ergossen; etale, etendu, panoui; szetterjedt, szetfolyt, szelesen kiterjedt;
pa'JJICICIICTLI:A, pa3.1111Tol, pa3MCTaHHwlt)
EFLAGELLATUS, neflagelat, lipsit
de flageli [eflagellate; peitschenlos;
eflagelle; ostor nE!lk111i; Be:l:l")'TTU:ollwll:)
EGLANDUWSUS,neglandulos[eglandulose; driisenlos; eglanduleux; mirigytelen ; 6e3 ;n.Jie30J:}
EISODIAUS (gr. slcro8o10 ,,intrare"),
eisodial, aliat in partea anterioar
(deschizdtrna '""' a stomateiJ {eisodial,
anterior; eisodial, vorig; E!isodiale,
anUrieur; bejrati; 3IICO.II,BIUihHblil)*
EJACULATJO 1, EJECTIO f, alungara, aruncare (de ex. a sporilor din
sporange) [ejection, evacuation; Auswerfung; jection, limination; kive
ts, kisz;Ors j RlrKaHHe]
EKPHRASIS C (gr. lhcr,paou;; "descriere") (ca titlu al unor lucrri)
- ckscriptio

62

EJUGATUS-+ ecoslatus

63

ELABENS {elafJor), cz.tor, care se


desprinde de suport (frunz "")
[falling; auslallend; tombant; lehullO,
leV'l6; BLliia,!{ato~D:]

6"

ELABORATJO t, elaborare, prelucrare [elaboration; Ausarbeitung; laboration; feldolgoz;s; nepepa6on:a]

65 ELACHO- (gr.
(t~lacMlosus,

V.Ux,t~~; "mic, scurt")


elachophyllw) - bre-

vis, par"''"
i6

BLAEODES (gr. &IOV ,.ulei


mslini", st&, .,asemnare") -

_.,

de

~i

...

ELAJOLEUCYTES
67

ELAIOLEUCYTES m pl (gr. ,
I.SUKOr; "alb", Ki>ttG: "cutie") -+ elaio

plasta

ELAIOPLANCTON n {gr. , 7th.ayelaioplanctoo, plancton coninnd substane gra.,;i:l care


ii uureaz plutirea (Forel) (elaioplankton; Elaioplankton; eJaioplancton;
elaioplankton; :mall:onnaHKTOH]
69 ELAIOPLASTA n pl (~r. -, 11:A.a~
"format"), elaioplaste, mcluz:iuni ergastice de ulei din citopbsm [elaioP.iasts; Elaioplasten, Olk6rperchen,
Olbildner; t\laioplastes; olajkepz6 z.r
vanyok; :maltODJiacTW) -+ f:laioleu
68

~~ .. rtcitor"),

cyk!s

70

ELAIOSOMA n {gr. -, a&pa "corp"),


elaiozom, apendici pe fructe sau pe

semine, cu coninut oleaginos, care


sint cutate i consumate de furnici,
contribuind astfel la rspndirea plantelor (CMlidonium, Knautia) [elaiosom; Elaiosom, Oik<lrper; elaiosome;
elaiosz6ma; :maiiocoMa)

ELAIOSPHAERA t {gr. -, (J(jl(llpa


"sfer"), elaiosfer, corpuscul sferic
gras dm celulele parenchimului palisadic i spongios (Lidforss) [elaiosphere; Elaiosphre; eJaiosphbre; elaiosz.tera ; 3JJRHocQJepa]
72 ELAPHINUS (gr. Ua~t;: "cerb") -+
cel"vinus, cervicolol"

7t

?3 ELASTICITAS f, elasticitate (tul-

pini, ramuri, capsule} [elasticity; Elastizitt,


Spannkrart; 9lasticite; ruganyossg, rugalmassg; 3nacrH'I-

HOCTI>, ynpyrocTL]

74 ELASTJCUS, fllastic [elastic; elastisch; elastique; rugalmas; ynpyrK.ii]

:-s ELATERES m pl (gr. V..a:n'tp "tm-

elatere, celule sterile dispuse tn filamente spiralate elastice,


disemintnd sporii (de ex. tn capsul
la Hepaticae, pe spori la EquUetum)
[elateres; Schleuderer, Schleuderzellen, Sporenschleuder: ~latere.s; sz6r6sejtek, sp6raszor6 fonalak; :mareprtietor"),

pw]

76

-+

bend, schnellend; expulsit; kidobO,


kihajif.6; np)'2:HHHCTWA]
78 ELATEROPHORUM n (gr , ~ptm
"a purta"}, elaterotor, organ filiform
purtind elaterele (Hepatieae) [elaterophore; ElaterentrAger; elaterophore; sp6rasz6r6sejt-tart6; :manpo-

85

ELECTROTONUS m (gr. -, WVO<;


"tensiune"), electrotonus 1. Tonicitate electric. 2. Stare de tensiune
produs prin excitaii electrice [electrotonus; Elektrotonus; eJectrotonus;
elektrotOnusz; 311eiiTJ)OTOH]

86

ELECTROTROPISMUS m (gr. -,
tpom'j "curbare"), electrotropi!lm, mi
cri de curbare cauzate de un curent
electric [electrotro~ism; Elektrotropismus,
ElektrizJttsreizbewegung;
electrotropisme;
elektrot.ropizmus;

crinulae

ELATBRIUM n (gr.-), elateriu, fruct


policarpelar care la maturitate se
separ cu elasticit.ate de axa comun,

imprtiindu-i
seminele (EupluJrbiaceae) [elaterium; Elaterium, Springtrucht, Springkapsel; 91aterium; elaterium; 3JIQTCPKYM]

77 ELATERJUS (gr.-), expulsh, care


arunc afar [driving out; vertrei-

4><>Pl

ELA TUS, inalt, ridicat (hdpin ~)


[high, elevated, tall, lofty; ho<:h,
erhaben; haut, 9leve; magas, kima~tas!O; B03BitliUeHH&dt, B&ICOkHA] -+ allU$
-si) ELECTRlNUS, ELECTRUS (gr.
i\4x:tpov .,chhlimbar"}, electrin, de
culoarea glbue-brunie a cbihlimbarulu [yellowsh amber coloured;
bernsteinharzgelblich; jauntre ambre; borostynk6srga; mTapuwl:t,
IIHTtlpHOlJI:eJITOBaT&IA] -+ succnt:U$
8t ELECTROLYSJS C (gr. , i..Ocnt;:
"descompunere"), electroli1, descompunarea chimic a unor swbstane
tn stare de soluie cu ajutorul curentului electric {electrolysis; Elektrolyse;
electrolyse: elektroltzis; :menpoJdll]
82 ELECTRONASTJA f (gr. -, VUCJ1'0t;:
"presat"), electronastie, micri nasti
ce provocate de curentul electric
[electronastie; Elektronastie; elactronastie; elektronasztia; 3neKTpOBaCTilll]
83 BLECTROPHORESIS t (gr.-, ~6PTIO'l.t; "ducere") -+ cataphoresi6
8t..._ELECTROTACTISMUS m, ELECTROTAXIS l (gr. -, tUI;.1t;: "orinduire"), electrotactism, electrotaxie,
micri de orientare provocate de
cure11tul electric [electrotaxis; Elektrotaxis; electrotaxis; elektrotaxis;
3ITeJ:Tp0TaKCHC]
-+ galvanotactUmus,
galvanotaxis
?9

3Jl6KTp0Tp0JIB3M]

8?

ELENCHUS m (gr. 1!"-tnot;: "dovad"), cercetare, explorare (ca titlu


de cri, Fries: Elenchus fungorum,
t828) [research, proof; Priifung; mch.erche; kutats;
HccneACIDa!Uie]
.

185
88

EMBRYOTEGA
ELEUTHER-, ELEUTHERO- (gr.
"liber"), liber, neconcrescut
(cleutMranther!U,
eleutherogynus)
[ tree-; trei-, getrennt-; libre, non soude;
szabad-; cao6oro~o-] - chori-, dialy-,
tM::Uik~

96

discretus, disjunct!.UI

89 ELEVATUS, Inalt, ridicat, proeminent [elevated, raised; erhaben, erMht, emporgehoben; eJeW; magas,

97

kiemeJkedij j Bi:>UJ.atoutHiiCII, DpHDO,!(RH

MaJOw,HJI.CII]

90

ELIMINAT/O 1, eliminare, nltu


rare (elimination; Beseitigung, Ausschaltung; elimination; eltvollts,

98

kikiiszobotes; :mKMHHaUKll)

91

ELL!PSOJDALIS, ELLIPSOIDEUS, ELLJ PSO- (gr. tUttn-cuc6t; "eliptic", t!Oo; "asemnare"), elipsoidal,
de forma unei elipse, cu volum (fr~UJt
~, smlnii ~) (ellipsospermus) [ellipsoidal; ellipsoidal, ellipsoidisch; e1lip

.....

soidale;
]

92

ellipszoidlis;

99

eJl.llHIICOHJtaJIL

ELLIPTICUS (gr. ), eliptic, de


forma elipsei planc (frunza ~. pe
tald ~) ; de cea dou ori mai lung
decit lat, mai lat la mijloc, cu extl'e
mitile obtuze sau acute (Bischof,
Henderson, Gatin, Grinescu, Jvor
ka), rotunjite (Jackson, Jourdan, St.
Germain) sau de form lanceolat i
de limea frunzei ovate (Linn~)
(elliptic, elliptical; elliptisch, lnglichrund; elliptique; elliptikus, kerU

100

101

J~kes; :mnBRTH':ICCKKil:J

93

-ELLUS (sufi:< diminutiv- diminutive suffix - Verkleinerungsnach-silbe - suffixe diminutif - kicsinyil6


kepz6 - YMCHbliJIITeJihHbiJi: CY4ltPRKC)
cx. albellus, elongellus, glabellra, pulchellus, labellum, spinella

9~

EWNG-. ELONGA1'0-, ELONGATUS, alungit, elongat, lungret, cel


puin de 2,5 ori mai lung dect lat
(celul .....,, frun:: ,...., )
(elonganthus,
elongaW-oPatus) [elongated, lengthened ; verlngert, lnglich, langgestreckt;
prolonge;
megnytilt,
allong6,
hoszszU.ks, nyU.Ink; BhlTJiliYT:Wil, Y.!l
nKHeB:IflJ.Ii, Y.!IJIHHCHDo-] _".oblongi, oblongus

95 EMARCJDUS, emarcid, marccscent,


uscat pe fruct, pe tulpin sau pe
ramur fr s cadit
(caliciu ~.
corol~. fruct ~. frunz ~) [emardd, withered, tlaccid; welk, verwclkt;
~marcide,
marcescent; elszradtan
visszamarad6; BJI.Ilhllt, )"BJIWHii:] -+marcescens

EMARGJNATJO f, EMARGJNATURA f, emarginaie, tirbitur sau


cresttur la virful unui organ (frunz,
petal)
[emargination, notch;
Ausrandung; emargination, chan
crure; kicslpettst\g, csorbltott.sag;
'WeMKa]
EMARGINATUS, emarginat, cu vlr
fui tirbit {emar"inate, notched; ausgerandet, ausgezwiCkt, eingekerbt; ~mar
gine, echancre; kicslpett, kiharapott,
CSOrba; BI>JeM'Ian.lll:]
EMBRYO m, EMBRYON n (gr.
l!pllpuov "fetus"), embrion, rudimentui plantei din smn [embryo ;
Keim, Keimling; embryon, germe;
embri6, cslra; 3M(ipHOH, :Ja()O.n:hllll]
EMBRYOGENIA. r (gr. , -ysvvfa:D
"a se nate"), embriogenie, dezvoltare
embrionar [embryogeny; Embryonalentwick.lung,
Keimesentw;cklung;
embryogenie; embriogt\nia, c;irakt\pzQdes,
c>iralejl6dt\s; :JM6pHOreHe:J]
EMBRYOLOGJA f (gr. -, ?...cryo.;
,.vorbire"), embriologie, studiu al stadiilor de dezvoltare embrionarll. (embryology; Embryologie, Entw:cklungs~chichte des Einzelwesens; embryologie; embriolOgia; 3M6puonOrHJ1]
EMBRYONAL/S (gr. -}, embrionar
1. Aflat In stare de embrion. 2. Referitor la embrion (celul, generaie)
[embryonal, embryouary; embryonal;
embryonnaire; embrionlis, Ciiralla
potU, fejletlen; 3M6puouanDHLdl:, 3aP0.!1NWeBhllt]

SACCULUS EMBRYONALIS, sac


embrionar [embryo-sac; Emhryosack,
Keimsack; sac embryonnaire; embriOzsk. j 3M6pHOHaJlbHhlit MelUO'IeK}
...... oonangium
102 EMBRYONATUS (gr. ), embriooat,
prevzut cu embrion [emhryonate;
keimhaltig; embryonnt\; emhriOs, Ciiri!; c 3apo.a;hlmCM]

EMBRYOPHORUM n (gr. , fJK>ptel


"a purta"), embriolor, strat de celule
saciJorm dilatat care poart embrionii
din
arhegoane
(Lywpodiaceae)
[embryophore; Emhryotl'ger; embryophore; embriof6rum; 3M6puo41opJ
104 EMBRYOPHYTA n pl (gr, cput(lv
"plant" . embriofite, plante care lormeaz embrioni [embryophyta; Embryophytea; embryophytes; embriofitk j :JM6pR<MPHTLI}
105 EMBRYOTEGA f, EMBRYOTEGJUM n {gr. -, wyQ "ncopermlnt")
embrioteg, calozitate pe tegumentul
103

188

EMENDATUS

seminal

{ling hil), caNl la inceputul


germinatei se detaeaz permiind
ieirea radiculei
(Canna, I..emna)

117

[embryotega; Embryotega; embryo-

Mge; embriOtega; 3M6pHarera]


106 EMENDATUS (e11!11do), amendat,
substanialtmbuntit sau completat
{diagnoza unui taxon) {correeted, com-

pleted, improved; verbessert, abgeii.ndert, ergnit, V&Vollst.ndigt; emende, ameliore; javitott, kiegszltet1,
tlikeletesitett; HcnpllBJleHHltlil]
EMENDAVIT (emend., em.,), a fost

118

lmbuntlit diagnoza de. . ( Phyllanlkus L. em. Miill.) [improved by;


verbessert dureh; emande par; javit-

va.. llal; ncnplUIKII]


107 EMERGENS (emergo)--+ emersus
108 EMERGENTIA t, emergen, tor-

119

maiune celular superficial i proeminent pe tulpini, ramuri, frunze etc.

provenite din dermatogen i periblam (ghimpi la Rosa, Aesculus, verucoziti) [emergence; Emcrgenz; emergen ce; emergencia, feltilcti Mplet;

109

"""""""']
RMERSUS,

emcrs 1.

Ridicat

la

suprafaa apei (plant). 2. Bine reliefat pe suprafaa unui organ (mugure,

nervur) [emersed, emergent, raised


aboe; emers, aufgetaucht, emporragend; emerge; kiemelkedii, vizbOI
kiemelked6; BC!TJil,fB~W~It, swcrynHBwHA sap~]
110 EMERUS - cultus, so.tirus
111 EMBTICUS- romicosus, romitorius
112 EMINENS (emiT!!), ridicat, ieit
tn afar [raised; bervorragend; saillant; kiemelkedl'i; BbiCT)'naJOUlHA]

113 EMITTENS (emillo), emilnd (caulem sterilem emittens, emi.lnd o tulpin sterl) [emitting, giving forth;
ausgebend, austreibend; emettant;
kibocst6; BblnyCkruoUlHR]
1111

120

EMORTUUS, fr ''ia, uscat (in


(olii1 emortuilr, pe frunzele uscate)
[lifeless; abgestorben; sans ie, desseche; elhalt, elszradt; McpTBbllt, OT~
McpWKi\]

121

122

123

12ft

125

115 EMPHYSEMATOSUS (gr. 41'6Gll


~ "umfltur") --+

inflatus

116 ENANTIOBJOSJS f (gr. !vavta


"opus", flio<; "via"), cnantiobioz,
11mbloz antagonistA. [enantiobiosis,
antagonistic SJmbiosis; Enantiobiose;
enantiobiose; enantiobi6zis; :ma~~Tifo6a03)

ENANTIOBLASTICUS,EJ.YAl\.TIOBLASTUS (gr. , fJIKJ1~ "germen"), enantioblast, cu radicula opusA.


hilului (embrion =::.) [enantioblastic;
enantioblast, enantioblastisch; enantioblastique; enantioblasztikus: JHaH
TRo6JiacTH'ICCXHA]
ENANTJOMORPHUS (gr. -, 1-WP!Pl'\
"form"), enantiomorf, cu plan de
simetrie la care prile echivalente
nu stnt superponahile i se afl ntr-un
raport ca imaginea fa de oglind
(de ex. spermatiile din tubul polinic
la Angiosper17UU) [enantiomorphous;
enantiomorph; enantiomorphe; enantiomorf; JHaH<HOMoM:mhllt]
ENANTIOSTYLUS (gr. -, utOM>r;
"coloan"), enantioslil, cu stilul i
stigmatul aplecai In direcia contrar
staminelor, in raport cu axa floral
(florile la Ca.ssiacecu) [enantiostylous;
enantiostyl; enantiostyle; enantlosztil;
JHaHTliOCTHJtHbflt]
ENATIO f, enaie, formare a unor
excrescene pe suprafaa altor organe,
de obicei rerpendiculare pe acestea
{sc,ame, borduri sau laminule pe
frunze, coronula la Nars8us) [enation; Enation, Auswuchs: enation;
enaciO, kin(lv~s; JHal.tiiR, BblpocT]
ENATUS, nscut din, format din
(fios e apice co.ulis enatu floare
nscut din \'irful tulpinii) [arising
from; herangewachsen; pousse; kinOit,
kin(lv(i; IIOlHJIKQIOW,Hit, llpQHCXO.aii.UIHif]
ENCHYLEMA n (gr. tyxtro "a ''drsa",
~Tt~ll .,suc"), enhilem, suc celular
(Hanstein), substana fundamental
lluid a citoplasmei {Carnoy) [cellsap; Zellsaft; suc cellulaire; sejtnedv;
KJteTO'IHhlJ!: COK) _,_ cytolympha
ENCHJRIDION n (gr. 'tXttpt.Stov
"manual"), manual (titltll unor lucrri, Endlichcr: Enchiridion botanicum, 181ii) [handbook; Handbuch;
manuel; kezikonyv; PYKOaO,!lCTBoJ
END-, ENDO- (gr. EvOov "intern"),
intern, interior (endarchic!IS, endoco.rpus) (withln; innen-; interieur;
))cJs('i j BH)'TpR)
ENDARCHICUS (gr. !vSov "intern",
dpx.ft "Inceput"), endarhic, c{'ntroxilic; cu xilemul primar dezvoltat centl'ifugal ( Phanerogamae J[endarch; endarch; endarche; endarhikus; JH.aapXK"'eamll]

126

ENDECA- (gr. &v&.:r; "unspr&ece"),


cu unsprezece ( endecagynus, eruk
eondrus) [eleven; eU-; a onze .. ; tizenegy- j O,li,Kila)l.li8TII)

187
t27

ENDOCYSTIS
ENDEMICUS (gr. tv "in" 5i\J.10t;
"regiune"), endemic, autohton, b
tina, limitat la un areal restrins

[endemic; endemisch, einheimisch, eingeboren; endE!mique; endemikus, bennszill6tt; 3BAeMH'IHL1A] -+ abori{enus,


aut(l(;htonus, ndigenus
128 ENDEMISMUS m (IP'- ), endemism,
limitare a rspindiru unui taxon la
un areal unic i restrins (endemism;

Endemismus; endemisme; endemiz-

mus;

3~eMH3M]

129 ENDEME n (gr. - ), endemit, taxon

130

131

132

133

ta
135

136
137

endemic intr-un areal restrins [endemit; Endemit; endemite; endemit;


:m,o;er.otr]
ENDOBASID!UM n (gr. !v3ov ,.interior", jlo"t3tOV "picioru"), endobazidie, bazidie Inchisi In conceptacul (Gasteromycetn) [endobasidium;
Endobasidium; endobaside; endobazldium; 3BJJ:o5a:JH,IJ,ll.1]
ENDOBIONTONn (gr.-,~lo10 "via"),
endobiont, organism fixat in interiorul plantei gazde [endobiont; Endobiont; endobionte; endobionta, bels6 tH6skOd6; 3B.D.o6HOBT]
ENDOBIOPHYTIA f (gr. -, -, qnn:Ov
"plant"), endohiolitie, via parazitar tn interiorul esuturilor unui alt
organism vegetal (endobiophytia; Endobiophytie; endobiophytie; endobio
Jitja j 3H,IIo6Hoq,&'JHII)
ENDOBIOTICUS (gr. ), endobiotic, care paraziteaz prile interne
ale gazdei [endobiotic; endobiotisch;
endobiotique; endobiOtikus; 3HJJ;o6HOTJI1lHW:ii]
ENDOBLEMA n (gr. , Il~"'~ "tnveli"), endob]em, esut aliat sub
dermatogen [endoblem; Endoblem;
endobll!me; endoblema; JH,IIo6ncMa]
ENDOCARPIUM n (gr.- , xapnOo;
"fruct"), endocarp, parte intern a
pericarpului fructelor aflat tn contact
nemijlocit cu smlna (membranos
la Malus, lemnos la Prunus) [endo
carp; Endokarp, Innenfruchthaut,
Innenhaut; endocarpe; endokrpium,
belsO termeshej, belsO termesral; JH
AOKapnHD, BHYTPHnnOroHBI)
ENDOCARYOGAMJA f fr -, .OO.puov
"nuc", 'Y~~ "cstorie') ..... endo
gamia
ENDOCATADROMUS (gr. -, IC1ltO:
"tn jos", Sp6JIOIO "fug"), endocatadrom, cu nervaiunea pe aripioarele
mai mari-catadrom i pe aripioarele
mai mici-anadrom- (Filices) [enda-

catadromous; endokatadrom; endocatadrome; endokatadrom ; JtmoJtaTil,ll;pOMBWIJ

138 ENDOCHITON n (gr. ., Xlubv


"tunic"), endochit, stratul interior al
membranei oogoanelor tinere la Fucaeeae (Farmer) [endoohite; Endochi
ton; endoohite; endochiton; JH.IIO
XHroR]

...
'"

ENDOCHROA 1 (gr. -, xl)(bc; .,piele''),


endocroa, stratul intern al cuticulei
(Lindley) [endochroa; Endochroa; endoohroa; endochroa; :mu;oxpoa]
ENIXJCHROMA n (gr. -, xp61Jul
.,culoare"), endocrom, ansamblul cromatoforilor
din
celule
(Algae)
[endochrome; Endochrom; endochrome; endokr6ma; :mu;oxpoMa]
ENDOCHYLUS m (gr. -, xu~
,,suc"), endochil, esut acvatic anat
sub mezofil (Schimper) [endoohyle;
Endoohyl; endochyle; endochil; 3H

""""']

ENDOCINETICUS (gr. -, dVJ1au;


"micare"), endocinetic, care se deschide printr-un mecanism endogen (ftuct)
[endokinetie; endokinetisch; endocin6tique; endokinetikus; JH):IOkiiHeTR
'lecJCBA)

'"

ENDOCONIDJUM n (gr. -, x6v!Saov


"prar') - endogonidium
ENDOCORTEX m (gr. , lat. cortex
"scoarA''), endocortex, strat intern
al regiumi corticale [endocortex; Endokortex; endocortex; endocortex;
:;IHJIOJ:OpreKC)
ENDOCYANOSIS f (gr. , lruQvOIO
"albastru"), endocianoz, simbioz;a
unor plante superioare cu specii de
Cyanophyceae ( Azolla eu alga Anabaen) [endocyanose; Endozyanose;
endocyanose; endocian6zis; 3HiiO
ItHaBOl]

"'

ENDOCYCLOGENUS (gr. -, tc\uc~~


"cere", y&VVUo> "a se nate"), endo
ciclogen, format tn endodermul unor
rli.dcini adventive
(Pteridophyta)
[endoeyclogenous; endozyklogen; endocyclogene, endociklogen ~ JH.IIOI:IHI
noreHliWA] - endodermogenus
ENDOCYCLUS m (gr. )
dodermis

-+

en-

ENDOCYSTIS, /DIS f (gr. -, JCilatlfO"


cavitate"), endocist 1. Celul de rezisten ( Phycoflagellatae ). 2. Celul
sexual din frustulele unor Diatome46
(Cleve) [endocyst; Endozyst; endocyste; endociszta; 3BiiOD.liCTa]

188

ENDODENDROBIONTON
149

ENDODENDROBJONTON n (gr. -,

lithic; endolithisch; endolithique; endolttikus; 3Hil.OJJHTH'iecJCHil.)

topul fn interiorul lemnului [endoden-

ENDOLJTHOPHYTA n pl {gr. -,
41\)tov "plant"), endolitofite, plante
care ptrund i triesc In interi&rul
pietrelor ( Algae, Bryopkyta, Fungi)
(Raunkiaer) [endolithophytes; Endoh
thophyten ; endolithophylt>s; endolito
fit{lk; 3HJl.OJ1ltTO$HTbl)

&vSpov "arbore", Pi~ "via"), endodendrobiont, organism avind biodrObiont;

Endodendrobiont;

endo-

dendrobionte: endodendrohionta; 3R
,u;o~po6BOBT)

150 ENDODERMIS,-IDI S C (gr. -, 8tppa


.,piele"), endoderm, strat intern al
scoartei protejtnd stelul [endodermis;

Endodermis, Korkinnenhaut, Schutz-

scheide; endoderme; endodermisz, kereghatr; 3H.Il.OJJ.epMa] -+ endocyclus,


phlceoterma
151 ENDODERMOGENUS (gr, --, 'YEVvdw "a se nate") -+ endccyclogenus
152 ENDOGAION n (gr. -, ~ "pmlnt."},
endogaion, biotopul organismelor din
sol [endogaion; Endogaion; endogaion; endogaion; 3a,o;oraii:OH]

t53

ENDCGAMIA f (gr. -, 7d~ "cs


torie"), endogamie 1. Fecundare la
care partenerii copulani sint in4ea
roape lnrudii (McLennan). 2. Poenizare autcgam cu polenul a dou
fiori ale aceluiai individ (Pearson)
[endogamy; Endogame, autogame
tische BestA.ubung; endogamie; endo
gmia, autogametikus megporzs; 3H

r.

,llOraMllll)

1M ENDOGENUS (gr. , 7s.vvdm "a se


nate"), endogen, de prownien intern (spori rezultai in interiorul
Rporangelui) [endogenous; endogen, innenerzeugt; endogtme; endogen, bels6
eredet6 i 3H,1\0rCHHblfi)
155 ENDOGONJDJUM n (gr. -, y6v1l:hov
"urma"), endogonidie, gonidie rormal in interiorul gonidangiului [en
dogonidium; Endogonidium ; endogonidie; endogonldium; 3HJIOrOHHJl.Hll]
_,. endoconUlium

156 ENDOGONJUM n (gr. -, yovt) "s


min''), endogoniu, sacul sporifer acoperit de epigoniu, mpreun alctuind
arhegonul
(Bryophyta)
[t'ndogonium; Endogonium; endogonium; endogOnium; :ntAOCOJtHJi)
157

ENDOHAUSTORJU!tf n (gr. -, lat.


haustus "nghiire"), endohausloriu,
organ asemntor unui haustoriu tnr, aflat in interiorul celulei plantei
infectate de Uredinales (Eriksson) [endohaustorium; Endohaustorium; endohaustorium; endohauszt6rium; :lH,u;orayCTopnH]

15& ENDOLJTHJCUS (gr. -, AtQ~ "piatr"), endolitic, incrustat in piatr


(bitele unor licheni calcicoli) [ endo-

160 ENDOMEJOSJS 1 (gr. -, J.leioxn.; "reducere"), endomeioz, reproducere cu


t-romozomi supranumerari in profaza
primei diviziuni meiotice (Matthey)
[ endomeiosis; Endomeiose; &ndomeiose; l'ndomeOzis; 3HJJ.OMeil:o3]

161 ENDOMERJSTEMA n (gr. -,

1.1&-

pu:nO.; "divizibil"}, endomerislem, merislem care d natere unui fascicol


central (Bryophyta) (Russow) [endomeristem; Endomerislem; endomeristeme; endomeriszlma; 3HJ.OMepHcTeMa]

162 ENDOMJTOSJS 1 (gr. -, J.litO<; "fi.


lament"), endomiloz, mitoz prin
multiplicatea cromozomilor fr separarea grurelot anarazice \GeiUer)
[endomilose; Endomitos('; endomitcse; endomil6zis; 3HAOMHT01)

163 ENDOMJXJS f (gr. , J.1ll;1o;; "amesle


care"), endomixe, formarea marronucleului dintr-un produs al diviziunii
micronucleului fr a fi precl'dat de
o fuziune nuclear (W oodruff i Erdmann) (endomixis; Endomixs; endomixie; endomixis; 3HAOMHKCKCj

"'

ENDOPARASJTUS m (gr. -, napm:tot; "parazit"), endoparazt, parazit


eate triete inlercelular sau intracelular n planta gazd (Archimycetcs,
Peronosporaceae) [endoparasile; lnnenparasit, lnncnschmarotzer; endo{Jarasil r; f'ndnarazita, helsO elosk6d6; 3H,o;onapa3HT]

1G5 ENDOPEWN n (gr. -, 1tJli.Oc; "n


mol"), endopelon, hiolopul organismelor din nmol fendopelon; Endopelon ; endopelon ; endopelon . 31fll0
nenoa)
166 ENDOPERJDJUM n (gr. , ns.piOwv
"scule"), cndoperidie, slratul intern
al peridiei (Gasleromycetes) [endoperidium; Endopcridium; rndoperidium; endoperidium; 3H!lonepHll11A)
167

ENDOPETRJON n (gr. , ftttpa


"stnc."), endopelrion, organsmll care
trie&e n crpturile stincilor jGams)
[endopetriou; Endopetrion; endopetrion; endor;elrion; JH,UoneTpHon]

180

ENlXJSPORIUM

ENDOPHLOEUM n (gr. , rpi..010t;


,.S<'oar"), endofloem 1. Scoara in
!etJJil.. 2. esut Iiherian intern [endophloeum; Endophloem, Innenrinde;
endophloeme; endo!loem; JKJio41.110lM8]
169 EtVDOPHYTALIS, ENDOPHYTJCUS {gr. -, IP~rt6v "plant"), endo!itic, care triete n interiorul unei
plante, cu sau fr parazitare [endoJibytic; endophytisch; endophytique;
ertdofitikus; 3H,IICJ41HTHMJt)
t?O ENDOPHYTJSMUS m (gr. --), en. dofitism, ,ia endofitic [endophytism ; Endophylismus; endophytisme;
endofilizmus; JHAO$KTH3M]
t 71 ENOOPHYTOBJONTONn (gr. -, ~io<;
,.via"), endofitobionl, organism cu
biotopul fn esutul plantelor (endo_pbytohiont; Endophytohiont; endoptJytobionte; endofitobionta; 3RJIOI}llf-

168

ro6HOHT]

172 ENDOPHYTA n pl (gr. -), endofile,


plante inferioare ce triesc fn esutul
animalelor, ale plantelor sau tn prile
:superficiale ale sttncilor (Raunkiaer)
(endophytes; Endophyten, lrmenpllanzen; endophytes; endo!itii.k; 3H.!Io41HrM]
173

E.VDOPLASMA n (gr. -, nMzaJU~ "modelare"), endoplasm, masa- intern


granuloas acitoplasmei (Haeckcl) (endoplasm; Endoplasma, innere Zytoplasma; endoplasme; endoplazma;
3Hli,OnnaJMa] -> granuloplasma, polyoplasma

174

ENDOPLASTUM n (gr. -, R:f..u<Jt~


"modelat"), endoplast J. Coninutul
dtoplasmatic al celulei (Hmdey). 2.
torpusculi n centroplasma unor Chlo
rophyceae (Fritsch). 3. Mieronucleu
.(Protistae) [endoplast ; Endoplast ; ent.loplaste; endoplasztum; :nmonnacrJ

175

ENDOPLASTIDIUM n (gr. ), endoplastid, plastid cu granule de


amidon (Arbaumont) [endoplastid; Endoplastid; !lndoplastide; endoplasztidium; 3llll;OnnacrHn:a]

176

ENDOPLEURA 1 (gr. -, 1r.61>pir. .,latur''), endopleurll., tegument intern


al seminei (endopleura, inner seedcOat; Endopleura, innere Samenhaut ;
endopltlvre; endopleura, mag-beltakarO; 3HJJ;ODJICBpa)

1 -;;

E.\'IXJPSAMMIO.N n (gr. -, 1Vir.l.IIJO-;


"nisip''), endopsamion, biotopul orgauismelor din soiurile nisipoase jendo
Jsammion; Endopsammion; endopsa.m
mion; endopsammion; 3MoncaMMH
OH]

ti8 ENDOPTJLUS (gr.-, ntD..ov "pr"),


endoptil, cu plumula rsucit Jn cotiledon (embrion - ) [endoptile; endoptil; endoptile; endoptil ; 3HJJ;O
nTHJihHNii]
179 ENDORRHIZUS (gr.-, PU:a "rd
cin"), endoriz, cu radicula cuprinzind
primordiul rdcinii (embrion -:::::.) (endorhizous; nnenwurzelig, seheidenwurzelig; endorhize; bels3 gyokerti,
fedett gy(lker(i; CKpWTOJ:OpCWKOBhlit)
180 ENDOSAPROPHYT!SMUS m (gr.-,
oo.np~
"putred", (J)U'tOv "plant"),
endosaprolitism, simbioz la care unul
din simbioni duce via saprofitic
n dauna celuilalt, hifele ciuperci! utiliznd substanele gonidiei moarte ale
algei (Lichena) (Eienkin) [endosa
prophytism; Endosaprophytismus; endosaprophytisme; endoszaprotitizmus;
3H.II.OCanpo4Jil11nM)

ENDOSCLEROTJUM n (gr ., 01C)..TJp0r; "uscat"), endosclerot, miceliu persistent de origin endogen (Fayod)
[endosclcrotium; Endosklerotium; en
dosclerote; endoszklerotium; 3HllDclUiepoD,11ii]
182 ENDOSCOPICUS (gr. -, m;:Oftt<o "a
pri..-i"), endoscopic, cu V'irful tulpiniei
orientat spre baza arhegonului (embrionul la Spermatophyta) (Bower)
[endoscopic; endpskopisch; endoscopique; endoszkopikus; 3Hll:OCKOJIII'Iec
KHii)
183 ENIXJSMOSIS f (gr. , tboJ.IOt;; "mpingere"), cndosmoz, trecerea prin membrana celular a lichidelor cu soluie
mai concentrat n celulele cu soluii
mai puin concentrate [endosmoso;
Endosmose; endosmose; endoszmOzis,
oszmOlikus hMzivrgs; lH,!IOCMOJ]
18!t ENDOSPERMJUM n (gr. , cmtPil<t
.,smln"), endosperm, esut albuminos intern al seminei care nutrete
embrionul fendosperm; Endosperm,
lnneneiwei6, Sameneiwei6, Nhrge
webe; endosperme; endospermium,
magleherje, belsO magtpliO szovet;

181

3}UlocnepM]

ENDOSPORA f (gr. -, anopir. "s


mln"), endospor, spor format in
interiorul celulei mame sau Jn sporangele inchis jascospor, aplanospor, zoospor etc.) (endospore; Endospore; endospore; endospOra; 3UJJ;ocqopa]
186 ENIXJSPOR/UM n \gr. --), endospo
riu 1. Membrana celulozic intern
a sporului (Cryptogamae). 2. Intina
polenului (endosporium; Endosporium,
innere Sporenhaut: endosporium; en
dosp6rium, belsiS spOrafal; :mn:ocnopHit

185

100

ENDOSTOMA
BNDOSTOMA n (gr. -1 cn6pa .,~rl"),
endostom 1. Deseb1d.tura mtegumentului intern al ovulului. 2. Dinii
interni ai peristomiului muchilor frondoi {endostome; Endostom; endostome; endoszt6ma; 3HA:OCTOMa]
188 ENDOSYMBIOSISt (gr. , OllJ.Lilitoo"t<;
,,eonvieuire"), endosimbiozl, simbio
zl intim Intre mieroorgansme i
P/uJn~rog(Jm48, de ex. baeterloriza
{Entz) (endosymbioss; Endosymbiose;
endosymbiose; endoszimbi6zis; ~o

187

196

CIIM6B03}

189 ENDOTHECA t, ENDOTHECIUM

n (gr. -, &TpaJ "teacli."), endotee 1.


Peretele intern al sporogonului (Mar
chrmtia). 2. Membrana intern a lojei
anterelor. 3. Stratul intern al !pun
clorului de polen. 4. Peretele mtern

al sacului embrionar [endothecium;


Endothecium; endotheque; endotM
cium; 311,Il0Te1Uf8:, BHYTPIUHbzJ,H:Juc]
190 ENDOTHERMICUS (gr. , kwO.;
"cald"/ endotermie, care produce ci
dur. ntern. (deshidratarea citoplasmei) [endothermic; endothermisch; endothermique; endotermikus; :m,aoTepMII'ICCXRit]

191

ENDOTOXINUM n (gr. ,

-ro~n;:Ov
"otrav"), endotoxin, substan. toxic care nu se difuzeu. in afara ce
lulei care o produce ( Bacl~ria, F"'ngi)

(endotoxin; Endotoxin; endotoxine;


endotoxin; 311,!U)TOXCHB:]
192

ENDOTROPHICUS (gr. -, 1'!XHP'il,.nutriie"), endotrof, care !i procur nutriia din interiorul unui esut strin
(micorizd -J [endotrophic; endotroph; endotrophe; endotr6f; 3H.Il.o-

T~Il]

193

1"

jgr ,

ENDOTROPISMUS m
"t'poml
.,rsucire"), endotropism . Orientarea
organului lateral ctre cel central.
2. Ptrunderea tubului polinic tn ovul
prin micropil (la Cmurbita, Ulmus)
fendotropism; Endotropismus; en(lotropisme; endotropizmus; 3H,!IOTPODH3M]
ENDOXYWPHYTA n pl {gr. , 1!6
Aov "lemn", .U"t'OV "plant"), endoxi

lofite, parazii criptogamici din corpul


plantelor lemnoase (Raunkiaer) (endoxylophytes; Endoxylophyten; endoxylopbytes; endoxilotitk; 3HJtOXCBOcilHTW]

ENDOXYLUS {gr. ), endoxil, aflat


tn interiorul lemnului [endoxylous;
endoxyl; endoxyle; endoxil; 3HAO----- ......~

ENDOZOICUS (gr. -, ~v "animal"),


endozoic 1. Care tri~te in organismul animalelor. 2. Care se rspin
dete prin dejeciunile animalelor [endozoic; endozoiscb; endozotque; endozoikus; 3M030H'IecKH.it]
DISPERSIO ENDOZOICA, rii.splndire endozoic. a plantelor prin intermediul dejeciunii animale (semine, spori) [endozoic dispersion;
endozoische Verbreitung; dispersion
endozotque; endozoikus elterjedes;
3HA030H'fec~;aa :',!J.HcnepciiJI] .... tmdozo
f'Xhoria

197 ENDOZOOBIONTON n {gr. , flio.;


"via"), endozoobiont, organism cu
biotopul In organismul unui animal
[endozoobiont; Endozoobiont; endozoobionte; endozoobionta; 31fAOl006HOHT}
198 ENDOZOOCHORES m pl (gr. -, ;v;roptco "a se rspindi"), endozoocore,
plante ale cror semine sau spori,
consumate de animale, trec prin intestinale acestora i apoi sint disemi
nate prin dejectare [endozoochores;
Verdauungssmlinge; endozoocbores;
endozookOrnOV~nyek ; 3H.Il.0100xopw]
199 ENDOZOOCHORIA f (gr. -) __,. dis
persio en.Mzcica

ENDOZOOPHYTA n pl (gr. -, lj)l)"t0v


"plant"), endozoofite, organisme vegetale care triesc in corpul animalelor (Raunkiaer) [endozoopbytes; Endozoophyten; endozoophyles; endozootitk; 3HA030ot)mn.J]
201 ENEILEMA n (gr. tv&iJ..ru.w. .,ln200

veli") -+

tegmen {2)
ENBRGESIS r (gr. tvspyO<; ,,activ"),
energez, proces catabolic prin care
se elibereaz energie (Bar nes) [ ener
gesis; Energese, BetriebstoUwN.:hsel;
energese; energ~sis, energiaprodnkciO;
3Hepre3KC]
203 ENERGIDA f (gr. tvsptla ,.for"),
energid, nucleul i masa citoplasrnatc concepute ca un centru ('ller~tic i totodat ca cea mai mic
unitate biologic (SacllS) [('liergid;
Energide; encrgide; energida; :meprH,!la]
204 ENERVIS, ENERVIUS, U.rJ ner
vuri [nerveless, veinless; fi('rvenlos,
aderlos, ungeadert; ~nervh!, invein~;
erezetlen; 6e:llKKJ1KOBWh]
205 ENHALIDAE f pl (gr. tv ,.in",
liN; "mare"), enalide, fanerogame submerse sau alge fixate pe solul moale
al
aoelor
srate
(Halrwhila
202

191

EPHEMEROPHYTA
Caulerpa, Potamogeton, Zostera) (War

ming) [enalids; Enaliden; enalides;


..nalid.k; 3HaJIIf.1J.Id]
206 EJVHARlfONIA t {gr. tv6:pf.16vt~
"armonios"), enarmonie, t~rganizarea
armonioas intern a organismelor
(Wiesner) (enharmony; Enharmonie;
enharmonie; enharmOnia; :JHrapMO
HHII)

207

EN.NE-, ENNEA- (gr. tvvta "nou"),


cu nou ( enneacan11nu, enneaphyllus)

(nine-; neun-; . neuf; kilenc-;


novem-

,!I;Ei

BIITH] --.

208 E.VNEAGYNUS (gr. , yuvi} "femeiP"), cu nou pistiluri [enneagynous,


enneagynian; neunweibig, neungriffelig; enneagynique, a neuf pistils;
kilencanyas, kilenc terml)jU; .~~;eBl:ITH

Magno

zAblung;

ENNEANDRUS {gr. , t'lVJ'tp,


"brbat"'),

cu

nou

210

211
212

213

214

215

E.'VTOMOPHILUS {gr. -, ~pt"-tco "a


iubi")- enlomogamus
217 ENUMERATIO l, enumerare, Ini
rare (titlul unor lucrri botanice, ex.
Baumgarten: Enumeratio stirpium
216

felsol'(lls; ne-

ENZYMA n (gr, tv ,.In", /;liiJ'I


"drojdie"), enzim, substante organice catalitice secretate de bacteriilc
zimogene (catalaza, celulaza, diastaza)
[enzyme; Enzym; enzyme; enzim,
biokatalizator; :rlHM]-+ fermentum
219 ENZYMOLYSJS f (gr. , i.001'
,.dizolvare"), enzimoliz, lizarea substantelor sub actiunea enzimelor
(enzymolyse; Enzymolyse; enzymolyse; enzimollzis; 3HlllM011H3] -+ zyrM
lysis
220 EOPLASMA n (gr. il~ "auror",
ttUtopa "modelare"), eoplasm, substana ipotetic, primitiv, anterioar

protoplasmei {Troland) {eoplasm;


Eoplasma; eoplasme; eoplazma; Xl-

stamine (ennean-

neandre, a neuf etamines; kilenchimes,


kilencporzOs; .aeBJITKThl'iiDIKOBI>IR)
EJiSATUS, ENSI-, ENSIFORMIS,
tnsilorm, de forma sabiei (ensifolius,
e{liger)
[sword-shaped,
sword;
schwerUOrmig, schwert-; ensiforme,
en forme d'epee; kard alakU, kard-; Me'leBJIJUiwl:, Me'l.e-J---> gladii-, xiplu;.E.\'TO- (gr. vtOI; "intern") (enlocyc
licus, entodiscalis, entogonidium, enWpura~~itus, entospora)---> end-, endoE.VTOMO- (gr, ~o~v "insect")
(prin, in, de, pe) insecte. (entomogenus,
entomophagus) [(by, on) insects; insekten-; (par, sur, dans) insectes; rovar-;
HaceKOMO)
ENTOMOCECJDJUM n (gr. , Kl}Kit;
"gal"), entomocecidie, gal cauzat
de inepturile unor insecte (entomocecidium; Insektengalle; entomocecidie; rovargubacs; :nlToMone~RJ
ENTOMOGAMUS (gr. , "fdp.o~; "c
storie"),
enlomogam,
polenizat
prin insecte (llori) {entomogamous;
insektenbliitig; entomogame; entomogm, rovarporozta; :)KTOMoraMHbdl:)-+
mtrJmophi/us
J:,~.VTOMOLOGJA f
(gr.
, .6'f~
.,vorbire"), entomologie, tiina despre
insecte (entomology; Insektenkunde;
cntomologie; rovartan; :)HTOMOJIOrllR)

principalui,

218

Uv8p6~;;

drous; neunmnnig, enneandrisch; en-

~num~ration;

pc'lHCJieHHe, HC'IHC11CRHC)

necTH'lHwA]

209

Transsilvaniae

1816) (enumeration; Verzeacbnis, Aul-

liJla~a]

EPACME f (gr. llm:tKIJ~ ,.de vlrt"),


epaeme, faz de apogeu In dezvoltarea
tipogenetic, cu modificri radicale de
form, In filogenie (Haeckel) (epacme;
Epakme, Virulenzperiode, Aufbliibzeit;
epacme; epakme; 3IIllKMC]
222 EPANODJUM n (gr. kn:dvo~ "ntoar
cere"), epanodiu, dezvoltarea regre
siv a organului spre o form mai
simpl, ex. peloria (in patologie) [epanody; Epanodie; ~panodie; epan6dium; 3DaHO,II,Jill]
223 EPAPPOSUS, lipsit de papus (witbout tbistledown; federkronenlos:
sans aigrettes; b6bita n~lkiili; 6e3
xoxruuca]
224 EPENCHYMA n (gr. tta "peste",
lyxoJ.Ia "umplutur"), epenchim, esut
fibrovascular {Ngeli) (epenchyma;
Epenchym; epencbyme; epenchima;
221

3DeRXHMa]

EPHARMONIA f, EPHARMOSIS f
(gr. -, piJOVia "armonie"), eparmonie 1. Ansamblul adaptrilor armonice
funcionale la condiiile de mediu.
2. Form adaptatiVil [epharmony;
Epharmonie; epharmonie; epbarmOnia; .3QtapMOH11ll]
226 EPHEBOGENESJS f (gr. !4111Po.;
"adult", "{tvsot.; ,.natere"), etebogene:r., dezvoltarea gametului mascul
fr fecundare prealabil [ephebogenese; Ephebogenese; ephebogenese;
efebogenezis, hlm-szliznemz~s; 3C(Ie5oreHC3]
227 EPHEMEROPHYTA n pl (gr.
bp11.1Jtp1ot; "cu viat scurt", IPiitov

225

...

EPHEMERUS

"plantA"), efemerolite 1. Plante cu


perioad de vegetaie scurtA, unele
lructifictnd de mai multe .ori In acelai an. 2. Plante trectoare, plante
pasante, adventve neaclimatizabile
[ephemerophytes; Ephemerophyten,
Passanten; ephemerophyles, passantes; efemeroritk; *Mcpc$n"w]
228 EPHEMERUS (gr. -) efemer, trector, cu viaA scurt (Hori care infioresc numai o singur zi) [ephemerous,
short-lived; ephemer, kurzlebig, eintagblO.tig, vorO.bergehend; epMmere,
temporaire; mU!ekony, rO\id eleh1,
egyszerviritO, id6!eges; 3$eMcpHLJJi,
O,!lHO.IIRC!IHLdi)
EPI-, EP- (gr. btl "deasupra"),
peste, care crete pe, deasupra ( ephydrogamicus, epibioticus, epicalyeinus,
i!picotyledonaris) [upon, growing on;
Ober-, ober-, obenauf-, wachsend auf;
sur, sltu9 au-dessus; rajta-, felszini,
-feletti; aa, Ha,.o;-]-+ super-, supra230 EPHYDROGAMIA f (gr. -, llOmp
"ap", ytq.to.; "cstorie"), ephidrogamie, mOO de polenizare a plant{'lor
acvatice submerse, florile ieind la
suprafaa apel, iar dup polenizare
scufundlndu-se din nou tn ap (Ruppia, Vallisneria, Victoria) [ephydrogamy; Ephydrogamie; ephydrogamie; ephldrogmia; :mrH)J.poraMHII)
231 EP/ BASALIS (gr. , l}aat.; "baz"),
epibazal, situat deasupra regiunii
bazale (celul) [epibasal; epibasal;
epibasale; cpibazillis, alap feletti;

238

239

240

243

3nK6a3aJJLHLili.)

EPIBASIDIUM n (gr. -, fi,CtatOtov


p_artea super_oar dalatat a bazJdJeJ d1mere (Bas~
diomyeetes) [epibasid; Epibasidium;
t'pibaside; epibazidium; :tUH6a311D.JUij
233 EPIBENTHUS 11 (gr. -, fl,tvtl~
"adtncime"), epibentos, bentosul din
zona superioar a apelor mrii sau
a lacurilor [epibenthos; Epib~nthos;
epibenthos; epibentoSz; :mH6eHTOC)
m EPJBJONTON n (gr. -, fl,toc; "via"),
epibiont, organism fixat pe corpul
altui organism {epifite, parazite, simbioni) [epibiont; Epibiont; epibionte;
epibionta; :tUH6HOHT}
232

235

"piciOI:u"), epibaz!d~c~

EPIBJOSJS f {gr. --), epibioz, viat


pe suprafaa diferitelor
corpuri, In hidrobiologie
{Zernov)
[epibiosis; Epihiosis; epibios~; ('pi
bi6zis j 311K6H03]

carpum

EPICHILIUM n (gr. -, :x;dA.o..;


"buz"), epichil, parte apiCfl, adesea
foliacee, a labelului unor flori
(Orchidaceae ) [epichil; Epichilium;
epichile; epichilium; :tiiiiXIlJl]
EPICHROA 1 {gr. -, "JCI)()t; "piele") epicutls
246

sedentar

EPIBIOTA f (gr. --), epibiot, altoi


(epibiot, graft; Epihio!, Pfropfreis;

epibiole, greffon; epibi61a, ollvny,


oltOg; 3nll6110Ta, 'lepcHOK]
EPIB/OTICUS {gr. ),
epibiolic,
care triete pe un substrat viu
(miceliu, parazit) [epbiotic; epibiotisch; epibiotique; epibiOtikus; 31IB.6xoTR'IecKHii]
EPIBLASTEMA n (gr. -, JI.li<mlJ.IfZ
"germen"), epiblastem, excrescen
superficial sau emergente proase
ora glandulus vlscoase pe frunze (epiblasteme; Epiblastem; epiblasteme;
epiblasztema; 3mt6nacreMa]
EPJBLASTESIS f (gr. -, IJMi<m!m..;
"cretere"), epiblaslez, cretere a
lichenilor prin dezvoltarea gonidlllor
pe indi-vidul parental (Wallroth) [epiblastesis; Epiblastesis; epiblastese;
epiblasztezis; :tiiii6naCTel]
EPIBLASTUS m {gr. -, ('Mtcn~
"germen"), epiblast, lob membranos
tn partea opus cotiledonului, aparent
un al doilea coliledon rudimentar
(Avemi, HqrrJeum) [epiblast; Epblast; epiblaste; epiblaszt; 30B
6naCT]
EPIBLEMA n {gr. btlfi,X'lJ.IfZ .,capac") -+ rhiwdermis
EPICALYX m {gr. t7tt "peste",
K~ "cup") ........ calyculus, puudocalyx
EPICARPIUM n (gr. , t::UPIIOIO
"fruct"), epicarp, pere:e extern al
pericarpului
fructelor
(Juglans,
Malus; Prunus) [epicarp; Epikarp,
FruchtauBenhaut, Frucht hiille, Fruchtoberhaut; epicarpe, pelure; epi~
krpium, kiilsO termesfal, kiils termesfiej, magbej, magburok; "){l]ll{apDHA, DHCilJlO,lUIHK, Ha,tl,ll110.!1HKK] ..... exo-

EPICLINUS {gr. -, KI.iVfl "pat"),


epiclin, aezat pe un alt organ (nectarina pe receptacul) [epiclinal; epiklin; epicline: epiklin, r~HekvO; :mHJtnKaHwli.]

24?

EPICOPULA f (gr. -, lat. copula '


"fie"), epicopula, !iia intermediar
a peretelui celular al epivalvei
(Diatomea.e) [epicopula; Epikopula;
i>picopule; epikopula; :tnHKoayna]

198

"'

EPINATANS
EPJCORMJCUS
(gr. ~,
tcop).I(N;;
"trunchi"), epicol'mic, dezvoltat din
mugurele adormit al trunchiului
nrborlor [epicormic; epikormisch;
epicormique; epikormikus; 3IIHKOP
MH'ttcltiiA]

2~9

".

EPICOROLLATUS, EPJCOROLLJNUS (gr. , lat. corolla .,coroan"),


epicorolat. 1. Prevzut cu corol
superioar (Jussieu). 2. Inserat pe
corol [epicorolline; epikorollin; epicorolline; epikorollin, prtra nOtt;
3UHKopoJIJIHHHbiA)

EPICOTYLEDONARIS (gr. -, trorii-

TJ

"vas"), epicotiledonar, aflat dca-

supra cotiledoanelor (nod) [epicot.yledoroary j epikotyledon!lr; epicolyledonaire; szikfeletti, sziklev81 feletti;


H8)J,CCMli)J,OJlbHb1A)

251

EPICOTYLUS m (gr. --), epicotil,


a tulpiniei dinlre plumul
i primele frunze verzi (epicotyl;
Epikotyl, epicotyle, epikotil, szikteletti sz.r; 311HXOTHJib, Ha,ll,Cew!Ll,Onloporiune

Hoe XOIIeHO)

EPICTESIS l (gr. fmK'tl]o-t.; "ci


tig"), epictezie, meninere a hipertoniei celulare In raport cu mediul extericr (Lapique) [epictesis; Epiktesis;
epicti>se j epkfc:\ZIS j 31lH!CTe3HC)
253 EPICUTJS f (gr. -,lat. cutis "piele"),
epicutis, stratul superficial al cuticule-i (Agaric1~) (Fayod) [epicutis;
Epikutis; epicutis; epikutisz; :mHKyTHc)

n, EPJDENDRON n (gr. btf


"peste",
MvOpov .,arbore", lli~ "via"), epidendrobiont, plant care triete pe
scoara arborilor
( Aroideae, Orchidauae) [epidendrobiont; Rindenbewohner; epidendrobionte; kBreglakO;

above-ground; epigAisch, oberird.isch;


epige; told teletti; HM3eMHLI.Ii. Ra3CMHL111]"'
258 EPIGAION n (gr. --), epigaon, biotop al organismelor supraterestre
[ epigaion; Epiga.ion; epigaion; epigaion; 3DKra.Aoa]
259 EPIGENUS (gr. -, r&vvOio "a se
nate"), epigenetic, nscut. pe fata
superioar a unui alt organ (ecidii
pe faa frunzei) [epigaeous, epigenetc; epigenetisch; ~pigene; epigenetikus j DOBCpXHOCTHidii:J
260 EPIGEOTROPISMUS m (gr... , rt'i
"pmint", 'tpoml
"rsucire"),
epigeolropism, tropism orientat spre
suprafaa solului (White) (epigeotropism; LEpigeoiJ'oplsmus; 6pig00tropisme; epigeotropizmus; 3IDJTCOTpoDH1M]

261 EPIGO!o.'JUMn(gr.,roV!)

necnf'JHL1it)

263

EPJDENDROBIO~TON

"5

3TIII.!J,CH.lli)06HOHT]

EPlDERMA n, EPJDERMIS, -IDIS


t (gr. -, Otpj..la "piele"), epiderm, esut
primar extern care acoper i protejeaz organele interne ale plantelor
superioare [epide:rm; Epidermis, Oberhaut ; epiderme; epidermisz, elsOdlegl'S bOrszovet; 3111f.!ICPMHC, HapyliOiaA
EPIDISCALJS (gr. , Oia~~:o.:;, "disc"),
!!pidiscal, inserat pe disc (stamine)
[epidiscal; epidiskal; epidiscal; korongon levO; 3flHJJ,HcKa!lbHb1Ji)

:!57

EP/GAEUS, EPIGEIUS (gr. -, ri


e-pigeu, aerian; care
crete pe sau deasupra pmintului
(germinaJie-) [epigaeous, epigean,
"pmiot"),

EPILJMNJON n (gr. .., l.iJlvtt


"lac, mare"), epilimnion, strat superior al mrilor sau lacurilor {pfn
la cea 20 m adtncime) cu cel mai
bogat plancton {epilimnion; Epilm~
nion; pilimnion; epilimnion; 3nB~
JIIIMHIIOH]

264 EP!LITHICUS (gr. -, Mtlo~ "pia~


trli"), epilitlc, care crete pe pietre
{lcheni) [epilithic; epilithisch; Eipilitbique; kfivOn lO; 3DHnHTII'Iecd8]
265 EPIWSUS-. glaber
266 EPJMATJUM n (gr. , l~-t6.ttov
"manta"), epimatiu, scvam ovulifer (Ja Coniferae) [epimatium; Epiepimc'!um;
mat"mm; pimatium;
3IIHM3li,HJ!)

KO:.HUa)

256

"urma"),

epigoniu, membran extern a sporoforului (Hepaticae) [epigone; Eplgonc,


Fruchtknopfdecke; epigone; epig6nium; 3IIHTORHA)
262 EPIGYNICUS, EPIGYNVS (gr. ,
'YUvil "femeie"), epigin, aparent ae
zat deasupra ovarului (staminele la
Orckidaceae) (epigrnous; epigyn, epigyaisch, oberweibig; epigyne, eplgynique; epigin, termOfeletti, maghz
feletti, felsOllsU; :mHntHli'IHbJit, Ha.zt

26?

EPINASTIA f (gr. -, vacn~ "comprimat"), epinastie, dezvoHare mai


pronunat a prii superioare a unor
organe, cauzind convexitatea lor
(frunze, petale) [epinasty; Epinastie;
epinastie; epinasztia; :li!HHaCTWI)

268

EPI!o."ATANS (gr. -, lat.


"inottor"), epinatant, cart'

natans

plutete

...

EPJNEMA
pe suprafata apei j(runt) {epinatant;
obenaufschwimmend; ~pinatante, sur
nageant; felszinen UszO; DJiaBaiOW:HA

Ba IIOIIepXBOCTH)

269

EPJNEMA n (gr. -, v"pa "fir")


partea superioar a filamentului staminal [epinema; Epinema;
epineme; epinma; :)ntlHeM.a]
270 EPJNYCTJGUS, EPJNYGTUS (gr.
., Wl;, VUK't~ "noapte"), epinictic,
caro se deschide dup Inserare (Mrabilis, CactacMe) (epinyctous; epinyktisch,
dmmerO!fnend;
~pioycte;
este nyil6; :)IJIIHilnH'IIlldliJ
271 EPIONTOLOGJA f (gr.
, Ovtu
"existen", ~ "vorbire"), epiontologie I. Fitogeografie genetic. 2.
Analiz a rsptndiri geografice a unor
factori genetici pe arealul speciei,
precum i a condiiilor istorice ale
acestora [epiontology; Epiontologie,
genelische Pflanzengeographie; ~pion
tologie; epiontol6gia, genetikai nOvenyfOidrajl!; j :)DIIOHTODOrBll] - genoepinem,

(Nidularia)
[epiphragma;
Epiphragma, Querhaut; 6piphragme; epifragma; :)DR~rMa]-+ tympanum
281) EPJ PHYLLUS (gr. -, q:~6i.l.ov "frunz"), epifil, care crete pe frunze
(parazit) sau se afl pe partea superioar a frunzei (stomate) (epiphyllous;
hlattstndig, oberblattstndig, hlatl
bfirtig; 8piphyile j levelen le\(1; Ha.l
JlHCrHblll:)

281

EPIPHYSIS f {gr. blqn,Joto; "excrescen")


caruncula, strophiolum
282 EPIPHYTIGUS (gr.- IPuWv "plant"), epilitic, care crete pe alt plant
(epiphytic; epiphytisch; epiphytique;
epifttikus, nQvt\nyen eJO, fennlak6;
:mH$H11lhlti}

283

gJgraphia

EPJPHYTA n pl (gr. ), epilite,


aerofite; plante neparazitare care
folosesc numai ca suport organele
altQr plante (Qrchidee tropicale,
lerigi, licheni, muchi)) [epiphytes, air-plants; Epiphyten, Oberpflanzen, Luftpflanzen; epiphy!es;
epititk, fennla.kO nOV'enyek;
:mu-

EPJPARASJTUS m {gr. -, 1tttpfu:n


tOl; .,parazit").- ectoparasitus
EPIPEWN n (gr. -, 1t11~ "nmol"),
epipelon, biotopul organismelor din
nmol [epipelon; Epipelon; epipelon;
epipelon; :)ntlnenon]
EPIPELTATUS (gr. -, lat. pelta
"scut"), epipeltat, cu frunza peltat,
avind baza limbului pe faa superioar
a petiolului (De Candolle) [epipeltate:
oberhalb-schildfllrmig; epipelte; felii!
pajzsos; CBCPXY lKIITOBH,IHbllt]
EPJPERJDJUM n (gr. , Jll1Pi8tov
,.scule"') ....... ezoperidium
EPJPETALUS {gr. -, 1ftti1.Ov "petal"), epipetal, inserat pe petal sau
In faa acesteia (stamine la Gircaea)
[epipetalous ; blumenblattstndig, kronblattstndig; t\pipetale; szirmon 010;

4m'rJ.t] ....... acrophyta, pseuMparasitus


28/i EPIPLANCTON n (gr. -, 1t.CIYKt~
"rtcitor"), epiplancton,
plancton
din zona superioar (0-80 m) a apelor (Cbun) [epiplankton; Epiplankton;
epiplancton ; epiplankton; 31111rmaHK-

277

EPIJ>ETREUS (gr. -, Kttpa

287

278

EPI PHWSMA n (gr. -, ~p/,016o;


"scoar!"), epifloem, scoara externa
[epiph oem, outer bark, corky bark;
Epiphloem,
uacres
Leitbiindel:
!!piphloeme; epifloem, kms6 kCreg;

272
273

'274

275
276

:)lllfl1eT8JlLR&dl]

- sazicolus

"stlnc''!

3111l4mo:)Ma)

279

EPJPHltAGMA n (gr. -, !ppci;pa


.,imprejmuire"), epifragm,
membrana care inchide capsula dup
cderea operculului (Hepaticae) sau
care acoper sporoforul unor ciuperci

ToH]

285 EPJPLASMA n (gr. -, 1til.opa "mo-

delare"),

citoplasman glicogen,
rmas In asce dup formarea ascosporilor (A$comycetes) (epiplasm;
Epiplasma; epiplasme; E!piplazma;
tic

epiplasm, mas

gelificai,

bogat

:)IUlDJia3Ma]

286 EPIPLASTA n pl (gr. , 1t'A.ao-r0i;


"forp1at"), epiplaste, corpuri sferice
din lamelele
citoplasmatice de la
Cyanophycetu (Fritch) [!lpiplasts: Epiplasten; epiplastes; epiplasztk;zok;
:)IlBIJnacTbl]

EPJPLEURA f (gr.-, R4upQ. "coast"), epipleur, pleura mai mare a


epiteciului ( Baccillariaceae) [epipleura; Epipleura, grOlleres Grtelband;
epipl8V're; epipleura j :)Illlnneapa]
288 EPJPODJUM n (gr. -, nOOtov "picioru"), epipodiu 1. Partea apicaW.
a primordiului frunzei. 2. Glande
disciforme pe suportul ovarului [epipodium; Epipodium; epipode; epip6dium j :)IlHDO,IlHil:)
289 EPJPSAMMJON n (gr. , lji(J.I~o:,;
"nisip"), epipsamion, biotop al Qrganismelor din terenurile nisipoase

EPITHEMA

19i

[epipsammion; Epipsammion; epipsammion ; epipszammion; :HPincaM-

MKOH)

290 EPIRRHEOliJGIA 1 (gr. tmppl(o "a


curge peste", ).Oy~ "vorbire"), epireologie, studiu al influenei factorilor externi asupra plantelor (Picconi) [epirrheology; Epirrheologie;
6pirreologie; epireologia; :mapeono..
rHJI]

291

EPIRRHJZUS (gr. bt "peste",


PICa ,,rdcin"), care crete pe
rdcini (Lathraea, Orobanche) [epirr-

299

300

hi7.Qus; oherwurzelsU.ndig, aut Wurzel-

wachsend; epirbize;

p~JI: HQ KOpliJIX)

gyok6ren eiO;

292 EPISEPALUS {gr. , lat. sepalum


.,sepal"), episepal, aezat pe sau in
dreptul sepalelor (glande, stamine
la Epilobium) [episepalous; episepal;
epistlpale-,
episzepl, cstlszelevelen
JeVl! j HaliO.liJllllllecJI HQ 'fQWeJIBCTJIKax]

EPJSPERMIUM n (gr. -, 01tipJ.IU


"smtn"), episperm, inveli extern
al seminei [episperm; SamenhUlle,
Samenmantel, Samenoherhaut; lipisperma; epispermium, kO.Is6 magbej, magtakar6; 3IIHcnepMHit] -. amphispermium, exopleura, spermochrm(l., testa
294 EPISPOR.4;YGJUJI n {gr. -, crn:op
"smln", drr&tov ",as"), epispor&nge, induziul sporangelui ( Pteridophyta) [episporangium, EpiSJlO
rangium; episporange; episporngit;m; :nm:cnopaHrHA]
295 EPJSPORIUM n (gr. --), epispor,
lnveli extern al sporilor, uneori avind
i un dispozitiv apical de plulire
(Awlla)
[epispore;
Episporium,
aucere Sporenhaut; epispore; >pisp6r~, k(i)sii sp6rafal; lrmcnopalt} ..... pe293

296

EPISTAMINALIS {gr. -, m:iu.1rov


"filament"), epislaminal, care <'rele
1 e stamine (nectarii, glande la Dic
uunnus) [epistaminal, epistaminal ',
epistaminal; porz6n fejiOdO, porz6
fc~otti;

291

paCTylll,lllt aa necTBKe]

EPISTAJI.IINIA C {gr. --), epistamiuie, planle <'U stamine epigine


( Xuphar) {Des".eaux) {epistaminy;
Epistaminie; ~pistaminie; episztami
nia, termMe!etti porz6k; JRHCTa:l-111!lHll]

::88

EPISTASJS f (gr. brll.'f't'aat.:; "supraveghere"), {'pistaz, inhibare a


t>fectelor unei gene nealele do ctre o

dominantA sau reeesiv (Bateson}


[epistasis; Epista&is; epistasie; episztzis; 3DIICTll3]
EPJSTOMATICUS {gr. k1 .,peste", cnilpa ,,gur"), epistomatic, cu
stomate aezate numai pe partea
superioarA a organului (la frunzele
de Nympluud) [epistornatic; epistomatisch; epistomatique; epist.tomatikus ; :mKCrOMaTIAecndl:]
EPISTR:JPHE t (gr. -, cni)091) .,Intoarcere"), epistrof, dispoziia cro
rnatoforilor In lumina difuz. In
pArtile parietale libere ale celulei,
lnvecinate cu mediul extern (Senn)
[ epistrophe; Fniwandlage; epistrophe;
szahadfaJfekves; 3Jlllcrpo4Je]
EPITERRANEVS (gr. -, lat. ter
ra ,. pmtnt"), supraterestru, aerian
[epilerranean, above-ground; oberirdisch; t\pigt\, aerien; IGidfeletti;
Ha.ztJel>IHhl.il] ..... epigaeus, aereus
EPITHALUNUS (gr. -, 8aUiM;
.,lstar"), epitalin, care crete pe tai
{epithallin; cpithallin; epithalline; telepen nGVt'i; paczy~ft &a rannOMC]
EPITHALLUS m (gr. --), epital,
formaii ale stratului cortical al bilelor de pe virful sau marginea talului
la Lichenes, servind la protejarea conidiilor (Zukal) [epithallus; Eplthallus;
t\pithalle; epitillusz; JIDITammA)
EPITHECA l (gr. -; &i)K'l .,toc"), epiteei, partea superioar, mai mare,
a carapacelor (BaciUMiophyceae)
[epitbeca; Epitheka, oheres Deckelschale; epitMque; epiteka, kovahej
tet6resze; 311HTeXa J _,. epipleura, epigen

301

302

303

304

""l"a

EPITHECIUM n (gr. -), epiteciu,


lnveli format din extremitile parafizelor, acoperind partea himenial
a apotedlor (Discomycetales, Lichenes
[epithecium; Epithecium; epithece;
epitecie; JRHTeUHi:i)
306 EPITHELIUM n (gr. -, Oi)X'l
,.mamr.lon"), epiteliu 1. Strat de celule
alungile care cptuesc ineriorul orga
nelor de secretie (Coni(mie). 2, Strat
de celule alungite la periferia sacului
embrionar (la unele AngiospermatJ)
[epithelium; Epithel, Driisenepithel,
Samenepithel; epithelium; epitelium,
e-pitelsejtreteg; :mHTeJJHA)
307 EPITHEMA n (gr. b:t.8JJIID "tnveli"), epitem, esut parenchimatic ac,ifer aflat sub stomatele acvifere ale
frunzei [epithem; Epithem, Epithemhydathode; epitheme; epitema; 3UH305

reMa]

196

EPITHETON
EPITHETON n (gr. Ul8&to; "adu
gat"), epitet, cel de al doilea nume
al unui taxon specific sau numele
complimentar al taxonilor intraspeciricl [epithet; Epitheton, unterscheidender Beiname; 6pitMte; epiteton,
megktil6nb6ztet6 msodnev; 'lmtrer]
EPITOME f (g:r. llfltOI1Jl ,.rezumat"), rezumat (ca titlu de lucrri,
ex. Asclepi: EpiWrM vegetalionis plo,ntuum,17ft9) (summary; Hauptinhalt,
Auszug; sommaire, extrait; kivonat;
B3BJie'leHHe]
810 EPITONIA f (gr, b:hovo10 .,Intins"),
epitonie, dorsiventralitate cu latura
superioar mai dezvoltat decit cea
inferioar (epitony; Epitonie; Cpitonie; epit6nia; :mHroHHa]
311 EPITROPH!A f {gr. b:l "peste",
-rp~ ,.nutriie"), epitro!ie, dezvoltare mai viguroas a esuturilor P"
partea morfologic superioarA. a unui
organ (Wiesner) (epltrophy; Epitrophie; Cpitrophie; epitr6ria; 3DHrpo-

'308

...

4>HRJ

EPJTROPUS (gr. -, -rpimo~ "orientare"), epitrop, orientat In sus {ovul


cu micropilul orientat In sus, la Tribulus) [epitropous; epitrop, griffelwArts gerichtet; ep1trope; felfelC
irnyul6, hozzfordult; 'lmtTJIODilblli]
EPJVALVA
f __,. epipleura, epithf!Ca
313
314 EPJXYWNEUS, EPJXYLUS (gr.
-. 1;6"-ov "lemn"J eplxil, care crete
pe arbori [epixy ous; epixyl; 6pixyle;
f.n nOVO; paCT)'IQIIli Ha ;!lpeBCCIIHe]

312

315

EPJZOJCUS (gr. -, t&ov "animal"),


epizoic 1. Care crete pe corpul animalelor (parazit). 2. Care se rspn
dete fixindu-se de corpul animalelor (fructe, semine, spori) [epizoic,
epizous; epizoisch: Cpizoique; epizoikus; liCKByi.QJI.li: ua lKIIBOTHblx]

EPJZOOCHOR!A t (gr. --, xroptro


"a se rspindi"), epizooc(h)orie, rspfn
dire a fructelor, seminelor sau a sporilor care sint prinse de pielea, perii
sau penele unor animale ( Xanthium
spinosum) [epizoochory; Epizoochorie;
epizoochorie; epizooch6ria; 'liTHJooxopHa]
317 EPO!KOPHYTA n pl {gr. ~o!Ktro
"a coloniza", t:pinov "plant"), epoicofite, plante antropocore, mai al(ls
buruieni, crescind numai in staiuni
artificiale (porturi, semnturi), incetAtenite la noi de pe alte continente
(Galinsoga) [epoikophytes; Epoikophy
ten, Ansiedler; epoicophytes; epoi316

kofitk,
meghonosodott heburcolt
D0V6nyek; 'lDOIR04fT&r] -+ colonistae
318 EQUJTANS, EQU!TATJVUS, e'cvitant.J. Care se IncalecA (frunze, petale). 2. Pliat longitudinal i acoperindu-se reciproc (pretoliaie) [equitant,
folded over, overlapping saddlewise;
reitend, Uberlagernd, einwickelnd;
6quitant, cbevauchant; lovagiO, egymsbagOngyOiodOtt, egymsbabajtoga

tott; BKJta.llHOii:, o6&eMJnonutJt]


319 ERtfNTHEMUS (gr. 1]p, lup "dimineaa, primvara", liv&p.ov "floare"),
erantemic, care nflorete de timpuriu
[early blooming; frilhblUhend; erantheme; korn virgz6; Bc:ceBHHli]
320 ERECT-,
ERECTJ-,
ERECTO-,
ERECTUS, erect, orientat drept In
sus, vertical de la baz pin la virf
(anter,

tulpin)

erectiusculus,

(erectaCanthus,
erecto-patens)
[erect,

uprlght; autrecht, senkrecht, gerade;


dresse, CrigC; egyenesen felll6; npxMOJt, Dpl!MOCTO&II(llli:, npliMo-)
321 EREMJ-, EREMO-, EREMJTJCUS
(gr. lpt)l1~ "solitar", .,deertos") 1.
Solitar. 2. De deert {solitary-, desert-;
einzel-, allein-, wilsten-; solitaire,
d6serticole; magnos, pusztai; e.lllfo-,
ny~H-, ny~li:]

322

EREMIGOLUS (-COLA f) __,.eremophilus

323

EREMOCARPUS (gr. -, 11:apn0<;


.,fruct"), cu fruct solitar [single-fruited; einze!Wchtig; a un seul fruit;
egytermesii, magnos termesii; e,~~;H

HO'IHOIJJIO.Illfbllt]

324

EREMOPHJLUS (gr. -, IPItUI "a


iubi"), eremofil, care prefer deertu
rile [desert Iov ing; wtistenliebend;
eremophile; pusztkat kedvel6; nyc-

TblneJU06HBwlt] --+

deserticolus

EREMOPHYTA n pl (gr. , q~6rov


"plant"), eremotite, lormaill vegetal xeroll din deert uri [desert
plants; WUstenpflanzen; eremopbytes; pusztai n6v~nyek; 'lpeMo4m:r&lj
326 EREMUS f (gr. -), eremus, fruct policarpic, format de obicei din pa_tru
nucule
( Boraginaceae,
Labiatae)
[ere mus; klause; ereme; eremusz;
'lpeM]
32/ ERGASJOAP:JPHYTA n pl (gr.
tpyuala ,.munc", dM "de departe",
qn'Jtov "plant"), ergasioapofite, plante
colonizatoare de terenuri cultivate
(Simmons) [ergasioapophytes; Ergasioapophyten ; ergaswapophytes; er325

gaszioapofitk;

3praCRoarr~HTw]

,.,
328

ERYTHROCARPUS
ERGASJOLJPOPHYTA n pl (gr. ,
Atn:o:ptro "a se menine", -), ergaso-

Jipofite, relicte a1e plantelor de cultur ce se menin drept componenii


unei flora (Acorus calamus) (N
geli i Thellung) [ergasiolipophytes;
Kulturrelikte;
ergasolipophytes;
ergasziolipolitk;

3pracDOJIHnO$HIW)

329 ERGASIOPHYGOPHYTA n pl (gr.


-, ~YI\ "tug", -), ergasiof,gofile,

plante evadata din cultur, astzi


subspontane
(Aster,
Robinia)
[ergasiopbygophytes;
KulturfliichtIinge; ergasiophygophytes; kultursz
kev6nyek; 3pracHo4Jnro4lltTJJ]
330 ERGASJOPHYTA n pl (gr. -), ergasio!ite, plante strine care au fost
luate i meninute fn c.ultur fn regiunile noastre (la Sola~~um tuberosum,
Zea)
(Woodhead) [ergasiophytes;

Kulturptlanzen; ergasiophytes; erga-

szioCitk, nem honos kulturnl}vf.nyek;

3J)raCHOIPHTW)
ERGASJOSY.NTROPHOPHYTA n
pl (gr. , o6v "impreunA", tpoq>iJ
"nutriie"),
ergasiosintropolite, bu
ruieni ale terenurilor agricole [ergasiosyntrophophytes;
Kulturlandunkruter; ergasiosyntrophophytes; ergaszioszintrofofitk,
mUvelt
teriiletek gyomnovenyei; JpracnOCRHTpoq,o.
4IHTW)
332 ERGESJS f (gr. Epyov .,lucrare"),
er~z, facultate a organismului de
a mdica o reacie (Massart) [ergesis;
Ergesie; ergesie; ergezis; Jprelllc)
333 ERGOGE.NESJS f (gr. , y8VEG~
"producere"), ergogenez, manifestare
a energiei de cretere (Ryder) [ergogenesis; Ergogenese; ergogenese; er
gogenezis; JproreaeJ}
a::v, ERI, ER/0- (gr. l!ptov "lin"), la
nuginos, pros (eriandrua, erianthus,
eriooorpus, eriopetalus) [woolly-; woll-;
lanugineux; gyapjas-; nymHcro-] .....
lach-, lachno-, lanuginosus
335 ERICETUM n, ericetum. 1. Formaiuni de Erica. 2. Blrie [ericetum,
heath; Ericetum, Heide; ericetum,
bruyere; ericetum, hangb hely; epa-

331

ueryM, nycTOWb)

336

ER/GE.NS (ergo}, erigent,la inceput


culcat, apoi ridicat in sus (ramura,
tulpin) [erecting, raising; aufrichtend; se redressant; felegyenesedO;
BldOl!MnllJOUIHACllJ
ERJNACEUS, erinaceu.1. Cu ghimpi
zbirlii. 2. Asemntor cu un aricm
[prickly, hedgehog-like; igelig, igelsla-

chelig, ptriemstachelig; Crinac~, bede piquants; t(iks, sO.ndisznO


szerii; HrJJHCTWit, aoawit,~.IUlWA]
..... echinaceus, hysll'i
338 ERIOPHORUS (gr. l!ptov .,linA",
cpoptco "a purta") -+ lanu1inosus
339 ERMINEUS, hermineu, de culoarea
albii. a herminei [ermine-coloured; hermelinfarbig, hermelinweiB;
blanc
d'hermine; hermelinfeMr; ropocTacBYR]
MO EROPHILUS (gr. lpa "primlvara",
cptU$ "a iubi") - erantkemus, verriss~

nalis

3U EROSTRATUS, EROSTRIS, neras~


trat [erostrate, heakless; schnabellos,
ungeschnabelt, erostre, d6p<mrvu debec; csrtelen ; 6c:JxmoawA]
3!.2 EROSUS, erodat, ce pare a fi ros~
cu virful sau cu marginea neregulat
denticulatli., cu sinusuri mici sau obtuziuscule (virful frunzei la Alnus glutinosa) [eroded, erose, gnawed; aus~enagt,
ausgebissen, ausgetressen ~
erode, ronge; kirgott; Jpo,!IHpoBaHHWR, Bb1Tpld3e11Hbll]
343 ERRATA n {li, erat, list a greelilor tipograftce [misprints; Dructfehlerverzeichnis; fautes d'impression;
sajt6hihk jegyzeke; ClliiCOX OIJC'IaTOX]

344

ERRATJCUS 1. Rtcitor, fr sta


bilitate pe substrat. 2. Slbatic [ wandering, sponlaneous; umherwandernd,
wildwachsend; erratique, spontane~
vndor!O, vadontermo; 6nya'.!UUOJJtB:II~

BanyHHWII:, .QHJ:opllCTyiD,HII)

345

ERUBESCENS (erubesro), eruhescent, I'OIJcat [blushing, blush-red, reddish; rotwerdend, Nitlich; entbescent~
rougetre; piros!O, pirosod6, Vl'irhenyes szinii; xpacHCJOtQIIif, xpacaoaa-

TwitJ

346 ERUMPENS (erumpo), erumpent,


care se deschide brusc prin rupere-

(fruct) ferumpent; hervorbrechend, herauswerfend; se dE!chirant, rupti le;


szHrepedii, felreped6; BHe3aDHo npopwaaJOtQIIIcll]

347

ERYTHRAEUS, ERYTHR-, ERY


THRO- (gr. t~ "rO!ju") (eryllmmlhus, erytkromelas, erythrocladus,
erythrococcus, erythrotrichus) ..... ruber,
rubri-, rubro-

348

ERYTHRf)CARPUS (gr. -, tcapx~


"fruct"), cu fructe roii [red-fruited;
rotlriichtig; fruits rouges; piros
termesii; xpaCHonno,II,Hwil:]

198

ERYTHROLEUCUS
3~9

ERYTHROLEUCU$ (gr. , ).ro~~:~


..alb"), rofJU alburiu {whitish-red; weiBIichrOt; erythroleuque; feh6respiros;

KpaCHo6eJiwit)

350 BRYTHROPHILUS (gr. -, IP!l.to>


.,a iubi"), eritrofil, cu afinitat& pentru
coloran.li roii (In citologie) [erythrophilous; erythrophil; erithrophile; eritrofil; :JpJtTPo(IHllltilYit)

351

ERYTHROPHYLLUM n (gr. , qrU).).ov "frunti"), eritrofil, pigmentul


rou din frunw (erythrophyll; Erythrophyll, Blattrot; erythrophylle; eritrofillum; 3pHTpo41Hnn]

352 ERYTHROXANTHUS (gr. -, Qni8(M;


,.galben"), 'gaJbenrOfCat [reddish-yellow; r6tlichgelb; rougeAtre jaune; p
rosassrga; xpacao~]
353 ESCHARODES, ESCHAROIDEUS
(gr. oxpibS1110 "crustA") -+ muta3M

ESCHAROSTROPHE 1 (gr. tomipwv


,,focar'', cnpOffil ,.deturnare"), escaro-

stro!,

orinduire a eromoplae.telor tn

foeaJ'tll de

lumin

(Jn citologie) (Senn)

(escha.rostrophe;
BrennpunktJage;
escharostrophe; f6kusdekv6s; 3CXa-

~l

355 BSCULENTUS, ESCULUS -

li,

366 EUCECJDIUMn (gr. -, lcrJ~ "gal"),


eucecidie, cocidie folositoare plantei
caro o produce (nodozitile la LegumiMsae) [eucecidium; Euzezidie; eucidie; eucecidium; 3BU:C!Ul,!l;Hi1]
367

edu-

HBCUS

356 ESBPTATUS, nesepta.t (eseptate;


scheidewandlos; non septe; rekesz nelkOli, osztatla.n; 6ecneperopo,!lo'l1Wit]
3S7 E&QUAMATUS, Ur scvame (es
quamate, no scaled; schuppenlos, unbeschuppt; non ecailleux; pikkelytelen ; JIHm!HIII>IJt 'lemyltJ
358 ESTR!ATUS, nestriat (unstriped;
ungestreirt; sans stries; cslkozatlan,
rovtka nelk.illi; 6ecuonocwA]
359 BTHNOBOTANICA f (gr. Wvo.;
"popor", Pottlvtl ,.iarb"), etnobotanica, studiu al plantelor cunoscute
i utilizate de popor [ethnobotany,
folkbotany; Ethnobotanik; ethnobotanique; etnobotanika; 3T&o6oTaRHU]
360 EU- {gr. e6 ,.bun"), adevrat, veritabil, tipic, bun (euanemocho1'U8, euchromus, euctvpicw, 6Umorplnu) {true,
well, typical; echt, wohl, typisch;
V'rai., typique; igazi, val6di, tipikus,
j6; xopomo. IICTIIBJIWit, T111Dl'l1lWit]
361

362 EUAPOGAllUA f (gr. -, tl1to "fr",


~ ,.cstorie"), euapogamie, dezvvltare nemijlocit, fr fecundare,
a sporofitului din gametofit (Farmer
et Digby) [euapogamy; Euapogamie;
euapogamie; euapogmia.; 311aooraM1U1]
363 EUAPOPHYTA n pl (gr. --, ~~&tov
"plant"), euapofite, buruieni bti
nae cu apolitism pronunat (Preuss)
[euapophytes; Euapophyten; euapophytes; euapofit.k; nano$HTL1]
36' EUAPOSPORIA f (gr. --, o-110p "s
mtn"), cuaposporie, rertiliuu-e fr
pruces sexuat [euapospory; Euaposporie; euaposporie; euaposp6ria; 3Ba
nocnopH.II]
365 EUAR:JHAEOPHYTA n pl (gr. -,
i)Xato; "vechi",
~~(l"toV
"plant"),
euarheofile, plante ruderale sau nitrotile din neolitic [euarcheophytes; Euarchaeophyten; euarchl'ophytes; euarcheofitk; 3Bapxeot)IHTbi]

EUANTHIUM f (gr. -, &vtlo; "noare"), euantie, concepia originii strobilare a fiorii (Bessey) [euanthy; Euanthie; euanthie; euanthium-elmelet;

,BallTOBU

TeOpu]

EUCHROMOCENTRUM n (gr. -,
.,culoare", Ktvrpov ,.centru")
(Gregoire) ...... prochromocentrum

xpQ~pa

368 EUCHROMOSOMA n (gr. --,


"corp") (McC\ung) _,. autosoma

at~Jp.a

369 EUCLEISTOCARPICUS (gr. -, Ki..t:tcrccX; "Inchis", Ka.p!W; "fruct"), eucleistocarpic, care rmtne Inchis pln la
maturttatea carposomului ( PyreMmycetes) [eucleistocarpie; eukleistocarp; eucleistocarpique; eukleiszlokarpikus; 31WleHCTOKapDHLI"i1)
37;) EUCOENICUS (gr. , Kot~ "In comun"), eucenic, caracteristic i cu fidelitate Intr-o biocenoz (specie,
as6ciaie)
[eucoenic; euUin; eucenique; euconikus; 3BU:eHOTH'Iccui1]
3i1

EUCYCLICUS {gr. -, ri.Jdof; .,cerc"),


euciclic, cu numr Bgal de piese in
fiecare verticil (floare) [eucyelic;
(!uzykJisch; eucyclique; euciklikus;

372

EVfliCHOTOMIA f (gr. , liixa "in


doi", -c6~ "tiat"), eudieotomie, dicotomie adevrat, cind ramurile sint
d(.lzvoltate i ramificate uniform (Lycopodium alpinum) [eudichotomy; Eudichotomio; eudichotomie; eudichotomia, tipiku<> vills-elgazS; 3B.Il,HXO

)1\u:RKJfH'ICCI:JIIt] .... isocyclicus

TOMHA~

199
3i3

EURYSYNUSJCUS

EUEPHEMERUS (gr. -,

!lptlj.ltpto~

"cu via1 scurt"), euefemer, care se


deschide i se nchide definitiv n curs
de 2ft de ore (flori) [euephemerous;
euephemer, eintagbliitig; eupbemere;
euefemer, egynap vir.gz6; 3Bl4le

Mepm>lif]

374

t (gr. -, ytw:ot.; "na


tere"), eugenie, studiu al ameliorrii
caracterelor ereditare specifice (eug&netics; Eugenetik; eugen~tique; eugenelika, alkalmazott (lrOkMstudomimy;

EUGENETJCA

3BreHeTHXa)

315 EUGEOGENUS (gr. -, ri1 "pilmint",


ysvvro "a se nate"), eugoogen, uor
dezagregabil

(rot

....., ) [eugeogenous;

eugeogen, leicht verwitternd; eugeogene; eugeo~n, konnyen szetmAIIO;


3Bl'COreBHlolA)

376 EUGEOPHYTA n pl (gr. --, qn'nov


"plant"), eugeofite, geofite a cror
perioad de repaus biologic se datorete lipsei luminii sau a cldurii
corespun:~;toare {Massart) [eugeophy
tes; Eugeophyten ; eugeophytes; eugeofitk; 3llreo4mn>~]
3ii EUHALINUS {gr. ,fiN;,~ ,,sare"),
euhalin, care triete numai in apele
srate (plante ...., ) [euhaline; euhalin;
euhaline; euhalin; JBrarumHHwll:)
s;s EUMJTOSJS C (gr. -, lll'tOIO .,filament"), eumitoz, mitoz tipic, cu
diferentierea bine vizibil a cromo
zomilor {Belar) (eumitosis; Eumitose;
eumitose; eumitOzis; JYMHTOl]
379 EUODUS, EUOSMUS (gr. &OOlS'Jl~
filocrJJ.OIO "plcut mirositor") -. odo
ratus
R8J EUPHOTJCUS (gr. , q>lbl;,cpmt~ "lu
min"), eufofic, aflat in zona apelor
cu lumin abundent {planeton ...... )
reuphotic; euphotisch; euphotique; eu
fOtikus; JB$0TH'IecKBII:] -+ polypho
ticus
381 EUPHOTOMETRJCUS {gr. , J.tt
tpov "msurA"), eulotomelric, cu lamina aezat perpendicular pe razele
de luminA pentru a primi maximul
de luminozitate (frunzele la Asarum)
[euphotometric; euphotometrisch; euphotometrique; eufolometrikus; JB
4toTOMeTpH'IecKHii)
882 EUPHOTOTROPJCUS (gr. , tpmu'l
"ri'isucire") -+ euphotonutricus
383 EUPLANCTO.V n (gr. , 1r"-aynO~
"rtcitor"), euplancton, plancton al
organismelor liber plutitoare (Forel)
{euplankton; Euplankton; euplancton;
euplankton; 3liJJJJllHKTOH]

38~

EURY- (gr, t6pill; "lat"), lat, larg

( euryandrus, eurlanthua, 8urycladus,


euryplerus) [broad; breit; large; szeles-; ID11p01ro) -+ lotus, lati plaly385 EURYBATHYCUS (gr. , PaEih!O .,adincime"), euribatic, cu larg adaptabilitate la variatele adtncimi ale m
rilor [emybathyc; eurybathisch; eury
bathique; euribatikus; :mpH6uHWil)
386 EURYCHORUS (gr. , xpho "a se
rbplndi"), euric(h)or, cu larg. rspn
dire geografic (specii ...., ) (eurychoric, widely distributed; weitverbreitet; A Iarge distribut.ion; szl!les elterjedlis6; 3Bpi!Xopmdl:]
387 EURYCOENOTJCUS (gr. , KOt~
"in comun"), euricenotic, care parti
cip in diferite cenoze (specii -1
[eurycoenotic; euryzllnotisch; euryct!notique; euric(ln6tikus; 3BpBueBOTH'ICCJodt)

388

EURYHALJNUS (gr , liN; "sare").

391

EURYOXYBJONTON n (gr. ,

393

EURYPLASTJCITAS C (gr. , n.acr


n11:610 "de modelat"), euriplasticitate,

eurihalin, care suport diferite condiii de saJinitate (plam:ton .... , specii ,.._,) Ieuryhaline; euryhalin; euryhaline; eurihalin; JBpllraJIJUIBJolit]
389 EURYHYGRUS (gr. , 6yp0c; "umed"), eurihigric, care suport o
mare variabilitate a conditiilor de
umiditate (specii ,...., ) [eurybygrous;
euryhygrisch; euryhygrique; eurihigrikus; :HipHrHrpiNecmil)
390 EURYOECJCUS (gr. , ol~eoc; "cas").
euriecic, cu mare adaptabilitate la variate condiii de viali (specii ..... )
[euryoecic; euryt)zisch, standortsvag;
euryecique; eurKicikus; 3BPJI31(H'Iec-.

'""l

oU,.:

"acid", Pio!O "via"), euroxibiont,


organism care suport o mare variabilitate in privina cantitii de oxigeo
din mediul ambiant [euryoxybiont;.
Euryoxybiont; euryoxybionte; eurioxibionta j JllpHOII:CB6JJOHT]
392 EURl'PHOTJCUS (gr. , .ro.;, <p(o)'t~
"lumin"), eurifotic, cu mare adaptabilitate la variate condiii de lumin
[euryphotic; euryphotisch; eurypho
tlque; eurof6tikus; JllpB$oTH'IeckB.IIJ
capacitate larg de a suporta difecantitative ale factorilor acologici (Zernov) [euryplasticity; Euryplastizitt; euryplasticite; enriplaszticitil.s; JBpHilllaCTJ111Hoen.]
~ntele

39~

EURYSY.NUSJCUS (gr. , crvvoooio

.,societate"), eurisinuzic, cu

larg

dis-

200

EURYTHERJI.IUS
tribuie In diferite fitocenoze (Gams)
[eurysynusie; eurysynusiscl), gesellschartsvag; eurysynusique; euriszinuzikus; 3BPRCHHyCH'IeHA)
395 EURYTHERMUS (gr. -, OI!PJ-111 "cl
dur"), euritermic, adaptabil la mari
variatii de temperatur {eurythermic;
eurytherm; eurytherme; euritermikus;
3BpBTepMHLii:t] -

396

'-06

407

thermoindifferen

EURYTOPICUS {gr. -, Tb?roo; "loc"),


euritopic, cu larg amplitudine ecologic (specii -) [eurytopic; eurytopisch; eurytope; eurit6pikus; 3BpH-

408

TonHLii:t]

397

EUSPORANGIATUS (gr. &U "bun",


Cmopit "smint", dyy&lov "vas"), eu-

sporangiat, cu sporangele nscut dintr-un grup de celule (Pteridophyta)


(eusporan~~ate; euspor~ngientragend;

eusporangte; eusporang!Umos; 3BCno-

409
410

paHrHaTHLIA)

r (gr. --), eusporie, de:~;


voltarea normal a sporilor n urma
unei meioze obinuite (Battaglia) [euspory; Eusporie; eusporie; eusp6ria;

.398 EUSPORIA

Ht

'-12

3BCDOpHH)

.399 EUSTATICUS (gr. -, enam:&; "st


ttor") ...... COnstans (1)
400

401

402

403

404

405

EUSTELE f (gr. -, 1111'1}.'1 "coloan"),


eustel, cilindru central cu fascicu\e
colaterale concentrice (Gymnospermae)
(Brebner) [eustele; Eustcle; eustele;
eusztele; 3BCTena)
EUSYNCARPJCUS {gr. -, oi:>v ,.lmpreun", 11:ap11"()(; ,.fruct"), eusincarpic,
cu fructe provenite dintr-un gineceu
pluricarpelar sinearpic [eusyncarpic;
eusynkarpisch; eusyncarpique; euszinkarpikus; 3BCMHKapnHwll]
EUTHEROPHYTA n pl {gr. , Otpoo;
"varA'', cpotOv ,.plant"), euterofite,
antofite anuale (eutherophytes; Eutherophyten, einjhrige Bliitenpflanzen; eutheropbytes; euterolitk, egyeves virgosnovenyek; :tsrepotllHrMl
EUTHYMORPHOS/S t {gr. t:U&iu;
.,nemijlocit", Jl6PcpaxJt<; "asemnare")
....,. polymorphiSmWJ
EUTROPHICUS (gr. -, TpocpTJ ,.nutriie"), eutrofic, bogat in materii
nutritive (lacuri -) [eutrophic; eutroph; eutropbique; eutr6f, tpanyagban gazdag; 3BTPo41Hwi:t]
EUTROPIA t (gr. -, Tp(mo<; ,.modalitate"), eutropie, adaptarea unor fiori
la polenizare numai prin anumite insede specializate (M. Leod) [eutropy;
Eufropie; eutropie; eutrOpia; 3BTPO

...

413

EUXEROPHYTICUS (gr. , /;'lP~


"uscae, cpotOv "plant"), euxerofitic,
cu adaptare pronunat la perioadele
de uscciuni (plant~ -J [euxerophytic; euxerophytisch; euxerophytique;
euxerofitikus; 3BKCepotllHTH'Ie<:KJdl:)
EVAGINATUS, evaginat, lipsit de
vagin {frunz-) [evag:inate,- blattschedenlos; evagint'!, non engaint'!; hiivelytelen; 5el anara!IHm:a]
EVANESCENS (evanesco), evanes
cent, disparent (corol ....... , nectarine ~,
nervuri ,..._,) (cvanescent, ,anishing,
disappearng; versehwindend, verll.lschend; evanescent, disparaisgant; eltiinO, elenyesz6; IIC'IeJatownD]
EVANIDUS ..... evanescens
EVAPORATIO f, evaporaie [vapo
rzing; Evaporaton, Verdampfung,
Verdunstung; evaporation; plirolgs;
ucuapeune]
EVI DENS_,. conspicuus
EVOLUTIO f, evoluie, transformare
lenU'i i gradal, precum i diversificare succesiv a organismelor in cursul
filogeniei [evolution; Evoluton, Entwicklung; evolution; evolucQ, fejlQdCs; 3BOntoW(II, P3lBifTIIe)
EVOLUTUS, evoluat, dezvvltat [evolu_te, developed; entwickeJt, ausgeW1Ckell; evo\ue, developpe; kifejlett,
kifejlQdQtt j pa3BepH)'BIIIHiicll, paJBHBIDHitCH, paJBHToli.)

4H EVOLVENS (evolvo), care se desf


oar, care se deschide prin rsucire
[unrolling, unfolding; enlfaltend, entwickelnd; se deroulant; kisodr0d0,
kbontakozO; palBIIB3toWHll, paloeprwBatom:uil.CH)
415 EX- (prefix privativ), ne-, fr, lipsit
de [-less, un-, without; un-, -\os,
ohne; sans, dtipourvu de; -talan,
nelkiili; 6e3, 6ec-, Re-)
EXALBESCENS, EXALBIDUS _..
lllbescens, albidus
417 EXALBUMINATUS, EXALBUMINOSUS, exalbuminat, fr a\bumen,
lipsit de endosperm (smin) [exalbuminous; eiweii.Hos;
exaibumine;
magfeh~rje nelkU.li; 5el6eJTKOoMA]
418 EXALTATUS -+ elatus, excelsus
fo16

419

EXARATUS,pronunatbrzdat[deep

ly furrowed, deeply grooved; ausgefurcht, herausgerissen; exare, a sillons


profonds; kivitjt, rkos, melyen barz
ditlt j Jt36opolK.!I.tiiHMli.)
4.2:0 EXARILLATUS, nearilat, fr arl
(exarillate; unbemntelt, samenman-

2<11

EXINVOLUCRATUS
tril os;' exaril!e; magtakar6 nelkiili;
6e3

421

KpOBeJlbKOBWA]

EXARISTATUS, nearistat, lipsit de

arit

[exaristate, destitute

or

awns;

unbegrannt, grannenlos; exariste, sans


arHes; sza!k.tlan; 6e1ocrwA] _,.

422

anatherus
EXARTJCULATUS,

lo36 EXCRESCENS (excresoo),excrescent,


care depete prin cretere un organ
Invecinat [excrescent, growing out;
auswachsend, herauswachsend; e.x:crescent, d6passant; tUinovo, kinovo;
pa3paCT<lfO~Hii:CJ1]

437

nearticulat
[exarticulated; ungegliedert; exarticule; izes'iiles nelkiili; Heco':lnelleHilhlfi]

ft23

.424.

EXAURICULATUS,
neaurculat,
auricule [exauriculate, no eared;
ungetihrlt; exauricute, sans oreillet-

f<lr

prolondement creuse; mCiyen kivjt;

425 EXCEDE1\'S (excedo), excedent, care


depete tn lungime un alt organ
[exceeding; iiberragend; dOpassant-;
tU.lmenO,

feliibnUI6;

llO)l.HHMaiOUVIii:C~)

awcrynaiODQIII,

426 !_EXCELSUS-+ altus, elatus, procerus


427 EXCENTRICUS, excentric, dispus
in afara centrului (embrion) [excentric; exzentrisch; excentrique; excentrikus, kOzponton kiviili; :Jli:CI.\eHTpH'I
Hblil:)

428
429

BbWeJieHKe}

438

tes; fUJecske neJki.Ji; Heyun:.OBaTldit]


EXCAVATUS, excavat, profund scohit (excavate; aus~hOhlt; excave,

BOrHYThiJ:i)

EXCERPTA n pl-+ 1.malecta


EXCIPULUM n, excipul, excrescen
pe talul unor licheni sau In jurul
bazei apoleciului muchilor (exciple;
Exzipulum; excipule; excipulum;
EXCISURA C, excisur, cresttur,
inciziune [excision, cutting out; Ausschnitt; excisure; kivgs, bemelszes;

BblpeJ, BblpelaHHe)

431

,.

Rblft, Bbi.O:eJlHTerihHblftj

IOJiHA, nepexoAJJ~HA}

UO

'"
'"
'"

rspunde

'"

la o exci

[cxcitability; Reizbarkcit; excitabilite; inger!ekenyseg, ingerelhetoseg j BOJ6)'lf:D,aeMOCTb] -+ irritabiJtas


433 EXCJTATJO t, excitatio, iritaie
[excitation; Reiz, Erregung; excitation; ingor; no36y"meane]
43lo EXCLUSUS, exclus, nlturat (ex
clusis synonymis excluzindu-se sinonimele) [excluded; ausschliellend;
exclu; kizrva; HlK.lliO'IeHHb!li]
435 EXCORTICATUS ...,. ckcorticatus

EXHIBENS (ea;hibeo), care prezinM,


care d dovad de (exhibitmg, showing; darstellend; exposant, montrant; kimutat6, utal6; npe.a:CTasniiM>!Wfil:, BbWaiO~HJ1Cll]

EXCITABILITAS f, excitabilitale,
taie

EXESUS (exedo) - cuiosus, ero.JUI


EXFOLIATUS, exfoliat, care se desprinde tn lame subiri (scoara la
Platanus) [exloliate; exfoliiert; e:dolie; lemezesen levlt; me.nymHTI.CJI,

OTCJI&HBaTbCJI]

EXCISUS, excizat, decupat [excised;


ausgeschnitten; cxcise, decoupe, entailh'; kivgott, kimct.szett; awpelHOD,

capacitatea de a

EXENDOSPERMUS- exalbumino'~

OCTpOBb!pelHOA)
'~32

EXCRETORIUS, excretor, care lor


meaz sau elimin excreiile (glande-,
peri -, esut ,...,) [excretory; ausscheidend, ausHihrend; excreteur;
exkretorikus, eltvolitO; 3KCKpeTOp-

439 EXCURRENS (excurro), excurent,


care se continu~ dincolo de virf
(nervura median~ a unor frunze)
(e:x.current, running out; auslaufend.
durchlaufend; exclll'l'6llt, prolonge en
dehors; tUifut6, tovbbfute; c6era-

:JKCUKIIYJI)

430

EXCRETIO f, excreie, eliminare a


materiilor inutile din organism (gume,
rini, uleiuri) (excretion; Exkretion,
Ausscheidung; excretion; exkr6ci6,
v.ilad6kanyag-eltvolits, kivlaszta.s;

'"

'"

EXJGUUS, scund, mic [exiguous,


minute, small, slf;'nder; winzig, gering,
klein; (}Xigu, petit, nain; alacsony,
kicsi; CKY.UHbiA, HH'ITOJt:Hblft] -+mim~
IUS, parvulus, pusillus, pumilus
EXILIS, zvelt, subire i drept (thin,
meagre, weak, slender; dilnn, mager,
niedlich, zart; grle, svelte; vekony,
karcsll, nyi'I.Jank; TOHKit, TOIWIA) ckbilis
EXINA f, EXINIUM n, exin,
membrana extern a grunciorului de
polen i a sporilor [e.x:ine; E.x:ine;
exine; exine; :JJCCHRa] - ea;osporium
EXINTINIUM n, exintin, membrana median a grunciorului de
polen [exintine; Exintine; exintine;
exintine; :JKCHHTHHa]
EXINVOLUCRATUS, exinvolucrat,
lipsit de involucru (exinvolucrate;

EXO-

belruchtung: exogamie; exogmia,


idegenmegtcrmekenyUles; :JJOOrllMIHr)
EXOGENU.S (gr. , ysvvlio> "a se
nate"), exogen, de provenien1 ex-.
terioar.; rezultat la suprafata unui
organ (spori, ramificaii radicale) [cxo
gc.wus; exogen, auSener.zeugt, aussenwachsend; exogene; exogen, kfils6
eredetil, JkUisO szrmazsU; 3Kl0

bOilenlos, ungehtlllt; exinvolucre, priv.i


d'involucre; virgtakarQ nelkiili; 6e3
o6acp'IXH)

EXO (gr, ~<O "extern"), extern,


anat Jn partea din afar ( e:rocarpicus,
exooorticals, exosamicus) [outward,
outside; aullen; extericur, au debors;
kUJs6; BHe, BHeWHH.ii) -+ ectofl5') EXOBA.SJDIUM n (gr. -, PcnOmv
"picioru") -+ ectobasidium
451 EXOCARPIUM n (gr. -, t;:O.p!tOG
,,fruct") -+ epicarpium
452 EXOCARYOGAMIA t (gr. -, Klipoov
"nuc", ')'Uj.I.OI; "cstorie")--+ exogamia
453 EXOCATADROMU.S (gr, , Katd
"Jn jos", 6p6p.~ "fug"), exocatadrom, e aripioarele mai mari cu
nervuri anadrome, iar pe cele mai
mici
catadrome
( Pteridophyta)
(Prantl) (exocatadromous; exokatadMm; exocatadrome; exokatadrom;
449

TeHHMII:]

EXOGYl''lTJS (gr. , yuVI) "femeie"},


exoginic, cu stilul ieit din floare
[exogynous; exogy,l; exogyno; kil!O
bibeszJU; 31ClOTHHH'I.ecxHii:]

4.62

JJHTH'I.CCIUill J

"'

3X301Ca'IIIJUlOMHLlft]

454

EXOCHITON n (gr. -, xt'fdw "tuexocbiton, stratul extern al


membranei oogoanelor tinere (Fucaceae) (Farmer) {exocbiton; Exocbiton; exocbiton; exocbiton; 3JC30XK
nic"),

TOH]

455 EXOCHOMOPHYTA n pl (gr. -,


xdlpu .,dlrmltur", qmOv .,plantA"),
exocomofite, plante oar& trAieso pe
detritusul humusul superticial al
sUncilOJ' (exochomophytes; Exochomophyten, Obertlchenptlanzen; exochomophytes; exochomofitk; 310oxe~l

456 EXOCONJDJUM n (gr. -, ~e6V181ov


.,praf"), exoconidie, conidie format
pe virful miceliului ( AspergillUI)
(exoconidium; Exokonidium; exoconidie; exokonidium; 31t30KOHH,IJ,Illl] -+

3X30ACPMa]

459

EXOGAMJA 1 (gr. -, y{aJ.tOo; "cs


torie"), exogamie, termen colectiv
pentru procesele de fecundare prin
hibridogamie, gneisiogamie i notogami& {exogamy; Exogamie, FN!md-

EXOLITHOPHYTA n pl (gr. -,
qroWv .,plant"), exolitofite, plante
care triesc pe pietre ( Algae, Lichcnes) [exolitbophytes; Exolitbophylen ;
exolithophytes; exolitofitk; :JKJOJJHroq,un.I]
EXOMERISTEMA n (gr. -, pgpt~
"divizibil"), exomeristem, metistem
caro produce toate esutW'ile plantei,
afar de cortex i epiderm ( Lichenes)
(exomeristem; Exomeristem; oxomeristeme; exomerisztCma; :tnoMepHcTeMa]

EXONEUROS/8 f {gr.

...

V&Upov

separare a
nervurilor la organele apendiculare i
reapari.ia lor sub form de spini,
sete sau dini (Berberis)
(exoneUJ'O&is; Exoneurose; oxoneurose;
exoneur6zis; 3K30BeBpo3)
EXOPERCULATU.S,
oxoperculat,
fr opercul [exoperculate; deckellos,
unbed8ckt; exopercuM; kupaktalan;
"nenur"),

ectogonidium

'57 EXOCORTEX m (gr. -, lat. cortex


"scoar~"), exocortex, strat extern al
regiumi corticale [exocortex; E:r:okortex, u!lere Rin de; exocortex;
ktllsO kl!reg, kfilsli h.m; :MOOtropTexc]
458 EXODERMIS, IDI.S f {gr. -, 8tppo:
.,piele"), exoderm, strat exterior
de celule suberificate ale scoarei prima
re din ridcin {exodermis; Exodermis,
AuBenhaut; exoderme; exodermisz;

EXOLITHICV.S (gr. -, Ai8oG "piatr"), e:xolitic, care crete pe substrat


pietros (Liche7ies) [oxolilhic; cx:olithisch; exolithique; exolitikus; 3100-

exoneuroz.,

6e3 IJILIDit"'m]

467 EXOPERJDJUM n (~. -, 1n1p!Stov


"pungulitA"), exoperid1e, strat extern
al peridiei (Lycoperdon) (exoperidium; Exoperidie; exop~ridie; exoperidium; 3100nep11JJ.Bit] --+ epiperidium
468 EXOPHWEUM, EXOPHLOEMA n
(gr. -, ~M>Wo; ,,scoar"), exofloem,
esut cortical (liberian) extern [exophloem ; AuSenrinde; e:xophloeme;
exotloern, kil:ls& hncs; :ti30tflliO:tMa]
469

EXOPLEURA f (gr. -, nUoplc "la--+ testa

tur")

'-70 EXORIEN.S (exorior }, provenit din,


rezultat din [arising; entspringend,
entstebend; sortant, provenant, issu;

'

...

EXPUESSIVJTAS
kelelkez6, szrmaz6; BO:JHilniOII(Hit]

- naacens,

471

481

~natut1

EXORNATUS, impodobit (adorned;

verziert; ornamente; dlszitett;

Hl-

yxpaweHHbl.ii]
EXORRHIZUS(gr.-,~"rdcin"),

exoriz, cu radicula embrionului neacoperit, lipsind coleorita [exorhizal, e:x:orhb.:ous; nacktwurzelig, freiwurzelig; exorhize; szabad gyokerii,
tedetlen gytlkerii; ronoz:opcmxoswil:]
EXOSCLEROTIUM n (gr. -, adflp<;
"tare"), exosclerot, sclerot extern
( Ag(U'icus)
[exosclerotium;
Exosk.lerotium; exoscMrote; kUisO skle-

li.82

483

rOtium; 3klOCK.IIepoLtJiit]

"'
"'

EXOSCOPJCUS (gr. -, OKOttt0 "a


privi"), exoscopic, orienat spre-exterior i spre Virf (embrion ,..") [exoscopic; exoskopiBch; exoscop:que;
exoszk6pikus; 3IOOCIOIDl'lecxHII:]
EXOSMOSJS f (gr. -, lbapO~ "lmpingere"), exosmoz, Olmod. spre exterior in soluia mai concentrat [exosmose; Exosmose; exosmose; exoszmO
zis, oszmOlikus kiramls; 3K30CMOC]
EXOSPORAl(gr. , cmOpa .,smln''),
exospor, spor exogen format la exteriorul celukli sau a organ ului sporoge.n
[exospore; Exospore, AuJ3enspore;
exospore; exospOra, kiil$15 sp6ra; .:n:30CDopa] -+ exoc()nidium
EXOSPDRINIUM n, EXOSPORJUM n (gr. - -), exosporiniu, Jnveliul
extern al gr!i.unciorului de polen
(microsporului) (exosporium; AuBenschale, !i.uBere Sporenhaut; exosporium; exosp6rium; 3K30CnopB.II:] -+
exina

EXOSTOMA n, EXOSTOMIUM n
(gr. , crt6J.l(l "gur"), exostomat 1.
Orificiul integumentului extern al ovulului. 2. Dinii externi ai peristomului
( Bryophyta) (exostome; uBere Eimund, !i.uBere Ei6lfnung, Exostome;
exostome; exosztOma, kills6 magburoknyils, killsO urnaperem-fogazat;

"""""Mj

"'

"'

EXOSTOSIS l (gr. , Omtov .,os"),


exostoz, protuberan pe ramurile
sau trunchiul arborilor b!i.trlni [exostosis; Exostose, Maserknolle, Maserbildung; exostose; exoszt6zis, va.rrasods; 3K30CT03)
EXOTESTA l (gr. -, lat.testa "igl"},
exotest, strat exterior al tastei seminei [exotesta; u8ere Samenschale;
exoteste; kiils6 maghej; :JJ:30TeCTa]

484

485

486
487
488
489

EXOTHECA t, EXOTHECJUM n
(gr. , &t!tcrt "toc"), exotec 1. lnveli
extern al sporogonului (Bf'110phyta).
2. Membran externi a lojei anterelor. 3. Exina gr!i.unciorului de polen
[exothecium; Exothezium, Au13enhaut, uBere Anthereahaulscbicht;
exothe<:ium; exot6cium, kO~ burok,
kiilsli portokburok; 3X30TC~It]
EXOTHERMICUS (gr. , Osp~t;
.,cldur"), exotermic, cu cldur de
prownien!i. extern (exotbermic; exo
thermiscb; exotbermique; exotermi
kus: 31>30Te))MH'IecJ:BJI:)
EXOTOXINUM n (gr. -, rol;uc6v
"otra'\""), exotoxin, toxin!i. difuzabil in afara celulei care o produce
[exotoxin; Exotoxin; exotoxine; exotoxin; 31C30TOKCKB]
EXOTROPHICUS (gr, , 't'P0\'1'! "nutriie"), exotrofic, care ll}i procur
nutri1a din mediul exterior [exotro
phic; exotroph; exotrophque; exotr6fiku.s j 311:30Tpo41Hwli]
EXOTR.OPJA t, EXOTROPISMUS
m (gr. -, 't'pom') .,rsucire"), exotropism, tendin a organelor laterale
da a se ndeprta de organele centrale
(flori, ramuri, rdcini secundare) [exotropism; Exotropismus; exotropisme;
exotropizmus; 311:30TpoiiR3M]
EXPALLENS, EXPALLESCENS
(expallesca) -+ palUns,
palUsceM
EXPANSUS __,. eztensus
EXPLANATUS - ~xtensus
EXPWDENS (~xplodo), plesnitor,
pocnitor, care se desface plesnind,
care arunc afar (asce .... , frucle ""
stamine -) [burstlng, exploding; ex
plodierend, platzend, aufspringend,
auseinanderberstend; 6clatant; explozi6s, robban6, felpattanO; B&IISpacr.ma!OIIl;IIA]

490

EXPWRATIO f - indag(), ingu.isitio

491

EXPWRATOR

-+

indagato,.,

scl'Utator

492

EXPOSITIO t, expoziie, situaia


unui relief fa de punctele cardinale
[expositlon, exposure; Exposition,
Hangrichtung; exposition; CgtAji ki
tettsg, kitettseg; :J~o3RQJI11]

493

EXPRESSIVITAS 1, expresivitate,
gradul de prezen a caracterelor
(genelor) la urmai (expres.sivity; E:xpressi'\"itt, Ausprgungsgrad; expressivit; expresszivits, gCn6rvenyesti
1611 mert6ke; 3KCUpeccHBROCT&]

...

EXSERENS

...
...

EXSERENS, EXSERTUS (eXHro).


exsert, ieit tn afar prin depirea
organului Invecinat (staminele dintre
petale) [e:xserted, protruding, prolonged beyond, thrust forth; hervortretend, hervorragend, hervorstehend,
herausgest.reckt; exsert, saillant, depassant; kill6, kinyul6, kiemelkedO;
B&l.MBDDIAc, BbiCiaBJVIIOw,&ac.}- prolrusus

EXSICCATA n pl, exsicat, colecie


de plante uscate, adesea cu lista
tiprit a acestora [exsiccata;Exsikkat; exsiccata; exsiccata; 3KCHK
Ka.Ta}
EXSICCATJO 1, uscare, operaia de
preparare prin uscare a plantelor
{exsiccation, drying; Austrocknung;
exsiccation, dSssechement; kisz.rlts;
BhlcyuulBamte)

497

EXSICCATUS, uscat {dryed; ausgetrocknet; desseche; szritott; BW

CymeHHblil)
~98

EXSTIPULARIS, EXSTIPULA
CEUS, EXST IPULATUS, fr sti pele [exstipulate, without stipules; nebenblattlos, afterblattlos; exstipu!e;
p.JhaJeV6J n6Jkii.Ji; 6eCdpiJJIHCIHIIKO.

DWA]

EXSTIRPATIO 1, extirpare (exstirpation; Ausrottung; exstirpation;


kiirt.s ; y Jl8JICHHe)
500 EXSUDANS (exsudo), exsudant, eliminat sub form de transpiratie (exuding, sweating; ausschwitzenil; exsu499

501
502

S03

dant; kiizzad6;BJ.UJOTeBaiOw,Rli:J-lacrimans
EXSURGENS (e:uurgo) - ascen<kM

'EXTENSUS, extins, Intins, etalat


[expanded, extended, spreaded; ausgedehnt, ausgebreitet; etendu, etaJe,
61argi; kinyU.It, kiterUI6; pacnpoc-

T(!PTLIJI)

EXTERIOR, EXTERNUS, EXTERUS, extern, exterior, situat tn partea


opus centrului (external, outer, outward; ullerer, aullenbefindlich, auswend.ig; externe, exttirieur; kiilsO,
kiYiil il6 j H8pymn.Ili:, BHewiPIJI]
SO~ EXTINA t ...... exina.
SOS EXTRA- (e:c:trafascicularis, exlranu-

clearis) __,. exo506 E'XTRAAXJLLARJS,EXTRAAXJL-

LJS, extraaxilar, situat In afara


a:xilei frunzei (flori-. muguri.-,
ramuri - ) [extraaxillary; ausserwinkelslndig, auBerblattwinkelig; extraaxillaire; leve!Mnaljon kiviili; BHena-

J)'IIJHLili:]

EXTRACELLULARIS, extracelular,
atlat In afara celulei (enzim ....... , plasmd-) [extracellular; aullerzellstn
dig; extracellulaire; sejten kiviili,
extraoollul.ris; BHeKJJeTO'IHwit, 3iCCTpa
liCJIJUOJUipHLI:it]
SOS EXTRACHROMOSOMA n (lat. extra
"peste"' gr. xp(hJul "culoare"' 0'6111
"corp"), extraeromozom, cromozom
supranumerar [extrachromosome; Extrachromosom; extrachromosome; extrakromoszQma; 3KcrpaxpoMoJOMa]
S09 EXTRAFWRALIS, extrafloral, aflat
In afara florii (glande nectarifere la
Vicia) [extralloral; extrafloral, auBerblfttenstA.ndig; extrafloral; extraflor
lis, vir.gon kiviili; 3KCTpa4mopaJJLRblit, BHCl(lleTKOBWft}
510 EXTRAFOLIACEUS, extrafoliaceu,
aflat In afara rrunzelor (stipele - )
rextrafoliaceous ; aullerblattstndig,
Llattunterstndig; extrafoliace; leveleken kivillllQ; BHCJlllCTHI.dl:]
Sti EXTRANUCLEARIS, extranuclear,
situat in afara nucleului[extranuclear;
au6erkerustndig;
extranuc\eaire;
sejtmagon kivilli; BJieR.Uei)Hf>lii:]
512 EXTRANUPTJALIS- e:c:trafloralis
SiS EXTRASTAMINALIS, extraslaminal, anat in afara staminelor (discul la
Acertu:eae} (extrastaminal; extrastaminal; extrastaminale; porzOtjon kivilli; BHCT1>I'IHHO'I.HWII:)
5h EXTRAVAGJNALIS, extravagnal,
situat In afara vaginei frunzei (ls
tar) [extravaginal; extravaginal; extravaginale; extravaginlis, IevBihiivelyen kivilli; 3K<:TpuarHHam.Ht.tH]
51S EXTRAVASATIO 1, extravazare, excreia nenormal a lichidelor din
plant [extravasation; Extra'i'asalion;
extravasation; extravaz.ci6; HcTe'leHBe coxa]
S16 EXTRORSUS, extrors 1. Oriental
spre exterior. 2. ntors in afar. 3.
Care se deschide spre exterior ( anler-,
or.>ul """"') [extrorse, directed outward;
S07

extrors, auBenwendig,

auswrtsgerieh

tet,
auswrtsgekehrt,
auswrts
aufspringend; extrors, dirige en dehors; kifelti nezo, kifelefordU!t, kilele
felnyil6; 3XCTpop31Uo!fl)
St? EXULCERATIO f, exulceraie, tumoare rezultat pe prile rnite ale
plantei [exulooration; Geschwiir; exulceration; fekBlyesedBs; H3t.A.lBneHHeJ
518 EXUVJATUS, despuiat,desgolit[exuviale; abgehutet, ausgehA.utet; depouillB; Iecsupaszltott; o6o,apa1011.1ll:)

F
1 f. (in citatele nomenclaturale prece
dind un epitet, ex. Retu/a pendula
Roth f. opata Nyr.) - forma (2)
2 f. (filius), in citatele de nomencla
tur, aezat dup numele autorului
~:t. l.Avandula spica L. {1753) var.
latifolia L. f. {1780} fiul lui (Linru~)
[the son of, the young; der Sohn,
Jer j(lngere; le fils, le jeune; fia,
ifjabb j CbiH, MJJ3.11WHfi]

etc.) -GENERATIO, generaia


a doua etc.) ca urmare
a unor hibridri succesive (Bateson
l;'i Saunders [the first (second etc.)
lilial generation; erste (zweite usw.)
filial Generation; la premiere (seconde etc.) gtintiration filiale; els6
(misodik stb.) lililis nemzedtlk; nep(1 ((1

filial prim(

BU (BTOpoSI H.T.,II..)
p&UJill]

tiJIIJJHaJlbH8Jl reHe

PABACEUS, FABIFORMIS, laba


ceu, de forma bobului de fasole
(sporii unor Lirhents) (tabaceous, beansilaped; bohnenartig; fabace; bab
szerii. ; 6o6oBH.IlHbiA]
5 FACIALIS, cu faa, cu latura (superioar sau inferioar) (aequifaa
lis, bifarialis) {-facial, sided; -seitig;
facial; oldaJ(l j niU(eBOil:, -cTOpOHitblit]
(j
FACIES f 1. nfiare, aspedul
general al plantei. 2. Facies, cea mai
mic subdivhiune a asociaiei vege
lale caracterizat prin dominana unei
specii [aspect, appearance, facies;
Ansehen, Gestalt, Fazies; aspect,
facies; kintlzs, facies; o6nKK, noBep4

XOCTb, tiJai..IHll]

PACILIS, uor [easy; leicht; facile;


kOnnyii; Jiencu.ii]
8 F.4CTJT/US -+ artificialis
~ FACTOR m, faclor, condiia sau
cauza care determin desfurarea
unui proces (biologic, ecologic) [fac1or; Faktor; facteur; t-nyezii; $aKTop]
10 PACULTAS r, capadtate, putin,
faculta1e (de adaptare, de germinal'i'J
i

(faculty, capability; Fhigkeit; fa.


culte, capacite; ktipesseg; cnoco6-

HOCib]

11

FACULTATJVUS, facultativ (parazit) [facultative; fakultativ, belie


big; facultatii; fakultativ; $aK)'nhra
TDBHWA)

12 FALCARIUS,FALCATUS,FALCI,
falcat, semilunar curbat de forma secerii (pstile la Medicago falcata)
{fakifoliw, falcironris) [falca te, sickleShaped, scytheshaped, sickle; si
chelig, sichel!Ormig, schel; falcilorme,
en faucille, falei; sarl6s, sarlO alakU,
sar!Oszerii;
ccpao-,
cepHOBII.IlHhlll]
-+ drepan, meniscatus, emilunaris
13 FALLACINUS,
FALLACIOSUS,
F ALLAX ...... decipiens, mentiens, si
mulans
14 FALSUS, FALSI, fals, aparent (fal
siMrvius) [false, spurious; falsch,
unecht; faux; l, hamis; nolEKbllt] ......
pseudo, spurius
15 FAMIUA f, familie, categorie sistematic superioar genului, cu desi
nena in -ACEAE (Fagaceae) (family;
Familie; familie; csald; CCMell:cTBo]
16 FARCTUS, plin, umplut, compact
(stulled, filled up; ausgefdllt, votmestoplt; plein, rempli; tele, kitelt;
Bbii:IOJJHeflllhiJl)

17 FARJNACEUS, farinaceu,

finos, de
natura finei (farinaceous, nour-like;
mehlartig, mehlstaubartig; farinace;
lisztszerii; MY'fHOBli.!IHWil:]
18 FARINOSUS, finos, acoperit cu
praf finos alburiu [frunzele la Atri
plez, tulpina la Chenopodium) lfarinose, mealy; mehlig, mehlstaubig;
farineux; lisztes; M}''fHIICTwli]
19 -FARIUS, -seriat, aezat n rinduri
{ambifarius, bifarius) Jseriate, -raR
ked, in rows; reihig; -serie; soros;
PJI..II,Khlli] ...... serialis, seriatus, stichWJ
21) FASCIAT/0 f, fasdaie, concreterea
teratologir a organelor axiale cilin

200

FASCIATUS
drice i normal separate, acestea obi
ntnd o formA turtitA sau devenind
pangliciforme (ramuri i tulpini, adesea la Melilotus of(icinalis) {fasciation,
fiattening; Faszialion, Verbnderung,
Breitwerden, Verbreiterung; fascia
tion; elszalagosods; 9acUHaUH]
21 FASCIATUS,
fasciat, concrescut
anormal i lit In form de panglic
[lasciated, cocks-combed; gebndert,
bandfOrmig verbreitet; fascie, rubane,
aplati en bandelette; szalagos, elszalagosodott; f$acDHApoBB.HHWI1]
22 FASCJCULARIS,
FASCJCULA
TUS, FASCICUL/GER, FASCII
FORMIS, fascicular, tasciculat, reu
nit In mnunchi (frunu .-, peri-,
ritdltcini .-.., tulpini.....,) {fascicled, fasciculate, close clustered, bundlesha
ped; biischelig, bdndelig, biindel
rormig, gebllschelt; fascicule, en fais
ceau; nyalabos, csomOkban idl6 ~
II)"'O)&aTLIIi]

22a FASCJCULUS m, fascicul 1. M


nunchi (de vase conductoare, de ace
ta Pinus, rdcini la Senecio J!aluslris, de peri, frunze etc.). f!. fnllorescen cimoas cu ramurile laterale
dispuse neregulat i VJriat de lungi,
cu llorile tn glomerul ( Sycios angulacu.s). !fascicle, bundle, close cluster;
Fasz1kel, Bilschel; fascicule, fais
ceau; nyalb, csom6virilgzat; ny'IOK,

28 FEBRIFUGUS....,. akxipynticus
29 FECUNDANS (fecundo), fecundant,
care feeundeazii. prin polenizare [teeundating; befruchtend; recondant;
megtermE!kenyitli;
OTDJIO.II.OTBOJI!OWHO]

31

32

33

3~

D)"'J:B]

23 FASTIGIATUS, fastigiat, cu ramuri


erecte, fasciculate, aproape egal de
lungi i paralele cu axa principal
( Populus fastigiala) [fastigiate; gegipfelt, glelchhochstig, ebensta.uaig;
fastigie; tornyos, egyenl6 csdcsU; paaHoewcoDdt, paBHOBepmHHIIWit, np11MDnaparuteJJl>HW~]

24

FATUUS, gol, golit (de seminte,


polen, spori) [empty; Ieer, taub;
Vide; iires; nycrofi)....,. viduus, vacuus

25 FAUCJALIS, FAUCJ-, gltuit, strangulat


(faucitkntrUus,
fauci(lorus)
[throated, schlundartig, rachenartig,
sehlund-; etrangle; torkos, elsziiki.ilt nyilsU, -torkU; yeymcRHl>Iii]
26 FAUX f, git (al calicului, corolei)
[throat, gorge; Schlund; gorge; torok;
wes~, ropno, 3eB)....,. rictus

27 FAVEOLATUS, FAVOSUS, FAVU


WSUS, faveolat, alveolat, cu gropie
multiangulare (receptaculul unor com
positae)
(faveolate,
honey-com
bed; wabig, wabenartig, bienenzellig;
fovl!oJe; g{ldl)rkes; MenK011'1eB.CT1>IR)

t, fecundare, fertilizare, reunirea alor doi gameli rezulttnd zigotul [fecundation, terti ization,
impregnation; Fekundation, Betruchtung; t~ondation, rertilisation; megtermekenyiill!s; onJIO.IJ.OTBOpeHHe) ..... (ertilisatio, SJWnsala, nuptiae plantarum
FECUNDATUS, fecundat, fertilizat
(fwul-) [fecundated, fertilized; be
fruchtet: reconde, fertilis6; megterm&kenyetett; onnO.II.OTBO;>eHHMII]
FECUNDUS, fecund, fertil (Cruitful, fertile; frucbthar, ergiebig; rertile,
fecond; termekeny; IIJIO.II.OPQAHWA]
FEllliNEUS, FEllliNI-, femel, prevzut cu pistil, lipsind staminele
(floare'""-') (feminflo1"us) [femalr,
feminine; weiblich, pistill; feminin;
nOi, termOs; :.CeJlCIOiit, lleCTH'IIIWit,
CeHCKo-] -+ gyn-, thelyFENESTRALIS, FENESTRA.TUS
(lat. fenestralis "cu fereastr"), lenestrat, cu lamina frunzei prevzul:i.
cu guri sau deschiztmi intermitenle
(Aponogelon feneslralis, Monstera deliciosa) (fenestrate, windowf'd, pierced; fensterartig, gefenstert, durchbroct.en; fenestre, troue; ablakos,
likacsos; npoAWJ)JI:MeiiHldA]
-FER, FI$RENS (fero), care poart,
care produce (acarifer, bifer, ronidiifer, drupifer) [bearing, carrying;
tragend; portant; visel6, hordoz6,
-terml:l; HecyutHR, HOCHWAj ..... -pMrus
FERAX, productiv, roditor [fruittul; fruchttragend; productii, fertile;
termekeny, term~st hozO; nnoJl.opo..'l,tu.iit] - fertilis
FERMENTAT/0 f, fermentaie [fermentation; Fermentation, 6.\rung;
fermentation, erjedes, tilePMeHTaUIDI,
6poJKeHHc]- zymosis

30 FECUNDATJO

35

36

37

38 FERMENTUM n, terment, enzim


[ferment, yeast; Ferment, Grungser
reger; ferment; ferment, enzim, erjeszt6; 4lepMeHT]_,. enzyma
39

FERREUS, FERRUGIJ.VEUS, PERRUGINOSUS, FERRUMJ.I'ATUS,


ruginiu brun, de culoarea fierului
ruginit {rustbrown, rusty, rust-coloured, iron-coloured; rostbraun, eisenrostfarbig; rouilleux, brun de rouille;

"'"

F!SSJro7.sdabarna; pllCaeMii,

UBeTa pna-

'JHHY]

40 FERTJLIS, fertil, roditor, produc"


l<r (plant, sol) {fertile, productive.
fruitful; tragbar, fruchtbar, fruchttragend: fertile, fruilier; termE!keny:
$epTll.llbHblit, MOJzyWHA] ..... ferax, uber
41 FERTILISATJOt-+fecundatio
42 FERUS, slbatic, rare cre.te sponlan [wild, sa\age; wild, wildwacbsen:
sauvage; vad, vadontermti; JJHKHfi,

55 FIGURA !, figur [figura, shape;


Figur, Abbildung; figure; bra; 41Hrypa]

56

.!.iRKOpaCTYI!IH.Il ) -. sponlaniNtS

43

PERVIDARlUM n, ser cald, cu


de +13-li" [hothouse,
stove; Warmhaua; serre chaude; meleg-

44

f,fibr [fibre; Fiber, Faser:


fibre; fonal; eonoKHo]

temperatur

57

hz; opaiDKepe:11)

FIBRA

45 FIBRIFORJIIS, fibriform [fibre-shaped; faserartig; fibriforme; fona.l4f)

szerfi j liOJlOKHOBli,QHLlA) -+ (i/>ri/l(l.ris


FIBRlLLA f, filiril (micelian, nu-

clear) [fibril; Fserchen; fihril!e;


fonalka; BOIIOICOHU:e]
47 FIBRlLLABIS -+ fibri(()l'mis
48 FIBBJLLATUS,
FIBBTLLIFER,
FIBIULWSUS, FJBROSULUS, fiLrilat, prevzut cu fibrile (librillate-,
librillose, fibrillous; kleintaserig; tibrille, fibrilleux; fonalks; MeJJKO:aoJioJCHKCTbiii)

49

FJBROSUS, fibros, prevzut cu Cibre


sau cu filameate subtiri (rdcin,
rizom, esut) [fibrose, fibrous; fa.serig;
fibreux: fonalas, szlas, rost os; DO

58

59

60

61

62
63

J10niHC1b!A:]

50 FJBULATUS, libulat, prevzut cu


podeiu cilindric (apoteciu) [buckled,
<'lamp-bearing; geschnallt : boudt\:
fibuls, csatos; c npiiJKKOii]
51

FICUS C, smochin, fructul de Ficus


carica [tig; Feige; figue; ftige; 4Htra]

5~

FJDE (fidco)--+ testll

53

FJDELITAS 1, fidelitate, grad de


statornicie u unei specii intr-o asodajie vegetal [tidelity; Gesellschafts!reue; fidlllite; Mseg (novenytrsulfulbau); sepnoctb}

:_;.~

-FJDUS, -FIDATUS, -FJSSUS, fidat, divizat pin la jumta:M semilaminei {frunz) (arutifidus, bi(id1u,
multifidus, septemfidatus) [divided,
clelt; -spaltig, zerteilt; -fide, fendu;
ha.sliott ; Karrp:nuh!A, pacmermi!HKbtill
--+ fissi

FILAMENTACEUS,
FJLAMENTARIS, FILAMENTIFORMIS, FlLAMENTOSUS, filamentaceu, filamentos, de forma unui fir sau fila
ment (lilamcntous, thread-like; fadenartg, fdig, fadentormig; filamentac~.
filamenleux; fonalas, sz9.1as,
fonl alakll; HKTO'IHWII,
lDIT'IarMii:,
HHTeannm.ril] --+ fibriformis, fibl'OJius,
nematoideus
FTLAMENTUM n,filameat 1. Organ
filiform, In general. 2. Filamentul
staminal susinind anterele [filament,
thread; Faden, Staubfaden; filament,
filet; sdl, porz6sz); KHT.b, Thi'IHHO'I
Hali HHTb]--+ filum, nema
FILI-, FILIFORMIS (fiiicaulis, fi
iifer, filipenduius)--+ filamenta.ceus
FIUCJFORMJS, FJLICJNUS, FILJCOIDES, FJLICI-, filiciform, de
forma ferigilor (filicifoiius) [lernlike; farnMrmig, farn-; filiciforme, a
forme d'une fougilre; pfrny alakll,
pfrny-; nanopol'HIQ(OBII,Il,llldil:, nanoPOTifHEO-]--+ pteridoF/LICOLOGJA t (lat. filix "ferig",
gr. IO")'o.; "vorbire") --+ ptllridologia,
ptllridographia
FILUM n--+ filamentum
FIMBRIA f, fimbrie, scvam sau
lacinie fin (fimbria, frin~e; Franse:
frange; sallang, cafrang, roJt; CiaxpoMa}
FJMBR/ATUS, fimbriat, fin i lung
despicat in fiii (foliol involucral,
ohree, lodicul, cortin, induziu)
[fimbriate, fringed; fransig, gefraust;
fimbrie, frange; sallangos, cafrangos,
rojtos; 6axpoM'IQThlll:]--+ crosso-, thy,~-

64

FJMETARIUS, FIMJCOLUS (-COLA 1), fimicol, care crete pe


gunoite sau pe blegar [rimicolous,
growing on dung; mistbewobr.end,
diingerbewohnend; Cimelaire; trgy~n term6; HaB03Hblit]

65 FJRMUS, FIRMI-, vlrtos, eapn,


rigid (firmifolius) [firm, stiff, tough;
steif, fest, hart, derb; ferme, raide,
rigide; kemeny, merev, eros; npO'IHwlt,
Jq>elllCIIit]

66

FJSCELLARIUS--+ contextus, inter


teztus

67

F/SST-, -FISSUS (findo) (fissiden


tatus, bifissus)--+ -fidut>

FISSILIS
68 FISSILJS, despicahil [fissile; spalt-

bar; fissile;

IIOiilCJI)

hasadO;

pacnnWBaJO

69 FISSIO !, fisiune, despicare, sciziune,


divizare (cromozomic, nuclear, teratologic) [rission, splitting, cleavage;
Fission, Spaltung; fission, clivage,
scission; hasads; .DeJJeHHe, pacwenneHHe]

'iO FISSIPARUS---+ bifidus


';1 FISSURATUS, fisurat, cu

despic

turi sau crpturi [fissurate, fissured;


vielspaltig; fendil!e; hasogatott, bevagdalt; paCTpecJ(aBmHfi~}---+ rhaadi
osus

72

FISTULARIS, FISTULATUS, FlSTUWSUS, FISTULI-, !istulos,


tubulos, cilindric i gunos (frunza la
Allium cepa, tulpina Ia Grami~~eae)
(fistuliflorus, fistulifolius) [fistular,
fistulous, fistulose; rOhrig, rOhren!Ormig, rOb ren-; !istulaire, !istuleux;
csOves, csOszerU; )l)'A'!aTLdt, .o.y,o;'laTo-]
---+ siphoneu:~, tubularis, tubulosus

73 FIXUS, -FIXUS, fixat, inserat pe


un alt organ (acrofixu, dorsifixw;,
basifixus) (fixed; befestigt, fest,
angeheftet; fixe; rOgzitett; :J8KPCDn&tHhl:ll:, yJq)8Ilni!HBbi:il)

74

FLABELLATUS, FLABELLIFER,
FLABELL/FCRM/S, FLABELLI-,
llabelat, flabeliform, rsfirat in form
de raze; dispus tn evantai (lahelulla
Orchis papilionacea, foliole involucrale la Centaurea orientalis, vexilul
la Ononis, nervuri, frunze etc.) (~
beili(olius) [rlabellate, fan-shaped,
fan-; fcherfllrmig, fcherig, fcher-;
llabelle, en eventail; legyez6s, legyezOszert\, erny6 alakU; Beep006pa:nwJi]

75 FLACCIDUS, FLACCUS, llaccid,


slbnog (tulpina la Cymfx!laria mUI'alis, Galium paluire) [llaccid, llahby;
schlaff, schlapp; !lasque; ernyedt,
lankadt, konyult, petyhO.dt; OTBDCnwn, HOIIDCJlbiR]
~6

"

FLAGELLACEUS, FLAGELLARJS,

FLAGELUFORMIS, rlageliform, tn
form de bici [rlagelllform, lash-like,
whp-like; peitschenformig,
geiCelf6rmig, auslufer!Ormig; tlagellaire,
flagelliforme, en rteau, en fouet;
ostorszerii, ostorinda alakU; 6H'ICBl111.Hblil, HlleTeBII)l,IIYJi, )l!;ryTIIXOBH)l,llblti)
FLAGELLATUS, FLAGELLIFER,
flagelat, prevzut cu flagel ( Algae)
[llagellate; peitschentragend; fiagelM;
ostoros, csillang6s; )l!;ryTH-.:OHOCHbli%)

;s FLAGELLUM n, flagel, cii 1. Filament mobil In Virful unor celule sau


gamei, uurlnd deplasarea acestora
(Algae). 2 Tulpin secundar uneori
florirer (Hieracium caespitosum). 3.
Ramur !iliforrn (Bryophyta). 4.
Sarment [llagellum, runner, whip;
Oeil3el, Flagellum, Peitsche, Peitchentrieb, Peitchensprosse, &hUss
ling; flagellum, fouet, coulant, Sal'ment; ostor, csillangO, ostorinda;
lKCYTHK, nnen., yc, pecHH'IKa)
;9 FLAMMEUS, FLAMMIFER, rou
aprins, de culoarea flcrii sau a focu
lui [fiery-red, llame-coloured, llrightred; feuerrot, flammrot, brennendrot,
glii.hendrot; rouge feu, couleur de
feu, rlambe, rouge ardent; egUpiros,
egovoros, lng sziml, lngvOrOs; orHeHHO-JCpaCJU>Iil) ---+ igneus, igni:olor,
phlogi-, pyr-, pyrochrous
80 FLAJ!ENS, FLAVEOLUS, FLAYESCENS, FLAVJCANS, FLAVIDUS, !lavescent, glbui, palid-galhen (llorile la Allium flaesrens)
[flavescent, yellowish, somewhat yellow, hecoming yellow; gelhlich, gelhwerdend, blallgelb; jauntre, jaunissant, jaune clair; srgu!O, fakul6,
halvnys.rga; liCeJlTOBaTLitl, :l!nTeHl-

,...aJ

FLAVI-, FLAVO, FLAVC'S, galben, galben-deschis ((lo.Piceps, flalirostris,


flavo(uscus,
flavovirens)
[yellow, bright yellow, pure yellow;
gelb, reingelb, hellgelb; jaunt>, jaune
pure; srga, tisztasrga, vilgossr
ga ; Zi!JJTblit, CBeTno - :i!nn.di: J
82 FLEXUOSUS, FLEXI-, -PLEXUS,
llexuos, erpuitor (flexicaulis, flea:ipes, flexispinus, genu(lexus) [flexuose, bent in zig~ag; geschlngelt;
flexueux; ldgy6z6, hajlong6; H:JBHJIHcudt, H3BHJIHCTO-] ---+ anguif"rmis,
nusenteriiformis, ophio-, serpCI!'
83 FWCCIGER, FWCCOSUS, puros
pros; cu peri dei, lungi ~i moi
(Tragopogon
floccosus)
[flo<'{'OSe;
flockigbehaart, wollllockig; floronneux; bolybos j KnO'fKOBaTYJt, K>lO'IKOBaTO onyweuHbiJi]
81

FWCCUWSUS, floculos, C'll f;mOcuri mici de peri [llocculose; kl('inllockig; floculeux; bolyhocsk~ : MeJJ
KOICJJO'IKOBanlit)

85 FLORA f, nor 1. Totalitat(' a plan~


telor dintr-o anumit regiune. 2.
List de plante i titlul unor lucrri
floristice (Volenovsky: Flora bulgarica, 1891) [flore; Flora, Pllanunliste,

...

FOLIARIS

P!Janzenbestand, flore; flOra, novenyzet; $nopa, paCTJITeJIHWA Mllp)

SG FLORALJS, FWRJ-, -FLORUS, Ilorai, -!lor, relativ la flo8J'e (ax, cal~n


dar, lnvel) (floribundWJ, abundiflorus) [flora!; b!Uten-, -blUtig, blumen-; florale; virg-, virgU; uBenr,

l{BeTkOBt.di", npu UBeTHLift,

87

ll,BCJO'IHLIJ:i

FLORAT/0 1, FLORESCENTIA 1,
nflorire, perioada intloriri [florescence, flowering, blo.ssoming; Floreszenz, BHltezeit, Bliihen; tleuraison,
floraison ; 'Y;ragzs, v;ritfu;, virgzsi
id6; I.J;BeTeHHe, BpeMII .U:BeTeHKll)-+ an

88

89

thesis, efflorescentia
FLORIBUNDUS, FLORIDUS, nflorit abundent, bogat Inflorit [floribund, abundantly flowering; reitllbliihend, blumenreich; floribond; gazdagon virgz6; o6K.Ili>HOIUICTYI1Vlh)
FLORICOLUS (COLA !), florieol,

care triete pe flori rfloricolous;


bliitenbewohnend; floriceie; virgon
eiO; lEHByli{HJt Ha D;BeTK8X)
90 FLOB.ICULTURA f, floricultura [Ilo
riculture, flower-gardening; Bltiten
zucht; floriculture; virgtenyesztes;
UBeTOBOJJCTBO)

91

FLORJFER, FLORIGER, lloriler,


purttor de tlori (tulpimi .....,, mugu
re,...,) [floriterous, bearing flowers;
hliitentragend; florifere; virgos, vrgot hordoz6; QBeTOROCHf>lli]- arHho
phorus

92

FWRIGRAPHIA f (lat. flos .,floare",


gr. yp(upm .,a descrie"), florigrafie,
descrierea florilor [flor1graphy; Blii
tenbeschreibung; florigraphle; virg
leirs; OIIHCaHHe 11..6tTKOB)

93

FWRILEGIUM n, llorilegiu (.,hu


chet de flori'') 1. Tratat flori.stic.
2. Colecie de flori, uneori numai
picturi de flori. 3. Titlul unor lucrri
floristice [florilege; BIU.tensammlung;
florilege; virgcsokor; co6paRBe UBenc:os]

94.

FWRIPAR, lloripar, care produce


flori (mugnre,...,) (floriparous; blU\enerzeugend; floripare; virgot termO; polKJl.alOII1RJt .QBerox]

95

!16

FWRULA r, l!orulli, florU mic (ca


titlu de lucrri lloristice) [florula,
small flora; kleine Flora; tlorule;
kis f!OramQ; MecTHal! 4;utopa]
FLOS m, lloare, organul principal
al planlelor superioare, adesea prevzut cu un inveli extern de obkei

verde {caliciu!) i unul intern de obi


cei colorat (corola), ambele prolejtnd
organele de reproducere (staminele
i pisiilul) [flower, blossom; Blilte,
Blume; fleur; virg; li,BCTow;]
97 FWSCULUS m, lloscul, floricic;
fiecare din florile antodiului (Corn
posilae) [floscule, floret, floweret, litt
le 1Jower;
Bltitchen, Bliirnchen;
lleuron, fleuretle; virgocska, fllszek"'irg;

U:BeTOlfeK]

98 FLUCTUANS,FLUCTUOSUS {fluctuo), fluctuant I. Nestabil. 2. Plutitor [fluctuating, floating; schwan


kend, schwingeqd, wogend, schwehend; changeable, flottant; vltozO,
UszO; ljutiOIO)'Hp}'toli{Hif, H3MeH'IIIBLIII,

flJl8B8lOlllHA)

99

FLUJTANS (fluiw), fluitant, plu


litor (Ranunculus fluitans) [fluitant,
lloating, swimming; flutend, schwimmend; flottant; Uszt'J; DJIO:SY'Wit, IIJILI

B~it)

100 FLUMINALJS, FLUVJALIS, FLU


J'IATICUS, FLUVIATILIS, fiu

yial, care crete pe Ung fluvii sau


riuri [fluv.ial, fluviatic, fluviatile; fluBbewohnend,
fluflliebend;
tluvial,
fluviatile; folyOkban 1316, folyOkban
teny6sz6; J)t'IHOJ:i)
101 FODINA 1, min [mine; Bergwerk;
mine; bnya; PY.!IHHK]
102 FOENUM n, fin {hay; Heu; foin;
szEma: ceHo}
103

FOETENS, FOETIDUS, FOETULENTUS {fiUlUI), fetid, puturos,


urtt mirositor [fetid, stinking, malo
dorous; stinkend; puant; biidOs; BO
HlO'fHii, 3JIOBOHHb1J:i)-+ maleolus, nido
rosU-S, olidus, putidus, vulvarius

10/a

FOLJACEUS, foliaceu. 1. Care se


aseamn cu frunza (tulpina la Opull
tia, talul la PeltiKua, caliciu! cu sapalele uneori verzi la Cobaea, Rosa,
1ilodiile la Acacia). 2. ln care se
dezvolt frunze {muguri) [foliaceous,
Jeaflike; blattartig; foliace; levei.
SZerfi; JIHCTOBM,!IHLdl:, JlHCTOBaTL!it) -+
phylloideus

105 FOLIANEUS, folianeu, de originii


foliar<l (spinii la Paliurus, clrceii la
Lathyrus aphaca) [folianeous; blatt
vertrelend ; foliane; level eredelfl;
B0'3HHK8lOW,HJ:i H3 JJJICT8]

106

FOLJARIS, !oliar, care aparinll


frunzei (Iamin il, nervur) [foliar; blatl
slndig,
blatt; foliaire; levelhezlartoz6; .1HCTOBOitj

FOUA1'10

107 FOLIATIO 1, foliaie, lnfrunzire [foliation, leaf'ing; Belaubung; foliation ;


levelesedes, levelnyils ; o6.1111CTBeaHe J
((oliatio-verna1W

-+

praefolimio)

108 FOLIATURA 1, foliatur.li., frunzi,


totalitatea frunzelor unei P.lante
[loliage; Laub, Laubwerk; feUJilage;
IeT6lzet; o6JIIICTseBHOCTL, .nHCTBa]
109 FOLJATUS, -FOLJATUS, FOLII-,
-FOLJUS, fo!iat, lrunzos; preyzut cu
frunze (effoliatus, ensifoliJU, foliico
lus) [foltate, -leaved; belaubt, beblil.ltert, blattliihrend, -blttrig, laubig;
feuil!e; lewles, -Jevelil; JIIICTI!eHHwlt,
o6JDICTJICHHhllf,

HO
H!

112

!13

115

JUICTO,

JDICTHWit] -+

-phyllus
FOLIIFER, FOLIIGER _,. foliatus,
phyllophor!U
FOLIOLATUS, foliolat, prevzut cu
foliole (frunza penal) (foliolate,
leatletted; blttchentragend; folioM; leV'CikCs;JTRCTO'IKOBbllt]
FOLIOLUM n, foliol 1. Segmentul
independent al unei frunze compuse
(Legumimmu). 2. Component al involucrului unui antodiu (ComJH)sit(U)
[foliole, leaflet; Blttchen, Teilblatl;
foliole, feuiiiet; levelke; JUICTO'Iex]
FOUOSUS, bogat frunzos (foliose;
blattreicb, reicbblttrig, vielbltt
rig; abondamment feui!M; gazdagon
leveles; oi511Jlldlo o6JIHcneKHbllt]
FOU U M n, frunz, otgan fundamental, de obict!l plan i verde, format
pe tulpnilsau pe ramuri, care In principal realizeaz fotosiuteza [leaf:
Blalt, Laubblatt; feuille; level; ilHCT]
- phyllum
FOLLICULA.RIS, FOLL/CUL!FORM1S, folicular, de natura sau
~e forma foliCuie {follicular, t~Oti
hke; balgarug, balghnlich; follicuJaire; tiisz6termesszerCi; iflo.llJIHKy.n!!p-

118 FOMES m, iascil [tinder; Zunder;


amadou; tap!O; TPYT]
119 FONS m, izvor [spring; Queile; sour
ce; forrs; RCTOK]-+ scaturigo
120 FONTANEUS, FONTANUS, FONTICOLUS, FONTINALJS, fontinal,
care crete in izvoare sau in flntlni
(plant) [spring-growing; quellenbewohnend, queilenliehend; fonticole;
forrslakO, forrskedvel6;

Bhlti, KniO'IeBOit

121 FORAMEN n-+ apertura


122 FORAM1NATUS, FORAMINOSUS,

gurit, cu guri (perforated; Mchrig,


durebiOcbert; foraminh; lyukas; llLIP-

lfaTWfi] -

..,

JCY.ll)-+

poly{olliculus

FOLL/Cf!Ll1S m, toliculd, frutt


uscat UU1carpeiar, de obicoi polsperm, cu dehisceu longitudinal
(Helleborull, Consolida) [follcle; Bai~
lrucbt, Balgkapsel; follicule; titszOtermes, tacskOtermes; ~nnHKyn, nncTOBXa]

pONJSU$

123 FORATUS. -FORATUS, -FORUS,


perforat, gurit (capsul,.._,) (biforatus, biforus) (pierced, perforated;

gel!lchert; peree, pertore; tlyukaszlott; DpocllepJreHKltlll:]


12it FORFICATUS, forfecat, de forma
unei foarleci (scissor-shaped; scheren!Ormig; en ciseau; oi!Os, oi!O.szerii;
HOlKIIHQeBJl.!tHbiA)

125 FORMA f, form 1. nfiare. 2.


Unitatea sistematic cea mai interioar, subordonat varietii [sbape,
form; Gestalt, Form; forme; forma,
aiak; $opMa]
126 FORMANS (forrrw), !ormtnd, care
formeaz [forming; bildend; formant ;
aikot6; ~pMBpYJOw;HJt]
127 FORMATUS, format, alctuit [fol'med; getormt; forme; alakult; o6pa30Ballawi'i, CtjlopMRposanawn]
128 -FORMJS, de forma, cu infiarea
( ensiformis) [-shapeti, like; -fOrmig,
-gestaltig; -forme; aiakU; o6pna~o1ii]
129

Kltlll:, JlHCTOBiCOBJI)tHI>di, MeWO'IICOBII.llHhiti j

116 FOLLICULARIUM n, FOLL/CUWD!UM n, toiiculariu, folkul tompus (Aquilegia,


Ca/eha, lllit:ium.
Sedum) [com,'lound foiliclo, polyf)l
lide; zusarnm(Hlgesetzte Balgfrucht,
Balgkapsclkrauz; folliculode, poJyfollicule; tiiszQcsokOl'; cnollnlw:it $onnn-

KCTO'IHHICO

1- sc!Uuriginus

1~0

131

-+ -nwrphus
FORMULA 1, formul, reprezenla.r!',
simbol (nora!) [CDrmula; Formei; formule; keplet; $opMyna]
FORNJCA.TUS, arcui!, boltii (r.-:!ala
superioar la Aconitum) [fornral!',
arebed, vaulted; gewlilbt, wolbig;
voo.te, arque; ivelt, boltozatos; cson'laTwtl, BhlfJIYTI.Iil] ....... arcuatus
FORNIXm, bolti tur, fornice; scvame
boltile in gitul unor coroJe tubuloase
(Myosotis) (vault, arched scale;
WMbung, Hohlschuppe, Schiippdwn;
voO.te, ecailio voiltkl; boJtozat, iY~lt
torokpikkely; CBoJJ:, apn]

132

FORTIS

133

FORTUITUS-+ accidentalis

-+

robustus, vigurosus

FROND08U8

FOSSA l, groa~;~, an, canal [pit,


!osse, trencfl, d1tch.; Grahen; fosse,
canal; rok, g6dOr, csatorna; KaHaBa,

prin simpla lmplrire In dou fragmente. 2. Despieare (a nucleului, a


crom.o1om.ului) (fragmentation; Fragmentatlon, Zerlallen; fragmentation;
fragmentci6, szetdarabolOds; 9par-

Bta, poa]
FOSSILIS, rosii, pietrificat (fossile,

petrified; fossil, versteinert; fossilis,


petrifi;
megkovesedett, kovllleti,
satag, llsvilgi; xaonaet.n.~R] - pe-

trefactus
136 FOSSILIA n pl, fosile, petrefacte

{fossils; Fossilien, Versteinerungen,


Petrefakten; fossiles; kOvilletek, Os
maradvnyok; HCII:ODaeMwe]

FOSSULARJS, FOSSULATUS, cu
mici [fossulate; kleingrubig;
fossette; kisgodorkes; lWlo6'faTWii,
gropie

ICaHaB'IRTW8)

138 FOVEA f, fovce 1.

pe supa(Ohenopodium
serotinum). 2. Gropi la baza sporofilei adpostind sporangele ( lsoltes ).
faa

unor

Gropit

semine

3. Cavitate pe lobul lateral al stigmatului, fixtnd polenul (Orchidaceae).


4, GrQpi nectarifer pe unguicula
petalelor sau a tepalelor ( Ranunculaceac) [lovea, pit; Grube-, Oriibchen;
foswtte, foveole; godrocske, g6dorke;

.RMEa.

.RMO'D::a]

Me111:8Qilfl]

n, fragment [fragment; Bruchsttick; fragment; toredek; 4ttarMCBT, o6noMOx, xycox)


FRAGRA.NS (fragro), odorant, cu
miMs plAcut i ptrunr.!tor (Jasminum) [fragrant; wohlriechend, starkriechend, angenehm duftend; odorant; j6szagU, b6dit6 illatli; 6naroyxauow,ait, naxy..aa, ,nymHcn.dt]
147 FRAGUM n, fragil, fructul de Fragaria [strawberry; Erdbeerlrucht; traise; eper, szamOca; 3eMJWUCa]
-FRAGUS-+ fraclus
FRANGULUS--+ fragilis
150 FREQUENS, frecvent, Intilnit adesea {frequent; hufig ;. rrequenl j gyakori; lfacTYit)
FREQUENTJA f, frecven, procentajul ocurenei speciei in ansamblul
suprafeelor de prob (in fitocenologie) [frequency; Frequenz, HA.ufigkeit; frCquence; siirUseg, helyi l
landOsllg; scTpe..aeMocn., acTOTa]
FRAGMENTUM

"'

"'

"'
"'

139 FOVEATUS, FOVEOLATUS, FOVEOSUS, foveolat, cu gropie [loveate, foveolate, pitted; grubig, kleingrubig, grubigvertieft; foveole, fossette j gM!IrkCs j .RM'I&Tblll, MeJikOIIM-

152 FRJGIDARIUM n, frigidariu,

HO FOVILLA 1, fovil, coninutul semigranulos i semilichid din gr!unciorul


de polen [fovilla; Befruchtungsmal.le,
Befruchtungsstoff; foville; himportartalom; tllosllJIJla)

153 FRIGIDUS, frig, rece, care crete


in regiuni rcoroase [cold; kalt,
klteliebend; froid; hideg, htivOs,
hidegkedvel3; xonoAHWit} - psichro-

gidarium;
><epe]

't&TYli)

141 FRACTUS, FRACTI-, FRACTO-,


rupt, Intrerupt (fractiserialis, fractoflexus, septifragus) [breaked, break7-;
abgebrochen, unterbrocben; brJSt!,
rompu, interrompu; tOrt, megszakitott, megszakltottan-; CJlOMaiiHbl.it, npe-

tU

! h"

hideghz;

xono.!lllrul opan-

{frondesco), frondescent, in curs de tnlrunzire [frondescent; belaubend; frondescent;


lombosodO; JIHCTBeiOWBJi]

154 FRONDESCEiVS

155

PWBHCTo--)

142

ser

fO(;e (cool greenhouse; Kalthaus; fri-

FRAGARI, PRAGI-, de tragi (fra


garicolor, fragifer, fragiformis) [strawLerry-; erdbooren-; tragi-; eper-;

FRONDESCENTJA t, frondeseen
1. lnfrunzire; dezvoltarea frunziului
arborilor. 2. Virescen [frondescence,
leafing 't'irescence; Frondeszenz, Verlaubung, Belaubung, Vireszenz; frondescence, virescence; lomboscds, vi-

rgztlldiiles j o6JUtCTBCHHC, DOOCJICHCHHe]

JeMJIIIHRJ(()--]

--+ foliatio,

PRAG/LIS, PRAGILI-, fragil, rupti\ (fragilifolius) [fragile, broken-;


brUchig, zerhrechlicfi, breclt-; fragile,
ruptile; lQrt\keny, szakadO-; xpy1001.1t,
xpyw:o--]--+ frangulus

FRONDI-, du lrunzi (frondicolus,


frondiformis, frondiparus) Lfrond-;
laub- ; frondi-; lomb- ; JIRCTO- j

FRAGMENTAT/O f, fragmentare
1, Mod do dhizune direct a cel11lei

157

viresentia

FRO.NDOSUS, bogat frunzos [frondose, frondous; Jaubig, laubbl\li'ig,


belaubt; frondE>ux; Jomhos, lomble'"l'ls j

nHCTBeHHblf]

...

FRONS

158 FRONS (-11dis) f 1. Frunzi (la arbori). 2. Frond (la Pteridophym). 3.


Ta1 foliaceu (Hepa!ieae): 4. Tulpin
taloid, !oliacee ( A:wlla, Lemnaceae)
[!rond, foliage; Lauh,
Laubblatt;
fronde, feuillage; Iombozat, lombleYel, levelszeri.i telep, telepszerU szr;
JUIC'I'Bll,

JIHCTOB8TOC

CJlOCBillll;e,

"'
'"

BaliR]

159 FRON$ (-ntis) 1 1. Frunte. 2. Partea din fa a unui organ [forehead;


Stirne, Vorderseite; front, face trontale; homlok, eliils6 resz; nepe,~~, nepcAftllll CTopoHa]

160 FRUCTESCBNTIA

t-+ fructifica-

tw

161

FRUCTICOLUS (-COLA f), frucli-

col, care triete pe fructe (parazit}


[fructicolous; fruchtbewohnend; fruc-

ticole; termfsen elt'i j OI5HT9.10WHii: Ha

DJtOAaX)

162

FRUCTIFER,
FRUCTIFICANS,
FRUCTUARIUS, FRUCTIGENUS,
FRUCTIPARUS,
FRUCTJGER,
fructifer, care poart sau produce
fructe (peduncul-, pla~~l,...,) [fructiferous, fruiting, fruit-bearing; fruchtbar, frucbttl'agend, fruchtifizierend;
fructifere, fructiflant; term~hozO,
termest tartO, gyl1mlllcs6z6, gyBmiUcstermli;

nnO.IJ:OHOCHI.III:,

(el"

163 FRUCTJFICAT!O f J, Fructificare,


maturaia fructelor sau a seminelor
(PM.nerogamae). 2. Fructificaie, organe de reproducere (Cryptoga.mae)
[fructification, fruiting, fruit-body;
Fruchtreite, Fruchttragen, Fruchtbil
dungsperiode, FruchtkOrper; fructification, infrutescence, corps de fructification ; gyUm6lcs~r~. mageres,
szaporit6szerV; 41PYKTH$HKaUIOr, nno,1oHOWeHHe, DJIOJlOBOe Teno

16ft

FRUCTIVORUS, fructivor, carpofag;


care se nutrete cu fructe [fruclhorous;
fruchtfressend; fructi\vre;
termffit
ev0, gyltmO!CSrg6; ciiPYKTOeHwJt, DJIOJIOJIJIH&dt] -> carpophagus

165 FRUCTUS (-us) m, fruct, organ


format din ovarul fecundat ( Allgiospermu.e), protejlnd seminele [fruit:
Frucht; fruit; gytiml>lc:s, termes;
ciiPYkT, n!lO.LE]

FRUCTUS SPUR/US...,. pse11docarpmm


166 FRUGIFER,
fructifer

FRUGIFEREi\"S __,.

'"'"1

FRUTECTUM, FRUTETUM

n->

fruticelum

FRUTESCENS (frutesco), frulescent,


asemntor unei tufe mtci, lignificat
numai in poriunile tuJpinale infe
rioare [Fil~pendula ulmaria, Obione
verrucifera) [frutescent,
hecoming
shrubby; strauchartig, staudenartig;
frutescent; bokrosodO, cserjtisedO; KycTHcndl:, K)'CTIPllHKOBL!I!:] __,. sublignosus

170 FRUTEX m, tul, arbust scund;


plant lemnoas scundii, ramificat
de la baz (Rosu., Rubus) (shrub,
bush; Strauch, Staude, Busch; arbrisseau, pe ti te arbuste; bokor, cserje;
xycrapHHIC] - arbuscula, arbuslum
1 it FRUTICANS, FRUTJCOSUS {(ru
tico), frulicant, arbustiv, tufos (fru

ticant, bushy; strauehig, buschig;


buissonnant; bokros, eserj~s, alj<tfs;

kyCTlpHIIKOBLIR)

FRUTJCETUM n, fruticet, tufi,


tuferi; loc cu numeroase tufe [shrublet, shrubbery, seruh; Gebfisch, GestrAuch; broussaille, brousse, buisson,
hallier; cserjes, csalit, bOkros hely;

MO,IIyll(RJt,

IIJIOti:OBt.rit, MO.!J:OHOCJIIQHII]- ferax.,


tilis, ft"ucresceru, uber, f~"ugi(ef"

FRUMEi.VTUM n, cereale, grine


[cereals; Getreide; cereaies; gabona;

31poc.i1K tcyCTapHBXa]

'"

FRUTICULUS m, subarbust, tuf


mic[smallshrub; Kleinstrauch, Zwergstrauch , arbrisseau nain , Uirp!lCSerje ~
HHlkHii KycrapHIDC]->subarbll$tum, suffrulez

FUCACEUS, FUCO/DES, fucareu,

asemnAtor cu Fueus ~fucaceous, fucoi


dai; tanghnlich; fucace, fucol:de; rukuszszerli; BOAOpoCJieBK,o:K&di]

FUCATUS, FUCATO-, colorat (fucatophyllus) (coloured, stained, painted;


geschminkt, schmink-; colore; szlnes-,
szlnezett; oKpameHawit, UBeTKO]
116 -FUGALIS, -FUGUS, -fuga!, care se
indeprleazil. ("fuge") tntr-o directie
contrar (acrofugalis, basi(ug'a.lis, ali
guifugus) [-fuga!; -laufend; -fuge;
-fut6; -6e;H&ili:] ...,. -dromus
177 FUGAX, efemer, temporar, trector;
care dispare repede {petale) (fugacious, fleeting, transitory, early falfing;
fliichlig, vergnglich; fugace, temporaire; hamar eltlinO, korAn lehul\6;
npexo;:~lllttllit, ue.m;onrooo'I.Hhlii]
ti8 FULCIENS, FULCRACEUS, FUL
CRANS (fulgeo), proptitor, sprijinitor [supporting; sttitzend, unterstti-

218

FURFURACEUS

like, musbroomshaped; pilzartig, pilzrormig; fongace, fongiforme; gombaszerii; rpn6oB11.11,HHA]-+ mycet-, my-

1zend; soutenant, appuyant; tmaszt6,


pil.ny.".z6; RO.IIDHpaJOw,Hil]
ti9

FULCRATUS, FULTUS, proptit,


sustinut [supported; gesttitzt;
appuye; altmasztott; no.lllfepTwii]rzimat,

suffultus

18J FULCRUM n, suport, organ de susinere sau de fixare {ctrcel, rdcin


fixtoare) sau organ numai aparent
de susinere {bracteile de sub floare
sau inflorescena la Dian1hus capitatus) [prop, support; Stfitze, Gestell;
fulcre, soutien, appui; tmasztek, t.
masztO szerv; onopa, DO.IIDOpKa]
181 FULGENS, FULG/DUS (fulgeo), lucios, lucitor [sbining, gleaming, glittering; glnzend, leucbtend; brillanl,
eclatant; tenyes, ragyog0; 6JPICT3JO
W,Hjj, caepxaJOw.dl:] -+ lucens, micans,
splendens, -phanus

188 FUNGICJDUS, fungicid, care com


ha te ciupercile [fungicid; fungizid,
pilzenvernichtend; fongicide; gombairtO; l(lyHrBWIJJ;Hbllt]
189 FUNGJCOLUS {-COLA f), fungicol,
care crete pe ciupeni [fungicolous;
pilzbewohnend; fongicole; gombn
eto; o6Hrato~A na rpB6ax]
190 FUNGIYORU$, fun~ivor, care se
nutrete
cu ciupen1 [fungivorous;
pilzlressend; fongivore; gombaevO;
rpH6oli.!UiwA]
191

FUNGUS m, ciuperc,burete[lungus,
musbroom; Pilz, Scbwamm; champignon; gomba; rp116]

182 FUL/GINEUS, FULJGJNOSUS, lur.ginos, negru ca funmginea [sooty,


soot-coloured, blacklike soot; ruBig,
ruBiarbig, ruBchwarz; fuligineux, couleur de suie; koromsznfi, koromfekete;
CWHCThlii] ustalis

192 FUNICULARIS, funicular 1. De


forma unei corzi. 2. Care aparine
funiculului [rope-like; strangfOrmig,
nabelstrangMrmig; funiculaire; zsi-

183 FULMINEUS,FULVELLUS, FULVESCENS, FULVJDUS, bruniu,


brun glbui (sommewhat tawny, yellowish-brown; braungelblich, hellbraun; bruntre, jauotre-brun; barns, barnu!O, s.rg.sharna; 6ypo-:areJJTOBaTwli)

J93 FUNJCULATUS, funiculat, prev


zut cu funicul [funicled; nabelstrngig; lunicule; csirafilggesztlls, magzsinOros; CCMlUIOXKOHOCBHA]

18lo FULVUS, FULVJ-, brun rocat,


galben rocat (fulvipilus, fulvWpinus)
flulvous, reddish-brown, tawny; braunrotgelb, rOUicbgelbbraun, fablgelbrot;
fauve, rougetre-jaune, bruntre-jaune; vorhenyessrga, srgsbarna, rOtszlnii; 6ypo }KimTwA]
185 FUMAGINEUS, FUMAGJNOSUS,
FUMANUS, FUMEUS, FUM/DUS,
FUMIGATUS, FUMOSUS, lumuriu,
de culoarea cenuiu negricioas a
fumului [smoky,
smQke-coloured,
smoke-grey, thoung-smoked; rauchig,
rauchgrau; enfume, gris de lume,
nortre-gris , ftisl6s, filstszin(i, filslsziirke, feketesszilrke; JIWM'IaTbiA, neneJJ&Ho-'lepaoaan.tA]-+ capMideus
186 FUNALIFORMIS, FUNALIS, tuniiform, In form de funie (.rdcini)
[!uniform, rope-like; strk!: rvrmig,
strangfOrmig; funiforme; Mtelszerii;
BepeBkOBHD.Hbllt, nepeB'IaTbtA]

co-, mycetoideus

18? F'UNGACEUS,
FUNGJFORMIS,
FU.NGOIDEUS, fungoid, asemntor
cu o ciuperc [fungaceous, fungus-

nOrszerU, magzsinOrszer'ii; BepcBxoo6-

pa3HWA,

~OlKKOBII,II,RLlA]

194 FUNICULUS m, funicul, cordonul


umbilical al ovulului (Scleranlh'")
[funicle, seed-stalk, ovule-stalk; Nabelstrang, Nabelschnur, Samenstiel, Samenstrang; funicule, cordon ombilical;
csirafiiggeszt6, magrUgy-kOldOkzsnOr,
magzsinOr; 4lyHRKymoc, ~oxa]
..... chorda umbilicalis, blaslophorus,
podospermium

195 FUNIFORMIS-+ funaliforms


196 FUNJLIFORMIS -

funaliformi

197 FURCATJO 1, bifurcare, ramificarea


unui organ axial (furcation; Gabelung, Gabelteilung; bifurcalion; vills
clgazs, elgazs; palJteumeaHe, pa3BHJJDHa]
198 FURCATUS, FURCIFER, -FURCUS, furcat, bifurcat ramificat (pr,
tulpin, ramur)
(bifurcalus) (furcale, forked; gabelig, gegabelt, gabelfOrmig, gabelteilig; lourcbu; vills,
vlls elgazsll; IIJVD.'Ian.dt, paJLI.BO
CHII&di, BHnb'laTWfi]-+ dicrano-, dichotomutJ

199 F'URFURACEUS, FURFUROSUS,


furfuraceu, acoperit cu un praf ase-

214

FURYUS

(tulpina la OrobancM
[seurfy, bran-like; kleienartig; fm1urad; korpaszerti; OTpytloBII,Il
mA.nltor

btr) [dark brown, fuscous, dark;


dunkelbraun, braun; brun sombre,
brun; sGttbarna, barna; TCMHO fiy-

trlei

~urpures)

uwa]

200 FURYUS, tnchis (la culoare), negru


hruniu [dark, dusky; dunkel; fonce;
s6t6t&zin(i; TbmwJI, 'l:~pm.dt] - ater,
atl'i-

201 FUSCATUS, FUSCELLUS, FUSCBSCENS, FUSCIDUS, bruniu [darkened, darkening; braunwerdend, brunlich; brunissant, brunA.tre; barnts,
barnuiO, s6t6tlli; 6ypoh.ndt, 6ype

pw:R, 6ypwRJ

203

FUSIFORMIS, FUSOIDEUS, fuziform, ingust, alun~it, cilindric,de forma


unui fus (rA.dcm) [spindle-shaped,
fusiform; spindelig, spindeU.6rmig; fusiforme, en fuseau; ors6 alakti; sepeTeBOBKJUlWil] -+ sphondyloideus

"'

FUSIO

205

FUSUS m, fus (nuclear) (spindle;


Spindel; fuseau; ors6; scpe-mro]

JO~Il)

202

FUSCUS, FUSCI, FUSCO-, brun


Inchis ((uscipes, fuscJJ-rUcr, fusco-ru

t, fuziune, unire, contopire

[fusion, union; Fusion, Vereinigung, Verscbmelzung; fusion;


egyesiiMs, egybeolvads; CJDIJDIHc)
{celular)

G
GAEO, -GAEUS, GEO-, -GEUS (gr.
yala sau rt'i "pmint, sol") ( geocarpi

cus, geographicus, epigaeus)

-+

h!rri,

lerrestris

2 GABOECICUS (gr. -,oiKa"locuin")


__,. terricolus
3 GAGATOSPERMUS (gr. "(<Zytlro;
"piatr neagr", <mfpiJ.Il ,,smln"),
gagatosperm, cu semine negre [blackseeded; schwarzsamig; a semences
noires; fekete magVU; 'lepROCCMAHHI.llt]
~

GAL-, GALA-, GALACTO-, GALO-,


-GALUS, GALACTINUS, GALACTITES (gr. ')'Ma, yO.l.utcw; "lapte"),
galactin 1. Alb ca lapte!e. 2. Care
conioe latex ( galachrous, galactophyllus, galochf'Qiflus, myogalus) {milky,
milk-white; milch-, milchweiB; !acte,
blanc de lait; tejfeher; MOJIO'IHO,
MOil0'1Ho6eJILIJ:I:)

-+

/acteus

5 GALACTOPHORUS (gr. -, q10p&co "a


duce") -+ lalicifer
6 GALANTHUS (gr. -, av&o~ "floare"),

cu flori albe ca la].!tele (milkywhiteflowered; milchWelabliitig; fleurs


blanches; tejfeher virgli; MoJJo'iHO-

liBenoswit]
7 GALBANIFER, galbanifer, care pro
duce rina galbanum [galbaniferous,
bearing galbanum; mutterharzgebend;
galbanitere; gyantt szolgltat6; ran6aHOHOCHwlt, CMOJIOHOCH!i!lt]
8 GALBULUS m, galhul, con modificat, format din solzi carpelari, cr
noi
i concrescui
(Cupressaceae)
[galbulus, cypress cone; Beerenzapfen, Kugelzapfen; galbule; tobozbogy6, hlisos toboz; iliJIW1COllfO.!l.a]

9 GALEA 1, casc, coif; labu! superior


in form de casc a florilor cu corola
larg deschis (Aconitum) [galea, helmet; Helm, Hauhe; caf;que; sisak,
csik0; WliCM]
10

GALEATUS, galcat, prev.lzut cu un


organ tn lorm1l de casc (florile la

11

Labiatae) (galeata; behelmt, gehelmt;


casqut\; sisakos; HMeJOm:R.il: mneM]
GALEIFORMIS, galeiform, In form
de casc (helmetshaped; helmfllrmig;
gaiCitorme; sisakszerd; mJK:MOMI,b;HLJA]

12 GALERICULATUS, GALERIFORMIS, galericulat, prevzut cu un coif


mic [galericulate; kleinbehelmt; galt\ricule; kissisakU:; II:OmiAJ:OBIWIUII)
13 GALLA C, gal, gogoa, excrescen
pe organe produs de inteptura
unor insecte (Cr,ni}n) [gatl, oak
apple; Galle, Gal aplel, Hexenbesen ;
galle; gubacs; rann] ...... cecidium
U. GALLIFORMIS, cecidiiform, de for
ma galelor sau a cecidiilor [gallshaped; gallenformig; gallilurme; gu
bacsszerli; raJIJiuo6pa3HLII]
1:1 GALVANOTAGTISMUS m, GALVANOTAXIS f (< Galvani, gr.
'tU!;~ "ordine") electrota:ris
16 GALVANOTROPISMUS m (-, gr.
tP0't'l't "rsucire") - elet:trOtropismus
17 GAMETA f (gr. 'YQJtt'ttl~ "soie"),
gamet, celul sexual mascul sau
fflmel cu garnitur cromozomic haploid, care prin copula:re cu un alt
gamet de sex opus d natere zigotului, din care apoi se formeaz un
organism nou (Bateson) [gameto; Gamet, Geschlechtszelle, Keimzelle, Eizelle, geschlechtliche Fortptlanzungszellc; gamete; ga,mHa, ivarsejt, csirasejt, nemisejt; raMeTa, nonosaa
JCJICTJ(aJ

18 GAMETAJ\"GIOCAMJA f (gr. -, irt


7Elov "vas", yO;po~ "cstorie"), gametangiogamie, reproducere sexuat prin
copularea gametangiilor de sex opus
(Ascomycetn, Basidiomycetes} (Kniep)
[gametangiogamy; Gamelangiogamie,
Gamelangienkopulation ; gamlitangiogamie; gamet.ngiogmia; rv.teTaKrHo
raMHa]
19 GAMETANGIOPHORUM n (gr. --,
I()Optcd
"a purta"), gamelangiofor,

210

GAMETANGIU.M

20

21

22

23

24

suportul gametangiului [gametangiophore; Gametangiumtrger; gametangiophore; gametngofOrum;. raMe-raumot)op]


GAMETANGIUM n (gr. --), gametangiu, organ tn care se formeaz
gameii [gametange; Gametangium;
gametange; gametngium, ivarsejttartO; raMeTaHmit]
GAMETICUS (gr. -), gametic, care
se refer lagamei [game tic; gametisch;
gamCtique; gametikus, szaporitO;
raMem'leCXIIJ.I:, raMenu.di:]
GAMET! SAT/Of (gr. -), gametizare,
formarea gametului [gametisation;
Gametisation; gametisation; ivarsejtalakuls; raMennaU,HH]
GAMETOBIONTON n (gr. , fUo;
.,via") ---> gamelophywn
GAMETOBLASTUS m (gr. -, ~).aatO;
"germen"), gametoblast 1. Substana
primar lnc nedifereniat a game
tului. 2. esutul tnc neditereniat
al archesporului [gametoblast; Gametoblast; gametoblaste; gametoblszt;
raMCTOfiJiacT)

25 GAMETOCYSTIS,IDIS l (gr.-, !dJatt~


"pung"), garnetocist, membrana care
cuprinde gamei (Vuillemin) [gametocyst; Gametozyste; gametocyste; ga
metociszta; raMeTOlJ.IICT)
26 GAMETOCYTIS, IDIS t (gr. -, ~e,irn;
"cutie"), gametocit, c-elula mam a
gameilor (Minchin) [gametocyte; Gametozyt; gametocyte; gametocita;
raMCTOlJ.HT] -> gametangium, sametogonium, oocytis
27 GAMETOGAMIA f (gr. -, rllo~
"cstorie"), gametogamie, fecundaie
prin contopirea a doi gamei uninucleai i de sex diferit (Kniep) [gametogamy; Gametogamie; gametogamie; gametogmia;
raMe-rOraMBII]
__,. game(angiogamia, gametogonia
28 GAMETOGENESJS f (gr. -, ytvt:cn<;
"natere"), gametogenez, procesul de

formare a gamotilor [gametogenesis;

Gametogenese, Gametenbildungsprozell; gametogenCse; gametogenezis,


ivarsejtkeletkezes; raMeTOreHeJj __,. gonogenesis
29 GAMETOGONIA f (gr. -, y6vo;
"generare") -> gamet&gamia
30 GAMETOGONIUM n (gr.
gametangium, ganulocytis

-) .....

31 GAMETOPHORUM n (gr. , IPOptoo


.,a purta"), gametofor 1. Partea

gametolitulu care poart gametangii.


2. Purttoarea organelor de reproducere ( Arckegoniatae ). 3. Protal ( Pteridophyta). 4. Plantula muchilor impreun cu organele de reproducere
(Bryophyta) [gametophore; Gametophor; gametophore; gametoforum,
ivarszerves mohanovenyke, harasz!ell.ltelep; rwem!Pop]
32 GAMETOPHYLLUMn (gr. -, IP6.1ov
"frunz") ---> SJWrt>phyllum
83 GAMETOPHYTICUS (gr. - -), ga.
metotitic, sexuat (generaie) [gametophylic; gametophytisch; gametophytique; ivaros; raMCTo$BTH'IecKBit)

3"

35

GAMETOPHYTON n (gr. -, IPU'tOV


.,plant"), gametofit, generaia sexual
avind celule cu nuclei haploizi (cu
n sau x cromozomi) [gametophyte;
Oametophyt, geschlechUiche Generaton, Haploidgeneration ;gametophyte;
game toti ton. ivaro snemzedek; raMeTo
4tr]-> .rametobionWn, gamophyton, nreneratlo
GAMETOPLASMA n (gr. , n"-Cw'll
"modelare"), gametoplasm, citoplasma gameilor [gametoplasm; Gametoplasma; gametoplasme; gametoplazma ; raMeTonnaJMa]

36 GAMETOSPORA f (gr. -, crn:opit


,,smln"), gametospor, spor rezulfat
din copularea gameilor [gametospore;
Gametospore; gametospore; gametospOra; raMeiOcnopa]
37

-GAMJCUS, -GAMUS, GAMO- (gr.


"a se cstori"), gamic. 1. Reprodus pe cale sexuat. 2. Fertilizat.
3. Unit, sudat, concrescut {allogami:
cus, endogamus, enronwgamus, gamophyllu.s) [-gamous, reproduced, ferti
lized, united; -gamisch, betruchtet,
ve~i~t-, verwachsen-; -game, -gamique,
fertlhse, soude; -gmikus, -beporzsU,
megtermt\kenyitett, forrt-, OsszenOtt;
-ntM.Hblit, OllllOJlOTBOpeHHl.!A, cnaHHO-,

ya~

cpocyHO)

38 GAMO_BIUM n (gr. -, ~'io10 "vlal"),


gaf!l~bm, organism aparinnd gene
ra1e1 sexuate in cazu alternanei de
g~neraii (Gibs.on) [gamobium; GamobiUm; gamohmm; gamObium; ra
Mo6Hit]

39 GAMOCAR.PELLAR.IS (gr. -, KapnO<;


"fruct"), gamocarpclar, cu carpelele
concrescute [gamocarpellary; verwach
senkronblttrig; a carpelles soudees
Osszen6tt termOleveJ(i; cnaJIHODJIOJlO:
llHCTHICOBWii]

217

GELATINOSUS

liO

GAMOCARPUS (gr . ), gamocarpic, cu fructele concrescute [gamocarpous; verwa.chsenfrO.chlig; a fruits


soudes; OsszenOtt termllsii; cnaii.Ho-

!it

GAMOCYTIS, -!DIS t (gr. -, Klltl<;


"cutie"), gamocit, celul sexuat [gamocyte; Gamozytc, Fortpflanzungszelle, 8exualzelle, Keimzelle; gamocyte; i';arsejt; nlMOUHT) ...... gameta,
gonocytis

nno,ll;HL!li:]

42

GAMODESMIA 1 (gr. , Oeap.6o;


"legtur"), gamodesmie, concreterea
fasciculelor din stel [gamodesmy; Gamodesmie, GefllbUndelverwachsung;
gamodesmie; gamodczmia, nyalb
csoport-egybeolvads; raMOJie3MIDI]
43 GAMOGEMMIA f (gr. -, lat. gemma
"mugure"), gamogemie, concrelerea
mugurilor [gamogemmy; Gamogemmie,
Knospenverwachsung; gamogemmie;

rUgyOsszenoves;

44

45

46

.[,7

48

raMo~eMMlUI]

GAMOGENESIS f (gr.

-,

ytvt:O"I<;

"natere"), gamogenez, reproducere


sexuat [sexual reproduction; Gamo-

genese, geschlechtliche Fortpllanzung;


gamogenese, reproduction sexuelle;
gamogent\zis, ivaros szaporods; raMorean, noJJoaoe pa3MHOlKeHHe]
GAMOGONIA f (gr. -, y6vo<; "urma")
(Hartmann) -+ gamogenesis, syngenesis, spor(Jg(Jnia
GAMOMERIA! (gr. -, IJipoo; "parte"),
gamomerie, concrelerea teratologic
a pieselor florale prin virfurile lor
(Lindley} [gamomery; Gamomerie;
gam_omt\rie; gamomeria; raMoMepKll]
GAMOMORPHOSIS ! (gr. -, pbpIPI!KJI~ "formare"), gamomorfoz, morfoz cauzat prin excitarea produsului
fecundaiei In cursul dezvoltrii sale
[gamomorphose; Gamomorphose; gamomorphose; gamomoriOzis; raMoMOpcj>03]
GAMOPETALUS (gr. -, 'ltttaov
"petal")
-+ synpetalus, metw::hlamy-

53 GAMOSTELJA f (gr. -, tr't"fl"-fl "coloan"), gamostelie, polistelie cu steIuri concrf!scule [gamostely; Gamostelie; gamost~lie; szt6le-Osszenoves; raMOCTeJIHll)
5-i GAMOSTYLUS (gr. -, 0"10i..o~ "coloan"), gamostil, cu stilele concrescute
(floare) [gamostylous; verwaclu!engrilfelig; gamostyle; 6sszen6tt bibeszhi;
cnaRHOCTOJI611l(OliWJt)
55 GAMOTEPALUS (gr. -,lat. tepalum
"tepal") -+ syntep11lus
56 GAMOTROPISMUS m (gr. -, tpom)
"rsucire"), gamotropism. 1. Micri
de atracie reciproc intre gameii
conjut~"anti (MacMillan), 2, Micri de
nuta1e ale unor piese florale pentru
protejarea organelor sexuale sau pentru uurarea _rolenizrii ( Allium fiavum) (Hansg1rg) [gamotropism; Gamotropismus; gamotropisme; gamotropizmus; rBMOTpolllllM]
5? GLJNGLJJFORMIS, GANGLJONEUS
(gr. 'YU'Y'Y?..Uov "tumoare") -+ Mdiformis, noduliformis
58 GANGLION n (gr. ), ganglion. 1.
Nod (J?e tulpin, ramuri). 2. Punctul
de umre a fasciculelor ,asculare de
la baza laminei (Dicotyle!Umatae)
[ganglion, knot; Ganglion, Knoten ;
noeud; csomO; y3e.ll, raHTJIHR] __,.
nodus
59

GANGRAENA f (gr. ywpawa "cangren"), cangren, boal a plantfllor


cauzind putrezirea lor (gangrena;
Brand; gangr!me; fiszOk, fiszk0s0d6s;
ranrpeua]

60

GASOPLANCTON n (fr. gaz "gaz",


gr. x),ayt::tO<; "rtcitor"'), gazoplancton, plancton care plutete cu ajutorul
vacuolelor aerifere (Forel) [gazoplankton; Gasoplankton; gasoplancton; gazoplankton; raJOnnaHkTOH]

61

GEITOGAMIA t, GEITONOGAMIA
r (gr. ysluov "vecin", ')'llJ.io<; "cs
torie"), geitonogamie, polenizare intre
florile diferite ale aceluiai individ
[geitonogamy; Nachharbestubung;
geitonogamie; geitonogimia, szomszt\dmegporzs; reRTOHOtaMHll]

62

GEITONOCARPIA f (gr. -, xaprn)<;


"fruct"), geitonocarpie, formarea fructului tn urma geitonogamiei [geitonoc~py; Geitonokarpie; geitonocarpie;
geitonok.rpia; reRToHOKapiiHll]

63

GELATINOSUS, GELINEUS, gelatinos [gelatinous, jclly-Jike; gallerrt-

d.~

t (gr. -, 14!6IJ.ov
gamofilie, concreterea trunzelor [gamophylly; Gamophy,llie, Verwachsenbltlrigkeit; garnophyllie; gamofillia, levelosszeno,es; raMo4lru:um11]
~.o GAMOPHYLLUS
(gr. --) -+ symphyllw
51 GAMOPHYTON n (gr. -, q!OtOv "plant") ___,. gameWphyton
52 GAMOSEPALUS (gr. -,lat. sepalum
"sepal") ---+ synsepalus

4.'.)

dA~MOPHYLLIA
"frunz"),

21S

GEL/DUS

6t.

65

66
61

artig; gelatineux; kocsonyis, ny<ika


szei'I; C'I)'.D;eHHCTWJt] - trtmelloideus
GELIDUS, rece ca ghiaa; tngheat,
degerat [lrozen, nipped ; eiskall, gefroren, erfroren; gele; jeghideg, fagyos; xono~J,~WA, MOpo3HW8)
GELIFICATIO f, gelificare, transformarea membranelor celulare In mucilagii [gelification; Oeli!ikation; gelification; kocsonysodis; reJIH$HII:8UHll)
GEMELLUS, GEMELLI- (gtTMlli
flor!U) - geminalus
GEMINALIS, GEMINARJUS, GE"
MJNATUS, GEMINUS, GEMINI-,
GEMINATO-, lngemtnat, lmperechiaL
dublat (geminiflor~a, geminispinus, ge
minato-pinnatus) [geminate, binate,
paired, doubled; gepaart, gezweit,
paarig, dop_pelt-, verdo(lpelt, zwllingspaarig; gemi ne, conJugue, double,
par paires, deux a deux; pros,
kettl!s, dupla, iker-; caBoemu.rlt, napabili:, naPHo-} - oonjugat!U, diplasio-,
didymo-, zygo-

68 GEMINI m pl, gemini, [cromozom


bivalent; orinduirea doi cite doi a
cromozomilor In meiozi [gemini; Gemin, Zwillinge; gemini; gemini, bivalens kromosz6ma; reNHHB, 6lmaneliTHidc XpoMOCOMW]
69 GEMMA r, mugure 1. Organ dezvoltat pe tulpini i ramuri, care
cuprinde primordiile florii, a frunzei
sau a lstarilor, de obicei acoperit
de solzi protectori. 2. Formaiuni
pluricelulare servind la propagare
(RiwdopAyuae, BryopAyta)[gem, bud;
Knospe, Auge, BrutkOrperchen; bourgeon, propagule; riigy, szem, sarj
testecske, sarjmorzsa; nO'Ika, BI>JBOJI.
11:08aJI DO'IC'III:a)

70

GEMMACEUS, gamaceu, asemn


tor unui mugure !gemmaceous, budlike; knospenartig; gemmace; riigyszerU; no'IKOBHAHbiJl]

71 GEMMATIO (, inmugurire, imboho


cir~) 1. Deschiderea mugurilor 2. Mod
de tnmulire asexuat ( SactAaromyces) {gemmation, budding; Knospung,
SproJ.lung, Abschniirung; gemmation,
bourgeonnement; riigyez~s. riigyfaka
d!J.s, bimbOzs, sarjadzlis, lefiizOdes;
DO'IKOBaHKC] -+ pullu{atio
72 GEMMATUS, GE!IfMIFER, GEMMI-, -GEMMIS, inmugurit, prevzut cu muguri ( gemmi(lo,.us, multigemmis) [buddy, budded, bud-, -bud-

ded;

knospig,

beknospt, knospen-;

bourgeonn6; riigyes, riigy-; no'lroHoc-

HwA, DO'IICO-]

73 GEMMIDIUM n --. tetraspora

711 GEMMIFICATJO C, gemificare, for

marea mugurilor[gemmification: Knospenhildung; gemmitication ; riigyMpzt5dCs j o6pa3088HHe DO'ICK)


75 GEMMIFORMIS ....,. gemmaceus
76 GEMllllPARITAS f, gemiparitate.
1. Reproducere prin muguri. 2. Formru.'68. frunzelor din muguri adventivi
[gemmiparif.y; Gemmiparilt; gemmiparite; gemmiparits; rcMM unapi!TeT]
77 GEMMIPARUS, gemipar, care produce muguri {geromiparo~. producing buds; knospenbildend; gemmipare; rllgykepz6; nopoQatoWJfit no'fJ(JI,

npoiOliO.o;lllll,llit]

78 GEMMULA r 1. Mugura, plumul.


2. Ovul [gemmule, plumule, ovule;
KMspchen, Federchen, Keimfederchen, Samenanlage, Samenknospen,
Samenknopfchen; gemmule, plumule,
ovule; rii~ke,magkezdemeny, magrtigy-, magdudor; DO'IC'IKa, ceMilDO'IJ:a)
79 GEMMULIFER - cwulalus
80 GENEA f (gr. ysved "natere"), genii,
unitatea substanei ereditare ipotetice din cromozom (Johannsen) [gene;
Gen, Erbeinheit, Erbtaktor, VererbungstrAger; g~ne; gen, Orok!OdCsi
tenyez6, llrOklekenys~g-hordozO; reHJ
81 GENEAGENESJS t (gr. , ytveot~
"Inceput") - panhenogenesis
82 GENEALOGIA l (gr. -, J...6yo.; "vorbire") .... phylogenta

8:3 GENERA PLANTARUM pl, genuri


de plante, ca titlu al unor lucrri

botanica trattnd genurile de plante


[Linne: Genera pla1ll41'wn, ed. V (27M)
i VI(t762)], care constituie punctul
de plecare pentru descrierea valabil a genurilor de plante [planls
genera; Pflanzengattungen; genres de
plantes; novenynemzetsCgek; ponw
paCTeHHJI:]

Si GENERANS (geneNJ), generant, care


produce, care genereaz [generating,
producing; erzeugend; generant, produissant; szaporitO, szrmazt alO;
npOK380Jl.lllUHif]

85 GENERATIO 11. Generaie, urmaii


care descind nemijlocit din prini
comuni. 2. Reproducere [generation;
Generation, Nachkommenschalt, Fortpflanzung, Erzeugung; generation;

GEOBOTANJCA
nemzedek, ivadek,

szapoi'Qds; teHepaUilll, BOXOJICHHC, pa.3MIIoxemle]*

GENERATJO SPONTANEA-+ abiogenesis


86

GENERATJVUS, generativ. :1. be


reproducere. 2. Rezultat pe cale sexual (celul) [generativa; generativ:
generatii; generativ, szaporitO, ivaros
szrmazsli;

reHepaTHBHbdl:]

GENERICUS, geaerie. 1. Care aparine unui gen. 2. Comun pentru toate


speeiile genului (earaeter, nume} [generic; generisch; generique; nemzelsCgi; pQ,!IOBOft]
88 GENERITY PUS m, generitip, specia
tipic a genului [generitype; Gattungstypus; generitype; nemzetseg-tipus:

8?

THII p0,!13]

89 GENESJS f (gr.

ytvacn "natere"),

origine, formare [genesis, origin, birth; Genese, Entstehung, Ursprung, Oeburt; genese, origine, naissante; szrmazs. keletkezes, eredes,
genez,

szilletes; relfe3,

npoHC:tOlE.IleJIHe, Ha-

'lano, D03llllkBOBeHHe]
90 GENETICA f (gr. -), genetic, studiul ereditii i a variabilittii organismelor (Bateson) [genetics; Genetik,
Vererbungslehre; genetique; genetika
6r6k16stan, szrmazstan; reaenmaj
91 GENETJCUS (gr. ), genetic, de
motenire, ereditar (factor) [genetic;
genetsch, erblich; gCmWque; genetikus, szrmazsi, C)r6klOtt; reHeTH

95 GBNJTALJA n pl, organe reprodu-


ctoar& !reproductiva organs; Geschloohtstei e, Zeugungsorgane; organes
reproducteul'$; szaporit6 szervek;
BOJIOBbiO

-1

100 GENUS (-ERJS) n (gr. -),gen, cate

101
102

'lecJa18.]

92

GENJCULATUS,
GENJCULJ-,
GENUFLEXUS, Geniculat 1. Brusc
rsfrlnt
(geniculiflorus).
2.
Cu
cotit uri unghiu Iare pronun.ate (ramuri,
tulpini). 3. Noduros [geniculate, genunexed, kneed, knee-jointed, knee-;
gekniet, kniefOrmig, gelenkig, kniegelenltig, kniebeugig, knie-; gCniculC,
genouille, coude en genou; terdes,
<Sukl6s, kOnyOkszerO.en hajlott, bogas,
g()cs{ls; II:OJieH'I3ThiJt, XOJteH'IaTG-,II:OJieH-

103

104.

Hhlft, xoneH'IaTo-H30rH)'TWA]

!l.'l

9'

GENICULUM n, genicu~ nod tulpina! (Gramineae) [node, joint, stemnode; Gelenk, Gelenkknoten; jointure; szrcsom6; J:OJieHO, H3JIOM]
-GENICUS, -GENUS (gr. ~vvco
"a se nate"), -gen, -genic, nscut tn,
de1;voltat la ( ac1'0genicua, endolfenus)
[ -genous, horn on, producea in;
-erzeugt, -wachsend; -g6ne, issu;
-keletkeztisil, strmazsU; -reHHhlil,
pmE,!la.IOU{IIi\, B03llliKaiO~ft]

opl'8Hbl)

GENOGEOGRAPHIA 1 (gr. yt~


,,urma", rfi "pmtnt", ypwpJ\ "scriere")- epiontologia
9? GENONYMUM n (gr. -, avo~
.,nume"), genonim, numele generic al
unor grupe de plante (generic name;
Gattungsname: nom generique; nemzetSt\gnev; po.u:OBOe Ha3BaHHe]- nomen
genericum
98 GENOTYPUS m (gr.
, rlmo<;
,,model"), genotip 1. Totalitatea genelor unui organism care sint localizate
In cromozomi (Johannsen). 2. Totalitatea factorilor genetici dintr-un
organism (genotype; Genotyp, Erbanlage; genotype; genotipus; reHOTHn]
99 GENUJNUS (gr. -), adevrat, natural [genuine, true; echt, wahr; vrai;
val6di, termeszetes; HCTBHHbdt, aacro96

105

gorie sistematic inferioarA familiei,


cuprinzind specii strins nrudite (Tournefort) [genus; Gattung; genre; nemzetseg, nem; po,n]
-GENUS- -genicus
GEO-, -GEUS, GAEO- (gr. ril sau
yalu "pmtnt, sol"), terestru, aflat
pe sau tn pmlnt (geo<:al'picus, epi
genus, hypogaeus) [earth-, ground-;
erd-, irdisch; geo-, terrestre; fOidi;
1183CMHO, no,11,3eMHo-]-+ ternstri8
GEOAESTHESJA 1 (gr. , ulcrihlcr~
"percepie"), geoestezie, sensibilitate
fa de fora de gravitatia [geoaesthesia; GJoAsthesie; geoesthCsie; gcoeszt(jzia; reoocTC31111]
GEOBIONTON n (gr. ,l!io<; ",ia"),
geobiont, organism care triete permanent pe sol [geobiont; Geobiont;
gCobionte; geobionta, talajlakO; reo6HoHT]
GEOBJON n (.gr. --)- edaphon
(gr. , I!Mwt'O<;
"germen"), geoblast 1. Embrion cu
germinaie subteran. 2. Slolon subteran [geoblast; Geoblast, Erdkeimer,
geophi1er Sproa; gCoblaste; geoblaszt,
fOidalatti cslra, fOidalatti tarack;

106 GEOBLASTUS m

reo6nacT]

tO?

GEOBOTANJCA

(gr. -, IJotitVTI

.,iarb"), geobotanic, ramur

a bo-

280

GEOCARPIA

tanicii care studiaz covorul vegetal


sub aspectul structurii sale, a legilor
de rsplndire a plantelor, precum i
a rela~illor sale cu solul i cu mediul
nconjurtor [geobotany; Geobotanik;
g6ohotanique; geobotanika; reo6oTaBHka}

108 GEOCARPIA 1 (gr. -,

tcapn:~ "rruct"),
geooarpie, maturaia subteran a unor
fructe ( Anrehis) [geocarpy; Geokarpie, Erdfrficbtigkeit; geocarpie; geokltrpia, fOidalatt termeseres; reo-

J:apnRII)

109 GEOCARPOTROPICUS (gr. --,

t'j)O'Itl'l

geocarpotropic, care se
curbeaz carpotrop1c dirijind fructul
in pmlnt [geocarpotropic; geokarpotropisch; geocarpotropique; geokar,,r;;ucire"),

potr6pikus; reoxapnorpolOI'Iecntll]
110 GEOCENTRICUS (gr. -, dvtpov
,.centru") - geotropicWJ
GEOCRYPTOPHYTA
n pl (gr.-,
111
~epulftOI;

"ascuns",

~v "plant)

pophyta
112 GEODIATROPISMUS m (gr. -, St
"prin",)-+ diapotropiamus
GEOMORPJl(JSJS
f (gr. , J,lbj)(pCJ)(rl~
113
"formare")-+ barymorplwsis
GEONASTIA f {gr. , vaa'Wt.; "corn

primat"), geonastie, micri nastice de


curbare ale unor organe spre pmint
{Pielfer) [geonasty; Geonastie; glionastie; geonasztia; reoHaciXll]
115 GEONYCTJNASTIA f {gr. -, vl~,
VIK'tOI; "noapte", ),
GEONYCTJTROPIA f {gr. , '~Pom'! .,rsucire"),
geonictinastie, geonictitropie, micri
nastice sub infiuena puterii de gravitaie pentru luarea poziiei de somn
[geonyctinasty, geonyctitropy; Goonyktinastie, Geonyktitropie; geonyctinastie, geonr.ctitropie; geoniktinasztia, geoniklltr6pia; I'COHllXTJIHacTHH,
reoHJIKIXTpolllfJI)

116 GEOOECOTY PUS m

{gr. , oh:o~

"model"), geoecotip,
ecotip geografic stabilizat [geoecotype; GeoQki:ilypus , geoecotype , geoOkotipus; I'C()JKOTIIO)
117 GEOORTHOTROPJSMUS m (gr. -,
Op~ ,.vertical", 'tpo1t1) "curbare")-+
"cas",

nmo~

geotropismus

118 GEOPARALLEWTROPISMUS m
(gr ., no.pQ)t')f...o~ "paralel",-), geo.
paralelotropism, micri tropistice
ale unor organe pentru luarea poziiei paralele cu suprafaa pmlntu
ui [geoparallelotropism; Geoparalle-

lotropismus;
geoparallelotropisme;
geoparallelotropizmus; reonapannenoTPODH3M)

GEOPHJLUS (gr. , qnW "a iubi"),


geofil, care crete subteran (tulpin)
(goophilous, underground; geophil, unterirdisch, untergrundig; geophile,
souterrain; gwfil, IOld, alatti; reo4111Jlblit] -+ subterraneus

120 GEOPHYTA

pl

(gr.

q~utOv

geofite, plante ale cror


organe perena1e slut subterane {bulbi,
rizomi) (Riibel) [geophytes; Geophyten, Erdpflanzen; geophytes; geofitk, fOidben teleM novenyek; reo"planl"h

41-TW] -+ geocrypWphyta
121 GEOPLAGIOTROPISMUS m (~r. -,
wNiytOo; "oblic", tpoml ,.rsucre"),

geoplagiotropism,
geotropism
cu
pe suprafaa solului
(geoplagiotropism;
Geoplagiotropismus; g6oplagiotropisme; geoplagiotropizmus; TeOIL'IarHOTponH3M) _,. pla-
cretere obhc

giogeotropismus

122 GEOSPECIES t {gr. -, lat. species

.,specie"), geospecie, specie rezultat


in urma unei izolri geografice [geospecies; Goospecies; geospecies; geospeciesz; reocneiQiec]
123 GEOSPHAERA f (gr. , oq~Qtpa
"sfer"), geosferil., pmlntul in totali
tatea lui {geosphere; Geosphre; geospbere; geoszfera, fllldg{)mh; reoc4lepa,
""""]

124 GEOSTROPHJSMUSm (gr. ,otpoqn'l

"Intoarcere")_,. geotQrtismus
125 GEOTAXIS f {gr. , ~to; "orinduire"), geotaxie, orientarea organelor
liber mictoare tn directia forei de
gravitaie (Czapek) [geotaxy; Geotaxis; g6otaxie; geotaxis; teOTu:CHc]
126 GEOTONUS m {gr . , t6voo; "pu
tere"), gootonus, echilibrul intern al
plantei fa de aciunea geotropic,
tinzind s-i restabileasc poziia ei
normal (Czapek) (geotonus; Geoto
nus; geotonus; geotonusz; reOTOHyc]
GEOTORSIO !, GEOTORTISMUS
m (gr. -, lat. torsio ,,rsncire"), gootorsiune, geotortism; micri de torsiune a organelor provocate de actiunea ~eotropic pentru a-i restabili
pozi1a lor natural "(Schwendener i
Krabbe) [geotorsion, geotortism; Geo
torsion, Geotortismus; gt\otorsion,
gOOtortisme; geotorsziO, geotortizmus; reoTOpCHII, reQTOPTII3M)
GEOTROPHIA
1, GE(JTROPHJS128
MUS m (gr. -, ti)O(P1'l "nutriie"),

221

GLABELLUS
geolrofie, geotrofism; creterea unilateral ~i inegal a unui organ dato
rit poz1iei luate In urma puterii
de grav<taie (Wiesner) [geotrophy,
geotrophism ; Geotrophie, O:eotrophis
mus;
gBotrophie,
geotrophisme;
geotr6fia, geotro!izmus; reorpo~f~Hll',
reoTpo4w"lM]

129
130

131
132

133

134

135

GEOTROPJCUS {gr. , -rp01tt) "rsu


cire") -+ geocentricus
GEOTROPISMUS m (gr. ), geotropism, micri de curbare In direcia razei pmtntului, cauzat de puterea gravitaiei.; poate fi pozitiY,
negativ i lateral [geotropism; iliotropismus; geotropisme; geotropizmus;
reorpOW13M:]-+ pseudoepinaslia*
-GER, -GERENS, -GERUS, -GERA,
-GERU111. (geM) ( clllorophylligerns,
ensiger)-+ fer, ferens
GERMEN n 1. G}rmen. 2. Mugure.
3. Ovar. 4. Plantul (n accepiune
general) [germ, hud, ovvy, plan
tule; Keim, Knospe, Fruchtknoten,
Spro6; germe, bourgeon, ovaire,
plantule; cslra, rfi.gy, maghz, bajts;
JaBll':n., DO'Ika, pOCTOk, oponocroa:]
GERMINABILIS, germinabil, capa
bil de a germina (smin, spor)
[germinable; keimfhig; germinable;
csirzOkepes; cnoco6HLlii opopacrar~o]
GERMINABILITAS f, germinabi
litate, capacitatea de germinare a
seminelor sau a S,Porilor [germinability; Keimfhigke1t; germinabilite;
csir..zOkepesseg; npopacraren~oHOCib]
GERMINANS (germino), germinant,
in curs de germinare (spor) [germina
ting; keimend; germinant; csirzO;
npopacratolliHfl]

136 GERMINAT/0 f, germinaie 1. Pe


rioada de ncolire a seminei sau
a sporului. 2 Trecerea embrionului
(seminei, sporului) de la viaa la
tent la faza de cretere i dezvoltare
[germination, spronting; Germnation,
Keimung, Keimen, Auskeimen; ger
mination; csirzs; npopacTaHRe]
137

GERMINATIVUS, germinativ, de
germnaie (nucleu, spor) [germina
ti ve; germinativ; germinatif; cslr
zflsi; npopacraJOiliHfl, repMHHaTRBHb!it]
FACULTAS GERM/NATIVA
germinabilitas

_,.

1:18 GERMINATUS, germina!, ncoli!


[germinated; gekeimt; germe; kicslrzott; npopacmHA)

139 GERONTOMORPH0818 f

140
141

142

143

144

(gr. 7&

pwv. ytpovrot;; "btrln", phpipCI)(Ju;


"formare"), gerontomorfozA, morfoz
datorit tmhtrlnirii organismului [gerontomorphosis;
Gerontomorphose;
gerontomorphose;
gerontomorfOzis;
repOHTOMOptll03]
-GETON (gr yehov "Invecinat"), Invecinat cu ( potamogeton) [neighbour;
nahebei; voisin; melletti; 6JUI:ncHit]
GIBBA f, GIBBER m, GIBBOSI-
TAS f, GIBBUS m, gibozitate, excres
t:en rotunjit pe suprafaa unor organe (baza labelului la Ophrys) [gibbosity, swelling; HOcker; gibbosite,
bosse; dudor, dudorods; rop6x11:]
GIBBEROSUS, GIBBERULOSUS,
G/ BBERULUS, GI BBIFER, GIBBl, GIBBOSI, -GIBBUS, gbos, giberulat, cu proeminente rotunjite (tu!
pina subteran la Solanum tubeMnun,
nucule la Onosma) (ibbiflorus, gibbo
sifolius, bigibbus [g~bbose, ~ibbous,
hump-backed, bump; hcker1g, bukkelig, hOcker; gibbeux, bossu, bossele; dUdoros, bl'ibos, pUp os ; rop6Hc
n.1il:, rop6arwlt, rop6aro-]
GIGA-, GIGAS, GIGANTEI-, GlGANTEUS, GIGANTO, gigantic, U
ria, neobinuit de Inalt ( gigalobus,
giganteiflorus, giganW8tachysi [giQnt,
very large, gi~antic, unusua heigbt;
gi~ntisch, ries1g, riesen; gigantesque;
Onsi, Oris; rHrturrCKHII:, kpyill{lolil,
KpyiiHo-, HCDOJUUICXIIIt)
GIGARTINUS,
GIGARTOJDEUS
(gr 7lyupwv "smlntA de V itis'',
sUia~; "asemii.nare"), gigartln, asem
ntor cu semlntele de Vitis (gigartinous; weinbeerkernhnlich; gigartin,
comme les grains de raisin; szOIIO
maggzerli; BHHOfPMHO>CCMIIHOIIB)UUdil:)

145 GIGNENS (gignr;o) -+ nascens, exo

riens

146 GILVUS, galben deschis, palid galben


[doll yellow, paie yellow; hellgelb,
rablgelb, isabellgelb; jaune clair, couleur d'isab<J!le; vilgossrga, halvny
srga, fakO; 6JJeJJ;HOJlCi\ilrwlt, H3a
6eJmo -llCenrwA]
147

G/THAGINEUS

-+

atMpurpureus

148 GLABELLUS, GLABRATUS, GLA


BRELLUS, GLABRESCENS, GLA
BRIUSCULUS, glabrescent, glabri
uscul, aproape nepros {fruct, frunz)
[glabrescent, glabrate, nearly glabroos;
kahlwerdend, ziemlich kahl; glabres
cent, presque glabre; kopaszodO, majd

GLABER
nem sWrtelen; oro.n:IOID,Hb, nonu
I'OJiw:l) - clllvescens

H9 GLABER, GLABRI-, giQbru, nepA


ros, nud (lahrifolius, glabri(lorus)
(glabrous, hall'lcss, smooth; kahf, haar1*1, unbehaart, glatt; glabre, lisse, nu;
kopast, eaupasz, szOrtelen; ronwll,
6e:JBoJ:Iocwl) - calvus, phalacl'Y), psil-,
psilo-

150 GLABRITAS t, GLABRITIES t,


glabritate, glabrescentA, absena p
rotitAii [smoothness, baldness; Glattheit., Kahlheit; glabrescence, glahreite;
stOrtelenseg, kopaszsg; on:yTcTBHC
OnytlleHH11}

151

GLACJALIS, glaciar 1. Care crete


in locuri reci din vecintatea ghetarilor. 2. Care dateaz din perioada glaciaiunilor [glacial, rrozen, icy; glazial,
eisig, eisliebend, gletscherliebend, eszcitlich; glacial, glaciaire; glacilis,
gleccserlakO, jegkorszakbeli; JICJll!Hoit,

In amestec [glandulose-ciliate; driisiggewimpert; glanduleux cme; mirigyesen pills; :nJie1HCTOpecHH'IaTVit]


158 GLANDUWSO-CRE1YATUS, glandulos crenat [glandulose-crl:'nate; drtisiggekerbt; glanduleux crene; mirigyeson csipkes; lKCnclacro-ropo11.'1aTI>IA]

GLANDUL080-DENTATUS, gla!I
duios dinat [glandulose-dentate; driisggeza.hnt; glanduleux-dente: mii-1gyesen fogazott; ECJJC3Bcro-3y6'1a.Titlil}
t60 GLANDULIJSO-SETOSUS, glanduIos setos [glandulose-setose; drO.senborstig; glanduleux-setac6; mirlgyeseu

159

serteszOr~; lKC!Ie'lHCTO-reTIIIIKCTWII:]

161

JIC.li,Him)Birdl)

152 GLADIATUS, GLADII- (gladiifo


lius) - ensiformis, ensit53 GLANDACEUS, GLANDI-, -CLAN-

DIS, glandaceu, de forma ghindei sau


referitor la ghind {gliUidifer, Mroglandis) (glandaceous, gland-: eichelfOrmig, eichel-; glandace, glandi-;
makkszerU, makk-; zeJIY.@JIJIJlHWil,

radena

162 GLAREOSUS, pietros, cu

GLANDULA l, glandul 1. Gland


mic. 2. Organ secretor, de obicei
capitaL 3. Retinacul [glandule, retinaculum; Driise, Driisenhaar, Klebdriise; glandule, retinacle; mirtgy, mirigyszOr, mirigykorong; lKCJie3a, zeJIC3Xa, RPIDIHimJII>Qe}
f55 GLANDULANEUS, GLANDULARIS, GLANDULJFORM1S, GLANDULJ-, glandular, de forma unor
glande (glanduliflorus) [glandular,
gland-like; drii~enarlig, driisen-; glandulaire; mirlgyszerl; lfCeJielKOJmnHwli,
)KCJICJXo-]

156 GLANDUWSUS, glandulos, acoperit

cu numeroase glande [glandulose; dnl


sig, drfisentragend, driisen-; glanduleux; mirlgyes; JKeJIC3BCTh!A, lKeJIC
3HCTo-] _,. ad.eno-, -adenus
PILUS GLANDUWSUS, pr glandulos (Ailanthus glandulosa) [glandular hair; Driisenhaar, K6pfchenhaar; poil glanduleux, poil skreteur;
mirlgyes szOr; lKeJie3Hcn.dt BOJIOCOK]
-+ pilus capitatus
157 GLANDUWSO-CILJATUS, gfandulos ciliat, cu cili i peri glandulo~i

pi>'tri,

{loc) [glareose, gra\diy; k>."sig;


graveleux; kavicsos, porondcs: r!Uie'l-

pru'ndi

uwlt, rane'IHHKOBwftJ

:lKCJIY.D.c-)
15~

GLANS f 1. Ghind, fruct monosperm,


elipsoidal sau globulcs, cu pericarpul
tare, de obicei acoperit parial sau
complet de o cup Aolzoas la exterior
(Quercus). 2. Gland, organ secretor
[gland, acorn, glandule; Eichel, D1Use;
gland de chene, glandule; makk, makktermes, mirlgy; :aeJJYll"', llte.Jleu] ......
balanus ( 1). glandula ( 2
GLANS NECT ARIFER.4 ...... 11<'1:/ar-

t63 GLAUC-, GLAUC!, GLAc.:cu-, GLAUCINUS, GLAUCUS, glauc 1. Prun('s. 2. Albstrui-verde. 3. .-\!b<isfrniccnuiu. 4. Verzui-suriu (glau.cacanthwr, glaut:i(o/ius, glaucoPirens) f gJauCOUS, pruinose, bluish-green, greyishblue; bereitt., blaugriin, graublau,
graugriin, schimmelgrtin; glauqu(',
pruine, bleutre-cerulecn, \ert-bianchtre; hamvas, deres, kt'IH.'szold,
sziirkeskCk, sziirkkzold; cuJwli. cwwrony6olt, CR303C.IIeHwA)

t6fo

GLAUCESCENS (glaucesco), glaucescent, brumriu; aproape glauc [glaucescent, becoming glaucous; graugriinlich, blaugriinlich; glaucescent. presque glauque; hamvasod6, szO.rkUIO,
szOrkes; cxlOJiaTwA)

t, GLEBULA f, glebil. 1.
sporiter compartimenlat diu interiorul corpului de fructificaie (Gastel'Y)myceles). 2. Sporangele unor ciuperci ( Nidularia) [gleba, glebe; Gleba,
Kliimpchen; glCbe; gleba, sporatermO.
szlivet; me6a, rnt.16a, tcOM]

165 GLEBA
esut

166 GLIJBATUS, GWBIFER, GUJBOI

DALIS, GWBOIDEUS, GLOBUSUS

...

GLUMJFORMIS
GLOBULARJS,GLOBULOSUS,GLOBl-, GLOBUL!-, GLJJBO-, globoidal,
globulos, tn form de glob ( globillorus, globuliformis, globooarpus) [globate, globose, globular, globulose, ballike, globe-shaped; kuge1ig, kugelrund,
kugel-; globuleux, globulaire, sphe-

rique; gOmbszert1, gOmbOiyU, gOmb61y-

ded; mapoBHJJ,RblJ!:, mapHXoBH)l.Hblit,


wapo-]- sph.aero-, sphaericus, sphaer<Jidalis
167

Hl8

GLOBOJDAE f pl, globoide, incluziuni


proteice globuloase din gruncioare!e
de aleuron {globoids; Globoiden; glo.
boJdes; globoidk; mo6oH.IIW, mo6Y!Thi]
GWBULUS m, globul I. Anteridie

(CharauatJ). 2. Particule in
stare de dispersiune din latex (globule, little globe; Ballchen, Kugelchen; globule; gOmbOcske; mapHK]
sleric

GLOCHIDEUS, GWCHJDIATUS,
-GLOCHJS (gr i'.WXU; "vlrf"), glo

chidiat, cu vidul ascuit i lnc1rligat


(peri ...... , sete ...... , spini -J (argyro
slochis) ~lochidiate; widerhakig; glochide; szagonyos; xpto'lKOBRT&dt]
170 GLOCHIDJUM n (gr -), glochidie,
prelungiri spinilorme terminate prin
nite clrlige de pe microsporii unor
lerigi (Hydropteridales) [glochidium;
Glochidie, Wderhkchen; glochide;
glochidium; moXIWII:t]
171 GLOCHIS,IDIS (gr -), glochidie; pr,
set sau spin s:Ioohidiat [glochide;
Angelhaar, Angetborste, Angelstachel,
Widerhaken; glochide;
szigonyos
szQr (serte, tiiske); xpiO'IolfeK, 38Uem:a]
,_ GLOEO- (gr 1.Oia; "vise"), glutinos,
1 -.,
viscos (glooocarpus) [glue-, sticky-,
;scid-; schleim-; \"squeux; mezgs-;
c,1HJe-]
GLOEOCYSTIDIUM n (gl' -, ricrn8tov "ca,itate mic"), gloiocistid,
cistid cu picturi de ulei i granule
(glceocystidium; Gll!ozystide; gloeocystide; glOClciszUdium; rJieOII.HCTHna]
1 - GLOEOGONJDJUM n (gr -, 10vit "generare") __,. gloeospora

GWEOSPORA f (gr , cmopa "s


min"), gloiospor, spor cuprins lntrun
inveli mucilaginos
( Peridiniaceae)
[glceospore; Gl60spore; glceospor~ ;
glOllspOra; rJieocnopa]
1i6

GW.MERATUS, GLOMERULA TUS,


GLOMERJ-, GLOMERO, glomerat, glomerulat. 1. Aglomerat, n
grmdit. 2. Adunat in glom~rule
capitu!iforme (flori, fructe) (glome

rif16rua, glonu~pua, glomerulifer)


[glomerate, gathenng, club-shaped:
knAuelig, geknuelt, knAuelbildend,
knAuel-; glomere, agglomere, entasse;
csoportos, halmozott, falks; moMePYJUIIPindit,

101~11:,

lt.lly6KOBH.a

HWA, Kny6o'IJCoo6pa3)'10JIUiit, lt!ly60'Iko-}

__,. confertus
177 GLOMERULUS m,glomerul 1. ngrmdirea globuloas a unor organe
similare {(flori, !ru~te, peri). 2. Innorescen ~u fiori grupate ~apitulilorm
(Bem, Statice) [glomerule; Knuel,
Bhitenknuol; glon'lerule; gomoly, gomolyvirgzat, csemb6k; uy6ox, JC..'ly00.~]

118 GWSSO-, GWSSOJDEUS, -GLOS


SUS, -GWTTIS (~r 1U6aoa "limb",
etSo.; "asemnare"), glosoideu, n for
m de limb (frunz) (glossoceras, glos
sophyllus, brachyglossu.~, schismatogloltis) [tongueshaped, tongue-; zungenhnlich, zungen-; limbilorme; nyelvszerii, nyelves; lllbllCOBH.a;IIWA,ll"lbiKO]
119 GWSSOLOGJA t (gr , ).6-yor; "vorbire") - terminologia
180 GWSSOPODIUMn (gr -, K00o;,1t006<;
"picim"), glosopodiu, partea bazal
a ligulei frunzei (IsOita) [glossopode;
ZungentuB; gloliSOpode; glosazopOdium;
rJIOCCODO.IlHil:]

181 GLUMA f,
noasA.

glum, hipsofil mcmbrascvamiform de la bata spicu-

lnvelind paleile florilor (Gr(l


m11e1U) [glume; Htillspelze, Balg,
Kelchspelze; glume; pelyva, meddQpelyva, kalilszkapelyva, Orespely".a,
takar6peJyva j ruteHKa, lCO.!lOCKOBal!
..emysr) __,. puirttuhyum
182 GLUMACEUS, glumaceu, asemntor
cu gluma (floare, perigon) [glumaceous; hOllspelzartig; glumace; pel;r
vaszerii; MeH'Ian.rJI]
183 GLUMELLA. f -palea, lemma, spathella, stragulum
GLUMELLULA f __,. lodicula, pa1" leola, spalheUIIlo.
Jeelor

185 GLUMI- GLUMIFER, -GLU:liJS,


glumifer,' prevzut cu glume (glu:-u{forus uniglumis) [glumale, glumJft>rous, 'cbarty, husked; speb.ig, balgi!,
bespelzt, spelzenhiillig, spelz-; glum:,
pailleh!, glumifbre; pelyvas; n!l!HIaTMil,

nn!KKOHOCHbJII:, D!lCJUCo-,

rrni!H-

'13TO]

186 GLUMIFORMJS, GLUMOJDEU~.


glumiform, de rorma glumei [glumelike, chaff-like; spreufOrmig, spelzfOr

.,.

GLr.lTEN

mig; glumiforme; pelyvaszerll ; nnelfKOIIIWibiA)


187 GLUTEN n, glnten, substan proteic din endospermul unor semine
(GramnetU) [gluten; Gluten, Kleber,
Klebermehl, Klebstort; glutcn; glutt\n, siker; KJieU, xJTei!JroBHHa]
188 GLUTINARIUS,
GLUTINOSUS,
glutinos, vlscos, cleios, lipicios {tulpina la V iscaria, ramuri i muguri la
Aesculus, Alnus glutinosa, frunze la
Sal11ia glutinosa) [glutinous, viscous,
sticky; klebrig, leimig, schmierig; glutineux, gluant, poisseux, viBqueux;
mezgs, ragadOs; KneltKKit, mmKHJi] ---+
~iscidus

189 GLYCO-, GLYCY- (gr. yA.oKU.; "dulce"}, dulce (glycogenus, glycosmus, glycyphyllus, glycyrrhizWJ) (swcet; stiss-;
doux; edes-; CJJaJJ;Ko-] ---+ hedy
190 -GLYPHUS (gr. yMp "a grava'
( clu!iloglyphus) --> glypW
191 GLYPTO- (gr. rAunt6~; "gravat"},
brzdat, sulcat ( glyptocarpus, glypW
spermus) [groove-, turrow-, cut into;
furchcn-, kerb-; caune!e; barzds;
6opol,ll;'laTO-)--+ sulcatus
192 G.NEISACEUS {germ. Q.1eis "gnais"},
gnaisaceu, care crete pe ~nais [gneisaceou.~; gneisliebend; gneJSace; gneiszon e10; o6HTalOWIItl: Ha raeHce]
193 GNESIOGAMIA f (gr. yvl)cno~ "le.
gitim", rd~.; "cstorie"}, gnesiogamie, fertilizarc cu polenul unor
flori aparintnd la dou plante deosebite ale aceleiai specii; polenizare
ncruciat [gnesiogamy, crossfertilization; Gnesiogamie, Kreuzbestllubung; gnesiogamie, xfmogamie; gnesziogmia, idegenmegporzs; rHecJIOra.MHll, DHYTJlBR,IlOBOe OUJlO)lOTBOpeHHej

GOMPHO- (gr. y611~pa.; "cui"), In form


de cui (gomphocarpus, gomphocephalus, gomphospermus) [nail-; nagel-;
en el ou; szeg alakll; rB03.ll.e-]
195 GOMPHOSTYLUS (gr. , Gt0h.o.; "coloan"), gomfostil, cu stilul n form
de cui ( Potentilla) [gomphostylous,
nail-styled; nagelgriUelig; gomphostyle, style en dou; szeg alakU
bibeszJU; rp03)le<:TOJT6HKOBLI.it)
t96 GON-, -GONUS {gr. y6vo "genunchi")
( gonaeanthus, trigonus) - geniculatus
197 GONANGIUM n (gr. y6vo~ "urma",
dyyslov "vas"), gonangiu, colonie slericii. acoperit de hife ( Palrrulla)
[gonangium; Gonangium; gonangium;
gonangium; roHaHnlll:]
19<'1

198
199

200

201

202

203

204

GONATODES, GONATOIDEfJS {gr.


"noduros") --+ nodosus
GONEOCLINUS (gr. yoYT) "urma",
""-iVO) "a se nclina"), goneoclin, cu
caractere mai apropiate de ale unuia
din prini, matrocline sau patroclne
(hibrid} [gonooclinous; goneoklin; goneocline; gonooklin; rOHCOKJIHHbiiiJ
GONGYW- (gr. yoyy6"-o~ "rotund"),
rotund,
rotunjit
( gonylorarpus)
[round; rund-; arrond1; kerek-,
kerekded; ll"pyrno-] ..... rotundiGONGYLODES (gr. -, EiOo~ ,.a.<>rmii~
nare") -+ globoidalis, globufosus
GO.Vl-, GON/0-, -GO.VUS (gr. y<i:ww.;
"muchiat, angular"), mucbiat, cu coluri, angular (goniacanthus, goniospermus, decagonus, anisogonus) (angulate, angled; kanten-, -kantig, winkel-; anguleux, . c6tes; szegletes;
yrnoBaTo-, yron~>HLIA]
GOiVlDAJilGIUM n (gr. y6vo~ "urma", 4yystov "vas"),
gonidangiu,
celul generatoare de gonidii ( Algae)
[gonidangium; G.midangium, GJnidienmutterzelle; gonidange; gonida'lgium, szaporiiOsejt; roHH,tJ;aHrHii] __,.
goniocytium
GO.NIDIALIS (gr. }, gonidial, referitor la gonidii (strat) [gonidial; gonidial; gonidial; gonidilis; roHnyova'tffiOIJ~;

JJ.Han~>Hhiit}

n (gr.-), gonidimiu,
din himeniu ( Pyrenolichenes) (gonldimium; Gcmidimium; gonidimium; gonidimium;
rOHH.!IHMHJ!]
206 GONIDJOPHORUM n {gr. -, q10pim
"a purta"), gonidiofor, suportul goni
diei [gonidiophore; G;midientrger;
gonidiophore; gonJdiumtartO; roHHAHoiflop]
20i GONIDIUM n (y6vo~ "urma5, s<lmlnl", - J.01ov "mic"), gonidie, celul
reproductiv rezultat pe cale asaxuat {Algae) (Renner) [gonidium,
broodcell; GJnidie; gonidie; gonidiurn; roHHAHl!} - conidium, coni
diospora
208 GON/DIONEMA n, GONIDEMA n
(gr. -, Vi1J.Ul "fir"), gonidionemii, stra
tul gonidial cu ansamblul gonidiilor
din tai (Lichenes) {Minks) [gonidema,
gonidionema, gonidial-layer; G.)nidio
ne ma, Gonidienschicht; gonidioneme;
gonidionema, gonldium-reteg; roHK205

GO~YIDIMIUAI

celul algal mic

.li.HOBeMa)

209 GONIMICUS {gr. -} --+ gonidialis

210

GRAMINACEUS

'

GONIMOBLASTUS m (gr. y6~


"productiv", pJ..aat6.; "germen"), gommoblast, filamente sporogene la baza
carpogonului fecundat (RiwphycetU)
[gonimoblast; Gonimoblast, sporogene

gonimoblaste; gonimoblaszt,
sp6raterm6 fonlgomolyag; roHifMo-

Fden;

On.cr]

211

GONIMOLOBUS m (gr. , ).oj30.;


"lob"), gonimolob, smoc de filamente
gonimoblaste [gonimolobe; Gonimolob; gonimolobe; gonimolob; roHR-

212

GONIOCARPUS (gr. ydwtot; .,muchiat, angular", Kapn0~ "fruct"), cu


fructele muchiate re-oniocarpous j kantenfrfichtig; a fruds anguleux; szegJetes termsU; ymosaTonno.zuu,r.ll:]
GONIOCAULIS (gr. -, ~:uu).Ot; "tulpin"), cu tulpina muehiat (angulatestemmed; kantenstengelig; a tige anguleuse; ~Hei szni; yrnOBaTOCTe6e.m.-

MOno6]

...

'JaUdtJ

GONIOCYSTIS,-/D/Sl {gr. y6~,.ur


ma", K6<n"t.; "pung") - sporangium
215 GONIOCYTIUM n (gr. -, Kimt; "cutie") --+ gonidangium
GONIOTRICHUS {gr. ytbvwt; .,muchiat", 9p11;, 1'PtXOt; .,pr"), goniotrih, cu muchiile proase (tulpina la
Thymus) [goniolrichous; rauhkantig;
goniotrique; szOrOs~n e!elt; yrJIODa
TODOJIOCHCTLiil]

...
217

GfJNOSOMA. n (gr. -, CJI!pa "corp"),


gonozom, cromozom cu rol In transmiterea sexualitii (Plate) [gonosome; Gonosom; e-onosome; gonoszOma;
roH030Ma] --+ idiockromosoma
22i GfJNOSPORA f (gr. -, cnropd: "smin
",, gono.spor, spor rezultat prin diviziUne reducional (Renner) [gonospore; Gonospore; gonospore; gonospOra; rouocnopa]
225 GfJNOTAXIS 1 (gr. , "tdl;1t; "ornduire"), gonotaxie, micarea anterozoizilor tn direc\ia organelor reproducAtoare lemele (MacMillan) [gonotaxis; Gonotaxis; gonotaxis; gonotaxis j rOHOTUCHC]
226 GfJNOTOCONTA n pl (gr. -, KOvtOt;
,.mic"), gonotoconte, celule diploide
fn care are loc o diviziune reduoio
nal (Lotsy) {gonotokonts; GJnotokonten; gonotocontes; gonotokontk;

223

rouOToiOIITN] __,. tococysti11,

GONOTROPHIUM n (gr. tpotpTJ


"hran") wredium

228

GfJNOTROPISMUS m (gr. -, 'fpom't


"rsucire"), gonotropism, curbarea tu
bului polinic i deplasarea anterozoizilor rn direcia organului reproductor femel {Mac Millan) (gonotropism; Gonotropismus; gonotropisme;
gonotropizmus; rouorpolUIJM}

229

GOSSYPINUS, pufos pros, ca se


minele de bumbac (Gossypiumj [gossypine, cottony, floccullmt; wollig;
cotonneux; bolyhos szOMl; Baroo6pa3

GONOCHORISMUS m (gr. y6va~;


"urma", q>cptro "a se rsplndi") __,.
dioecia

218 GONOCYTIS, -/DIS f (gr.-, Klmt;., cutie" )-oga11'UY:ytis


GONOGENESIS f
"natere")

-+

(gr. ,

. HLiii]

230

GRACILI-, GRACILJS, gracil, delicat; subire i lung ( gralicaulis,


gracili1'0stri11) [slender, tliin; schlank,
zierlich; gracile, grele, mince; karcsU;
TOHnlii,CrpoitJiwif, H3Jilli,HLiit)

231

GRALLIFORMIS, graliforrn, in form


de "picioroange"; cu rdcini aeriene
proptitoare lungi i groase ( Pandanus) [stilt-Iike; stelzartig; gralliforme,
ressemblant aux Ccha.sses; gOiyal.b

ytvsmt;

ganU~togerresis

220

GONOHYPHEMA n (gr. -, il!M ,.e


sut"), gonohilem, strat de hife (Lichenes) (Minks) [gonohypbema; Gonohyphema; gonohyphema; gonohyphema; gonohyphema; ronom4teMa]

"'

GONOPHCRUM n (gr. -, cpopfro "a


purta"), gonofor, suportul organelor
de reproducere {gonophore; Befruchlungstrager; gonophore; ivarlart6;
rono4lop]

222

GONOPLASMA n (gr.,- n.IiGJlU ,.modelare"), gonoplasm, zona intern


a citoplasmei oogonului ( Peronosporaceae} [gonoplasm; Gonoplasma; gonoplasme; gonoplazma, termekenytO
plazma; ronorrna3Ma)

tocospora

:.!27

1:iZ9t0., garagoJy<!.Zetli i XO,!UIJIOBIUH&lii)

..... fulcraM

232

GRAMEN n, iarb, plan1 ierboas


[grass; Gras; herbe; 11.1; 3Jia!C]

233

GRAMINACEUS, GRAMJJYEUS,
GRAM/NI- ierhaceu; de forma, culoarea sau' consistena gramineelor
(graminifolius, graminiformis, graminivorus} [graminaceous, grassy, grasslike, grass-; grashnlich, grasartig,
gras-; graminace, herbace; ruszerd,

GRAMINEO-VIR/DIS

fdnemii, fii; 3Jl&EOBWII,

3J'I3XO-,

Tpaas-

HHCTW11:]

23~

235

236

237

238

239

GRAM/NEO-V/RIDIS, verde de
iarb, verde de pajite [grass-<:oloured; grass-green; grasgriin, grasfarbig; vert de gazon, vert-pre; filzOid,
plizsitzOld j TpaBJIHBCT03eJICHWfi]
CBAMINICOLUS (-COLA C), graminicol, care triete pe Gramineae
(parazii) [graminicolous; grasbewohnend; graminicole; liiveken eJQ;
o6liTaiOIQIIIt ua 3JUUI:II:]
CBAMINOWGIA f (lat. gramen
.,iarb", gr. ).by01; .,vorbire") -+ agroswlogia, agrosJographia
GRAMINOSUS, ierbos (in graminosis montanis pe pajiti ierboase montane) [graminous; grasig; herbeux,
couvert de gazon; liives; 3Jl8KOB&Ifi]
GBAMMATUS,
CB4MMICUS,
GRAMMO-, GRAMMATO- (gr.rptij.l
pa, yp(zppa~ "liter"), gramic, cu
ornamentatii in form de litere sau
linii (grammopetalus, grammawsorus)
[lettered, linied; schriftartig, linienartig; ligne, lineaire; lrsszerG, betliszerG, vonalszer1l; 6yXBoB11JUUdlt, JIHHeiiHOBH.!I.Hhlfi]
GRANARIUS 1. Granulos, cu granule dispersate. 2. Care triete in
semine sau le roade [granulose, graminicolous, seed-eating; kornig, kornbewohnend, kornfressend; granulaire,
granaire, graminicole, qui ravage les
grains; szemcses, maglakO, magevO;
:JepuoBoli,

2~0

2~1

2~2

2~3

2~~

pac-ry~QHII:

B ceMeuax]

GR.4NATINUS, granatin, rocat Inchis; de culoarea florilor de Punica


gramuum [dark-red, paie scarlet; dunkelrot, granatfarbig; granatine, rouge
fonce; grntpiros; rpamnoii.BCTIILIJI,
TEIMHOKpacw.IJI:) -+ rubidus
GR.4NATUM n, rodie, fructul de
Punica granatum [pomegranate; Granataplel; grenade; grntalma; rpaHar, TPaBaTHHK)
GRANDJ-, GRANDJS, ma.re (grandiceps, grandiflo;us, grandispinus)
[great, largc, btg; groa; grand;
nagy; XPYilllLlli, KPYnBO]- magnus
GRANDJDENTATUS, cu din ii mar
[large-toothed; groBgezhnt, gro6i
zA.hnig; grandidente; nagyfogli; tcpynHOly6>~arwA] -+ megalodontus
GRANDJFOLIUS, cu frunze mari
[large-leaved; groBhlttrig; gran difoli9; nagylevehl; xpynHOJIHCnu.tlt] _,.
macrophyllus

2!t5 GRANIFER, granifer, care

...

poart

sau produce semine [graniferous;


korntragend; granilere; magvakat lermli j 3epHOH()(HI>IA]
2~6 GRANJTJCOLUS (COLA f), GRA
NJTJCUS, graniticol, ca.re crete pe
granit (hine llnc in rupibus graniticis pe ici pe colo pe sttnci granitice)
[graniticolous, granitic; granitbewohnend; graniticole, granitique; grimi
ton termO, granitikus; rpallllrHwi'i,
o6HTaiOw,Hil: Ha rpaHHTC)
2~7 GRANIVORUS, granivor, care roado
seminele [granivorous, grain-eating;
kornfressend; granivore; magokkal LpllkozO; IDlTatolli,HJICJI 3epHaM11]
2!t8 GRANOSUS, GRANULA TUS, GR.lNUWSUS, GRANULI-, grannlo~.
grunos (laciniile la Rumex obtusifolius) (granulicaulis) [granulose, granulate; ktlrnig, gekornt, korn-; granuleux, granult\; szemcses; 3epHncThlil:, rpanyJIHpo:OaJIHblil:, 3epHb1WKO]
2~9 GRANULARIS,
GRANULIFORMJS, granular, granulilorm [granular, granule--!ike; kOrnchenfOrmig; granulaire, granuliforme; szemcst\s, s:zemcseszerU j :!epHOBOil:, 3epHb1WKOo6pal
~J

250 GRANUWPLASMA n (lat. granulum "granul'', nMo-pa "modelaro") _,.


endoplasma
251 GRANULUM n, granul, gruncior

mic [granule; KOrnbhen; granule;


aprO szemcse; 3epHLl11lJ[o]
252 GRANUM n 1. Grun, gruncior,
smn de Gramineae. 2. Pigment
din cloroplaste [kernel, grain; Korn,
Kern; grain, pt\pin; mag. szemcse;
3epH01 3epHOBK8]
CR.4NUM POLLINJS, gruncior de
polen [pollen grain; Pollenkorn, Keimkorn, Pollenzelle; grain de pollen;
pollenszemcse, virgporszemcse; nwm...
ueB0e 3epHblliJ,KO]
253 GRAVBOLBNS, gravoolcnt, cu miros
puternic i neplcut [strongly scented, strong-sm~rmg, stink"mg; starkriechend, starkduftend; puant, a
mauvaise odeur; er6s szagU, lhat6
szagU, kellemetlen szagil; naxy'!Hit,
C11JibHonaxHyJIUIII]
25~ GRAVIS, grav, tare, puternic, p
trunztor (miros) [heavy, slrong, weigh
ghty; sta.rk, schwer; grave, fort;
erOs, thatO; TIIJK!nwll.]
255 GRBGALIS, GREGAR/US, GRECI,
gregar, grupat, care crete In grupe

GYN( gregi(ormis) [gregarious, grouped; ge-

sellig, herdenweise auftffltend; grCgaire, groupe; csoportos; crpylDlllpoBaHHwll] __,. aggregatus


GRBX {-EGIS) m 1. Gru.P- 2. Grup
de specii sau de hibrizi (ca unitate
sistematic tacultati\) [grex, tlock,
herd, group; G.uppe, Herde, Grex;
groupe, troupe, grex; csoport, grex,

"'

talka; rpynna, rpexc]


GRISELLUS, GRISEOLUS, GRISESCENS, suriu, cenuiu deschis
[greyish; graulich; gristre; sziirkes;

266

nodadu.s, gymnostomu1:1, gymnostylw)

267

268

cepollaTWII:]-+ cinerascens

258

GRISEVS, GRISEJ-, sur, cenuiu


( griseispinus, griseophyllus) [grey,
pure grey; grau, perlgrau; gris, gris
cendre; szii.rke; cepwll] -+ cinereus,
spodius, tephreus

259 GROSSE-, grosolan, dur-, grosier-,


mai mare decit cel obinuit ( grossecrenatus, grosse-dentatU8, gr0$$e-serratus) (coarsely- ; groll-, grob-; grossie-

rement, durement; durvn-_;

260

261

GUMMIFER, GUMMOSUS, gumifer, care secret gume-rini vegetale

(FicWJ e/astica, Hepea guianensis, Siphocampylus caoutclwuc) {gummiferous,

gummy; gummitragend; gommifere;


gumigyantt adO; KaMe.nenocllblit]

262

2&9

2i0

Kpym~o-]

GIWMOSUS, GRUMUWSUS, grumulos. 1. Cu grmjoare. 2. Tuberitorm (grumose, grumous, clotted, knobby, crummy; grumig, klumpig, hiigelig, kleinknollig, kriimelig; grumuIeux, grumele; halmocsks, gumOcsk.s; JCpynH>~an.Iii, 6yrpHCTwil:]

GUMMOSJS t, gumoz, secreie exde mucilagii (n patologia ce[gumming; Gummillull; gommose; gummOzis; J"yMM03]

cesiv
lular)

GUTTA f, GUTTULA f, pictur


(de ulei sau rin) (drop, droplet;
Tropten, Tr6plchen; go11tte; csepp;
JCallJIR, xaneru.Ka)
GUTTATJO 1, gutaie, eliminare de
ap prin slomalele acvifere {guttation; G:.~ttation, Wasserausscheidung;
guttation; gultciO, cseppkivalaszts,
kicsepeges, "kOnnyezes"; ryrrali;HJ
GUTTATUS, GUTTJFER, GUTTULOSUS, GUTTI-, gutulat, prevzut
cu pete asemntoare unor picturi
de ap sau de ulei (guttiflorus) [guttate, spolted; getropft, tropfen-; guttulaire, tache en goutte; cseppszerU,
pettyes; c Kanneit]

GYMN--,GYMNO- (gr. 'YUIJ.v6c;; "nud,


neacoperit"), nud, gola, neacoperit,
lipsit de lnveli (gymnandrus, gym-

[naked-, bare-, without covering; ofren-, nackt, unhedeckt; nu, decouvert; csupasz, fedetlen, nyitott; rono-]
GYMNANTHUS (gr. -, liv&oc;; "tloare"), cu flori nude, fr nveli
lloral {naked flowered; nackthiO.tig;
a lleurs nues, achlamyde; csupasz
virAgU; rononaen:OJibdl:)
GYMNOBLASTUS (gr. , llA.aatO~
"germen"), gimnoblastic, cu embrionul
neeuprins In sacul embrionar [gymnoblastous; nacktkeimig; gymnoblaste; csupasz cslrAjU; rooopocn:oswlt)
GYMNOCARPIUM n (gr. -, KttP1t0~
.,fruct") (Ascomyeetes)- apothecium
GYMNOCARPUS (gr. ), gimnocarpic. 1. Cu fructe nude. 2. Cu fructiti
caiile neacoperite [gymnocarpic, gymnocarpous, naked fruited; nacktfrfichtig; gymnocarpe, a fruits nus;
szabadtermesu, tedetlen term6testii;
rODODnOLIHLlft, fHMHOJCapiiHDIA]

GYMNOCYTIS,IDJS f (gr. -, KU~


"cutie"), gmnocit, celul fr membran {gymnocyte; Gymnozyt; gymnocyle; gimnocitia; rHMBOUBT]
,_ GYMNOPLASTUM n (gr. -, -Ma(HO;
2"'
"modelat"), gimnoplast, celul (ctoplasma) lipsit de membran (Pirotta) [gymnoplast; Gymnoplast; gymnoplaste; gimnoplasztisz, csupasz sejt;
271

fHMHOIIJUlCT)

GYMNOSPER.li.US (gr. -, mt&PJ.1


"smtn"), gimnosperm. 1. Cu ovulele
necuprinse In ovar. 2. Cu seminele
nude [gymnospermous, naked-seeded;
nacktsamig; gymnosperme, a ovules
nus, a graines nues; nyitvatermCi,
csupasz magVt'l; ronoceMeRHLiit]
2ili GYMNOSPORA t {gr. , mtOpa
"smin"),
gimnospor, spor liber
necuprins Intr-un sporange [gymnospore;
Gymnospore; gymnospore,
spore nue; csupaszspOra; rHMHocnopa]
275

GYN-, GYNECO-, GYNO-, -GYNICUS, -GYNUS (gr. "j'l)viJ "femeie"),


femel, referitor la organele de reproducere femeie (celul, gineceu, ovar,
pistil) (gynecogenicus, gynochlamydeus,
acrogynicus, eleutherogynus) [gyno-,
relating to tem ale reproductiva organs;
weiblich-, weiber-, -weibig, die weiblichen Fortpllanzungsorgane betreffend; gyno-, femeile, reia tir aux
(lrganes reproducurs remelles; n6i,

GYNAECEUM
nOi i"'arszervekre vonatkoz6;

~~.

c :ateHCXIIM opra.HaM pa'lMHoa:eiiHJI]-

femineus

276 GYNAECEUM n, GYNAEG!UM n


-+ gynoecium
27? GYNANDRJA t (gr. -, l&vi)p, .v8p0;
"brbat"), ginandrie, clasa IX tn
sistemul lui Linne, cu flori ginandrice,
avind staminele concrescute cu stilul
(Orchidaceae) [gynandria; Gynandrie; gynandrie; ginandria; I11llaHJJ;

287

288

piUI]-+ syrwrmophyta

278 GYNANDRICUS,
GYNANDRUS
{gr. --), ginandrie, avind staminele
concrecute cu stilul [gynandrous, gynandrian; gynandrisch; gynandrique,
gynandre; ginandrikus, anyahlmes;
rHHaH,!IpB'IecKH.It) -+ synarmophytus
279 GYNANDROMONOECIA t (gr. -,
J.Wvoo; "singur'', ottcoo; "cas"), ginandromonoecie, poligamie monoic
cu flori mascule, femeie i hermafrodite pe acelai individ [gynandromonoecy; OynandromonGzie; gynandromono8cie; ginandremonGcia; rHHaH;qJOMOR03li,RII]
280 GYNANDRISMUS m {gr. --)-+ Mrmaphroditismus

281 GYNANDROPHORUM n (gr. -,


q~optco "a purla"), ginandrofor, internediu distinct pe axa floral tntre
corol i androceu (Passiflora) [gy
nandrophore; GJnandrophor; gynandrophore; anyabimtart6, ivartart6;
rHH3Imf!OIPop]
282 GYNANTHERUS (gr. -,ltvOnpOo;"tnflorit"), ginanteric, cu staminele
transformate In pistile (gynantherous;
gynantherisch; gynanthere; ginanterikus; I1lHaHTepH'IecKBit]
283 GYNEGOGENIGUS (gr. -,

"nscut")- parthtnog~neticus

yevuc6.;

284. GYNIXUS m, GYNIZUS m (gr. -,


l/;01; "vise"), ginixus, siprafaa viscoas a stigmatului
(Orchidaceae)
[gynixus; Gynixus; gynixus; ginixus,
mezgs bibefeliilet; rlUliiKcyc]
285 GYNOBASJS f (gr. -, j}dO't.o; "picior"), ginobaz, partea umflat de la
baza stilului ( Boraginaceae) (gyno
base; Stempelboden, Stempelpolster,
Stempellu6; gynobase; ginobzis,
termOalap, bibealap; rHHo6aJHc]
286 GYNOGHLAMYDEUS (gr. -, x"-f.li>~ xA.a.JJ6Soo; "manta"), ginoclamideu, cu ovarul acoperit [gynochlamy

289

290

deous; bedecktlrucbtknotig; gynochlamyd6; fedett term6jl1; noxpw


TODCCTil'IHWJ:I:)
GYNODIMORPHISMUS m (gr. ,
5to; "dublu", J.lOP!pl) "form"), ginodimortism, prezena unor flori temele
mai mici la plantele ,pnodioice
[gynodimorphism;
Gynodamorphismus; gynodimorphisme; ginodimorfizmus; rHH0,11,11MoP4lltlM]
GYNODJOEGIA f {gr. --, oiKat;
"cas"), ginodioecie, dioecie la care
florile hermafrodite i cele femeie
se gsesc pe indivizi deosebii (Darwin) (Knautia arvensis) [gynodioecy;
GynodiOzie; gymodit'iecia gynodiOecia;
rHHO.Il,ll03ll;llll]
GYNODYNAMIGUS, GYNODYNA
MUS (gr. -, 86VClf.10t; "putere"), gino
dinamic, cu stilele mai lungi dt>clt
staminele (floare) (gynodynampus,
gynodynamic; gynodynamisch; gyno
dyname; term3tvez8rlQ, inkbbn6;
rHHOn:HaMH'Iecxnll:)
GYNOEGEUM n, GYNOECIU.~I n
(gr. -, otKo~ "cas"), gineceu, pistil;
totalitatea carpelelor (0\ar, stil, stigmat) dintr-o floare [gynoecium; Gynoeceum, Stempelgebilde, Stempelge
samtheit, weiblicher Apparat; gynec&l; term6tj, term0k6r, anyatj;
rHHe~A)-+

gynaeceum

291 GYNOEGIA f (gr. --), ginoecie, prezcma numai de flori femeie pe o


plant (gynoecy; GynGzie; gyno6cia;
gin6cia; rBHOl.u;Rll)
292 GYNOGAMETA f (gr. -, yaJ.lttll~
,,so"), ginogamet, gamet femel (gynogamete,
egg-cell;
Gynogamet,
Eizella, weihliche Keimzelle; gynogamete; ginogameta, nOi s~aporltO
sojt; rllllOraMCra] - nuzcrogai1U!ta
2.93 GYNOGAMETANGIUM n (gr. ~-,
dyystov "vas"), ginogametangiu, gametangiu cu ginogameti [gynogametangium; Gynogametangium; gyno
gametange; ginogametilngium; rHttonwcraHrKA] -+ macrogametangium,
archegonium

294. GYNOGAMETOPHORUM n (gr. --,


cpoptco "a purta"), ginogamelofor,
gametofor femel [gynogametophore;
GJnogametophor; gynogam3tophore;
ginogameloforum; rHIIoraM~TO~:>V]
295 GYNOGENESIS f (gr. -, yEvso-t~
,.origine"), ginogenez., pseudogamia
la care gametul mascul ptrunde Jn
ovul fr s-I feJundez.e, embrionul

...

GYRUS

dezvolUndu-se pe cale partenogene-

(gynogenesis; Gynogenese; gynogen~e; ginogenezis; THHoreHo}


296 GYNOGENUM n (gr. -, ytvo.; "ur-

ge cu maerospori {gynosporangium;

GynosP?rangium; gynosporange; ginorKBOCDopaHrl[A)

tic

ginogen, organism care pro-

ma"),

duce celule sexuale genotipice (Bur-

getlj [gynogenum; Gynogen; gyno-

"'
298

genum; ginogenum; TBRoreH]


GYNOGONJDIUM n (gr. -, y~
"urma") -+ oocarpus, oospermium,

oospora

GYNOHERJIIAPHRODITA f (gr. -,
'Ep)lf\.; "zeul Hermes", "Acppo8ltll
,.zeia
Afrodite"), ginohermai'rodit,
individ cu flori hermafrodite fn care

staminele

sporngmm;

307

308 GYNOSTEGIUM n (gr. , cr-ttym


.,a acoperi"), ginostegiu, Jnveli~ul
protector al ginoeeului
( Asclepuu
syrUzca) (gynostegium; Gynostegium,
Stern.pelhaube, Stempeldecke; gynostege;
gino.szt6gium, iterrriOtakarO;
rHHocrerHitJ

309 GYNOSTEMIUM n

[gynohermaphrodite; Gynohermapbro-

dit;

gynohermaphrodite;

mafrodita; rm!orepMa$pOJJ.HT]
299

ginober-

GYNOMONOECJA f {gr. -, J.!6VO~


,,singur", ofKo<; "cas"), ginomonoe-

cie, rnonoecie cu flori femeie

her-

mafrodite pe acelai individ de plant


[gynomonoecy; GynomonOzie; gyno-

monol!cie;

ROOD,BJ!]

800

"''

ginomonl:lcia;

rHHoMO-

GYNOPHAENUJll n {gr. -,

I11BCJCTeMRit, IOJIOBJ:a)

...

810

care crete pe terenuri cu gips [gypsicolous, gypsophilus, dwelling on limestone; gipsbewohnend, gipsliehend;
gypsicole, gypsophile; gipszes talajt
kedvell:l,
gipszkedvell:i; "rRncomo-

GYNOPHORUM n

303 GYNOPHYTA n pl (gr. , cptm}v


,.plant"), ginofite, exemplarele femeie
din generaia sexual [gynophytes;
Gynophyten; gynophytes; ginofltk;
rRUo4IHTW}

GYNOPODIUM n (gr.-, :~~:oll10, :r~:olil;


.,picior") __,. gynophorum, podogynium
305 GYNOSPORA
,.smlnt")

(gr.

__,. maerosporo.,

mrop
megru;poro.

306 GYNOSPORANGIUM n {gr.


,
ilyystov "vas"), ginosporange, sporan-

conine

gips (sol) [gypsaceous; gipshaltig;


gypsace; gipszes; TIIDCOBWD)
GYPSEUS, alb ca gipsul[chalk-white;
gipsweiLl; blanc de gypse; gipszleh6r;

GYPSICOLUS (-COLA f), gipsolil,

,.a apare"), ginofen, organism care


produce celule sexuale !enotipice
(Burgcff) [gynopbaen; Gynophaen;
gynopbacne; ginofenum; I11BO!PeH]

302 GYNOPHl"LLIA f (gr. -, q~iJ)..ov


.,frunz"), ginofilie. 1. Transformarea
element&lor carpelare In frunzEI obi
nuite. 2. Virescena ovarului [gynophylly; Gynophyllie; gynophyllie;
ginof1llia; rRUo!l!Hruuu]

GY PSACEUS, gipsaceu, care

rHIICOBo-6enwB]

qKtivtD

(gr. , q~optoo
.,a purta"), ginofor, poriunea alungit a axei florale dintre androceu i
gineceu, devenind mai tirziu carpo
for (Asclepiadaceae, Boraginaceae, iAbiatae) Igynophore; Stempeltrtiger,
Fruchtknotentrager, Slempelboden;
gynophore; term6tart6; l11HCJ4KIP1

(gr. -, <n:iJIWV

ginostemiu, formatie columnar rezultat din concreterea


staminelor cu gineceul (Orchidat:etU)
[pnostemium, column; Grltfelsule
Plstillsule, Befruchtungss!l.ule; gy,
nosteme; bibeoszlop, ginoszt~mium,
,,stamin"),

adesea nedezvoltate

rmn

GYNOSPOROG~NESIS
t (gr. ,
-ytw<n~ .,natere ) - macrosporogenesi1

6HDIdt, o6BTaJOlltidl:

Ha

TBnCe)

313

GYPSOPHILUS- gypsicolu1

'"

GYR-, -GYRATUS, GYR.O-, GYR.O.SUS, GYRU.S (gr. "((>poe; .,rotunjit"),

circular, curbat In cerc,

rsucit

inelar

( gyracanthus, agyrarus, gyrofle~J;Us,


ilextrogyrus) [ringed, circinate; rund-

gedreht, beringt, rundwendelig, gedreht-, ringfOrmig-; tordu, tournoyant, courbe en anneau; kOrkOrOs
gyUriis,
c.savarodott;
RlOrJIYTLiii
)(OJlb'laTLIA, CJ:py'leJilfO)

GYROMA n (gr, -), girom, inelul spo,


rangelui (Pteri.dophytil) [gyroma, an-,
nulus of ferns; Gyroma, KreisschOs-
selchen, Ring der Farnfrucht; gyrome;
giroma, spt'lratok-gyt"irii; rnpoMa]

SH> GYRO.SUS

(gr. -)- gyr

GYRUS m (gr. -),

rsucire, curbur'

[circle, ring, annulus; WinSpiralwindung, Wendel, Ring;


lorSJon, courbure, anneau; csavarods,
gyQrfi j OiSo)J;OX, JCOJII>D;O)
inela
dun~,

H
rocat din celulele unor AlgiU (Chloro~pi.daceae) (haematochrome; Ha-

1 HABENS (habeo), avind, prevzut


cu [having; habend; ayant, pourvtl.;

bir6, elltott; HMCIOII(IIA] -+ praeditus


2 HABJTANS {lat. habito "a locui")i
care "locuiete", care crete pe (inhabiting, dwelling, growing; bewohnend,
lebend, wachsend; habitant, croissant;
IakO,

~M.

n4v0; o6HratOII(IIR, XCJtB)'ID.Hit]

3 HABITATJO t, ,.HABITAT" (lat.


), loc de cretere, staiune [habitat, station, place ot growth; Standort, Wohnort, Vorkommen, Fundort; habitation, habitat, station; leUlhely, termOh.ely, elt'Hordulsi hely;

9
10

11

oliaTaJDie, MaCToo61tTaHHe]

4 HABITUS (US) m, lnfiare, port:


aspectul exterior general al plantei
[aspect, appearance, habit; Aussehen,
Gastalt, Tracht, Erscheinung, Haltung; aspect, port; kinezes, ktilalak,
kOlsO megjelenes; ra6BT)'C, o6mnc, Bne5

12

mBHil 1111.11]
HADR3CENTRICUS {gr. MpOt;
"gros", ld:vtpov "centru"), badrocen-

tric, cu hadromul dispus central,


acoperit de leptom (Haberlandt)
[hadrooentric; hadrozentrisch; hadrocentrique; badrocentrikus, fareszt
ktirtilveW; raJIPOJ.teHTpH'ICCXHH) ___, amphicribralis
6 HADROMA n (gr. -), hadrom, fascicul lemnos; partea conductoare cu
vase lemnoase a fasciculului vascular
[hadrome; Hadrom, Holzteil; hadrome; hadrom, Jr:tizponti far~z; ra.zqJOM]
7 HAEM-, HAEMAT-, HAEMATO-,
HAEMO-, HAEMATJCUS, HAEMATINUS, HAEMATITES, HAE
MATJTICUS, HAEMATOCHROUS (gr. aliul, ai~to; ,,singe"), sanguineu, de culoarea singelui, rou
purpuriu (haeroontkus, haemat.uanthus, haematophyUus)[blood-red; blutrot; rouge de sang; verpiros; Kpo:aal:loxpacm.dt] -+ cnuntus, sa11guineus
8 HAEMATOCHROMA n {gr. -, xpt6pa
"culoare"), hematocrom, pigmentul

matochrom; hematochl'{lme; hema


tokrom; reMa-roxpoM]
HAEMOSTATJCUS (gr. , cmJ't'IK6o;
"opritor") ..... ischaemus
HALOBENTHUS n, HALOBEir.N;;, Mlc; .,sare", ~v9oc;
THOS n
"adincime" , halobentos, bentosul
pelagic i al lacurilor srturoa;;e
(halobentbos; Halobenthos; halobenthos; halobentosz; rll.Tio6etrroc]
HALOBJON n (gr. -, ~i01; "via"),
halobiont 1. Organism caracteristic
terenurilor i apelor srturoase. 2.
Asociaii de plante marine (Fo~l)
[halobion; Halobion ; halobion; halobion; r!l1lo6Honj
HALODRYMIUM n (gr. -, lipull~
"cring"), halodrimiu, formaii de mangrove (Diels) [halodrymium, mangrove-formation; Halodrymium, Mangrove-Formation; balodrymium; halodrimium, mangrove-formci6; ra-

(r.-

1IO.II:PHMH.YM]

HALONEREIDAE f pl (gr. -, Vflptio;


.,nimf marin"), halonereide, fitocenoze de Alae fixate pe fundul
mrilor (Warmmg) [halonereids; Haloneraiden; halone~ides; balonereidk;
rauoHepeBJlw]
14 HAWPHILUS (gr. -, ~pV..tm "a
iubi"), balofil, care prospereaz pe
terenuri srturoase (Iris halophila)
(halophilous, salt-loving; salzleb&nd;
halophile; s6kedvel0; rano41Rm.llbllt,
coJiemo6RBwA] -. drimyphilus, salinus
15 HAWPHOBUS (gr. , IPO~tfo "a
se teme"), halofob, care evit terenurile srturoase [halophobous; saltshunning; salzmeidend; halophobe;
s6kerUIO; raJJo4lo61Ib1A]
16 HAWPHYTA n pl (gr. -, cputOv
"plant"), halofite, plante halofile,
adaptate mediului srturos [halophytes, salt plants; Halophyten, Salz
pflanzen, Salzbodenpflanzen, Salinen~

13

..,

HAPWMITOSJS
pflanzen; halophyles ;s6t1lr6 nOv6nyek,
halo(itk; raJJ.o41HYlll]
drimyphyta,
planlae salinae

plonta; rarrn.o6BOHT, rarrn.om]-+ kap


lonlll

:-+

t; HAWPLANCTON n (gr. -, nMlyKt~ "rtcitor"), haloplancton, planctonul apelor srturoase [haloplankton; Haloplankton ; haloplancton;
haloplankton, sOsvizek planktonja;

26

Ta.TIOIVIaHICTOH]

18 HAMAT-, HAMATO-, HAM/-, HAMA TUS, HAMOSUS, hamat, hamos,


inctrligat (pAr ..... , spin ...... , fruct.la Asrragalus hanunus) (hamat4canthus, hamato-setosus, hamiger) [hamate,

27

hooked, hook-shaped; hakig, hakentormig; hameconne, crochu, en crochet; horgas, horogszeril, kampOs,
borgasan- j !i:piO'I.KOBaTbiA, KpiO'IKOBDA-

lfblA}'"

19

HAMULATUS, HAMUL/GER, HAMULOSUS, hamulat, hamulos, prevzut cu crlige mici (b1actei la Callitriche hamulata, spiniori pe foliolele
involucrale la Carduus hamufqsus)
[hamulate, hamulose; kleinhakig, hk
chentragend; hamuleux, a petits crochets; horgocsks; Men.:oKpiO'l:KOBaThlii]

20

HAMULUS m, cirlig mic,

set

incirligat [hooklet, small hook; Hkchen ;


pe tit crochet; horgocska; KpiO'IO'IeK]

21

HAMUS m, cirlig, virf


recurbat [hook; Haken;
horog; ~:piO'IOKj

ascuit

22

{gr. l.tnai..Ot;
"delicat"), moale, delicat, lin (hapalanthus, l1apalophyllus, hapalostylus)
[soft-, lender-; weich-, zart-; mou,
delicat; lgy-, zsenge-; Mllnco-, HC)I(Ho-]

23

HAPAL-,

HAPALO-

(gr. , fUG~;
"via"),
haplobiont, haplont. J.
Plant haploid cu numr simplu de

30

J.tt)~ "manta"), haploclamideu, cu un


singur inveh floral, cu periant sim
plu [haplochlamydeous; haploohlamydeisch; haplochlamyde; egyetlen virgtakar6s, egykOrOs lepellevelU; rannOlOJaMB)l,IU,Iil:, OJ.tHonokpoJIHLIII:] -+ monochlamydeus]

HAPWCYTJS,IDIS 1 {gr. -,

KIYt"~

"cutie"), haplocit, celul avind nuclei


cu numr redus de cromozomi {Benson) [haplocyte; Haplozyt; haplocyte;
haplocita; raonolUIT]

HAPWDIPWNTA 1, HAPWDI
PWBJONTON n {gr. -, 8nt~ ,,du-

HAPWGENESJS 1 (gr. ,

ytvscn
"natere"), haplogenez, naterea unor

forme noi de plante pe calea evoluiei i a ontogeniei caracterelor neomorfe (Delphino) [haplogenesis; Haplogenese; haplogenl!se; haplogenezis;
TannoreHCJ]

31

HAPLOGONJDJUM n (gr. , 'Y6vt8tov


"urma"), haplogonidie. 1. Gonidie
nscut n haplofaz. 2. Gonldie solitar ( Lichenes) [haplogonidium; Hap-

logonidie; haplogonidium;
nidium; raJUioroHJl)J;ltJI]

32

HAPWBJONTON n

cromozomi (n sau x). 2. Plant care


fructific o singur dat [haplobiont,
haplont; Haplobionl, Haplont; haplobionte, haplonle; haplobionta, ha-

HAPLOCHLAMYDEUS (gr, -, x)..a-

ranno.I(IIIln06HOHT]

IIAPAXANTHICUS, HAPAXANTilUS (gr.liJtal; "cGalft", iiv6o~ "lka-

JJAPLO- (gr.l.tn:A6oc; "s:mplu, 5ngur"),


simplu, cu un singur, uni- (haplobioticus, haplolobus, haplostachys) (sim-

pinii."), haplocaul, cu tulpina neramificat, avind numai ax principaUi.


terminat prin floare .(Papaver ~m
niferum) {haplocaulous,
uniaxial
single-stemmed; haplokaulisch, ein:
achsig, einsoongelig; haplocaule, unicaule; egytengelyil., elgazatlan szrU;
Oil.Hocre6em.'!an.Iil:,
npocrocre6cm.tl:aThlll)- monocaulis, uniaxialis

blu", pr~ "via"), haplodiplont,


haplodiplobiont; organism cu ciclu
evulutiv in dou faze, cea sexual
(haploid) i cea asexuat (diploid)
[haplodiplobiont;
Haplodiplobiont;
haplodiplobionte; haplodiplobionta;

ple-, single-; einfach-, ein-; simple,


seul; egyszerU, egyellen, egyszercs;
npocTo-, OiiHO-]-+ simplici-, mornJ-, uni25

29

crochet;

re"), hapaxant, care nflorete numai o singur dat [hapaxanlhic,


hapaxanthous; hapaxanthisch, cinmalbHihend; hapaxanthe; egyszcrvirli.gz6; ranaKcaHn.rJI"]
24

28

HAPWCAULJS {gr, -, muM~ "tul

33

HAPWIDEUS (gr. -,

hap~ogo

ilito~

"obi

nuit"), haploid, cu numr simplu (n


sau x) de cromozomi (celul, faz,
generaie) [haploid; haploid; haplolde;
haploid; rannOHllHblit)-+ monoploideus
GEl\lERATIO HAPWIDEA -+ generalio sezualis
IIAPLOMJTOS/Sf (gr. -,~hot; "fir"),

haplomitoz, tip de diviziune nuclear


JJrimitiv, granulele formtnd cromospire

dispuse In douA grupe (Euglena) {Dan-

HAPLONTA
geard) [haplomitosis; Haplomilose;
haplomitosis; haplomit6zis ;raDJIOMIIT03]
HAPWNTA f(gr. -)--+ }laplobWnwn

M
BS HAPLOPERISTOMATUS, HAPLOPERISTOMUS (gr. , nept .,imprejur'',
at6j.l.u "gur"), haploperi&tomat, cu
peristomul simplu, cu un singur rtnd
de diniori (Bryophyta) (haplo
peristomous; haploperistomatisch; haploperistome; haploperisztomatikus,
egyszertl szjprknyU; rannooepscroMaTHWit]

HAPLOPETALUS (gr. -, 7ri:MA.ov


haplopetal, cu un singur
wrticil de pe tale [haplopetalous; ein
kronbltutrig; haplopelale; egyorvosen szirmos; npocronenectllLIA]
37 HAPLOPHASIS f (gr. -, (Jio'v;;
"apariie"), baplofaz, faza haploid
(gametoritic) a ciclului evolutiv al
plantei, avind n cromozomi (haplopha.se; Haplophase; haplophase"; haplofzis, haploid szakasz; ranno(la3a]

-36

xilemul central Inconjurat de floem


(Brebner) ( Bryophyta) [haplostele;
kaplostele; haplostble; haplosztllle;
rann:OCTeJie]

44, HAPLOSTEMONIA f (gr., O'TIIUDV


"stamin), baplostemonie, dispoziia
staminelor Intr-un singur \'erticil
{ElatiM triandra) [haplostemony;
Haplostemonie; haplostemonie; haplosztem6nia, egykOrOs
porzOtj;
l'aMOCTeMOHIUI]

fl5

"petal"),

DeT8JlltHbll!:]

46

38 HAPIJJPOLYPWIDEUS {81' -,
11:o)J); "mult", dnl.oOc; "singur', iOto~
"obinuit"), haplopoliploid,
rezultat
partenogenetic dintr-o form poliploid cu jumtate din numrul cromozomilor iniiali (Katayama) [haplopolyploi~; haplopolyploid; haplopolypMde; haplopoliploid; rann:OIIOJIJI
DJIOH,II.H&!if)

HAPWSIS f (gr. -), haploz, re!lu!.'erea la jumtate a numrului de cromozomi somatici In meioz [haplosis;
Haplose; haplosis; hapl6zis; ranno311C]
4,0 HAPWSOMIA 1 (gr. , Gl/)pu "corp"),
haplozomie, aparitia in celulele diploide a unor cromozomi simpli (monozomi) [haplosomy; Haplosomie; haplosomie; haplosz6mia; rann:o3oMilll]
'~1
HAPLOSPORA t (gr. , mtop{t ,,slimnt"), haplospor. 1. Spor simplu
rezultat fr diviziune reducional,
nucleul avind numrul complet de
cromozomi caracteristici. 2. Dezvoltarea apomictic a gametofitului femel
dintro celul mam format tn
cursul unei meioze normale (Battaglia) [haplospore; Haplospore; haplospore; haplosp6ra; rannOCIIopa]
42 HAPWSPORANGIUM n (gr. -,
dyyeiov .,vas"), haplosporange, sporange rezultat din generaia haploid
[haplosporangium; Haplosporangium;
haplosporange; haplosporangium; raMocnopaHrBit]
~3 HAPWSTELE l (gr. -, Gtft1..TI "coloan"), haplostel, stel simplu cu
39

HAPIJ)STEMONOPETALUS {gr.
-, 11:t.u.OV ,.petal"), haplostemonopetal, cu staminele egale in numJo cu
petalele [haplostemonopetalous; haplostemonopetal; haplost()monopetale;
baplosztemonopetlis;
rannocTCMoaoHAPTERA n pl (gr. lbnw "a se
haptere. 1. Flii spirale higroscopice pe membrana extern a
sporilor, servind la rAspindirea acestora (Equisetum). 2. Organe de
fixare (Alar:, Bryophykl, Licht:n11s).
3. Ramuri radicale ramificat uncinate, de natur exogen, fr caliptr,
ind la fixare ( Podostomacroe)
[haptera, holdfasts; Hapteren, Haftorgane; hapteres, organes fixate urs;
hapterk, rOgziUI szervek, sp0rasz6r6
fonalak ; npHQeiiKa, 3mnepw] -+ ( 1) el~
aga"),

ser.,.

teres, (2) tenacula

~7

HAPTOMORPHOSIS f {gr. -, J.t6plfl0ll1t~ "formare"), haptomorfozli, morroz


provocat
prin excitaii de
contact (la plantele crtoare) [haptomorphosis; Haptomorpbose; haptomorphose; haptomorf6zis; ramoMop-

4ml ..... thigmomorplwsis

"orin-

~8

HAPTOTAXIS f (gr. ,
duire") -+ thigmol4xis

49

HAPTOTROPISMUS m (gr.
,
tpom) "rsucire") ...., thigmotropismus

t<;t~

50 HARMON/A f (gr. pJ.tOvta "armonie"), armonie, stare de echlbru fr


factori excesivi sau defcieni, in
g_eobotanic
[harmony; Harmonie,
Dbereinstimmung, harmonie; harmOnia, Osszhang; rapMOHHII]
51

HAR.PEODES, HARPO- (gr. ii11t'1


"cirlig'', slO~ ,.asemnare"), tncirligat, In form de cirlig (harpopltyllus)
[hookshaped, hook-; widerhakenhn
lich, harpunenartig, haken-; crochu,
en harpon, en crochet; horogszerfi,
horgos; rapnynoo6pa1Hblit, rapnyno-,
l>piO'lKO]

52

HARPOCARPUS

(gr. ,

Kapn6~

...
:i3

HEL/C-

"truct"), cu fructe tnclrligate [hook


Cruited; hakenfriichtig; . lruils crochus; horgos term6sii; rapnyHonno,~~;

..,.l

HASTATUS, HASTIFER, HASTILIS, HASTIFORMJS, HASTULATUS, HASTJ-, hastat, tn form de


lan efi sau de suli ( Atriplex hasuda,
Scutellaria lmstifolia)
(hastifolius,
hastilahiWI}, triunghiular lung ascu-

Ia baz cu doi lobi patent diver[hastate, hastulate, balbertshaped, spear-shaped, spear-; spiessig, spie.Bfllrmig, spie.B-; haste, bastele, basti-; drdcis, drda alakU,
it i
geni

drds-; koDbCBH,lUIWII:, xom.e-, .nponn<~]

HAURIENS
(haurio) _,. absorbens
55 HAUSTORIUM n, haustor, sugtor
1. Organ de fixare pe planta gazd,
folosit i pentru absorbia umiditii
sau a sucurilor nutritive (Cuscuta).
2. Pedicelul absorbtiv al SJ?Orogonului (Bryophyto.). 3. Partea mferioar
a sacului embrionar care absoarbe
substanele nutritive din nucel, la
unele Phanerogo.mae [haustorium, sucker; Saugorgan, Saugwurzel, Saugwarze; suoir; hauszt6rium, szivOka,
szfvbszerv, sziv6hifa; raycropufl, npHCOCka]
54-

56 HEBE- (gr. fUl11 .,prozitate"), pubescent (hebeanthus, hebeco.lyx, hebe


lepis, kebegynus) (downy-; flaum-;
duvete; pelyhes-; nyJIIHCTO] -+ ptilo-,
-ptilus
57

HEBECLADUS (gr. -, ~~:Milio.; "ramur"), cu ramuri pubescente [downybranched; t!aumzweigig, flaumstig;


hebeclade; pelyhes agu; JtYIIIHCrosetBJicr.wlt]

58

HEBESCENS (kebesco)-+ pubescens

.59

HEBETATUS, ohtuzat, cu vrful


tocit [hebetate, blunted; abgestumpft,
stumpfspitzig; emoussP.; tompahegyt1;
npucryiiJieHm.di] -+ obtuso.tus

60

61

HECAT, HECATO- (gr. t~eat6v "o


cu o sut de, cu numeroase
(hecatophy/lus) [hundred-, many-;
hundert-, reich-; a cent, a nombreux;
sz.z-, sok-; cro-, MHoro-J -+ centi

62 HEDERACEUS, HEDERI-, edera


ceu, asemntor cu planta Hedera
(hefkri(olius) {resembling hy, ivy-;
efeuarhg, eleu; Mderace, Md6r-;
repkenyazerU, repkeny-; amo~II.JI
IIbiit,. Jllli01IlC-)

63 HEDR-, HEDRANO- (gr. !lipavov


"scaun") (kedranlhus, hedrano.spermus) --+ sessili
6,. HEDRANOPHYLLUS (gr. -, q>6U.Ov
"frunz")- sessilifQlius
65 HEDY- (gr. 1'186<; "dulce") (hedyanlhus, hedyosm14s) -+ glyci-, glyeo66 HEDYCARPUS (gr. -, Kapn:6~ "fruct")
- glycicarpus
67 HEKJSTOTHERMICUS (gr. tjKao-
-ro; "foarte mic", 9tPJ.I11 "cldur"),
hekistotermc, cu temperaturi foarte
sczute (zona alpin, regiunea polar)
(hekistothermic; hekistothermisch; hekistothermique; hekisztotermikus, alacsony MmersekletU; reKHCrorepMB
'lecEHII]

68

HELED, HELO (gr. !M>I; "mlati


n"), mltinos, care crete pe locuri
mltinoase (helobius )[marsh-; sumpf,
teich-;
marecageux;
mocs:ir;
6onoro-] - palusrer
69 HELEOCHARIS (gr. -, xp~ "pl
cere"), iubitor de mlatini (marsh
lovin~; sumpfliebend; aimant
les
marrus; mocsrkedveiO; 6onoromo6Kowil:]

70

71

72

HELEOPLANCTON n (gr. -, 1t).uy~e


T6t; "rtcitor"), heleoplancton, vegetaia planctonic
lacustrA (Zimmer) [heleoplankton; Teichplankton;
heleoplancton; mocsrplankton, t6
plankton; ce.neoiJJiaHXroH]

73

HELIC, HELICO-, HELICOIDALIS, HELICOIDEUS (gr. l!i..t~. i!i..uc~


"spiral"), helicoidal, spira1at (embrionul la Salsola) (helicantherus,
llelicocarpus, kelicogyratus) (helicoid,
twisted; schneckenartig-gekriimmt;
Mlicolde; csigavonalas, spirlis; BHH
TO-, CIJHpaneBH,!l,Hhlft]- spiralis

sut''),

HECATANTHUS (gr. -, li~ ,.floare"), cu o sut de t!ori, cu numeroase flori [hundred-flowered, manyliowered; hundertbHitig, reichblumig; a cent tleurs, a fleurs nombreuses; sz:izvirg(l, sokvirgU; crOIU~en:o
D&tD, MliOrO~TIOB.wA)

HELEONASTES f pl (~r. -, vaim


"a locui"), plante de moctrl [mar&hplants; SumPfbewohner,
Sumpfpflanzen; plantes de marais; rnocsr
lak6k, mocsilri n(i\Ot\nyek; 15onOTHble
pacTeHIIII)
HELEOPHYTA n pl (gr. -, !p\YtOv
"plant"), heleofile, plante submerse
cu organele foli&N i florale deasupra
apei [heleophyles; Heleophyten; hele
ophytes; holeotitilk; reneo4Jirrw]

HELJCISMUS
rite, cit i pentru cele umbrite [heliosciophytes; Heliosciophyten; belisciopbytes; beliszkiofitilk; TeJIHOCUH0-

CYMA HELICOIDALE (Gladiolus)


-bo8try~

71i

HELICISMUS m (gr. ), helicism,


torsiunea organului la o vlrst de

obicei mai inaintat (circei) [helicism;


Helicismus; Mlicisme; helicizmus;
reJID..-3M]
75 HELICONOMIUM n (gr. , vo~
.,pune"), heliconomiu, caviti spira1ate produse prin roadere de cb'e
larvele insectelor in prile parenchimatice ale plantelor [heliconomium;
Bpiralmine; h6liconomium;
helikon6mium; rCJJliJ:OHOMIIYM]

?6 HELIO- (gr. f\tor; ,,soare"), cu soare,


insorit, cu mult Juminll. (heliophilus)
[sun-, light-; sonnen-, licht-; soli-,
de soleil, de lumi~re; nap-, Mny-;
COJIHIJ;e-)-+ photo")7 HELIOFUGUS (gr. , lat. fugio "a
:fugi")

78

79

-+

HELIONASTIA t (gr. -,
"presat") - photonastia

vaat010

adophobiU

HELIOPHOBUS (gr. , q>OjJOO "a


se teme"), beliofob, care evit locurile
insorita; adaptat pentru staiuni
umbroase [heliophobous, sun-sbunning,
light-shunning; heliophob, sonnenscheu, sonnenmeidend, schattenliebend; heliophobe; tenykertil6; reJliiO

ftlo6KWA, 6oJIIItiiACJI COJIHua, TeHeJU06B:.


BhTA, CBeT06oli3JlBBwA) -+ heliofugus,

photophobM, sciadophilus
81

82

HELJOPHYLLUM n (gr. , 1P6llov


"frunz .. ), lrnnz de lumin 1. Frunzele heliofitelor. 2. Frunzele periferice Insorita din coroana arborilor
[heliophyll; Lichtblatt, Sonnenblatt;
heliophylle; !Cnylevel; ~il]
HELIOPHYT A n pl (gr. , !pU'tOv
"f!lant"), heliofite, plantele staiu
ntlor Insorita [helipbytes, sun-plants;
Heliophyten, Sonnenpflanzen; Mliophytes; heliofitk, !enykedvel6 ni:ivlmyek; TeJI]Io4Hru]-+ photophyta

SS HELIOSCIOPHYTA n pl (gr -,
mctCt .,umbr'', ), heliosciofite, planta
adaptate attt pentru staiunile inso-

cn;:odro

TCJIIIOCIOIDI'IHLIII:]

85 HELIOSIS 1 (gr.-), helioz, insolaie;


v.il.tmri suferite de plante din cauza
luminii solare prea intensive, sub form
de pete discolore pe frunze [heliose,
insolation;
Heliose,
Sonnenstich;
h,eliose; heli6zis, napszUrs; TCJ11103]
-+ insolatio
86

HELIOTACTISMUS m, HELIOTAXISl(gr -, 'tUK'tlK6~ "orinduitor",


-tal!l~ "orinduire") -+ pluJtotactismWJ,

phototaxis

87

HELIOPHILUS (gr. -, cpt).t(.} "a


iubi"), beliofil, obinuit cu mult

BD11t, cseromo6BBl>IA)- plwtophlW1, sci-

(gr. -,

"a privi"), helioscopic, orientat in


direcia soarelui (antodiul la Helianthum) [helioscopous; sonnenwendig;
helioscope; napranezo, napraforg6;

heliophobus

lumin SQlar; adaptat pentru lumin


intensivA. [heliophilous,
sun-loving,
ligbtloving; behophil, sonnenliebend,
licbtliehend; Mliophile; heliofil, napteny k edvelO, renykedveM, renyigenyes; renuo4JHm.m.dt, connu.eruo6-

80

4mThl)

M HELIOSCOPICUS

HELIOTORTJSMUS m (gr. -, lat.


tortio "rsucire"), heliotortism, torsiune datorit efectului luminii (Schwendener i Krabbe) [heliotortism;
Heliotortismus; Mliotortisme; helotortizmus; TeJIHoropTH:w)-+ plwtotortism~

88 HELIOTROPICUS,
HELIOTROPUS (gr. -, 1:pfuro.; "direcie"), heliotropic, care se orienteaz fn direcia
iz?orului de lumin [heliotropic; heliotropisch, sonnenwendig; heliotrope,
heliotropique; heliotr6pikus, nap fele
fordul6; TeJIHOTpOnHWI!:]-+ phototropicus
89 HELIOTROPISMUS m (gr. -) -+
plwtotropismus

90 HELIOTURGOTROPISMUS m {gr.
, lat. turgor "umflare", gr. 1:pont'1
"rsucire"), helioturgotropism,
turgescent sub influena luminii (Pfeffer) [helioturgotropism; Heliotrngotropismus; Mlioturgotropisme; helioturgotropizmus; Te.IIHcrryprorpoDH3M)

91

92

HELMINTHOCECIDIA n pl (gr.
,.vierme", 'KTJ~l<; "gal"), helmintocecidii, gale cauzate de
viermi [helminthocecidia; Helminthozezidien; helminthoc6cidies; helmintocecidiumok; rem.tHHTO~QH,IlBA)
&l.ptv.;, l4tt~

HELMINTHOIDEUS {gr. -, e:t0()(0


.,asemnare"), helmintoideu, de forma
unor viermi [worm-shaped; wurm!Ormig; vermiforme; berny6szerl1,
feregszerU; tJUIC'IOBII,li,Hbiii.] _,. vermicularis

93

HEW- (gr. I!.O.;

"mlatin")

-+ heloo-

..,
9lo

HEMIBASJDIUM
HELOB/US, HEWDEUS (gr. ,

bend; bemeranthe; nappal

fU~

etOoc; "asemnari!") - palus


ter, renageius
95 HEWHYLOPH!LUS (gr. , ll~'l
"pdure", ~ptA.tcD .,a iubi"), helohilofil, care crette tn pduri umede
[helohylophilous; helohylophil; helohylophile; helohilofil, nedves erdOket
"via",

hedvell:l; reno:umo41Jtru.llldll:]
96 HEWWCHMOPHJLUS (gr. -, A.6;an1
"crtng", -), helolobmoril, care crete
pe punile din lunci [helolochmophilous; helolochmophil; Mlolochmophile; helolochmofil; renonoXM~LIA)
97 HELOPHILUS (gr. --) __,. paluster,

helobius
9fl

HELOPHYTA n pl (gr. -, IPU,:Ov

helotite, plante de bli i


cu ap dulce (Clements)
[marsh-plants; Helophyten, helophile
"plant),
mlatini

Pflanzen, Sumptpflanzen des sfissen


Wassers; plantes des marecages; he-

lofitk, mocsri nOvJnyek;


Tbl, 60JIOI'Ilb16 pacTeHKII)

reJIO\fiH

99

HELOPLANCTON n (gr. -, 1tM1)'tc*


"rtcitor"), heloJ;llancton, planctonul
bltilor i al mlatmilor (heloplankton ;
Heloplankton; Mloplancton; heloplankton; renoiiJlaHkl:OH]
100 HELOR'JADOPHJLUS (gr. -, 6p-yd;
"pune", cptti< "a iubi") helorgadotil, care crete in locurile pdu
roase cu mocirle (Ciements) [helorgadophilous; helorgadophil; helorgadophile; helorgadofl; renopr8.llo$Km.HY1t]
101 HEWTISMUS m (gr. d~ ,,sclav"),
helotism, simbioz la care este avantajat unul din parteneri (unele alge
sau ciuperci la Liclumes) (Warming)
(helotism; Helotismus; Mlotisme; helotizmus; llJIOTHlM]
102 HELVOLUS, galben ca mierea, palid
galben cu nuan rocat {honl:'y
coloured, paie ochreous yellow; honiggelb; jaune de miel; mezsrga; Me!lOBOJt::!JITLdt, rlaJleBLl.lt)

103

l{BeTyU(Hit

109

JiyllH8TpoiiRLllt)

112

HEMIANGIOCARPUS (gr. -, mlov "vas", tcaPJtO~ "fruct"), semiangiocarpic, cu fructilicaii pe jumtate


tncllise (Fungi) [hemiangiocarpous;
hemiangiokarp; Mmiangiocarpe; ft\ligzrt term&testfi; nonynoKp&lTOnnOJJ:

~l

113

HELVUS, palid rou [paie red, light


bay; bleichrot; rouge ple; halvny
piros; liHTapHo- lKi::JITLIIt, 6ne,II,HO)(pacHEMER-,HEMERO- (gr. fluf;pa "zi"),
din timpul zilei (hemeranthus) [day-;
tags-; pendant le jour; nappal-;
HEMERANTHUS (gr.
, .v&oo;
"floare"), hemerantic, care inflorete
pest& zi [day-flowering; tagsUherblli-

TPY.IIHO)()"JlbTJIBHpyeMWI)
HEMEROPHYTA n pl (gr. , qmOv

"plantA"), hemerofite, plante introduse i Jncetenite tn culluri [hemerophytes; Hemerophyten, Kultur


freunde; hemt\rophytes; bemerofitk,
meglelepedett kulturnOvt\nyek; reMepo41HTw, kyllbTHSIIp}'lOIItHe pacTeKWI] .....
antkropophyta
110 HEMI- (gr. fuit "pe jumAtate"),
pe jumtate, semi- (hemichrysus, hemitetracotylus, hemitrkhue) (half- ;
halb; de mi-; telig-; nony-] ..... semi
111 HEMIANATROPUS (gr. -, vU "in
sus, invers", 'fPQ'Itl\ "rsucire"), semianatrop, rsturnat pe jumtate (ovul)
[hall-ant.tropous;
halbumgewendet;
de-mirenverst\; ft\ligvisszalordult; no-

MeM]

105

virgzO;

106 HEMERODJAPHORUS {gr. "J.IEP


"cultivat", O~poo; "deosebit"), bemerodiafor, care variazA sub inlluena
culturii (Linkola) [hemerodiaphorous,
variated under cultivatian; kulturdirterent; hemerodiaphore; miiveles
alatt vllltozO; reMepop;:a:ac(JopHYII:]
107 HEMEROPHILUS (gr.
, 41tA.tot
.,a iubi"), hemerofil, uor de cultivat
[hemerophilous, readily cultivatOO.;
kulturfhig; hemerophile; kllnnyen
tenyeszo; nenco-)()"JlbTifBHP)'eMWI)
108 HEMEROPHOBUS (gr. -, ~ptm .,a
se teme"), hemerofob, care se cultivil
cu greu [hemerophobous,
hard
cultivate; kulturfeind, kulturmeidend;
bemt\rophobe; nehezen te-nyeszthet6;

Hwlt)
10~

.IIHCM)

IIEMIAPOPHYT A n pl (gr. -, d1t0


"din", <piJ'fOV "plant"), semiapofite,
plante bli.tinac cu tnc!inaii apofi
tice [Tussilago farfara) [llemiapophy
tes; Hemiapophyten; ht\miapophytes;
hemiapofitll.k; reM~~ano4nwJ
HEMJAUTOPHYTA n pl (gr. -,
airt6o; "singur",-), semiautotite, plante
parazite cu clorofil (Boulger) [hemiautophytes; Hemiautophyten ; bemiautophytes; hemiautofitll.k; reMilayTOI)JiTbl]

115

HEMIBASIDIUM n (gr. -, Pdo-a3aov


"picioru"), hemihazidic, promiceliu

'JJEMICARYON

H6

U?

U8

U9

cu bazidii (Vstiiagintdes) [hem!ba


sidiurn; Hemibasidium; Jiemibas1de;
hemihatidium; reMH6asHJtall)
HEMJCAll.YON n (gr. , dpvov
.,nuc"), hemieariont, nucleu cu numAr
simplu (haploid) de cromozomi (Bowri) (hemiearyon; Hemikaryon; hemicaryon; hemikarion; reMHJ(apHOH]
HEMJCELLULOSA f (gr. , lat.
cellula ,.cmru."), bemiceluloz,
substanta nulritivil. de rezerv din
membrana celular a endospermului
(Monocotyledorreae)
[hemicellulose;
llemizellulose; Mmicellulose; hemkel
lul6z; reMBu,erunonroa]
HEMICHLAMYDEUS (gr. , X.Uililo;
,.manta"), serniclamideu, semiacoperit
fhemicblamydeous, half-coated; halb
bedeckt; Mmichlamyde; telig fedett,
feJig takart j DOnyDOKJ)OBHWJI]
HEMICLEISTOCARPUS (gr.
,
tceunOt; .,Inchis'', Kap2t0o; "fruct"),
semicleistocarp, cu carposomul Ia
Inceput acoperit, apoi Ia maturitate
ies organele de fructificaie (Agari
cus, PhaUus) [hemicleistoearpous;
hemikleistokarp;
hemicleistocarpe;
telig csukott termt'itestd; TeMHkJleHC
TOU.PIIIDiiA]

:120 HEMJCLEJSTOGAMJCUS,
HE
MICLEISTOGAMUS (gr. , ytlJWo;
"csil.torie"),
semicleistogam, des
chis numai pe jumtate In perioada
polenizrii (fioare) [hemicleistogamic;
bemicleistogame;
hemikleistogam;
Wkleisztogm, relignyitottan porz6d6;
nonylmeHCTOraMHliiD]

121

HEMJCRYPTOPHYTA n pl (gr . ,
xjl\)7tt0o; "acoperit", IJ)U't0v "plant"),
hemicriptolite, plante cu organele
vegelatrve hibernante pe sau in p
mint la mic adincime (Raunkiaer)
[hemicryptophytes; Hemikryptophyten, Erdsehfirfepflanzen, Erdkrustenpflanzen, haJbverhorgene Pflanzen; hemicryP.tophytes; hemikripfofiU.k, teligreJtve tele16 novenyek;

reMIJXPHtttO!lJlrr&l)

!22 HEMJCYCLICUS (gr. , t~:Ut.:Mlo;


"cerc"), hemieiclie, semicircular, semiverticilat (cu organele norale tn parte
verticilate, iar in parte spiraJate)
( Ranunculaceae) [hemicyclic; hemizyklisch, balhkreisfOrmig, halbwirtelig;
Mmicyclique; felig GrvOs, re&zben
GrvOs, telkOros; reMJI.lUOOJH'IeCKHli, nO..
nyxpyroBOJt] -+ semiverticillatus
t23 HEMICYLJNDRACEUS,
HEMI
CYLJNDRJCUS (gr. , 'KiltvOpoo;

"cilindru") __,. semicylinllrielts, semiteres, lu!miteres


HEMIDJBIOSJS f (gr. , &- .,doi ..,
l}loo; "via"), hemidihloz, dibioz.
relativ, deoareee epibiotul depinde
de hipobiot, de la care prim~te- seva
[hemidibi<Jse; Hemidibio.se; Mmidi
biose; hemidibi6zis; ~6Hoo]
125 HEMIDYSTROPHJA f (gr. -, 8W..
1:p~o; "nutrit anevoios"), semidistrofie, inaniie parial [hemidystrophy;
Hemidygtrophie; Mmidystropbie; hemidisztr6fia; rCMJI;:utCTpo4JnocTI>]
126 HEMIENDOBJOTJCUS {gr. , ~gv&v
"intern", p~ "via"), semiendo
biotic, care triete par!iaJ tn interiorul gazdei i parial a exteriorul
acesteia (parazit) [hemiendobiotic ;.haJ.b.
endobiotisch; Mmiendobiotique; relig
endobi6tikUS j DOny3HJJ:o6DOTJl11HWJ:l:)-+
liemiparasiticus

'"

"'

HEMJENDOPARASITJCUS (gr.
"parazit") -+ hemiendobio--

MPiiot't~

tU:us

128

HEMIENDOPHYTICUS (gr.
,
'11\ltOv "plant"), semiendofitic, parial
endolitic [hemiendophytic; halhendophytisch; hemiendophytique; lelig
endolitikw;; n:MH3B,1J;o4nfrll'leCKHII:]
129 HEMIEPIGYNUS (gr. , bn "deasupra", yuVI) "femeie"), semiepigin,
aezat puin deasupra ovarului (stamin) [hal!epigynous; halboberweibig; Mmiepigyne; relig term6feletti~
DOJIYHS,IIDCCTB'fllf>dl]

130 HEMIEPIPHYTA n pl (gr. -,


qmtOv "plant"), hemiepifite, scmiae-

rolite; epitite cu primele rdcini


pmnt, dezvoltind apoi i rdcini
aeriene (Went) [hemiepiphytcs: Hemi
epiphylen, Halhfiherpflanzeu; hemiepiphytes; hemiepifit.k, raepifitk;
n

DODY3llH4mll>l)

131

HEMIGAMOTROPUS (gr. ,

ypo~

semigamotrop: 1. Cu incomplete micri


gamotrop1ce pentru uurarea polenizrii. 2. Cu micri incomplete de
deschidere i de Inchidere (flori parial in poziie de ,.somn" la 03:alis
acetosella, Papaver rhoeas) [hemigamotropous; hemigamotrop,
halb
schlafend; hemigamotrope, demisommeillante; hemigamotr6pikus; nony.,cstorie", 1:pom) "rsucire"),

raMOTpoiDILIA)

HEMIHAPWIDEUS (gr. , n6oo;


"singur", et5oc; "asemnare"), semihaploid, cu jumtate numr de cromozomi haploizi (celule) [hemihaploid;

OS!

HEPThemihaploid; demihaplolde; felha


ploid; noJIYI'allllOHJJ;HLJII:]
HEMIPARASITUS m (gr. -, 1tap6:0"lto~ "parazit"), semiparazit, parazit
care posed i aparat clorofihan de
asimilare (Viscum) [hemiparasite, haltparasite; Halhschmarotzer; demiparasite; ftilt\!Osk6d6; nonynapaJnr] _,.
semiparasitus
HEMIPENTACOTYLUS
(F- -,
ntvTE ,,cinci", Koru).:qOmv "cavttate"),
hemipentacotil, cu cinci cotiledoane
din care unul despicat [hemipentacotyl; hemipentakotyl; hemipentacotyle; hemipentakotil; reMHneHTuoTHJlbm.I.It)

135 HEMIPHANEROPHYTA n pl (gr. -,


qHJV&p6.; "e"i.dent", cput6v "plant"),
hemifanerofite, semiarbuti numai cu
prile

vegetalive inferioare lcmnoase

i cu muguri hibernani aproape de


tmprafaa solului [hemiphanerophytes;

Hemiphanerophylen, Halbstrucher;
hemiphanerophytes; !elcserjek; reMH,PaHepoctmm]
HEMIPLOJDEUS (gr. , d:n:Ml~
"singur", d!!o~ ,,asemnare"), semiploid, cu jumtate din numrul obi
uuit de cromozomi somatici [hemiploid; hemiploid; hemiploide; hemiploid; reMIIIT!IOH.li,HLili.]
m HEMISAPROPHI"1'A n pl (gr. -,
o-an:pO.; "putred", qn)tov "plant"),
semisaprofite, eaprofite care mai posed ~i aparat clorofilian (Warming);
paraz1t facultativ [hemisaprophytes;
Jlalbsaprophylen, Halbfulnishewohner; Mmisaprophyles; foSlszaprofitk;
IeMHcanpoclmTw}- parasi tus facultativus
HEMISPHAERICUS (gr. -, GtpUipa
"glob") -+ semiglobosus
139 IIEMISYNCARPUS (gr. -, <riov "mpreun", Kapn:~ "fruct"), semisinearpic, cu carpelele pe jumtate con<Tescute (pistil) [hemisyncarpous; hemisynkarpisch; Mmisyncarpe; ftllig<isszen6lt term6leveHi; uonycomKapnHI.lli.]

llEJllSLVCOTYLUS (gr. --. KOtUAtt&Ov "cavitate"), hemisincotil, cu


cotiledoanele incomplet sudate (De
\'ries) [hemisyJlcotyl; hemisynkolyl;
Mmisyncotyle; fCJiglisszenOlt sziklewlii; ITO!IYCHHKOTIIJl~Hhln)
Ht HEMJSY1\'Gr1\'ICUS (gr. --, yuviJ
.,femeie"), semisinginic, cu caliciu!
semiaderent o\'arului [hcmisyngynous;
l1emisyngynisch, h~misyngynique; l('rmOMz 11ilighozzn6tt cseszeju; reMH-

140

CRHf'HHH'IeCKHII]

Ht.2 HiiMITERES (gr. -, lat, tcres .,cilindric, rotund") - semiteres, semicylindricus


H3 HEMITERIA f (gr. -, "tt~ "monstru"), hemiterie, anomaJia organelor
apendiculare i axiale {Lindley) [hemitera; Hemiterie; Mmiterie; hemiteria, leV'oSlkeplet-rendellenesseg; reMHTCPIIII]

HEMITHEROPHYTA n pl (gr. -,
!put6y .,plant"), hemiterofite, plante bisanuale care la
sfiritul primului an hiberneaz ca
i semicriptofitele, iar n al doilea an
infioresc, fruetific i apoi se nimicesc (Raunkiaer) (hemitherophytes;
Hemitherophyten; MmitMrophytes;
hemiterofitk; reMHTepo4Jan.r]
H5 HEMITROPUS {gr. -, Tpo:rtl') "rsu
cire"), hemitrop. 1. Cu ovulul aflat
pe partea hilului. 2. Serniadaptat pentru polenizare prin anumite grupe
de insecte {MacLeod) [hemitropic,
half-inverted; haJbgewendet, halbumgewendet, halbvollkommen; hemitrope; reiigcsavarodott, feligalkalmazkodott; reuupoallbiJt, no.nyno.&epHyrw.ll]
t46 HEMIXEROPHYTA n pl (gr. -,
<;TI~ .,uscat", qli>tov "plant"), hemixerofite, planle cu xerolitism paria1, sensibile fa de usc.ciunile
at.mosferice (Salvia dumetorum) [hemixerophytes; Hemixerophyten; Mmixerophytes; ffilxerofitk; reMHll:ce-

t%11

9tp~ "var",

p<$nY]

HENDECA- {gr. tv&:ac~ "unsprezece") -+ endeca148 HEPA'1'ICOLOGJA f (gr. f'jnap,


fi1tUT~
"ficat", "-6yo~ "V'orbire"),
hepaticologie, studiul muchilor hepatici (Hepaticae) [hepaticology, study
of the Liverworts; Lebormooskunde;
Mpaticologie; mjmohk tana; rena'IHKonorDII]
H9 HEPATICUS (gr. -,), hepatic, de
culoarea ficatului; brun roi.,tic;
purpuriu rocat Inchis [liver coloured,
dark reddish-brown, dark purplishred; Jeberfarbig, Jeberbraun, rotlich
braun, dunkelbraun, dunkel-purpurrot; hepatique, couleur de foie, rougetre-brun, brun fonce; mjszinU,
vorosesbarna, sOlet-hiborpiros; KOplf'l

H.i

HCBWfi,

6ypylf]
150

Ue'liSHO'IHhltl, pbr.eBaTOTeMHO

HEPT-, HEPTA- (gr. mci. "apte"),


cu apte ( heptar:anthus, heptagonus,
heplapetalus, heptaslichus) [seven-;
sieben-; a sept; het-; ceMJt-] -+ sept-,
septem-

HEPTAGYNUS
HEPTA.GYNUS (gr. , yuV1) .,femeie"), heptaginic, cu apte pistile
[heptagynian, seven-pistilled.; siebengriffelig; beptagyne; hetanys, betterm6jd; CCM~~DCCTii'UIIdii]
152 HEPTA.MERUS (gr. -, ~po~ .,par
te"), heptamer, cu apte pri; divh:at
de apte ori [heptamerous; siebenz.h
lig; heptamere; MtosztatU, hettagU,
hetm~retii, hetizU; remaMepHDllt, ceMll'lneHHWII]
t53 HEPTA.NDRUS (gr. -, vl'!p, v3p0~
"brbat"), heptandric, heptarin; cu
apte stamine libere [heptandrous,
seven-stamened; siehenm.nnig; a
sept etamincs; hethlmes, hetporzOs;
ceMIITW'IIlHKOBWA)

HEPTAPHYLLUS (gr. -, .UU.Ov


.,frunz"), cu apte frunze sau foliole
(Po~ntilla heptaphylla) [heptaphyllous, seven-Jeaved; siebenhiA.ttrig;
heptaphylle, a sept feuilles, betleveh1; OCMIIJIBCTHWA:)
HEPTA.RINUS (gr, , liPP11.V .,mascul")- heptandrus
156 HERBA f, iarb; plant ierbacee cu
tulpin anual
nelemnoas [herb,
grasa; Kraut, Gras; herbe; tii, dudva,
lgysztirli novany; Tpau]
HERBA JNUTILIS, buruian [weed;
Unkraut; mauvaise herbe; burjn,
gyomnOvJny; 6ypLRH, copu.IIIC:, copHIUI
TpaBa]
HERBA.RUM INQUJSJTIO --+ her
barisatio
HERBA.CEUS, ierbaceu, ierbos, de
natura i consisteoa ierburilor (Gossypium herbaceum, Salix herbacea,
Vinca herbacea) [berbaceous, grassy,
herb-like; krautartig, krautig, grasartig; herbace; MszerU, filnemU,
lgyszrli, dudvs; TpaBJJBHCTLIII]
158 HERBARISATIO 1, herborizare,
botanizare, colectarea plantclor pentru
studiu [herborization, herborising;
Botanisieren, Pflanzensammeln; herborisation; nliv(mygyil.jtes, hotanizil.ls; rep6apH3alVfll]

"'

159 HERBA.RIUM n, ierbar, colecie de


planle uscate [herbarium, herbal;
Herbarium,
Pflanzensammlung,
Krutersammlung; herbier;
herbrium, nov~nygyUjtemeny; rep6apHD,
TpaBHIIJ[) --+hortus siccus
160

HERBARIUS m, HERBARISTA f,
botanist (-), cercettor In domeniul
botanicii [herbalist, herbarist, botanist; Botaniker, Botanikeri, Kru-

terkundiger, Pflanzenforscher, Pflanzenlorscherin; botaniste, berboriste;


botanikus, botanikusn6, ruvesz, fUvoolszn6, nOVCnykutatO; 6oTa.Hin]
161 HERBEUS, HERBICOLQR, verde
ca iarba [herb-green, grass-green, ydlowgN~en; grasgrUn; couleur de l'herbe; ldzold szinU; 1])alljlli0-3eJii!HwA:J
162 HERBJCIDA.E f pl, ierbicide, substane chimice folosite la combaterea
buruienilor [herbicids; Herbiziden;
herbicides; gyomirto szerek; rep6K
""""']

163

HERBJDUS, HERBIFER. HERBOSUS, ierbos, lnierbat; acoperit cu


ierburi [berbous, herbose, grassy,
grass-covered; grasig, krauterreich;
herhu, herheux; tiives, dudVs, gyomos; TPaBJIHHCTWA]
HERBIVORUS, ierbiV'or, care se
hrnete cu ierburi [herbivorous; kru
terfressend, pnanzenfNISSend; herbivore; fliev6; TJ)a.BOIIJlHl>di]
!65 HERBULA 1, HERBUSCULA 1,
iarb mic [herblet., berbelet; Orschen
Krautchen; herbette; li1vecske; TpaB

'"

Ka]

166

!67

168

169

170

HERCOGAMJ.t t (gr. l!:pKo~ "gard",


"cstorie"), hercogamie.
1.
Imposibilitatea autofertilizrii din
cauza modului de dispoziie a anterelor i a stigmatelor, la flortle hermafrodite (Axell). 2. Polenizare prin
insec!e [hercogamv; lh,rkogamie;
hercogarriJ; herkog'm"ta; repKoraMHA)
HEREDITAR/US, ereditar, transmis sau transmisibil prin motenire
(caracter) [heredi! ary; heredi!.r, erb
licb, erbschaftlich, geerbt; MrMitaire; tOrOk!OdO, Orol\kle!es, OrOklOtt;
HaCJICACTBeHHLJA)
HEREDIT AS r, ereditatl', transmiterea caracterelor parentale asupra urmailor (Spencer) [heredity; Hereditt,
Vererbung, Erbschaft; beredite; 9.16rilk!es, torok!M~s. atorOkltfs; uac
JieACTBeHHOCTL)
HERMAPHRODITA f (gr. 'Eppfl~
"zeul Hermes", "Acppo0f't11 "zeia Afrodile"), hermafrodit, plant posedind
organe de reproducere atit mascule
cit i femeie [hermaphrodite; Hermaphrodit, Zwitter; hermaphrodile; bermalrodila; repMaWOJl.HT]
HERMAPHRODITJSMUSm(gr.),
hermafroditism, reunirea re acl'eai
Doare aambelorsexe[hermaphroditism;
Hermaphroditismus, Zwittertum, Zweigescblecbligkeit; Mrmapbroditisme;
'YtlJ.tO~

...

HETEROCARPUS

bermafroditizmus,

varUsil.g,

'IH3M,

himn6sseg, keLi-

ketnemilseg;

repMa!JJpo,!IH

,!lllynonocn.] __. androgynismus,


androgynia, monoclinia

171

HERMAPHRODJTICUS, HERMA
PHRODITUS (gr. ), hermafrodit,

cu stamine

pistile n

aceeai

rloare

{hermaphrodite;
hermaphroditisch,
zwittrig, .zwitlerbliltig, zweigeschlechtig; hermaphrodite; hlmn6s, kelivarU, ketnema; repMai}lpo.II.HTHwll:, o6o
enonwJ:t] _. bise.xualis, androgynalis,
monoclinus, stylosh!mus
172

HERPISMUS m (gr. &ld "a se

tr"), herpism, reaciune metric de


tlrfre cu ajutorul pseudopodelor ( Anweba) (herpism; Herpismus; herpisme;

119 HETERANTAGONISMUS m (gr. -,


dvtuydWiapa "lupt"), heterantagonism, inlluena pgubitoare reciproc
dintre diferite specii prin produsele
metabolismului lor (heterantagonism;
Heterantagonismu.s; beterantagonis
me; heterantagonizmus; reupaHTa
rQHK3M)
180 HETERANTHERJA 1 (gr. , lr.v{IJlpr;
,.,lnllorit"), heteranterie, de()Sebire de
form, dimensiuni, poziie i funcii
intre staminele aceleiai flori sau
specii [heteranthery; Heterantherie;
heterantherie; heteranteria; re-repaaTepHll}

181

herpizmus; repDH3M]

1i3

HERTZOTROPISMUS m (fizicianul
Hertz, gr. tpom'j "curbare"), hertzotropsm, tropism cauzat de aciunea
undelor hertziene (Massart) [hertzotropism; Hertzotropismus; hertzotropisme; hertzotropizmus; repi.IOTPO
DH3M]

1a HESPERIDIUM n, hesperid, fruct


bac cu epicarpul pielos, cu mezocarpul spongios i suculent (CitrWJ)
[hesperidium; Hesperidenlrucht, Orangenfru~ht; hesperidie; narancstermrs;
recnepH)J.HA, noMepaHel.l] ......,. aurantium
1?5 HETER, HETERO- (gr. Ett:~ "diferit"), diferit, variat, inegal (heteranthus, hetero!ephalu.s, heterocladus)
[diversely-, variously-, unequally-:
verschieden-, ungleich-; varie, inegalement, diversement; Vllgyes, kiiIOnfi!le, egyenlOtleniil; pa3HO-, HepaaHo-]
--+ dissimilis, mrius
176

IIETERACAA'THUS (gr. , i.iKo:vGa


"spin"), cu spini' variai ca form i
dimensiuni (Lappula heteracantha)
[heteracan 1hous ; verschiedenstachelig,
ungleiehdornig; hettracanthe; ''egyes
tovisli, kiiltinfele tovsii; palHoJComolf
ICOB&dt]

"li1

HETERADELPHIA f (gr. -, lit.q>l.'w;


"frate"), heteradelfie, dezvoltarea inegal a carpete-lor aderente
(Reymondaud) [heleradelphy; Heteradelphie;
Mteradelphie; heteradellia; re-repa,!l,e.n&4JHH]

178 HETERANDRICUS, HETERAiYDRUS (gr. -, dviap" UvOp(u; "brbat"),


heterandric, cu stamine de lungimi
i forme diferite (flori) [helerandrous:
verschiedenmnnig; Mterandre; klilOnJBie porz6jli; pa3H0Tb1'1HHK0Bb1J:i:]

"182

183

181i
185

HETERANTHJA 1 (gr. , d~
.,lloare"), heterantie, llori cu stamine
diferite la aceeai plant [heteranthy;
Verschiedenbliitigkeit, Heteranthie;
Mteranthie; heter.ntia; re-repaHTIUI]
HETERAUXESJS 1 (gr. , u~natr;
.,cretere"), heterauxez, inegala dezvoltare a organelor pe laturile opuse
[helerauxesis; Heterauxese; hetera.uxese; heterauxezis; re-repa)'KCel]
HETEROAUXINUM n (gr. - -),
heteroauxin, litohormon de cretere
(heteroauxin ; Heteroauxin; heteroauxine; heteroauxin; re-repoaykCIIH]
HETEROBAPHJA f (gr. , l3aqll'J
"culoare") - he~rochromia.
HETEROBAPHJCUS,
HETEROBAPHUS (gr.- -) --+ discolor, heterochromus

186 HETEROBASJDIUM n (gr. -, 13a(t{Otov "picioru"), heterobazidie, promiceliu rezultat din germinarea teleulosporului {Uredinales) [heterobasid;
Heterobasidie; heterobaside; heterohazidium; re-repo6a3HMlJIJ
181

HETEROBLASTJCUS (gr. , PA.a


atOr; "germen"), heteroblastc, cu dez
voltare diferit, cu evident tranziie
Intre forma juvenil i cea adult
[heteroblastic; heteroblastisch; heteroblastique; hetcroblasztiku.s; rerepo6JiaCTH'ICCKHJ:i:]

188

1/ETEROCARPJA f (gr. -, KUJ)1t0c;;


"fruct"), heterocarpie, fructe sau se
mine de dou sau de mai multe
feluri la aceeai plant (heterocarpy;
Heterokarpie, Verschiedenfriichtigkeit;
heterocarpie; heterokrpia; re-repoKSPDHlt)

189

HETEROCARPUS (gr. - -), heterocarp, cu mai multe forme sau feluri


de fructe (achene la Calendula, silcule
la Aethinema) (helerocarpous; ver-

240

HETEROCARYON
schiedenfrilchtig: betCrocarpe; k016n
f61e term6s11 i pa3HOtlliOAHWil)
190 HETEROCARYON n (gr. , dpuov
"nucA"), heterocariont, celulA: cu nuclei
genotipic diferii [heterokaryon; Hetetokaryont; beterocaryonte; heterokarion; reTepoteapRoH]
191 HETEROCARYOSIS 1 (gr. ),
heterocarioz, coexistena tn cadrul
aceleiai celule a unor nuclei genetic
deosebii (heterocarioni) (Pontecorvo)
{heterokaryosis; Heterokaryo.se; Mterocaryose; heterokariOzis; rereponpaoo]
192 HETEROCHLAMYDEUS (gr. -,xi-a
P~. x).a~o; .,manta"), heteroclamideu, cu caliciu i corol deosebite
ca formA i culoare; cu fnveli fi oral
dublu (fiori) [heterochlamydeous; heterochlamydeisch,
ungleich~ehtillt;
Mterochlamyde; kettostakarOJU, kiilllnnemd virgtakarOjU; reTCpOlOIR
MIIJI,HY:It, pa3HOpO,II,BODO!CpOBHWil)
193 HETEROCHORICUS (gr. , xmpro
"a se rAspindi"), hetercoric, care face
parte din dou sau mai multe formatii vegetale diferite (specii) (bete
rochoric; hetercchorisch; Mterochorique; heterokOrikus; pa3ROQeHO"IH'I:
dl]

194 HETEROCHROMATIA 1, HETEROCHROMATISMUS m, HETEROCHROMIA f (gr. , x~a "culoare"),


heterocromie, coloraie diferit la organe {frunze, petale) obinuit unicolora rheterocbromatism, hehlf'OChl'Q
rnaty; lleterochromatismus, Verschiedenfarbigkeit; Mterochromatisme, M
terochrornie; heterokromatizmus, hc1erokr0mia; rerepoxpoMaTillM, reiepo
XPOMHll"}-> am.phichromia, heterobo.phia,
polychromia

195 HETEROCHROMATICUS, HETEROCHROMUS (gr.- ), heterocromatic, cu coloraie diferit (llori!e centrale fa de cele marginale din antodiu) (heterochromous; verschiedenfarbig; heterochrome; ktliOnf61e szinii;
Pa3HO~"IHLdt] -> heterobaphicus, dis
color, polychromus

196 HETEROCHROMOSOMA n (gr. -,


a~ "corp"), heterocromozom, cromozom sexuat deosebit ca form,
dimensiuni i continut de autozom
sau eucromozom (Montgomery) [heterochromosome,
sex-chromosome;
GeschlechtschroHeterochromosom,
mosom; het~rochrcrnosome; heterokromoszOma; rCiepoxpoMocom]..., al
.lo.:oma, idiochromosoma

197

HETEROCHRONUS (gr. , xp6~


,.timp"), heterocron, <:are se formeaz
sau se petrece In timpuri diferite
verschiedenzeilig;
(heterochronous;
het6rochrone; nem egyidejii; pa:~Ho

BPCMCHBWil]

198 HETEROCLINUS (gr. , d.iVll "pat")


..., alWgamicus
199 HETEROCOTYLUS (gr. , KO"W110Wv
"cavitate"), heterocotiledonar, cu cotiledoanele Inegala [heterocotylous;
verschiedenkeimblli.ttrlg; heterocotyIe; egyen16tlen szlkJevelil; aepaBHO
ceMeHOJI.OJibHWJi]
200 HETEROCYCLICUS,HETEROCYCLUS (gr , trudo; "cerc"), heterociclic, cu verticile neuniforme sau cu
piese inegale (floare) (heterocyelic;
heterozykJiscb, verschiedenquirlig, verschiedenkreisig; heteroeyclique; heterocicklikus, Orvlmkent vltozO: reiepornwuNCCPiit:, HepaBHoapyroBoit]
201 HETEROCYSTA f, HETEROCYSTJS,-IDIS f (gr. , KiKJ"fu; "cavitate"),
heterocist, celul marginal; celul
de alt form i structur decit
restul celulelor dintr-o colonie tilamen
toas!l, format la extremitatea ta1ului
sau Ung celulele ....-cgetative (Cyano[heterocyst;
Heletozyst,
phyceae)
Orenzzelle; heterocysle, cellule de
b6rdure; heterociszta, hatrsejt; rerepolUICTa] ..., metrogonidium
202 HETERODJCHOGAMIA f (gr . . ,
Olxa "separat", -yQ:p.oc;; "cstorie"),
heterodicogamie. prezena Ia areeai
specie de Dori proterandrice i proteroginice (Engler et Prantl) (heterodichogamy; Heterodichogamie: helerodichc-gamie; heterodihog8.mia; reie
po;utxor!W.Hll"]
203 NETERODIODIA r (gr. , Olo8o.;
"natere") heteroprothallia
20-* HETERODISTYLIA f
(gr., Oio;
"doi", Cttti.o.; .,coloan"), heterodistilie,
dimorlism Iloral cu stile lungi i
stamine scurte sau imers (Primula)
[heterodistyly; Heterodistyhe; Mterodistylie; lleterodisttilia; renpOJJ.Kcmn~]

205

HETEROOONTUS (gr. , Oboi:>$,


OSOvto.; "dinte"), heter-odont, neumform dinat (frunz) [unequall)-toothed; ungleichgezhnt, verschiedenZlt
nig; a dentelure varie; egyenlOtleniil fogazott; pa3Hooy6qan:.ltt]

206

HETERODROMUS (gr. ,

"fug"), heterodrorn, oriental


recii variate (ctrcel, nervur)

OpOJ.!O~

n di
[hete-

..,

HETEROMERJCUS
rodromous; richtungswechselnd; hCterodrome; heterodrom,

vltoz6

irimy-

ba futO; reTepo.upoMHLl.ll)

207

HETERODYII'AMUS (gr. , 06vap1~


.,putere"), );etercdinam 1, Cu predominanja ui.uia dintre organele de

reproducere n <azul florilor hermafrodite. $. Cu predominan\a unuia


dintre caracterE>Ie printeti, a hibrizi
(Correns) (heterodynamous; heterodynam; heterodyname; heterodinm;
rerepo.!!HRaMHNJI:)

208

HETEROECICUS(gr.-,oh:~"cas"},

heteroecic 1. Cu ciclul vital succesiv

pe diferite plante gazde (Ureditw.les).


2. Cu anteridii i oo~ane pe filamente
deosebite (Oedocomaceu). 3. Diclinic
(floare) (beteroecious; heterOzisch,
versch!edenhusig, wirtwechselnd, getrenntgeschlechtlicb;
Mteroecique;
heterl}cikus, gazdanl)Wnyt vAltoztatO;

paJHoxoo.dlcTBCHBWA]
mtt4xenicus

M~N:renus,

209 HETEROGAMETA l {gr, -, yaptnv;

210

211

212

213

.,so"), beterogamet, gamet morfologic deosebit fa de partenerii si


sau de sex diferit [heterogamete;
Heterogamet; bet(\rogamete; helerogameta; rereporaMera]-+ anisogameta
HETEROGAMETANGIOGAMIA f
(gr. - , dj"Yt;tov "vas", ')'UI.t~ "cs
torie") - anisogameUU!giogamia
HETEROGAMETANGIUM n {gr. - ), heterogametangiu, gametangiu
temei (oogon) i mascul (anteridi(')
pe acelai tai (Fungi) [heterogametange; Heterogametangium; heterogametange; heterogamelangium; rereporar.tera.Jn1IH]-+ anisogametangium
IIETERGGAMETICUS (gr. - -),
helerogametic, cu gamei deosehijJ ca
form i sex [heterogametic; heterogametisch; Mtercgametique; heterogametikus; rereporaMCIHbi.ii]
llETERGGAMIA f {gr. - ), heterogamie, copularea a doi gamei deosebiji
ca form, dimensiuni i sex [heterogamy; Heterogamie; heterogamie; heterog.mia; rereporaMHll] ..... anisogamia,

oogamia

2H HETEROGAMGGONIA f (gr. - -,

r6vo.; "procreaJe"), heterogamogonie,


copularea heterogameilor [heterogamogony; Heterogamogonie; htHt>rogamogonie; heterogamogOnia; rereporaMOroHHll]

215 l!ETEROGAlllUS (gr. - -), helt'rogam 1. Care prezint heterogamie.


:!. Cu flori discale i marginale de

diferite sexe In acelai antodiu (Compositae) [heterogamous; heterogam,


verschiedenehig; Mterogame; heterogm, kii!Onf6le ivarU; rerepol'llMKbiA)
216 HETEROGENESIS 1, HETEROGEN/A f (gr. -, oytwo-; "natere"),
heterogenez J. Geneza unor urmll!ti
neasemntori In cadrul aceleiai specit.
2. Alternan de generaii [heterogenesis; HeterogenesiS; Mterogenese;
heterogenezis; rneporeHe3] - :renogenesis
HETEROGENETICUS (gr. - -), heterogenetic, derivat din strmoi diferii [heterogenetic; heterogenetisch,
verschiedenursprOnglich ; Mterog6netique; heterogenetikus; rereporeHCTH'Iecndt] -+ zelW{e~reticus, :xenogenus,
multigenus
HETEROGENEU~
HETEROGENUS {gr. - ), heterogen, neunitar
[heterogenous; heterogen, verschieden
artig; MterogCne; heterogen, kiiIonfele, kii!Onnemli; rereporemu:.iJt, pa:J-

'"

HopOAHh!A]

HETEROIDEUS (gr. -, sllkl.; "asemnare") lreteroTn()rphus


220 HETEROKINESIS f (gr. -, JdVT)o-;
"micare"), heterocinez., meioz heterotipic [heteroknesis; Heterokinesis; Mterokinese; heterokinezis; rerepoK11HC3]

"'

'"

HETEROMALLUS {.... ,

~"""'<

heteromal, Indreptat In toate


direciile (frunze) [heteromallous; verschiedenwendig, allseitswendig; heteromale; tObbirnyd; pa:mOHanp:umea"bucl"),

HwA] -+

PaUS

HETEROMERIA f (gr. -, J.iEprn;


"parte"), heteromerie 1. Influenta
reciproc diferit a factorilor eredilari multipli. 2. Inegalitatea numeric
sau neuniformitatea prilor sau a.
segmentelor unor organe ale aceleiai
specii [heteromery; Heteromerie; heteromerie; heteromeria; rerepoMepnn}
223 HETEROMERICARPIA f (gr. - -,
KaPft(l.;
"fruct"), heteromericarpie,
heterocarpie Intre mericarpiile aceluiai fruct (Delphiuo) [heteromericarpy; Heteromerikarpie; heteromericarpie; heteromerikrpia; rerepoMepHKapiiHJI]

HETERDMERICUS, HETEROMERUS (gr. - -), heleromer. 1. Cu diviziuni inegale sau neuniforme. 2. Cu


numr diferit de elemente In verticilul
flora! (oligomerie, pleiomerie). 3. Dispus Jn straturi (gonidiile unor Liclu:nes) [heteromerous, stratfied; hete-

242

HETER.OMESOGAMIA
romer verschiedenteilig, "V'erschieden
gliede~ig, ungleichzll.hllg, ungleichschichtig; hetllrombre,stratifilt; heteromer, kii1l}nb6z6 tagU, l}ryiinkent v8.1toz6 tagU, rlttegezett; rerepoMepHLiii:,

BepaDHOMei)HI>di, CJIOIICTWit]

HETEROMESOGAM/A t (gr. -, j.lcrO<;


,.mijlociu", ~ "cll.storie"), heteromezogamie, mai multe moduri de
polenizare la aceeai specie (anemofilie i zoofilie) [heteromesogamr; Heteromesogamie; Mtt'lrom~gamte; he
teromezogmia; rerepoMeJoraMHII}
HETEROMIXIS f {~.
, lli~tr;
.,amestecare"), heteromntie, reproducere sexuat prin tuziunea nucleilor
genotipic diter1i, la ciuperci (Burnett)
[heteromixis; Heteromixis; Mteromixie; heteromixis; mepoMRKCBc]
227 HETEROMORPH/A f, HETERO
MORPHISMUS m (gr. -, JI.OWtl
,.form"), heteromorlie, conformaia
diferit a unor organe (heterofilie,
heterostilie etc.) [heteromorphy; Heteromorphie, Verschiedengestaltigkeit;
Mtltromorp~ie; heteromorfia, kiilOnMzll alako:sag; rerepoM~}
228 HETERJMORPHJCUS, HETEROMORPHUS (gr. - -), heteromorf,
cu forme diferite (antere, frunze,
fructe, specii) [heteromorphic, heteromorphous; heteromorph, verschiedengestaltig, andersgestaftet, ungleichfOr
mig; hltteromorphe; kiilonbOzl.S alakU;
reTeJ)OMOp$HW.ii:, paJHoo6pll3HLIA] -+ heUroideus, polynwrphus

225

'229

HETEROMORPHOSJS t {gr. , p6p


lpOJO"u; "modelare"), heteromorfoz 1.
Divoersitate morfonegetic. 2. Regenerarea orgauului sub alt form
[heteromorphose;
Heteromorphost';
Mteromorphose; heteromor!Ozis; reTepOMoP'Prol --+ xerwmorphosis

230

HETEROPHAENIA f (gr. -, 19Uivtil


.,a apare"), hoterofenie, apariia nea
teptat a unei anomalii structurale
la membrii unei familii (Siemens)
[helerophaeny; Heterophnie; heterophenie; heterofltnia; reTepo4flcHH11)

231

HETEROPHAENOGAMIA f (gr.- -,
y6.pa<; "cstorie"), heterolenogamie,
reproducere prin indivizi fenotipic
diferii (Strandskov) [heterophaenogamy; Heterophnogamie; bete ro
pbenogamie; heterofenogmia; reTepo
4JexoraMHJI]

232

HETEROPHAGUS (gr. -, ql(tyro "a


mtnca"), heterotag 1. Cu nutriie
variat. 2. Care parazileazll. planle

deosebite [heterophagous; heterophag;


Mterophage; heterofg; rc-re~r
HWI)

233 HETEROPHASICUS (gr. ~, q>Uotr;


"apariie"), heterofazic, cu mai multe
faze de dezvoltare tn cursul ciclului
evolutiv (faza haploid i diploid)
[heterophasic; heterophasisch; heterophasique; heterofzikus; re-repo4JaJHWft)

2M. HETEROPHYADICUS (gr. -, tpUro


"a crete"), heterofiadic, cu tulpini
fertile i sterile diferite la una i
aceeai specie (Equisetum) [heteroph;y-adic; heterophyadisch; hlttltrophyadtque; heterofidikus; rerepo$H
1W1'16C!CIIit)

235 HETEROPHYLLJA f {gr. , cp6Uov


.,frunz''), heterofilie, polimorfism fo
liar; frunze cu forme i dimensiuni
diferite pe aceeai plant ( Mor~U

nigra, Ranunculus heterophyllru, Sagiuaria) [heterophylly; Heterophyllie,


BlattpolyVerschiedenblattitgkeit,
morphismus; Mterophyllie, polymorphisme foliaire; heterofillia, felemsleveliiseg, elterOlevehlseg; rerepotlllJIHll, pa3HOJIHCTHOCTb)--+ a/lophyllia, f.l
nisophyliia
236 HETEROPHYLLUS (gr. - -), heterolil, cu frunze diferite, neasemn
toare pe aceeai tulpin (frunzele
submerse filiforme, cele plutitoare
orbiculare la Ranunculus llquatilis)
[heterophylious, diversifolious; verschiedenhltlrg, ungleichblttrig; h~

terophylle, diversifolie, variifolie; elter6 levelU, felems le\'elii; paJHo


JlHCTHhlil]

237

HETEROPHYTA n pl {gr. , (J)UtOv

"plant"), helerofite, planle autolrofe,


capabile s-i preluneze i substan

ele nutritive luate din substrat sau


pe cele de natur organic (plantele
saprofite, plantele carnivore ) [hcterophytes; Hctcrophyten; hCtCrophyte:;;
heterofitk; rerepo4:JHTM]
238 HETEROPHYTICUS (gr. -), hdrro
fitic, cu dou feluri de spori formati
pe sporofii deosehili (Biakeslee) [h<'
terophytic, heterophylous; heterophytisch; Mterophyti.que; heterofitikus;
rerepo4PcrH~~ii:]

239

HETEROPLASIA l (gr. -, :n:Micrcrro


"a torma"), heteroplasie, formarea pe
cale de diviziune celularA a unor
elemente noi (celule, esuturi) pe locurile vtmate, care sint deosebite
de cele normale [heteroplasy; Helero
plasie; heteroplasie; heteroplzia;
re-reponalJIHll]

...

240

2U

HETEROSYMBJOl't'TJCUS
HETEROPLASMA n (gr. ,

:~~MiOJ.ttl

for
mat pe locuri neobinuite [hetero
plasm; Hctoroplasma; heteroplasme;
"formaie"), heteroplasm, esut

heteroplazma; re-reponna3Ma]
HETEROPLASTOMATICUS(gr.--),
hc~eroplastomatic, ru plastide genetic deosebite (<.elul) (Michaelis) [he-

teroplastomatic; heteroplastomatisch;
heteroplastomati.que; heteroplas:z;to.

2U

matikus; rerepoWilCTOMaTH'feckBII:]
HETEROPLOIDEUS (gr. -, d70.0a<;
,,simplu", ttOoo; "asemnare"), hetoroploid, cu po!J.' loidie avnd un
numr neregulat
e cromozomi, iar
nu mulliplul numrului haploid de
baz (Winkler) [heteroploid; heteroploid; heteroploide; heteroploid; rereponnoH)l.Hw11"]

HETERJPROSPHYTIASJS f (gr. -,
1ti)OGIJI6m "a concrete"), heteroprosltiaz, concreterea corpurilor de
fructificaie a dou specii deosebite
de ciuperci (Voglino) [heteroprosphytiasis; Heteroprosphytiasis; Mteroprosphytiase; heteroproszfitizis; rereponpoc41BTHa3Hc J
:!.V. HETERJPRJTHALLIA f (gr. -,
:n:po "pentru", ID"-oo; "germen"), heteroprotalie, protale mascule i femeie
la acelai individ (Cryptogamae) (Van
Tieghem) [heteroprothally; Heteroprothallie; hetliroprothallie; heteroprotllia;
rereponponnniDI] -+ heU!radiodia
2~5 HETEROPYCl't'OSJS f (gr. , x6KVO>O"~ "condensare"), heteropicnoz,
lnsuirea unor cromozomi sau a unor
segmente de cromozomi de a-i menine caracterele lor condensate i
puternic cromatice In interfaz sau
In stadiul de repaus (Gutherz) [het eropycnose; Heteropyknose; ht\teropycnose; heteropiknOzis; rerepomu;:2.(.3

HOl]

:!!,ti

IIETERORHIZIS r (gr. , ptt;a "r


dcin"), heterorizie, dimorfism radicular; rdcini diferite la aceeai
plant

(contracti!e

de

nutriie)

(Gagea arvensis, G. grana#Jlli) [hete-

rorhizis; Heterorhizie, Verschiedenwurzeligkeit; Mterorhizie; heterorizia,


gy6kerdimorfizmus; reTepopH3Hll, KopemKoBwit .IIHMOJXPH3M)
:!);

HETERJSCHISIS f (gr. -, a'JI;[t;oo "a


se despica"), heteroschiz, fragmentarea simul!an a nucleului mam, rezultnd mai muli nuclei (Griggs)
[heteroschizis; Heteroschisis; heteroschisis; heteroszkfzis; rerepOCXH3HC]

2-"8 HETEROSIS f (gr. ht~ ,,schim


bare"), heteroz.li, intensificarea cr~
tarii i a vitalitii Ia hibrizi (Shull}
[heterosis; Heterosis, Bastardwilchsig
keit; Mterose; heterOzis, tU.lfejlOdEis; reTepo311C} ....... heterozygosi.s
249 HETEROSOMA n (gr. bepoo; "di
ferit", o6lJ,ta "corp") -+ heterochro17W.W:na
250 HETEROSPERMIA t (~. , cmtwa.
,,smln"), heterosperm1e,
semine
diferite ca form sau coninut la
acee~i specie (Suaeda) [h.eterospermy ~
Heterospermie; heterospermie; heterospermia, maglObbfeleseg; rerepocnepMHll)
251 HETEROSPORAl't'GICUS {gr. -, o-~ro
p "smtn", 'Yr&tov "vas..), heterosporangic, cu gamei masculi i
femeii rezultai din sporangii deosebite
[heterosporangic; heterosporangisch;
Mterosporangie;
heterosporangikus
rerepocnopamH'IecntAJ

HETEROSPORA f (~. - -), heterospor, spor cu energ1de mascule i


femeie (Dangeard) [heterospora; Heterospore; Mterospore; heterosp6ra;
rcrepocnopa J
253 HETEROSPORUS {gr. -), heterosporic, cu microspori i macrospori
pe aceeai plant (Selaginella, lsoltes)
[heterosporous; verschiedensporig; heterospore; heterospOrs; pa'lnocnoposwA]
254 HETEROSTEMOl't'IA f (gr. -, atiuwv
.,tir"), heterostemonie, stamine de
lunf1mi i forme diferite la acelai
individ de plant [heterostemony;
Verschiedenstaubblttrigkeit; Mterostemonie; porzOkiillinfeleseg; rerepocreMOHBH)
255 HETEROSTYLJA l (gr. -, Cf'trioo;
"coloan"), heterostilie, dimorlismul
stilelor; stile lungi, mijlocii sau scurte
la aceeai specie ( La!.iatae, Primulaccae) [heterostyly; Heterostylie, Yerschiedengrifleligkeit; Mterostylie; heterosztflia, lelems-bibejUseg, kiilOnbOzO-bibejUseg; rerepoc111n11.11, pa'lnocron6HKOBocr~oJ-+ anisostylz
252

256

HBTEROSTYLUS (gr. - -), heterostil, cu stile de lungimi diferite la


aceeai plant (helerostylous, heterostyled; verschiedengrilfelig; Mterosty!e; heterosztil, felems bibejii;
p83HOCTOJ16HJCOBblli]

257

HETEROSYMBIONTICVS (gr. ,
Cf\lllflioocno; "via In comun"), helerosimbiontic, cu constitueni simbiontid

...

RETEROSYNAPSIS
diferii (lichen cu diferite specii de
alge) (Bitter) {heterosymbiontic; he
terosymbiontiscb;
heterosymbionti
que; heteroszimbiontikus; rerepocHM

266

HETEROTRISTYLJA f (gr, , 'tPt


,.trei", <Ttil.OIO "coloan"), hettlrotristilie, stile de trei feluri la aceeai
specie (Lythrum salicaria) [hotero
tristyly; Heterotristylie, Dreigriffelig
keit; Mterotristylie; heterotrisztilia,
hromfele-bibejUseg; rerepoypHCTHJii111]

267

l!ETEROTROPHICUS, HETEROTROPHUS (gr. -, 'tpoq~i! "nutriie"),


heterotrof 1. Cu nulritie variat.
2. Cu nutriie autotrof, dar capabil
s sintetizeze i
materii organice
(plante carnivore, parazite i saprofite). 3. Cu dezvoltarea inegal a
unor pri de organe din cauza nutri
Uei neuniforme. 4. ncaiabl de a
sintetiza singur substane organice
(bacterii) [heterotrophic; heterotroph;
heterotrophe ;- rnepoTpo41HL1fi}

268

HETEROTROPUS (gr. ,
"direcie") ...... amphilropw;

269

HETEROTYPICUS (gr. -, tim:~


"model"), heterotipic, de alt tip,
deosebit de cel obinuit (diviziune
meiotic) [heterotypic; heterot.ypisch;
Mterotypique; heterotipikus; rerepoTRIIHLIII:]- allotypicus, a1ypicus

6BOiml'lecERA)

:258 HETEROSYNAPSJS f (gr. , ailvnqm;

"reunire"), heterosinapsis, tmpereche


rea a doi cromozomi neasemntori
[heterosynapsis; Heterosynapsis; Mterosynapsis; heteroszinapszis; rnepo

""'""""l

1:59 HETEROSYNDESJS f (gr. , mJv


a~ ,.reunire"), heterosindez, posi
bilitatea Imperecherii unor cromozomi
nu numai cu ali cromozomi homologi,
dar i cu cromozomi structural apropiai (Karpetschenko) [heterosynde
sis; Heterosyndese; Mterosyndese;
heleroszindezis; reTepOCKH,IJ.eJHc]
.260

HETEROTACTICUS (gr. -, w:K:tu:~


,.organizat"), heterotactic, format in
moduri diferite (din mai multe sisteme de infiorescen, botritic i racemoas.)
(heterotactic; heterotaktisch; hterotactique; heterotaktikus,
kiiUinMzO o.sszeteteiU; rerepoTaKTH'lecKBII:]

261

262

263

HETEROTAXIS f (gr. -, 'tO:l;1.;


"orinduire"), heterotaxie, formaii sau
organe noi In Jocuri neobinuite {muguri foliari sau florali pe rdcini)
[heterotaxy; Heterotaxie;
Mterotaxie; heterotakszis; reTepOTaKCHc]
HETEROTETRAPWIDEUS {gr. ,
.,patru", lr.n).6o.; "singur",
d&;,.; ,.asemnare"), heterotetraploid,
cu Cl"{{mozomi supranumerari la indivizi tetraploizi [heterotetraploid; hetorotetraploid; MterotetraploYde; heterotetraploid; rerepoTeTpartnoH,liRbli:)

271

-rt'fl)(u;

HETEROTHALLISMUS m (gr. -,
~,,germen"), heterotalism, sexuaIitate diferit pe miceliile deosebite
ale ciupercii ( Basidiomycetes) (Biakeslee) [heterothallism; Heterothal
lismus; Mterothallisme; heterotalliz
mus; reTepOTaJJnB3M]

264 HETEROTOMUS (gr. , 't611Tt "tie


tur"), heterotom, cu inciziuni neregulate; cu diviziuni sau verticile neuni
forme [heterotomous; ungleichgeschnitten; heterotome; killonMie bemetszt\sU; aepasHOpa3~MEHnt.d!:J
265

270

HETEROTOPJCUS, HETEROTOPUS (gr. -, t6n:OI; ,.loc"), heterotop,


care crete n biotopuri dilerite [bete
rotopic; heterotop; Mterotope; heterotOpikus; reTepoTorrm.tlt]

272

273

tp6no~;

HETEROXENUS (gr. -, !;tvo.; "gaz.


Mteroecicus

d") -+

HETEROZYGOTA f (gr. , l;oy<Dt61;


.,reunit"), heterozigot, organism rezul
lat din contopirea unor gamei cu
caractere ereditare neasemntoare
{Bateson) [heterozygote; He~erozy
gote; Mterozygote; helerozig6ta;
rerep03DroTa]
HBX, HEXA- (gr. f,; ,,ase"), cu
(Mxo.canthus, hexo.coccM, hexapte
rus, hexastichus [six-; sechs; a six;
hat; mecTH] ...... sex

ase

HEXACYCLJCUS (gr. ~ "ase",


!d.tJCM>!; ,.cerc"), hexaciclic, cu ase
verticile florale (Lauro.ceae) [hexacyclic; sechsquirlig; hexacycliquo; bat
k0r6s; IDecTitM)'TOB'lan.llt, rexcaiJ.HKJIH
<:~ecmit]

2it. HEXAEDRUS (gr. ~lr.&Opo10 "cu ase


laturi"), hexaedric, cu ase laturi
[hexaedral; sechsflchig, sechsseitig;
hexal!dre; hatolda!U ~ mect"W"paHHwfi}
275 1/EXAGONALIS, HEXAGONUS {gr.
El; .,ase", ycov[a "muchie"), hexa
gonal, cu ase muchii sau colturi
[hexagonal, six-angled; sechseckig,
sechskantig ; hexagone, hexagonal;
batszOgletii, hat<\lfi; IUecTHyrO.rn.Hwft]
-+ sexangularis

HILARJS
276

HEXAGYJYUS (gr. -, 'YUVT'l "femeie"),


bexaginic, cu ase pistile ( Stratiotes
aloides) [hexagynous; sechsweibig,
sechsgriffelig; hexagyne; hatanys,

hatterm6jii; IUeCTIIIIeCTII'A]

277 HEXAMERUS (gr. -, J,ltp~ "parte"),


hexa.mer, cu ase diviziuni sau pri
(verticilul flora! la Lythrum) [hexamerous; sechsz.hlig; hexamere; hatosztatU; WecTR'InenHMJ:I:]

278

HEXANDRICUS,
(gr. -,

vt')p,

dv0p6.;

HEXANDRUS
"brbat"),

he-

xandric, cu ase stamine (Elatine


M:t4ndra) [hexandrian, hexandrous;

sechsmnnig; hexandre, hexandrique;


hathlmes, hatporzl!s; mecTHTI>J'IHHxoBhl.ll) - se:randrta
279 HEXANTHUS (gr. -, dvDot; "lloare"),
cu ase flori [six-llowered; sechsbh1tig;
a six !leurs; hatvirgd; mecTDUBeTJCo-

...aJ

280 HEXAPEDALIS (gr. , lat. pedalis


"de picior"), hexapedal, Jung de ase
picioare (183 cm) [hexapedal, six !oot
long; hexapedal, sechs!u81ang; hexa
pedale; hexapedlis, bat lb hosszU;
mectu+noawA]
281 HEXAPETALUS (gr. , ?rttai.ov
"petaJ"), cu ase petala (Filipendula
hexapdala) [hexapetaJous; scchskronblttrig; hexapetale; hatszirmU; mec'IBneuecTHNJ:i]

282 HEXAPHYLETICUS (gr. , ~pt~i)


"trib"), hexafiletic, provenit din ase
linii de descendenii. (hibrizi la Salix)
[hexaphyletic; hexaphyletisch, sechsstrnmig;
hexaphyletique; hexafile
tikus, hatOsii; rekca4ooJe'IH'IecKllii)
283 HEXAPHYLLUS (gr. , qn)H.ov
"frunz"), cu aso frunze [six-lenved;
sechsblttrig: a six feuillcs; halle;clii;
WCCTHJIHCTHLIR]

284 llEXAPLOIDEUS (gr. -, Un/.Oo;


"simplu", tlOOIO "asemntor"), hexaploid, cu ase garnituri cromozomice
complete (celul) [hcxaploid; hexa
ploid; hcxaploide; hexaploid, bat
kromoszOma-szerelv~nyU.;

Hl>lfl]

285 IIEXAPODUS (gr. ,


"picior") - hexapedalis

reKcannoHJJ.

no6~

no0610

286

IIEXARINUS (gr. , lippllv"mascul")


-. hexandru

287

HIANS, HIASCENS (hio), larg


deschis, cscat (corol la LabiatM)
[hiant, gaping, open-mouthed; klaffend, aufgesperrt; b6ant, bllant;

ttong6, ttott,

szelesen nyitolt;

3JUI-

JOw,HA, pacxpbiTbiA] --+ ringen

288 HJBERNACULUM n, hibernacul'


1. f!er de iarn. 2. Mugull8 apicaJ
hibernant. 3. Scvamele protectoare alemugurilor de iarn (SagUtaria) [hibernacle, glassbouse, winterquarters,
winter-bud; Hibernakel, WinterhaW!,.
Winterknospe, Oberwinterungsknospe;
hibernacle, bourgeon hibernant; tele
lOhz, telel6riigy, kitart6riigy, ttelel6cs11csrtlgy ; 3IIMIHlll TeJI1Uiu;a, 3IIMY!O~Il*
no'lxa, crumJ,all nrnuca]
289 HIBERNALIS, HIBERNUS, llihernal, de iarn; care ierneaz In star&
!atent (muguri la Hottonia, Utrkularia) [hibernal, wintry; winterlich,.
winterdauernd; hibernal, d'hiver; teli;.
311MB111t] --+ brumalis, hiemalis
290 HIBERNANS (hiberrw), hibernant.
1. Care germineaz toamna i inflo
rete numai in primvara urmtoare
(Draba verna, Tritcum rulgare) ..
2. Persistent i in timpul iernii (frunzele la Hellebor~W odorus) [hibernaling, wintering; iiherwinterna; hiber-nant; ttelel6; aHMYJOlll;llit]
291 JIIBERNAT/0 1, hibernare, perioada._
de ~tare a organismului in timpul
iernii [hibernation; Hibernation, Oberwinterung, Winterschlaf, Wintenuhe;
hibernation; tteleMs; I116epnaJJ.IU, 311MOBKa]

292

HIBERNATUS, iernat {hlbernate~


Uberwintert; hibern~; attelelt; nepe-

3HMOBaBWHll]

293
294
295

HIBERNUM n- hiems
H 1 BERN U S- hiberJWlis
HIEJIIALIS, de iarn 1. Care tr
iete sau lnflorete iarna. 2. Cu sporulaie In timpul iernii (Equisetumhiemale) (bie mal, wintry; winterlich;.
hibernal, d'hiver; t~li; 31fMHilit] _,. hibernaJis
296 HIEMS 1, iarna [winter; Winter;.
hiver; tH; :mMa] -+ hibermut

297 HIEROBOTANJCON n (gr. ltp6t;:


"sfint", f!otUv11 "plant"), hierobota
nica, studiul plantelor menionate In
biblie {ca titlu de carte, Celsius:
Hierobotanicon sve de plr.mtis sacra~
scripturae, 1745-1747) [hierobotani
con ; Hierobotanik; hierobotanicon;
hierobotanikon, bibliai n()venytan;
6H6JieitcJ:aJI &muau:a]--+ theobotanologit
298 HILARIS, hilar, care aparine sau.
se refer la hil (maculA) [hilar; hilr;.
hilaire; rnagk6ld6ki; pyli'!IIXOBLtii.J

11/LATUS
299

HILATUS, HILJFER, HJW-, hilat,


prevzut cu hil sau cicatrice (hifocarpus) rhilate, hiliferous; nabeltragend, nabel; hilifl!re; magkOidOks;
py6ooimHOCHLlil:, pyfi'!HKO]

format pe
locul de inseria a funiculului pe s
mtn. 2. Clcatricea sporului pe sterigmA [hilum, bile: Nabel, Nabelfieck,
Samennabel, Darm; hile; MldOkfolt,
magkl!ldOk; py6'!HKbspilu, umbilicus
301 HIMANTOJDEUS, HIMANTO- (gr.
ijUlt;, IIJ.{lv~ "curea", GtOo<; "ase
mnare"),
de forma curelei (himantoglossus, himantophyllus) {strapshaped, strap-; riemenfOrmig, riemen-;
en courroie; szij alakU; szlj-; peMBeBH,IJJlWA,
peMlle-] -+ loratus,
/Qri-,
struppi~02 HINNULEUS-+ camelinus, cervinus
.303 HJNOIDEUS (gr. ivost~f\<; "filiform")
-+ filiformis, nervulosus
30{t HIPPOCREPJCUS,HJPPOCREPIFORMIS (gr. l1m0o; "cal", KPTI'nio;
"potcoavA"), hipocrepiform, de forma
potcoavei de cal (articulele fructului
la HippJCrepis conwsa) [horseshoeshaped; hufeisenrormig; hippocrepiforme; 16patk6szerU; U01XOBOo6pu~00

HJLUM n, hill. Cicatrice

HWl

HIRCINUS, HIRGOSUS, hircin, cu


miros urtt de ap (fiori la Himantoglossum hircinum) (goal-like smelling;
bockstinkend; hircine, puant a bouc;
bakb6.z6, bakszagU; KOl.TIHHNit] __,. traganus
::306 HIRSUTUS, HIRSUTI-, hirsut,
zblrlit lung setos pros (Cytisus hirsutus, Lathyrus hirsutus, Arabis hirsuta)
(hirsuticaulis, hirsutiusculus) [hirsute;
langsteifhaarig; hirsute, hirsuteux,
herisse; borzas, borzasszOr(l; JKeCT::305

KOBOJIOCblit, XCCCTXOBOJIOCHCTI>lit]

HIRTUS, HIRTI-, birt, cu peri scuri


i rigizi (Garex hirta) (hirtiflorus,
hirtifolius) [hirtous, shortly-haired;
kurzhaarig, rauhhaarig, kurzsteifhaarig; hirte; rllvid borzasszora; KopoTKOJJ(ecuosonOCHcn.IA]
:308 HISPJDUS, HISPID-, hispid, acoperit cu peri lungi, rigizi, d~i i
epoi ( Leontodon hispidus, Frankenia hispida) (hispidiusculus, hispidulus) [h.ispid, stitr-haired; steifhaarig,
steifborstig; hispide; merevsz6rii, erdesszOrd, durvaszOrU, borostl!.s; me:307

THHJICTOBOJIOCHcn.tit)

:309

HISTODIALYSIS t (gr. la-tOo; "e


sut", 8t "separat", "-00~ "liberare"),

separarea 1esuturilor
(Crozier) (histod!alysis; Histodialyse,
Gewebelrennung, Gewebeaufiosung;
histodialyse; hisztodializis, szovetelkfi!OnUles; rHCTOAil8JUIJ]
310 HISTOGENESIS f, HISTOGENIA f
gr. -, -ytv&no; ,.natere"), histogenez,
ormarea i dezvoltarea esuturilor
{histogeny; Histogent:se; histogenese;
hisztogen6zis, szovetkeletkezes; rHCTOhistodializ,

reHC1]

311

HJSTOGENETICUS,
HISTOGENUS (r. --), hi:stogen, care formeaz
1osutur1 (plasm) (histogenic, tissueproducing; histogenisch, gewebebildend; histogene; hisztogen, szovetkepzO; rBCToreHHLIR]
312 HISTOGENUM n (gr.--), histogen,
totalitatea celulelor meristematice
jleneratoare de esuturi [histogenum;
Gewebebildner; histogenum; hisztogenum; rBCToreH]
313 HISTOLOGIA f (gr. -, )..0-yoo; "vorbire"), histolo$ie, studiul esuturilor
[histology; Histologie, Gl!webelebre;
histologie; hiszto!Ogia, szOvettan; rHCTonorHll]
314. HISTOLYSIS f (gr. -, Mcno; "dizolvare"), histoliz, lizarea esuturilor
organice [histol~is; Gewebeauflosung;
histolyse; hisztoHzis, szOveUeloldOds;
rHCTOJIH3]

HISTOLYTICUS (gr. --), histolitic,


care prodt:ce histoliza (enzim) [hislolytic; histolytisch; histolytique; bisztolitikus j rHCTOJlllTH'IecJ:HJl)
316 HISTOPHYTON n (gr. -, qutOv
"plant")__,. parasitus
317 HISTORIA f 1. Istorie. 2. liin
(ca titlu de cri: Naturalis hisWria
tiinele naturii; H istoria plantarum
tiina plantelor, botanica) [history,
science; Geschichte, Wissenschaft; bistoire, science; tOrtenelem, tudomny;
315

llCTOpHll, ttay:Ka)

318

HIULCUS 1. Cilscat, larg deschis.


2. Despicat [gaping, split; klaftend,
gespalten , beant, fendu; U.togO, szt\lesen nyitott, hasadt; paCJCpbiTLitl:,
pacmtnneHHLIII:]

319

HODEGUS m, ghid, cluz (ca


titlu de carte) [guide; Filhrer; guide;
UtmutalO, kalauz; npoBO.D.HHX]

320

HOL-, HOW (gr. Bi.oc; "complet"),


complet, total, mtegral (holtU:anlhus,
Jaolocarpus, holodasyus) [c.ompletely-,
whole-, entirely-; ganz-; complete-

..,

HOLOGENESJS

ment, entierement; leljesen, egt!szen;


UeJIWIQ-, DOJIHo-]

321

HOLARCTICUS (gr. , lr;pJCtiK6~


"nordic"), holarclic, anat in emisfera
nordic temperal dincolo de tropice
(element, regiune) [holarctic; holarktiscb; holarctque; holarktikus, tszaki

330

mersekelt Ovi; ronapJriH':IecJ[)IA]

HOLISMUS m (gr. -), holism, conceptie pri\ind examinarea fenomenelor "biologice In complexitatea cauzalitii lor [holism; Holismus; holisme;
holizmus; ronH1M)
323 HOLOBASIDJUM n (gr. -, PQcnOwv
"picioru"), holobazidie, bazidie neseptat ( Basidiomycetes) [holobasid;
Holohaside; holobaside; holobazidium; rono6a3111J.HA] ..... autobasidium
322

325

332

HOLOBENTHICUS (gr -, l3tv&oo;


"fundul mrii"), holobentic, care tr
iete permanent in adincimea mrii
(organism) [holobenthic; holobenthisch; holobenthique; holobentikus;
rono6eHTH'Ieckllii:]

333

HOWBLASTICVS (gr. -, J3,Mlcn:~


"germen"), holoblastic, care particip
integral la formarea celulelor (spor)
holo~
[holoblastic;
holoblastisch;
blastique; holoblasztikus; roJTo6JTac-

334

TH'Iecndt]

HOWCHLAMYDEVS (gr , X<lJ.l~


"manta"), holoclamideu, complet acoperit (m-ulele la Ginkgo) (Celakovsky)
[holochlamydeous,
holochlamydate;
holochlamydeisch, ganzbedeckt; holochlamyde; teljesen fedett; rOJIOUla-

MIIIJ:Hhlll]

32J

331

HOWCHRYSUS (gr. , XPiicr~


"aur"), complet galben auriu [completely golden-yellow; ganzgoldgelb;
comphitement jaune-dore; teljesen
aranysrga i UeJTHKOM 30JIOTHCTldit)
HOWCOENOSIS f (gr. -, KOt~ "in
comun"), holocenoz, comunitate de
organisme considerat tn ansamblul
ei (in geobotanic) [holocoenose; HolozOnose; holotenose; holozOnOzis;
roJTOI.IeHo3]

329 JIOLOCYCLICVS (gr. -, truKtKO~


"circular"), holociclic 1. Care formeaz un cerc complet. 2. Care inconjoarA complet un organ (articulaie a
tu! pinii la care internodiul este cuprins
intre dou frunze succesive i amplexicaule, la gramineae). 3. Persistent In tot cursul anului (iarna cu
frunze de inlocuire, Asarum europaeum,
Pyrola uniflora) [holocyclic; holozyk-

lisch; holocyclique;
holociklkus;
rOJIOll,llKrol'I.CCKHA ]
HOLODIBIOSIS f (~. -, lh "doi''.
J3,k0Gv; .,mijloc de tra1"), holodibioz~
gref la care hipobiotul nefoliat P,OSedA.
aparat de absorbtie, iar ep1biotul
aparat de asimilatie [holodibiose;
Holodibiose; holodbiose; holodibiOzis; ro.no.II.B6Bo3]
HOWENDOBIOTICVS ~gr. -, !vOo..,.
"lnuntru", flu:m'l "via"), holoendobiotic, care !i petrece toat viaa
tn interiorul unui alt organism (unele
ciuperci) [holoendohiotic; holoendobotisch;
holoendobiotique;
hol o~
endobiOtikus; ro.no_:JIIJI.o6HOTil'lecKBJt]
HOLOENDOPHYT A n pi (gr. --~
qrotOv "plant"), holoendofite, organisme care triesc complet in interio~
ruJ altor organisme vegetale (ciu,
perei) [holomdophytes; Holoendophy,
ten; holoendophytes; holoendofitk.;
rono:JH.B;otHTW]
HOWENDOZOA n pl (gr. --, t;;6x>..,.
"animal"), holoendozoare, or~ansme
care triesc in coreul ammalelor
gazde (ciuperci, bacteri1) (holoendozoa;
Holoendozoen; holoendozoaires; holo~
endozok; rono:JHt1030ap&J)
HOWENZYMA n (gr. -, tv "lrr".
I;UJ.lT) "drojdie"), holoenz.im, enzim
complex

(apoenzim

coenzim)

[holoenzyme; Holoenzym; holoen


zyme; holoenzim; ron03B311M] -+ holofermentum
335 HOLOEPIPHYTA n pl (gr. , t1ti:
"pe", ((ltlt6v "plant"), holoepifite,
epifite care prin mijloace proprii ti
pot forma un substrat humic umed
( Plalycerium) [holoepphytes; Holoe.
pphyten, Nestepphyten; holoepiphy
tes; holoepifitk; ro.no311114tHI1>1]

33& HOLOFERMENTUM
fermentum

337

n (gr. -, lat.
"ferment")-+ lwloenzyma

HOLOGAMETA f (gr. -, yap.tlfl~


,,so"), hologamet, celul nediferen
iat, cu rol de gamet (Prowzoa)
[hologamele; Hologamet; hologamete;:
hologameta; ro.noraMeTa]

338 HOWGAMIA f {gr. -, yUJ.i~ .,cs


torie"), hologamie, macrogamie cu
participarea Intregului aparat vege
tativ, rezultind nemijlocit un hologamet ( Polyphagus euglenae) [holo
gamr; Hologamie; hologamie; hologmJa; ronoraMHa]-+ macrogamia
339

HOWGENESIS f (gr.
.,natere") -+ hologenia

...

HOLOGENIA
3i0 HOLIJGENIA

-,

gr.

roJIOI'CHC3]

norRn]

.11i2 HiJLOGYMNOCARPUS (gr. -, yt~t


,.neacoperit",

Kapn0c;

.,fruct"),

hologimnocarpic, cu fructe sau fructificaii complet nude, neacoperite


[hologymnocarpous; hologymnokarp;
hologymnocarpe; hologimnokarpikus;
ronorHMKOJ:apilHbl.lt]

3i3

I"OJ10~3M]

.SU HOLOGENOTYPUS m (gr. , Mo;


"model"), hologenotip, specie care a
stat la baza crerit unui gen nou
(hologenotypus; Hologenotypus; hologenotype; hologenotipus; ronorevO~

tismus; holophytisme; holofitizmus;

yBVVU.m "a se

hologeme, hologenez; an
samblul proceselor de ontogenie i
filogenie {Zimmermann) [hologen!;
Hologenie; hologenie; hologeneZJS;
nate"),

HOLOGYNUS (gr. ,

'(I}Vi!

350 HOLOPLANCTON n (gr. , 1tO'YIC~


"rtcitor"), holoplancton, plancton
care ii dezvolt Intreg ciclul de via
in mediul acvatic [holoplankton; Holoplankton; holoplancton; holoplankton; rononnaHIToH]
351 HOWSAPROPHYTA n pl (gr. ,
amrp(M; "putred", qmtOv "plant"),
holosaprofite, saprofite obligate, lipsite de clorofil, cu nutriie limitat
la substanele organice vegetale sau
animale
( Btu:teria, Myxomycttes)
[holosaprophytes; Holosaprophyten;
holosaprophytes; holoszaprofit.k; ro
nocanp~]

352

"remeie"),

hologinic, cu caractere care se transmit numai pe linie femel, ex. Drosophila (Morgan) [hologynic; hologyn;
hologynique; hologinikus; ronorHH

"'""]

:SU HOLOLEUCUS (gr. -, Uu~e~ "alb"),


hololeuc, curat alb [pure whte;
reinweiB; blanc put'; tintafeber;
CilllOIIIb

.31i5

.3~6

3~7

353

6eJu.JJI:)

HOLOMORPHOSIS f (gr. -, J.U)plfUKJ~ "formare"), holomorfo~, morroz prin inlocuirea total a prfii
regenerate [holomorphosis; Hobmorphose; holomorphose; holomorfOzis,
teljes talakuls; ronoMopcfwn)
HOLOPARASITUS m (gr. -, 1tapil.ot'f(){; "parazit"), holoparazit, parazit
obligat, cu nutriie integral din planta
gazd (Warming) [holoparasite; Ganzschmarotzer, echter Schmarotzer;
holoparasite; holoparazita, va!Odi
~16skM6,
kizrOiagosan parazita;
rononapalHT]- pa.rllSitus obligatus
HOLOPETALARIUS, HOWPETALUS (gr. -, 1t&ta).ov "petal"), holo
petal, cu pistilul i staminele transfor
mate in petale [holopetalous; ganz-

354

355

356

kronblttrig; hol~;~petalaire; h~;~lopetl;

ronOJJeTaJILmJII:, u:cm.uonenecrnwft)
31i8

:3/i9

HOLOPHYTICUS (gr.
, t;~utOv
"plant"), holofitic, complet ve~etal
(nutriie care nu este nict saprofltic,
nici parazitic) [holophytic; holophytisch; holophytique; holofitikus, kizrOiagosan nov~nyi; rono4nfrH<:~ecKHA]
HOWPHYTISMUS m (gr. -), hololitism, nutriie exclusiv dup modul
plantelor care nu stnt nici saprofite,
nici parazite [holophytism; Holophy-

357

HOLOSERICEUS (gr. -, O"TIPtiCOV


"mtase"), holosericeu, umplet m
tsos; cu peri pateni scuri, moi i
cu luciu mtsos: (frunze la Salix
kolosericea., Rubus lwlosuriceus) [ho
losericeoUB, ali of silk; ganzseidenhaarig, ganzseidenartig; completement
soyeux; teljesen selymessz5rii; Qenbuome.nxo!lHcmu]
JIOWTRICHUS {gr. , 9p1!;, tPtX~
"pr"), complet pros (tulpina la
Thymus glaucus) (holotrichous; ganzbehaart; completement velu; teljeseu
sz1Sros; u:em.uosonocHCTbiH]
HOLOTYPUS m (gr. -, "tiJ"Itor; "model"), holotip, exemplar sau un alt
element . al taxonului, folosit sau
ales de autor ca tip nomenclatura!
[holotype; Holotypus; holotype; holotipus; ronOTHII]
HOMAW- (gr. 0JlllJ..6t; "egal, asem
ntor, plan"), asemntor, uniform,
egal, plan (homaloca.rpus, homalocladus, homt~lophyllus) [equal, Jike, plane,
level; gleich-, llach-, eben-; egal, uniforme; egyenlO, hasonl6, egytormn,
lapos-; nnocxo-, posuo-]
HOMALOCHOR/CUS (gr. -, xmpio)
,.a se rspindi"), homaloc(h)oric, care
populeaz o singur asociaie vegetal [homalochoric; homalochorisch;
homalochore; bomalochOrikus; roMa
noxopHb!it]
HOMALOTROPUS (gr.
homalotrop,

"rsucire"),

~~;:~~~!i~.

pendicular spre homalotrop;


sursa
[homalotropous;
trope; homalotrop, ingerforrs
ba haj!O; roManOTpoiiiiblft)

358 HOMO-, HOMOEO-, HOMOIO.i.V


o~

ntor,

!lp.owt;

"asemntor"),

identic (homocarp!lS,

249

HOMOEORHES/$
thermus, lwmoiogamus) rsimilar, like;
gleich-, A.hnlich; semblhle; hasonl6,
azonos; paBHO,- oA~U~axo-]- similuU

.359 HOMOBLASTJCUS, HOMOBLASTUS (gr. -, f..CIC:J'fO,; ,,geJ"men"), ho


moblastic 1. Provenit din celule
similare. 2. Fr trecere evident de
la forma juvenil la cea adult
(Goebel) [homoblastic; homob!aslisch;
homoblastique; homoblasztikus; roM06nacrJl'lect:llil:]

360

361

362

368

3M

365

366

36?

368

HOMOCARPUS
(gr. -,
KU~
"fruct"), homocarpic, cu toate fructele
de un singurfel[homocarpous; gleichfrchtig; a truits semblables j egyreJe termesii j O,!(HHQXOltllOJUJJ>I.It)
HOMOCARYON n (gr. -, dpoov
,.nuc"), homocariont, celulti. cu nuclei genotipic identici [homokaryon;
Homokaryon; homocaryonte; homokarion; roMonpHoR]
HOMOCHLAMYDEUS {gr. -, ;{A.apiJ,;
"manta"), homoclamideu, cu nveli
nora! simplu, format din piese identice, uniforme i concolore, nedife.
reniat in caliciu i corol (Tulipa)
[homochlamydeous; homochlamydeisch, gleichgehUllt ; homochlamyde;
egynemfi virgtakarQjU.; roMoxnaMH,li;HLill:, OAHopoAHODOKpOIUolll:]
HOMOCHROMUS, HOMOCHROUS
(gr. -, xp(llpa .,culoare"' xpili; .,culoare") -+ CQ1Wf)lor, unicolo,., moMchromo.ticus, Uobaphus
HOMOCHRONUS
(gr. ,
x;pQvo.;
"timp"), homocron, concomitent; care
se petrece sau se produce In acelai
timp {fenomene, organe) (homochronous; gleichzeitig; homochtone; egyidejii; OAHOBpeMeHHLI.ii]-+ simultaneus
HOMOC/NESIS t, HOMOKINESIS
t (gr. -, rlVTJOl.; "micare"}, homocinez, meioz homotipic [homokinesis; Homokinese; homokin~e; homokinCzis; roMOICHHC3]
HOMOCLINUS {gr. -, t~:MVIl "pat")
-+ autogamicus
HOMOCOENUS (gr. -, KowO~ .,In
comun"), homocen, care li petrece
Intreg ciclul de via tn acelai biotop [homocoen; homozOn; homoclme;
homocOn; Oli,HOD;OMHNll:]
HOMOCYCLICUS (gr. , riK:O.;
"cerc"), homociclic, cu verticile uniforme sau cu acelai numr de piese
{11oare) [homocyclic; homozyklisch,
gleichquirlig; homocyclique; homociklikus, azonos orvii, egyrorm.n Orvo.s;
PaBHOKpyroiiOif)

369

HOMODICHOGAMIA t {gr. -, lilxo


.,separat", ~ ,.cstorie"), homodicogamie, homogamie i dichogamie In cadrul aceleiai specii [homodichogamy; Homodichogamie; homodichogamie; homodichogmia; roMOAHXoraMllll]

370

HOMODROMALIS, HOMODROMUS
{gr. -. ap6~ .,fug"), homodrom,
orientat in acelai sens (nervuri,
spiralele con ului) {homodromous;
gleichlufig; homodrome; homodrOm,
egyir.nyba fut0; COMO,!U)OMHLIA]
371 HOMODYNAMUS (gr. -, 8\IVUJ~'i
putere"), homodinam1c 1. Cu aceeai
v,goare tn dezvoltarea organelor de
reproducere. 2. Cu caracterele paternale transmise la urmai In aceea}i
msur, la hibrizi (Correns) [homodynamous; homodynam, glelchwertig;
homodyname; homodinamikus egyenIQ erejii.; roMQ.lUIRaMII'IecmJt]
372 HOMOEANDRIA f (gr. -, VJlp,
vllpOt; "brbat"), homoandrie, uniformitatea stammelor [homoeandry;
Homoa.ndrie, Gleichmnnigkeit; homoandrie; porzOegyformas.g; roMOaH,Iij)IIJI]

HOMOECJUS, HOMOECUS (gr. -,


oltoo.; "cas"), homoecic, cu Intreg
Ciclul de via petrecut pe ,aceeai
Plant gazd [homoecious; homooZisch, einhusig; homoCcique; homoO
Cikus, egylaki; OAHOlt03SHCTBeHHhiA)
3?~ HOMOEOMERICUS, HOMOEOME!J.US (gr. -, ~P~ "parte"), homomer,
l?.omer 1. Egal divizat. 2. Repartizat
uniform. 3. Cu un singur strat de
bite i de gonidii tn tai (Lichtma).
IJ.. Cu acelai numr de piese in verticil [homoeomerous; homoiomerisch,
gleicbmOigVerteilt,
gleichschichtig;
bomeomere; egyenlO osztatU, egyen!O
elosztsU; roMeoMePHWA] ...... iso11rerus
375 HOMOEOMORPHJCUS,
HOMOEOMORPHUS (gr. -, poprpl'] "form~"),
homomorf, cu nfiare asemn
toare [homoeomorph; gleichgcstaltig;
hason!Q
homeomorphe; homomorf,
alakU; roMoMop.;imwD, o.auoo6pa3HL1.1l]
-+ isomorphus, T1UJMTIWrphus
376 HOMOEOPLASIA t {gr. -, rla(J(JQ
,,a forma"), homeoplazie, neoformaie
de esuturi prin diviziuni celulare
nenormale, dar c.are corespund esu
turilor de baz [homoplasy; Hom6oplasie; homeoplasie; homeopl.zia; ro-

373

Monnalllll]

377

HOMOEORHESJS t (gr. -, ~~cru;


,,oprire"}, homeorez, dezvoltare "ca-

HOMOEOSIS
nalizatii" Intr-o direcie oarecare,
formJndu-se un esut deosebit sub
aspect morfologic sau fiziologic, iar
nu un esut intermediUl' (Waddington) [homeorhesis, canalized development; Homeorhesis 1 kanalisierte Entwicklung; homWrnese, d!Neloppement canalise; homeorezis, kanali
z.lt feJ16des; roMeOpe311C]
378 HOMOEOSIS f (gr. ), homoior.li.,
heteromor!ozii la care tn cursul ontogeniei sau a regener!lrii, In locul unui
organ sau esut se formeaz un organ
sau un esut de altii naturii (labelizarea petalelor sau a sepalelor de
OrchidaceM) (Bateson) [homoeosis;
HomOosi.s; homeoOsis; hom60zis; ro3?9

"""""l

HOMOEOSTASIS f (gr. , ~tlcn10


"stabilitate"), homeostazie, meninerea
sau revenirea la starea de echilibru
fiziologic sau genetic al organismului
prin autoreglare i restabilirea echilibrului perturbat de factori externi
sau interni [homeostasis; Homoeostasis; homeostase; homeoszt.azis; roMe
OCT83)
380 HOMOEOSYNAPSIS f {gr . , cruv
U'ltto:J "a reuni"), homoiosinapsis, tmperecherea a doi cromozomi homologi
[homosynapsis; Homoosynapsis; homeosynapsiS; hom6oszinapszis; rOMO
CHHancHC]-+ lumwsynapsis
381 HOMOEOTHERMICUS, HOMOEO
THERMUS (gr. , 8tpp.11 "cldur"),
homoiolermic, cu temperatur aproape
constant
[homothermal; homi.JOtherm; homeotherme; homoioterm,
vltozatlan Mmt\rst\kletU; rOMOTepMH'lecnJI:, TennokpoBHI>ill]
382 HOMOGAMET A l (gr. , rll&tr!IO
"so"), homogamet, gamet de acelai
sex i morfologic asemntor cu
partenerii si [homogamete; Homogamet; homo!',amete; homogameta;
fOMOraMCTa]
383

HOMOGAMIA f (gr. , 'Yilf.IO<; .,cs


torie"), homogamie, aulopolenizare cu
maturitatea funcional concomitent
a anterelor i a sligmatelor la florile
bisexuate (Sprengel) [homogamy; Homogamie, Zwitterreife; homogamie;
homogAmia, egyidejU ivarerettseg; ro

gam, gleichehig, gleichgeschlechtig;


homogame; homogAm, egyidejiileg
ivarerett, egyrete ivarU; rOMoraMHLIII.)
385 HOMOGENEIT AS f (gr, , 'Ytvt:cn~
"natere"),
omogenitate, identitate
morfologic, genetic sau numeric
[homogeneity, homogenousness; Gieichartigkeit;
homog(ineite;
egytele
seg, egy0ntet\iseg; fOMOTeHHOCTI>, 0,],
HopoD.HOCTI>)

386

387

szrmazsU;

HOMOGAMICUS,
HOMOGAMUS
(gr. -), homogam. 1, Cu anterele i
stigmatele concomitent mature. 2, Cu
toate florile de un singur fel, toate
hermafrodite, toate temele sau mascule (antodiu) [homogamous; homo-

rOMOreHent'leoatli.]

HOMOGENUS (gr. ), homogen, unitar, de aceeai natur (homogenous;


homogen, gleichartig; homogene; homogen, egytele, egynemd; roMoren
HW:It, o,!lllopo.rowlt]
389 IIOMOGONIUM f {gr. , y6vo10 "procreare"), homogonie, antere i stigmate
egal de lungi {llomogony; Homogonie;
homogonie; llomogOnia; roMoroHHaj
390 l/OMOGONUS {gr. , 'l'Olvia .,muchie"), cu muchh uniforme [homogonous; gleichkantig; homogone; egytorma etU; paBnoyro.llbHI>!A]
388

391

HOMOHETEROSTYLIA f (gr. -,
g-n;po10 "diferit", ati)~ "coloan"),
homoheterostilie, flori cu stile egal
de lungi i cu stile inegale in cadrul
aceleiai specii (Warming) [homohete
rostyly; Homoheterostyhe; homoheterostylie; homoheterosztilia; roMore-

"PPC''"""'l
392

HOMOIOCARYOSIS f (gr. -, r.:Upuov


"nuc"), homoiocarioz, coexistena

in

cadrul aceleiai celule a unor nuclei


genetic identici {homocariont) (Pontecorvo) (homoiokaryosis; Homoiokaryose; homoiocaryose; homoiokari6zis;
roMOii.OKapH03}
393

MOraMRH)

384

HOMOGENESIS f, HOMOGENIA l
(gr. l, homogenez, generaii succesive dintr-un strmo comun [homogenesis, homogeny; Homogenese; ho
mogenese; homogenezis; roMoreHel]
HOMOGENETICUS (gr. -), homogenetic, descendent din acelai strmo
[homogenetic; homogenetisch; homo
g6netique; homogenetikus, azonos

394

HOMOJODIPERIANTHEUS {gr. -,
0110 "doi", nepl "tmprejur", dv9o;
"floare"), homoiodiperiantic, cu periant dubiu (caliciu i corol) avind
acelai numr de diviziuni sau piese
[homoiodiperianthous; homoiodiperianth; homoiodiperianthe; homoiodi
periantikus; roMoJi.OJJ.HnepJiaHTHblit]
HOMOJOGAMIA f (gr, ,
isogamia

storie")-+

'YCx~ "c

HOMOSTYL/A

HOMOIOHYDRATURA l (gr. .,
tl&op "ap"), homoiohidratur, acomodare Ia factorii de umiditate a
mediului prin modificarea concentratiei sucului celular [homoiohydratur;
Homoiohydratur; homoiohydrature;
homoiohidratura, uonos vizteltlettseg ; roMoiiorH.apSTYPa]
396 HOMOLOGUS (gr- -, 1.6yo~ "V'orbire"),
omolog, care corespunde ca origine,
395

structur i natur cu un alt organ,


difer prin form i funcia
lndeplinit (frunze-stamine, Jrunze-

de care

clreeH [homologQUS; homolog, enl-

sprechend, ilbereinstimmend; homologue; hasonszerii, hasonnemO., homolOg j

fOMOJIOrR':IHWii]

397 HOMOMALLUS (gr. -,

11~

"bu-

[homophag; homopbag; homophage;


bomofg; roMO!IIarawlt]
404 HOMPHASICUS (gr. -, ~ "apariie"), bomofazic 1. Cu o singur
faz de dezvoltare. 2. Cu numr
egal de cromozomi n ambele faze
ale alternanei de generaii [homophasic; homophasisch; homophasique;
homofzikus; roMo4la:uwJi]
405 HOMOPHYADICUS (gr., ~il "cre
tere"), homofiadic, cu un singur fel
de tulpin frunzoas i concomitent
sporifer (E']Uiselum silvaticum) [hc
mophyadic; homophyadisch; homophyadique; homofiadikus; roMCHilHa,IUI'Ieao!ll:]

406

homomal, tndreptate In aceeai


(frunte) fhomomaJlous; gleichwendig, einseitswendig; homomale;
egyirnyU, egyoldalra hajlO; np.IIHOHad"],

direcie

npa.8JieH;Hhl.ii)

HOMOMERIA 1 (gr. , ptpo~ "parte"),


homomerie l. Polimerie -la care in
fluena rociproc a factorilor eredtari este identic. 2. Egalitatea numeric sau uniformitate a prilor,
respectiv a segmenilor unor organe
ale aceleiai specii [homomery; Homomerie; homomeiie; homomt!ria;
fOMOMepliR)
399 HOMOMIXIS t (gr. -, 111~1~ "amestecare"), homomixie, reproducere sexuat la ciuperci prin luzionarea
nucleilor genotipic asemntori (Burnett) [homomixis; Homomixis; ho
momixie; homomixis; roMOMHKCHC]
398

400
401

HOMOMORPHJCUS, HOMOMORPHUS (gr. -, IIOPfl'l'l "form") _,.


homoeomotphus

roMo4fmt:'1eo::KHll:]

407

408

409

UO

HOMOMORPHOSISI (gr, , )16prpttKn~


"modelare"), homomorfoz 1, Uniformitate morfogenetic. 2, Regenerarea organului tn forma iniial
[bomomorphose; HomomorJ?I'IOse; homomorphose; homomoriOzJs; rOMO-

MOp4Jo3j

402 lfOMONYMON n, HOMONYMUM


n (gr.. avolla "nume"), homonim,
nume identic dat Jn timpuri diferite
unor uniti sistematice deosebite [ho
monym; Homonym, glechlautender
Name; homonyme; homonim; roMo

411

412

HHMJ

HOMOPHAGUS (gr. , (jl0.yro "a minca"), homofag 1. Cu nutri\ie de un


singur fel. 2. cu nutriia egat de
aceeai plant gazd
(Uredinales)

HOMOPHYLETICUS, HOMOPHYLJCUS (gr. -, ~).ov "trib"), hOmofilctic, derivat din acelai strmo comun
[homophylic; homophyletisch; homophylique; homofaletikus, homofilikus;

413

HOMOPHYLLJA f (gr. -, IPU)J.ov


"frunz"), homofilie,
monomodism
foliar [homophylly; Gieichblttrigkcit;
homophyllie; homofillia, egyformaleve!Osi!g; roM04uumJ1]
HOMOPHYTJCUS {gr. , cp\ltov
"plant"), homotitic, cu dou feluri
de spori sau hisexuat n gneraia
diploid [homophytic; homophytisch,
diplomon6zisch; homophytique; ho
mofitikus; rOMO$HTHhlit]
HOMOPLOJDEUS (gr. , WtMo10
"simplu", ei6o~ "asemnare''), ho
moploid, cu mulflplu al cromozomJior
haploizi fa de numrul de baz
(Sharp) [homoFbid; homoploid; homoplolde; homoploid; rOMOIUJOII.llHbiH]
HOMOSPORIA f (gr. -, <rn0Pd "s
min"), homosporie 1. Producerea
numai a unui singur fel de spori.
( Pw,.idophym). 2. Reproducere se
xuat prin spori morfologic identici;
s:n. isospori~ [homospory, isospory;
Homosporie, Isosporie, Gleichsporigkeit; homosporie, isosporie; homo
spOria, izosp6ria; roMocnopHll, HJocnopHH)
HOMOSPORUS (~ .. ) ..... isosporus
HOMOSTEMONJA f (gr . , <ni!IIOOV
"filament"), homostemonie, uniformi
tate a staminelor la aceeai plant
(homostemony; Homostemonie, Glei~h
staubblttrigkeit;
homostt\mome;
porzOegyft\lest\g; roMOCTeMOHHII]
HOMOSTYLIA f (gr. , atU~
,.coloan"), homostilie, uniformitate
a stilelor la aceeai plant (Axell)

HOMOSYNDESIS
[homostyly; Glelchgriffelgkeit; homostylie; blbest.legyfl!le&eg; roMoc
TIIJ1HJ1)

HOMOSYNDESIS f (gr. , auvotm


"a lega") - homoeosynapsis
4t5 HOMOTACTJCUS (gr. , 'tUJCUK6;
laiii

i2t

.,aezat"), homotactic, compus din


infioreseene de un singur fel (dibo-

lrys) [homotactic; homolaktisch;


homotactique; homotaktikus; roMo-

TilXlii'ICCKBA]

4t6 HOMOTHALLISMUS m {gr. -, &a~


)..01; "germen"), homotalism, prezena

pe

acelai

425

miceliu a organelor de

reproducere mascule

femeie (Bla-

keslee) [homothallism; Homothallismus; homothallisme; homotallizmus;

TOMOTanJJIOM]

U7 HOMOTOMUS (gr. : :'"~11 "tie


tur"), homotom, cu mciZIUm regulate si cu diviziuni uniforme [homotomouS; gleichgeschnitten; homotome;

426

homotom, egytorma bemetsu\s\1; npa-

JIIlllbHop a3,!1,eJJC!HHLI J]

U8 HOMOTOPJA f (gr. -, 'llmo~ "loc"),


homotopie 1. Identitate a biotopului.
:t. Dezvoltare a unui esut sau a unui
organ pe. locul obinuit [homotopy;
Homotopie; bomotopie; homot6pia;
TOMOTODHll}
419 HOMOTROPALJS, HOMOTROPICUS, HOMOTROPUS (gr, , 'fpbn:o.;
.,dire<:ie"), homotrop, curbat sau ndreptat intr-o singur direcie (embrion z::) [homotxopous; gleichlufig;
homotrope; homotrop, azonos irnyU;
TOMOTpODBLI.II.)
420 HOMOTYPJCUS (gr. , 'fi1to, "tip"),
homotipic, de acelai fel sau tip
(diviziunea mitotic i cea meiotic)
[homotypic; homotypisch; homotypique; homolipikns, azonos jeliegO;
TOMOTiliiJI'ieaatA)
421 HOMOZYGOSJT AS f, HOMOZYGOSIS f (gr. , tu-r6t; ,,jug"), homozigot, producerea homozigoilor [homozygosis; Homozygosis; homozygose; homozigOzis; roMo:utrOTHOCTb]
i22 HOMOZYGOTA f (gr. ), homozigot, zigot rezultat din fuzionarea
gameilor cu aceeai constituie genotipic (Bateson) [homozygote; Homozygote; homozygote; homozigota;
TOM0'3HT0Ta)

423

HOMOZYGOTJCUS (gr. -), homozigotic L Rezultat din elemente


genetic asemntoare. 2. Cu constituie genetic pur [hornozygotic;
bomozygotisch, erbgleich, reinerbig,

427

428

reinrassig; bornozygolique; bomozigOtikus j TOMOOJITOTHblA]


HORIODIMORPHISMUS 1 m (gr.
Qlp~ "sezonier", 8t; .,doi", llOI'lP'I\
"form"), horiodimorfism, dimorfism
sezonal; caractere modologice direrite
In anotimpuri diferite, Ia aceeai
plant [horiodimorphism, saesonal di
morphism; Saisondimorphismus; dimorphisme saisonnier; szezondimorfizmus; ropHO.Il,HHOP1tJHJM]
HORIZONTALIS, orizontal, orientat 1n direcie paralel cu suprafata
apei (rdcinile la Dictamnus, Vits~
ramuri la Abies) [horizontal, level ~
horizontal, waagere<:ht; horizontal;
vizszintes; ropH30HTam.Hblii}
RADIX HORIZONTALIS ..... radi:c
superficialis
HORMOCYSTJS, -IDIS f (gr. Op110~
"irag", IOXTtt.; "cavitate"), hormocist,
hormogon scurt i septat (CyaMphy
ceae) [hormocyst; Hormozyst; hormo
cyste; hormociszta; rQJ:MouEcTa]
HORMOGONIMIUM n (gr. , "!6VIIl~ ,,productor"), hormogonimiu,
gonimiu dispus fn irag (Lichenes)
[hormogonimium; Hormogonimium;
hormogonimium;
hormogonimium;
ropMOTOHHMHII)
HORMOGONIUM n (gr. -, "f6vo~
"urma"), hormogon, fragmentul talului filament~,;s desprins dinlrfl hcterociti, servind la inmulire (Cyano
phyceae) [hormogon; Hormogonium;
hormogonium; hormogOniwn; ropMoroHHD)

429 HORMONUM n (gr. -), hormon,


substan stimulatoare a crrleri, a
proceselor metabolice i fiziologcl1
[hormor.e; Wirkstoff, Hormon; hormone; hormon; ropMOH] -+ auxinum
430 HORNOTJNUS, HORNUS, din acest
an {ramuri) [of this year; diesjhrig;
de cette ann~e; ezevi, idei; po.noBMblilj
431 HOROUJGICUS, orologic, care s&
deschid i se nchid la o anumit
or (fiori) [horological; horologisch;
horlogique; Ora saerinti; 'facoeoil] "'

432

IlORRJDUS, llORRI- 1. Spinos, ca


ghimpi viguroi i ascuii {Gleditschia lwrrida). 2. Cu sete sau peri
rigizi i pungini (horricomis, lwrripiba) {prickly, stilf, sticking out, bristly; stachelig, starrcnd, rauh, horstig; epineux, Mrisse, raide; merevtiiskCs, szUros, serlesz6rii; r;:TpaWHI>Jll.
OIDe-niHeBHLIA]
1 boe

l~o

HYBO
HORTENSIS, de grdini, care crete
sau este cultivat In grdini ( Atriple~ horteMis, Petro86linum lwrtcnse)
[growing in gardens; gartenbewohnend; jardinier, horticole; kerti, kert.ekben tenyCsztetl; ca..a.oiiLIA, o6.11Taw
UIHD B ca;:~ax]

HORTICOLUS (COLA 1) -

.35

"'

hor-

leii-Sis

HORTICULTURA 1, horticultur,
[horticulture, gardening;
Gartenbau; hortieulture,
jardinage; kerlt\szet; ca.n;oso.n.cTBo]
<36 HORTJFUGUS, hortifug, evadat din
grdini [garden-fleeting; gartenfHichtig; hortifuge; kertiszOkevt\ny; ca,~~o

."

bas; alacsony,

grdinrie
Grtnerei,

BO~o6er1lhlli] -+ subsponlaneus
HORTULANUS m, grdinar [gar-

dener; Grtner;
Ca,II,OBHllk)

HYAL-, HYALJ-, HYALINO-, JJYAW-, HYALINUS (gr. Uuh.ot; "cristal"), hialin, transparent, strveziu,
incolor (hyalacanthus, ltyalicolor, hyalinorhizus, hyaiocarpus, hyalotrchtu)
[hyaline, transparent, colourless; durch
schlig, wasserhell, farblos; hyalin,
transparent, incolore; tllszO, iivcgst.erfi; szintelen; rHaJIHHOBblft, npoopa'f11WA, 6e<:IaCp111bl:ll] -+ transparens,
yitreus, diapltanus

"'

HYAWCYSTJS,-JDIS t (gr. -, ~eOOn.~


"cavitate"), hialocist, celul acvifer
mare, hialin, moart, lipsit de
clorotil
( Sphagnum)
[hyalocyst;
Hyalozyst; hyalocyste; hiillociszta;

al

HHX<>B]

HOR TUS m,

"'

HOSPES (-ITIS) m,. vizitator, oaspete {insect sau ciuperc gzduit de


o plant, de Ia care aceasta ti obtine
nutriia) [host, guest, visitor; Gast,
Eesucher; hOte, visiteur; vendeg, lto-

grdin

(gardcn; Gar-

tcn; jardin; kert; ca,o,]


JJORTUS SICCUS -+ herbarium

gat6 j fOCTb, DOOi:TIITeJlb]

<40

1/0SPJTATORES rn pl, plante gazde


(Boccari) [hospitators, hospitating
plants; Wirlpflanzen; hospitateurs,
plantcs parasitOOs; gazdanovenyek;
X03JIHHLl,

paCTeHIIJIX03JICB3)

HUMECTATUS, HUMEFACTUS,
/J['M.ECTUS, umezit, umectaf {lmmeclate, rnoisled; angeleuchtet; humecte; nedvesilelt; yB.TWKJteHHwll]
1/UMIDUS, umed [hurnid, moist,
darnp; feuchl, naa; hurnide; nedves,
nyirkos; BJia;1Ulbllt, Cb.tpoJ:t]
JIUMJFUSUS, ntins pe pmnt,
etalat pe sol (tulpina la Asperula
louni(tua, Euplwrbia ltumi(tua) [humifuse; niedergestreckt, bodengestreckt,
hingestreckt;
humifuse,
couche
sur le sol; ftildreteriil6, lefek\"6, lecsepUit; JlelKa'!Hit, pa30CTJI9.HHI>IA)-+ proCIIIIIbens, prostratus
IIUMILIS, scund, de statur mic
(Betula humilis) (dwarf, low, nanous;
niedrig, kleinwilchsig; nain, peu eleve,

HUMISTRATUS-+ humifuuS
HUMOR m, lichid, umoare, sev
brut [sap; Sart, Pflanzcnsaft; seve;
nedv; ryMop] -+ alimonia
HYACINTHJNUS (gr.
M~~:tvO~
"zambil"), hiacintin, Inchis purpuriu
albastru, de culoarea florilor de Hya
cinthus [hyacinth-blue, dark purplisch
blue; hyazinthenblau; bleu de Hyacintho; hiacintkek, jcintkek; rHa-

'"

grdinarilor, creaia grdinarilor [gardeners; der Ortner; des jardiniers;


kerteszeke, kertszck alkotsa; ca.::~oa

ss

IIKlEBII,

li,HHTOCHHHD]

jardinier; kerteaz;

HORTULANORUM (HORT.),

kisn6v6sli;

Hll31(0pocm.llt, np~CMHCTWA]

fKaJIOltKCTa)

450

HYALONEMA n (gr. , vl'j).W. "tir"),


substanla care acoper
cromonema cromozomilor in timpul
diviziunii nucleare (Fujii) (hyalone
ma; Hyalonema; hyalonema; hialonema; manoueMa] -+ calymma, matriz (3)
hialonem,

HYALOPLASMA n (gr. -, x'II.UCJJ.W


"modelare"), hialoplasm, stratul extern transparent i negranulos al
citoplasmei (Pfeffer) [hyaloplasm; Hya
loplasma; hyaloplasme; hialoplazma;
fHMOIDla3Ma) - t cytohya/op/astrW., CCICJp/asriUI.
HYAWSOMA n (gr. -, ~a "corp"),
hialozom, granul incolor din nucleu (hyalosom; Hyalosoma; hyalosome; hialoszOma; fHMOCOMa]
HYALOSPERJ!US {gr. -, anfpJ.Ul
cu semine transparente
(hyalospermous; hyalospcrm; hya
losperme; tltszO magvU; npo3pa'fHO"smln."),

ceMMrnwJ:t]

HYBO- (gr. 6!3~ "curbat"), curbat,


(hybocentrus, hybogonus, hybopleurus,hybospermus)[bent; krumrn;
courbt\; gorbe-; ltJora:yro-]

cocoat

...

HYBRIDA
~55

JJYBRJDA f (lat. hybrida "hibrid"),


hibrid, bastard; plant rezultati din

HYDROBIOLGJA 1 {~- -, l)i~


"viat", ).(ryo; "vorbire", hidrobiologie, studiul organisme or vii din
ape (hydrobiology; Hydrobiologie; hydrobiologle; hidrobioJOg:ia; J1t.!lpo6Ho

incrueia.rea dintre indivizi de plante


cu ereditate InruditA [hybrid, cruss;
Hybride, Bastard, Blendling, Mischling, Kreuzungsprodukt; hybride, bAtard; hibrid, kol'{'s, rajkever6k; rH6-

JloriiR]

pMAa]

456 HYBRIDATIO 1, HYBRJDISAT/0


r, hibridare, procesul de tncruciare
sexuat1i. sau vegetativ a unor indivizi de plante genetic tnrudiJi [hybrldization, crossing; HybridJsation,

Kreuzung, Bastardierung, Bastardi

sierung; hybridation, croisement; hibridciO, keresztezOd~, korcsosits,

keresztezt'!s; m6pii,!IH3ai.J;JlJI, CKPCWliBa-

457

lo58

459

460

""']
HYBRIDOGAMIA t (lat., gr. "{dp.o~
"cstorie"), hibridogamie, fecundare
prin polcnul unei altei specii [hybridogamy; Bastardhestubung, Bastardbefruchtung; hybridogamie; hibridogmia; rH6pll,!l,oraMHs]-bastal'dogamia
HYBRIDJCUS, HYBRIDUS, hibridic, lncruciat, de origin hibrid
( Petunia hybrida) [hybridous; bastardig, gekreutzt; batarde, croise;
hibrid, keresztezett, korcs ; J116pii,IUIWA]*
HYDATO- (gr. O&p, 06a~ "ap")
(hydax:/wru, hydawphyta) ... hydroHYDATHODA 1 (gr. -, 660~; "cale"i
hdatod, formaie epidermic!i. ce ahmn apa din frunze prin gutaie
[bydathode, water-gland, waterpore;
Hydathode, Wa.sserdriise, Wasserspalte; hydathode: hidatb6da, vlznyiJs, vlzkivlaszt6 nyil.s; TH.m;arona.

"'

nika ; TJWlo6oT8Hlhl:a]

4i0 HYDROCARPJA f (gr. , .:up11:0;


"fruct"), hidrocarpie, maturizarea fructelor sub ap (Vallisneria) [hydffi
carpy; Hydrokarpie; hydrocarpie;
hidrokrpia ; T'H)lponpnBa]
HYDROCARPOTROPUS (gr.
hidrocarpotropic,
cu micri de curbar& in vederea
maturizrii fructelor sub ap [bydrocarpotropic; hydrokarJ?olropisch; hy
dNJcarpotropique;
hJdrokarpotrQpikus; m.nponpnoTpoilllwll]
-rpom) "ri!.sucire"),

HYDROCHORICUS, HYDROCHORUS (gr. , x<Optm "a se rspndi"),


hidrocor; care se rsptndele cu ajutorul curenilor de ap (Cicuta virosa)
[hydrochoNJus; wasserverbreitend; hydrochore; hidrochor, viz Utjn ter
jedli; I'll)lpOXOPHWit)
HYDROCLEJSTOGAMIA f (gr. -,
"inchis", riallOo; "cstorie"),
hidrocleisto~mie, cleistogamie datorit dezvoltriiflorilorsubmerse (Knulll)
[hydroeleistogamy;
Hydroklesto~amie; hydrocleistogamie; hidroklelsztogmia ; I11.!IpoK11eHCToraMftll]
KM~

DOAH811 lKe.II~J:a]

461

HYDATOMORPHIA 1 (gr. ,
-. hybomorphQSis

JJ.O~

"form")

462 HYDATOPHYTA n pl (gr. -, q.utOv


,.plant") --+ hydrophyta

HYDROCLJNJA f (gr. -, KMW> "a se


inclina"), bidroclinie, curbarea luipinii sau a frunzelor sub influenta
apei [hydNJcliny; Hydroklinie; hydroclinie; hidrokUnia; I'H,IlpoJCnHHKll)

463 HYDR-, HYDRO- (gr. -), (cu, de, in,


pe) ap (hydrocarpicus) [water-;
wasser-; (avec, de, dans, sur) l'eau;
vh;-, vizi-, UszO; BOAO-] ... hydato
46' HYDRATURA 1 (gr. -), hidratare,
gradul de concentraie a apei (n
citoplasm, In sol) [hydratur; Wasserzustand; hydrature; vizellts, viztelitetts~; rH)J.pa-rypa]
465 HYDRICUS (gr. ) ... aquosus
466 HYDROAESTHESIS t (~r. -, aicr9r)crl.; "perceptibilitate"), h1droestezie,
sensibilitate ra de ap {hydroaestbesia; Hydrosthesie; hydroestbesie;
hidNJesztezia; rHnpoxTe3Hc]

HYDROBLASTUM n (gr. , PA.acM-01;


"lstar"/ hidroblast, lstar acvatic
[bydrob ast; Hydrobla.st; hydroblaste;
hidroblaszt; r.R.,Iq)06nacT]
HYDROBOTANJCA 1 (gr. -, lkmiVTJ
"iarbA''), hidNJbotanicii., studiul plantaior acvatice [hydrobotany; Hydrobotanik; bydrobotanique; hidrobota-

HYDROCORMUS m (gr. , Kop~O<;


"tulpin"), hidfficorm, tulpin submers sau natan_t (Najadaceae) [hydrocorm; Schw1mmhalm; hydrocormt; UszOszr; rll,!lpOKOPr.tYC]
HYDROCRYPTOPHYTA n pl (gr. -,
"ascuns", qnnOv "plant"),
hidrocriptofite, plante cu organele
vegetative submerse (Gams) [hydrocryptophyles; Hydrokryptopbyten;
hydrocryptophytes; hidrokriptofilk;
KI)U'It~

I11)J,(lOXPKDTo.flRTW]

...

477

HYDROPLASTUM
HYDROCULTURA t (gr. , lat.
cultura .,cultivare"), hdrocultur, cultivarea plantelor In ap sau in soluii
nutritive [hydroculture, waterculture;
Wasserkultur; hydroculture; hidrokultura, vizi tenyeszet; u.upoicynb

Typa]

478

-+ hydroponica
HYDROCYTIS,-IDIS f(gr, , Ktn:l~
"cutie"), hidrocit, celul de acumulare
i conducere de ap (Tradescantia)
[hydroc~t;
Hydrozyt; hydrocyte;

hidrocitJsz, vzsejt; rHJIPOLIHT]

479

480

gmia, vlzmegporzs; rH.ll.pOraMHII]


HYDROGAMUS (gr. --), hidrogam,

lertilizat sub sau deasupra apei


[hydrogamous; wasserbliitig, wasserbelruchtend; hydrogame; hidrogm,
megporzsU;

rHJlPOraMHYII:)

"a lega"),

hidroharmoz, reacie la
produse de ap (Clements)
[hydroharmose; Hydrobarmose; bydroharmose; hidroharm6zis; rH.IlpO
rapM03]

482

HYDROIDEUS (gr. -, tt.SOo;

{.83

HYDROLYSIS f {gr. -, 11.il<no; "dizol-

mnare")-+

vare"),
mic

aquosus

486

487

chiapei
hydrolyse;

HYDROMA n (gr. -), hidrom, ansamblul elementelor sistemului conductor de ap (trachei i tracheide)
[hydrome; Hydrom; hydrome; hi
dr6ma; rK,ll.poMa]
(gr.
,
9&PJ1.11 "cldur"), hidromegaterm, care reclam mult cl
dur i ap {hydromegathermous;
hydromegatherm; hydromegatherme;
hidromegaterm; rH.UpoMera-repMHYit]

HYDRJMEGATHERMVS

~"mare",

HYDRJMETEORICUS (gr. -,

491
492

"ase-

hidroliz, descompunerea
substanclor sub aciunea

[hydrolysis; Hydrolysc;
hidrolizis; rHJJ;pomo]

485

490

HYDROHARMOSIS f (gr. -, dpp.ot;ro

excitaiile

484

489

HYDROGAMIA f (gr. , yiq.J.~ "cs


torie"), hidrogamie, fertilizare pe sau
sub ap [hydrogamy; Hydrogamie,
Wasserbliitigkeit; hydrogamie; hidro-

vi zi

481

mo.rphie, Hydromorphose; hydromorphose; hidromorl6z1s; rlfJipoMOpcJlo3]


488 HYDRONASTIA r (gr. -. v(l(l'~
"presat"), hidronastie, micri de curbare cauzate de modificarea umiditii atmosrerice, a solului sau a
schimbrii raporturilor de umiditate
din esut [hydronasty; Hydronastie;
hydronastie; hidronasztia; fiiJIPOHac-

~T

"ridicat in sus"), bidrometeorc,


influenat de schimbarea coninutu
lui de ap din celule (micare) [hydrometeoric; hydrometeorisch; hydrometeorique; hidrometeorikus; ru.apoMereopH'!ecKllil)
rop~

HYDROMORPHIA f, HYDROMORPHOSJS f (gr. -, p6ptproa1o; "for-

mare"), hidromorfie,
bidromorfozii,
modificri structurale la plantele acvatice (Herbst) [hydromorphy; Hydro-

"'']

HYDROPHILUS (gr. -, q~tllro "a


iubi"), hidrotil 1. Care prospercaz
bine in ap. 2. Polenizat prin intermediul apei [hydrophilous, waterloving, water-pollinated; wasserliebend, wasserbiO.tig; hydrophile; hidrofil, vizet kedvelO, vizi beporzsU;
TH..II.Po41HJIDHWA, BO.Qomo6JtBhiA]
HYDROPHOBUS (gr. , IPO!lfu> "a
se teme"), hidrofob, care evit excesul
de ap (plant) [hydrophobous; wassermeidend; hydrophobe; hidrotob,
vizet kerUIO; rH.apo4KJ6Hhl"li]-+ aquifu-

<""

HYDROPHORUS (gr. -, q.optro "a

purta")-+ aquifer

HYDROPHYLLUM n (gr. -, q.6)J.ov

hidrofil, frunza hidrotitelor [hydrophyll; Hydrophyllum;


hydrophylle; hidrolillum, vizinoveny
leV'ele; rH.apo4oolna, JTI[CTbH rHAj)O~ll
"frunz"),

ros]
493

JIYDROPHYTA n pl (gr. -, IPU10v

494

HYDROPHYTOLOGIA

,.plant"), hidrolite, planle de ap


[hydrophytes, waler-plants, marshplanls; Hydrophyten, Wasserpflanzen; hydrophytes; hidrofitk, vlzin6vCnyek; rH.apo4mTM]-+ hydatophyta

(gr.

Mryoo; "vorbire"), hidrofitologie, studilll plantelor de ap [hydrophyto


logy; Hydrophytologic; hydrophytologie; hidrofitol6gia; rHJtPo41HTOJIOfiU1]
495 l/YDROPLANCTON n (gr. , 'lt).ayK"tOo; "rtcitor"), hidroplancton, planctonul apelor [water-plankton; Wasserplankton;
hydroplancton;
\'Z
plankton; rH)lpOnnaHKTOH]
496 HYDROPLANCTOPHYTA n pl (gr.
--, qrotOv "plant"), hidroplanctofite,
planctonul vegetal al apelor [hydro
planktophytes; Hydroplanktophyten,
Wasserschweber;
hydroplanctophytes; hidroplanktofitk, novenyi viz
plankton; nr.aponnaHXTo41MTW]
497 HYDROPLASTUM n (gr. , d.ttat6o;
,.modelat"), hidroplast, formaiune
vacuoliform in care se produc granule de aleuron [hydroplast; Hydro-

...

HYDROPLASTJDIA
plast; hydroplaste; bidroplas~tis~;
TBll.poD.IIaCT]
&98 HYDROPLASTIDIA n pl. {gr. --),
hidroplastide, formaiuni asemli:n
toare vacuolelor din endospermul seminelor de Ricinus {Van Tieghem)
[hydroplastids; Hydroplastiden; hydroplastides; hidroplasztidk; l'H.IlPonn..,...".]

HYDROPONJCA f (gr. -, KOv~


,,munc") -+ hydrocultura
500 HYDROSIS! (gr. -), hidro~l. umiditalea intern a esuturilor (Devaux}
[bydrose; Hydrose; hydrose; bidrOr.is; r11Jlp03BC]
501 1/YDROSPORA 1 (gr. -, tt1ropd ,,s
mtnf),
hidrospor, spor diseminat
prin intermediul apel [hydrospore;
Hydrospore; hydrospore; hidrospOra;
l'lllJPOCDOpa]
5112 HYDROSTEREIDAE f pl (gr. -,
otepW~; "tare"), hidrostereide,
elemente prosenchimalice, avind celule
cu pereii tngroai, cu funcii mecanice i de conducerea apei (Haberlandt) [hydrostereids; Hydrootereiden; hydrostereides; hidrosztereidk;
i99

l f (gr. -, ~110 "orin503 ""'"""""""'


HYDROTAXJS
duire"), hidrotaxie, mitcri locomotorii sub influena usccmnii in direcia substratului mai umed sau invers,
la plasmodiul unor Myxomycetes
(Verworn) [hydrotaxis; Hydrotaxis;
bydrotaxie; hidrotaxis; r&.npOTakCRc]
504 HYDROTRICHOMA n (gr. -, tpixropa "prozHate"), hidrotric(h)om,
papile servind ca rezervoare de ap
[hydrotrichome; Hydrotrichom; hydrotrichome; hidrotrichoma; rH,IlpoTpHXoMa]
SOS llYDROTROPHIA f (gr. -, tpocpi}
"hran"), hidrotrofie, dezvoltarea inegal a unor pri de organe datorit
diferenei de umiditate (Wiesner) [hydrotrophy; Hydrotrophie; bydrotrophie; hidrotrOiia; rH,!ipOTpOIPHA]
506 HYDROTROPISMUS m (gr. , tpom)
"curbare"), hdrotropism, micri de
curbare a organelor sub influena umiditii [hydrotropism; Hydrotropismus; hydrotropsme; hidrotropizmus;
rnppoTpOnlt3M)

humide; nedvesseg-, nedves; B!I!IZHo-,


_,. humidus
509 HYGROCHASIA f (gr. -, xaOJI(ho
.,a csca"), higrochazie, dehiscena unor
fructe sau fructificaii, tn perioada de
umiditate excesiv, pentru eliminarea
seminelor sau a sporilor (Caltha,
Veronica, Ecballium J[hygrochasy; Hygrochasie, Regenfrfichtigkeit; hygrochasie ; higrocllzia ; J'llrpoxaJIDI]
510 HYGROMETRICUS (gr. -, phpov
.,msur"), higrometric, care semnaleaz umiditatea atmosferic (setele
la Funaria hygrometrica, aristele Ia
Aven4, Stipa) [hygrometric; feuchtigkeitsanzeigend, wetterprophetisch;
hygrometrique; nedvessegjelz6, higrometrikus; nrrpoMeTpR'ICCJCHII:]
511 HYGROMORPHIA f (gr. -, po".-fa
"form"), higromorfie, caractere structurale speciale la plantele higrofile
(coloraie vie, internodii alungite, celule mari etc.) [hygromorphy; Hygromorpbie; hygromorphie; bigromorfia;
rRI'pOMop4m.A]
BJ~am~WA]

512 HYGROMORPHISMUS m (gr. --),


higromorlism, morfoz cauzat de
umiditatea mediului [hygromorphism;
Hygromorphismus; hygromorphisme;
higromorfizmus; rnrpoMop(mlM]
513

HYGROPHIL!A f (gr. -, cpth.t<D


.,a iubi"), higrofilie, afinitate pentru
locuri umede [hygrophily; Hygrophilie; hygrophilie; higrofilia; rnrpOIPWTHH]

51/i

HYGROPHILUS (gr. --), higrofil, care


locurile umede {plant) [h:
grophilous, moisture-loving; hygrophl,
feuchtigkeitsliebend; hygrophile; higrofil, nedvess!lgkedveiO; MlrpOIPHilLiil
BJiaronw6Jmhdt] ... icmadophilus, philoncts

515 HYGROPHOBUS (gr. -, cpo~ "a se


teme"), higro(ob, care evit umiditalea
abundent
(plant)
[hygrophobous,
moisture-shunning; hygrophob, feucbtigkeitsmeidend; hygrophobe; higrofOb, nedvessegker\110; rHrpOIPo6Hw.it]
5t6

W7 llYEMALIS _,. hiemalis, hibernalis

SOS HYGR-, HYGRG-, HYGRICUS (gr.


VypOo; "umed"), umed (hygrochasticw;,
hygrophyticWJ) [most-, damp-, moisture-, humid; feuchtigkeits-, feucht;

prefer

HYGROPHYT A n pl (gr. -, cputOv


higrofite, planle dl.' locuri
umede [bygrophytes, moisture-plants;
Hygrophyten, Feuchtigkeitspflanzen,
feuchtigkeitsliebende Pflanzen ; hygrophytes; higrofitk, nedves term6helyek novenyei; rurpoq.nn.I, BJiaromo.,plant"),

6llBide pacreHBJI]

517

HYGROPLASMA n (gr. -, nAilopa


"modelare"), bigroplasm,
partl.'a
fluid a citoplasmei (Ngeli) [hygro-

..,

HYPERANISOGAMIA
plasm; Hygroplasma; hygroplasme; hi-

groplazma; C1llpODJia3Ma]
518

HYGROSCOPICITAS f (gr..

.,a observa"), bigroscopicitat~ capa. cit~t~a memb.ranei celulare de~ atrage


um1d1tatea 1 de a o trece prin ea
[hygroscopicity; Hygroskopizita.t hygroscopicite; higrosz:kopicits; r~po
cxonD'IHOCTb

HYGROSCOPICUS (gr. --), higroscopie 1. Sensibil la umiditate hapterele sporilor de Equisetum). 2. u higroscopicitate [hygroscopic; hy~osko
pisch, wa.sseranziehend, feuchtigkeitsmeJ3end; hygroscopique; higroszkOpikus; I11r'pOCJ:OJ1JilmLIIt]
520 HYGRJSCOTOPHILUS (gr. -, GK6
'tOIO "tntunecos", IPltO> "a iubi"),

519

higroscoto!il, care

521

crete

HYLICOLUS (-COLA I)
523

524

pe locuri

umede i lntunecoase [hygroscotophilous; hygroskotophil; hygroscotophle;


higrosz:kotofil; rHrpoCKOT0411111LJ11>11t)
HYLAEUS (gr. 6..1l "pdure") -+
silraticus
--+

jJ.,i

colus
HYWDOPHYTA n pl, HYLOPHYTA n pl (gr. -, <PO'fOv "plant"), hilodolite, hilofite; plante din pdurile
cu sol uscat [hylodophytes; Hylodophyten; hylodopbytes; hilodofitk;
rHno.no4>HThl)
HYLOGAMIA f (gr. m..ll "lemn, materie", 1p.o~ "cstorie"), hilogamie,
fuzionarea nucleului sexuat cu unul
vegetativ [hylogamy; Hylogamie; hyJogamie; hilogmia; rWioraMH.II]

525

1/YLOPJIAGUS (gr. , 41a-ytm "aminca") -+ xylophagus

526

l/YLOPHJLUS (gr. -, fl'IUul "a iubi")


-+ sihaticus

527

HYMEN-, HYMENI-, HYMENO(gr. {)pl'lv "membran"), himenial,


membranos (hymenanthus, hymenii(er,
hymenocarpus, hyme110phyUus) fmemhrane-, skinny-; baut-; membraneux;
MrtyUs; DJietmlTWit]

528

IIY MENANDRUS (gr. -, dvi)p, dvcu stamine memhranoase sau coriacee [hymenandrous;
hautmnnig, hautstaubbeutelig; a etamines membraneuses; hrtys porli~ "brbat"),

zOjU; nneH'IaTOll>I'IIlHKOBbiA)

529

IIYMEl'iiUM n (-r. XP-ilv "Himen,

zeia cstoriei"), hJmeniu, stratul sup~rficial fertil al tructificaiei, format


dm filamenle ascogene, din asce i

hlte sterile (ABCOmyutes) (hymenium;


Hymenium, Sporenlager, Sporensehicht, Fruchtschicht, Fruchthaut..
Fruchtscheibe; bymenium; himenium,
termr9teg, spOratelep, term6test; ruMeHHA, cnopos&dt cno.D] -. membrana
gongylifera, stratum sporiferum, stNtum sporogenum
530 HYMENODES, HYMENOIDEUS
(gr. -, &t&o; "asemnare") - membranaceus
531 HYMENOPHORUM n (gr. -, qHpho
"a purta"), bimenolor, suportul stratului himenial [hymenophore; Hymenophor, FruchtschichttrAger, SporenJagertrger, Sporenschichttrger; hy
menophore; himenotorum, term6retegtart0, term6test-tart0; 1'11MeHo4lop]-+
sporophorum
HYMENOPTER/DEUS (gr. -, 1lt&
pOv ,,arip", &18o~ "asemnare"), hi
menopterid, polenizat prin himenoptere (flori, plante) [hymenopterid; hymenopterid; hymt\nopteride; himenopters; fliMCli00Tep1fAHbi.D)

533

HYP-, HYPO- (gr, fnt6 "dedesubt"),


dedesubt, inferior, aliat In partea de
jos (hypacanthwt, hypanthwt, hypargyrewt, kypoglaucus, hypoglossus) [below, under, beneath, lower; unter-,
unterseits-; en dessous, inferieur; alu!-,
alsO rszen; nO,IJ,, CHH!ly]
HYAPANTHJUM n (gr. -, liv&oo;
.,floare"), hpantiu, poriunea tubuliform a axei florale dintre ovar i
restul pieselor florale, rezultat din
lrgirea receptacul ului ( Rosa arvensis,
OeJWthera biennis) {hypanthium; Blillenbecher, Kelchbecher; hypanthe;
vacokserleg, vacokcs6, cseszecsl!; m-

""""']

535 HYPANTHODIUM n {gr. -, livlkOOllo;


"asemntor cu floarea"), hipantQdiu,
inflorescen. cu flori sesile, inchise
in receptaculul tubulos sau cupuliform
(Ficus carica) [hypanthodium; Bliitenfeige; hypanthode; serlegvirgzat;
rHIIaHTO.D..ldl:] -+ ampha.nthium
536 HYPER- (gr. Udp "deasupra"), deasupra, peste, mai mare (hyperstylicwt,
hyperxanlhwt) [over, above, beyond;
iiber-, Ubermllig; au-dessus, excessif;
-felU!i, feletti, fokozott-, nagyobb;
537

cuepx-1

HYPERANISOGAMIA f (gr. -, iivlaoo; "inegal", 'j'cif.l~ "cstorie"), hi


peranisogamie, anisogamie la care ga.
motul femel este mai activ i mai dezvoltat dectt cel mascul (Harto-) [hyperanisogamy; HyperanisogamJ_e; hy-

...

HY PERBOREALIS
peranisogamie; biperanizogmia; rR

DCpaHII30raMIUI]

538

HYPERBOREALIS,
HYPERBOREUS (gr. -,Ilo~ "vlntul de nord"),
hiperboreal, nordic; care crete in regiunile aretice [hyperborean, northern;
nllrdlich, nordisch; hyperboreal, nordique; hiperborelis, eszaki; ceaepKWR]
539 HYPERCHIMAERA f (gr. -, X.lJ.IUlpa "monstru"), hiperhimer, hibrid
de gref cu elemente genetic deosebite, mozaicate, intermediare Intre p
rini (Strasburge.) [hyperchimaera;
HyporchimAre; hyperchimere; hiperkimera; nmepXIIMepa]
5~0 HYPERCHROMATICITAS 1, HYPERCHROMAT!NOSIS 1, HYPERCHROMATOS!S 1 (gr. -, xplbJm "culoare"), hipercromaticitate, creterea
exagerat a coninutului de cromatin
din celulele de~nerato [hyperchromaticity; HyperehromatiziUi.t; hyperchromaticitll; hiperkromatOzis; rRIIep
xpoMQTH'IHOCTI>]

5/H HYPERCHROMAT!CUS (gr. --), hipercromatic 1. Uor colorabil. 2. Cu


coloraie excesiv [hyperehromatic;
hyperchromatisch; hyperehromatique;
hiperkromatikus, kllnnyen szinezM6,
en5sen szinezett; rHnepxpoMaTHI>I.II:]
5ft2 HYPERDIPLOJDEUS (gr. l!uc~
"de dou ori"), hiperdiploidou, cu
celule diploide av;nd cromozomi supranumerari [hyperdiploid; hyperdiploid; hyperdiplolde; hiperdiploid;

5~8

549

HYPERDROMIA f (gr. -, SpOpo.;


hiperdromie, nervuri anadrome i catadrome pe aceeai frond
(P~ridophyta) [hyperdromy; Hyperdromie; hyperdromie; hiperdrOmia;
"fug"),

nmep,llpOMIIS}

SU HYPERHAPLOIDEUS (gr. -, n
"--a<; "simplu", 6100.; "asemnare"),
biperhaploideu, celul haploid cu
garnitur cromozomic supranumerar

[hyperhaploid; hyperhaploid; hyperhaplolde; hiperhaploid; rHnepramw-

ll,ll,KWA]

(gr. -, UOrop
cu exces de ap
(in esuturile hlportrofiate) [hyperhydric; hyperhydrisch; hyperhydrique;
hiperhidrikus; r~tneprn.rtpH'ICCIUIJ:i]
5~6 HYPEROSMOTICUS {gr. -, dlopO;
"impulsie") - hypertonicus
M7 HYPERPARASITUSm (gr. , Mpd0'11'~ "parazit"), hiperparazit, parazitul altui parazit (hyperparasite; HyM5 HYPERHYDRICUS
"ap"), hi~rhidric,

'""''""J
HYPERPOLYPLOIDEUS (gr. ,

ttO

"simplu", etl)o,;
"asemnare"), hiperpoliploideu, cu poliploidie Ia care, pe Ung garnitura
cromozomic complet, mai sint i
cromozomi supranumerari (Winkler)
[hyperpolyploid; hyperpolyploid; hyperpolyploide; hiperpoliploid; mnepoomumoH,!IHLIII]
550 HYPERSTOMATICUS (gr. -, cn6pa "gur"), hiperstomatic, eu stomate
dispuse pe faa superioar a frunzelor
(Victoria regia) [hyperstomatic; hyperstomatisch, iibermundig; hyperstomatique; hipersztomatikus; rnnepcro1~"numeros",~

MarH'fecxHi}

551

HYPERTELICUS (gr. im:t:pW.t'\o;


"excedentar"), hipertelic, de prisos
(nume) [superlluous; iiberflilssig; superflu; felesleges; H3JIIIIDHHK) - su-

perfluru

NOMEN HYPERTEL/CUM- metaeonymum


552

nmep/lHlllloH)UDdlt]

5ft3

perparuit; hyperparasite; hiperparazita; nm:epuapa311T)


HYPERPLASIA l (gr. , 71:)..00~
,.modelare"), hiperplazie, creterea exCtlsi.V a unui esut tn urma unor diviziuni celulare nenormale (Kllster)
[hyperplasy, ovorgrowth; Hyperplasie; hyperpluie; hiperplzia; rHJJep..

HYPERTONJCUS (gr. OIUp "peste",


,.tensiune"), hipertonic, cu presiune osmotic mai ridicat decit a soluiei cu care se compar [hypertonic;
hypertonisch; hypertonique; hipert6nikus, hiperoszm6tikus; rHneproHB,-ov~

'iecKKII] - hypeMsrrwticus
553 HYPERTROPHIA f (gr. -, tpoqlt'\
"nutriie"), hipertrofie, dezvoltarea excesiv a organelor sub aciunea unor
ageni patogeni, care prin toxinele
eliminate provoac creterea anormal
a celulelor (cecidii, tumori, excrescene, gale) (Harshberger) [hypertro
phy; Hypertrophie, Oberentwicklung;
hypertrophie; hipertrOfia, tultplltsg; rHneprp()(jliiR J
55~

HYPERTROPHYTA n pl (gr.--,
hipertrolite, parazii
vegetali cauzind hipertrofia unor organe ale plantelor atacate (Wakker)
[hypertrophytes; Hypertrophyten; hypertrophytes; hipertroCitk; nmeprpo~v "plant"),

<lm~J

555

HYPERTYPIA f (gr. -, tfuto.; "model"), hipertipie, regenerarea organului tn dimensiuni mai mari decit

...

HYFOC.RPUS

a1e organului pierdut [hypertypy; Hypertypie; hypertypie; hipertlpia; mnepTIIllHa]

556

557

558

HYPERXANTHUS (gr. -, !;av{!Ot;


"galben"), galben viu, galben intens
[intensely yellow; hochgelh, sattgelb;
jaune vif; E!Ienks<irga; TeMHOlKellTWR]
HYPHA f (gr. Qqn'l "plnz"), hif,
filament cu cretere apical, adeseori
ramiticat, ansamblul lor formind aparatul vegetativ (miceliul) al ciupercilor
i lichenilor [hypha; Hyphe, Pilz!aden; hyphe; bifa, gombafonal, srjtfonal; ru.pa, rpu6aan HHTL]
HYPHALMYROPLANCTON n (gr.
ixpdAj.mpot; "slab srturos", day~~:tOv

hifalmiroplancton, planctonul apelor slab srturoase {Zimmermann) (hyphalmyroplankton; Hyphalmyroplankton; hyphalmyroplancton; hifalmiroplankton; rH41anMHponnamc.TOH]
"rtcitor"),

559

HYPHASMA n (gr. 6qlao~a. "esut"),


hifasm, miceliu etalat, pislos i steril
( Agaricus)[hyphasma ;Hyphasma, Geflecht; hyphasme; hiphasma; rM$alMa,
6ecnno.!l,HMA MftUeJIJiil.]

560 HYPHEMA n (gr. Uqn) "pinz"), hifcm;1, strat de hifc la Lichenes (Minks)
(hyphema; Hyphema; hyphema; gombafonalreteg; rHtlleMa]
561

JIYPHENCHYMA n (gr. , !1;n.u11a


"umplutur"), hifenchim, tesut de hife
plsloase [hyphenchyma; Hyphenchym;
hyphenchyme; hifenchima; rH4let!XIlMa]

5<52

HY PIIOPODIUM n (gr. -, 1tol:lo;, 1t0


Mc; "picior"), hifopodiu, apcndicele
capilat al mceliului care poart peritecii, In .Meliola (Gaillard) (hyphopode; Hyphopode; hyphopode; hifo
pOdium; ru<Jmno)lllh]

5G3

HYPHOSTROMA n (gr. -, otp&j.la


"co\'or") _,. mycelium

56:..

HYPHYDRJGAMIA f {gr. UltO


"sub", UOwp "ap", yiql.oo; "cstorie"),
hiphdrogamie, polenizare sub ap
( Naias) ( Knulh){hyphydrogamy ;Hyphydrogamie, Wasserbliitigkeit, Bestuhung unler dem Wasser; hyphydrogamie; hiphidrogmia, vlz alatti
megporzs; rHnrH.IIporaMH!I]

.J65

HYPNO-, HYPNOTJCUS (gr. 6n:vo.;


"somn"), hipnotic, aflat in stare de
lung repaus biologic (hypnookinete,
hypnocystis, hypnosperma, hypnozygota) [resting, dormant; ruhend, ruhe- ;

566

567

568
569

dormant, de conservatlon; nyugv6,


alv6-; nOKOJW<RJtaJ]
HYPNOSPORA f (gr.-, o-nop6. "sA
min"), hipnospor, spor In stare de
repaus (Cyanophyce<U} (hypnospore,
resting spore; Hypncsporo, ruhende
Spere; hypnospore, spore de conservation; hipnospOra, nyugv6sp0ra; nmHocnopa, noKoamuc cnopa] -+ hyp
nocystis, chroni9pora, teleutospora
HYPNOSPORANGJUM n {gr. --, O:yyeiov "vas"), hipnosporange, sporange
cu spori de conservare (hypnosporange; Hypnosporangie; hypnosporange; hipnosporngiu~; ra::mocnopaHrHA]
HYPO- (gr. lrnO"dedesubt") _,. hypHYPOBASALJS (gr. -, p{w-~ "baz"),
hipohazaJ, aflat in parlea batal sau
dedesubtul bazei [hypobasal; hypobasaJ; hypobasale; alap a1atti; nmo6a3a.'1LHLdl)

570

HYPOBASIDIUM n (gr. , !JaaW!Ov


.,_Picioru", hipobazidie, poriunea inferiOai' a bazidiilor dimere ( Basidiomy
cetes) [hypobasidium; Hypobasidium;
hypobaside; hipobazidium; nmo6a:JH,::,H.11]

571

HYPOBENTHJCUS {gr. -, ptvOo.;


"adincime, fund") - abyssalis

572

HYPOBIOTA f {gr. -, l3iot~ "vieuitoare"), hipobiot, portaltoi [motherplant; Mutterpflanze; portegrefle;


oltsi alany; nmo6HoTa]
JJY POBLASTEMA n {gr. -, 13Alto-t'1JIU
"lstar") hy]Wthallus
IIYPOBLASTUS m (gr: , j3).aot0c;
"germen"), hipoblast, expansiunea bazal a embrionului dintre radicul i
cotiledon (Gramineae) [hypoblast;
Hypoblast; hypoblaste; hipoblaszt;
runo6nacT]
HYPOCARPJUM n (gr. , Kap!W'
"fruct"), hipocarpiu, pedunculul dilatat al fructului ( Anacardium) [hypocarpium; Hypokarp; hypocarpe;
hipokrpium; nmoKapJJHJ:I:]
HY POCARPOGAEUS (gr. -, yfl "p
mint''), hipocarpogeu, care i maturizeaz fructele sub pmlnt (Arachis)
[hypocarpogean; unterirdisch-reifend;
hypocarpoge; IOid alatt tlr6 lcrmtlsd;

5;3
57"

575

576

mnoxapnore~HwJt]

5?7
578

HYPOCARPOGENUS (gr. --, y~:vvdm


nate") hypocarpogaew;
HYPOCARPUS, HYPOCARPICUS
(gr. -), hipocarpic, situat sub ovar
sau sub fruct [hypocarpic; hypokar-

"a se

...,

HYPOCHILIUM

pisch, unterfriichtig; hypocarpe; termtls alatti, maghz alatti; rHDOKapo-

587 HYPODIPWJDEUS (gr. -,

m.dl:, QO.IUIJIO.IIHN8)

HYPOCHJLJUM n (gr, -, xsn.oc;


"buz"), hipochil, baza crnoas a Iabelului (Orchidaceae) (hypochil; Lippenfu8; bypochile; ajaklb, ajaknyel;
r:IIUOXJIJIHJ:I:]

sso

HYPOCHJONAEUS (gr. -, Xtdw "z


hipochioneu, care cr~te sub
sau sub zona zpezilor [hypochioneous, under snow living; hypochionaeisch, unterhalb der Schneegrenze; hypochione; h6 alatti, hOsv
alatti j UOACHClKHbiR]
pad"),
zpad

sst HYPDCHONDRIACUS

(gr. {nroxov"bolnav") (AlmV'anthus hypochondriacw;) - morbosus


Spta~:.:Oc;

S82

HYPOCOPULA t (gr. (m:6 .,sub",

lat. copula

.,band"), hipocupul, flia

sau m"jlocie a hipovalvei


(Diatoma/ [hypocopula; Hypokopula;
hypocopu o; h1pokopula; rHno~eonyna]

inferioar

S83

...
sas

.,,

HYPOCOTYLUS m (gr. -, Kb'ru}..fl


"adlncitur"), hipocotil, axa hipocotil; partea tulpini lei dintre colet
i cotiledoane [hypocotyl; Hypokotyl,
Keimstengel; hypocot.yle; hipokotilszr, csiratengely, szik alatti szr:
ntrlOKOTJIJII>, QOJJ;ceMliJJ;O.JlbHoe KOUeHO)
HYPOCRATERIFDRMIS, HYPOCRATERJMORPHUS (g"'. , Kpa"flip
"cup", ~p(j)l) "form"), hipocrateriform, de forma unei trompeta sau
a unui potir; cu tubul corolei lung i
ingust, terminat intr-un disc brusc
lrgit (corola la ConPolPulus,
Nicotio.na) [hypocrateriform, salver-shaped,
trumpet-shaped, saucer-shaped; trompetenflirmig,
sliellellerHirmig, pr
sentiertellerfllrmig, tellerf<lrmig; hypo.
craterilorme, en trompette; trombita
alakU, ereszes; 6moJ:~neo6pa3HLifi, noaHOCOliHJJ;Hblfi]

HYPOCYRTUS, HYPOCYRTJ- (gr.


tmOICIIpto~
"puin
curbat"),
uor
curbat {hypocyrtiflorus, hypocyrti{c>
liw;) [somewhat curvcd ; etwas krumm;
en peu courM; kisse gi:irbiilt; CJia6oH30rHYTh!R]
HYPODERMA n, HYPDDERMIS,
-IDIS f (gr. (l!W "dedesubt, sub", &Spp.u
.,piele"), hipoderm, 1. esut anat
imediat sub epiderma unor frunze sau
tulpini. 2. Stratul intern al l'apsulei
( Bryophyta) [bypodcrm: Hypoderm,
Unterhautgewebe; hypoderme; hipodermisz, a!Mrszlivet; mno,qepMa]

St~

,.dublu", atOoc; .,asemnare"), hipodiploideu, cu celule diploide avind


cromozomi infranumerari [hypodiploid;
hypodiploid; hypodiplo1de; hipodiploid; nmo.znumoit.D,HLJA]

588 HYPODROMUS(gr.-, SpOIJOc;"fug"),

hipodrom,
care nainteaz adincit in esut (nervur) [hypodro.
mous; untergetaucht-laufend; hypodrome; almertilten futQ; norpylKeH""R]
HYPOGAEUS
589 HYPOGAEALIS,
(gr. -, 1'il "pmint"), hipogeu, care
crete sau germineaz sub pmnt
(germinaie, ciuperc, smn, tulpin, fructele la Arachis hypogt.rea)
[hypogeal, hypogeous, undergrund;
hypogisch, un\erirdisch, untererdig;
hypoge, sou\errain; fllld alatli, fOldszint a!atti; RO!l3et.mhlii] -+ subterra

"'"'

590 HYPOGAEOCARPJA f

(gr, --, Kap.,fruct"), hipogeocarpie, maturizarea subteran a fructelor i a wminelor


(Arachis) [hypogeocarpy;
Hypogeokarpie; hypogt\ocarpie; hipogeokrpia, fOldalatti termeseres; ru.
noreoKapnHll]
xO~

591

HY FOGYNICUS,
HYPOGY.l'WS
(gr. -, 'r'M'! "femeie"), hipogin, inserat
la baza ovarului; cu ovarul superior,
pet alele i stamine!e fiind inserate
dedesubtul acestuia (floare, stamin)
Lhypogynous; hypogyn, unterweibig,
unterstempelig; hypogyne; term6alatti, magbzalatti, alsO llsU; noiJ;necTH'IHDIR]

592 HYPOHAPWIDEUS {gr. ,

6.~~:Mlo~

"simplu", etlioc; "asemnare"), hipolmploideu, haploidie cu numr redus


de cromozomi [hypohaploid; hypohaploid; hypohaploidc; hipohaploid; rHnorannOR!l.HLIR]

593

HYPOLAMPRUS (gr. -, .allltP~ ,.lucitor"), lucitor dedesubl. (shining bc


neath; unterseits glnzcnd; luisant
au dessous; alu! fCuyes; CHitJY 6nec
T~Htl.]

594 HYPOLASJUS (gr. ,

Mu~ "vilos"),
vi! os pros dedesubt [woolly beneath;
unterseils wolligbehaart; velu au
dessous; alu! bozontos; CRHJY KOC-

MamA]

590 HYPOLEUCUS (gr.-, }..f:t>IC6!; "alb"),

alb dedesubt (white benrath; unterseits weiB; blanc au dessous; alu!


feMr; CHHJY 6enwltj

IIM
596

597

HYPOSTATIGUS

HYPOLITHICUS (gr. , M9o~1 "piatr"), hipolitic, aflat sub pietre [hypolithic; hypolithisch; hypolthique;
kovek alatti; rHnOJtHTD'Iecmil:]
HYPONASTIA C (gr. -, ~
.,comprimat"), hiponastie, creterea
mai pronuntat a prii inferioare

ale unor organe dorsiventrale, cauznd


concavitatea lor (frunze, petale) [hy-

ponasty; Hyponastie; hyponastie; hiponaszlia; rHnoHacTHJI]

598

HYPO.NOMIUM n (~- -, vo~~


"pune"), hiponomiu, mm, canelur;
caviti produse prin roadere de larve
In prile parenchimatice ale plantelor [hyponomium; Mine, Hohlraum;
cannelure; hipon6mium, vjat; runoHOMifYM)

599

600
601

HYPONYMUM

(gr. -,

8vo~.ta

"nume"), hiponim, termen general


pentru indicarea numelor nevalabile
(dubioase, nude, supertlue) tn nomen-

clatura plantelor [hyponym; Hyponym; }lyponyme; hlponim; runoHHM]


HYPOOSMOTJGUS (gr. , tb~
"impulsie") _,. hyp<Jtonic!ts
HYPOPHWEODALIS,
HYPOPHWEODEUS, HYPOPHWEODJGUS, HYPOPHWEUS (gr. , ~~"-otO~
,,scoar"), hipofloidal, aflat sub epiderma scoarei ( Lichenes) [hypophloeodic; hypophloeodisch; hypophlCode; kereg alatti; rnno.Pnoeo.IJ.Hbla]
_,. sr.tbcutaneus

HYPOPHYLWPODUS (gr. , IPUJ....


"-ov "frunz", 'ltO\l(;, noOO~ "picior"),
hipofilopod, cu pseudorozet format
din frunze tulpinale ndesuite (la
unele specii de Hieracium) [hypophyllopodous; hypophyllopod; hypophyllopode; ltOlevt\lrOzss; I11JJO!fuuinono.IJ.Hbla]
603 HYPOPIIYLLUM n (gr. ), hipo
602

fil,

frunz

scvamiform

abortiv

(AsparagWJ, RuscWJ) [hypophyll;


Hypophyll; hypophylle; hipolillum ;

mno4lll.nJI]
60/l

605

HYPOPHYLLUS (gt'. --}, situat sub


frunze [hypophyllous, beneath the
leaC; unter dem Blatt befindlich;
hypophylle; level alatti; no)lJIIICTHhlJi]
HYPOPHYSIS f (gr. , IJ)Uatl; "cre1. Celula terminal
a suspensorului embrionului (Angio
spmnae). 2. Apendicele dilatat de
la captul superior al setei capsulei
( Bryophyta) [hypophyse; Hypophyse,
Anschlu2zelle; hypophyse; hipofizi.s,
csira.fiiggeszt6sejt; J'IIDOI)Hla]

606 HYPOPLANCTON n (gr. -, n.IIyKW~


"rtcitor"), .hipoplancton, planctonul
zonelor adinci (sub 350 m) ale mrilor
[hypoplankton; Hypoplankton; hypo
plancton; hipoplankton; rnnonnau-

nol

607 HYPOPLASIA f (gr. , 'lf'Mi<ro(t) "a


modela"), hipoplazie, dezvoltarea deficient a esutului din cauza nutritiei insuficiente (uscciune, parazii}
[hypoplasy; Hypoplasie, Hemmungsbi ldung; hypoplasie; hipoplzia; rnnonna31111}
608 HYPOPLEURA t (gr. -, 'k.rop:
"coast"), hipopleur, briul circularinferior al hipotecii [Diatomeae) {hypopleura; Hypopleur, untere Gilrtelb~OO,
uulere Panzerplatte; hypoplevre; hipopleura; rHROIDICBpa}
HYPOPWIDEUS (gr. -, dn:"-6~
"simplu", &~ "asemnare"}, hipoploid, cu diploide caracterizat prin
lipsa numrului obinuit de cromozomi
(Belar) (h;rpoploid; hypoploid; hypoploide; lnpoploid; runonnoJt):un.IR]
610 HYPOPODIUM n (gr. -, 'Jfbliwv
"picioru"), hipopodiu. 1. Partea bazal a axei frunzei tinere (Bower).
2. Pedicelul carpelei [hypopodium;
Hypopodium; hypopode; hipopOdium j rHDODO)lHQ]
611 HYPOPOLYPWIDEUS (gr. -, 1to"-ilc;:
"numeros", Wt11.0o~ "simplu", &tii~
"asemnare"}, hipopoliploid, cu poliploidie caracteril.at prin lipsa num
rului obinuit de cromozomi [Winkler) (hypopolyploid; hypopolyploid;
hypopolyploide; hipopoliploid; rnno-noJJBnnoH.I\HhiA]
612 HYPOSARCA f (gr , aix~, aapK~
"carne")-+ fragum
613 HYPOSPORANGIUM n (gr.-, mtopix
,,smn", d:y-y&iov ,;vas"), hiposporange, induzia aflat tn partea dejos a sporangelui (Pteridophyta) [hyposporangium; Hyposporangium; hyposporange; hiposporngium; runocnopaarna]

"'

"'

tere"), hipofiz

HYPOSTASIS

(gr.

-,

G"tdm~

Imposibilitatea manifestrii unor gene din


cauza unei alte gene epistatice. 2.
Suspensorul embrionului [hfpostase;
Hypostasi.s; hypostase; h1postazis ;.
"staionare"),

hipostaz

J.

fHDOCTal]

615

HYPOSTATJCUS (gr. ), hipostatic 1. Recesiv (caracter ,.., ) (Bateson).


2. Subordonat, interior (Hurst) [hypostatic, recessive, lower; hyposta-

HYPOSTOMATICUS

tisch;

hypostatique;

I'HIIOCTaTII'IliHA]

hipostatikus;

616 HYPOSTOMATICUS {gr .. , mOJ.ta

,.gur"}, hipostomatic, cu stomatele


aflate numai pe dosul frunzelor [hypostomatous; hypostomatisch; hypostomatique; hiposztomatikus; runoCTOMATII'Icaatll:]
617 HYP:JSTROMA n {gr. -, o-tp&Jla
,,lnveli''), hipostrom, baza suportului periteciilor (Fungi) (Traverso)
hypostroma; Hyp~troma, Unterage; hypostrome; h1posztr6ma; rH-

rioarli a acestuia (Wiesner) (hypotro


phy; Hypotrophie; hypotrophie; hi
potrOfia; r11no-rpo4Jiu:]
624. HYPOTYPIA f (gr. , tinroo; .,mo
del"), hipotipie, regenerarea unui organ
in dimensiuni mai mici [hypotypy;
Hypotypie; hypotypie; hipotipia;
rHDOTBIIHII)

625

HYPOYALVA ! (gr. -, lat. valva


"u"), hipovalv, vaJva inferioar
mai mic a hipotecei ( BacillMiophyceae) [hypovalva; Hypovalva; hypovalve; h1povalva, als6 ptncel, doboz!el als6resz; r&nOBIUlhsa] - hypo-

626

HYPSOPHYLLUMn (gr. fi.l "sus",


~).o "frunz"), hipsofil, denumirea comun a frunzelor aflate imediat
sub floare sau sub inllorescen (bract.ei, glume, scvame involucrale etc.),
care stnt deosebite de frunzele obi
nuite [hypsophyll; Hochblatt; bypsophylle; hipszo!illum, fellevei; rHn-

nocrpoMa]

618

619

620
621

622

623

HYPOTHALL!UM n {gr. -, &aU.Oo;


hipotal, stratul rizoidal la
algele calcaroa.M (Areschoug) [hypothaJiium; Hypothallium; hypothallium; hipotllium; nutOTaJlJJH)'M]
HYP:JTHALLUS m (gr. ), hipotal,
partea inferioar a talului unor licheni crustoi [hypothallus; Unter
thaJlus; hypothalle; hipotllusz; non:cnoeBHute, rBnOTaJlJJOMl-hyp<Jblallte/114,
protolhallus
HYP:JTHECA 1 (gr. -, 9illdl "cutie")- hyp<Jvalva
HYPOTHECIUM n (gr. -), hipotecu, stratul dens de bite de sub himeniul apoteciului (LicheM8) [hypo
thece; Hypothecium, Subhymenialschicht; hypothecium; hipotecium;
rHnoTeUHA) -+ sporotamium, subhymcnium
HYPOTONICUS (gr. , t6voo; "tensiune"), hipotonic, cu putere osmotic
i cu conceatraic mai sJab (soluie)
[hypotonic; hypotonisch; hypotonique; hipot6nikus; rDnOTOHH'IecKHJi]llypoosmoticus.
HYPOTROPHIA 1 (gr. , tpoqni
"aliment"), hipotrofie, dezvoltarea
mai pronunat a esutului sau al
organului tn partea morfologic supe"lstar"),

'"""

~wm]

627

HYSTERANTHEUS, HYSTERAN
THUS (gr. 60"-rspo.; "urmtor",
liv9oo; "floare"), histerantic, cu flori
care apar Inainte de lnfrunzire (Forsythia, Magnolia) [hysteranthous; hyst.eranthisch; hysterantht'!; hiszterantikus, leveletel6z0 virgzsU; rHc-rc--

paHTHioiA]

628

1/YSTEROOENICUS, HYSTEROGENUS (gr. -, y~:vvilco "a se nate"),


histerogen, dezvoltat mai tirziu (frunzele dup nflorire, spaii intercelulare)
[hysterogenous, late-produced; hysterogen; hysterogene; hiszterogen, ks3bb keletkezett; ruCTeporeHHWA]

629

HYSTRI-, HYSTRICHO-, HYSTRICI-, HYSTRICOSUS, HYSTRIX (gr. ilo"tpli;, Oo-tPl:XOI; "eap")


(hystrianrhus, hystrichocenlrus, hystriciflorus) - erinaceus

1
t

JANTHINUS, JANTHO- (gr. tv"violet"), violet, liliachiu, albs


trui purpuriu (iantholhelis) [violet,
hluish purple; violett, velchenblau;
violet; violaszlnU, iholyakek; 4!KoJreTOBLdt]-+ iodinus, violaceUB

&l~

2 IATRICUS {gr. iatplt~:lN; "medicinal"), medicinaJ, curativ, terapeutic


[medicinal, sanative; medizina1, arzneilich, heilend; medicinal, curatif;
orvosl, gy0gyit6; Dpa'le6uwit] -+~di
cinalis, of{icinalis

3 ICHORATUS (gr. tx(Dp "singe"),


galben rocat [reddish-yellow; rOtlichgelb; rougetre-jaune; vOrOsessrga;
KpaCHOBaTo-lKi!JlTt.lfi)

4 ICMADOPHILUS (gr. bcJ,IU.;, bq.ul.Oo.;


.,umiditate") __,. hygrophilus
5

~;ltc<bv "figur"), plan,


[~igure, plat_e; ~igur, Abbildung; !1gure, dess1n, 1mage; bra,
kep, rajz; pHcyHoK, xw5paxeHHe]

ICON f (gr.

figur

/CONOGRAPHIA f (gr. , "fpd:qKO


"a desena"), iconografie, ilustratia
unei cri [iconography, llustration;
Bilderwerk, Bilderverzeichnis; iconographie; ikonogrfia, kOnyv-illusz
trliciO; mroaorpaJuull]
7 JCONOTYPUS m {gr. -, tU~ "model"), iconotip, reprezentarea tipului
tmui taxon prin fotografie sau desen
riconotype; Ikonotypus; iconotype;
ikonotipus; HKoaoTlln]
8 /COS-, /COSI- (gr. ti~~:oo-t "dou
zeci"), cu douzeci de (irosimerus)
[with lwenty; zwanzig-; a vingt;
hU.sz j J.l.llall:'ISTH]
6

lCOSAEDRliS (gr. -, Uipa "latur),


icosaedru, eu douzeci de laturi
(polenul la Tragopogon) [icosahedral;
zwanzigflchig; icosaedre; hliszolda!U;
Jl.DaA'IaTHrpaHHYJl]

10

JCOSANDER,
JCOSANDRJCUS,
ICOSANDRUS (gr. -, Q:vijp, 4v8p0.;
"brbat"), icosandru, cu douzeci de
stamine( RosaceaeJ[icosandrous; zwan-

zigmnnig, zwanzigfadig;
icosandre, a v.ingt Mamines; h11szhlmes,
hUszporzOs; JIBa.IJ.'IaTII11d'diBo'I.HL11i]
U JCOSANDRIA f (gr. ), icosandrie,
grup de plante cu flori hermafrodite
avind peste 20 de stamine, formind
clasa XII din sistemul lui Linn6
[icosandria; Zwanzigmnnigen; icosandrie; hUszhimesek; HXocaH,ll.plllJ)
12 JCOTYPUS m (gr. _sbcdlv "figur",
tU~to.; "model"), icotip, exemplarul
tipic care a servit pentru identificarea taxonului [icotype; Ikotypus;
icotype; ikoUpus; HKOTHII]
13 JCTERJCUS,
ICTERINUS (gr.
lK-n:pucO~; "icteric"),
verzui galben
[greenish-yellow,
jaundice-yellow;
grlinlichgelb, gelbstichtig; verdtrejaune; zoldessrga; :a:e.nyywuwlt, 3eJle
HOBBTO:&(!JIUIJt]

JCTERUS m (gr. ltctspo.; "glbina


re"), icter, glbinare; boal a plantelor manifestat prin culoarea verzuie
sau t:"lbuie a organelor sale datorit
lipse1 fierului din nutritie [vegetable
jaundice, yellowness; Ikterus, Biei- .
sucht, Gelbsucht; ict~re, jaunisse;
srga.sg; llteJITYXa]- chlorosis
15 JDENTICUS, identic, acelai [identicaJ, the same; identisch, gleich;
idQntique, parei!; azonos, ugyanaz;
14

H.ll.emll'lllbi.A, O.D,IIHaKOBNii]

16

IDENTIFICAT/Of, identificare, determinare [identirication, determination; ldentifizierung, Bestimmung;


identification, dt\terminalion; azonosits, meghatrozs; H.lleHTH4tHKaurui,
onpe.ll.eneHde, ~ecTBReHHe]- deter
minatio

17

-!DES, -JDEUS (phyllitid~s, hyp


hoidew)-+ -odes, -oides, -oideus

18

JDIOBIOLOGJA f (gr. l3to.; "individual", fUo.; .,viaA", ).byo.; "v~r


bire"), idiobiologie, biologia organ_tSmelor_ individuale (Turesson)_ [id~o
biology; ldiobiologie; idiob1ologle;

/DJOBLA STU M

idlobiol6gia; xn,aot;JEOJioru]- autobiologia


19 IDIOBLA8TUM n {gr. . IIM!aW'
"germen"), idioblast J. Celule cu

forme, coninut i functii deosebite


de ale celulelor tnvecinate (celulele
excretorii). 2. Biofor, unitate a substanei
ereditare (idioblast; Idio-

bla.st; idioblaste , idioblaszt; IWI


ofu.aoT]
20 JDJOBOTANICA f (gr. -, IJo'rliVfl
.,iarbl''), idiobotanicli., studiul plante-

lor considerate individual i nu titocenologic [idiobotany; Idiobotanik;


Einzelpfianzenlebre;
idiobotaoique;
ldiobotanka, n6venyegyedek tana;
ll.ltllo6oT8HilU1 ~w~21 IDIOCHOROLOGIA f (gr. , xmp6co

...._

"a se

rsptndi",

).{ry~

"Vtlrbire"),

idiooorologte, studiul arealelor taxonilor considerati ca entiti separate

22

23
21!-

25

[idiochorologr; ldiochorologie; idiochorologie; Jl0korol6gia; JW~oxopo


JJOI'IIll] -+ autochorologia
IDIOCHROMATINUM n, idiocromatin 1. parte din cromatina nuclear! cu funcii genera. ti ve (Lubosch).
2. Cromatin tn stare de repaus
temporar (Minchin) [idiochromatin;
Idiochromatin; diochromatine; idiokromatin ; B.ROXI'OMaTIIR]
JDIOCH RO.MOSOMA n lgr. , xp&pa.
"culoare", a8rtJ,a .,corp" - allosoma
(21, QIWSOmiJ
IDlOOECOIJJGIA f (gr. -, ob:~
.,cas", ).{)r~ "vorbire"), idioecologie,
ecologia organismelor individuale
Schroeter) [idioecology; ldioOkologie;
adioecologie; idioOkolOgia; H,D;Bo3COJIOI1lll] - auwoecologia
IDIOGAMIA f(gr.-, yO.~.,cstorie"),
idiogamie, termen colectiv pentru
autogamie i geitonogamie (idiogamr;
ldiogamie, Eigenbestiiubung: idiogamae;
idiog.mia,
egyedme6porzs; lfAiloTIIMHI)

26

IDIOGENETICA f (gr. -, ysvW.m .,a


se nate"), idiogenetic, studiul naturii i a localizrii "dioplasmea, precum
i analiza genetic a o1anismelor
tn cadrul tnmulirii prin ncrucii.ri
[idiogenetics; Idiogenetik; idiog/m!l
tique; idiogenetika; H.llB:>reKerHKa]
27 JDIOGRAMMA n (gr. -, ypQ:~
.,grafie"), idlogram, reprezentarea
graficA a cromozomilor indaviduali din
garnitura cromozomic a uM specii
sub aspect numeric i structural
(Navain) [idiogram; 1diogramm; idio
gramme; idiogram; llQIIOrpaMMa]

28

IDIOMETRJCUS (gr. -, ~p~K6~


,.metric"), idiometric, cu dimerunum
caracteristice taxonului (dezyolt~)
[idiometric; idiometrisch; idaometri:
que; idiometrkus; JIAIIOMeTpll'lecxHAJ
29 IDIOMORPHOSJS f (gr. -, p6pqKDO~
"formare"), diomorfoz, terJ!Ien colectiv pentru morfozele speciale, ca
se paiele petaloide la Polyll]a (Delphino) [idiomorphosis;
fdiomorphose;
idiomorphose; idiomor!Oz.is; lfAIIOMop$00]
30 JDIOMUTATIO f (gr. -,lat. mutatio
.,schimbare"), idiomutafie, ~utaie
special, cu modificarea unea ~ne
(Plate) [idiomutation; Idiomutataon;
idiomutation; idiomut.ciO; IUROMY
T&I.Ufll)

31

JDJONYMUM n (gr. , avopa "n~


me"), idionim, homonim rezultat dm
identificarea greit a unui alt taxon
(SolidGgfJ urotina AH. t789, non
Retz 178t) (idionym; Idionym; idionyme; idionim; H)J.IIOHRM]

32

IDJOPLASMA rr (gr. -, 2t~U


"modelan"), idioplru;m!i., unit tea
activ i formativil a citoplas ei,
considerat
cu funciuni gene ce
(NAgeli) [idioplasm; Idioplasma, Keimplasma, Erbplasma, Anlagenplasma;
idioplasme; idioplazma, csiraplaz.ma;
B.Jt80DJI113Ma]- chromatinum
IDIOSOMA n (gr. -, albpu "corp"),
idiozom. 1. Ultima unitate ipotetic
a celulei (Meves). 2. Cromozom. 3.
Biofor [1diosome; Idiosom; id"aosome;
idiosz.Oma; II,!(ROCOMa]
IDIOTERIA f (gr. , ri~ "monstru"), idioterie, monstruozitate esen
al deosebit de tip i de speciile
Inrudita (Oubler) [id10tery; ldioterie;
idioterie; idioteria; H.ZJ;BOTepllll]
IDIOTOPUS m (gr . , >t6~ "loc"),
idiotop, biocorul individului [idiotope;
Idiotop; idiotope; idiotop; ll)J.IIOTOD]
IDIOTYPUS m (gr. -, t~o~ "model"), idiotip 1. Ansamblul factorilor
ereditari localizai tn nucleu, citoplasm sau tn plastide, precum i structura
lor special. 2. Exemplar tipic stabilit
de autor din materialul care nu a fost
colectat de pe locus classiCus (Radlkofer) [idiotype; Jdiotypus, Erbbild,
Anlagebild, Erbgutgesamtheit; idiotype; idiotlpus; ll.li.HOTHn]
IDJOYARIATIO 1 (gr. , lat. varato
"varia(ie")- mulalio
IDONEUS, potrivit, convenabil [proper, suitable, convenient; geeignet,

33

34

35
36

as

...
39

....

IMPAR

tauglich; propre, convenahle; megfeleUI, alkalmas; y.a.o6HWlt, HOJJ.XO.Illl


JGNESCENS, IGNEUS, IGNIGOWR, IGNJTUS, rou-aprins, de culoarea focului (petale la Adoni. (lammea) [igneous, flamingred, flame-co-

piros;

ll!lllMCHHOX))acRM8,

IpaCRNit]

OTHeHHO

(lammeus, phlogi-, pyrIGNORATUS, JGNOTUS, necuno


scut (origo Mminis ignota originea
numelui necunoscut; frw;tus ignotWJ
fructul necunoscut ) [unknown; unbe
kannt, unkundig; inconnu; ismeretlen; l!eBe.II:OMWit, neH311CCTHwll:] __,. in-+

oognUus

41

ILLECEBROSUS, atrgtor, ademenitor {alluring; anlockend, anzie-

hend; attrayant, attirant; vonzO,

csalogat6;
HWO]

42

laMaH'lliBWit, npHBJieEa~

JIJ.EGITIMUS, ilegitim, nere:Iemen


tar, contrar regulilor (illegttimate,
W~lawful; illegitim, ungesetzlich, unrechtmOig,' regelwidrig; illegitime;
szahilytalan, szahilyellenes; Re3BOK
HWJi) "

43

ILLUSTRATIO f - iconograpllirJ
U
ILLUSTRATOR m, ilustrator, desenator [draftsman; Zeichner; illustrateur, dessinateur; brak~zlt6, rajzoiO; KJvdOCJpa-rop, pHCOBaJlldltllX)
45 IM- (folosit ca negaie) nu, frli.
(imberbis, immaculatus, immutatus,
imperfectus) [no, not, un-, -less;
nicht, un-, -Jos, ohne; non, sans,
depourvu; nem, nelktili, -talan; uc-,
6e3-] -+ a-, e-, ex46 IMBER (-bris) m, ploaie [rain;
Regen; pluie; eslS; .ttOJE,Il,h)
47 IMB!BITIO f, imblbile, absorbi
rea apei; umrlarea esuturilor cu ap
(imbibition, imbiblting; Imbibition,
Einsaugung, Quellung; imbibition;
imbibiciO, vizlelvetel; BtliiTWBaRlle,

48
49

bricated, overlapping; dachig, dachziegelig, ziegeldachf~rmig, schindelig, geschindelt, holzziegelig; imbrique, dispos6 en toit; fedeMkes, zsin
delyes, egymst reszben takarO;

loured, bright-red, burning, glowing;


teuerrot, teuerfarbig, flammendrot,
g!Uhendrot; igne, rouge ardent, couIeur de leu; tiizpiros, tt'izszinfi, eg640

Gladiolru imbrieluw) (imbricate, im

"""""""'J

JMBREX (-ICJS) t, i~l (ad imbrice8 pe igle) [tile; Z1egel; tuile;


csertp; 'lepelmaa]
JMBRICARIUS,IMBRICATIVUS,
IMBRICATUS, imbricat, tnclecat;
care se acoper ca iglele de pe
acoperi {de ex, scvamele antodiale
la Comp08itM, laciniile spatulate la

'leJ)eiiHT'IBTLII. JIB6enuoiD.Illl)"

50 IMMACULATUS, imaculat, nep


tat (immaculate, spotless, unstained;
ungeflecht; immacule; folt nelkiili;
HeJIUDITHauHblli)

51

IMMATURATUS, JMMATURUS,
nematur, necopt, crud [mmature,
unriJ)('; unref; non mO.r, cru; eretlen,
nyers; Re3penw:lt]

52 IMMERSUS,

scufundat,
ascuns
{immersed, plunged,
submersed, imbedded, hidden, sunken; eingetaucht, eingesenkt, Y8J'88Dkt,
versteckt, untergetaucht ; plongtl,
submergtl, cacM, enfonce; besdllyesztett, rejtett; IJOI'P)".&eBRYit. noJlBOA
(nut.giU'e """')

m.dl:, DOcphlTLiil, cxpw:n.rlf) "

53 IMMIGRANTES f pl, imigrante

plante care im!Jreaz din alte regiuni


(GaliNJo:a)
[1mmigrantes; Immig
ranten, Einwanderer; immigrante;
bevndorl6k; m.u.tKrpaRTW]

5' IMMIGRATIO f, imigrare, imigrarea


organismelor Intr-un alt biotop (immigration; Immiption Einwande
rung; immigrabon; bevndorl9.s;
BMMHrpall11ll]

55 JMMIGRATUS, imigrat, ptruns


Intr-un biotop nou (plant) (immigrate; eingewandert; immigre; bev.ndorolt; HMMBrpBpoBa.IUIWA]
56 IMMIXTUS, amestecat (intermixed,
mingled; eingemischt; immisce; kevert, elegyltett; npRMemaiii'IWA]
57 IMMUNITAS t, imunitate, starea
de rezisten a organismului fa de
infecii [immunity; Immunitt, Onan
tastbarkeit, Unempfindlichkeit; im
munitc!; immunits, vedettseg, ellenll6kepesseg; HMMyiiKTeT]
58 IMMUTATUS, neschimbat, invariabil [unchanged; unverAndert; in
variable, non change; vAltozatlan;
&eH3MeHHiollf]

59 IMPAR, JMPARI-, impar, fr


pereche, inegal, neasemntor (im
parinervatru) [odd, unequal, dissi
milar, uneven; UDJ?aarig, ungepaart,
ungleich; impair, megal, dissemblable ;' pratlan, egyenl6tlen; aeaapmrdl, aenapuo-)

...

IMPARJ- PINNATUS
60

IMPARI-PJNNATUS, imparipenat,
inegal penal, terminat cu o foliol
fr pereche (frunza compus penal
de la Robiniaj [imparipinnate, unequally-pinnate, oddly-pinnate; ungleich
paarig-gefiedert,
unpaariggefiedert; imparipenne; p.ratlamil
szrnyalt, egyen!Qtlenlil
szrnyalt;
HeDapHOoepliCTLI.il:)

6t
62

IMPELLUCIDVS-+ opacus
JMPERFECTVS, imperfect, nocomplet; cu pri componente lips sau
oprite in dez;voHaJe (ficare) [imJler-

fect; unvollkc.mmen; imparfait; !li


keletlen; He~;:oeepmeJUILI.Jt] __,. inchor
tus, incompletus
63 IMPERMEABILIS,
impermeabil
[impermeahle; undurchdringlich, wasserdicht; [impermeable; vizhatlan, t
nem

64

eresztQ;

wu.nmA]

74

75

HenpoMoiCaeMI>Iii]

JMPERMEABILlTAS f, impermeabilitate (membrana citoplasmatk)


impermeableness; Undurchdringlichkeit, Wasserdichlgkeit; imp&meabiute; mpermeabilitfls, tjrhatatlan
sg; &enpOMOXaeMOCTio)

65

[lowest, lowermost; unterster, tief


un ten; le plus bas; legalsO, mt!lyen
alul; cww.ll ~A]
72 IN- (rolosit ca negaie) (inactJJJU,
inangulatus, inapel'tus) - im73 INACTIYUS, inactiv, aflat fn stare
de repaus biologic, latent (mugure,
spor) [inactive; inaktiv, unwirksam,
unta.tig; inactif; inaktiv, nyugvO,
eletmO:klldEisEiben szUneteM; 6e:J.QeR-

76

IMPLEXUS,
IMPLICATIVUS,
IMPLICA TUS, IMPLIC/TUS, Impletit, incolcit, Incurcat (peri, tulpini) [implexed, interlaced, entangled,
implicate, interwowen; Vet'Wickelt,
verworren, geflochten, verflochten,
verschlungen; entrelace, enchevetre;
osszeton6dott, osszekUszlt; nepenyTaHIIldl, nepellJI9TeHHidJ:i] - intricatus,

77

perple::v~a

JMPOLJTUS, nelucios, mat [Justre


Iess, impolished, matt; ungeg!Attet;
non poli; !enytelen; T)'CKn~o~Jt, Maro
Blodl)
67 JMPOSJTUS, aezat [IJe un organ)
[insident, placed upon, laid upon;
aufgesetzt; place sur, assis sur; rhe
Jyezett; HanO:.eBHYitJ ...,. inJ!idens, sit~a

66

68

JMPRAEGNATIO f fertilisatio

69

IMPUBES, IMPUBIS 1. Nematur.


2. Nepros [immature, hairless; unreif, unbehaart; immature, impuhere;
eretlen, szOrtelen ; He3penloJit, 6e3BO-

fecundatio,

JJOCidA]

70

IMPUDICUS, impudic, neruinat (ca


epitet Phallus impudic~a) [shameless;
schamlos; impudique; szegycntelen ;
HenpHJJB'I:HWit, 6eccn.I)IJI~oJn)

71

/MUS [superi. de la inferior), cel mai


de jcs (imo calyce In fundul caliciului)

78

JNADHAERENS, neaderent, nelipit,


liber (caliciu fa de ovar) [inadhcring,
not clinging; unanhngend, frei, unverwachsen; inadherent; szabad, nem
t'lssze.tapadO; nenparrerawutHI!]
INAEQUAUS, INAEQUALITER-,
INAEQUALJ-, INAEQUI-, inegal
ca mrime, grosime, lungime, numr
de piese ele. (iniUqualiwr-serratus,
inaequaliflor~a, inaequ1lobat~a, inc:equilongus) [unequal, uneven, unequa1Jy-,
ungleich; inegal, inegalement; egyen
1/Hien, egyenl/Hlenfil; neo)J;HHaKOBioiJ:i,
HcpaBIIIdJ:i, Hepa.BHO)
INAEQUIDENTATUS, inegal dinal, prevzut cu dini cu forme, mrimi
i la distane deosebite [untquallytoothed; ungleichgezAhnt, ungleichzlihnig; inegalement dente; egyen!Ot
lenUl logazott; Hepa.sH03y6'1an.tli]
INAEQUILATERAUS, INAEQUJ.
LA1'ERUS, cu laturile inegala; cu
cele dou jumti longitudinale nesimetrice (frunzele la Ulmus) [inequilateral, unequal-sided; ungleichseitig;
int!quilateral; egyen!Otlen olda!U;
HepaBHo6ol111ii:)- sca/enus
INALBUMINATUS, INALBUMINOSUS- exalbuminat~a

INANIS, gol, gunos, steril (antere,


lojele fructului cu ovulele avortale}
[inane, hollow, empty, void; Jeer
taub, lockermarkig; vide, creux;
tires, Ureges, meddO; nyCToJt, CTepiiJILnwJ:i)
80 INANITIO f, inaniie, lips sau neputin de nutrire [inanition; Ernh
rungsohnmacht, lnantion;
inanition; kiChezettseg; BCTOweHBe]

19

81

INAPERTUS, nedeschis (Uoare), care


nu se deschide decit la germinarea
seminelor (fructe crnoase) [unope
ned, closed; unge6ffnet; ferme; csukott, zilrt, fd nem nyiiO; aeoncpwTidll,
38kploiThlH]

82

INARTJCULATUS,
nearticulat
[in articulate, not ioinled; ungegliedert ~

..,

INCULTUS

inarticule; tagolatlan, izeletlen;

neaeHHw8)

83 INCANESCENS- canucens
8/i INCANUS- canus, griseus
85 INCARNATUS, carneu, rou-inchis,
de culoarea crnii [incarnata, Cleshcolomed; fleischfarbig,
fleischrot,
blaDDeischrot; ctu'nt\, coulour de
chair; hllsszinii, s6tetv6r0s; TMecru.tJl,
MRCO-XpacHLIA]

86 JNCERTUS, nesigur, dubios [uncer


ta.in, doubtlul; unscher, ungewiB,
unbestimmt, unbest.ndig; incertain,
douteux; bizonytalan, ketes; HeJioc
TOBepHblit, COMH.IITCJibllblii)-

87

88

dubiu.s

o6xTaJOw;H.It, ~A]

96

INCOLOR, INCOWRATUS, IN"


COLORUS, incolor, fr culoare den
uit [colourless; farblos; incolore;
sdntelen; ueocpameHilbiA]
97 INCOMPATIBILITAS 1 (Stout) _,.
paras~rililas

98

99

INCHOATUS- imperfectus, incompletus


INCIS/0 C, INCJSURA t, inciziunc,

creslttu- mai adlnc pe marginea


unui organ \frunz) [incision, notch;
Einschnitt, Bucht; incision, dt\coupure; hemetszes, bev.igs; HaJipe3,
Bbpe3Xa]
S9 ING/SUS, INCISO, incizat, crestat
(marginea frunzei) (iMisifoliu., in
cisb-crenalus) [incised, cut into, not
ebed, slashed; eingeschnitten, schnitt-;
incise,
decoupe; bevagdalt, bevgott, bemetszett, szeldelt, hemetszetten-; aaape3BHHbiJI:, BblpeJHoll:, Ha
L!pe3HO] -> tomio-, -tomus
90 INCLJNATUS, tnclinat (frunzele In
prefoliaie la Malus) [inclined, bent
down; geneigt, gebii.ckt; incline; hajlolt; HaKnoBeHHWit] _,. clino91 INCLUDENS, INCLUSUS (inclu
do), cuprinznd, inchizind, care contine
(spori, semine) [including, included,
enclosed, comprised, imbedded; einschlie13end, einhiillend, eingeschlossen; renfermant, contenant, inclus;
magbaJoglalO, magbazlu-6, bezrt;

3al0tl0'1810w;H.It,

38~eHHblfi,

Jndi] _,. clausus, cleis!O

~2

biotop oarecare [inhabiling; bewoh


nend;
habitant; IakO, teny!Ssz6;

KeCO'l-

BltJIIO'IeH

INCLUSIO 1, incluziune, produse


metabolismului Inglobate In cito
plasm /grune de amidon, proteine,
oxalat ile calciu) [incllli!ion; Inklusion, Einschlua, Einbettung, EinschlieBung; inclusion; zrvny, sejt-

100
101

102

103

95

061lT8TeJU)

INCOLENS, INCOLUS (incolo), locuind, care Ioouiete sau populeaz un

cretere {in
crease, growth: Wach.stum, Zunahme;
croissance; n6vekedes; npHpOCT, eO'l

pllCTaBBe, npllp~]

INCRUSTATIO 1, incrustare, dePll


nerea ulterioar tn membrana celular
a unor substane (calcar la CluJra,
siliciu la Equis"zum etc.) {incrustation;
Inkrustation, Einkrnstung; incrustation; inkrusztciO; IU(I:pycral(Rll]

105

INCRUSTA TUS, tncrnstat, acoperit


cu un strat crustos {tulpina la Chara)
[incrusted, encased; inkrustiert, krus
tig, verkrustet; encroute; inkrusztlt, rrakodssal. bevont; xnpycnrpoaamu.rA, o6neiJJJeBHYII:]

106

INCUBATIO 1, incubaie, perioada


dintre contaminare i manifestarea
bolii [incubation; Inkubation, Aus
briitung, Bebriitung, Briiten; . in cu
bation; inkubci6, lappangsi id6;

zrvny; BKIIIO'IeHHe]

INCOGNITUS _,. ignoratus, ignotus


INCOLA m 1, locuitor, organism din
tr-un biotop oarecare [inhabitant,
dweller; Bewohner; habitant; lakOs;

crassatus
INCREMENTUM n,

104

ale

93
94

INCOMPLETUS, necomplet (des


criere, floare) (incomP.Iete; nnvoUsU.ndig; incomplet; h1nyos, t6keletlen; HCCOBepmeRH&Iit, aeu:oJIHwA] -+
imperf~tus, inchoatus
INCONSPICUUS, neaparent, neevident, puin vizibil (inconspicuous;
unansehnlich, unmerklich, nicht auffallend; peu apparont; jelentektelen,
alig lthat6, nem szembetlin6; HeJaMeTHWii, HenpHMeTHbiJt)
INCONSTANS _,. mulabiliB
INCRASSATIO t, lngroare [thickening; Verdickung, Entstarkung; epaisissement; megvastagods; )'Tonm;eHHe] _,. crassalio
JNCRASSATUS, lngroat, gros (peduncul, tulpin) [incrassate, thickoned; verdickt; incrasse, epaissi; megvastagodott, vastag; yronm;bmbiA] -+

HHEy6aUIIII]

107

INCULTUS, necultivat (in locis inpe terenuri necultivate) [uncultivated, untilled; unbebaut, ungepfltllJ\; non cultive; mdveletlen,
parlag1; JIC06KracMwR, RCli()3,QCJI8HIIYit]
culti~

,..

INCUMBENS

108 INCUMBENS (i.wumbo), incumbent, culcat pe un a1t organ fr sA


con creasc cu acesta ( cotiledoane ,.._,)
{incumbent, overlapping, Jying upon;
aufliegend, UberJinandergestellt; incombant, coucM sur; r.fekv6, r
simul6, egymsrahelyezett; aaneratO
lQilli, ne3(a~A cupxy]
109 INCURVATUS, INCURVUS, INCURVi, incurbat, curbat spre interior (spini, stamine) (incurpifolius,
incuN>ispinus) [incurvate, incurved,
bending inwards; eingekriimmt, eingebogen, einwrlsgekriimmt; incurve,
courbe en dedans; betele gl}rbiilt;
HcxpBB.1IeHIW.it)

tf.O

1H

:l.t2

U3

1H

115

U6

INDAGATOR -m f, cercettor [explorer, inquirer; Forscher, Forscherin;


chercheur; kulat6; uccne.~~:oaaTem.,
B3&JCJ:aTeru.] --+ scrutatcr
INDAGO f, cercetare [research; Forschung; recherche; kutats; HCCJie.II:O:OaHHe] ...... inquisitio, exploratio
INDECJDUUS --+ persistens
JNDEFINITUS, indelinit, nedeterminat (creteM, inflorescen) [indefinite, indeterminate; unbestimmt, ungewill; indefini, indl!itermine; korltIan, hatrozatlan; JieOJipe,~ten{;HHLI.ii:]
INDEHISCENS (indehiscoj, indehiscent, care nu se deschide la maturitate
(fructele la Rosaceae) [indehiscent, not
opening, not splitting; nichtautspringend, gescb!Qllenbleibend, schlieLl-: in
dehiscent; nem felnyilO, nem felhasadO,
nem telpattanO; aepacT))CCIOOiaJOIII;BA
CJJ]"' --+ synclistus
INDENTATUS --+ edenttus
INDICATORES m pl, plante indicatoare r-are, prin pMzena sau abundenta lor intr-un ecosistem, indic
caracterul sau intensitatea unui element al acestuia (aciditate, salinitate etc.) [indicator plants; lndikatoren, Bodenzeiger, Zeigepflanzen; plantes: indicatrices; jelzOnovenyek, talajjelzO nOVI!inyek; pacreDHll BH,II,HKa
TOpbl)

U7

U8

INDIFFERENS, indiferent, 11i.r preferin pentru o anumit asociaie


(unele specii, In geobotanic) [indifferent; indifferent, gesellschaftsvag,
gleichgUltig; inditrerent; MzOmMs;
IIH}I,II4ttl>epeHTHhiJ:I:, 6e3pa3JJ11'11Uiift]

JNDJGENUS -+ aborigenus, autoch'honus


U9 JNDJGOTICUS, indWotic, albastru
inchis de indigo [mbgo-blue; indi-

goblau; indigo-bleu; indig6kt\k;


,IIBroUI!t:THhliij --+ atrocyaneus
120

HB-

JNDIRECTUS, indirect (adaptare,


diviziune celular) [indirect; indirekt;
indirect; indirekt, kOzvetett; xocBeRIILiii]

JNDISCRETUS, neseparat [not separaled; ungetrennt; non separe; nem


elvla.sztott; &ep33,11;em.Hhlit]
122 INDJSTINCTUS, indistinct, care nu
poate ti deosebit [indistinct, not
distinct;
undeutlich, unmerklich;
in distinct; nem megkiilOmMzlethelli;

121

He11Cilblit]

123

INDIVISUS, indiviz, nediVizat, Intreg (frum ,..._,) [undivided, entire;


ungeteilt; indivis, entier; osztatlan,
tagolatlan, ep; Hepa3)l,eneHHLJft, uem.-

124

JNDUMENTUM n,indument;lnveli
de peri sau totalitatea glandelor
Hndument, bair-covering, hairiness;
~ek.leidung, Behaarung,
Oherzug;
indument, duvet; mez, sz6rozet, szlirtakar6 ; sonOCIIcrocTh, onyiiieHHe]--+ pubescemia, Pestimentum

125

INDUPLJCATJVUS,
JNDUPLICATUS, induplicativ, cu margmile
brusc indoite spre interior, iar prile
exterioare se ating fr a se acoperi
(prefloraie) [induplicate, induplicative; eingefaltet, einwrtsgetaltet; induplique; begOrbiiU szl!ihi; BHYTPL

...,.1

CJI03CeHHWI1]

t26

INDURATUS, lntrit, lnvirtoat, lignescent (caule inferne indurato cu


tulpina lignescent In partea de jos)
[indurated, hardened; verhrtet, abgehrtet, erhArtet; ndure, durei; megkemenyedett, megszil:rdult, elfsodott ;
3aTBep.ll:eBIDHii] --+ obduratus

127

JNDUSIATUS, induziat, prevzut cu


induzie ( PteriMphyta) [indusiate;
geschleiert, verschleiert; indusie; ttyolos; HMeiOJllllil: noJCpWlanLUe]

t28

INDUSIUM n, induzie, tnveliul sorilor; formaie epidermal constituind membrana protectoare a sorilol'
( Pteridbphyta) [indusium; Schleierchen; indusie; fatyolka, sp&'ahrtya;
J1RY3Hii, noxpm~n:e] --+ perisporangium

t29

INDUTUS, invelit, acoperit [covered,


clothed; bekleidet, bedeckt; vetu,
recouvert; betakart, tedett; JJOKPbiTWR~
O.~tCTWil:]- chlamydb-, stego-,teclu$, PUtitus

JNFUNDJBULARIS
130

13t

132

133
134

135
136

INDUYIA f, induvie, pri fiorale


protectoare care persist ptn la ma~
turitatea fructului {caliciu! la Cheno~
podium, cupula la Quercus) [indu~
via; Fruchtdecke; induvie; termes~
takar6; nJIOUOBbdl: DOEPOB)
INERMIS, nelnarmat, fr spini sau
fill' virf lneptor (paleea nearistat
la Bromu.s inermis) [inermous, unar
med; wehrlos, unbewaffnet, waffenlos,
stachellos; inerme, sans aiguillons;
fegyvertelen, tiisk6tlen; HeKOJIIO'IIIil:,
HeBOopY'f(Cmiblit]
INFECTIO f, infectie, contaminare;
ptrunderea
agentului patogen In
plant i Inmultirea lui [infection;
lnfektion, Ansteckung; nfection; fer
tozes; llH(jk:KUWI, 3apa3a)
INFECTORIUS-+ tinctorialis
INFERNE adv, dedesubt, in partea
de jos (caulis inferne glandul1>sus,
superrn! glaber tulpina in partea inferioar glandulos pil.roas, In cea
superioar glabr} [below, under, bot
tom; un ten, unterwrts, nach un ten;
au dcssous, en dessous; al61, alant,
alsO reszen; BHil3Y]
INFERTILIS -+ sterilis
JNFERTILITAS l -+ sterilitas

INFERUS (comp. inferi~>r, ius, su


peri. infimus), inferior, aflat dedesubt
Sflll n partf1a de jos (ovar, frunz)
(f~>lii paglna inferior dosul frunzei)
(beaeuth, bdow, lower; untf1rer, niedriger, unterstndig, unterbefindlich;
infCre, infllrieur; als6, alu! lcvO;
HIDI':Hid!J -> hypo138 JNFIMUS-+ inferus

Bliittmstand; inllorescence;

COIO'Mmle,

H3

INFLATUS, umflat, cu inveli subaparent dilatat de aerul pe


care il cuprinde (caliciu! la Silene
inflata) (inflated, swollen, bladdery,
pufled up: aufgeblasen, aufgeblht;
gonfle, enfle, renf!e; felfUvOdott, duzzadt, gordOs; B3.lJYTI>Jft, pacuyxUIHii.]
-+ conflatus, sufflatus, tumefcwt!..J, tur
gidus, physemal()$US
14.0 INFLEX/YUS, INFLEXUS, curbat
spre interior (lobii corolei la Cuscuta)
[inllexed, incurved, inflected; einge
bogen, einwrtsgebogen, einwrtsge
beugt; inflechi, Il Cehi en de dans;
behajlitott, bcgorbiilt; 3arnyTblii DHY
Tpb]
Ht INFLORESCENTIA f, inflorescen,
modul de dispoziie i de grupare a
florilor po tulpin sau pe ramurile
plantei [inllorescence; Inflorescenz,

INFORMIS -+ difformia
INFOSSUS, Ingropat, adincit (ner
vuri) [sunken, huried; eingegraben,
vergraben, einbettet; enfoui; beii.
sott, be.gyazott, bem6lyedt; :tapbiTbdt,
norpyJKeHHbdi:J
INFRA, s}lb, situat In partea inorgan (infrafoliaceus,
inframarginatus, infrastipularis, infralU.Idalis) [below, down; unter-, un ten;
au dessous; als6, -alatti, -alu li; no.Q,
HIDICe-] -+ sub-, hypo
INFRAALP/NUS -+ subalpinus
/NFRAAPJCALIS, infraapical, in
serat imediat sub virf (arista paleii
la Bromus) [infraapical, below the
apex; untergipfelig, spitzenunterstndig; infraapica1; cslics alatti; no.a:~
:sepxymC'!Hbltf] ....... suhapicalis
INFRAAXILLARJS,
infraaxilar,
aflat sub axila frunzei [infraaxillary,
below the axil; unterwinkelstndig;
infraaxiliaire; Mnalj alatti; noJI,lla
3ymHl>lii] -+ subaxillaris
INFRACTUS, brusc Indoit spre in
terior [inlracted, broken, sharply hent;
geknickt, eingeknicld, kniefOrmggebogen; brusquement .coude; befeletOrl, k6ny6kbehajlott; Ea.an:OMJlCHHbltf:]
INFRAMICROBA f, inframicrob,
microb sub limita vizibilitii microscopului obinuit [inframicrobe; Inlramikrobe; inframicrobe; inframik~
rOba; RH\)lpaMID:po6]
INFRAM/CROBJOLOGIA f, nfra~
microbiologie, biologia inframicrobi
lor i a ultravirusurilor [inframicro
biology; Inframikrobiologie; inframi
crobiologie; inframikrobiol6gia; BH
1flpat.tm:pofiiiO.IlOrHJI)
INFRASPECIFICUS, mfraspecilic,
de rang inferior speciei (subspecie,
varietate sau form) [infraspecific;
infraspezifisch; nfraspecitique; infra
specilikus, faj alatti; nO..J;BHJJ;OBOA] -+
subspecificus
INFRATERMINAL!S -+ infraapi
calis, subterminalis
INFRUCTESCENTIA f, infructes
ferioar. . .a4mui

"'
"'

148

137

t39

vir.gzat;

nseropacnonO*eHHc]

"'
150

ire i

151

152
153

cen

1.

Inflorescen fructifer.

2.

Fructe agregate (Morus) [infructes


cence; Inlruktesccnz; infructescence;
infrukleszcencia; COD.Iloli,He]
154 INFUNDIBULARIS,
INFUNDl
BUL/FER,
INFUNDJBULIFOR
MIS, infundibular, intundibuliform;

1170

JNFl:SCATUS
de forma unei ptlnii larg deschise
la captul de sus (eorola la Calystegia,
Primula) [infundibular, intimdibuliform, tunnel-shaped; triehterig, triehtertl.irmig; inrundibule, infundibuliforme, en entonnoir; tolcsCr alakU,
tlilcserszerii; BOpoHKOBII.DHWA]
i55 JNFUSCATUS, devenit brnnin [in_tuscale, brownish; gebrunt; devenu
bruntre; megbarnult; no6ypemnaJi)
:156 INFUSUM n, infuzie, dedoet [infusion; Aulgu6; infusion; infnziO,
fOzet, forrz.at; nacTOA, BO,II.RIIIit uacroD]
157 JNGENITUS,
innscnt, motenit
(caracter) [innate, natve, inherited;
angeboren, geerbt, erblich; inne, congenital, Mredilaire; velesziiletett, OrOk
lfitt j

BpolKJl.!HHMil:,

166

16?

H8
169

1?0

yuacne}lOBaJIJIMt\]

congenitals
l58 J.YGEJ\'S -+ g1ganteus
!59 l.NHABITAli'S (inhabito), inhabi
lant, care populeaz un biotop [inhabiting; bewohnend; habitant; lak6,
tenyCszO; o6HTaK>w,Jdt]
-+

INHIBITORES m pl, inhibitori, substante care lntlrzie sau paralizeaz


desfurarea unor procese biochimi<:e
(activitatea enzimelor) [inbibitors; Inhibitoren,Hemmungsstofre; inhibiteurs;
nhibitorok, gtJOk j HHrB6HTOp&l)
t61 JNITIALJS, iniial (celula ~) [initial; initial, anfnglich; initial; kezdeti, kezdO; URHli,Hanl>Hblit, Ha'!anbH&Itl]
-. primus, primariul!
162 l.NNASCEIVS (innmcor), innascenl.
1. Care se motenete. 2. Care ia
natere n sau pc [innascent, hereditary; eingebonmd, erblicb; innascent,
.hereditaire; velt'Sztilet6, benne kelctkezO, 6r6k1Qd6; 11l>IP8CT81CIJJ.H.b, npHpO)I(JleflJil>IA)
t6S INNA1US -+ ingenitu.s
t60

f64.

J.Yl'r..OVAN.S (inr.ow), in{,vanl, de


reinnoire, de lstrire (mugure) [re
newing, sprouting; erneuernd, innoVit>rend, verji.ingend, spnssend; renouvelant; megtiju!O, tijltO, kihajt6,
Sarjad6; 06HOIUUJKlW,Hi!CIJ, B0306HOB,11J

Kl~llcll}

t65

INJ'IO'VATIO 1,
incvaie, ramur
for mat din ncdurile baza le
ale plantoi adulte, situa1 intravaginal sau exlravagillal (Gramineae}
[inno\"aticn; lnnovation, Verjilngung,
Erneuerung; innovation; megtijuls,
megfiatalodlls, sarjads, sarjhajts;
B0306HOBJieHHe, 06HOBJieHHC)

1;1

1;2

113

1;4

175
176

111

tinr

t 18

JNNOXJUS, INNOCUU.S, nevtil.


spini i fr
[harmless;
unschAdlich; inofCensif, non nuisible;
lirtalmatlan; 6eliiPBAHblii]
JNOCARPUS (gr. fG, i~ "fibr",
JCal)ttO~ "fruct"), cu fructe fibroase
[inocarpous; faserfrllchtig; inocarpe;
rostcs term~U; BOJIO.kllHCTOnno,lllll>lil]
JNOCULATIO t -+ oculatio
INODORUS, nemircsilor (Artemil!ia
inodora, Matricara inodora) [iDO
dorous, scentless, without smell; ge.
ruchlcs, dultlcs; inodore; szaglalan,
illattalan; xenaxy'IHh, HenaXHyw.nll:]
JNOPHYLLUS (gr. io;, i.~ "fibr",
t~~illlov .,frunz"), cu frunze fibroase
[inophyllcus; faserblttrig; a feuilles
fibreuses; rost os lcvelO; oonoKHHCTO
JIJICTHblil)
Jl'r.'QUJLINJSMUS m, incvilinism,
comensalism la care smbiontul tr&iete ca oaspete pe cellalt simbiont
{inquilinism; I nquilinismus; inquilinisme; inkv.ilinizmus; HHKBH.IlHH3M]
JNQUILINUS, r!retjenil, natura
lizat, introdus i aclimalizal (plaot)
[inquiline, naturalized, acclimatized;
eingeschlcppt, eingf.>biirgert, akklima
tisiert; naturalsC, acclimatisC; meghonosodott,
behurcolt;
nocenHBIllllitCII)
INQUINATUS, murdrit, ptat [fouled, dirly, stained, soiled, spotted;
beschmutzt, befleckt; souille, tache;
szennyes, pettyes; oKpameJJHb.lit, JarpnneHH&ill]
J.YQUIRENDUS (inquiro), de cercetat, de verificat [for research, for
verification; zu erkundigen, zu erforschen; de Vt\rifer, de chercher; megvizsgil.land6, tanulmnyozandO; no.u;JIC)I(aw,ll ii HCCJIC,D.OBQHHJO J
ll'r..QUISITJO t ..... ndago
JNSANUS, nesntos, bolnvicios
[unhealtt.y; ungesund; maladi!; egeszsegtelen, betegcs; HeJ.D.OpOB~>lH, 6one3HeHHblit]
JNSCULPTUS, adincit n, Ingropat
In, gravat [insculpt, embedded, engraved; eingestochen, eingcgrabcn, cingeprAgt; enfoui, grav~; bemelyedt,
be;isott, bevesOdl.itt; 1!pC38HHl>IA, BHe.!IPeHHIJft, Bl>lpe3HOA)
INSECTICIDAE t Jll, insecticidesubstane toxice folosite pentru combaterea insectelor duntoare [insecticids; lnsektiziden; insecticides; romtor, inofensiv, lipsit de
proprieti
vtmtoare

u
:179

INTEGUMENTUM

varol/S szerek;

"""""'l

BJJCeJn:RQH.Qt.t,

uacexo-

INSECTIFER, insectifer, purtAtor


de insecte (OP'!ry.s insecti(era) [insectirerous; insektentragend; insectifbre; rovarokat hordozO; uaceroMo
HOCHLIII:]

insectivor, care
insecte (Drosera,
Di<maea, Utricularia) {insectivorous,
flesheating, carnivorous; insektenfressend, Jleisch!ressend; insectivore, car-

180 JNSECTJVORUS,

prinde

diger

nivore; rovarevO, hUsevli; MOTOJJ.Il

181

uwll, HacexOMoltllHhlA]- carniPtJrus, en


tomophagus, sarcophagus, zooplwgus,
:uwtrophicus
INSEPARABILIS, inseparabil [in
separable; untrennbar; indparable;
elvlaszthatatlan, szetvlaszthatatlan;
Hep&3,1J.9Jli>Bid.it, HeOTJieJIIfhli>IJI:]

182

JNSERATIO t, inserare (a maleila


!ului de herbar) [inseration; Binschaltung; inseration; besorolis, beoszts;

191

rs; BHCOJU:URII) __,.

185

186

187

188

INSERJCATUS- sericeus
JNSERTIO t, inseria 1. Punctul
de fixare pe ax (a frunzei, fructului).
2. Altoire [insertion, grarting; Inser
tion, Anheftungsstelle, Pfropfung, lmp
!ung; insertion, greffage; izesUMsi
hely, illeszkedtlsi hely, olts; npHKJXlD
netme, MCI.:TO nPIIlmenneiDfJ1 1 IIpHBHBKQ]
INSERTUS, inserat 1. Fixat pe
un organ (frunza pe tulpin). 2. In
trodus (n ierbar) rattached, placed
on, inserted; eingeffigt, angehertet;
insere, attacbC; rerlisitett, izestilt,
besoroJt; JJpHKpeilJii!HHbiii, BKIUO'Ii!H
IWA] --+ (l) a.f{ixus
INSIDENS (insido), insident, sesil,
aezat pe organ (pilis insidentibus
cu peri sesili) [sitting upon, placed
upon; aufsitzend; assis, place sur;
rajtaUIO, rheJyezett; CK~HA) .....
impositus, sessilis
INSIPIDUS, fr gust, lipsit de
savoare [1nsip.1d, tasteless; geschmacklos; insipide; iztelen; 6e3BIC)'CHLJA]
INSJTIO t, a1toire (grafting; Pfropfung, Impfung; greffage; olts; npH

npHBhi':IHbllt] __,.

DpHBHTJ.iil:)

190 INSITUM n altoi, ramur de altoi


[graft; Pfropfreis; greUon; ollvny,
olt6g; 'lepeHOK, OTBO)IOIC)

insuetus

JNSPERSUS -+ oonspersus
194 INSPICATIO f, lnspicare, formarea
spicelor [inspiGation; hrenbildung;
6piage; kalszkCpzM~ kalbzbaszo.
k$; KOnocoBaHHe]

195
196

INSPISSATUS ... oondensatus


INSTABIL/8 -+ inconstans, mutabilis

197

INSTALATJO f, instalare, ocuparea


terenului de ctreo pionieri, colonizrii (In geobotanici) [installation;
Einsetzung, Ansiedlung; installation;
betelepillet; }'CralloBJieHHe]

198 INSTAMINATUS

--+

anandrarius

prevzut cu, care


dispune de (petiolus aculeis debilibus
inslnwlus peiol prevzut cu aculei
subiri) [provided with; versehen;
pourvu, muni; elltott; CHa6JKeiiHw:Jt]

199 INSTRUCTUS,

-+

200
201

prticditus

JNSUETUS

-+

imrolitus

INTEGER, INTEGRI, tntreg, nedivizat, nelobat sau nedinat (frunzele la Clematis integrifolia) (integrifolius) [entire, whole, undivided,
not Iobed; ganz, ungeteilt, unverletzt,
ganzrandig; entier, non divise, non
lobe; egesz, osztatlan, ep el\i, ep sz@l;
Qe.rlbHhlil:, Hepa31(e.neiiiiWII:)

202 INTEGERRIUUS (superi. de

la

integer), complet intreg, cu marginile

nici o incizie (frunzele de Grami~J [completely antire; ganz ungeteilt, volkommen ganz,
ganz unverletzt , completement enfler,
teljesen ep szCIU: UeJiloHoxpaJtuw.il:]
nedinate i fr

203 INTEGRELLr!S, INTEGRIUSCU

LUS, aproape Intreg (almost entire;


fast ganz; presque entier; majdnem
6p szetti; DO'ITH Qe.'lbHJ.IA)

BHBka)

189 lNSJTITilJS, INSJTUS, altoit,


de altoire (grafted; gepfroprt, aufge.
pfropft; greffe; beoltott, roltott;

helUJsis

192 INSOLITUS, neobinuit [unaccustomed, unused; ungewOhnlich; insolite,


inhabituel; szokatlan; Heo6w'IHWit, ae

BHcep&UHll]

183

INSOLATIO t, insolaie, stare patoa plantelor datoritA excesului


de luminA i de cildur solar [insolation, sunstroke; Insolation, Sonnenstich, Verdorren; insolation; napszU-

logic

'"

JNTEGUMENTUM n, integument,
care acoper i protejeaz
diferite organe [integument, covering;
Decke, HU!le; tegument, enveloppe;
takarO, burok, vedOburok; HitteryMeHT,

tnvelinl

DOJQJOB] -+

regmen, tegumentum

.,.

JNTER
205

JN'I'ER-, anat tntre (inlm'CarrUaris,

in~Qeotylionaris,

206

int6r~>eni!U

[bet-

ween, placad between; zwischen-, zwi.


schenstlndig; dispoae entre; kOzbeesO,
-kOZOtti, kOzti; Me:K-, MeKJJY)
INTERACTIO t, interaciune, infiuena reciproc! a factorilor biologici
[interaction; Wechselwil'kung; interaction; kolcsonos egymsrahats; B3a

........,_

INTERANEUS _,. interior, internus


208 INTERCALARIS, intel'Calar, care
se intercaleaz ca formaiune nou
(creterea In lungime a tulpinii la
nodurile gramineelor prin intercalaJ"i!a
noilor straturi de celule meristematice)
[intel'Calated, interposed, intercalary;
interkalar, eingeschaltet; intel'Calaire;
ktlzheiktatott, kOzbeiktatOdO, MzbeesO; JUrrepkaJlllpBWA, BCTil!K)'flW8]
209 INTERCEDENS (in~) ..... in207

termediaris

210

INTERCELLULARIS, intercelular,
situat tntre celule (spaii ..... , fHlCIWle-)
[intercell':llar; zwisc_henzellig1 interze.fIular; mtercellulaJ.re; seJtkl:lzOth;

Me300Ie'F0'1BL18]

211

Intre diviziunea
r.:aza, de scurt repaus
cea
a nu-

JNTERCINESJS f (lat. inter .,Intre",


1dV11CJ1~ "micare"),

reducponal i

...

mamwil, CMemamwA]

220

221

INTERNUS, intern, aflat tn partea


(caliciu, noare) [inner, interna!, inward; innedich, innerer,
innerhalbliegend; interne, interieur;
belsO; Bli)ITpeHll1Iii, Bli)'Tpllne3CIUQJIA)

222

JNTERPETJOLARIS, interpeiolar,
situat ntre peio!i (muguri, stipele)
[interpetiolar; zwischenblattstielstn
dig; interpetiolaire; levelnyel kozotti;

intercinez,

ecvaional

JNTERPHASJS ! (lat. -, gr. IPOOII;


"aparitie"), inter!az, faza de repaus
dintre dou diviziuni nucleare (Lundegardh) [interphase; lnterphase; interphase; interfzis, kOztesszakasz;
liH"Iep$na] -

JNTERFASCJCULARIS, interfasdcular, aflat intre fasciculele de vase


( cambiu .-) [intetfascicular; interfas
zikular; interfasciculaire; nyalbkOzi;

~OJihlii)*

,11y6napollaHHC] -

225

215 JNTERGERJNUS,
JNTERGERI
VVS - interpositus

.217

JNTERJACENS, JNTERJECTUS
-

interposi!us

INTERMEDIARIS,
JNTERME
lUUS, intermediar, de tranziie (caractere, nervuri, specii, zone) [inter-

intercinesis, intermitosis

JNTERPOSITJO t, inlerpoziie, intercalarea ulterioar, supranumerar1i.,


a unor piese noi intre cele obinuit.
dezvoltate (In verticilul flora!) [interposition; lnterposition, Eindringen, Dazwischenstellen; interposition ;
beekelOdts, k<lzbe6ke10dts; IIKmo>JeHHe,

BIITepK)'l"HC]

216

interioar

Melk'ltp8WII:011Wit]

JNTERCUTIS t, intercutis, hipoderma rdcinii tormat1i. mai ales


din celule endodermice {Kroemer)
[intercutis; lnterkutis, Endodermhypodermis; intercutis; interkutisz;

JNTERGENERJCUS, intergeneric,
intermediar intre dou fau mai multe
genuri (hibrid) [intergeneric; intergenerisch; int6rg6nCrique; intergenerikus j Meaepo.II,OBOA]

INTERNODJUM n, internodiu, pordintre dou noduri tulpinale


[internode; Zwischenknoten, Zwischenknotenstock, Mittelstuck, Knotenweite, Stengelglied, Stammglied; entre
noeud; szArkOz, szrtag, szriz, csom6kOz, izkoz, bU.tyOkkOz; ~0)'3JIHe]-+
iunea

merithallus

7epKIIHe3]

'"

kOzbenll6, tmeneti; npOM~'tHWA)

INTERMITOSIS l (lat., gr. ~h~


"fir") -+ interphosis
219 INTERMIXTUS, amestecat, dispus
dea valma (pilis grandulisque inler
mi:J:tU, cu peri i glande In amestec)
[intermixed; untermischt, eingemischt,
daruntergemischt; intermete, melange;
l:lsszevegyi.tett, Osszekevert; nepeMe

cleulUi {Gregoire) [interkinesis; Jnterkinese; interkinese; interkinezis; HH


212

mediate, between, half-way; mittlerer,


zwiacheru;tAndig, dazwischen; mtermediaire; ktlzbens6,

mittelstndi,

deduplicatio

INTERPOSJTUS, interpus, intercalat, dispus ntre alte organe sau piese


de organe (in verticil) [interposed,
placed between; zwischengestellt, zwisehenliegend, dazwisehengestellt; interpose; kozbetett, kOzbefekv6, kOzbeiktatott, betkeH!dOtt; npoMeC)'TO'fBWli:]-+ interjacens, interject!U, intergerintU

226

INTERPRETATJO f, interpretare,
comentare i explicare [interpretation;
ErlAuterung, Erklrung; interpretation; 6rteJmezs; IIC"IOJlii:OJIIUIBe]

171

INTRASTAMJNALIS

227

INTERREDUPUCATIO !, interrepoliploidizarea In cursul


interfazei (Hsu i Moorhead) (interreduplication; Interreduplikation; inter
rMuplication; interrednplik8.ci6; HH

228

/NTERRUPTI PINNATISECTUS, intrerupt penat sectat, cu loliole


penat sectate alternativ, mai mari
i mai mici (frunzele la Solanum tuberosum) [interruptedly-pinnatisect; unterbrochen -!iederschnittig; interruptipenniseque; Mlbeszrnyalt, szaggatot-

duplicaie,

Teppe.IIYIIJliU:a11,1111J- telonduplicatio

tan sztl.rnyalt;

npepwBHcro. nepHCTcr

pacce'leHIUd.i:i.]

229 JNTERRUPTUS, Intrerupt, despr


it [interrupted, separated;
unterhrochen, entfernt; interrompu; megszakit-ott, elv.lasztott; npepBaHJI!,Iii,
npepWDIICTl.lft] - discontinuus
230

INTERSECTUS, lntretiat, despicat


in douA (intersecting, intersected;
inzwegeschnitten, durcbgeschntten;
entrecoupe; kettevgott, ketteszelt;

ten, eingewoben, zwisehengewoben;


entrelact!, embrouill, tis& ple-mtile;
osuekus&lt, egymsbafon6d.ott, beIeszOvOdoGtt; ~] - contea:~
tus, imple.a:us0 inti'Ulatus, plect
237 JNTERVALLUM n - interstitium
238 INTEXINA t, INTEXTINIUM n,
INTEXINIUM n, intexina, mem
hrana intern a exinei gruntelui de
polen (intexine, intextine; lntexine ~
intexine; intexin; IUI'I'eXCIIHa]
239 INTINA f, JNTINIUM n, intina,
membrana cea mai intern a grun
ciorului de polen i a sporului [intine ~
Intine; intme; intine; IIHTJina)
2~0 JNTORTUS, rsucit spre interior
(arista la A~~ena) [turned inwards.
contorted, twisted; einwArtsgedreht,
abgedreht; entortilM, tordu en dedans; betekeredett, betele esavarodott; Rp)"'em...A, cBepHyTWii]
2U

nepece'lemn.!it, nepecexaiOlUHJiCll]

231 JNTERSPATIUM n - in~rstitiurn


232 INTERSPECJFICUS, interspecific,
care are loc intre specii diferite (lupta
pentru P.XistentA, selecie) [interspecific; ~ilterspezifisch, zwschenartig;
interspecifique; interspecifikus, fajok
k(lz(ltti ; Me2WIAOBOJ:i)
233

INTERSPERSUS, lrnprqtiat, presArat pe ici pe colo (interspersed,


strewn, spl'aded; dazwischengestreut;
parserne, dissipe; kOzheszOrt; nepe-

242

243

INTERSTERILITAS l, intersterilitate, incapacitate reciproc de hibridizare Intre grupe de indivizi aparintnd aceleiai specii [intersterility;
ntersteriliU.t,
Gruppensterilitt,
Kreuzsterilitt ; intersterilite; intersterilits, koztes medd6sfg, kcresztezMesi keptelenseg; nepexpecnraa cre-

2~4

JNTRAFLORALIS, intrafloral, aflat


tn interiorul florii (nectarin) [intraflora!; intrafloral; intraflorale; virgon beJfiJi j BJIYTPRU,Be'l1{0BMJ:i)

245

JNTRAPETIOLARIS,
intrapeiolar, aflat tntre peiol i tulpin (mugurii Ia Robinia) [intrapetiolar; intrapetiolar; intrapetiolaire; levelnyelen
beliili; BH)'TpHlfepewxosMii]

246

INTRASPECIFJCUS, intraspeeific,
aflat in cadrul unei specii (selecie,
variabilitate) [intraspeeific; intraspezifisch; intraspCcifique; intraspecitikus, fajon beltili; anyTpHBM-

pllJD>HOCT~>]

235

INTERST/T/UM n, interstiiu 1.
Spaiul care separ dou pri sau dou

organe apropiate. 2. Lacun (interstice;


Entfe:rnung, Zwischenraum; interstice; terkOz, U.vkoz, kOztes iireg;
DpOMeXYfoK] - interspatium
INTERSTJTJUM JNTERCELLULARE - meatus intercellularis
236 JlVTERTEXTUS, fntre{esut, cu Iilamente sau cu peri intreesui i
incurcai
[inlerwoven, entangled;
verwebt, verstrickt, verwirt, verlioch-

JNTRACELLVLARIS, intracelular,
aflat In interiorul celulei (intracellular, within a cell; intrazellular, innerhalb der Zelle; intracellulaire;
intracellulris, sejten beliili; BHYTJlH
kJieTO'JBJ.dl:]

ChlltaHllhli:]

23~

INTRA-, aflat in interior (intracambiali8, intracarpellari8, intramedullaris, intranuclearis, intnwvularis) [within; innerhalb, inwendig, irmenbetindlich; cn dedans; belfili; BfiYTPI'l
INTRAAXILLARIS,
intraaxilar,
aflat tn axil (muguri) [intraaxillary;
intraaxillr; intraaxillaire; levlM
nalji; BJ:tyrpHna:Jymm.Jll)

.u;oBOil.]

247

JNTRASTAMINALIS, intrastaminal, situat In interiorul staminelor


(discul la Anacardiaceae) [intrastaminal; intrastaminal; intrastaminale;.
intrasztaminlis, porzOn beiQii; MezTM'IIIHO'IHLIJ:i]

...

INTRAVAGINAUS

"'

...

JNTRAYAGINALI$, intravaginal,
aflat In inlel'iorut vaginei frunzei
(lstari, sevame) [intrav.aginal; intravaginal; intravaginale;. intravaginlis, JeWlhtvelyen beliih; 811YTPH

.............

JNTRICATUS, lnetlcit, incurcat i


Impletit (peri la Primula intrict?taj
[intricata, entangled; verworren, meJnandergewirbt; emmele, enchevetre;
ktlszlt, sz0vev6nyes; 381JYTaHHNit,
nepenyTa.HHIdl] _,. impkxus, perplexus
INTROCURVUS, curbat spre interior [introcurved, incurved; eingekrUmmt; incurve, courM en dedans;
begOrbfi(l j BH}'TPI>-IICIL:pHBJii!RHbdi)
INTROFLEXUS, Indoit tnuntru,
rslrlnt spre interior [introflexed, hent
inwards; einwrtsgebogen, eingehogen, eingeschlagen; inf!echi, introftechi, !l6chi en dedans; hefelett'irt;
38J'li}'TLl.ll BJJYTPb] _,. inflexus

introgresiv,
252 INTROGRESSJVUS,
care ptrunde lnuntru (hibridare)
{introgressive; durchdringend; introgressif; introgressziv, behatoiO; npoHHXaJOlQHit]

258 JNTRORSUS, intrors. 1. Orientat


spre interior (lobii staminei orientai
spre centrul florii). 2. Care se deschide in partea dinspre ax (lojele
anterelor la Mentha) [introrse, turnod inwards; innenwendig, einwrts
gedreht, einwrtsgekehrt, einwrtsaufspringend; introrse, dirige en
dedans; befele fordult, befeM nyiiO;
RHTpOp3HI.I:It, o6p4U(i!HHwfi BlfYTJ)b)

25<

INTUMESCBNS (intumuco), intumescent, care se nmO [intumescent,


swelling up; anschwellend, aufblasend;
se gonflant; teUU.vodO; B'J,lQ'BaJOIWlltc:Ji]

256

INTUMESCENTJA f, intumescen,
umflarea anormal a nnor organe sau
apariia unor vezicule pe organe (flori,
frunze, ramuri) (intumescence; In tu
meszenz; intumescence; felfUvods,
Mlyagosods ; Bl.!IYTJIC, HIUJYBllHHe J
INTUSSUSCBPTIO 1, intususcepmod de cretere a membranei
celulare prin intercalarea de particule
noi [intussusception; Intussuszeptionswachstum; intussusception; kOZ
bOOkelGdeses novekedtls; Hnzyccyc-

""""']
INUNCTUS,

6ecnOJie3HNfi", HeBylEHLlii)

(inwulo), invadant,
[invading; eindrmgend, iiherfallend; envahissant;
be6z6nl6; Halla.JOmHK]
262 JNYAGINATIO !, invaginare, formarea unei vagini protectoare sau a
unei depresiuni concave [invagination; Einstiilpung; invagination ; be6blt'is6des j HHB&THH&UBII, BDII'IIIBaHKe)

261

263

JNVADANS

npditer (buruian)

JNVAGJNATUS, invaginal, inchis


tn "Vagina frunzei [invaginated; ein
gestiilpt; ifi\agine; hiivelybe zrt;
BJI8TaJJIIWUL1Jt]

264 JNVARIABJLIS, invariabil, constant, neschimbtor [invariable, unchangeable; unvernderlich; invariable; vltozatlan; neR3MeHHL1H]
INVENTOR m f, descoperitor (al
plantei) [discoverer; Entdecker; decouvreur; felledezO; OTKPLlBaTe.llb]
266

INVBNTUS, descoperit, gsit [discovered, found; entdeckt ; decouvert;


felledezett, megtallt; ..:alt)lCHRLlD]
INVBRSUS, inversat, rsturnat (embrion, ovul) [inverted, turned about;
umgekehrt, verkehrt, umgewandt,
abwirtsgerichtet; renverse, resupine;
megfordult; HHBep111poBaRHLlft, o6paT
Hbllt, nepeBepHYTMJt] _,. obPersus, resupinatus

268

INVESTIGAT/O l, investiga~ie, cer


ce tare (investigation, research, mquiry,
enquiring; Forschung, Priilung; re
cherche; kutats; llcCJte.!lOBaBHe]

269

JNVBSTIGATOR m f, cercettor
[reseanh worker, scientific explorer;
Forscher; chercheur scientifique; tudomnyos kutatO; Hcc.neLtOBaTeJJb) .......
indagator, scrutator

ie,

".......,l

INUMBRATUS, umbrit (in locis


inumbratis pe loeuri umbrita) [shady;
beschattet, schattig; omhrage, ombreux; rnyekos, rnyekolt; :laTe

uns, prevzut cu un
luciu de ulei (stigmatul unor specii
de Orchis) [anointed, glossy as il
oiled; Olg!Anzend; . lustre huillmx;
olajos Mnyd; MaCJllDI0-6JIC!CT11llllllt]
260 INUTJLIS, inutil, nefolositor (useless; nutzlos; inutile; haszontalan;

259

INTUITUS (US) m, privire (primo


intuitu la prima vedere) {'\"iew, sight,
look; Blick; vue, regard; lats,
neds; B31'llll.ll.]

255

257

258

270

INVJABILITAS f, inviabilitate, abcapacitii vitale [inviability;


LebensunfA.higkeit; inviabilite; e!otkeptele11$eg;
HeJm3HeCnoco6HOCTb]

sena

.,.
271

ISCHNOJNVJSIBILIS, invizibil [invisible;


unsichtba:r; invisible; lthatatlan;

HeBH,ll,IIMLJti)

272

INVJSUS, nevzut, necercetat [unseen, uninqured; ungesehen; non vu;


nem JtoU., nem vizsglt; HCBHJlKWJi,

273

JNJIOLUCELLUM n, nvolucel, to

HeH3Y'IaeMl>li!]

talitatea hipsofilelor de la baza ra


diilor
umbclulelor
(Vmbelliferae,
Euphorbiaceac) [involucel, involucret; Hiillchen, HO.llblttchen; in
volucelle; galh\rka, ga!Jerkalevelek;
06BepTO'IX8)

274

datorita tmbtrtnirii esuturilor [in


volution, rolling inward, cataplasy;
Einrollung, Involution, Riickbildung;
involution; involuciO, belele csavarods, visszalejJ6des; HHBOJUOUHII]-+
(2) cataplasia

JNVOLUCRALIS, involucral, care


lormoazil un involucru sau care aparine
involucrului (foliole, scvame)
[involucral; involukral, Mllebildend;
involucral;

involukrillis,

gallerozO;

280 INVOLUTIVUS,
INVOLUTUS,
INVOLUTI-, involutiv, rsucit spre
interior (preloliaic) (in()()lutifoiius)
[involutc, rollcd inwards; einwi!.rtsgerollt, eingerollt; involutil, enroule,
rouM en dedans; belele csavarodott,
begOngyOlMI:Itt, betele hengeredett,
betekeredett; JaeepH}'ThiJt BHYTPJ.]
281 JODINUS, IODO-, ION-, /01\'0(iodoneurus, iodostachys, ionanthus,
iorwpterus, ionosmus} ___,. violaceus

~82

o6aepTO':IIIWil)

FOLIOLA JNVOLUCRALI.A., folio!e


involucrale 1. Hipsofile de la baza
tlorii sau a inflorescenoi (Carlina,
Pulsatilla). 2. Totalitatea hipsolile-

lor dispuse imhrirat pe partea extern


inferiear
a receptaculului dilatat
(antodii la Compositae) [involucral
scales, involucral bracts; lnvolukralblil.ttcr, HUIIbltter; folioles involucrales; gal!eroz6 leve!ek, teszekpikkelyek, pikkclyleve!ck; o6nepn.I
saKJw,He nRCThR] ___,.

phyllarium, squa

mae anthodii
2i5

276

involucrant, care
(floare) [involucrant, enwrapping, enveloping, infolding; einhUllend, umhUIIend, einwickelnd; involucrant, emeloppant,
invob:ant; betakar6, behorit6; o6nep

beului [iridescent, rainbow-coloured;


irisierend, regenbogenlarbig; irdescent, irise, couleur de l'arc-en-ciel;
sziv<.l'vny szinO:; pa,uylKHblit]
283

IRREYERSJBIL/S, IRREVERTIBILIS, ireversibil, care nu mai poate

reveni la starea iniial (caracter)


[irreversible; irreversibel, unumkehr
bar; inevcrsible; irrevcrszibilis, visz
szafordltha!atlan, llandOsult jellcgii; Heo6paTHMLID)
284 1 RRITABILJS ___,. wnsibilis, sensiti
~U$

INYOLUCRA.~.VS,
nvelete un organ

285 1 RRITABILITAS f _,. excitabilitas


286 IRRORATUS, acoperit cu rou, umezit [irrorate; betaut; couvert de rosee,
humecte; harmatos;
opowemtWJ:i",

Tblll{IKlll(Hfl, OXB8ThTD810lUJIJI:, 38BepTbJ


li8KlW.Hil) -> imo/utans, in~olvens

287

YBJWJKH!HHLJR)

INVOLUCRATUS, involucrat, pre-

cu un imolucru [involucrate;
eingehUIIt; involucre; gal!Crlf'\'eles;
vzut

C OOKpblliMOM)

2;i

IRICOWR, IRIDESCENS, IR/0DES, iridescent, de culoarea curcu-

liVVOLUCRUM n, involucru, gule-

1. Verticil de bractei de la baza


radiilor umhdci (Umbelliferae}. 2.
Ansamblul foliolelor involucrale ale
antodiului (Compositae). 3. Hipsofile care protejeaz floarea sau inflo
nscenta n stadiul tnr (Allium,
Arum, Galanthus} [involucre; Hiille,
HUIIbltter; involucre; galiCrlevelek,
gaiiCr, burokle\elck, murvakOr, reszekorv; o6ai!pua]
ra

2;8 INVOLUTANS, INVOLVEli'S ___,.


inrolucrans
2/9 INVOLUT/0 f, involuie 1. Rsucire
spre interior. 2. Formaii regresiw

ISABELLINUS, ISABELLUS, iza-

helin, galben bruniu {isabelline, tawnyyellow,


yellowish-brown, greyishdrah coloured; isahellfarhig, isabell
gelb, braunlichgelb, fahlgelh; isabellne, bruntre-jaune; barncl.ss::i.rga, fakOsrga;

llJa6en.r.ouwR, cepo-lKC!iiThl:it]

288 ISAGGGE l {gr. dau"YWtil "Introducere"), introducere (ca titlul unor


lucrri ho{anice) [introduction; EinIUhrung, Einleilung; introduction;
bcvezel{s; BBell,emre]
289

{gr. taxatpe<; "hemostatic"), hemostatic, care oprete


slngerarea (Andropogon ischaemum,
Digitaria ischaemum) [haemostatic;
blutstillcnd; h~mostatque; verzestitllit6, v~rzscsillaplt6; reMOCTaTH'ICCKHfi]

ISCHAEMUS

...... haemostaticus

290

ISCHNO (gr. tcr:tvCc; "subire"), subtire (ischnocarpus, i.'lchno.'ltylus) [!hin-.

.,.

ISIDIUM

"'

...

293

295
296

297

slender-; diinn; rnince: vekony-;


yno-]
JSJDIUM n, izidie, excfescene coluroase scvarnforrne sau coraliforme
pe tai (Liclumes) [isidium; Isidium;
isi diurn; izidium; Jl3llJIHI]
J$0- {~. (o-o~; "egal, asemntor"),
egal, stmilar (ca numr, dimensiuni
sau cu culoare asemntoare) [equal-,
like; gleich-, hnlich; egal, sembla
ble; egyenl6, hasonl6; p8l1Ho-)...,. aequiJSOBAPHUS (gr. -, ~Jaf(} "culoare") -o concolor
JSOBILATERALIS {gr.-, lat. bilateralis "bilateral"), izobilateral, cu
dou laturi egale sau asemntoare
[isobilatoral; gleichzweiseitig; isobilateral; izobilaterlis, kCt egyenlO
oldal(I j paBHOJt8YCTOpoHlllolil:]
JSOBRIATUS (gr.-, ppUO> "a se
mult.iplica") _,. dicotyledoneus
JSOBRIUS (gr. --)-o aeq~ipotenlialis
JSOCARPICUS
(gr.
'
KQI)fl:~
"fruct"), izocarpic, cu un singur fel
de fructe [isocarpous; gleichfriichtig;
isocarpe; egyfCle term~ii; prumo
DnO,~I,HWft]

298

JSOCHROMATICUS,
ISOCHROMUS, JSOCH ROUS (gr. -, ,;pt71pa.
"culoare") _,. concolor
299 JSOCHROMOCENTRICUS
(gr. --,
KtVtpov "centru"), izocromocentric,
cu cromocentre In numr egal cu
cromozomll {nucleu) [isochromocentric; isochrornozentrisch; isochromocentrique; izokromocentrikus; H30

30~

'"

JSOCLINU$ (gr. , x:A{vro "a se Inclina"), izoclin, cu aceeai inclinare


(polaritatea celulei) [isoclinous, equally
inclined; gleichneigcnd; isocline; egyen10 hajlatU; JOOKnllllllbllt, paBHOHaaSIOIICIIliLl.il]

1130raMCTDI]

308

JSOGAMETANGJOGAMIA l (gr. --,


dYTdov "vas", 'Y!lOI; "cstorie"), izogametangiogamie
garnetang'iogamie,
intre gametangii cu gamei identici
( Mucoraceae)
[isogametangiogamy;
lsogametangiogamie; isogametangiogamie; zogametangogmia; HJOra-

MeTlUfl'liOraMHll]

ISOGAMIA l (gr. --), izogamie, feprin unirea a doi izogamei


[isogamy; Isogamie; isogamie; iw
gmia; HJOraMJUI]
310 JSOGAMOGONIA 1 (gr --, 16vo~; "ur309

cundaie

ma")

311

312

ISOCOENJCUS, JSOCOENOTICUS
(gr. -, KOIVO!; "tn comun"), izocenic,
cu ciclu de via petrecut In acelai
biotop (specie) [isocoen; isozGnotisch;
isocene; izocOnOlikus; HJOQCHOTK':IecXHa]
izocenoz,

cenoz cu fizionomie asemntoare


datorit condiiilor ecologica similare
(isocoenose; lsoz6nose; iso~nose; izo-

cOn6zis; H30l,leH03]

"cerc")

-o

isogo.mia

ISOGENETJCUS, JSOGENUS (gr -,


1tvo~; "ras"), izogen, izogenetic 1.
Cu origin comun. 2. Derivat din
acelai genotip {Jolmnnscn) [isogcnous,
iso$enetic; isogen, isogenetisch, erhgle!Ch; isogenetique; izogen, izogenetikus j H30feHHhdt, CXOJIHOrO npOHCXOl!C
autogenolypicu,

deulogenQ

typicu

JSOCHRONUS
(gr. ,
,.timp") _,. simultaneus

ISOCOENOSIS f {gr. --),

.rodo~;

eucyclicus

,!leHllll] -

300

303

305 ISODIAMETRJCUS (gr. , lhU


"prin", ~-rpov "msur"), izodiame
tric, cu aceleai dimensiuni (celul)
[isodiametric; isodiametrisch; isodiarnHrique; izodiametrikus, egyenl6 maretU; H30WiaMeTpH'IecKHII:]
306 JSODYNAMJCUS (gr. -, 66va~~; "putere") -o aequipotentialilf
307 JSOGAMETAE 1 pl {gr. , yup&TT)~;
"so"), izogamei, gamei identici sub
aspect morfologic, dar sexual diferii
sub aspect fiziologic [isogametes; Isogametcn; isogametes; izogametk;

xpOMOUCHTpH'IecKII.Il)

'"

JSOCYCLICUS (gr. -,

ISOGENOMATJCUS (gr. --), izo~e


nomatic, cara conine garnituri identtca
de cromozomi
(Winkler) [isogenomatic; isogenomatisch; isogenomatique; izogcnomatikus; HJoreHOMaTH'Iec

...

313

3H

ISOGENOTYPICUS (gr. , W!to~;


"model") _,. isogeneticus (2)
!SOGONUS (gr. -, 'Y6VOI; "urma") isogeneticu

!SOGONUS (gr. -, 'YIDVIa "unghi"), izogonic, cu muchii asemntoare sau


identice [equal-angled; gleichkantig,
gleicheckig; isogone; egyonl6 e!ii;
paBHOYfQ,1bHblli J
316 ISOGYNUS {gr. -, ruvfl "femeie"), izoginic. 1. Cu pisli]uri similare. 2. Cu
carpele in numr egal cu cel al sepalelor fisogynous; isogyn, gleich-

315

.,,

JSOPLOIDEUS

stempelig, gleicblruchtblil.ttrig; isogyne; azonos szmli term6levehi; paBHo-

325

DeCTII'I.HL1Ji]

317

JSOHOWGAMIA f (gr., 8).oo; "Intreg", 'YUj..Loo; "cstorie"), izohologa-

~ie, . conjugarea gameilor complet


Identici ca form i sexualitate [isohologamy; Isohologamie; isohologa-

mie; izohologmia; IOOTOJIOraMHa]

818

ISOLATE_RALIS, izolateral, cu ambele lauri avind dimensiuni, consisten I culoare identic (faa i dosul
frunzei la Viscum) [isolateral, equalsided; gleichseitig; ~quilateral; azo-

326

327

nos oldaJU, CI!YCD]{I olda]U; p!lBHOCTo-

poHHI>I.Ji] -o

819

320

aequilatuaJUi

1 SOLATIO t, izolaie 1. Izolarea geoa grupurilor de elante (prin


muni, mri). 2. Imposibilitatea parial sau total a schimbului de gene
intre populaii sau specii de plante, n
genetic {Romanesj [isolation; Isolation, Absonderung; isolation; izol.ci6,
elszigetel6ds; H30J1Ru,H.Il]
grafic

ISOLATUS, izolat separal, solitar,


singuratic [isolated, separated, solitary; isoliert, abge!J'ennt, abgesondert,
vereinzelt; iso!e, spare, sohtaire; elszigetelt, dkiilOnitett, mag.nos; U30-

328

329

JlllpOBallllf.lit, OT.II,eJieHHLIA, OJ],liHO'IHl>l.it]


--+ ~ejunctus, seregatus

3:.!t

322

JSOWBUS {gr. , M>(:IO; "lob"), cu


lobi uniformi sau egali [equally-Iobed; gleichlappig; a lobes egaux;
egye n Iti kareJ li; Pasuononacnw J:t]
JSOMERIA f {gr. , ptpo.; .,parte"},
izomerie 1. Egalitatea segmentelor
sau a prilor omoloage la organele
aceleiai specii. 2. lnlluenja egal a
factorilor credilari (Sirks) [isomery;
lsomeric, Gleichzhligkeit, Gleichwertigkeit; isomrie; izomria, egyenlllszmus:l.g;

323

HJoMepu11]

JSOMERJCUS, lSOMERUS (gr. --},


izomer 1. Cu acelai numr do elemente omoloage tn componena unui
ciclu {floarea la Geraniaceae, Liliaceae). 2. Repartizat tn aceeai proporie (factori ereditari) (isomerous;
gleichzhlig, gleichteilig, gleichgliederig; isomero; egyenlO tagll, egyenl6
szmU, cgyenlO arnyU; HJOMepHhJJ:I:,

330
331

megvilgits\i j
TH'IttKHit]

ISOMEROGAMIA f (gr. --, ycl~


"cstorie"), izomerogamie, copularea
izogameilor (Algae) (Hartmann) [isomerogamy; Isomerogamie; isomro
gamie; izomerogmia; D30MeporaMIIll]

paBHOCBeT.rn.tA, B:w4Jo-

lSOPHYLLJA f (gr. , lp\JUov "frunZ"), izofilie, monomorfism foliar, toate


frunzele plantei fiind asemntoare
[i_sophylly; GieichLHI.ttrigkeit, lsophylhe; isophyllie; egyenl6leveliis~g; B30
4ru"Jma]
333 lSOPHYLLUS (gr. ),cu frunze ase
mntoare, de un singur fel [isophyllous; gleichhlttrig; isophylle; egy

332

feJe-)eVehl j

334

paBHOJIHCTHhl.lt)

ISOPLANOGAMETAE f pl (gr. -,
7tUlvo;

"rtcitor",

')'(lJ.It"fllt;

"so"),

cu dimensiuni egale tntre ele (Aigae) [so


planogametes; Isoplanogameten; isoplanogametes; izoplanogamHk; 1130izoplanogamei,

paBHO'fJlCHHhJJi]

324

lSOMORPHJA !, ISOMORPHJSMUS m (gr, -, IJOPPl) ,.form"), izomorfie, nfiare exterioar asemn


toare [isomorphy; lsomorpbie, Gleichgestaltigkeit, GleichfOrmigkeit; isomorphie; izomorfia, hasoniOalakusg~
H30M.oP4mJi]
lSOMORPHOSJS f {gr. --), izomorfoz 1. Uniformilate morfogenetic..
2. Regenerarea organului In forma iniial [isomorphose; Isomorphose; isomorphose; izomorfOzis; D30MOJ)lfHn]
lSOMORPHUS, JSOMORPHJCUS
(gr. ),izomorf, de aceeai formA [ison;torphous; gleicbformig, gleichgestaltJg; isomorphe; izomorf, azonos alakU;
1130MOP41Ul>IA] _,. lwrrwmorphus, ple
sionwrphu.s, uniformis
lSOPHAENOGAMIA f (gr. -, 1P(liVO>
"a apare", '"flliiOt; "cstorie"), izofenogamie, fecundare intre indivizi !enotipic asemAnAtori (Strandskov) [isoPhenogamy; isopbnogamie; isopbenogamie; izofonogmia; 11304>eHO,raMKlf}
lSOPHAENUS (gr. --), izofen 1. Derivat din acelai fenotip. 2. Cu aceeai
Periodicitate biologic in fonologie (leSarea prin linii a punctelor de pe harta
care indic perioada de inflorire, de
nmugurire ele. a unor specii) [isoPhenous; isophn; isophllne; izoren;
H30flleHIIbl.a]
lSOPHAGUS {gr. , IJIIi'f<tl "a minca")
..... morwphagus, uni110rus
lSOPHOTJCUS (gr. , ~ lpCD'tOt; "lumin"), izofotic, uniform expus Ia
lumin (frunze) [isophotic; isophotisch; isophotique; izofOtikus, egyenl6

planogamci

nnauoraMCThl]

SS5

ISOPWIDEUS (gr. -, .W..Oo; ,,simplu"), izoploid, cu numr constant

2'18

JSOPROSPHYTJASIS
i imperechiat (diploid, tetraploid) de
cromozomi In garnitura cromozomicA
a celulei {isoploid; isoploid; isoplolde;
zopJoid; BJOnJIOil.II,HHA)

336

ISOPROSPHYTIASJS t l:r. -, 'ltpoa.


.U. "a concrete"), izoproshtiaz, con-

corpurilor de fructifieaie inV'ecinale ale unei specii (Fu.ngi) [isoprosphytiasis; Isoprosphytiasis; isoprosphyliase; izoproszliti.zis; H30

...

creterea

npoc41HTRQ')HC)

337

ISOPROTHALLIA r (gr. , 2epo ,.pen-

tru", 8W.).oo; "germen"), izoprotalie,


producerea de protale unisexuate pe

acela,i individ (Van Tieghem) [isoprothally; Isoprothallie; isoprothallie; izoprotllia; HlOnpOTaJIJJHa]


238 ISOSPORUS (gr. -, cntOp "smtnA"),

h;ospor, cu spori

...
...

asemniltori i

'"
.. s

de

un singur tel (macrospori sau microspori) [isosporous; gleichsporig; isospore; egyfele sp6rjU; paaaocnopoablll]
-+ honwsporus
JSOSTICHUS {gr. , atixo; "rind"),
izostib, cu scrii sau rinduri egale (cu
radcelele la Pho.seolus In numr egal
cu cel al tascicolelor lemnoase din
cilindrul central) [.isostic, equally-rowed; gleichreihig; isostique; azonos
SOl'OzatU j puHopJI,llHWJt]
ISOSTYLUS (gr. -,a~ "coloan"),
bostil, cu stile uniforme [isostylous;
gleichgritlelig; isostyle; egyeniO bi-

...

ISOSYNTYPUS m (gr. -, crUv ,,tmpreun", ~ "model"), izosintip,


unul din exemplarele sintipurilor colectate concomitent de acelai_ colector
[iso.synt;rpe; Isosyntypus; isosyntype;
izoszintlpus; HlOCRHTIDI]
ISOTOMUS (gr. , 'f6P11 "tiere"),
uniform despicat sau ramificat [isoto-

paBHOBHJJ&'I&TLJA]

ISOTONJCUS (gr. , Wvo; "tensiune"), izotonic, cu pulero osmotic


egal cu cea a soluiei lnvecinate [isotonic; isotonisch ; isotonique; izotOnikus, izot6nis j HlOTOHH'IKHJt]
ISOTY PUS m (gr. -, tlmoii: "model"),
izotip, dubletul holotipnlui din co
lecia original [isotype; lsolypus; isotype; izotipus; JI30THD]
ISOZYGOTICUS (gr. -, ~oyO; ,Jug''),
izozigotic, care descinde din aceiai
prini, a'llnd mru}tenite aceleai caractere [isozygotic; isozygotisch, gleicherbig; isozygotique; izozigOtikus; H30
3HtOTHWA]

/TEOLOGI A t (gr. ttta "salcie", ).Oyo;


"vorbire"), teologie, studiul genului
Saliz [iteology; Itcologie; iteologie;
iteo!Ogia; n-reonorus]

'"

...

ITER (-INERIS) n, drum, cltorie


(folosit i ca titlu de lucrare "Iter
turcicum") [way, travel; Weg, Reise;
ronte, voyage; Ut, tHazs; nyn., nyTemecrBHe]

ITERATIVUS, repetat [iterative, repeated; wiederholt; teratif, repete j


megismetelt; JIOIITOpHWII)
JTHYPHYLLUS (gr. t&U.; "erect",
!p(Jllov "frunz"), cu frunze rigid erecte
[straight-leaved, stiff.)eaved; starr
blttrig; afeuilles rigid-erectes; merev
Jevehi; npliMOmtcTHWJI)

besz]U j paBHonecTH'iiHblll)

3U

mous; gleichweise zert&ilt; egalement


fendu; egyformn hasadt; IOOTOMHblft,

350

IX-, IXO IXJQ. (gr. ~iu "vise"),


viscos, lipicios (i;~;antherus) [viscous,
sticky; leimig; v.isqueux, gluant;
mezgs; ragadOs; JUU!XHR]

J
1

JACULATOR m, jaculator, formaie


de obicei incirligat, servind la eliminarea somintelor (fructe
la Acanthaceae) (Boulger) [jaculator;
J akulator; jaculateur; jakultor; lKa

turn; Bindestiick; jugamentum; OSSze


kapcsol6 resz, jugamentum j nepe-

placentar

M&I'II(a}

13

Aynurop]

JARGWISAT/0 f (Lyssenko) --+ vernalisatio

JASPIDEUS, JASP/DUS, jaspideu,


(jaspideous; besprenkelt; jaspe,
tachele; tarka, pettyes; IIWMOBblA]

JATRICUS (gr. la'fpbc; "medic")iatricus, medicinalis, officinalis

pHCTblit]

pestri

tt. J UGU M n 1. Pereche de Ioliole. 2.

Coast (pair oi leaflets, ridge; Bltt


chenpaar, Riefe, Rippe; couple de
Iolioles, cote; levelkepr, borda; napa
nHcn.e, pe6po]

5 JODINUS--+ Wnthinus
6

JONQU/LLEUS, galben-viu lucitor,


de culoarea florii de NarcissWJ [bright
yellow; glnzend hellgelb; jaune vf;
eJenksrga, nli.rciszszinfi j H3pU,IJCCQlKCJ!l'J.Ii:l:]

7 JORDANJSMUS m, jordanism,

lrt

a speciilor in taxonomie (specii elomentare, microspecii)


[jordanism; Jordanismus; jordanJsme;
jordanizmus; liCOP.ll.IUDOM]
miarea excesiv

')

JORDA!!'ON n

-+

15 JULACEUS, JUUFORMIS
menttu:eus, amentiformis

11

JUCUNDUS, plcut [pleasant; an


genehm; agreable; kollemes; npJ~~~nlblA)

12 JUGAMENTUM n, iugament, corp


de legli.tur pe tai ( Algae) [jugamen-

JULIFER- amentifer

17

JULUS m--+ amentum

18

JUNCEUS, JUNCIFORMIS, JUNCINUS, JUNCOIDEUS, juncoid, asemntor cu Juncus [juncaceous, jun


coid, rush-liko; junkoid, binsenartig;
joncC, joncace; szittyOszeril; Clfl'HB
KOBH,!I,Hblit]

19

rpHsaj

10 JUBATUS, JUBJFORMIS, comat


in form de coam [jubate, maned;
mane-shaped; bemhnt, mhnenfOr
mig; jubiforme, pourvu do crinil!re;
tincses, tincsszerii, iistokszorii; rpuBHCT!>IA, xoxonoo6pa3HWA]

--+

16

mic10species

JUBA l 1. Panicul lax. 2. Coam


[loose panicle, mane; locke Rispe,
Mhnl:l; panicule lche, come; terebtHyes buga, ti nes; phlxnu MeTenKa,

JUGATUS, JUGOSUS, -JUGUS 1.


lmperechiat. 2. Crestat, costat (fructul la Carpinus) (bijugatus, sexjugus)
[yoked, jugate, paired, ribbed; jochpaarig, gepaart, gerieft; gemim\, costifl!re; pros, bords; napHblit, peO-

JUNCT/0 f, JUNCTURA f, jonciune, legturA, articulatie [joint, u~i


ting, articulation; Verbindung, Ghe-derung; jonction, articulation; egybekapcsol6ds, lzesii!Cs; CJIWIHKe, CO'f
neHt\HHe]

20

JUNCTUS (jungo), legat, lmpreunat,


unit [joined, united; verbunden, veroinigt; Jie, uni, joint; egybekapcso16dott, egyesUlt; coeAKHeHHL~A]

21

JUPITER (gen. Jovis), Jupiler, cer


(sub Jove aperto sub cerul liber)
[Jupiter, sky; Jupiter, Himmel; Jupiter; ciel; Jupiter,eg; 10mnep, He6o}

....

J'UVENALIS
22

JUYENALIS, JUVENEUS, JUYB


NIUS, JUYENIS, juvenil, tlnlt
(plantA., ramurl) Ouvenile, young,
youtbful; jung, jugendlich; juvenila,
jeune; fiata1, fiatalkori; MOJIOJtoll,lOIIO

mecJ31Ji] :23

nepioMcus
JUYENESCENTIA f, intinerite (ju-

venescenca; Verjilngung; rejeunissement;

megfiata1ods;

OMOJIO*CIIBC)

DOMOno.a;eHHe,

2i JUVENTUS (-TUTIS) f, tinerete


(j1wenlute plant4 (lavo-vi,.idis In tineree planta este glbui verde) [youth;
Jugend; jeunesse; fiatalkor; MOno-

_.l

25 JUXTAPOS/T/0 1, juxtapunere, aU.turare [juxtaposition; Danebenstellung; juxtaposition; mellehelyez~;


pacnonozeHHe Plf.ll.OM1

L
labpinthique, tortueux; labirintusos,
szovevenyes; Jl86apiiHToo6paJm.dt, 113BllliHcTwA] __,. dtUdaleus, mJru:biformi

LABELLATUS, labelat, prevzut cu


labei (lloar&) [labollate; kleinlippig;

labelle; labellumos; HMCIO~I: na6emzy]

2 LABELLISATJO C, labelizare, trans


formarea tlomului flora! {tepalei) intr-un organ labeliform (Orchi~)
[labellisation; Labellisierung; labellisation; labellisation; labellizciO;

9
10

rioarA. median din verticilul intern


al periantului, cu aspect i culoare
adesea deosebit de celelalte, prin
resupilf'aie devenit inferioarA-anterioar, de obicei la baz cu un pinten

biat, prevzut cu labii (corola la Labiauu) (labiatflorua, labiiformis, labioscopicus,

hastilabius,

brefJilabrus)

[labiate, Jipped, Jabiated; lippig, lippenbltitig, gelippt; labie; ajakos;


ry5acn.lll:,
-cheilus

-ry6~odl.j

__,. eMil,

ch.eilo-,

LACCATUS -

12

LACER, LACBRATUS, LACERUS,


lacerat, cioptrit, stirtecat; despicat
In segmente subiri, inegala i nenniforrne (petala la Dialllhus sube,.bus,
foliole antodiale la Senecio subalpinus)
[lacerate, Iacerated, torn, irregularly
clelt; zerrissen, zerfetzt, zerschlitzt,
struppig; lacere, dcoupe irl'tlgnlire
ment; szakadozott, f06zladozott;

LABJUM n, Iabin, conformaie In


formA de buz a corolei, format din
sutura a dou sau mai multe petala
( LabiaUZe} [labium, lip; Lippe; lvre;
ajak; ry6a) - lab,.um
LABIU M INFERIUS, labiu inferior, partea inferioar a corolei labiata, de obicei emarginat i plan
[lower lip; Unterlippe; Jevre inferieure; alsO ajak; RRlKIIlHI ry6a) - labiolum

7 LABRUM n - labium
8

LABYRINTHJCUS,
LABYR/NTHINUS, LABYRINTHJFORM/8,
labirintiform, lntortochiat; cu brazde
sinuoasa neregulate i tncllcite Dahyrinthic, labyrinthine; labyrinthisch;

Wl"nicosus

p8aHLI.il:, PD.30PBIUIB:Wli, 113opBIIBHWA] __,.

diJ!ulsU8

13

LACHN-, LACHNO- (gr. MlXVI\ .,lin") (lach1UU11hus, lachMCat'pus, lach


MpkyUus) - eri-, erio-

14

LACIN/A 1, lacinie, segment Ingust


(de frunz, petal, sepal) (lacinia;
Zipfel, Fetzen, Franse; Jaciniure, laniere; sallang, cimpa, catat, csticsOk;
Jlal.lllHHlf, JIOm~:]

15

LACJNIATUS, LACJNJJ., laciniat,


despicat fn Dii Inguste i inegale

5 LABIOLU M n __,. labium in(e,.ius


6

LACCA r, lac, secreia rinoasi a


unor plante tropicale [lac; Gummi.
lack, Gummiharz; laque; gumilakk;

11

nectarifer (OrchidactJae) [labellum;


Lippchen, Honiglippe; labelle, tablier;
mezajak; ManeH&KaJI ryl5a] - mesopetalum
LABIATUS, LABIATI, -LABJI-,
LABIO-, LABIUS, -LABRUS, la-

latex

"""l

nal5ennB38UIIII]

a LABELLU M n, labei, tepala supe-

LAC (-TJS) n -

{lOJ:iniifWrus, laciniifolius, laciniiformis) [laciniate, slashed, fringed; zip-

felig, zerfetzt, gefranst, geschlitzt,


ausgefranst; lacinie, dchiquete, d6coupe en lanieres; sallangos, cimps,
rojtos, csO.cskOs; .o:om.'laTWR, Ha,qpe"_a]

16 LACINULA 1, Iacinul, lacinie miel


(laeinule; Zipfelchen, Fetzchen; lacinule; sallangocska; JJ.om.n]
17 LACINULATUS, Iacinnlat, prevzut
cu Jacinule [lacinulate; !einschlitzig,
feingeschlitzt; lacinule; sallangocsks;
MeJDO.O:OJllo'laTWII:]

LACRIMANS
18 LACRIMANS (lacrimo), laerimant,
care se elimineazl sub form de
transpiraie sau prin picurare /ap,
rini) [exuding; trnend, ausschwi
tzend; Iacrimant, exudant; k0nnyez6,
kiizzadO, csepeg6; awnoteBatow,Hit,
CTCUIOIIIJIA QIIJIJIMit)-

19

ea;udans

LACRIMATIO f, lacrimaie, eliminarea apei sau a rinilor prin picurare din prile vtmate ale plantelor lemlOase {ramuri, trunchi) [Iacrimation; Trnen, Bluten; lacrima
tion; kMnyezs; .naxpRMallHa, CJI930Te-

"""']

LACRIMIFORMIS, lacrimiform, obovoidal i lent tngustat spre virf {tearshaped; trnenfOrmig; lacrimiforme;
k6nnycseppszerll; CJie30o6pa31Wit] pyri(ormis
21 LACTARIUS, LACTESCBNS,LACTlFER, lactescent, lptlls, care conine suc lptos sau latex (Euphorbia,
Liu:tuca) [lactescent, lactiferous, laticiferous, excreting milk; milchsaftig_
milchend, milchgebend, milchsaftfUhrend; laiteux, lactescent, lactifere,
laticil@re; tejeUI, tejnedvet ereszW;

20

MJICJ:OHOCHWII:]

22

23

LACTEUS, LACTICOWR, LACTINEUS, LACTI-, lacteu, alb ca laptele (florile la Galanihus nivalis) (lacli(lorus) (milky, mlk-coloured, milkwhite; milchtarbig, mlchweiss; !acte,
blanc de lait; tejsztnil, tejfeher;
MJ:te'lllblit, MOJIO'I.H06enwit]- galactinus
LACUNA t, lacun, depresiune, cavitate 1. Meat acrifer intercelular (la
organele imerse sau subterane). 2.
Canal valecular (EtJuisetum). 3. Mic
depresiune tn tai (Lichenes). 4. Bl
toac (lacuna, airspace, vallecular canal, cavity, hole, puddle; Lticke,
Lurtlilcke, Lache; lacune, cavite, meat
intercellulaire, rlaqt:e; IE!giireg, sojtkOzOtti Ureg, t6csa, pocsolya; .naxyHa,
aJia.ll,lfll8,, MelKKJieTO'IHOe DJ)OI;lpaHCTBO,

crete tn lacuri {lliOites lacustt-e) [lacustral, Jacustrine, inhabiting lakes;


lakustrisch, teichbewohnend, landseebewohnend; lacustra; tavi, tavilakO,
t6ban el6; ooepawlt]

27

LAETICOWR, LAETUS, LAETE-,


deschis la culoare, de culoare vie
(luteviviridis, lutevirens) [ cheerful,
bright-coloured, lvely-coloured, light-,
bright-; lebhaft, hell, lebendfarbig,
hell-; vif, couleur vi ve; eienk szlntl,
vilgos-; apmit, apJ<o-]

28

LAEVIGATUS, netezit, lucios (tul[laevigate, smoothed, polisbed; geglattet, poliert; lisse, poli;
sima, slmitott, renyes; cr.naJKeaHwit,
DOJiilpGBaHHLIIi, BNJIOW,eHHhlit) - politus

29

LAEVIS, LAEVI-, neted 1. Fr


lucios. 2. Nepros (liuvicaulis, /aevipes, luvirostris) (smooth,
not rough; glatt, eben, kahl; poli,
lisse; sima feltilelt1, renyes, szOrtelen;
r.na.,a.mit, ma,ll,l(o)

JleBO-)

31

LACUS (-US) m, lac (in lacubus


srate) [lake, pond
Teich, Landsee; lac, etang;

11alsis In lacuri
O"PP)

26

t6;

LACUSTER (-RIS, -RE), LACUSTRIS (-RIS, -RE), LACUSTRALIS, LACUSTRINUS, lacustru, care

LAGENARIUS, LAGENJFORMIS,
lagenitorm, de forma unei butelii;
ci\indric i slab lngustat spre vrf
[lageniform, flask-shaped, gourd-shaped, bottle-shaped; flaschenfOrmig;
lageniforme, en bouteille; palackszert1;

6yrblm:oo6pa3Hbld, 6yn.mb'lamli, tllJUilK-

KOBHJlHbllt] -+ sicyoideus

32

LAMARGKISMUS m, lamarckism,
filogenetice
a ore.anismelor sub influent~ condiiilor de mediu, a 'tQri.abililii acestora i a transmisibi\itii caracterelor
dobindite (Lamarck) [lamarckism; Lamarckismus; lamarckisme; lamarckiz
mus; JJaMap)(HlM]
concepie asup~'a evoluiei

33

llM'IaTWA]

25

asperiti,

30 LAEVUS, LAEVO-, sting, aflat In


partea stng (laevus riv.uli pe malul
sting al ruleului) (laevo;;yrus, lacvotropus) (Iert; link, links- ; gauche,
il. gauche; ba\oJdali, balfe!e-; JleBblli

JIYl!Ca]

2ft LACUNOSUS, lacunos, prevzut cu


goluri sau mici depresiuni (tulpin)
[acunose, grooved; grubig, grubigverteft; lacunoux; Ureges, jratos;

pin, frunz)

lamel, membran sub{pe himeniul unor ciuperci, Agaricus, la baza labelului la


Anacamptis, pe suprafaa frondelor
la Bryophyla) {lamel, gill; Lamelle,
Plttcben ; lamelle; lemezke; nnac-

LAMELLA 1,

ire i plan

THHKa]

34

LAMELLARIS,
LAMELLJFORMIS, lamelar, de forma unor lamele
{mduv)
[lamel-shaped, plate-like,
lamellar; plttchenf6rmig; Jamellaire.
lamelliforme; lemezszerU, Iernez alakU ~

nnacT11HJCoo6pa3HL!ii]

35

LASIOCARPUS

melat,

prevzut

cu lamele sau dispus

in straturi subiri [lamellate; pHi.ttchenlragend; lamelte, lamellfbre; lemezes; DJI8CTHHifaTWD,

Hlolli]

36

zele la Salix P.iminalU) (linear-Ianceolate; lineal-lanzettlich, strichlanzettlich; linBare lanc6ole; szAias-Ind-

LAMELLA TUS,
LAMELLJFER,
LAMELLIGER, LAMELLOSUS, Ia-

tllf3Cl'11HJ(OHOC

LAMINA t, Jaminif, limb; foaia de


obicei planl'i, cu simetrie dorsiventral a organelor foliare (frunze, pelaic) [lamina, lmb, blade; Spreite,
Blattspreite, Blattflche, Platte; Jimbe; iernez, levo!!llemez, lap; nnaCTHHKa,

z.ss;

44

45
46

{t7

IIJUlCTHHKa JlJICTa)

LAMPRO-, -LAlllPRUS (gr. A.apttt>O;


"lucitor"), lucitor, lucios (lamprochaetus, lamprophyllus, lamprospermus, hypQ/amprus) [glossy-, shining, bright;
glanz-, glnzend-; luisant; lenyes,
csillogO; 6necrJmte-]
38 LAMPROCARPUS (gr , Kapm'l~
"fruct"), cu fructe lucioase (glossyfruited; glanzlriichtig; a fruits luisa.nls; f!inyes term6sl1; 6JieCTJIUJ;enJIO,!l.
Hhllt] --+ stilbocarpus
:.19 LANA f, ltn, prozilate lanugnoas
[wool; Wo!le; laine, duvet; gyapjas
sz6r; wepcn.]
40 LANATUS, LANI, linos-pros, acoperit cu peri llnoi lungi, crei i moi
(Holcus lanatus, Digitalis lanafa, Ver
bascum lanatum) {laniceps, lanifer,
lanif/.orus, lanipes) [lanate, woolly,
wool-; wollij?:, wollhaarig, woll; laineux; gyapjas, gyapjassz6rii; mepc

37

THCTbfii,
lUE:pcTeHOCHbflt, urepCTMCT<>--]
--+ eriophorus,
lanuginosus, oellereus

LANCEATUS,
LANCEOLATUS,
LANCJFORMIS, LANCEOLATO-,
LANCI-, lanceolat, de forma unui
viri de lance; aproximativ de 3-6
ori mai lung decit lat, cu limea
maxim sub mijloc i ascuit la ambele capete (frunzele la Plantdgo lan
ceolara) ( lanceolato-opatus, lancifo
lius) [lanceolate, lance-shaped, lance-;
lanzettlich, lanzettfOrmig, lanzlich,
lanzett-; lanc~o!C; Jndzss, Jndzsa
szeril, Jndzssan; nalll.leTHWit, naHlleTO!IH.IIHW.ii, JlaHI.IeTo-]--+ fkryo42 LANCEOLATO-HASTATUS, lanceolat hastat, cu baza hastat .i cu
lobul median lanceolat (frunze la
Atriplez hastata, Rumex acetosella)
[lanceolate-haslate; spieBrormig-lanzettlich; lanc~olE!-hast~; drdsan lndzss ;] ICOil'beBU.IUio-llaHlleTHWit]
43 LANCEOLATO-LINEARIS, liniar
lanceolat, ingust alungit lanceolat i
cu marginile aproape paralele (!run
4t

48

{t9

JPIHeiHO--.llaHUCTHW8]

LANGUJDUS, vestejit, ofilit [welted,


withered, !laccid; welk, verwelkt:
I!etri, !ane; !onnyadt, elszJ'adO;
BJIJIWII:, y~ll:] --+ mlli"Cidus
LANIFER, LANIGER _,. lanatus
LANOSU S --i-lanuginosus
LANUGINEUS,
LANUG/NOSUS,
lanuginos, bogat-llnos; pufos-pros (la
nugnous, lanuginose, cottony, abun
dantly lanate; reichwollg, wollfiaumig; lanugineux, duvete, abondamment laineux; gazdagon gyapjas;
o6Hm.Ho-tuepcniCThlll:] --+ lanosus
LANUGO f, lanuginozitate, prozi
tate lanuginoas [woolliness; Wolle,
Wollbehaarung, Wollenflaum; pilositC lanugneuse; gyapjas szOrzet;
nalf)TO, wepcTb]
LAPIDICOLUS (COLA f), lapidi
col, care crete pe sau tntre pietre
[lapidicolous; steinbewohnend, felsenbewohnend; lapidicole; kovon 616;
lltllBYW.HJI: Ha ICaMHIIX]

50 LAPJDOSUS 1. Pietros {in lapidosU


calcareis pe stinci calcaroase). 2. Dur
ca piatra (smn). 3. Care crete pe
terenuri pietroase [plant) [lapidose,
stony, stonehard, lapidicolous; steinig, steinhart, steinbewohnend; pierreux, dur, lapidicole; kOves, k6kem~ny, k6Wn E!IO; JCaMeBHcrwlt, nep.ll.lol.it, o6HTaJOmJ18 Ha XaMRIIX)

LAPPACEUS, lapaceu, lncirligat


spinOs (foliolele inwlucrale ale ache
nelor de Antium lappa) [hamate,
hooked; hakenborstig, klettenborstig,
hakig; crochu, hameQonne; horgas,
kamp6s; J:O)I}O'IHit] --+ hamalus
52 LAPSUS (US) m l. Cdere. 2.
Greeal, eroare [fa11, shedding, mistake; Fali, Abfall, Irrtum, Fehler;
chute, fante, erreur; lehulls, hiba,
teved6s; nMe1llle, omH6Ka]
53 LARYATUS _,. personatus
54 LASI-, LASIO-, -LASIUS (gr. ~
"lung pros'"), vilos pros, zblrlit
pros (lasianthus, lasiocladu.s, acro
lasius) [sbaggy-, hairy-, woolly; zot
tig, zottel, wolligbehaart; velu;
bozontos; KOCM8To-, BOJlOCHCTO, mep
51

WaBo-, ICOCMBTI>IA)

55 LASIOCARPUS (gr.
, 1CftP1tf.};
"fruct"), cu fructe zblrlit pAroase; cu
fructe rigid proase (Draba lasio-

LATE-

56

carpa) [shaggy-fruited; raubfrfichtig;


laaiocarpe, 11. fruits velus; bozontos
term!!s6, durva term!!sii; KOCMa.ToDJIODll&lit, mcpmanonnorowll:)- 1rach1r
carpU8

65

LATE- (latebracteatus) -+lalus

66

51 LATEBRICOLUS, LATEBROSUS,
ascuns, care crete in locuri dosite
sau lntunecoase [hidden; verhorgen,
versteckt; cache; rejtelt; CKpwmR] *
58 LATENS (latJ), latent, ascuns,
aflat In repaus biologic [latent, hidden; latent, verborgen, ruhig; latent,
cache, ralenti; rejtett, lappangO,

nyugvO; naTeHim.di, acpwn.dl:]


59 LATENT/A f, laten 1. Stare
biologic cu funciunile vitale foarte
reduse. 2. Durata de timp Intre transmiterea unui impuls i lncepw.tul
reaciunii. 3. Perioada dintre infecie
i apariia primelor semne ale lmbolnvirii. 4. Factor ereditar recesiv care
nu se manifest in fenotip, dar poate
s apar tn anumite
mprejurri
[latency, latent period, latent factor;
Latenz, latenter Zustand, latenter
Erbfaktor, Latenzzeit; lalence, periode de latence, facteur latent, periode d'incubation; latencia, lappangs, lappangsi id6, lappangsi llapot, Iatens jelleg; nareHTHOCT&, naTeHTRW.It nepliOA. CKp&rroe COCTOliHIIe]
60 LATERALIS, LATERI-, LA TERALIS, lateral,
aezat
pe laturi
sau care are loc pe laturile unui
organ (nervuri, rdcini, dehiscenli)
(laterifolius, laterinerratus, aequilateralis) [lateral, at the side, si de-;
seitlich, seitenstndig, seiten-; lateral, cote; oldali, oldalt ano,
oldaUekvesu, oldali; naTepanl>Hhllt,
6oxosolt, 6o~:o-]-+ pkur-, pleuro61 LATERICIUS,LATERITIUS,cr
miziu, rou crmiziu [brick-red;
ziegelrot; briquete, rouge de brique;
teglavoros; KHpiiK'IIlh11t, KHpiDI'IROKpacHHA]

62

LATEX (-ICIS) m, latex, suc


alb, glbui sau rocat din
canalele laticilere ale unor plante
(Chelidonium, Euphorbia) {latex,
milky juice; Latex, Milchsart; latex,
jus laiteux; latex, tejnedv; naTekc,

lptos

Mne>tllblli COK}

63 LAT!- (latialatus) -+latus


M LATICIFER, laticifer, care secret
sau conduce latex (celule ...... , rase """
canale"""') (laticiferous, latex-bearing;
milchsalttragend; laticitere; tejnedvet szlltt.O; COJICPZlltllllit nanxc}*

67

68

69

70

LATITUDO 1 1. Lime (folia lalitudine longiora frunze mai lungi decit


late). 2. Latitudine (grad, zonil)
[breadth, latit ude; Breite, Breitengrad; largeur, !atitude; szelesseg,
szeless!igi fok: mnpHRa, mnpou]
LATIUSCVLUS, puin lat [somewhat broad; ziemlicbbreit, etwa.s breit;
peu larg ; kisse szBies ~ mHpoxo:aan.a]
LA TQ. (lato-ellipticus) -+ latus
LATUS, LATE-, LAT!-, LATO,
-LATUS, lat, larg, tntips (latebracteatus, latidens, !u,tooratWI) (sensu
lato, s.l. conceput Intr-un sens larg)
[broad, wide, broad-, broadly; breit,
breit-; larga, !ati-; szeles, szelesen-;
WDpokHJ!, mnpoKo-)- p!atyLATIFOLIUS, lat-foliat, cu frunze
late [latifolate, broad-leaved; breit~
blttrig; latilolie; szeleslevel11; llPI~
p01COJIBCTH&dt] _,. platyphyflUS
LATO-ELLIPTICUS,
lat-eliptic
[broadly-elliptical;
breitelliptisch;
lato-elliptique; szeles ellptikus; DIB
poxOJnnunrr~ecKHii]

LATVS (-ERIS) n, latur 1. Partea


(a latere compressus lateral
comprimat). 2. Fa (utrinque Wlere
folii pe ambele fee ale frunzei) [side,
riank; Seite, Flche; eate, face;
sz{d, oldal; 6ox, CTOpOHa]
72 LAVANDULACEUS, LA VANDULINUS, LAVANDULUS, albastru de
lavandil [lavendcr-blue; lavendelblau;
bleu de Iavan de; levendulakek; naaaa:
?1

lateral

,llOB&IA, naBaH.II.OJJ.BeTIIl>lii]

LAXUS, LAXI-, lax, spaiat, neln


desuit, puin strns (panicul la Fes
tuca raginata) (laxi{loru.s, laxifo!ius)
[loose, distant, flabby, loosel;r;
Iocker, weitlufiggestellt, schlaff;
lche, esface, peu serre; laza, tg;
pWXJIO, pw.xn&dt]-+ chalar7~ LAZULINUS-+ azureus, ultramarinu'
75 LEBETINUS-+ crmeriformis
76 ;tECANORINUS, lecanorin, cu UV'itura. deschis coloratA de tipul lichenului Lccanora (apoteciu) [lecanorine;
lecanorin; lecanorine; lecanoraszer(i ~
73

nennopllHo:awt}

77

LECIDEJNUS, lecidein, cu o tivitur


inchis colorat de tipul lichenului
Lecidea (apoteciu) [lecideine; Iecideaartig; 16cideine; lecideaszerii; neua-

78

LECTOALWTYPUS m (gr. ).sK"t0C:


"ales'"', ID.Mc; "altul", W!roC: "model"),

.lleHHOBwft]

LEOCHROMUS

lectoalotip exemplar de plant de


alt sex decit acel al lectotipulu,

ales ulterior din materialul original


[lectoallolype; Lekto~lolypus; Iectoallotype; lektoallotlpus; JieJCTOaJInomn]
79 LECTOTYPUS m {gr. --), lectotip,
exemplar ales tn lipsa holotipului
din materialul oritmal pentru a serVi
ca tip nomenclatura! [lectot_ype;
Lektotypus; lectolype; lektotJpus;
JIOICTOTIID)

80

LEGTUS (!ego), colectat, cules, adunat, ales [collected, S-lected; gesam


melt; collecte; begyiijUHt, beszedett,
kiv.logatott, kivJasztott; co6pamn.Ifi)

81

LECUS m (BULBI)-+ discus bulbi


82 LEGITllf.lUS,
legitim
(nume-,
polenJzare ..... ) [legi~mate; ~~~itim, gesetzhch, rechtmi3Ig; Jegttlme; legitim, Wrv~nyszeri'.i , 3aKOHHblD:] "'

83

LEGJT (lego), colectat de

{meniu

nea co!ectorului planlei pe eticheta


de herbar) [to!lected hy; gesammelt
von; collecte par; begyiijtOtte; co

6Hpa.lf)

LEGUMEN (-INIS) ~ legum,p~s


taie, fruct uscat pohSJ!erm, deh!S
cent prin dou valve (Cytisus) sau
indehisront, rmnnd ntreag (Onobrychis) so.u fragmentlndu-se la gltuiri
(Coronilla) [legume, pod; Hiilse,
Hillsenfrucht ; gousse; htively, htively
1crmes ; 6o6]
85 LEGUMINACEUS,
LEGUMINIFOR.MIS, Jeguminaceu, de forma
pstii [Jegume-like, r.od-like; htilsenftirmig, htilseuartig; eguminace; hii
velytermesszerii; 6o60BH.IlHb!A]
86 LEGUMJNOSUS, lcguminos, cu numeroase p1lsti\i [leguminous; hiilsenreich, hfilscntragend; Iegumineux; hii-

velyterm~hii;

87

6o6oab!Jt, 6o6onocHhllt]

LEI-, LEIO-, .LEIUS (gr. ~Io<;


"neted"), neted, glabru, ne pros (lewnthenu, leiocephalr.~,s, epileius) [smooth-;
glatt-, kahl-; lissc; sima, csupasz;
rJianKo-, rono-, -nianKHfi] -lio-, lisso,
glabri-, a:esto-

88 LEIOCARPUS (gr. -, IHtpnb<; "fruct"),


cu fructe netede, neproase [smooth
-lruited; glattrruchtig; a fruits lisses; slmatermE'sii; rmuuc:otJJIO.o,Hidl:]
89

LEIOPHYLLUS (gr. -, wUUov "frunz"), cu frunze netede, neproase


[smooth-leaved; glattblttrig; a feuilles lisses; simalevelU; manKOJlKCTHidli]

90

LEIOSPERMUS (gr. -, Gfttppa "s


mint"), cu semine netede [smooth
seeded; glaUsamig; O. graines Jisses;
simamagvU; rJIIUJ.KoceMliHHidA]
91 LEMMA (-MATIS) n {gr. tJ..Ii.llZ
"inveli") -palea
92 LEMNISCATUS
(gr.
I.TJI.IvlO'Ko;
,.panglic"), lemniscat, pangliciform;
prevzut llU fii inguste tn form d~
panglidi. [band-like, fillet-like; schiei
fenartig, bandgeschmiickt; rubanne;
szalagszerii; JJeHTO'lHOJJHJlHLdl]
93 LENITICUS, lenitic, cu ape lini~tite,
stagnante sau lin curgtoare (hotop
acvatic) [lenitic; lenitisch, stillwsserig; lenitique; Jenitikus, ramls
mentes, csendesen foly6; neJPlTB'lec~l

94

LENS (-TJS) f, lentil, lup de mrit


[lens, Jentil, magnilying glass; Linse,
J,upe, VergrOBerungsglas; lentille;
}oupe; nagyft61encse, nagyit6ilveg;

nyna, yJieJIH'IH-rem.JIOC CTCKnO, nHHla]

95 LENTJCELLAE f pl, LENTICULAE f pl, lenticele, formaiuni suberoase, crateriforme, pe scoara (riti
domul) lulpinilor, ramurilor sau a
rdcinilor plantelor lemnoase, asigurind schimbul de gaze (lenticels;
Lentizellen, Korbrarzen, Rindenporen, RindenhOckerchen; Ienticelles;
Jenticellk, paraszemoksok, keregp6rusok; 'le'!eliR'IKH]
96 LENTICELLATUS, lenticelat, prevzut cu lenticele {lenticellate; korkwarzig, rindenMckerig; lenticelle;
paraszem0lcs6s; c 'le'leBlf1maMH]
97 LENTICULARIS,
LENTIFORMIS, lenticular, lenliform; disciform
i biconvex de forma unei lentile
(smln, fruct la Polygonum) [lenticular, lens-shaped, doubly conv.ex;
JinsenfOrmg, biknnvex; lenticulalfe;
)encseszerii; 'IC'IBBif'iKOIIBJJ;HLID}
98 LENTJGINOSUS, lentiginos, _lenticular ptat, pistruiat [lcntigmose,
treckled, minutely dotted; linsenfleckig, sommerflecldg, lenl'lgl.neux, tachete; pettyes, szepl6foltos; BeCHywaThlA, JmTl!HCThiJf)

99

LENTUS 1. Lent, incet. 2. Lipicios,


viscos [slow, sticky, viscous; langsam,
klebrig; lent., gluant, ,.;squeux; lassU,
ragad6s, mezgs; MCJIJIKTeJfbmiii, s.n-

""l

100 LEOCHROMUS, LEONINUS, LEONUS (gr. i..trov, i..tcwo~ .,leu",


xPI"bi.IU "culoare"), brun-rllcal, de
culoarea leului [tawny; rOtlichbraun,

...

LEONTOGWSSUS
Iowenfarbig; rougetltre-brun; rOtbarna, oroszlnbarna; m.BBBOlKenruli:]
101 LEONTOGWSSUS (gr. , y'M'OOG"Iimb''),
ca limba leului (epitet) {liontongue-shaped; H>wenzungtg;
comme la Iangue du lion; oroszlnnyelvszerfi; ni>BHHOII'31>l'I.KOBblii:]
102 LEOPARDINUS-+ macula!us
103 LEP-, LEPI-, LEPIDO-, -LEPJS,
-LEPJDUS, LEPJDOSUS, LEPJDOTUS (gr. ).xxl~, ).u(OO~ "sevam"), scvamos, acoperit cu scvame;
solzos (lepanthus, lepidanthus, lepidocaulis, heterolepis, hexalepUlus, holokpidolus) [lepidote, scaled, scale-,
scaly-; schuppig, schuppen-, schuppig, schiilferig; ecailleux; pikkelycs;
qewye-, qemyil.'l.aTbtil.]-+ squam, squa-

110

LEPIDOSUS, LEPIDOTUS -+ lepLEPIS (-idis) f -+ ~quama


112 LEPISMA n {gr. iJ:ltiD~ ,,scoart"),
lepism, stamin avortat, cu aspect
SC\'amiform, situat la baza ovarului
( Aquilegia) (lepisma; Le pisma; lepisme; lepizma; JiemtJMa]
113 LEPOCYTJS,-IDIS f {gr. 'A.&Jd.~, "sevam", Kirc~ "cutie"), lepocit, celul
cuprins tntr-o membran [lepocyte;
Lepozyt; lepocyle; lepocitisz; neuo-

H1

114

115

ma<~

PILI LEPJDOTI-+ lepides


104 LEPICENA f (gr. -, JCSvO; "gol"),
lepicen, perechea de glume inferioare
(Gramineae)
(Richard) [lepicena;
Lepizena; Jepiclme; lepicena; nenn-

"""'l

LEPJDES f pl (gr. -), peri sc\amiformi tn form de stea sau de seu tu le


(frunze la Hipoph4e rhamnoides, tulpini i ramuri la Elaeagnus, O/ta)
[lepides, lcpidote hairs; Schuppenhaaren, Schihihaaren, Schiilfern; poils
ecaillcux; pikkelysz6rOk, pajzsos pikkelyek; qewyli:Kil, Jemyil.'lan.:reBOJIOCJiH]
-+ pili lepidoti
106 LEPJDOCARPUS (gr. -, -.cap~
"fruct"), cu fructe scvamoase [scalefruited; schuppenfrUchtig; Jepidocarpe; pikkelyes termesii; qewyeiiJTO.IIHI>lA J
10? LEPIDOPTEROCECIDIUMn (gr. -,
1tt&p0~ "arip", IHlKi~ "gal"), lepidopterocecidie, gal cauzat de lepidoptere (fluturi} {lepidopterocecidium;
Schmetterlingsgalle; IepidopterocCcidie; lepkegubacs; JiemiAOllTepO~UH
t05

AHA]

LEPJDOPTEROJWMIUM n (gr. --,


vo~ "pi'iune"), lepidopleronomiu,
caviti roase de larvele Jepidopterelor n prile parenchimatice a!e
plantelor [lepidopteronomium; Schmet
terlingsmine; lepidopteronomc; lepL
dopteronomium; netlH.JIODTepoRO~It)'M J
109 LEPIDOPTEROPHJLAE f pl (gr.
-, qttJ:(ll "a iubi"), lepidopterofile,
plante adaptate la polenizare prin
lepidoptere tJepidopterophilae; Faltcrblumen, Schmetterlingsblumen; Jepidopterophiles; lepkeporozta vrgok;

108

nenR.Ilonrepo$run.Je]

116

iti

118
119

""']

LEPORJNUS, leporin, de culoarea


brunie a iepurelu [hare-brown; has~tn
braun; brun de liOvre; nyU.lbarna;
]QIIU,06ypbli\)
LEPROSUS (gr. M1tpa "lepr"),
lepros, cu suprafaa crustoas, er
pturoas sau solzoas (talul unor
Lichenee) [leprous, leprose, scurfy;
auss!l.tzig, schorfig, rissig; lepreux,
crollteux; leprs, cserepes, kerges;
nenpo3H&dt, CTpynOBan.:rD, KOPKOBK,.~HWR]
LEPT-, LEPTO- (gr. 1..&1tt6<; "subire"), subire, delicat, fin (leptacan
thus, lepwcarpue, /eptO'neurue, leptorhyn[slender,
thin-,
narrow;
chus)
diinn, zart-, schmnl- ; mince, grele;
v.kony, finom, keskcny; TOHKO,
TOHJCHJt, MCJIKO) -+ UnuiLEPTOCAULIS (gr. -, JCil\)1.,.0; "tulpin"), cu tulpina subire [slender
stemmed; diinnstengelig; it tige grolc;
,ekony szrli; Tomocte6enh'lan.U:I.]
LEPTOCENTRJCUS (gr. -, Ktvtpov
"centru") -+ amphivasalis
LEPTOCLADUS
(gr. -,
K.o:lO~
"ramur"), cu ramurile subiri [slender branched; dtinnzweigig; b. rameaux minces; vekony gli; TOHKO
BeTBHCTblit]

120 LEPTODERMVS (gr.


, Otppu
"piele"), cu membrana subire [thincoated, thin-skinned; dUnnwandig; b.
membrane mince; ,._;kony falli;
TOHIOJaOCtpeHHbiJ.i]
121 LEPTODON1'US
(gr. -,
~8oil<o,
006vw.; .,dinte"), cu dinii mici
[thin-toothed; kleinzhnig; petites
dents; aprO fogti; Menxoly6'faTwRJ
122

LEPTOGONJDJU.M Il (gr. , "fbvoc;


"urma") -+ microgonidium

123

LEPTOMA
n,
LEPTOMESTOMA n (gr . . , ll&G1'~ "plin"),
leptom, ansamblul vaselor liberiene
care conduc seva elaborat, constind
din tuburi cribrale, celulele anexe

1187

LEUCOSOMA

parenchimul Iiberian [leptome, lep


tomestome; Leptom, Siebteil, Kri
bralteil; leptome; hnes, hncsMr;;

1lertrOM8)

t2.. LEPTONEMA n (gr. -, vfiJUI "fir"),


leptonem, filamente CJ'{lmozomale In c
nelmperechiate i nespiralate din sta
diul Jeptoten al meiozei (Gregoire)
[leptonema; Leptonema; leptoneme;
leptonema; nemoaeMa]
125 LEPTOPETALUS (gr. -, ntmOV
"petal"), cu petale mici [slenderpetaled;

feinkronblttrig; petales
apr6szirmU; TOKBOJICIICCTHI>IA]
126 LEPTOPHWllMA n (gr. , cp).o!.O'
"scoar"), leptonoem, noem rudimentar (Vaisey) {leptophloem; Lepmince;

tophloem; leptophloeme; leptonoem;

JICDTotfm03M8)

t27

LEPTOPHYLLUS (gr. -, .UU..Ov


cu frunze mici {slenderleaved; diinnblttrig; a feuilles min"trunz"),

ces; vekonyleveHi; TOHKOSIHCTHWA]

LEPTOPLASMA n (gr. , 10.imJ,ta


,,modelare") --. cinoplasma
129 LEPTOSPORANGIUM n ~gr. , mw
p. "smin", mtov "vas"), Jeptosporange, sporange cu peretele format
dintr-un singur strat de celule epidermale (Lyco]Wdiaceae) {leptosporangium; Leptosporangium; Jeptosporange; leptosporangium; JlcnrocnopaHrKit]

128

130 LEPTOSTYLUS ~gr. -, ati)~ "coloan"), leptostil, cu stilul filirorm


(Potentilla anserina) [filirorm-styled,
slenderstyled; fadengriffelig; a styles
liliformes: fonalas bibeszillU; HHTC
BH.II.HO-CIOn6HKOBblA)

131

LEPTOTENA l ~gr. , 1:o.tvia "panleptoten, stadiul leptoten;


orinduirea cromozomilor in filamente
lungi i fine In cursul profazei cariocinetice (Winiwarter) [leptotene; Leptotn;
leptotene; leptoten-szakasz;
glic."),

Jlet:ITOTeHa, JlemtrreHHaR CT8AHJI)

132

133

LEPTOXYLEMA n (gr. -, !;\>Wv


"lemn"), leptoxilem, esutul acvifer
al sporofitului ( Bryophyla.) [leptoxylem; Leptoxylern; leptoxyleme;
leptoxilem; nenroXCWieMa]
LEPTOZYGOTENA f (gr. -, l;uyOc;
.,jug", tuwio. "panglic"), leptozigoten, stadiul de tranziie dintre
leptoten (cu lilamentele cromozomale
solitare) i zigoten (cu filamentele
mperechiate) [leptozygolene; LeptozygotAn; leptozygotene; leptozigotenszakasz; nemo3RroTCBa]

LEPYROPHYLLIA t (gr. U1ropov


"sevam!l.", ~v .,frunz"), lepirotilie, transformarea integumentelor
ovulare tn scvame sau foliole (Morren)
[lepyrophylly; Lepyrophyllie; Iepyrophyllie; lepirofillia; nem~poctoomJUI]
135 LETALIS, letal, mortal (coeficient,
factor) [lethal~ deadly; letal, todlich; !Hal, mortal; letlis, elhalst
okozO; JJeTam.m.I.It, cMepTeJibHYit) necatriz
136 LEUC, LEUCO-, -LEUCUS (gr.
lsuKOt; "alb"), alb {ltucanlhus leu
cobotryus, Mlokucus) [white-; weiB-;
blanc; feber-; 6eno-, -6em.IA]- albus
LEUCOCARP U S {gr. Kapn6t; "fruct"),
cu fructe albe [white-fruited; weiBtriichtig; a fruits blancbes; teber
termsfi; 6cnonnoAHYII]
LEUCOCHROUS (gr. Xi>tbt; "cu
!oare") - albus
LEUCQCYANUM n (gr. Kl.lOvot;
"albastru"), leucocian, pigment albs
trui alb ( Algae) [leucocyan; Leukozyan; Ieucocyane; leukocin; neR
134

KOUWU<]

LEUCOCYSTJS ,-IDIS f (gr, -, K6ant;


"cavitate"), Jeucocist, celul fr clorofil, adesea goal, cu rnembrana
subire, cu perforaii ( Algae, Fungi)
[leucocyst; Leukozyst; leucocyste;
leukociszta; .neikoUIICT]
LEUCOMELAS
141 LEUCOMELUS,
(gr. -, j.tV.at; "negru"), alburiu ne~ru,
negru deschis [whitish-black; wei!.lhchschwarz, hellschwarz;
blanchtre
noir; feMresfekete, vilgosfekete; 6eJTOB.aTO'Iepuw.ll:]
LEUCOPHAEUS (gr. , <pat&; "cenuiu"), cenuiu alb, palid cenuiu
[paie grey, ash-coloured; weiDlichgrau, aschgrau; gris cendr6; feheressziirke; neneJibHocepblH]
LEUCOPHYLLUS (s.
, (j)()U.Ov
"frunz"), cu frunze albe [whiteleaved; weitlb[ttrig; a feuilles blanches; feMrlevelO.; 6eJTonRCTHbl.A)

"'

LEUCOPLASTUM n, LEUCOPLASTIDIU M n (gr.-, n.UGWt; "modelat"),


leucoplast, plastid incolor. din cito
plasm (Schimper) [leucoplast, leucoplastid; Leukoplast; Jeucoplaste;
leukoplasztisz, szlntelen plasztid;
ne.AxoWiaCT] - anaplastum
LEUCOSOMA n (gr. , at'6t.ul "corp"),
leucozom, corpuscul sferic albuminoid inclus in Jeucoplaste (Tradts
eantia) (Zimmermann) {leucosome;

1!88

LEUCOSPERMIA

...

Leukosom; leueosome; IeukoszOma;

neboooNa]

LEUCOSPERMIA f (gr." , mttpt.Ul


.,smln."),
leucospermie, culoarea
alb. nenormal a unor semine din
cauza lipsei pigmenllor [leucospermy;
Leukospermie, Hellsamigkeit; leucospermie; febermagvilsilg; nc.llKocnep-

""'1

LEUCOTRICHUS (gr. -, 8pl~>tPtX~


"pAr"), cu peri albi {wbite-haired;
weil3haarig; a poils blanches; feher
szlird; 6cnoBOJ10CRCTJ>Iil]
LEUCOXANTHUS (gr. -, ~uv(IOI;
"galben"), alburiu galben, galben
deschis [whitish-yellow; weiBiicbgelb,
hellgelb; blancbtre-jaune; feheress.rga, vilgossitrga;

6em>BaTo-lKtJITblit]

LEUCYTIS,-IDIS f (gr. -, tcVno;


"cutie"} -kucoplastum
150 LEVIS- laevU
151 LIANA f, lian, plante lemnoase
crtoare mai ales din pdurile
tropicale i subtropicale (Ia noi Vitis)
[!iane; Liane, Schlingpnanze, Kletterpflanze, Windptlanze; liane; lin,
kUsz6cserje; JlllaHa} - clinophyton
152 LIBER (LIBERA, LIBERUM),
liber, neconcrescut, neaderent (ovar,
stamin, stipel, vagin) (f'ree; f~i,
nicht verwaChsen; libre; szabad, nem
Osszeforrt; cB06o)lllLlit] _,. chori-, dia
ly, eleuiiUJro-

153 LIBER (BRI) m, liber, zona generatoare subero-felodermic format la


exteriorul cambiului din elemenle de
obicei nelignilicate [liber; Bast; libe:;
hncstest, Mncsnyalb; ny6]
LIBRIFORMUM n, libriform, testo.t
mecanic fibros, cu celule avnd membrana groas care se lignific [libri
form; Libriform, Bastfaserstoff, Libriformzellen, Holzfasern; libritorme;
farost, libritorm sejtek; JIH6pH41GPM]

lichenilor [lichenography; Flechtenbescbreibung; JicMnograpbie; licheno


grfia, zuzmOk leirsa; naxeaorpaif)RR]
158 LICHBNOLOGIA f (gr. -, )..6-yoo;
"vorbire"), lichenologie, studiul li
chenilor [lichenology; Flechtenkunde;
lichenologie; zuzmOismeret; JIHxeHonorHX]

159

LIGAMEN n, UGAMENTUM n raphe


160 LIGNATIUS - lignkolus
161

LIGNESCENS, lignescent, care se


{lignescent, becoming woody;
verholzend; li~escent, devenant bois;
f&od6, magfsod6; JIPCDeCHeiOill,IIA,

-J
lignific

162 L/GNEUS, lemnos, de rorma, consistena sau de culoarea lemnului


(rdcinA, tulpin) (ligneous, lignose,
woody , holzig, holzartig; ligneux;
fs, fauerd; nepeBliHliCThltt, .apesecm~
HNA] -

lignosus

ANNULUS LIGNEUS
annotinus

-+

annulus

t63

LIGNICOIJJR, lignicolor; brun ro


cat, de culoarea inimii lemnului (lignicolor, tawny, reddish-brown; holzfarbig, rOtlichbraun; rougetre-brun,
couleur du bois; faszinO., vorosesbarna j .llpeBeCIIHHOU,BeTHLift, EpacHOBaTO-

16/i

LIGNICOLUS (-COLA f), li~nicol,


care crete pe sau n lemn (hchen,
parazit) [lignicolous; holzbewohnend;
lignicole; tnlakO, f ban Cl6; o6HTaJOw.uA Ha .npeaecHF~e]

165

LIGNIFICATIO 1, lignificare, proces chimic de impregnare a membranelor celulare cu lignin [lignification;


Verholzung; lignification; JignifikciO,

i:OpH'iReBbllf)

fsods,

eUsods;

o.apeaeorc!Uie]

MrHHI!JHK:ali,HI,

166

LJGNINUM n, lignina, substanta


a membranei celulare
cauzind lignificarea (lignine; Lgnin,
Holzstotf; Jigni ne; lignin, raanyag;

JJRmaaHIIX)

167

LICHENISMUS m (gr. -), lichenism, simbioza caracteristic dintre


alge i ciuperci ( Lichenu) [lichenism;
Lichenismus, Flechlensymbiose; lichenisme; lichenizmus; JJllXeRH3M]
LICHENOGRAPHJA f (gr. -, 'fpU<pC!l
"a scrie"), lichenografie, deserierea

LIGNIPERDUS,
LIGNIRODUS,
LIGNIVORUS, lignivvr. care distruge sau roade lemnul (insect) (gnawing w"od, Jignivorous, destroying
wood; holzzersUirend, holznagend, holz
fressend, holzverderbend; ligniperde,
lignirode, lignivore; farontO, fargO,
faev6; mttaiOn(HA:a JIPeBeCJUJoit)

168 LIGNOSUS _,. ligneus

155 LICHEN (-ENIS) m (gr. Attxilv


"lichen"), lichen, grup de plante
inferioare formate din hife de ciuperci i din alge, trind tn simbioz
[lichen; Flechte; lichen; zuzmO;

impregnant

"'"'""']

...

LJMOSU.S
limbus) [limbate, bordered;

169 LJGNUM n lemn (inclusiv alburnul


i duramenul) [wood; Holz; bois;
fa; D.peBCCHHa]

liO LIGULA f,

ligul
1. Formatiune
membranoas, scarioas, aflat la limila dintre vagin i limbul frunzei
(Grami~ae), redus uneori la un

smoc de peri (Ecllinochloa crus-galli).


2. Apendicele dilatat al unor pelale
(Caryophyllaceae, Ranunculaceae), a
Iimbului florilor radiare
(Composilae) sau de la baza sporofilelor ( lsol!taceae) [ligule; Blatthutchen, Blat.tztingclchen, Lppchen; ligule, lan-

guette; nyelvecske, levelnyelveeske;

JIJiryna,

171

collaro
LIGULACEUS, LIGUL!FORMIS, ligulaceu, de forma ligulei sau a unui
gulera [iigulaceous, strap-shaped; ztingelchenfOrmig; ligulace, ligulilorme;
HJbl'iOK]-+

nyelvecskeszerii;
collar

li3W'IKOBH.II,HWD]

178 LIMBUS m 1. Limb, partea dilatat


a frunzei, petalei, sepale. 2. Margi
nea plan a unui organ [limb, blade;
Flche, Scheibe, Saum, Rand; limbe,
lame, marge; Iernez, nyelv, prkny,
perem, karima, szegCiy, szel; nnacTHHKa, 0TI116, XaHMa)--+ lamina*
179 LIMES (-ITIS) m, limit, hotar,
linie de demarcaie [limit, boundary;
Grenze; limite, borne; hatr; npeAen,
rpaHHna)

180

--+

LJGULARIS, ligular, care aparine


ligulei {bractee, petal, peiol) [ligular; Jigular; ligulalre; nyelvecskChez tartozO; OTHOC~il:CJI K JIJW'IJCY]
1 i3 LIGULATUS, LJGULATI-, LIGULI-, ligulat, prevzut cu ligula (lgulatiflorus, ligulifolius) (figulate, liguli; geschweft, mit Blatthutchen
verse hen, zungen- ; ligu!e; nyehes,
nyelvecskCs, fClszeres; JI3M'IkOBI>IA,
li3M'IKO] --+ collariatus
FLOS LIGVLATUS, floare ligulat,
cu tubul corolei prelungit unilateral
ntr-o lamin lung (Ligulali(lorae)
[ligulate floret; Zungenb!Utc, Randbltite; fleur ligule; nyelves vir3.g,
fClszeres virg; J13b'IJWBbTli UBeTOK] ...
s-emifiosculus
_,
1 ,. LILACEUS, LILACINUS, liliachiu,
ralid Yiolet; de culcarea liliachie a
florilor de Syringa wlgaris [Iliac,
lilacinous, du/1 Violet-blue; lilafarbig,
hlal.lviolclt; Jilacin; lilaszinii; nHJioBbTA)-+ syl'ingeus
175 LILIACEUS, L!LII-, liliaceu, asemni\tor cu floarea de Lilium {lilii{ormis, liliif/oru.) [liliaceous, lily-like;
Jilienformig, lilien-; lilia(;e; Jiliomszerli; JIH.~eftltbTA)
172

176 LJMACJFORMJS,
LJMACJ.VUS,
limacform, de forma melcilor (spori
la unele specii de Lichenes) [slugshaped; schneckenartig; limaeiforme;
csgaszerii; CJIH3HJIKOBJ.Ta]
L/11-IDATUS, LIMBI-, LIMBO-,
-LJMBUS, tivit, prevzut cu uu
limb {limbiferus, limbospermus, acqui

gerandet,

gesumt,

gerndert; horde; ereszes, prknyos, nyelves, karims, szegelyes; oTopo'leHJWit, c


0TC1160M)
umgesumt,

LJMICOLUS (-COLA f), limicol, care


triete In nmolul apelor {organism)
(limicolous, growingin mud; schlammbewohnend;
limicole;
iszaplakO;
06MT310lli,Hit Ha DO'IBalt)

181

LJMNETJCUS,
LJMNICOLUS
(-COLA f) (gr. U~Vtl "lac", lat.
incola "locuitor"), limnetic, limnicol,
care crete In lacuri sau In mlatini
( Pedicularis limnogena) [limnicolous,
lake-dwelling, pond-loving; limnetisch,sumptbewohnend, seebewohnend;
limnCtique; tavi, tOban CU), mocsr
lakO; RPYAOliOit, 6onOTHldA, 1ftHBYtURJ1
B ooepax)--+ limnobius
182 LJMNOBJOLOGJA f {gr. , Pio.;
"viat", ~o~; "vorbire"), Jimnobiologie, biologia organismelor din !acuriie i apele stttoare dulci [limnobiology; Limnobiologie; limnobiologie; limnobioiOgia; JlHMllo6B:onoriDI)
183 LJMNOBIUS, LIMNODOPHJLUS,
LJMNOGENUS,
LJMNOPHJLUS
(gr. --, qllMID "a iubi", -y&Wiuo "a
se nate") --+ limneticus
LI MNOPHYTA n pl (gr. , q~mOv
"plant"), limnofite, hidrofite fixate
pe fundul apelcr dulci ale lacurilor
[limnophytes, pond-plants; Limnopbyten, SU!lwasserpflanzen; limnophytes; Jimnofitk; tavi navenyek,

1"

mocsrn6venyek;

185

186
187

nHMHO$ITJ.T)

LlMNOPLANCTONn {gr. -,n:.<l"(JC't~


"rtcitor"), limnoplancton, planctonul Jacurilor i a mocirlelor cu ape
dulci [limnoplankton; Limnoplaukton, suawasserplauklon; limnoplaucton; limnoplanklon; JlHMllODJiaHJCTOH]
LJMONICOWR, LJMONJUS --+ citrinus
LJMOSUS, nmolos, noroios; care
crete pe locuri uoroioase (Canx
limosa, Equise!um litn()sum) [muddy;

...

LIMPJDUS

schlammig; limoneux, bourbeux; ina


pos; nm::ndt, RJIOBaTWtt]
188 LIMPIDUS - t1'a1Jspare11s
t89 UMUM n, UMUS m, nmol [mud,
slime; Schlamm; bourbe; iszap; IIJI,
-]
t.90

UNEA f 1. Linie, 2. Unitate de


lungime de 2,1-2,3 mm. 3. Subuni
tate sistematic a culti varului [line;
Streifen, Linie; ligne; lin ea, vonal;

.....

:1.91

LINEARIS, LINEAR!, liniar, de


forma lngust. a unei linii (linearifolius, liJ~eari-oblongus, angrute-linearis) [linear, line-like; linealisch, Jinienf6rmig, strichfOrmig; lin6aire; vonalas, vonaiszerU, fonalszer6, sza.J.as-;

bastru din celulele unor plante [lipoqanin; Lipozyanin; lipocyanine; lip o


ctanin; mmol(BaHHH]
202 LJPOIDA n pl (gr. , t:~ "ase
mnare"), lipoide, substane asemn
toare grsimilor, cuprinse In cito
plasmli. [lipoids; Lipoiden; 1ipoides;
lipidek, lipoidok; JJRDOII.IJ.Ll]
203 LIPOLYTICUS fgr. -, ).uttJCOo; "dizolvant"), lipolitic, lipoclastic; care
Uzeaz substanele grase J.lipolytic,
fatsplitting; Jipolytisch,
f:ttzerst~
rend; lipolytique; 1ipolitikus; JIIUIOnH
Tll'lCCKHli]

20,

JdlHCibl&l:lt, JI][HeitHo-}

192
193

194

195
196
197

198

199

200
20t.

LINEARI-LANCEOLATUS - lance6lato-linearis
LINEATUS, LINEATI-,Iiniat, prevzut cu linii sau striuri (li~tifo
lius) (lin eate, lined; liniiert, strichelig, gestrichelt, gestreift; linOOJe, marquS des lignes; vonalas, vonalazott;
ttOJIOC'ia.Tidit]
LINGUIFORMIS, LINGULARIS,
LINGULATUS, LINGUI-, -LINGUIS, lingulat, tn form de limb;
alungit, cu marginile aproape paralele
i dedesubt convex (linguifoli.us, sca
brilinguis) [lingulate, tongue-shaped,
tongue-; kleinzungig, zungen-; lingule, linguiforme; nyelvszer6, nyelVes, -nyelvd; Jl3moo6pa31Udl:t, ll3t.lk0]
LINNEON n - macrospecies
LIO- (liostachyus) - leioLIPASA f (gr. ).brot;; "grsime"),
lipaz, enzim care descompune gr
simile [lipase, fat-splitting enzyme;
Lipase, fettspaltendcs Enzym; lipasa; lipz, zsirbont6 enzim; nHna1a]
LIPOCHONDR/A n pl (gr. , xOvapoo;
"granul"), lipocondrii, granule lipoide
globuloase i colorabile din celul
[lipochondria; Lipochondrien; lipochondres; lipochondrik; nRnOllOH,IlpiDI]
LJPOCHROMUM n (gr. -, xp&J~u
"culoare"), lipocrom, pigmentul galben portocaliu din celul, solubil in
picturile de grsimi (Hansen) [lipocbrome; Lipochrom, Festlarbstort;
lipochrome; lipokrOm; JIHDOllpoM]
LIPOCLASTICUS (gr. , K).acrt0o;
.,sfrlmat") -+ lipolytcus
LIPOCYAN/NUM n (gr. , KW.voo;
"albastru"}, lipocianina, pigmentul al

LIPOPHANEROSIS f (gr. , 1jl(tvt


.,manifestare"), lipofanerozli,
degenerarea substanelor grase din
citoplasm (Grehn)
[lipophanerose;
Lipophanerose, fettige Degeneration;
lipophanerose; lipofaner6zis; Jl]IJJC<j)(DG~

.._,l
205

20,

207

208
209
210

211

.,,Um

LIPOPHILUS (gr. -,
"a iubi"),
lipofil, .cu alinitate pentru substanele
grase [lipophilous; lipophil; lipoph1le;
lipofil; JIHno4tJmwii]
LlPOPLASTUM n (gr. , Ua1Tt6<;
,,modelat"), lipoplast, protoplast productor de substane grase [lipoplast;
Lipoplast, Fettbildner; lipoplaste; lipoplasztisz; JIKJIODJiacT]
LJPOXEN/A l (gr. ,
"gazd"),
lipoxenie, prsirea plantei gazde de
ctre parazitul ajuns la complet
dezvoltare [lipoxeny; Lipoxenie; lipo
xenie; lipoxenia; JUinorceHlllt]
LIQUAMEN n, LIQUOR m, lichid,
suc, zeam [juice; Saft, Fliissigkeit;
jus, suc; nedv, folyadek; EMll.IOCTit]
LIQUEFACJENS {liquefacio}, LIQUESCENS (lquesco)-... deliqu~Mcens

vo.;

LIRELLA 1, lirel, apoteciu alungit,


sesil, deschlzindu-se printr-o crp
tur longitudinal ( Lickenes) [lirella;
Lirella, Strichlein; .lirelle; lire li a;
naperura]
L/Rl, LJRIO-, -LIRION, LIRIUM
(Liriodendron) ltlii, liliaceus

(IP.: Mptov "crin")

212 LISSO- (gr.

tGGO~

carpus, lissochilus) -

"neted") (lisso
lei, leio

213 LITHI-, LITHO-, -LJTHICUS (gr.


M&ot; "piatr") (pe, in, ca), piatra,
stinca (lithoecius, lthophagus, endoli
thicus) [stone-, rock-; stein-, gestein-,
felsen-; (sur, dans, comme) les ro
chers; k6, kOvOn, koves-; KaMtl'h
OiaMeHe-)

.,

214

LOCOMOTORICUS

strandliebend, kiistenbewohnend; Uttoral, cOf.Mr; litorilis, tengerparti,


tOparti, partlakO, partkiJzeli; nJITO-

LJTHJASIS f {gr. -), litiazi, sclerificarea perelor [lithtasis; Lithiasis,


Birnensteinbildung; lithiase; litizis,
kOrtekOvesed~s; 11H'Illa3)

LITHOBJBLJON n IF.- -, lhPMov


"tabl de scris") -+ l1thophyllum
216 LITHOCARPUS m (gr. -, 11~
"fruct") -+ eupolithus
217 LITHOCYSTIS, -/DIS f (gr.- "6at1<;

228

continind carbonat de calciu (Ficus)


{Chareyre) [lithocyst; Lithozyst; litho-

230

"cavitate"), litocist,

cyste; litociszta,

celul

excretoare

kristJysejt;

229

JIBTO

-]

218 LJTHOECIUS (gr. -, ott:~"locuin")


-+ a:colus, saxatilis
219 LJTHOPHAGUS (gr, -, fProJWl
"a minca") -+ sa:Eifragus
220 LITHOPHJLUS (gr. -, q~\Uro "a
iubi") -+ saxi~X~lus, saxmilill
221 LITHOPHYLLUM n (gr. -, qn}U.Ov
"frunz"), frunz fosil [fossil leat;

versteinertes Blatt; feuiiJe fossle;

levelkllviilet;
thobiblio"

HCXOoaeMitlJI:

JJBcr] ..... li-

LJTHOPHYTA n pl (gr. -, 'l!irmV


"plant"), Jitofite, plante care cresc
pe stinci ( Alt<Je, Lichenes) [stoneplants, rock-plants; Lithophyten,
Steinpflanzen, Gesteinpflanzen, Felsenpfianzen; lithophytes, plantes des
rochers; sziklanoWnyek, sziklalakO
novenyek; nHTo4mTbl] --+ petl'ophyt<t,
plantal rupeslre
223 LJTHOSPERMUS {gr. -, oMpiiU
"smin"), litosperm, cu seminte dure
ca piatra (nucule la Lithospermwn
officinale) {lithospermous, stone-seeded; steinsamig, hartsamig; lithosperme; kOves magvU, csonthejas;
222

231

232

nonllC'l1IOCTit]

LOBIFER,
LOBI-,
233 WBATUS,
WBO-, -WBUS, lobat, divizat tn
lobi (lobtx;o.rpw, anUSiilobus) [lo-

bate, Iobed, gashed; lappig, gelappt;


lobe; karejos; noiUlCTI!WI)
WBJOLU.S m - lobulus
235 WBULA TUS, lobulat, prevzut cu
lobi secundari mici [lobulate; kleinlappig; lobule; kiskarejos; MeJ1KOJIO-

.,.

DaCTHlollt)

236 LOBULUS m, lobul; lob mic, ca


subdiviziune a unui lob [lobule, lo-belel; Lppchen; Jobule; kar6jocska;
JIODaCTRHxa.)

LOBUS m, lob 1. Unul din segmentele


rotunjite i nu prea adtnei ale frunui
lobate, 2. LoJa anterei sau Jocul
anterei, coninlnd polenul. a. Lobul
stigmatului de <1are se :fixeaz polenul (lobe; Lappen; tobe; karE!j;

XRMHeceMAHHLJA]

22ft

LITHOTELMA n (gr. -, ti:4-iu "ap


apa adunat in
scobiturile stlncilor, avind o flor
i faun special (Dudich) (lithotelma; Lithotelma; lithotelma; lithotelma; JLIIToTenMa]
L/THOXYWN n (gr. -, tili..ov "lemn"),
lemn fosil, lemn petrificat [fossil-wood;
versteinertes Holz; boi$ tossile; fakoviilet; OKaMeHe8wllJI .n.peJseciiHa]
stagnant"), litotelm,

LITORALIS

22?

--+

li1toralis

LITTORALIS, LITTOREUS, litoral, care crete pe rmul mrilor


sau a lacurilor (Agropyron littorale,
Aeluropus littoralis) [littoral, growing
on lhe sea-shore; strandbewohnend,

pam.m.dt, npll6peamtlt) actopllilw


LJTTUS (-ORJS) n, mal, malul
mrii sau al lacurilor
[sea-shore,
beach, bank; Strand, U!er, Kilste;
cOte, rivage de la mer; tengerpart,
part; no&pelltbe, ISepcr)
LJTURATUS - oblitel't:IIIUJ
LIVENS, LJVESCENS, LIVIDUS
1. Plumburiu, de culoarea surle a
plumbului. 2. AIMstrui-suriu [leadcoloured; bleifarbig, blau-grau; cou~
leur de plomb, blauAtre-gris; Oloms:r;imi., kE!kess:r;iirke; CBRB~so-ccpwl,
CIIBHIJ.OBblll) plumbeus
L!XIVIO.SUS --+ alcalinus
WBAT/0 1, lobare, moduldedivi:r;fune a organelor foliare tn lobi
[lobation; Lobation, Lappengliederung;
lobation, d6coupure; kRfiSjosods;

nonacn.]

"'

WCELLATUS, locelat, divizat In


loji secundare mici (antere) [locellate;
kleinf!i.herig; Iocelle; rekeszecskes,
Uregecstes; XRMepaJlbHWI]
LOCELLUS m, loj mic, compartimentul secundar al unei loje (anterii,
fruct, ovar) [locellus, small compartment; Lozellus, kleines Fach; locelle;
rekeszecske; nMC:pa)

2.0 LOCOMOTOR/CUS, locomotor, cu


micri libere [locomotor; lokomotorisch, freibeweglich; locomoteur;
szabadmozgsu;
nonJMoropnwA)

LOCtlLAMJ!NTUM
2-U
242

IJJCULAMENTUM n-+ loculus


LOCULATUS, liJCUWSUS, .]J).
CULARIS, loculat, eu cliviti sau
eu loji (bilocularis, multiloculatus)

cikkeahiivelyizeril,
'IJleHJICTW:It]

253

[loculate, !ocular, -celled; gelehert,

-flcherig; locule, loculaWJ; rekesxes,


iireges; ~. rHC3AHWA]
243 IJJCUUCIDALIS, IIJCULICIDUS,
loculicid, care se deschide prin rupere
fntr-un loc anumit (capsul~)
[loculicidal, loculicide; loknlizid, fach
spaltig, fachteilig, rfickenspaltig; loculicide; felhasadO; Tlle3MPa3PLOiliOP.]
2U LOCULUS m, locul, cavitate mic a

unui organ (ovar,

anter)

[loculus,

cavity; Fach; locule, loge, logette;

ilreg, rekesz,

kamrcska;

2~i wciJSTA t-+ spiculri


248 LODICULA 1, Iodicul, sevama redusA a 1nveliului flora! al sp1culetelor, situatA. sub stamine (Gramineae)
[lodicule; Lodikula, Orasschiippchen,
Grasblfitenschiippchen; lodicule; lodkula,
lepelserte, lepelcsGkeWny,
lepeJpkkely, pelyvapikkeJy, toklst
ka; no)IIIICyna,
nn6Houa 3JIUOB]
- glumellula, periphyllum
249 LOOONYMUM n (gr. "-6yo; "l'orbire", liVOJ.Ia "nume"), logonim, numele speciei care a devenit tipul genului ( Rosa canina pentrU genul Rosa)
[logonym; Logonym; logonyme; logonim; norOfDIM]

251

255

i'Be3JI.O]

LOCULUS SPURIUS-+ spurius


2~ .WCUPLETUS-+ copiosus
2!-6 WCUS m, loc, localitate (place,
locaJity; Ort, Stelle; lieu, place; hely,
heJyseg j MCCTO, MeCTOHJ.XOQeBHe]
WCO CITATO-+ citatua

250

LOGOTYPUS m (gr. -, ~ "model"), logotip, tipul determinat istoric


dintre dou. sau mai multe specii
originale arlate Jn colecia iniial
(Cook) [logotype; Logotypus; Jogotype; logotipus; noroTHn]
WMATO-, -WMUS (gr. ~.
.O'Jfmtoo; "margine"), marginat (/omatocarpus, lomatophyllus,
stenolomus) [marginale-, -bordered; saum-,
-saumig; margine; szegelyes; oKaAMneRMo-, -oxaAMneflHIJA)---> crasped-, ITUU'ginatus

252 WMENTACEUS, WMENTJFORMJS, lomentaceu 1. Asemntor cu


lomenta. 2. Prevzut cu lomen!C!
[lomentaceous; gliedhi.ilsig, gliederhiilsig, gliedhOJsenartig; lomentaeti;

256

256a

257

258

...

cikkeshiivelyes;

LOMENTUM n, loment, fruct


pstaie care la maturitate se dezarticuleaz la gttuiri, fragmentele rezultate coninnd ctte o smtn (Rap-

hanus rapkanislrum) [loment; Gliedhiilse, Oliederhiilse; gousse lomentace; cikkeshiively, cikkely!lS hiively;
II:OJieli'I8TIC8, 'lneiDlct"blit DJIO~

LONCHI-, WNCHO- (gr. ).6-yxll


"lancie") (lonchilis,
lonchitiformis,
kmchodes, lonclwphyllus) --+ lanci-,
lanceatus
LONG-, WNGJ-, -LONGUS, LONGUS, lung (longiaristatus, longicaulis, /ongieuspis, aC1uilongus) [long,
long-; lang, lang-; long; hosszti;
~Ho-, ,IIJlHHHhlll] -o doliclwWNGAEVUS, cu via lung, de
lung durat (smin1i, germinabilitate) [longlived; langlebig, langjhrig, langdauernd; vivant longtemps;
hosszti11letfi; .II,OJirOBe'IHbili]
WNGIDENS, LONGJDENTATUS
cu dinii lungi [long-toothed; langzhnig; Jongidente; hosszllfogti; .llJIKH
Ho3)'6'1aTblJt]
LONGJDJURNUS, longidiurn, de zi
lung; care In perioada de inflorire
necesit zile luminoase lungi, de t2-t4
ore (plante) [of long day; langtgig;
longidiurne; hosszUnappalos; )J,JIHHHO.II,HCBHoJt)
LONGIFWRUS, cu flori lungi [longflowered; langbliitig; longiflore; hoszszUvirgU; )J,JIHHHOJJ.BeTKOIII>!Ji)

259 LONGIFOLJUS, cu frunze lungi [longJeaved; langblttrig; longifolie; hoszszulevelU j .II,JlHHHOJlHCJHI>IJ:i)


260 LONGJROSTRATUS, WA'GJROSTRIS, lungrostrat [long-beakcd; Jangschnabelig; longirostrC; hosszticsOrU;
)lJIIIHHOIUIIOIII>!il]

261

LONGISTYLUS, cu stle lungi destaminele [long-styled; langgriffelig; longistyle; hoss1.1.l bibeszlU;


pind

~Or:teCTII'IHb!A]

262 WNGJTUDO f, lungime [lenghl; Lange; longueur; bosszUsg; )lmrna]


263 LONGUS --+ long26li LOPH-, LOPHO-, -WPHUS (gr. Ml~~ "coam, smoc de p()ri"} (lophan
lhus, loplwpterus, polylophus) ---> co
matus, comcsus
265 LORATUS, LOREUS, LORJCEU'I.
LORIFORMJS, LOR!-, loriceu, de

'"

LYMPH

forma unei curele sau panglici cu


marginile paralele {lorif.ol&us) [lorate,
strap-shaped, strai?- r1bbon-; riemenartig, riementorm1g, riemen-; en laniere, rubane; szljszera, stalagszerO.,

szijas-; peMlle&H.D,HWit, peMHe-]-+ himanw-, struppi266 LORICA f, loric, carapacele silicios

al celulei (Diaumuae) [lorica; Panzerchen, Kieselpanzor; lorique; !Orika;

DaHUJiph)

"'

WRJCATUS loricat, cuirasat; acoperit de un inveli tare [Joricate; bepanzert; lorique; pncelos; mutUHp-

HbiJi] -

268

'"

".
2i1

"'

cataphractus
LOX-, LOXO- {gr.

Ao~O.; "oblic, Inclinat") (loxantherus, lo:rocarpus) -+

oblique-, obliquus
LUBRJGUS, lunecos (supra.fata unor
Algae) [slippery; schlipfrig; glissant;
sikamlOs, slkos; CJ::Onb3JI:HA]

LUCENS, LUCIDUS, lucitor, lucios


[shining, glistening, polished; leuchtend, glnzend, schimmernd; luisant,
hrillant, Justr~; f~nyes, f~ny!O; CBeT
nwA, 6necTJIII.(HR,
CHJIIO[l(HR]-+ ful
gens, micans, nitens, phanus, splen
dens
LUCIPUGUS -+ photophcbicus, sciadophilus
LUCUS m 1. Pdurice, cring, dumhrav. 2. Lumini de pdure [wood,

lhicket, glade; Geh(!lz, Hain, Waldlichtung; fori!t, bocage, clairii:re; erdO,


berek, tiszts; poU~a, neco,;, nporan1ma]
LUMBRICALIS, LUMBRICIFORMJS, LUMBRICODES, lumbriciform,
de forma rmei ( Algae) [lumbricous,
worm-shaped; wurmbnlich, regenwurmfQrmig; lumbriciforme; gilisztaszerii; qepBeo6pa3Ht.!.lt]
2?4 LUMEN (-INIS) n 1. Lumin. 2.
Lumen, cavitate sau vacuol celular
[lumen, ccll-cavity; Zellraum, Hohlraum, ZellhOblung; lumen, cavit& cellulaire; lumen, sejtiireg; nonocrL

"'

culaire, en croissant; telhold alakU;

nonyJI)'Hllldlt, JJyHOIIIIJJ,III.IIt]-+ emiluna

,.is,

271 LURJDUS, lurid, palid galben, deschis brun [lurid, dingy brown, dingy
yellow, dirty brown, drah-brown, smoky yellow; biaBgelb, fahlgelb, achmutziggelb, achmutzi~braun, Ieichengelb;
Juride, b!eme, jaune-ple, brun-pAie;
barnssitrga, halvnysrga, szennyesbarna; rpli3RO-ebindl:, rp113Ho-6yp&tll
278 LUSUS (-US) m, Juzus, subunitate
sistematic facultativ a unei forme
bazat mai ales pe variaia de culoare,
la indivizi izolai, uneori considerat
ca variant patologic [lusus; Lusus,
Spielart; lusus; IUzus; ny3yc]
2i9 LUTEOLUS, LUTESCENS, LUTENS, glbui, galben deschis (petala
Ia Reseda lur.eolaj [yellowish, paie
yellow; gelbllch, ehmgelbllch, goldgelblich; jauntre, jaui1e clair; sargas,
vilgossArga; :ceJITOllaTLI.il.]
280 LUTEUS, LUTEO, galben, galben
curat, galben auriu, de culoarea glbe
nu.ului de ou (florile la Re8eda lutea,
Gentiana lutea) (luteo-albus, luteofus
cus, lu/l:ocarpus) [ycllow, deep-yellow,
goldcn-yellow, bnttercup-yellow; gelh,
reingelb, sattgelb, goldgclb; jaune,
jauned'oeuf; srga; tisztasrga, aranysrga, ragyog6srga, tojsszinsrga;
ebJTLili, 30JlOTHCTOll<eJ!Thl.li:)
281 LUTOSUS, lut os [muddy, miry; leh
mig; luteux; agyagos; .lUIOBI>til:, RJioBaTI>.IA]

282 LUX (-CJS) f, lumin [light; Licht;


IumiBre; teny; CBeT]
283 LUXURIA f, luxurie, cretere exuherant (luxuria speluncarum luxuria
peterilor, la gura crora crete adesea
o Yegetaie luxuriant) [rankness, exuberant growth; Oppigkcit, Oherfilllung; luxuriance; luxuria, buja noves;
DLUIHOCTI>]

28~

KIICTJ(H, ll'lelll\a]

275

LUMINESCENS, luminescent, care


produce lumin rece ( Bacteria) [luminescent; leuehtend; luminescent;
vilAgitO; caeTJIUIHliCJJ]-+ phosphorescens
LUNAR!S, LUNA TUS, LUNIFORMIS, LUNULARJS, LUNULATUS,
lunular, semilunar; de forma semiorbicular a discului lunei la nceputul
creterii sale [lunated, crescent-shaped, moon-shaped; halbmondf(!rmig,
mondfOrmig; June, lunuM, demi-orhi

falcatla

LVXURIANS, LUXURIOSUS, lu
xuriant, cu cretere imbelugat i
Vig'Uroas [luxuriant, luxurious, exuberant; luxurlerend, Uppig, wuchernd,
schwelgend; luxuriant, luxurieux; luxurins, bujn novo; m.twmdl:, poctrowH&JJI:}

285

LYCOCTONUS (gr. .l.lKOKt6voc;; "uci-

gtor de lupi"), ucigtor de lupi, folosit


ca otrav Impotriva lupilor (Aco ni-

turn. lycoctonum) [wolf-killing; wolftO

tend, wolfvergiftend; tuent les loups;


farkasirtO; y61lBaKl~Ji BO.JJIOB}
286 LYMPHA 1 - BUCCUS

...

LYMPHATICUS
287
288

[lysicarpous; lysikarpisch; lysicarpe;


lizikrp; JIII311UpllHWit]

,."..,

LYMPHATICUS- pell!U:idu.s, trans

LYRATUS, LYRATJ-, LYRI-, {gr.


"lir"), Urat, In form de iir:
cu lobil rotunjii, cei inferiori mici
\' distanai, iar lobul terminal mare
(frunzele interioare la Barbarea vultaria, Lapsana grandiflora) (lyratifoliu.s, l)lratilobatus, lyri(ormis, lyrifolius) [Jyrate, lyre-shaped; leiert'Ormig, Ieier-: Jyre, lyriforme; lantos,
lantszer(i, lant alakO; Jlllpoo6pa3Hbllt]
289 LYSENCHYMA n {gr. ).6cnl; ,.dizolvare" tn.UJ.Ul "umplutur"}, lizenchim,' esut patologic format In urma
lizArii unor celule (in cecidologie)
(lysenchyma; Lysenchym; lysenchyme; lizenchima; JIII3eBXJIM3.]
).ilpa

290 LYSJCARPUS {gr. , Kap7r~ .,carpel"), lizicarpic, cu carpelele neconcrescute cu columna central a ovarului, CaNl rmine unilocular i cu
plaeentaie axilar-central (gineceu)

291

LYSIGENUS (gr. , '"fB\'\'(IfD "a se

nate"), lizigen, rezultat tn urma lizrii sau a Jichefierii unor celule (la-

[lysigenous; lysigen; lysigbne;


lizigen, telold6dasb01 sz.rmaz6; JlH311-

cun)

reHHWit]

292

LYSJNUM n (gr. ), Jizin, substan


care cauzeaz lizarea celulelor [lysin;
Lysine; lysine; !iz in; Jlll3HH]

293

LYSIS f (gr. -), lizare, lichefierea sau


dizolvarea unor celule sub aciunea
lizinelor {loosing, lysis; Auflosung; dissolution; lizis, felold6ds; JIDlHC,
pacnan]

29/l

-LYTIGUS (gr. -), -li tic, de lizare


( amylolyticus, hystolyticus) [-lytc,
decomposing; -lytisch, auflOI!end;
-lytique,
dflcomposant;
-litikus,
felold6; -.IJHTit<lccnrit]- -clasticus

M
1

M, MIRI (dativul pron. ego "eu"),


al meu, (descris) de mine 1, mi
apartine mie, autt~rului pre~ntei pu
hlicaii. 2. Liter sau cuVnt a.ezat
dup numele taxonului nou creat
semnaleaz c acel taxon a rost
descris de ctre Jnsui autorul lucrrii
[by me (described); durch mich (beschrieben); la mienne, (dflcrite) par
moi-meme; enyem, ltalam (lelrva);

macroandrosper, ma.crospor cu funcii


mascule (Selaginella) [macroandro-spOJ"e; Makroandrospore; macroandro-spore; makroandrosp6ra; MllXJ!Oalf.IIpo-

cnopaJ

MOJI:, (OilliCaHHWii) MHOIO]

2 MACERAT/0 1, maceratie, operaia


de dizolvare chimic a substanfelor
intercelulare soluhile din esuturile
plantelor [maceration, steepmg; Mazeration, Murbmachen, Weichmachung; maceration; macerci6, porhanyits, puhraztats; Mauepall,Hll,
3

pa1pyweHHe]
MACR-, MACRO- (gr,,.un;p6t;"lung",
"mare"), lung, mare (macracanthus,
macradenius, macrodiscWJ, macroporus)

[long-, large; lang-, groB-; long, large,


grand; hosszU-, nagy-; xpynuo-, ,!UJHH

10

MACRANDRICUS,
MACRANDRUS (gr. -, 6.VTJp, avOp~ "brbat"),
macrandric, cu stamine lungi [longstamcned; langtadig; il etamines Iongues; hosszU porzjU; kPYIDIOTbl'IHH

MACROANDROSPORA f (gr.-, .V"ijp,


.v8p0.; "brbat", mropit .,smtn"),

(gr. --,

<mOpd

,,smtn",

dyystov

it

MACROAPLANOSPORA f (gr. ---),


macroaplanospor, aplanospor de dimensiuni mari (Comp$opopn) ~Thax
ter) [macroaplanospore; Makroapla~
nospore; macroaplanospore; makroaplanosp6ra; MaKpOanJ18.Hoa:ropa]

12

MACROBJOCARPJA f (gr. -, Pfo~


JOO:Pil~ "truct"/ macrohiocarpe, persistenta fructe or pe plant
timp de mai muli ani dup maturitatea seminelor (Myrtacea8) (Delphino) [macrohiocarpy; Makrohiokarpie; macrohiocarpie; makrohiokrpia;

MaKpoaJpolfniJn.HLI.ii]

MACROAPLANOSPORANGIUM n

poarutaRocnopllHI"Hil]

kOBJ.Iit)

MACRANTHUS (gr. -, liv&ot; "floare"), cu nori mari [large-llowered;


gro.Obltitig; a fleurs grandes; nagyvirgU; .!l.JlHHHOI.IBeTKOBLiit]
6 MACROCARPUS (gr. -,
Kttp7t01;
"fruct"), cu fructe mari [large-fruled;
gro.Ofriichtig; . fruits grands; nagytermmni j .!l.JIHHHOMO,II.Hlodi:)
7 MACROAEROPHJLUS (gr. , di}p
"aer", IPt.tW "a iubi"), macroaerofil,
care necesit mult oxigen (bacterie)
[macroaerophilous;
makroaerophil;
macroaerophile; sok o:xgent kedvel6;

t (gr, -,

"vas"), macroaplanosporange, sporange cu macroaplanospori (Thaxter)


Makroa(macroaplanosporangium;
planosporangium;
macroaplanosporange; makroaplanosporngium; MaK-

Ho-]

MACROAPLANOGAMETA

a "nu", KMvo.; "rtcitor", ')'Uf.ltnJ<;


"soie"), macroaplanogamet, aplanagamet femel (Conju:atae) fmacroaplanogamete; Makroaplanogamet; macroaplanogamete; makroaplanogameta;
MUpoannaaocaMCTa]

"via",

MaiCp06HOICapnD1]

13

MACROBIOTICUS (gr. --), macrobiotic, cu durat lung de viaf (stig


mat) [long-lived; langlebend, langlebig; macrobiotique; hosszU ele tii.; .n.oJI

roBe'IHbiR]

MACROBLASTUS m (gr. -, PAaotO<;


macroblast, lujer cu internodii lungi i cu cretere normal,
la plantele lemnoase (Hartig) {macro~
blast; Langtrieh, Dehnspro6; macroblaste; hosszUhajts, nyU.ItszrtagU
hajts j Maxpo6JiaCT)
"lstar"),

MACROCARPUS
15 MACROCARPUS
(gr. -, ..:apn6.;
"fruct"), cu fructe lungi sau mari
[Jarge.fruited; langfrlichtig, groBiriichtig; macrocarpe; hosszU termCs(i, nagy
term~(i;

16

26

JCpynHonnO.Illll>Iit]

MACROCLIMA n (gr. -, KMIUl "cli-

m"), macroclim, climatul general al


unei regiuni {macroclimate; Makro-

klima, Grollklima; macroclimat; makroklima j MaJ;pOKJIHMQT)


17 MACROCONIDJUM n (gr. -, K6v1SIOv
"pral"'}, ma.croconidie, conidie mare,
iwlat, purtat de un conidiofor
( Peronosporru:eae) [macroconidium;
Makrokonidium; macrocondie; makrokonldium; MaxpoKOHHAHJI]

18

296

MACROCYSTA 1, MACROCYSTIS
f (gr. -, ICOOtu; "pung"), macrocist,

porfiunea rotunjit a plasmodiului


tlnr, cu nuclei cuprini in membran
dubl, aflatA In stare de spor de re-

zisten (&trydium)[macrocyst; Makrozyst; macrocyste; makrociszta, kltartOsejt; Malq)OUHC'Ja]


t9 MACRODJODA f (gr. -, Sio~ "trecere") -+ macrospora
20 MACRODIODANGIUM n (gr. --, :yye'lov ,;vas"} -+ macrosporangium
21 MACROEVOLUTIO l (gr. -,lat. evolutia .,evoluie"), macroevoluie, lilogenia unitilor sistematice superioare
speciei (Ooldscbmidt) [macroevolution; Makroevolution; macroevolution; makroevoiUciO; t.WCpoJ80rnoUH]
22 MACROGAMET A l (gr. -, 'Yil~IO
,,soie"), macrogamet, gamet femel
[macrogamete; Makrogamet; macrogamHe; makrogameta, nOi ivarsejt,
petesejt; MaxporaMeTa] -. gynogameta, megalogameta
23 MACROGAMETANGIUM n (gr. --,
ityy&tov "vas"), macrogametangiu, organul In care so formeaz gameii
femeii [macrogametange; Makrogametangium; macrogamctango; makrogametangium; MaKporaMeTaHrHii.] .....
gynogametangium
24 MACROGAMETOCYTIS,-JD/Sf(gr.-Mt~; "cutie"), macrogametocit, celula
mam1i a macrogametului {macrogametocyte; Makrogametozyt; macrogametc
cyte; makrogametocita; Ma!CPOraMeToUKT]
25 MACROGAMETOPHYTON n {gr.--,
IP\Itov "plant"), macrogamelofil 1.
Oametofit femel. 2. Sac embrionar
(Anthophyta)
{macrogametophyle:
Makrogametophyt; macrogametophyte; makrogametofita; MaKpOraMerotiiHT] -+ megagametophyton

MACROGAMIA f {gr. -, 'YiiJ.to.; "c


macrogamie, hologamie; izogamie prin copularea a dou celule
nedliate pe calea formrii unu canale
copulativo sau a resorbtiei membranelor celulare [macrogamy, hologamy;
macroMakrogamie,
Hologamie;
gamie, hologamie; makrogmia, hologmia; Mat<poraMHA, TOJlOraMKA] .....
storie"),

hoWgamia

MACRGG01VIDIVM n (gr. -, -ybvoo;


macrogonidie, gonidie mare
( Algae) ; macrogonidium; Makrogonidium; macrogonidie; makrogonldium; MaxporotUI.AHII.] --+ mego.logonidium
2:8 MACROGYNOSPORA f (gr.-, 'fUVl'l"femeie", cmopci ,,smtn"), macroginospor, spor femel mare ( Selaginello.)
(Janet) [macrogynospore; Makrogynospore; macrogynospore; makroginosp6ra; MaJCporHHocnopa]
2'3 MACROMUTATIO f (gr, , lat. mu
tatio ,,schimbare"), macromutaie,
mutaie cu efectul modificrii unui
mare numr de caractere [m"lcromutation ; Makromutation; macromutation; makromutci6; MaiCpOMYTal\llll]
27

"urma"),

-,

30

MACR?_MY/OPHILf.!S .!~r.
J.ll.llll
, tptUoo "a mb1 ), macromioril, polenizat prin diptere mari
[macromyiophilous; makromyiophil;
makromiofil;
macromyiophile;
MaJCpoMHo41HnhHL1ft]

31

MACRONUCLEUS m (gr. -, lat.


nucleus "smn"), macronucleu, nucleu vegetativ mare (Ciliawe) [macronucleus; Oroakern; macronucleus;
makronukleusz, nagy sejtmag; MaxpoH)'meycJ-. meganucleus

32

MACROPHYLLOGENESJS f (gr. -,
qn)Ov "frunz", 'Ytvs<Ju; "origine") ->

"musc

mo.ercevolutio

33

MACROPHYLLUM n (gr. --),macrofilum, frunz mare ( P~ridophytae)


[macrophyllum; Oroahlatt; macropphyllum; makrofillum; MaJCpo4!Hnn]

3~

MACROPHYLLUS (gr. --),cu frunze


mari (large-leaved; gro6blttrig; a
feuilles grandes; nagylevel(i; t<p)IIJHO
JIHCTHMA]

35

MACROPHYTA n pl (gr. -, qm-rOv


macrofite, plante cu dimensiuni mai mari, vizibile cu ochiul
liber (macrophytes; Makrophyten;
;;~Jphyles;
makrofit.k;
MaJCpo- 1
"plant"),

297
36

MACROSPOROGENESJS
MACROPHYTOPLANCTON n (gr.

macrofito
plancton, plancton vegetal de dimen-

, 1t.U"(Kt6o;

"rtcitor"),

siuni mari (unole alge marine) {macrophytoplankton;


Makrophytoplankton; macrophytoplancton; makrofitoplankton; Maxpo4nnounaHKTOH]

3?

MACROPLANCTON n (gr. --), macroplancton, plancton vizibil cu ochiul


liber {macroplankton; Makroplankton; macroplancton; makroplanklon;
MaKPOilJia:HJ:TOH]- megaloplancwn
38 MACROPLANOGAMETA f (gr. -,
'IO.dvo; "rtcitor", ro~Ttlt; "soie"),
macroplanogamet, planogamet femel
de dimensiuni mai mari tmacroplanogamete; Makroplanogamet; macroplanogamete;
makroplanogameta;
Ma.xpoiiJlaHoraMeTa]

39

MACROPLASTA n pl (gr. -, KUOtQ.;


"modelat"), macroplaste, plastide disciforme mari ( Bacteriull'~ rubescens)
[macroplastes; Makroplasten; macropf.
astes; makroplasztiszok; MlUCPODJiacTLJ]

40

MACROPLEUSTON n (gr. , w>.sucr"navigabil"), macropleuston,


ansamblul plantelor superioare care
plutesc liber In ape (Lemna, Uti'Wularia) [macropleuston; Makropleuston; macropleuston; makropleuszton;
'ttK~

Malq)ODJie)'CTOH)

41

MACROPROTHALLIUM n {gr. ,
"pentru", 80JJ.o<; "germen"),
macroprotal, gametofitul femel (Se
laginella) [macroprothallium; Makroprothallium; macroprothalle; makroprot{IJ!ium, nl5e11Helep;
Mat:ponpo-

'ltp0

nnneyM)

42

4:1

44

MACROPYCNIDJUM n {gr. -, mJK


"dens"), macropicnidie, picnidie
mare [macropycnid; Makropyknidie;
macropycnidie; makropiknldium; Ma
xpoilltiCHllp;a]-+ slylospora

v~

MACROPYCNOCONJDJUM n (gr.
, t~:6v11itov "praf"), macropicnoconidie, conidie cu macropicnidii (Deu
teromycetes)
[macropycnoconidium;
Makropyknokonidium; macropycnoconide; makropiknokonldium; MaKpO
IIKKHOKOIIH,ll,H.II]
MACROPYCNOSPORA f (gr. ,
"smin"),
macropicnospor,
picnospor mare (Fungi) [macropycnospore; Makropyknospore; macropycnosporie; makropiknospOra; MaKpO

mropU

llHKHOCI!Opa)

45

MACRORRHJZUS (gr. -, Pita "r


cu rdcini mari [large-

dcin"),

rooted; groBwurzelig; a racines grandes; nagygyokerfi; xpyiiHoxopueuoll:]


46 MACROSCLEREIDAE f pl (gr.
crx/..f1~ "dur"), macrosclereide, scle
reide mari, cilindrice i alungite din
scoarta arborilor, pericarpul unor
fructe etc. (Tschirch) [macrosclereids;
Makrosklereiden, Stabzellen; macrosc!er~Hdes; makroszklereidk; MaKpo
cxnepeH.!J.Id]

MACROSCOPJCUS (gr. , crKonh


"a vedea"), macroscopic, v1.ut cu
ochiul liber [macroscopic; makroskopisch; macroscopique; makroszkOpikus, szabad szemmel vizsglt; Ma
KpOCICO!lll'!ecEIIII]
{.8 MACROSESTON n (gr. , crf1crt~
"cernut"), macroseston, seston cu
dimensiuni mai mari (macroseston;
Makroseston; macroseston; makro
szeszton; MlUq)OeeCTOH)
49 MACROSOMA n (gr. -,
cr&p.a
"corp"), macrozom, granull mare
din citoplasm [macrosome; Makro
som; macrosome; makroszOma; Ma

q7

xpocor.ta] -+ megll.8oma

50 MACROSPECJES f (gr. , lat. spe


cies

,,specie"),

macrospecie, specie
cuprinzind microspecii [macrospecies; Grol.lart; macrospecies; makrospeciesz, nagyfaj;
MaKpOCDe!lllec, c6opHDIIt BH;:t) -+ speciei
collectiva
51 MACROSPORA f (gr. , O'll:o)lt ,.sl
mtn"), macrospor 1. Spor femel,
formind la germin!U'e un protal
(Pteridophytae). 2. Sac embrionar
(Anthophytae) [macrospore, embryosac; Makrospore, GroBspore, Langspore, Embryosack; macrospore, sac
embryonnaire; makrospOra, embriozsk; Mupocnopa. Japo;u.nnes~r~ll: Me
mO'fek] -+ megaspora, macrodioda, gy
nospora
52 MACROSPORANGIUM n (gr. ,
d"f)'Siov ,.vas"), macrosporange 1,
Sporange cu macrospori. 2. Nucela
( Phaneroganure) [macrosporangium;
Makrosporangium, Grol.lsporenbehl
ler; macrosporange; makrosporngi
um, makrospOratartO, anyaspOratarto;
MaKpocnopaHI'HA] __,. megasporangium,
macrodiodangium, oophoridium
colectiv politipic,

53

MACROSPOROCYTJS, -IDIS l (gr.


--, t~:Un; "cutie") -+ megasporocytW

MACROSPOROGENESIS f (gr. ,
rtvtau;; "origine"), rmacrosporogenez,
formarea macrospOrilor [macrosporo
genese; Makrosporogenese, Makro

MACROSPOROOONARJUM

sporenbildung;
maci'08porogenl!se;
makrosp6ra-keletkezes; MUpOCIIopo-

re&e3] - gynosporogenesU, megasporo


genesU
55 MACROSPOROGONARIUM n (gr.

, -y6~ "urma"), macrosporogonariu, organ in care se formeaz gono


toconii [macrosporogonarium; Makrosporogonarium; roacrosporogonarium; makrosporogonrium; MakpocnoporoaapHyM]
56 MACROSPOROPHORUM n (gr. ,
qKJptcD .,a purta"f, macrosporofor,
suportul macrosportlor [macrosporophore; Makrosporentrger; macrosporophore; makrosporof6ruro; MaEpO
cnopo41op1
57 MACROSPOROPHYLLUM n (gr.
, ~v ,,frunz"), macrosporofil.
t. Sporofil cu macrosporangii (Cryp-

l!;po300tOHIIJI.Hit, MDp0300CD0pa]-+

68
6~

MACULA

~ ,.coloa.nii.", ), macrostilospor, sti


losp01' mare [macrostylospore; Makrostylospore; macrostylospore; makrostilosp6ra; MalqlOCTIIJJOCDa}
59 MACROSTYLUS (gr. -), macro
stil, cu stile lungi {specii polimorfe)
[macrostylous, long-styled; langgrif
felig, grossgriffelig; macrostyle; hosz~

sz-{a bibeszl{a; ,li)IBBHOCTOJl6HxOBidlt}-

doliclws!ylus

MACROSYMBIONTON n (gr. ,
crul&Ptbo> "a tri lmpreun"), macrosimbiont, partenerul mai mare
dintre simbioni [macrosymhiont;
Makrosymbiont;
macrosymbionte;
makroszimbion ta ; Ma1CpOCBM6HoHT]
61 MACROTHERMOPHYTA
n
pl
(gr. -, 9tPil1l "cldur", 4JUt0v "plant"), macrotermofite, plante tropicale [tropical plants; Tropenpflanzen;
plantes tropicales; forrMgOvi novenyek; MS.KporepMOii!Hn.I, TPOIIH'IecKHe
pacteJU!ll:]
62 MACROZOOGONIDJUM n (gr. -,
l;lllov "animal", -y6~ ,.urma"),
macrozoogonidie, zoogonidie mare,
format mai ales la germina.rea unui
oocist (Oedogonium, Ulothrix) [ma
crozoogonidium, macrozoospore; Ma
krozoogonidium, Makrozoospore; macrozoogonidie, macrozoospore; makrozoogonfdium, makrozoosp6ra; MaCiO

GERM/NATIVA

-+

chalaza

MACULA HILARIS- cholaw.


65 MACULATIO 1, maculaie, pli.tare
fQ!iar {In patQlogie) [maculation;
Belleckung; maculation; foltossg,
pettyezettseg; UliTHllCTOCTh]
66 MACULATUS, MACUL-, MACU
LATI, MACULI-, MACULA TUS,
maculat, ptat (maculanthus, maculalifolius, maculicolus, argemeimaculatus) [spotted, blotched, mott-

led, maculate, spot; fleckig, hefieckt,


gefleckt-, macu~, tache, tadlete ,
foltos, pettyes; rurraHcn.dl} -+ spi

krosporophyll, Fruchtblatt, Samenblatt; macrosporophylle, carpelle;


makrosporofi!lum, termiilevel; Ma

Sti

MACULA f, macul, pat [lleck,


patch, spot, bloth; Fleck, Makel;
ma cuie, tache; folt, petty; MQKYna,

DATHO, !llii'HWIIJ][O}

UJgamlltl). 2. Carpel (Phanerogamae) [macrosporophyll, carpel; Ma-

J:pOCUopo41Hnn, nno.IIOJIIIC"IIIK}-+ megaaporophyUum


MACROSTYLOSPORA f (gr. ,o~

ma

crozoospora, megazooapora
MACROZOOSPORA f (gr. , mrop
"smln") -+ mooro:wogonidium

lo!u$, pamherinus, naevius

6?

MADEFACTUS, umezit, umectat


[wetted, moistened, soaked; befeuch
tet; humecte, mouille; nedvesitett;
yBJIIlXCI!eHHWit]

68

MADIDUS, umed, apto., jilav


[damp, wet, rooist; feucht, nall,
wasserreich; humide; nedVes, nyirkOS j BJlPCBlldl}

MADOR m, umezeal, umiditate


(moisture, wetness, moistness; Nsse,
humidite;
Feuchtigkeit; humeur,
nedvesseg; snara}
meandri70 MAEANDRIFORMIS,
form, lahirintiform, sinuos, erpuitor
[meander-shaped, sinuous, winding;
labyrinthiscb, ~schlngelt; meandriforme, labyrmthiforme, sinueux;
kanyargOs, lahirintusszerll; H3JIY'IIIRW,
na6HplfHTO ~ o6pa3Hblit] -+ labyrinthi-

69

formis
71

MAGNETOTROPISMUS m [~.
"magnet", tpom'l .,curbare ),
magnetotropism, tropism indus de
fore
magnetice [magnetolropism;
Magnetotropismus; magnetotropsme;
magnetotropizmus; MarneTOTPOimlM}

JW."fVTT>;

72

MAGNJ., MAGNUS, mare (magni~


lorus, magnispaz~us, aequimagnus)
large, great, h1g; groLJ; grand;
nagy; apynBblit, 5oJibmoli] - grandi,

mega-

7a

MAGNJTUDOI,mrime[size;
grandeur; nagysg; Be.'UI'IHHa]

GrOLJ&;

...

MANUSCRIPTUM

74 MAL, MALACO (gr. ,.uV.ut~:bl;


.,moale"), moale (malacanthus, malaoophyllus) [sort-; weich-; mou;
Jgy-, puha-; Mlrxo-, MllfXHA)
75 MALACOGAMUS
(gr.
pald~ewv
"molusc", 'Y~ "1.lstorie"), malacogam, polenizat prin int'tlrmedul
melcilor (Lemnaceae) [malacogamous,
fertilized by snails; schneckenblU.tig;
malacogame, pollinis~ par les escargots; csigk utjn porz0d6; ManaKO
raMRLIR, Ofiblllii&Mblii yJiliTKaMK) _,. malacophiJus

?6

MALACOPHJLAE 1 pl (gr. -, .~
"a iubi"), malacofile, plante polenizate prin intermediul melcilor (Calla,

Lemna) [malacophilae; Schneckenblittler; malacophiles; csigkporozta


n~venyek;

?7

Ml,uKoo)Hnw]

MALACOPHILUS (gr. ) __,. malaoogamus


78 MALEOLENS, puturos, cu miros
neplcut
(CMnopodium vul"aria)
[stinking; ilbel, iibelriechend, schlechtriechend;
puant; btldc1s, kellemetlen szagU; BOHIO'PIIt, 3JIOBOHHWit'
79 MALl- (Iat-malus .,mr"), referitor
la mr (malifer, mali(olius) [apple-;
apfel-; de pomme; alma-; 611ooo-]
80 MALIFORMIS, malilorm, de forma
comprimat globuloas a mrului
[apple-sbaped; apfttH6rmig; malitor
me ;atma alakU; 116Jioxosi{J{Hw:it]
81 MALLEATUS,
MALLE/FER,
MALLEOLATUS, de forma ciocanului [hammer-shaped; hammertormig;
ressemblant a un maillet; kalapicsszerd j MOJIOTKOBH)I;Hblit]
82 MALLEOLUS m, buta (Jayer, cutling, slip; Absenker, Ableger; malIOO!e, bouture; MjtU, bUjt68.g, dug
vny; OTBO,!J;OJ::]
83 -MALLUS (gr. ~~~ "bucl")
1, Cu direcia spre, orientat spre. 2.
Cu smoc (homomallus, heteronwJlus,
cfvysomaUus) [spreading, directed to,
floccose; gerichtel nach, zottig; di
rig6 vers, floconneux; ir8.nyul6, bolyhos; Hanpa.BJICHHbdl:, ICJIO'IKosaTblil:]
Si. MALUM n, mr (fructul) [apple;
Apfel; pomme; alma; 6JioKo]
85 MALUS, ru, greit, eronat (figura
mala figur greit) [bad, erroneous;
schlecht, irrtiimlich; mauvais, errone;
rossz, teves; nnoxolt]
86 MAMILLA f, MAMMILA l, MAMMULA r, mameiA, proeminen mic
i mameliform (pe pereii celulelor

unor B11JOphyta, pe filocladiile unOl'

Cat:tautu} [nipple, prominence, teat;

Mamille, Jrustwarze, klelne ErM


hung; mamelle, petite proeminente;
kidudorodU, dudor; COCO'fH, BWCT)'ll]

87

MAMILLARIS,
MAMILLIFORM/8, MAMMIFORMIS, mamelar,

In form de mamelon (nipple-shaped;


brustwarzenlOrmig; mamillaire; csecs
alakU, a5ecsbmb6szerii; coco'IIW06pa311L111] -+lkelode
88

MAM/LLA TUS, MAMILLTFER,


MAMMOSUS, -MAMMUS, mame-

lat, cu mici excrescene rotunjite


(latimammus) [mamillate; brustwar
zig; ma miile; csecsbimb6s; c ooco'fxaMH]-+ thele-, -thelill, thelephorus
89 MANCUS, incomplet, cu lipsuri
(descriptio manca descriere incomplet)
[deficient, defective, imperfect, wan
ting; mangelhaft, unvollstndig; in
complet, insuffisant; hinyos, cson
ka j HC.li;OCTaTO'IIILIII)
90 MANESCENS (maneo)-+ persistens, remanens
91 MANIFESTUS, manifest, evident,
vdit, frapant, bine vizibil [manl
lest, evident, apparent, clearly visi
bie; deutlich, augenfAllig; manifeste,
evident; nyilvnvalO, szembettin6,
szembe!IUO; JIBCTB8Hllblil, IIBHblll]
92

MANJPULARIS -+ facicularU
13 MANNA 1, man, exudaie solidi
ficatl (Fraxinus ornWJ) [manna;
9~

95
96

97

98

Manna; manne; manna; Malllla]


MANTISSA f, mantis., completare, supliment (ca titlu de carte,
J. G. Baumgarten: Mantissa prima
et indices, iM6) [makeweight, supp
lement; Erglnzung, Nachtrag; suppIement; pOtlt\k, klegesz.ttes; ~onon
.....,]
MANUALE (-JS) n, manual, carte
de minA. [handbook; Handbuch;
manual; kezikonyv; pyxosoi~CTBo]
MANUBRJATUS, manubriat, pre
vzut cu un organ In form de miner
(retinaculul la Orchi.daceae) [manu
hriate; behandhabt; manubrie; nye
les, markolatos; c pyxollTXoA]
MANUBRJUM n, manubriu, celul
ci!indric alungit din peretele anteridie, indreptat spre centrul acesteia (CharMeae) [manubrium; Ma
nubrium, Handgriff; manubrium;
manubrium; Maay6pHyM, p)'J(OIITKa]
MANUSCRIPTUM n, manuscris
[manuscript; Handschrift; manu
scrit; k6zirat; pyxormc~o)

...

MARASMUS
99
100

101

MARASMUS m- martor
MARCESCENS (marcesco), marcescent, care se uSuc pe tulpin fr s
cad {fructe,
frunze) [marcescent,
withering, wittin~, fad ing; verwelkend, welkend, hmwelkend; marcescent; elszradO, rajtaszradO, .tte
le!Oen elszrad6; YJ"I)l:atowHit, 3aliJIAA-

~-l

MARO/DUS, mareid, vestejit, ofilit [withered, wilted, shrunk; welk,


verwelkt; fletri, lant\; hervadt; Banwlt,
YBJJJl,III.Bit]- languidus
102 MARCOR m, ofilire, vestejire [welting, !adlng; Verwelken; ftetrissure,
flt\trissement; hervadtsg, fonnyadtsg ; YBII.@HIIC1

t08 MARE (-RIS) n, marea {supra mare

deasupra nivelului mrii; Mare Inferum Marea Tirenian; Mare Nostrum Marea Mediteranean; Mare
Superum Marea Adriatic) [sea; Meer;

mer; tenger; MOpe]

10~

109 MARINUS, marin, care crete In


mare (Algae) [marine; meerbewoh
nend; marin; tengeri, tengerben
{li() j

MAS, MASCULINUS,
MASCULUS, MASCUL/-, mascul, brb
tesc, preV'zut cu stamine (floare)
(masculiflorus)
[male, staminale;
mnnlich, staubgefABtragend ; mle
masculin, stamine; him, porzOs; M)'Jt;-

MARGARITACEUS,
MARGARITATUS, MARGARITIFER, margaritaceu, de forma perlei [pearly,
pearl-like; margaritenartig, perlenartig; margaritaee, perle; gyongyszerll; ll:eM'lym~Wil] -+ perlari~U

CKO~. TI>I'lHHO'IHbllt)

105 MARGINALIS, marginal, anat la

marginea unui organ

MASSA f, mas, aglomerarea unor


corpusculi omologi Intr-un corp compact [mass, lump; MaLle'; masse;
massza, tomeg; Macca, xoMo'la:]
MASSA
POLLINICA- massula,
pollinarium, pollinium

(coast, cortin,

nervur, placentaie) [marginal; randstndig; marginal; szels6, szegelyi,


oldallekvesu; MapMIII8JILHMit, J:paeBOii:]

106

MARGINANS (margino), marginant,


de margine; care mrginete un organ
[margining, bordering; randend, umrandend; bordant; szegelyez6; o6-

115 MASSULA 1,
de microspori

107 MARGINATUS, MARGI-, MARGINI-, -MARGINATUS, marginat,

108

MARGO f, margine (ad margines


riPulorum, viarum et silvarum la marginea rturilor, drumurilor i a pdu
rilor) [margin, edge, brim; Rand,
Saum; bord, marge, rebord; szegely, el, sze!, karma; ori)'IliEa, Xpall,
.:aRMa]

masul,
cuprini

grmjoar

intr-o mas
mucilaginoas (Hydropteridales, Azol
la, Orchidaceae); mas polinic sau
de spori [massula, microspore-mass;
Massula, Khimpchen, MikrosporenmaOe; massule, masse de microspores; masszula, mikrosp6ra-t0meg;
Maccyna, MHKpocnopHaa Macca]-+ pollinarium, pallinium

paNJWOII(Bi!:]

cu marginile mai lngroate sau de


culoare deosebit (frunz) (marginervius, marginicidalis, aureo-marginatus) [marginate, margined, bordered, broad-brimmed, -edged; berandet, gerandet, gerndert, gesumt,
rand-, -randig; marginii, borde, s7.egelyes, szege!yezett, karims, szelezett, -szegelyii; OKaM.Ili!HHW.ii:, oropo'lemu.IJI]- crasped-, lomato-

MOpcEOJI)

110 MARIT/MUS, maritim, care crete


pe marginea mrii (plant) [maritime;
strandbewohnend; maritime; tengerparti, tengermel!eki; rtpHMopcKRit]
- thalassicus, aequoreus
111 MARMORATUS, MARMOREUS,
MARMORO-, marmorat, cu panaur asem!intoare vinelor marmorei
(frunz,
fruct)
(marmorophyllus)
[marbled, V'ariegated; marmoriert,
marmorartig; mar bre; mtv'imyeres,
tarka; M()AMOpHbiJI]
112 MARSUPIUM n, marsupiu, organ
saciform la extremitatea ramurilor,
care poart arhegoanele (Hepalicae)
[marsupium,
fruiting
receptacle;
Fruchlbeutel, Fruchtsack;
marsupium; marszU.pum,
archegOniumzacskQ , 3aUlliTHall cyMXa]

116 MASTICATIO 1, mestecare, roadere


[cbewing, gnaw; Kauen; mchement,
rongement; r9.gs; JKesaHHe]
117

MASTIGO- (gr. ~lio'ttl;, s.Wott'Y~


"bici"), cu flagel (nuwigophyllus, mastigosporus) [whip-, flagellate; gei13el; nagellirere, en touet; ostorosostor-; 6R<ie-, nneTe-]

118 MASTIGODESMOSJS t (gr. -,O~

.,legtur"), mastigodesmoz, legtura~


fin dintre mastigozomii aparatului

cinetic (FlageUauu) [mastigodesmose;

801

MEDIASTINUM
Mast~odesmose;

t19

Mastigonemen; mastigonemes; masztigonemk; MaCTHroReMbl]

120

MASTIGOSOMA

"corp"),

ning; reifend; mQrlssant; ertel6d6;

mastigodesmose;

masztigodeszmOzis; Macru:r~o3]
MASTIGONEMATA n pl
(gr. -,
vi\JI(i "fir"), mastigoneme, r,relungir
apicale sau laterale fine a e flagellor ( PhytoflageUatae) [mastigonemes;
n

(gr. -,

a6l~

mastigozom, corpuscul la

baza fiagelului (Flagellatae) {mastigosome; Mastig<.som; mastigosome;


masztigoszOma; MacrHroJoMa] __,. blepharoplastum
121 MATAEONYMUM n (gr. Ji.{t'tUtor;
"inutil", l:lvoJ.,ta "nume"), mateonim,
nume superfluu fn nomenclatur
[mataeonym; Mateonym, iiberfllls-

C03PCBUOIQRII]

MATURJTAS t, maturitate, starea


de complet dezvoltare (a (llantelor,
fructelor, seminelol') [matnntr, ripeness; Reife; maturi te; t\rettseg; spe.
nocn., cnenocn.J
128 MATURUS, matur, copt, complet
dezvoltat [mature, ripe; reif; mQr,
aotlt6; t\rett; coopeJU)(i spem.di]
127

129

(motherly;
anya j

mtitterlich;

materne!;

MaTepHHCKHit]

CELLULA MATRICALIS, celula


mam, care prin diviziune formeaz
celule fce [mother-cell; Mutterzelle;
cellule mere; anyasejt; MarepHHCXM
JCneTKa]
123 MATRIX f, matrice 1. Substrat
(Fungi, Lichenu). 2. Strat germinativ. 3. Substana care aco,Per cromonema In timpul diviziunii nucleare
(Sharp). 4. Calim (Heitz). 5. HiaJonem
(Fujii) [matri:x.:, substrate,
germ-layer, calymma, hyalonema;
Matrx, Mutlerhoden, MuttermaBe,
Keimschicht, Chromonemahi.ille; matrice, couche germinative, calymme,
hyalonema; aljzat, cslrz6 reteg,
kalimma, hilonema; MSTPRLI8, cy6c'lpaT, 3BnO,!U>IIDeBWA Bpyc, fHSJIOHeMa]

..... calymma, hyalonema

12~

MATROCUNIA
f
(lat.
mater
"mam", gr. Ki.,iV(;) "a se Inclina"),

matroclinie, predominana caracterelor maternale, la hibrizi {matrocliny; Matrokline; matroclinie; matroklinia; MaTpoKJIHUHJ!]-. 1rretroclinia
125

126

MATURAT/O t, maturaie 1. Pe
rioada de coacere a fructelor. 2.
Stadiul capacitii reproductiva a
staminelor, a seminelor (maturation,
ripening; Reifen, Reifezeit, Reirwerden, Reifezeichen; maturation,
aoiltement; mageres,
termesert\s,
t\rfsi id6pont; C0'3peB8HJie]
MATURESCENS (maturesco), ma

turescent, in curs de

maturaie

[ripe-

MATUTINUS,

YTPeBJJRli]

130

-J

MAXJLLARIS,
MAXJLLIFORMIS, maxiliform, de forma maxilei

[maxillar-shaped; kinnbackenMrmig;
ma.xilliforme; llkapocsszerfi; 'lenKlC

siger Name; mateonyme; mateonim,


feleslege~~ nev; MareoliiiM] _,. nomen

superfluum, nomen hypertelicum


t22 MATRICALIS, matrical, materna!

MATUTJNALIS,

matinal, care se deschide dimineaa


(Doare) [matutinal; morgendlich, morgenblfihend; matinal; korareggeli;

131

MAZAEDIUM n (gr. pQI;a "J>!'St"),


mazediu, capiliiu la sporulaia. liche-

nilor, in care &e prind ascosporii


din asce {Calkiaceae} [mazaedium; Mazaedium; mazaedium;
mazedium; Ma3e.D.Hll]
132 MEATUS (US) m, meat, m1c1
spaii goale [mea tus; Raum; mt\at;
tiregecske, koz; npoxo.11]
133 MECHANICUS, mecanic, de soli
ditate (mecbanical; mechanisch; mecanique; mechanikai, szilrdltO; Me
eliberai

XllHll'fCCKHli)

"'

CONTEXTUS MECHANJCUS -+
collenckyma
MECHANOMORPHOSJS
f
(gr.
pflxavil "mecanism", p6pcJWDO'~ "for-

mare"), meeanomorfoz, morfoz


Uatorit unor cauze fizice externe
(presiune, tragere) [mechanomorphosis.; Mechanomorphose; mecanomorphose; mechanomorfzis; MexaROMOP

O<>J

MECHANOTROPISMUS m (gr. -,

"curbare"), mecanotropism,
tropistice datorite unor stimulatori mecanici [mechanotropism ,
Mechanotropismus; mecanotropisme;
mechanotropizmus; MeXaHOTpoDBlM]
136 MEDIALIS, MEDJANUS, median,
anat In pai'tea de mijloc al organului
(anter) [media!, median, belonging to
the middle; mittler, mittelstndig;
median; kOzeps6, k4zbels6, kozepen
ll6; ~aum.dt, cpe,!I,HHIIIdll)
m MEDIASTINUM, n, mediastino
membrana transv-ersal median a
fructelor cu dehiscen loculicid
tpom)

micri

...

MEDICALIS
(Crucifenu) [mediaalinum; Mittelklappe; mediastin; mediasztinum; cpe-

~OCTCHIIC]

188 MEDICALIS,MEDICINALIS,MEDICUS, medicinal, vindector, curativ, de leac [medicinal, curative,


hea1ing; medizinaJ, arzneilich, heilsam; medicinaJ, curatif; orvosi,
gyOgyitO

139

;MeAH~R] -+

officinalis

MEDI-, MEDIO-, MEDIUS, mijlociu, intermediar, fixat la mijloc

...

...

xpenn:&on.dt

cepeN~Hoit]

MEDITERRANEUS, mediteranean,
cu areal ln jurul Mrii Mediterana
{element fioristic) [mediterranean;
mittelmeerisch, mitte!IJ.ndlich; mediterraneen; Mldko!lzi-tengeri; cpe,IIH3CMHOMOpcEHR)

MEDULLA l, mdu"rli, esut medular; esutul spongios din centrul unor


tulpini [medulla, pith, marrow; Mark,
Mar:Cgewebe; medulle, moelle; MI,
belszovet, bt\Jreteg, szrbei; oep.aQeBHBa, pwxn&di CJtol]
t43 MEDULLARIS, medular, care aparine mduvei {slral ~. 1ub ~) [medullary; markartig, zum Mark geMrig; medullaire; bt\lszoveti, Mlszerli; Me.l1Yn1lllpm.dt, oep.u;~R]
t44 MEDULLATUS, MEDULWSUS,
medulos. 1. Cu mduv voluminoas.
2. De natura mduvei [medullated,
marrowy; markig; mMulleux, moelleux; b61sz6vetes; BwnonHeJDnodl: cep.n;-

142

tteBHHOJI:]

145

MEG-, MEGA-, MEGAL- MEGAW{gr. ~~. ~e-rt.i":I"J, ).ltru "mare,


nalt") (rmgfManthiUl, meganlhus, me-

iUarpus, megaceph~tlus,

..,

uog-

formarea macrogameilor [megalogametollenesis;


Megalogametogenesis;
megalogam6togenllse; megalogametoe-enezis; MeranoraMeToreHe:J]
MEt;ALOPLANCTON n (gr. -, tt"-'ry-

,..0~

"rtcitor")

11UUJI'()plancton

-+

MEGANUCLEUS m (gr. -, lat. nucleus "stmbure") -+ macronucle!U


MEGASOMA n {gr. -, cnl:lpu ,,corp")-+
1114Cro&oma

MEGASPORA 1 {gr. -, cmopd

"s

mint") -+ macropora

MEGASPORANGIUM n {gr. --, U.,"(f:tov "vas") -+ macro&ptJrangium


MEGASPORf)CYTIS, -IDIS 1 il<'--,
.rot" "cutie"), megasporocit 1. Celul
productnd macrospori. 2. Stadiul iniial
al sacului embrionar [megasporocyte;
Mega.sporozyt,
Megasporenmutterzelle; megasporocyte; megasporocita;
Meracnopo~T] -+ mfMrOS})f)rOCYtif
MEGASPOROGENESIS t (gr. --, "(&~ .,origine") -+ mfMrosporogenesis

MEGASPOROPHYLLUM n {gr. -,
~v "frunz") -+ nuu:rosporophyl-)
1=

MEGATHERMICUS {gr. -, etpp.n


megatermic, cu climat tropical; macrotermie [me_gathermic, macrothermic; megathermtsch; m6gathermique; megatermikus, makrotermikus,
forrOegovi; Mera.TeJ>MB'IecKHR)
"cldur"),

160 MEGAZOOSPORA f (gr. -, 't'bov "auimal"), -+ macrouogondium


161

rmgalarulrus,

rmcalodontus)-+ MAGNI-,
MAGNUS,GRANDJ-,GRANDIS,MACR-,
MACR0146 MEGAEVOLUTIO f (gr. -, lat. evoIutio "evoluie"), megaevoluie, filogenia marilor uniti sistematice (incrlngtur, ordine, clas) [megaevolution; Mega-Evolution; megaevolution; megaevoluciO; MeraDOnJOUIDI]

MEGAWCONJDJUM u (gr. -, K6.


vdiwv "praf") -+ macroconidium
MEGALOGAMETA l (gr. --)-+ mo-

vaat~"origine"), megalogametogenez,

(medivalvis, mediouteus, mediouptifer) [middle, in the

141

tnacrogaJrtetophyton

150 MEGALOGAMETOGENESISf, MEGAGAMETOGENESIS f {gr. --, 'Yt-

coast, nervur)

middle; mittlerer, mittelstAndig, mit


tel-; moyen, au milieu; koz6ps6,
kozepen-; c~,cpenaxl]
140 MEDIFJXUS, mediofix, fixat de un
organ tn partea de mijloc a acestuia
{filamentul pe conediv la Verbascum
abietinum) [medifixed, attached et
the rniddle; mittendnrch- befestigt;
medifixe; ko!izepa-e er6sitett; IIJII-

MEGAGAMETOPHYTON n (gr. -
cpirtov "plantA") -+

'ClJittTI~ "soie",

MEGISTO- (gr. ~"mare", superi.


"foarte mare"), toarte mare

~~~or;

(megistocarpus, rmgistophyll!U, rmgistothermicus [very large; grOLlte; trlls

grand; legoagyobb,

6o.nLJDoR)

162

Oribi;

cam:di

MEI-, MEIO-, MIO- (gr. ~lwv "mai


mic"), mai mic (meiacanfh!U, meiormriU, miocarpus) [smaller, tess; kleiner; moindre, plus pett; kisebb;
Meni:Q-,

MeHI>mHJI:)

MEMBRA.NACEUS

163 MEIOGYNUS {gr.- yuV1) .,femeie''),


meioginie, cu p1stlui mai mie [meiogynous; kleinnarbig;

1"

a pistil mondre;

kisterm6jd; MeJli(QnecTII'fllLIII)

ME!OPHYLLIA f (gr. -, lpl)~MJv


"frunz"), meiofilie, reducerea num
rului de frunze carpelare (Juglans
regia) [meiophylly; Meiophyllie, verringerte Blattzahl; meiophyllie; meio-

tillia,

sau subalpinel {melanism; Schwarz~


fArbung; me anisme; melanizmus;

t74
t75

levelsz~enyseg; MeH~]

165 MEJOSISl (gr. pslroat; ,.diminuare"),


meioz, diviziunea reducional a nucleului celular (Farmer i Moore)
teilung, Reduktionsteilung, Reirungsteilung; meiose, division reductionnelle; mei6zis, redukci6s magoszt6ds,
sz.mcsokkentO magoszt6ds, fel6recsokken6 magoszt6ds; MeH03, pe,eyKunoBHOe

~eHHe,

MELANOS/81 (gr. ),melanoz.,lnneg


rirea unor organe {in patologie) [me
Janose; Schwirzung, Verdunkelung;
m!!lanose; melanOzis, elfeketed!!s;
MELLACEUS, MELLEUS, MELLI
NUS, MELLITUS 1. Ca mierea
(consisten, culoare, gust, miros). 2,
Galben auriu [honeylike, honey-coloured, yellow goldencoloured; honig~
artig, honi~lb, blaB-goldgelb; miel
le, jaune-mtel; m6zszer1l, mezsarga,
halvny aranysrga; Mc,~~;oaMII, Me.B:O

BO~WLIJ:I]

MeKonl'lecKoe ,11e.rie

LAN-, MELANO-, -MELANUS,


-MELAS, MELUS, MELAENUS,
MELANJDUS (gr. ~. )lt"-o1v,
)ltMlv ,.negru"), negru (melanthcrus,
cyanomelaetu, nulampodus, melanadentu, nulanocaly:.c, leucomelanus, erythNJmelas,
chrysonulWJ)
(black ;
schwarz; noir; fekete; '14!H<>--, 'ltpHLdt] --+ niger
MELANISMUS m (gr. -), melanism,
tendina unor organe de a prezenta
o culoare mai inchis dectt cea normal {spicele unor Gramineae alpine

MELANOCHROUS {gr. , XPib; "cu


loare") -+ melaenus, niger

MeJiaBOl, no'!epHeBIIe)

t76

(meiosis; Meiose, meiotische Kern-

HBC]
!66 MEIOSOMA n (gr. j.telmv ,,mai mic'',
olllj.la "corp") (HOOer) - micrQsoma
167 MEJOSPORA f (gr. -, <rnopCr. "s
mn"), meiospor, spor rewltat din
meioz [meiospore; Meiospore; meiospore; meiospOra; MeHocnopa)
!68 ME/OSPORANGIUM n (gr. --, dy'Y&iov "vas"), meios_florange,l sporange
plurilocular mai mtc, conintnd zoospori {Sauva.geau) (meiosporange; Meiosporangium; meiosporange; meiospor{tngium; MeRocnopaHTRJt)
169 MEIOTICUS {gr. -), meiotic, reducional {diviziune nuclear) [meiotic;
meiotisch;
meiotique;
mei6tikus,
szlimcs6kkent6; MeROTB'IecKHJt)
170 MEJOTHERMICUS {gr. -, &i:P~'l
"cldur"), meiotermic, cu temperatur rcoroas {plant, zon) [meiothermic; meothermisch; mCiothermique; meiotermikus, hiiv{lsebb 6ghajlati; Meii:OTepMH'IecKHit]
171 MEL (MELLIS) n, miere [honey;
Honig; miel; mez; Mi!.a]
172 MEL-, -MELAEUS, MELAM-, ME-

""""""']

t77

MELLIFER, melifer, care produce


miere {melliferous, producing honey;
honigtragend, honighaltend; mellirere;
m!!ze}l} j Me,!tOHOCHLiit]
t78 MELLIGO !, meligo, exudaie dvlce,
viscoasll., pe organele foliare ale unor
arbori, consumat de insecte (honey~
dew; Honigtau; miellCe, miellure;
mCzharmat j MC,!tiHIIIIlll poca]
t79

MELLIPHAGUS, MELLJS, pus,


MELLIVORUS, melirag, care con
sum miere [melliphagous, honey
eating, mellisugent; honigfressend;
mellivore; mezfogyasztO; Men;ococy

....

t8G

MELITTOPHILUS (.J:- pP.1~~a


qnl.tro "a iubi ), melitofil,
polenizat prin alhini (plant) (melit
tophilous; bie-nenbltitig, bienenbestu
bend; melittophile; mehbeporzltsd,
m!!hporozta; ouLl.IUIOMLlR II'ICirutM:)
"albin",

180a MEWNIDA 1, MEWNIDIUM n


(gr, pi'jMlv "poamll") -+ peponium
t81

MEMBRANA l, membran, pelicul;


pieli subire, sem.itransparent, care
acoper unele- organe (celule, nucleu)

(membrane, pellicle; Haut, Membrane;


membrane; h.rtya; MeM6pasa, nepe
nomra, lllleRU, o60JIO'I1Ca)
MEMBRANA GONGYLIFERA -+
hymenium
MEMBRANA SPORULIFERA -+
hymenium
t82

MEMBRANACEUS, MEMBRANI,
MEMBRANO-, membranaceu, mem
branos, de forma i consistena unei
membrane subiri {trunr.ll, ohree, pa
pus) (membranifolius, membrallbfmi-

...

MEMBRANATUS
cus) [membranaceous, membranous;
hil.utig, feinba.utig, dOnnhutig; membranace, membraneux, parchemine;
hrtyaszerO; rurell'landt, nepenoH'Ia-

ma]
183

-zhlig; divise; oszt6d0, -osztatli,


-tagtl j

MERENCHYMA n {gr. ; m~
"umplutur"), merenchim, esut pa
renchimatic lax, rezultat din diviziunea meristemului [merenchyma;
Merenchym; merenchyme; merenchima; MCpeHXHMa]
194- MERGES (-ETIS) f, snop [sbeat;
Oarbe; gerbe; keve; CHOn]
195 MERJCARPIUM n (gr. J.tP~ "adiviza", KU~ "fruct"), mericarp, fructule parial (nucuoar) dintr-un fruct
schizocarpic (Malvaceae, Umbelliferae)
(mericarp, splitfruit; Merikarp, Teiffrucht, Teillriichtchen ;mericarpe; resz.
termes, rBsztermeske; MCpnapnHJf,

MEMBRANATUS, MEMBRANIFER, membranifer, prevzut cu membran [membraniferous; hauttragend;


membranif!!re; hrtys, hrtyt vi
Se!{) j llJieHKOHOCH&lit)
184 MEMBRANULA l, membranul 1.
Membran mic. 2. Induzia ferigilor
[membranule, indusium; Hutchen,
Schleierchen; membranule, induzie;
hrtycska, induzium; llJICHO'lll:a, nepeno&Oua, HU;zy3BJt]
185 MEMNONIUS, bruniu negru [brownish-black; brunlicbsehwarz; bruntre noire; barnsfekete; xopl(H'Ieoo-

196

MENDELISMUS m, mendelism, teoria, respecti'll' legile lui Mendel In


problema transmiterii ereditare a unor
caractere [Mendelism; Mendelismus;
mendelisme; mendelizmus, mendelez()

197

186

......,,l

.tOrllkMs; MeB,D.eJ1113M]

MENEBLASTEMA n (gr. p:i)VTl


"germen") -+ sorediu.m, phygoblasrema
188 MENISCATUS, MENISCOIDEUS
{gr. J.lllviGK(NO "semilun", 2~ "ase
mnare") -+ semilu.naris, falcarius,
falformis
187

189

C11.'1H&II!:]

190

Jqlo6a&lit

MENTJENS (mentior },

ineltor

ca

asemnare (involucrum calycem menti


en11 involucrul asemntndu-se .,lne
ltor" cu caliciu!) [mendacious, coun-

lerfeiting, imilating; Hi.uschend, trii


gerisch; trompeur; csa16ka, megtBvesztQ; o6Mall'IHBbJi:l.] ....,. decipiens, simulaM, fallax
191

MERDJCOLUS (COLA 1), merdicol,


care crete pe excremente (Fungi)
[merdicolous; kotbewohnend; merdlcole; iirii!eken eJo; HaBOOHHi:t, o6H
TaiOllllllt Ha 3KCkpeMeKTax] -+ copro
philus

192

MER-, MERO-, -MERICUS, ME


RUS {gr. PEPt~ "a diviza"), divizat
fn pri (merenchymalicus, meroene
ticus, isomericus, decamerus) [div1ding
into paris; teil, -teilig, -gliederig,

DllO,Il]

MERJDIONALJS,MERIDIONALI,
meridional,
sudic
(meridionalioccidentalis,
meridionali-orientalis)
[meridional, southern, south; siidlich,
sOd; meridional, de sud; d6li, de!-;
.Ol<ILIIf, IOro]

"lun", ~~IIU

MENSTRUALIS, MENSTRUUS,
lunar, care dureaz aproximativ timp
de o lun (floare) [monthly; monat
lich, monatlang; mensuel, durant un
mois; havi, egy h6napig tartO; Me

Me))HWII, 'UieHHWi:t]

193

MERISMATICUS (gr. J.ltpftro "a diviza"), merismatic, divizionar; care


&e divide in pri similare (celul,
esut) [merismatic, dividing; zerteilend,
aulteilend; maismatique, div.isionnaire; osztOdO; plll.!l;eiiHMidil:, MepHC

Ma.TH'IecKBII:]

MERISPORA f (gr. , cmopD. ,.s


merispor, uredospor independent, putind da natere unui promiceliu [merispore; Merispore; mBrispore; merisp6ra; MepBCUOpa]
199 MERISTEMA n (gr. PEPlO'tO<; "divi
zibil"), meristem, esut iniial, rormativ, embrionar sau meristematic,
cu mare capacitate de multiplicare,
formind esuturi definitive [meristem,
nasccnt tissue; Meristem, Teilungs
gewebe, Bildungsgewebe, Embryonal
gewebe; meristeme, tissu mer.istema
tique; osztOdOszOvet, kBpzl)sz6vet ; Me

198

mln"),

pHCTeMa, o6pa30!I8TeJI&IIlUI.

TXaHb]

....,.

desmogenum
200 MERISTEMATICUS(gr.-),meriste
matic, multiplicativ (celul, esut);
care aparine meristemului [mcrsle
ma tic; meristematisch, teilungsfhig;
meristematique; merisztematikus, osztQdO; MepiiCTeMaTH'IecteHI!.)
201 MERISTOGENETICUS (gr, , y&vttll~ "nscut"),
mcristogenetic, re
zultat din inmulirea unei singure
celule sau por}iune de hif (picnidia la
Phoma) [menstogenetic; meri.stogenetisch; maistogo!lne; merisztogenetiku.s;
MepRCTOrcBeTH'IecKBII:)

MESOCOLLA.
MERISTROPHE f (gr. 1J8pil;ro ,.a se
diviza", a'tpoq:n) "rotire"), meristrofe,
orientarea cromatoforilor ctre latura
superioar i inferioar a celulei (Just)
[meristropho; Meristrophe; meristrophe; merisztrofe; MepnCTpCHj:Je]
203 MERJTHALLUS m (gr. , 6aA)..Oc;
"lstar") ._ internodium
MEROBLASTICUS (gr. , PMotOc;

202

214

,.,

215

la formarea celulelor
[meroblastic; mero
hlastisch; meroblastique; meroblaszti

205

kus; Mepo6naCTK'fecJCHil]
MEROCONJDIUM n (gr. , K6VI.Owv

"praf"), meroconidie, conidie rezultat din septarea succesiv a unei bile


(Zygomycetes} (meroconidium; Mero-

konidium;

meroconidie;

dium; MCpoKOHHllKII]

206
207
208

209

210

211

XII'Ieallii]

"germen"), meroblastic, care numai

_{larial ia parte
(embriogenez)

merokoni-

MEROGAMIA f (gr.

!18~ "parte",
microgamia
MEIWGENESIS f (gr. -, ')'tV&CJ~
,,natere") -+ segmentatio
MEROGONIA f (gr. -, yoVl) "urma"),
merogonie, fecundarea unui fragment
nucleat din oosfer (Delage) [merogony; Merogonie; merogonie; merog6nia; MeporoHHR:l__
MEROMORPHOSISf-(gr. -, f,lbj)lp(t)o-u; "formare"), meromorfoz, regenerarea numai parial a organului
pierdut [meromorphosis; Meromorphose; meromorphose; meromortozis, reszleges regcner!Ods;
MepoMop4Jo3]
MEROPLANCTON n (gr. , KA.nyKt6o;
"rtcitor"), meroplancton, plancton
sezonier (Forel) [meroplankton, seasonal-plankton; Mcroplankton; meroplancton; meroplankton, szezonlis
planklon; Meponrramaou]
MEROTOMIA t (gr. , 1'6illl "tiere"),
inerotomie, fragmentarea celulei sau
a organismului, rezultind i pri
nenucleate [merotomy; Merolomie;
merotomie; merot6mia; MeporoMIUt]

"fdiW<; "cstorie")

-+

212

MEROTYPUS m (gr. -, 'tilROo; "model"), merotip, exemplar obinut pe


cale de nmulire vegetativ din tipul
original de cultur (Swingle) [merotype; Merotypus; merotype; mero
tipus j MepoTHD}

213

MES-, MESO- (gr. ptGo10 "de mijloc"),


median, aflat la mijloc (mesoch/orus,
mesodiscalis) [media!, placed in the
middle; mittel-, mittler; de miii eu,
median ; kozep-, kOzepi, kOz&pen ;
cpeJJ;He-, cpe,!1H11J:l:]

MESARCH/CUS (gr , dj:lxil "nceput"), mezarhic 1. Aflat Intre fascicolele de vase. 2. Parial centripelal
i parial centrifugal [mesarch; mesarch; m4lsarche ~ mezarchikus; r.te:mpMESENCHYMA n (gr. , Ayx\)pa
mezenchim, esutul caresepar xilemul de floem (Clements)
[mesenchym; Mesenchym, Filllgewebe;.
mesenchyme; mezenchima; Me3eHXH
"umplutur"),

M)

MESENDOB/OTICUS (gr. , lv8ov


"lnuntru",
fUo~ "via"),
mezendobiotic, parial endobiotic [mesendobiotic; mesendobiotisch; mesendobiotique; mezendobiOtikus, reszben en-
dobi0tikus j Me331111.06HOTH'iecKHD]
217 MESENTERIIFORMIS, MESEN
TERIMORPHUS, MESENTERINUS (gr. , evU:pov "intestin", 110Ptpl\
.,form.") -+ fle:ru.O$w;, sinu.osus
218 MESEXINJUM n (gr. -, lat. extimus "exterior"), mezexiniu, strat
situat Intre exoexin i endoexin
{mesexinium; Mesexinium; meBexinium; mesexinium; Me:J3X3BHa) _____,.
mesoe:rinium
219 MESIDIUM n (gr. -), mezidiu, partea
lngroat i dilataU. a labiului median
(Orchidaceae) [mesidium; Mesidium;
mesidium; mezidium; Me:JHI-\HYM] _____,.
216

mesochiliu.m

MESOAEROPHILUS (gr. -, t'ulP"


"aer", q~t.t<t:l "a iubi"), mezoaero1il,
parial aerofil ( Bacteria) [mesoaerophilous; mesoaerophil; me&oaerophile;
mezoaerotl; Me:JOa3po!pH.IthHidft)
221 MESOBLASTUS m (gr. -, jJM!at~
"germen") -+ nutleus
222 MESOCARPIUM n (gr. , npKO~
"fruct"), mezocarp, stratul median al
pericarpului, situat Intre epicarp i
endocarp, adesea crnos sau suculent;
pulpa sau carnea fructului ( Malus,
Prunus) (mesocarp; Mesokarp, mittlore Fruchthaut, Fruchtneisch; mesocarpe; mezokrpium, kOzepsO lermffilal, kozeps6 termeshej, termeshUs;
MelOKapnnft, MeJKJJnOlUIHX]
223 MESOCHIL/UM n (gr. -, :v;dMl~ "labiu'') _,. mesidium
22/f MESOCHITON n (gr. -, XtWv "tunic"), mezochiton, stratul median al
lnveliului oogoanelor tinere (Fuca.ceae) [mesochite; Mesochiton; mesochiton; mezokiton; Me30XHTOH]
225 MESOCOLLA n (gr. , ~e6AA.a ,.clei").
mezocol, stratul median a1 cuticulej.
220

..,.

MESOCORTEX

[mesocolla; Mesokolla;
zokolla; Me30XOJUJ8.]
226

m~ocolla;

me-

MESOCORTEX m (gr. , lat. cortex


mezocortex, scoara median (Groom) [mesocortex, middle
bark; Mittelrinde; mesocortex, OCorce
moyenne; kozepkereg; Me30KopTCKC)

236

bigrofitic, intermediar Intre plantele


mezofitice i higrofitice [mesobygrophytlc; mesoh;ygrophytiscb; mllsohyg
rophytique; mezohigrofitikus; Mn0-

,,scoarA."),

227

MESOCOTYLEDON f (gr. -, KO<).'I)&bv ,.cavitate"), MESOCOTYWS m


hp.-, Kot6.TJ,.cavitate"), mezocotil, pormnea axei plantulei dintre coleoptl
J scutule (Gramineae) [mesocotyl;
Mesokotyl; m6socotyle; mezokotil,
szJkkOzCpi szr; MC30IOTH.rUt]

228

MESOCYCLUS m (gr. -, 1cln..:'A.oc;


"cerc"), mezociclu, strat de celule
parenchimatice Intre floem i xilem
(Gleiclumia) [mesocycle; Mesozyklus;
mesocycle; mezociklus; Me30IJ.III(n]

229

MESOCYSTJS -IDIS f (gr. -, Kilm1o;


,.cavitate"), mezocist, nucleul central
al sacului embrionar (mesocyst; Mesozyst; mesocyste; mezociszta; Me3o-

MESODENDROBIONTON n (gr. -,
StvOpov "arbore", !!~ "via"), mezodendrobiont, organism cu biotopul
sub scoarta arborilor [mesodendrobiont; Mesodendrobiont; mesodendro
bionte; mezodendrobionta; MeJOJleH
.Qpo6HOHT)

MESODERM/S, IDIS f (gr. -, 8tppa


"piele"), mezoderm, stratul median
al esutului capsulei ( Bryophylo) [mesoderm; Mesoderm, mittleres Keimhlatt; met;oderme; kozeps6 csiralemez; Me3o.QepMa]
232 MESOEXJNIUM n (gr. ,lat. extimus .,exterior") ..... nusexinium

231

233

MESOGAMJA f (gr. -, -ydJWo; "cs


torie"), mezogamie 1. Fecundare Care
face trecere intre ba.zigamie i acrogamie. 2. Ptrunderea tubului polinic
prin peretele integumentului ovula.r,
1ar nu prin micropil [mesogamy; Mesogamie; mCsogami~; mezogAmia; Me

30TaMIU!)

MESOGONJDIUM n (gr. -, 16voo;


.,urma"), mezogonidie, gonidie parial acoperit de un esut nou [mesogonidium; Mesogonidium; mesogonide; mezogonidium; Me30TOHBWI.11]
235

MESOGONJMICUS {gr. , y6VIJWIO


"fecund"), mezogonimic, cu strat gonidial central ( Licheruts) [mesogonimic; mesogonimisch; mesogonimique;
mezogonimikus; MelOrOHRMK'IecKJtR]

-1
MESOLOGJA

f (gr. -, ~ "vorbire"), mezologie, studiul relaiilor


dintre organisme i factorii mediului
inconjurtor
[mesology; Mesologie;
m6sologie; mezolOgia; Me30JJOJ11.11]
238 MESOMITOSIS f (gr. , pi'tOIO "fir"),
mezomitoz, mitoz eu caractere intermediare Intre promitoz i matamitoz (Dangeard) (mesomitosis; Mesomitose; mesomitose; mezomit6zis;
237

Me30MHTOO)

239

MESOPETALUM n (gr. , ,Ww)..ov


..... labeUum
MESOPHANEROPHYTA n pl (gr. ,
(JMlvepOo; "'\'izibil", fWtOv "plant"),
mezofanerofite, bioform a fanerolitelor sempervirescente, cu mugurii
de reinnoire neacoperiti in anotimpul
nefavorabil (Raunkiaer) [mesopbanerophytes; Mesophanerophylen; m~o
phanerophytes; mezofanerofitk; Me
"petal")

2~0

JOICn]
230

MESOHYGROPHYTICU8 (gr. -, 6y-

p&; "umed", cpU'Wv "plant"), mezo-

304ilaHepo4llrrw]

MESOPHILUS (gr. , cp1U01 "a iubi"),


mezofil, care crete pe soiuri moderat
umede (plant) [mesophilous; mesophil; m~ophile; mezofil, kc.zepnedvessegd talajt kedvel6; Me304tRJIORhTii:]
...... rwterophlus
242 MESOPHWEMA n, MESOPHLOEUM n (gr., cpOIOiO "scoarA."),
mezofloem, scoara median asimilatcare, de culoare verde [mesopbloem,
middle bark, green bark; Mesophloem;
mCsophlol!me; mezonoem, k6zCpsO Ilotim ; Mel04tnOOMa]
243 MESOPHOTJCUS (gr. , ~ .:protOo;
"lumin"), mezofotic, care necesit
lumin de intensitate mediocr [me
sophotic; mesopbotiscb; mCsophotique; mezofOtikus, kozepes tenyigCnyii;

21i1

MC304N>TJAecKJtJt}

244

245

MESOPHYLLUM n (gr. , .UUov


ansamblul esu
turilor fundamentale interne ale frunzei (mesrtphyll; Mesophyll, Blattparenchym, Mittelblatt, Laubmittelschicht, Blattmittelschicht; mtisophylle; mezofillum; Me304lH'.llJI. JIBCTOarut
nape!OO!Ma] ...... diachyma, diploJ
"frunz"), rnezofil,

MESOPHYT A n pl (gr. -, cputOv


mezofite, plante ce cresc
pe soiuri cu umiditate moderat, tiind

"plant"),

..,

METACHROMATICUS
xero.

255

MESOPLANCTON n (gr. , ft.UYK'tO;


mezoplancton, planctonul
din stratul median al mrilor (80350 m) (mesoplankton; Mesoplankton ; me.tloplancton; mezoplankton;

256

intermediare i11.tre higrofite

tite [mesophytes; Mesophyten; mesophytes; mezotitk; Me304J&n.r]


2~6

"rtcitor"),

Me30DJiam:TOH)

MESOPODIUM n (gr. , dt6V "pi..... peliol~U


2U -MESOSAPROBJUS (gr , aux~
,.putred", PKN; "via"), mezOf!a{lrob,
cue suport impuritatea mediOcr
a apelor (organism) (mesosaprobious;
2~7

cioru")

mesosaprob;

mesosaprobe;

257

kOU~pes

szennyeziid6st tUrii; MC3ocanpo6mdt]


2i9

MESOSAPROPHYTA n pl (gr. ,
IJIU't'0v "plant"), mezosaprofite, ciuper.ei ale cror micelii se afl tn inte-

riorul plantei In curs de descompunere, corpurile de tructificaie avln-

du-le Insii. Ia exterior (mesosapropliytes; Mesosaprophyten; mhosaprophy-

tes; mezouaprolitk; MC30C&DJIO$B'J'w]

250

MESOSESTON n (gr. , tn'lat~


"cernut"), mezoseston, seston cu componeni avind dimensiuni Intre 5001000 microni [mesoseston; Mesoseston;
m~oseston; mezoszeszton; Me30Cee

30JCCC~eo:HA]

258

MESS/ S 1, seceri, recoltarea cerea


lelor [reaping; Ernte, moisson; arats;
JKaTBa)
259 MESTOMA n
J.18Gt0.; ,.umplut"),
mestom, 1ascicu de vase cuprinzind
hadromul i leptomul (Schwendener)
[mestome, flhroVastular bundl9; Mes-tom, Ge1ABbUndel, Kribrovasalbiindel; mestome; mesztom, rostednynya

(f

l.b; MeCTOMa)

260

TOH)

25t

MESOSPERMIUM n (gr. -, oMppa


,.smin"), mezosperm, sarcoderm;
stratul median crnos din tegumentul
semina.l, a.fiat Intre exopleur. i endopleur [mesosperm, sarcoderm; Mesosperm, Sarkodermis; m~sosperm,
sareoderme; mezospermium, kOz6psO
magbej; Me30CII9pM, capxo,nepMa] -+
sarood8rma

252

MESOSPORA 1, MESOSPOR/Ulll
n (gr.-, o:nrop .,smin"), mezoapor
1. Poriunea median a sporului
(lsoltes). 2. Teleutospor unicelular
( Puccinia) [mesospore; Mesospore;
mesospore; mezosp6ra; .Me'JOCIIopa] _,.
amphispora

253

MESOSPORINIUM n (gr.- -), mezosporinie, membrana median a grun


telul de polen (Angiospermae) [meso
sporinium; Mesosporinium; mesospori
nium; mezosporininm; Me30CUOPII

IIIIYM)

2M

MESOSTYLIA 1 (gr. , ati).OI; "comezostilie, heterostilie cu pre


dominarea stilelor de lungime mijlocie
[mesostyly; Mesostylie; mesostylie;
mezosztilia; Me30CTH11B.II]
loan"),

MESOTHEC/UM n (gr., 8i1JC1l


.. teac"! mezoteciu, stratul median
de celu e din peretele anterei (meso
thecium; Mesothecium; mCsotMque;
mezotecium; Me:JOTel(HJI]
MESOTHERMOPHILUS (gr. , kp~11 ,,cldur", ~ "a iubi"), mezotermofil, care crete fn zonele cu
climat temperat [mesothermophilous;
mesothermophil;
m6sothermophile;
mezotermo1il; MC30TCPMo4aun>Hhlll:]
MESOXEROPHYTICUS (gr. -, li.11
~ .,uscat", (JIU't6v "f.lant"), mezo-.
xerofitic, care crete n staiuni mai
uscate decit plantele mezofitice [mesoXetophytic; mesoxerophytisch; m~o
x~rophytique; mezoxerolitikus;
Me-

MET ABIOS/81 (gr. peni "lmpreun",


lliKn~ .,mijloace de via"), metahioz, viaa interdependentA dintr&
dou organisme, cfnd unul din par-

teneri transform mediul nutritiv pentru a fi utilizat mai tlrziu de cellalt


(bacterii nitri1icante i cele care descompun celuloza) [metabiosis; Metabiose; metahiose; metabiozis; MeTil6H03]

METABLASTUM n (gr.-, llMKn:o;


"germen") -+ nuullus
262 METABOLISMUS m (gr. JU:tallol.l\
"schimbare"), metabolism, totalitatea
translormrilor chimice In cursul nutripei celulei (asimilaie + desasimilale)[metabolsm ;Metabolismus, Stoffwechsel; metabolisme; metabolizmus, anyagcsere; MCTa6oJ1113M]
263 METACECJDIUM n (gr.IIDit.,duJ?",
lC'IJKll; "gal"), metacecidie, cecldi&
vizibil la planta gazd numai dup
plecarea _Parazitului [metacecidium;
Metazezidle; metacecidie; metacecidium; MeTaueQIWIJt]
METACHLAMYDEUS (gr. jU:tir.
"tmpreun", x~u~. V.01J.68o<; .,manta") _,. sympela.lus, gamopetalus
265 METACHROMATICUS,
META
CHROUS (gr. petuxpooo; .,variat colorat"), metacromatic, ;:;are se coloreaz
261

308

METADROMUS
In mod variabil (metachromatic; me
tacbromatisch, farbewecbselnd; metacbromatique; metakromatikus; Me

TaxpOMaTH~ft]

266

267
268

269

270

"271

272

"273

274

METiDROMUS (gr. IJ&f{Ui~


metadrom, cu nervurile
primare ale segmentului foliar derivate
din partea superioar sau inferioar
a nervurii mediane (Filices) [metadromous; metadrom; metadrome;
metadrom; Me-ra.upoMllT>III]
METAGENESIS f (gr. p&tartv1!c;
"nscut ulterior") _.. alterrnltio gene
rationwn
METAGYNIA f (gr. !!ttU "contrar",
yuvTt "femeie"), metaginie, cu florile
mascule sexual mature Inaintea celor
femeie (Loew) [metagyny; Metagynie; metagynie; metaginia; Me
nrHHHll] _,. prorerandria
METAKINESIS f (gr. ~~ttatdVIlcnc;
"deplasare"), metacinez!l. 1. Separarea juriltilor de cromozomi in
anafaza diviziunii mitotice (Fiemming). 2. Orinduirea cromozomilor pe
placa ecVatorial (Wasserrnann) [melakinesis; Metakinese; metakin~; metakinezis; MeTadlle3]
METALJMNJON n (gr. )l&tQ: "intre",
lii.IVIl "mare, lac"), metalimnion, stratul median de ap dintre epi- i
hipolimnion de sub adincimea de
cea 20 m din apele mrilor i lacurilor,
cu plancton mai srac [metalimnion;
MeUliimnion, Sprungschicht; metalimnion, melahmnion, sz6k6reteg;
MeTMHMHHOH]
METALLESCENS, METALLJCUS,
METALLINUS, metalescent, de culoarea i luciul metalului (frunzele la
ElMagnus) [metal-coloured; metallfarbig, metallglnzend, metallschimmernd; metallescent; femszln, tem
f6nyfi. j MeT3JI!IOUI!eTHhilt]
METAMER/SAT/0 1 (gr.
ps1
"mpreun", 11tpot; "parte"), metamerizare, multplicarea elementelor
llorale [metamerzation; Metamerisation; metamerisation; metamerizciO;
MeTilMepH3QUHll]
METAMERUS (gr. - -), metamer,
cu diviziuni sau pri asemntoare
[metamerous, metameric; metamer;
metamerique; metamer; r.teraMepHbl.it]
METAMITOS/S f (gr . , Jl[tot; "fir"),
metamitoz, tip de mitoz la care
particip atit elementele citoplasmatice,
cit i cele nucleare (Mincbin) (metamitosis; Metamitose; metamitose; metamitOzis; MeTaMHT03]
"urmritor"),

275

METAMORPHIA 1, METAMOR
PHOS/S f (gr. Ji&Mp6pqlO)att; "transform~"), metamorfoz, modificarea
morfologic i funcional a unor
9rgane (sepalele In petale, petalele
In staminc) (metamorpht~ais; Meta
morphose, Vernderung, Verwandlung,
Umwandlung; metamorphose; metamorfOzis, talakuls, m6dosuls; MC
TaMOP4to3, upespaw:eHHe] _,. transformatio
276 METAMORPHOSATUS,
META
MORPHUS, metamorfozat, transformat (frunz, rdcin, nectarin) [metamorphosed, changed; metamorphosiert, umgewandelt, umgestaltet, verwandelt; metamorphose, change, modifie; talakult, m6dosult; npeBpam.&l
Hblit, 113MeHi!HHlilft] _,. transformatus
277 METANAPHYTOSIS f (gr. p&t6.
"CU", vit "tn SUS", q!Ut\)V ,,plant"),
metanatitoz, formarea inveliurilor
florale (metanaphytosis; Metanaphytose; metanaphyt98e; metanafitOzis;
MeTaua4mT03]
278 METANDRIA f -(gr. p&'til "dup",
UvTtp, .4vSpOt; "brDat"), metandrie,
proteroginie [metandry; Metandrie;
metandrie; metndria; MeT8H.IlpHH] _..
proterogynia
278a METANDRICUS (gr.) _,. proterogynicus

".
280

METANEMA n (gr. , vfU,tU "fir"),


formarea protonemei In a
la germinarea sporilor
(Musci) [metanema; Metanema; metanCme; metan ema; MeTaHeMa}

metanem,
doua faz

METANTHESJS t {gr. -, ilv9rto~.t;


"tn!lorire"), metantez, inflorirea anor
mal, pentru a doua oar in cursul
aceluiai an [metanthesis; Metanthese;
metanthese; msodvirgzs; MeTaH
m]

281

MET APHASJSI {gr. -, fi(O't "faz"),


faza a doua a diviziunii
nucleare, cind se formeaz fusul acromatic, iar cromozomii dedublai se
dispun pe placa ecuatorial (Strasburger) [metaphasis; Metaphase; metaphase; metatzis, kozepszakasz; Me
n$ala]

282

METAPHERIA f (gr. ll&tllcptpro "a


se deplasa"), metaferie, dislocarea
unor organe ca urmare a concreterii
lor, cele alterne devenind opuse [metaphery; Metapherie, Organenverschiebung; metapherie; metaferia, szerveltol6ds; MeTa$epHll, CMew,eHHe op

metafaz,

raHOB]

100
283

2S,.

METULA
METAPHWEMA n (gr. ja't"U"dup",
melafloem, elemen-

f!l)..ot.0~ ,.scoar"),

te de floem formate dup protolloem


[metaphloem; Metaphlo~m; metaphloeme; metafloem; MeTaqJno:JMa]
METAPHYLLUM n (gr., cp6iJ"ov
.,frunz"),

metafl,

frunz

29~

adult

{Goebel) [metaphyllum; Folgehlatt;

metaphylle; metafillum; MeTa4m.rr.'IYM]

285

METAPLASIA f (gr. j.IStUKA.ootiO


.,transformare"), metaplazie, transformarea progresiv a esutului sau a
celulelor sub aspect funcional, mai
ales In cazul unor

regenerri

295

(Kuster)

[metaplasy; Metaplasie, Umdifferenzierung; mt\taplasie; metaplzla; t.te-

TaDJia3Wi]

286 METAPLASMA n (gr.


'II6.o'~a
plasm

287

pt1:li "dup",

"formare"), metaplasmli, cito-

cu

coninut

de materii for-

mati-ve s:m granulare (Hanstein) [metaplasm; Metaplasma; mtHaplasme;


metaplazma; Meran!183Ma]
METASTAMINODJUM n (gr.-,

Meracral]

METASYNAPS/S t {gr. ~-~&tit "tmcnlvavto; "unire") ..... , meU!


syndesu
290 METASYNDESIS f (gr.-, cnlv&cno;
"unire"), metasindez, unirea cap Ia
cap a cromosomilor In faza primei
diviziuni meiotice (Haecker) [metasyndesis; Metasyndese; metasynd~e;
metaszindezis; MeraCHH.uelKC] ..... te[Qsynapsis, te/Qsyndesis
291 METATONJCUS (gr. ll&'tll "schimbat", tovn,.6.; "de tensiune"), metatonic, care schimb reactiunile tonica
(excitaie) [mfltatonic; metatonisch;
mCtatonique; metat6nikus; MeTaro

298
299

300

preun_",

HH'IecxH.Ii]

METATOPJCUS {gr. -, to:n:tK~ "de


loc"), metatopic, cu sepalele imbricate In mugure, deviate de la spirala
genetic normal (Pax) (metatopic;
metatopisch; metatopique; metat6
pikus; ~aronB'!ecKHit]
293 METATRACHEAUS (gr. p.etit "dindrt", 1'PUX&ta "trahee"), metatra292

297

on'lpov "fir"), metastaminodiu, sta-

mine transformate n petale, nectarine,


tepale [metastaminode; Metastaminodium; metastaminodie; metasztami
n6dium j MenlCTaM11HO.!lllit]
288 METASTASIS 1 (gr. Jl&tlilnaol<; "deplasare"), metastaz 1. Aparitia unui
organ pe un loc neobinuit (MoquinTandon). 2. Metabolism (metastasis;
Metastase; metastase; metasztzis;
289

296

301

::102

303
30~

805

heal, dispus In fiii tangeniale pe


vasele parenchimatice lemnoase [metatracheal; metatracheal; metatracheal;
metatrachealis; NeTa-rpaxeam.BWA]
METATROPHIA f, METATROPHISMUS m (gr. J.l&1'li: "cu", t~
"aliment"), metatrofie, nutriia bacteriilor limitat 1a substanele produse
de organismele superioare (Jones)
[metatrophy; Metatrophie; metatrophie; metatrofia; MeTaTpoiiPU)
METATYPIA t {gr. ~-~&tU "Contra",
'tirnoo; "model"), metatipie, '<"ariaia.
anormal a numrului pieselor fkrale
[metatypy; Metatypie; metatypie~
metatip1a; Meratllllllll]
METATYPUS m (gr. pstU "cu").
metatip, exemplar din locul clii.Sic,
cu autenticitate recunoscut chiar de
autorul taxon ului [metatype; Metatypus; metatype; metatipus; Meranm}
METAXENIA t (gr. -,~"strin"),
metaxenie, influena polenului strin
asupra esutului unui organ (fruct)
[metaxenia; Metaxenie; metaxenie;
metaxenia; MeTaJCCeHIIJI]
M~TAXENICUS (gr . -)-. heteroMETAXYLEMA n (gr. J.U!tU "peste",
1;\Thov "lemn"), metaxilem, xilem central secundar cu lumenul mai larg,
suprapus liberului (Scott) [metaxylem;
Metaxylem; metaxyleme; metaxiJem;
MeruCHJieMa] ..... deuroxylema
METEORICUS, meteoric, care se
deschide i se tnchide in funcie de
condiiile al.mosferice (floare) [meteoric; meleorisch; mett!orique; meleorikus, id&lrz(l; MeTeopH'IecJOdt]
METIENS (metiQr), msurnd, avind
dimensiunea de (petiQlus S cm metiens
petiolul msurnd in lungime 5 cm)
[m'easuring; messend; mesurant; meretii; H3MepJI10ll.IHit]
METONYMUM n (gr. -, VOJIIl
"nume"), metonim, nume de nl
turat din cauza unui alt nume legitim
mai vechi, referitor Ia un alt taxon
din acelai gen [melonym; Metonym;
metonyme; metonim; MeTOIIHM]
METROCLINIA r (gr. lliltTIP "mam", KiV6> "a se inclina") - m~Jtro
elin ia
METROGONIDIUM n (gr.-, y6vor;
"urma") ..... lu!rerQcysts
METULA f, metullt, ramur sporifer (Fungi) (metula; Metula; metule;
metula; MetYJia]

.,.

METULIFORM/S
306
807

METULJFORMIS -+ pyramidalis
MICANS (mioo) -+ lucidua, l~Wens,
fulgens, nikM, splernkns, -plwnus
.SOS MICELLA t, micel, agregat de molecule submicroscopice din membrana
<lelular (Nlgeli) [micella; Mizelle;
micelle; micella; MllllMJla]
309 MICR-, MICRO- (gr. pucpO~ "mic"),
mic, mrunt (micracanthus, micradenius, microcupus, microrrhizus) [small- ;
klein-; . petit; kis-, aprO-; Mem:o-,
MllJlldil.] -+ parvi-, tytth310 MJCROAJlROPHILUS (gr. -, ir.t'\p
"aer", IPl..t<tl .,a iubi"), microaerotil,
care triete fn mediu srac In oxigen
(bacterii) [microaerophilous; mikro
aerophil; microaerophile; rnikroaerofil, keves oxigent ig(lnyiO; MKICpO--

319

320

32i

a'lpo4mm.Hblfi]

31f

MICROANALYSIS! (gr. - d6W.1tvv;


analiza unor
substane in cantiti foarte mici prin
procedee chimice speciale (microanaJyse; Mikroana.lyse; microa.nalyse;
mikroaanlitis; M111Cpoauanu3]
MICROAPLANOGAMETA f (gr.--,
lut4ovil.; "nertcitor", ya~TJ!O "so"),
microaplanogamet, aplanogamet mascul (Conjugatfl.e) [microalllanogamete;
Mikroaplanoga.met;
mlcroaplanogamete; mikroaplanogameta; llollU::poannaHOraMCTa]
MICROAPLANOSPORA r (gr.-,
mcopO. "smln"), microaplanospor,
aplanospor mic (Thaxter) [microaplanospore; Mikroaplanospore; microaplanospore; mikroaplanospOra; MID:
poannaaocnopa]
MICROBENTHOS n (gr. -, 13&\'6~
"adincime"), microbentos, bentosul
apelor bogate In substane organice,
coninnd alge, schitomicete etc. (microbenthos; Mikrobenthos; microbenthos; mikrobentosz; MHKp06eHTOC]
MICROBIOLDGIA f {gr. -, l3iot;
"via", ).byo<; "vorbire"), microbiologie, studiul microorganismelor, Indeosebi a mcrobilor [microbiology;
Mikrobiologie; microbiologie; mikrobiolOgia; MHgpo6HonorRll]
MICROBLASTUM n (gr.-, j3.am0.;
"lstar") ..... brachyblastum
MICROCENTRUM n (gr. -, Jdv-tpov
"centru") ....,. centrosoma
MICROCLIMA n (gr. -, 11:Mj.Ul "climat"), microclim 1. Clima local a
unui teritoriu mai restrins (vale, pisc).
2. Clima unei plante solitara stabilit
"analiz"), miCJ'oanaliz,

3i2

313

314

315

316
3t7
318

322

323

324

325
326

327

la mic lnlime deasupra solului


(microclimate; Mikrotdima, Kleinkli
ma, Standortsklima; microclimat;
mikroklima, helyi klima; MHKpoXJJHM8T]
MICROCONIDIUM n (gr. -, J::6vWlOv
.,P:raf"), microconidie, conidie mic
( PerorwsporaceM)
[microconidium;
Mikrokonidium; microconidie; mikrokonidium; MJttpOkoHJt/VIJI]
MICROCYSTA f, MICROCYSTJS
f (gr. -, Mtt.; "pung"), microcist,
cistospor; celul am$boidal care se
tnconjoar cu o membran groas,
devenind un spor de conservare ( My~omycetes)
[microcyst; Mikrozyste;
microcyste; mikrociszta; MHKpoUHCTa]
_,. cystospora, carpospora.
MICROELEMENT A n pl (gr.-,
lat. elementum "element, component"),
microelemente, oligoelemente, componenii secundari din corpul plantelor,
anai In cantit\i foarte reduse jfier,
natriu etc.) [mtcroelements; Mikro-elemente; microelements; mikroelemek, oligoelemek, nyomelemek; MII
kp03JieMeltT1d] oli:oelemenl4
MICROEVOLUTIO f (gr.-, lat.
evolutio "evoluie"), microewluie
1. Evoluia taxonilor infraspecifici
(Rensch). 2. Procesele de adaptare
i de difereniere referitoare la grupe
de organisme mai mici i taxoni de
categorie inferioar (Bauer) [microevolution; Mikroevolution; microevolution; mikroevolU.ciO; MKEpO)BOmoun-] -+ microphylogenesis
MICROFWRA f (gr.-, lat. !Iora
"florA"), microtlor. 1. Flora micro
scopic (bacterii, alge) a unui spaiu
redus (din jurul rdcinii etc.). 2.
Flora alpin scund (Freshfield) {microflora; Mikrofiora; microfiore; mikro06ra; ~nopa]
MJCROGAMETA f (gr. -, ya.~~
"so"/ microgamet, gamet mascul
mobi , mai mic decit macrogametul
(Algfl.e); androgamet [microgamete;
Mikrogamet; microgamete; mikroga
meta;. ~oraMeTa] -+ spermato:won,
sperm1um
MJCROGAMETANGIUM n (gr.--,
ltrrsiov "vas") -+ and!'ogametangium
MICROGAMETOPHYTON n (gr.- -,
"plant"), microgametofit, gameto!itul mascul [microgametophyte;
Mikrogametophyt; microgametophyte;
mikrogametofiton; MRKpOraMeTo41HT]

(j)l)tbv

MICROGAMJA f (gr.-, r6.f.IOt; "cs


torie"), microgamie, merogamie; pro-

MICROPYLE

111

ces de fecundare la care copuleaz


merogameti mai mici dedt _In cazul
hologamiei (Meisenheimer) [miCrogamy,
merogamy; Mikroga~ie, ~erog~mi_e;
microgamie, meroganue; ffilkrogamla,
merog8.mia; Mllq)OraMHII, r.teporaMID!]

328

......,. merogamia
MICROGONIDIUM n (gr. - yovi6lOV
"urma"), m~cro~oni~i~ 1. Corpu~cul!
mici rezultai dm diVIzarea gomdle1
(Brand). 2. Oonidie mic (Algae,
LicheneB) {microgonidium; Mikrogo

ni diurn; microgonidie; miJtr?~onidium;

MHKporoHB.!lRJI] -

329

330

leptogomdnnn

MICROMERUS {gr. , ptpot; "parte"),


micromer, cu pri sau diviziuni mici
[micromerous; kleinteilig, kleingliederig; micromere; kisosztatU, apr6
tagU j MIDCpoMCpHhiJi]
MICROMUTATIO f

(gr.

lat.

mutatio ,,schimbare"), micromutaie,


mutatle fn substana ereditar, ur~at
de schimbri mici de caractere [mlcromutation; Mikromutation, Kfeinmutation; micromutation ; mikromut8.ci6; MHKpOM)'TaUHll]
MICRON n (gr.-}, micron, a mia
parte dintr-un mi~imetru [micron;
Mikron; micron; nukron; MHKpoa]
382 MICRONUCLEOLUS m (gr, -, nucleolus "smln mic"}, micronu~leol,
corpuscul mic Ung nncleol I de
aceeai natur cu acesta (Dangeard)
[micronucleolus; Mikronukleolus; micronucleole; mikronukleolnsz; MHKpo-

...

...

krophanerophyten; micropbanerophytes; mikrofanerofitk; .Maxpo41aaepo~J

t (gr.-,
"trib", '(two-~ "origin") -+
microevolulio
sas M!CROPHYTA n pl (gr.:), mi?'O:
fite, organisme v>egetale de dtmenstum
foarte mici, ce pot 1i recun_oscute numai cu lupa sau cu microscopul;
bacterii [microphytes; Mikrophyten;
micropbytes; mikr!lfitk; MHKpo4diTLI]
(gr. --,
339 MICROPHYTOLOGJA t
1..6-yOt; "vorbire"), microtitologie_ 1.
Studiul organismelor v>egetale mlcroscopice. 2. Bacteriolo!Jie [~icrophy
tology; Mikropbytologie; miCrophytoJogie; mikrofitoJOgia; MHKP<l4111T<mo

387 MICROPHYWGENESIS
cp()oV

,...]

340

...

"rtcitor"), microfi~o

plancton microplancton vegetal [mlcrophytoPlankton; Mikrophyopl~k


ton; microphytoplancton; mtkrofltoplankton; MlllCpTonnaurroH]
MICROPLANCTON 11
(gr. --),
microplancton, plancto~ul microscopic [microplankton; Mdtroplankton;
microplancton; mikroplankton; MHK
poDilaHJ(TOH)

MlCROPLANOGAMETA f (gr.-,
nM\'01; "rtcitor", :yupt'ttl~ "so"),
microplanogamet, planoga~t mascul
miC [microplanogamete; Mlk~oplano
gamet; microplanogamete; mtkroplanogameta; MHKJlOII1WIOraMCTa]
MICROPLEUSTON n (gr. , K.&OO-tttcd'lt; "navigabil"), micropleuston, .ansamblul plantelor care plutesc liber
in ape [micropleuston; MikropleUBton;
micropleuston; mikropleuszton; MBE

ay""""'YC]

MICRONUCLEUS m (gr, , lat .


nucleus "smin!l."), micronucleu, nucleu supranumerar mic din citoplasm
[micronucleus; Mikronukleus, Kleinkern; micronucleus; mikronukleusz;
MRKpOH)'ICJieyc] -+ paran~leus

MICROORGANISMUS m (gr.-, lat.


organismus "orga!1ism"), . microor~a
nism, organism miCroscopi_c (bacter!e,
alg) [microorganism; M_Ikroorgan~s
mus; microorganisme; mikroorgamzmus ; MHKJloopl"llHli3M]
335 MICROPARASITUS m (gr.-, n:a,::ni<Jt"TO~ "paraz!t"), _mi?ropll!'azit, ~a
razt de d1mensmm microscopice
[microparasite; !vfikropar~it, ~lein
schmarotzer; micro parasi te; mikroparazita; MHXponapaliiT]
336 MICROPHANEROPHYTA n pl {gr.qKtVtP6t; "vizibil", (j)t)t6v "plant"),
microfanerofite, hioform a fanerofitelor cuprinzind arbori i arbuti
semperv>iresceni, tnali de 2-8 f!l
(Raunkiaer) [microphanerophytes; M1-

MICROPHYTOPLANCTON n (gr.

--, n.Il~

ponneycTOH)

"'

MlCROPROTHALLIUM n (gr.Kpolkilli\10 "care crete repede"), ;'Jl


croprotal, protal mas~ul; gametC!fitul
mascul ( Selaginella )[I_fltCroprothalliU'f' ;
Mikroprothallium; miCroprothalle; btm
eJOtelep; MHKpODpOTaJJJlll)'M)
MlCROPYCNlDIUM n (gr.-, 1tl.lK
vOiji "dens") .- pycnidium
MlCROPYLE l (gr. -, 7t61..1l ,,poart"},
micropil 1. Ori~iciu_ la partea terminal a ovululUI prm care p~~n.de
de obicei tubul polinic. 2. OrifiCIUl
integumentului semina_l pe unde ese
radicula (micropyle; MJkropyle, }\etmmund, Keimloch; micropyle; mi!u'O
pile, cslra.kapu, magrUgyburok-nyils;
MHKPOIIIlJie, ceMJIBXO.II:, JII>lJIIolleBXOJl]

812

M/CROSCLEROTIUM
M!CROSCLEROTIUM n (gr. -, crK).'l.
"tare"), microsclerot, sclerot modificat, care dup o p~rioadA de. repaus,
In condiii favora.b!le de vm dA
natere unui periteciu (Zukal) [micro
sclerote; Mikrcsklerotium; microsclerote; mikroszklerotium; MHKpocl(nep~

poUHA)
3<8

3"

M/CROSCOPJCUS (gr. , <rKorttro


"a observa"), micro~copic, c.are poate
fi examinat numaa cu mtcroscopul
!microscopic; mikros~opisch; micro
scopque; mkrostk6ptkus; wurpocxo
DH'IecKHA)

MICROSESTON f (gr. -, CJTtGtOI;


"cernu"), mic~osest?n, .sest?n cu co!D
ponent de dam~nsmm mwro~optce
(microseston; Mtkroseston; miCroseston; mikroszeszton; MHJ:pocecTOH]
350 MJCROSOMA n (gr. , crGIIUl "corp"),
microzom, incJuziuni citoplasmalice
granulare [microsome; Milrosom, Plas
mak6rnchen; KleinkOrperchen; microsome; mikroszOma; MJilcpocom) desmochondria, merosoma, cytomicrosoma
351 MICROSORUS m (gr. , <r~ .,grf.
road"), microsor, grup de sporangii
mascule ( ~lla) [microsorus; Mikrosorus; microsorus; mikroszorus; MJUCpocopyc]
MICROSPECIES f {gr. -, lat. species
"specie"), mcrospecie 1. Specie mid
tclnd parte dintr-o specie colectiv.
2. Subspecie. 3. Iordanon [mcrospecies, Kleinart, microspecies, mi
krospeciesz, kistaj; M!RPOBHJI, op
JJ:aBOH) ..... jordanon
353 MICROSPORA f (gr. -, <rnopO. "s
mln."), microspor 1. Spor mascul
dind natere unui protal mascul (Cryp
rogamae). 2. Gruncior de
polen
( Anthophyta) [microspore,pollen-grain;
:M:ikrospore,
Kleinspore,
Bliitenstaub; microspoN!, grain de pollen;
mikrospOra, hlmspOra, virgporszem;
MBICpocnopa, nwm.~~;eBOe 3epllhlllliCO] ..... an
drospora, androgonidium
MIGROSPORANGIUM 11
(gr.-,
ll.yytiov .,vas"), microsporange. 1.
Sporange cu microspori. 2. Sac polinic
[microsporangium, pollen sac; Mikrosporangium, Pollensack; microsporange, sac pollinique; mikrospor.ngium,
mikrosp0ratart6, pollenzsk; MHkpocnopaHrKtt, nhUII>UeBOit Mewox] -+ an
drosporangium
355 MICROSPOROGYTIS, -IDIS t (gr. ,
Kirru; "cutie"), microsporocit, celul
care produce microspori [microsporo

cyle; Mikrosporozyt; microsporocyte;


mikrosporocita; MKKpOCnOpoUHT]
356 MICROSPOROGENESIS f (gr. --,
ytV8<Ju; "natere"),i microsporogenezil,
formarea i dezvoltarea mtcrosporilor,
polenului [microsporogenesis; Mikrcsporenbildung, Mikrosporogenese; microsporogenese; mikrosp6ra-kl!pz6di!s;
MHKpocnoporeHel)
357 M ICROSPOROPHORUM n (gr.--.:pop&;
"purttor"), microsporotor, suport1:1l
microsporilor
[microsporophore;
Mikrosporentrger;
microsporophore;
mikro.spOratartO; MHKpocnopocltoP]
358 MIGROSPOROPHYLLUM n (gr. -,
1J16U.Ov "frunz"), microsporofil 1. Or:
gan foliar care produce microsporangl
(Cryp1ogam4e). 2. Stamin (Gymno
spermtl8, Angiospermae) [mlcrosporophyll, stamen; Mikrosporophyl!, Stau~
blatt; microsporophylle, titamme; mlkrosporofillum, mikrosp6ra-term6 le
Vtii, porz6; MHxpocnopo4mrut, Tld'IIIH11:8)
~ androphyllum
359 MICROSTYLIA l (gr. -, cr'ri.o~ "co
lumn"), microstilie, brachistilie; ~e
terostilie la care unele flori au sttle
scurte i filamente staminale lungi
[microstyly, brachystyly; Ku~zgriffe
ligkeit, Mikrostylie; microstyhe, ~a
chystylie; mikrosztilia, bibesz.I~VId
sf!g j MHKpOCTitJIHII)
360 MJCROSTYWSPORA 1 (gr. -,_cntopit
"smln"), microstilospor, shlospor
de dimensiuni mici [microstylospore:;
Mikrostylospore; microslylospore; mlkrostilosp6ra; MHJCpocnlJiocnopa]
361 M/CROTAXONOMIA r (gr. , "t~u;
"ordine", v6~ "lege"), microtaxonornie, taxonomia unitilor infraspe
cifice [microtaxonomy; Mikrotaxono
mie; microtaxinomie; mikrotaxonomia; MHKpOT:U:COKOMKII)
MICROTHERMOPH JLUS {gr.- 9tPI1ll "cldur", q11Mm "a iubi"), microtermofil, care crete n zona cu
clim temperat rece (1-15) dn Nl
giunea boreal [microthermophllo_us;
mikrothermofhil; microthermophlle;
mikrotermofi ; MliKporepMo4tlim.KbiJ:i)
363 MICROTHERMOPHYTA n pl (gr.
qHJtOv .,plant"), microtermotile, plante boroale [microthermophyta, boreal
plants; Mikrothermophyton, Borealptlanzen; microthermophytes, plantes
boreales; mikrotermofitk; MII!CpOTepMot}mn.I]

MJCROZOOSPORA t (gr , ~G!ov


animal" <mOpll "smn''), macro
~oospor, 'zoospor de talie mic (Ulo
thrix) [microzoospore; Mikrozoospore i

...
3i5

MOD/OLARIS
microzocsporc;
po:Joocnopa)

mkrozoospOra; MHIC

MIGRANS, M!GRATORIUS, migrant, migrator (amidon, celul, plant) [migratory, migrant, wandering;
wandernd; migrant, migratoire; van-

dorl6; MHrpHpyiOUIHii)
MIHI (dativ de la ego) -+ m, nobis
367 MILLE- (lat. miile "o mie"), cu numeroase (milleflorus, millefolius, millegranus, millepunctatus) [many-; viei-;
. beaucoup: sok-; MHOro-] __,. multi-,
myria , pluri -, poly368 MJLUMICRON n (lat. miile "o
mie", gr. JJtKP~ "mic"), milimicron,
366

a mia parte a micronului

a milioana

parte din mm [millimicron; Millimikron ; millimicron; millimikron; MHn-

JJIIMJUpOH]

369

MINERALISATIO f, mineralizare,
depozitarea unor substane minerale

(oxalat de calciu, bioxid de siliciu etc.)


celular ( Equisetum, Litlwthamnium) {minera.liza-

pe sau in membrana

370

371

372
313

tion; Mineralisierung; mim!ralisation;


mineralizci6; MJIHepaJJII3ai.I,BSI]
MINIATUS, mniat, de culoarea roie
a miniului (caliciu! la PhysalU alkekengi); de culoarea roie a coralului
[mniate, red lead-coloured, saturnrad, Oame-scarlet; mennigrot, men
nigfarbig; rouge minium; miniumvorOS; skrltvOri\8; JU!eTa cypHn, Ma
ro~:~o-xpaCillolft] --+ scarlatinus
MINIMUS(superl. delapar~>us), minim, cel mai m1c [smallest, very little;
der kleinste, sehr klein; le plus petit,
trl!s petit; legkisebb, nagyon kicsi;
HaftMCHbWIIJI, O'leB.b MalleHhXHii]
MINOR, MINUS (comp.delaparvus)
mai mic [smaller, less; kleiner; plus
petit, moindre; kisebb; Meu.WWili)
MJNUTJ-, MINUTUS, mic de tot,
mrunt
(minutiflorv.s, minutifolius)
rminute, tiny, very small; sehr klein,
winzig, minder, vermindert; menu,
mince; aprO; MMeHJ.kliR]- eziguu.s,
parvulus, pumilu.s, pusillus

374

MISGELLANEUS,
M/SGELLUS,
amestecat, variat (substantivat uneori
ca titlu de carle: Miscellanea Botanica) [miscellaneous, mixed, mingled;
gemischt, vermischt; melange; vegyes, kevert; CMeWaHJH,J1i)

375

MISGHOMANIA t (gr. lJ.{CfX.~ "pedicel", )I(IVta "nebunie"), miscomanie,


ramificarea teratologic excesiv a pedicelilor (Muscari comcsum) (Morren)

(mischomany; Mischomanie; mischomanie; miscbomnia; MHCXOMaHHR]


3i6 MITOCHONDRIUM n (gr. lJ.i't"o~
,.fir", -x;6v8p~ "granul") - chondriosoma
377 MITOCLASTIGUS (gr . , tc~aa-tO;
"spart"), mitoclastic, care anihileaz
cursul normal al mitozei (substan)
[mitoclastic; mitoklastisch; mitoclag.
tique; mitoklasztikus; MHTOKJiaC'rll'lecXHi:i]

378

MI TOMA f (gr.
cyWmiWma

3i9

MITOSIS t (gr. ) - caryokinesi$,


diPUio somatica
MITRA f - calyptra
MIXIS r, mixie, fuziunea a doi nuclei
similari (Maire) [mixie; Mixie, Kernverschm:elzung; mixie; mixis, sejtmag-egybeolvads; MHKCHll]
MIXOGH ROMOSOMA n (P,- ~te11;
"amestec", -x;p&p.a "culoare', o6ll-la
"corp"), mixocromozom, cromozom re
zultat din ruzionarea complet a doi
cromozomi omologi In profaza meiotic (Winiwarter i Saintmont) (mixochromosome; Mixochromosom; mixochromosome; mixokromosz6ma; MHX
coxpOMOCOMa] zygosoma
MIXOPLOIDIA f (f!: - ia1llbo<;
"simplu", {litoo; "obinUit"), mixoJ?IOi
die, numr diferit de cromozomi In
celulele aceluiai esut sau organ [mi~
xoploidy; Mixoploidie; mixoploidie;
mixoploidia; MIDI:conn~} - poeei
loploidia

380
381

382

383

38'

-,6~

"totalitate")--+

MIXOTROPHICUS,
MJXOTROPHUS (gr. , 't"poqti'J "nutriie"), mixotrof, cu nutriie mixt, par}ial prin
fotosintez i parial saprof1tic sau
parazitic (plant) [mixotrophic; mixo
troph; ffiJXotrophe; mixotrof; MRk
corpocjml.IA)

385

MIXT!, MIXTUS, mixt, amestecat, de mai multe feluri (pduri-,)


mizlinervatus) [mixed, mingled; gemischt; mixte, mele; vegyes, kevert;
CMeWaHHJ.Itl:, CMeWaHHO ]

386 MOBILIS, mobil, care se mic uor,


versatil (antera la Gramineae) [mobile,
movable, moving, versatile; beweglich;
mobile, rnouvant; mozgekony, mozg6;
noJUIIl1(Hblit, KaqaJOW,HHca]~
387

MODIOLARIS, MODIOLIFORMJS,
medioliform, comprimat semiglobulos
i cu orificiu Ingust; de forma butu
cului de roat [modioliform, nave

MOLECULARIS
sbaped; radnabenhnlicb; modioliforme; kerekagyszerO; BlY.TD.:Ollll.nHWII:)
388 MOLECULARIS, molecular;. referitor la molecule; de dimensiunile moleculei (structur) [molecular; molekulr; moJeculaire; molekulris; wo-

'"

390
391
392

393

MOLENDINACEUS,
MOLENDJNARIS, molendinaceu, cu numeroase
expansiuni aripiforme late; asemntor
cu aripile morii de vint (smlna
aripat la unele Umbelliferae) (molendinaceous, mill-sail-shaped; breilgetlilgelt, windmOhlartig-geflOgelt; molendinace; szelesen szrnyalt, szelmalomszrnyszerU; wHpoKoKpWJ!blil:)
MOLLI-, MOLLIS, moale (mollicomus, mollifoliusj [soft; weich; mou,
moi; lgy, puha; MHrKKH:]
MOLYBDEUS, MOLYBDINUS (gr.
~6).t>~ .,plumb") ..... plumbeus
MON-, MONO- (gr. ll6vot; ,,singur,
unic"), cu un singrr, unic (monacanthus, monanthus, monocarinalus, mo~ephalus, monodontus, monophyllus,
monoxylicus) [o ne- ; ein-; mono-, a un
seul; egy-, egyetlen; owro-] --+ uni-,
unicus, solitarius
MONADELPHUS (gr. -, MWpO;
"frate"), monadelf, reunit Intr-un singur fascicol; cu flamentele concrescute
Intr-un singur corp (androceu, stamin la Malvaceae, PolygaJaceae) (monadelphous, monadelphian ; einbriiderig, monadelpb; monadelphe; egy-

falks; O)I.Ho6paTCTBeHRYil:)

39\1

MONANDRICUS, MONANDRUS
(gr. -, dV1)p, dWpO~ .,brbat"), monandru, monandric, prevzut cu o
singur stamin (Orchidaceae} [monander, monandreous, monandrian,
monandrous; monandrisch, einmn
nig; monandre, a une seu le etamine:
egyhimes, egyporzOs; O,!lHOTbi'IIIHI:O-

IW811.111lldA)

'"

MONOBLASTUSm {gr. J.ibV<X; ,.unic'',


fl).ucrt~ "germen"), monoblast, spor
unicelular (Lichenes) [monohlastus;
Monoblast ; monoblasle; monoblszt;
Mono6nacT]

399

MONOCARPICUS (gr. -, t~:aj)'ll:~


"fruct"), monocarpic 1. Care fructifc o singur dat, dup care li
incheie ciclul de via (plant). 2.
Care posed un singur fel de fruct
(specie). 3. Prevzut cu o singur
carpel sau format dintr-o singur
carpet (gineceu) [monocarpic, monocarpous, monocarpean ; monokarpisch.
einfriicbtig, einzelfriichtig ,einmalfruchtend; monocarpique; monokrpikus,
egyszertermli, egynyri, egyterm61eveUi j MOHOkapllJ11:1ecxHA, MOHOnpiiRLIA.
OJUIQQIIO)I.HI>1ft, O,!lHODnOJJ;OJUICTHK08blil:)
_,. monotocus, apagynus

'"

MONOCARPIUM n (gr. --), monocarp, fruct format numai dintr-o sinr carpel (monocarpium; Monoarpium; monocarpe; monokrpium;
MOHOXapiiHil:)

'"
"'
'"

MONOCARPUS (gr. --) ..... monocarpicus


MONOCELLULARIS -o unicellularis

'"

MONOCHLAMYDEUS (gr. -, X'-U!I\JI;.


"manta"), monoclamideu,
cu un singur fel de inveli (floare);
cu periant simplu [monochlamydeous;
monochlamydesch,
haplochlamydeisch, einhiillig, eindeckig, einmantelig;
monochlamyde; egytakarOj-6, egykOr6s lepelleve)(i; Oli,HODOKpOBHbiD] _,.
haplochlamydeus

Bw~]

895 MONANGJCUS {gr. -, t'tyyttov "vas"),


monangic 1. Care conine un singur
sporangiu (sorus). 2. Cuprins intr-o
induzie (sporangin) [monangic, monangial; monangisch; monangique;
monangikus; MonaHTH'IecJCHAJ
396

MONASTER m (gr. -, lr.01ilp "stea"),


monaster, formaie In cursul metafazei diviziunii nucleare, cromozomii
dispunlndu-se in form de stea in
jurul fusului central (WHson) [monaster; Monasterbildung; monastere;
csillagstdium, csillag-llapot; Monacrcp, MaTepHRCKIUI 3BC~]

In

form de irag de mrgele; de form


cilindric, aVlnd umflturi globuloase
intermitenta, separate prin lngustri
pl'Ofunde (silicvele la Hesperi moni-

liformis) [monilitorm, rosary-shaped,


necklace-shaped;
rosenkranzfOrmig,
perlscbnur!Ormig; moniliforme, en collier; gyi:lngysor alakU, hiitykOs; 'lh

nexy.llllpRYII:]

389

MONILTFORMIS, moniliform,

...

r.

MONOCHASIUM n (gr. -, Xiwl!O "separare"), rnonocaziu; cim unipar;


inflorescen cimoas cu axa simpodiaiA terminat In floart~, sub care'
se afl un singur peduncul tot cu
floare terminal, care la rindul su
se continu cu ramificaie similar,
rezultnd un hostrix, cincin, drepaniu
sau ripidiu (monochasium; Monochasium, engabelige Trugdolde; monochasum, cyme unipare; monochasium, egyes bog; r.t:OHoxa3Hii}
x"'a1160oo;

815

405

MONOGYNJCUS
MONOCHROMATICUS,
MONOCHROMICUS,
MONOCHROMUS,
MONOCHROUS (gr. , xptftpu "cu-

loare"), monocromatic, unicolor, de


aceeai culoare [monochromic, unicolorous, concolorous, one-coloured; einfa:rbig, gleichtarbig; monochrome, unicolore, concolore; egyszinU, hasonszlmi; OJIHOUBeTHLIA)

-+

k110Ra.Jil>Hblll]'

MONOCOTYLEDONEUS,
MONOCOTYLEUS (gr., JCtm)).Tj&bv "carnonocotledonat,
monovitate"),
cotiledonar, prevzut cu un singur
cotledon (embrion) [monocotyledo
nous; monokotyl, einkeimblttrig,
einsamenlappig;
monocotyledone;
egyszikii; O.II,HO.O:OJiloiDdit, OllKoceMeliO

,!J;OJiloJ!hJJtJ

UO

liJ1

412

415

MONOCYTICUS (gr. -, K6to.; "cutie")-+ unieeUularis

MONODYNAMUS (gr. -, liilVUJ.I~


"putere"), monodinam, cu o stamin
mai lung decit celelalte [monody
namous; monodynam, einmchtig;
monodyname; monodinm; MOilOAif

HaMHWJ

MONfJECJUS, MONOECUS, MONOJCUS (gr. -, otKo~ "locuin."), monoic 1. Cu stamine i pistile pe aooeai}i
plant, dar In flori separate (plant.).
2. Care crete pe o singur plant
gazd (parazit) [monoooious, monoi
cous; einhausig, monOzisch; monoique; egylaki; O,ll;lfOiJ.OMKhllt)-+ synIJiXius
416 MONOFACIALJS-+ unifacialis
417 MONOGAMICUS,
MONOGAMUS
(gr . , 'YltJJ~ "cstorie"), monogam,
unisexuat; diclinic; cu nori mas
eule i femeie pe indivizi diferiti (monogamous, dichnous, unisexual; monogam, eingeschlechtig, einehig, getrennt
geschlechtig; monogame, unisexue,
dicline; monogm, egyivoarU; MoaoraM
HLIII:, OJ1Ho6pa'IHWJt, pa3,!leJ1hJIOIIOJILIJI]

4.18

419

MONOCULTURA f (gr., lat. cultura "cultur"), monocultur, cultivarea pe un teren numai a unui
singur soi de plante [monoculture;
Monokultur; rnonoculture; rnonokultura i MOHOKYJihTYJ)ft]
MONOCYCLICUS, MONOCYCLUS
(gr. -, Ki>Koc; "cerc"), monociclic
1. Dispus tntr-un singur cerc sau
verticil (floare). 2. Cu perioad de
egetaie de un singur an (plant)
[monocyclc; rnonozyklisch, enwirtelig, einwendelig, einjhrg; rnonocyclique; monociklikus, egykOrii, egy6rvos, egyny.ri j MOKOIXIIKJIH'IecKHil:)

MONODESMJCUS (gr , &GJ,tOo;


"legtur"),
monodesmic. cu un
singur fascicol de vase (peiol) [monodesmic; monodesmisch; monodesmique; monodezmikus; MOBO~

'ICCK.Illt]

414

C(lncolor, uni-

color, isobaphus, horrwchrous, homochromus


1i06 MONOCHRONICUS, MONOCHRONUS {gr. -, xp6vo.; "timp"), monocronic, simultan; ce se petrece in
acelai timp [monochronic; gleichzeitig; monochrone, concomitant; egyidejii j O}lHOBpcMeHHblft)
407 MONOCLINICUS, MONOCLINUS
{gr. -, ~e;l..(VI'l "pat"), monoclin, hermafrodit; cu androceu i gineceu In
aceeai floare (specie) [monoclinian,
monoclinous, hermaphrodite; monoklinisch, hermaphroditisch, eiobettig, mannweibig, gemischtgeschlechtlich; monocline, hermaphrodite; rnonoklin, hlmnt'is, ketivaril.; MOHOMH
HH'ICCXHit, o6oenQJU.1A,
repMa$po,11HT
m.dl:, HCpftl)leJ'IhKODOJibllt]
4CS MONOCLONALIS /gr.-, 1C.OW "ramur"), monoclonal, cu descenden pe cale a.sexuat din acelaiji str
mo comun [monoclonal; monoklonal;
monodonale; monoklonlis; MORO
409

413

MONOOENESIS f (gr. , 'Yveoio;


"naijtere"), monogenez, inmulire pe
cale a.sexuat [monogenesis, nonsexual reproduction; Monogenese, asexuelle Reproduktion, ungeschlechtliche Fortpflanzung; monogenes&, reproduction asexuee; mogenezis, ivartalan szaporod.s; MOHOreHe:J. tiecDO
noe p3.3MHOllreHlle]-+ m(lllogonia
MONOOENETJCUS, MONOGElfJ.
CUS, MONOOENUS (gr. ), monogenic, monogenetic 1. Cu descendeni unisesuai. 2. Reprodus pe cale

a.sexuat. 3. Condiionat de un sin


gur factor genetic [monogenic, monogenous; monogen; monogenetique,
monog1me; monogin, monogenikus;

uni
facwralis
MONOGONJA f (gr. -, y6~ "urma")
-+ moMgenesis
MONOGONIDIUM n (gr. --) __,. nw
nospora
MONOGYNJCUS,
MONOGYNUS
(gr. -, j'l)viJ "terneie"), monogin, cu
un singur pistil (floare) (monogy
nous, monogynian; einweibig, ein
grif!elig; monogyne; egytermOjii,
egyanys, egybibejii; OMODeCTH'IHLIJt}

MOHOreHJlhift, MOHOreHeTif'iecKBII:}-+

420
421
422

...

.,.

MONOHY BRIDA
MONOHYBRIDA t {gr. -, lat. h;rbrida .,hibrid"), monohibrid, hibnd
rezultat din _~?rini care difer tntre
ei numai prmtr-un singur caracter
(De Vries) [monohybrid; Monohybride;
monohybride; monohibrid; MOHO-

435 MONOPHYTICUS,
MONOPHYTUS (gr. , qn)rov "plant"), mono
ftie, care li petrece tntreg ciclul
eV'Olutiv numai pe o singur specie(parazit) [monophytous; monophy~
tisch; monophytique; monofitikus;

MONOICODIMORPHIA f (gr. -,
otKOfO .,locuin", Olt; "de dou ori",
~pqn) ,.form")-+ cleistogamia
MONOICODIMORPHICUS (gr. ---)
-+ cleistogamus
MONOICUS -+ monoecius, ameloecicus
MONOCARYON n (gr.
, !OOpuov
"nuc"), monocariont 1. Pronucleul
ovulului fecundat (Boveri). 2. Cen
trozom (Minchin) [monokaryon; Monokaryon; monokaryonte; mono
karion j MOHOKapHOH]
MONOLEPSIS t (gr. - ~i\ll'lc; "preluare"), monolepsis, pseudohibridism,
transmilndu-se
urmaului
numai
caracterele unuia dintre prini (Ba
teson) [monoleps.is; Monolepsis; mo
nolepsis; monolepszis; MOHOnCIICIIc]
MONOMERUS (gr. , ptpoc; .,parte"),
monomer, format dintr-o singur
pies (gineceu, ovar) [monomerous;
eind.hlig; monom~re; egyta,gU; Mo-

436

MOBo4JHTR'IecxH.il]

ra6p~]

425

U6
42?

4.28

4.29

llOMepahlit, O.II;IIO'IJieHHhlit]

480 MONOMORPHUS (gr. -, p.opqni


"form"), monomorf, cu o singur
form (floare, specie, esut) {monomorphous; monomorph, eiu!Ormig,
gleichgestaltet: monomorphe; egyalakU; MOHOMop4)Kblit, OAHoofipa3HLIA)
-+ uniformis, isomorphus
431 MONONUCLEARIS -+ uni111re/earis
43.2 MONOPHAGUS (gr. -, !j)Qj'i!t "a
mtnca"), monofag. 1. Cu un singur
fel de nutriie. 2. Care paraziteaz
o singur specie de plant gazd
[monophagous, unvorous; monophag; monophage, uni"V'ore; monofg; MOHOI)aT"Hl>I.il)-+ uniV(Jrus, isophag~

433

434

MONOPHYLETICUS (gr. -, tpUJI


"trib"), monoliletic, pro"V'enit din aceeai linie filogenetic (descenden,
specie) [monophyletic; monophyletisch, einstmmig; monophyletique;
monofiMtikus, egytorzsii; Moao4mJieTII'IecuAJ

MONOPHYLLUS (gr.
, 96Uov
"frund"), monofil, unifoliat, cu o
singur frunz [one-leaved; einbla.ttrig; unifeuil!e; egyleveh1; O.llHOJIHCT

....J

MONOPLANETICUS (gr. -, tc"-avrrnK6c; "rtcitor"), monoplanetic, cu


un singur stadiu de mobilitate (zo
ospor) [monoplanetic; monoplanetisch.
einmalschwrmend;
monoplamitique;
egyszerrajzO;
MOHOIIJiaHent~
':!COOl it)
437 MONOPLEURICUS (gr. -, 1t"AwpU.
"latur"}, monopleuric, cu cretere
unilateral extel'loar sau interioarA,
numai tntr-o singur direcie (camhin) [monopleuric; monopleurisch.
einseitig-wachsend;
monopleurique;
monopleurikus, egyoldali nOvekcd~sfi;
MOHOnneypii':ICCKM.il]
438 MONOPWIDEUS (gr, , 6.1tMoc;.
"simplu")-+ haploideus
439 MONOPODIALIS (gr., 1toOc;, 1t000c;.
"picior"), monopodial, cu o singur
ax principal (ramificaie) [mono
podial; monopodial,
einfu6achsig;
monopodiale; monopodilis, kOzala
poS j MOHODO)l,JianbHblit)

440

MONOPODIUM n (gr.--), monopodiu, tulpin principlll cu cr6J1tere


indefnit
i
cu ramuri laterale
(Pinus) [monopodium; Monopodium,
echte Hauptachse, Einzelfullstiick;
monopode; monopodium, va!Odi fOtengely; MOHODO.D,H.il, OJI;BOCl"OnHall OCb)
441 MONOPYRENUS (gr. ,
:rropilV
"stmbure"), monopiren, cu un singur
stmbure scleros [monopyrenous, single-stoned; einsteinkernig; monopyr~ne; egycsontrU; OD;HOkOCl"O':IKOBWfi]
442 MONOSAMARA f (gr., lat.samara
"smina de ulm"),
monosamar,
achen monosperm cu
pericarpul
prelungit intr-o arip (Fraxinus)
[monosamara; einfliigeligo Schliel3frucht; monosamare;
egyszirnyU
lependek; OAHOICpblJI2$1 KpwnaTICa]
443 MONOSEXUALIS-+ unisezualis
4~4
MONOSIPHONICUS,
MOI'I'OSIPHONUS (gr. -, G(ql(i)v"tub"), mono
sifonic, cu un singur tub continuu
(Algae) [monosiphonic; einr<lhrig;
monosiphonique; egycs{)vQ; o.rvro
Tpy6':1andl)

445

MONOSIS ( (gr. p.ovOro "a se izola"),


monozis, izolarea organului de restul
esuturilor obinuit aderente (tn te

'"

MONSTROSITAS

ratologie) {monosy; Monosie, Tl'flnnung; monose; monozisz, elkQJOniiIes j MOH03RC]


41i6 MONOSOMA n (gr. j.tO~ ,,singur",
a6Jj.l.a

"corp"),

monozom,

hetero-

cromozom fr pereche tn determinismul heteroganwtJc al sexului {monosome; Monosom; monosome; monoszoma;

447

magvU j

448

449

450

451

452
458

MOHOCllepMH"'I!:CKBit,

458

OM!Xe-

MO.NOSPORA f (gr. -, crn:opU ,,s


mln"), monospor, spor singuratic
provenit, fr diviziune reducional,
in monosporange (la fnmulirea asexuat a algelor) [monospore; Monospore; monospore; monospOra; MO
Hocuopa ] - morwgonidium
MONOSPORANGIUM n (gr. --, .yi'&lov "vas"), monosporange, sporange
conintnd un monospor (Rhodophyceae) [monosporangium; Monosporangium; monosporange; monospor.ngium; MouocnopaHmll:]
MONOSTELE f (gr. , an'llll ,.coloan"),
monostel, cilindru central
unic [monostele; Monogtele; monostele; monosztele; MOuocTe.ll8.]
MONOSTEMONEUS (gr. -, Gtfj(o)v
,.fir''), monostemon, cu un singur
verticil de stamine
(floare) [mo
nostemonous; monostemon; monostemone; egyporzOkoros; MOHOCTe
MOHHbiJi)
MONOSTICHUS (gr. -, Gtl:x;o<; "se
rie")-+ uniseriatus
MONOSYMMETRICUS (gr. -, 11\lpJl&tpo.; "proporional"), monQSimetric,
zigomorf, cu llrl singur plan de simetrie bilateral; care poate fi im
prit in dou jumti simetrice
opuse (floare, frunz, tulpin) [mono
symmetrical, zygomorphic; monosymmetrisch, zygomorph; monosymetriquo,
zygomorphe;
monoszimetrikus,
zigomorf, egyszimmetris;

MOHOCHMMeTpH'Itoi:Hit,
-+ zygomorphus

45t.

457

MOHOCOMa)

MONOSPERMUS (gr. -, O'lttpJ.Ia


"smtnt"J monosperm, cu o singur
smlnt ( ruct) [monospermous, oneseeded; einsamig; monosperme; egyMHHHhlii}

456

3HrOMOp41Hblli:)

MO.iVOTHALAMICUS,
MONOTIIALAMUS (gr. -, BO.A.a1.10<; "camer") -+ unilocularis
455 MONOTHECALIS, MONOTHECIUS (gr. -, BilKTt "cutie"), monotecic,
cu o singur tec (anterele la Alnus);
unilocular [monothecal, single-eham-

459

460

461

bered; monothezisch, einlAcherig;


monotheque, uniloculaire: egytokos,
monotek.s, egyfiregii; 0.1t110I"BC3.11,A]
MONOTOCUS {gr. -, t6tW~; .,urma")
-+ monocarpicua
MONOTOPICUS,
MONOTOPUS
(gr, , -r6~ ,,loc"), monotopic, originar dinlrun singur loc sau regiune
(specie) [monotopic; monotop; monotopique; monotOpikus; MOHOTOoHl.lli:]
MONOTRICHUS (gr. , Ople, -tPIX~
,.pAr"), monolrih, cu un singur pr,
cii sau flagel (bacterie) [monotricbous;
monotrich, eingeiBelig; monotrique;
monotrich, egycsillangOs; O.IUIOJIOJTO
CHCrw.ii, oJUioll([)'lmroBw:A}
MONOTROPHICUS (gr. -, tpOlPl'l
,.nutri\ie"), monotrof 1. Cu nn singur le de nutriie. 2. Cu nutriie pe
o singur specie gazd [monotrophic;
monotroph; monotrophique; mono
tr6f; MOB0TlX141Jri.JJ:t)
MONOTROPICUS (gr. , tpcnn'l ,.di
recie"), monotropic 1. Care viziteaz florile
unei singure specii
(albin). 2. Cu adaptabilitate redus
[moMtropic; monotrop; monotrope;
monotrOp; MOBOTpODHbiit]
MONOTY PICUS (gr. , -rlmot; "mo
del"), monotipic, fr variabilitate
(specie); cu o singur specie (gen)
[monotypc; monotypisch; monotypique; monotipikus; MOHOTlli:Du.lit, Oii
HonlDHbiA)

462

MONOXENIGUS,
MONbXENUS
(gr. -, ~vor; "gazd"), monoxenic,
autoecic; care crete numai pe o
singur plant gazd (parazit) {monoxenous;
monoxen;
monoxene;
monoxen, egygazdjU; ororOXMIIJtcT
BeHHhlit]

MONOZYGOTICUS {gr. , 'ur~


"jug"), monozigotic 1. Dezvoltat
dintr-un .singur ovul fecundat. 2. Cu
un singur zigot (monozygo\18, monozygotic; monozygotisch,
monozygot, eineiig; monozygotique; monozigOtkus; MOH03HI"OTHblit}
46/o MONS m, munte [mountain; Berg.
Gebirge; montagne; hegy; ropa]
t.6S

465

MONSTRANS (monstro), indicator,


care arat, care demonstreaz [indicatory, indicating; zeigend; indicateur; mutat6, jelzO; ooKaJ:wealO-

,...]

466

MONSTROSITAS 1, monstruozitate,
anomalia morfologic a unor organe
(fiori, frunze, ramuri, tulpin) (mon-

...

:MONSTROSUS
stro&ity; Monstrositt, MiBbildung;
mon&truosite; monstrozits, torzkCpz6dmeny; ypoAIJIIBOCn.]
.
MONSTROSUS, MONSTRUOSUS,
monstruos, deformat; cu form teratologic deosebit de cea normalA
[monstrous, abnormal, teratologieal;
monstr&, miflgestaltet; monstrueux,
detorme; monstrozus, rendellenes,
torzkepzddCsd ; ypo,ltlDIBWA]
MONTANUS, montan, care crete
pe muni (specie) [montane; benr
bewohnend, bergliebend, bergwacilsend; montagnard, de montagne;
hegyi, hegylak6; ropHWII, o6HTa101111J.il:
sa ropax] - orev*
MONTICOLUS--+ montanus
470 MORBILWSUS, MORBOSUS, morbid, bolnvicios [sickly, diseased,
morbid; krankhart, krinklich, krn
kelnd; maladii, morbide; beteges,
kOros; 6oJIC31ICHHwli)
MORBUS m, boal [malady, disease;
Krankbeit; maladie; betegseg; fio..

tArilor morfologice ale plantelor la


midiului lor natural (Jaccard) [morpbogeny; Morphogenie.
Gestaltlehre; morphogenie; morfog6nia, fejlMes- alaktan; M0))41oreH1U1]
MORPHOGENUS (gr. --), morlogen,
formativ, care duce la modificarea formei [morphogenous; morpbogen; morphcgene; morrogen, alaktt6, alakk6pzd;
Mop4loreHHWll]
MORPHOGRAPHIA t (gr. -, ypciq:MI)
"a .scrie"), morlografie, descrierea
morfologic i histologicA a organelor
sau organismelor (Vuillemin) [morphograpby; Morphographie, Gestaltungsbeschreibung; morphographie;
morlogrfia, alaktani leir:s; MoPWo
cendiiile

"'

,_.]

"'

,..,."J

MORBUS PLANTARUM, boala


plantelor (malady of planta; Pfianzenkrankheit; maladie des plantes;
nOv6nybetegseg; 6onc:oo. pacTeHBA)
MORINUS, MORO- (lat. morus
"dud"), morin, de culoarea Inchis
purpurie a fructelor coapte de Morus
rtigra (11umx:arp1U) [mulberry-bltlck,
deep-purple; dunkel-purpurrot; rougepurpurin
fonce ~ sOtet-bihorpiros;

""

rnecmlt]

"'

y!MJio-6arpRHWI1)

"'

,,.

MORPHO-, -MORPHUS (.... """""


"form"), In form de, cu form de,
asemntor cu (m6rplr6phyUus, antkropomorphus, hi!terofflQI'phus, rhi:wmorphus) [-shaped, with appearance
of; -ge:staltig, -hnlich; semlilable .,
ayant.la forme de; -szeril, hason!O;
alakti ;-o6pa:mwA] -> - formis
MORPHAESTHESIS f (gr. -, uto-Oilat~
"sensibilitate"), morlestezie,
estezie morfogenetic [morphaesthesia; Morphstbesie , morphesthCsie ,
morfoesztezia; MoptlocTC311c]
MORPHOGENES/S f (gr. , ytwo-1~
,,natere"), morfogenez, geneza i
dezvoltaNa caracterelor morfologica
ale organelor [morphogenesis; Morphogenese, Fonnentwicklung, Gestaltbildung; morphogenese; morfogenezis, alakfejlddes; MOptporene3, 4topMoo6p8.30BaHHe]
MORPHOGENIA f (gr. -, -ytvo'"
"urma"), morfogenie, studiul adap-

MORPHOLOGJA t (gr. -, M:rr<M;


"vorbire"), morfologie, studiul conformaiei externe i a structurii interne a organelor i organismelor
[morphology; Morphologie, Gestaltungslehre, Formenlehre; morpbologie; morfoiOgia, alaktan, szervezettan ; MOJ+mol'Hll]
MORPHOLOGIGUS (gr. ), morfologic, care se refer la forma extern
i structura intern a organelor (caracter) (mo~hological; morpbologisch;
morpholog~.que; alaktani; Mopcllo.noMORPHONOMIA t (gr. -, v6~
,,lege", ,.obicei"), morfonomie, legile
de formare a caracterelor mor!ologice [morphonomy; Morphonomie;
morphonomie; morfon6mia; MOpclloHOMIIll]

"'

MORPHONYMUM n (gr. -, 3w~.


,.nume"), morfonim, nume
bazat pe caracterele morfologice ale
plantei [morphonymum; Morphonym;
morphonyme; morlonimum; MOp41o-

6\to11U

HHM]

MORPHOPHYLOGENESIS f (gr. -,
!pl}).ov "trib", ytvoo~ "natere"), mortofilogenez, studiul genezei variabilitii morfologica n cursul filO!!_I'niei
[morphophylogenesis; Morpbophylogenese; morphophylogen~se; morfolilogen6zis; Mo~noreHe:J]
MORPHOPLANGTON n (gr. -, fO.uyKTO~
"rtcitor"),
morfoplancton,
plancton format din organisme ale
cror caractere morfologice le uu
reaz plutirea [morphoplankton; Morphoplankton; morphoplancton; morfoplankton; MOpcllonnaHJIToH]
MORPHOPLASIA f (gr. , :rtUla1;
"modelare"), mortoplazie, potenia-

.,.

MULTIARISTATUS

litatea morfogenetic a organismelor


tn curs de dezvoltare {morpboplasy;
Morphoplasie; morphoplasie; morfoplzia; MopiJiorura3H11]
486 MORPHOSIS t (gr. p6JKPOlG"' "tormare"), morfoz 1. Modul de dezvoltare a unui organ. 2. Modificarea
morfologic i funcional a unui organ
fundamental datorit schimbrii condiiilor de mediu [morphose; Morphose; morphose; morf6zis; Mop41oo]
487 MORPHOTYPUS m (gr. , 'rilJWt;
"model"), morfotip, exemplarul tipic
al uneia dintre formele speciei polimorle (morphotype; Morpholypus;
morpbotype; morfotipus; Mopqwrun]
488 MORULUS, intunecat, de culoare
inchi.s (da.rk; dunkel; fonce; s6tet;

"'

~J

498

MOSAICA POLJORUM, mozaic loliar, dispoziia laminei frunzelor tn


acelai plan i perpendicular pe direcia razelor de lumin {Hedera) [leaf
mosaic; Blattmosaik; mosaique foliai
re; JeveJmozaik; JIHCTOBu M031UlKa]
490 MOSCHATELLINUS,
MOSCHA
TUS, moscat, cu miros de mosc
moschate;
[musky,
muskscented,
moschusduftend,
moschusriechend;
musque; pezsmaillatU; M)'CX)'CHhlil)
491 MOT/LIS, motii, capabil de mi
care (anter) [motile, mov>able; beweglich; mouvoeable; mozg6kpes; IIOJJ;

........,.]

492 MOTILITAS !, motilitate, capaci


tatea de micare (a protoplasmei, a
unor organe) (motility; Motilitt,
Bewegungsfhigkeit Beweglichkeit ;
1
motilite; mozgsi xpessg; IIO.II.BHJK
493

uocn.J

MOTUS (-US) m, micare [movoement; Bewegung; mouvement; moz


gs; JlBHJKeHHe]..__.. cinesis (kmes1s)
494 MUC/DUS 1. Mucegit. 2. Mucilaginos [1. musty, mouldy, 2. slimy;
1. schimmelig, moderig, 2. schleimig;
1. moisi, chanci, 2. mucilagineux;
1. pem\szes, 2. nylks; 1. 3lumecue
Belllllllii:, 2. C.IIH3HCTWit]
495 MUCJFER, mucifer, care conduce
sau conine mucilagii (canal) [muciferous, mucusbearing;
schleimt.-agend; mucifre; nylkt szllit6;

496

CJIH3eHOCHb1il]

MUCILAGIGENUS,
mucilagigen,
care secret mucilagii (celule) [muciJagigenous, mucus-producing; schleimabsondernd;
mucilagiglme;
nyl
kt kepz6; BbJ.Lierunow;Hlt ClllO~>]

MUCILAGINOSUS,
mucilaginos,
v>scos, cu mult mucilagiu (smfn)
[slimy, mucilaginous; scbleimig; mucilagineux, muqueux; nyAlks; CJIH
3HC'JL1it) -+- pituitM,

fflUCO$M

MUCJLAGO 1, mucilagiu, substan\


de consisten v/scoas din celule e
unor plante (Algae, Malvac:eae, Or
chidaceae) [mucilage, slime; Schleim;
mucilage; nylka, nyk; CJ1113J,] -+
mucl.tS
500 MUCOR m, mucegai [mould; Schimmel, Kahm; moisissure; pensz;

499

TeMRWJi]

489

MUCJLAGINEUS, mucilaginos, de
natura i consistena mucilagiului
(mucil~neous, mucoid; schleimartig;
mucilagme; nylkaszerll; cn:a3eMI.!I

-]

501

502

MUCOSUS ........ MUCILAGINOSUS


MUCRO m, mucron, virf scurt,
subire i nepunginte, din partea apical a frunzei, ca o continuare a ner
v>urii principale [mucro; Weichspitze,
Blattstachel; mucron ; szlkahegy;
OCTPOJ:OHe'IHe]

503

MUCRONATO-, MUCRONATUS,
MUCRONI-, mucronat, prevzut cu
mucron (mucronato-crenauu, mucronato-dentatl.tS, mucronifolius) [mucro
nate; weichspitzig, steifgespitzt; mucrone; szlks, szlkB.san-, szlks
hegyd j OCTpoKOHe'IHbJit, OCTpOIWH(:'IIIO-]
MUCRONULUS m, mucronul, mu
cron mic [mucronule; Weichspitzchen;
mucronule; apr6 szlka; xoponoe
QCTpokOHC'IHe)

505 MUCUS m ...... mucilago


506 MULT-, MULTI, MULTUS, mult,
numeros, cu numeroase ( multangulus,
multWristatu,

multicostatus, multiflorus) (m~DY. many; voiei, . V'el-,


reich; mulh, a beaucoup, il plus1eurs;
sok, sok, ttlbb; MHOndl:, MROro-] -+
pluri, poly, chili, milk, myri
507 MULT ANGULARIS, MULTANGULUS, multiangulat, cu mai multe
muchii sau coluri (tulpin, fruct)
(multangular, many-angled; vi.elkantig, vieleckig; multangule, multangulaire; sokeJa, sokszegletU; MHoroy
rOJJloHhdi) ......,. polygoTUllis
508 MULTENNJS-+- pluriannuus, peren
nis
509 MULTJALATUS- polypterus
510 MULTIARJSTATUS, multiaristat,
cu numeroase ariste (many-awned i

...

MULTJARTICULATUS

vielgrannig; a plusieurs
szlkjli;

ar~tes;

MHOTOOCTIICTbl.it]

sok-

MULTJARTJCULATUS, multiarticulat, cu numeroase articulatii


[multiarticulate, many-jointed; vielmalgegliedert; rnultiarticulC; soki-

526

MULTIAXJALJS,
MULTIAXIFER, rnultiaxial, cu mai multe axe
[multiaxiterQus; vielachsig; multiaxilere; soktengelyil.; Mltoroocel!Oil:]
513 MULTIBRACTEATUS, multibracteat, pre'lzut cu mai muli bractci
[multibracteate; vieldecklttrig; a
plusieurs bractE!cs; sokmurvs; MHO-

529

511

zesUIBsO ; MHOro'lneHHCTLlA)

512

ronpHUBe"THHJ(OBJ.Jfl)

SH MULTJCAPJTATUS,

515

516

517
518
519

520

521
522

523

MULTJCEPHALUS, MULTJCEPS, MULTICJPJTALJS, multicapitat 1. Cu


mai multe ingrori terminale globuloase (rdcin). 2. Cu mai multe
capitula florale (inflorescen) [multiceps, many-headed, many-flowerheaded; vielk6p!ig, vielblUtenkllp!ig;
multicapite, multit:epbale; sokfejU,
sok!ejecskes; MHororOJJOB'IaTLdl] -+ po
lycephalus
MULTlCAPSULARIS,
multicapsular, cu mai multe capsule (multicapsular; vielkapselig; multicapsulaire; sok toktermEisii; MHOroJ[ancyJIHpoBaBHbdl)
MULTIGAR/NATUS, multicarenat,
cu mai, multe carene sau jghiaburi
[multicarinate; vielkielig; multicarene; sokvjatli; MHoroKIIJJ.eBOH]
MULTICARPELLARIS-+ pluricarpellaris
MULTICAUDATUS-+ polyurus
MULTJCAUL/S, multicaul, cu numeroase tulpini [many-stemmed;
vielstengelig; a plusieurs tiges; sokszrU; MHOrocTe6en.bHb1.1i.] ...... polyplocaulis
MUJ,TJCELLULARIS-+ plurit:ellularis
MULTJCEPHALUS, MUL1'/CEPS
- multicapitatus
MULTICILIATUS, multiciliat, cu
mai muli cili [multiciliate; vielwimperig; multicilie; sokpilljU, sokcsillangOs; MHoropectfll'la-rJ.Jit]
MULTICIPITAL/S ..... multicapita

MULTJCOCCUS -+ polycoccus
525 MULTICOLOR, multicolQr, cu mai
multe culori [many-coloured; vielfar52~

527
528

big; polychrome; sokszinU; MRoroUBe1Hb18]-+ discolor, polychromus


MULTJCORNUS -+ pol'!fceratus
MULTICOSTATUS-+ pluricostatus
MULTIDENTATUS -+ pluridens,
pluridentatus, polyodontus
MULTIDIGITATUS -+ polydacty-

'"'
MULTIFACTORIALIS,

multifactorial, condiionat de mai muli factori ~enetid (caracter) [multifactorial;


mulbfaktoriell; multifactoriel; multifaktorilis; noJJH4!aJCTOpllaJI1>Hb11i:) ......
polyfactorialis
531 MULTIFARIUS -+ multiserialis
532 MULT/FER, multifer. 1. Fertil. 2.
Care tnflorete i ft>uctific de mai
multe ori [multiferous, often bearing,
!ruit!ul; l.ragbar, oftb!Uhend, mehr
malsfruchtend; multifere,
fertile;
j61term0, tObbszOrtermQ; ano~HJi,
ano.~~:oBIITbiJi]-+ sychrwcarpus (2)
538 MULTJFJDUS, multifidat, de mai
multe ori fidat In segmente ptn la
jumtatea semilaminei (frunz) [multifid, many-cleft; vielspaltig, vielteilig; multifidEI; sokosztatU, t6bbsztir hasitott; MHOfOHBJipe:JKblli:, MHO
530

ropa3)l,eJil,HWit]

53~

MULTIFLAGELLATUS,
multiflagelat, cu mai muli flagoli (multiflagellate; vielpeilschentragend; multiflagel!e; sokostorU; MHoroJKryiHKO
Bblil:)

MULTIFWRUS, multiflor, cu numeroase flori [multiflorous, manyfloweNJd; vielbiUtig, reichbltitig; multitlore, polyanthe; sokvir8.gU, gazdagen virgz6; MHoroi.{BeTJWBhlJ:I:] - polyanthemus, FOlyanthus, p!urifiorus, abundifiorus, m"iileflorus, myrio.nthus
536 MULTIFOL/ATUS, 11lULTIFOLIVS - polyphyl!us
537 MULTIFOLLICULUS m-+ poly(olliculus
538 MULTIFORMIS-+ polynwrphus
539 MULTIFURCA 1'10 f-+ polytomia
540 MULTIGENUS -+ heterogeneticus
535

541

MULTIGLANDULOSUS
denus

M2

MULTIGONUS ....... multo.ngulo.ris,


polygonalis, multiqueter

5~3

MULTIGYRATUS -+
polycyclieus, tortuosus

-+

polya-

polygyrus,

111

MULTJVALEN$

5U MULTJJUGATUS,
MULTIJUGUS, de mai multfl ori tmperet:hia
(foliole) [multijugate, multijugous;
vieljochig; multijugue; t!lbbszor pros; MROronapllhll)

56.5

MULTILATERALIS, multilateral,
cu mai multe laturi (simetrie) [multi
lateral, many-sided; voielseitig; multi
lateral; sokoldalU, tObboldaJU; MBO

kiciO, staporods, terato!Ogikus hasa


d&s i pa3Mib)&eiiH]
558 MULTIPUCATJVUS, multiplicativ, de lnmulire (organ) [multiplica
tive, multiplying; vervielfAitigend;
multiplicati!; szaporit6, sokszoroslt6;

.....,"'"""""'"]

MULTIPLICATUS,
multiplicat,
cu numr mrit {petale)
[multiplicate, multiplied; vermebrt,
verlielfa.ltigt; multipliC; sokszorosodoU, novekedett szmU.; yMHa.w:ea~
lnmulit,

rocropoBHHA]

M.6 MULTILINEATUS, multiliniat, cu


mai multe linii lmultilineate; vielstriehelig, vielstrei ig, reichgestrichelt;
multilinee;
gazdagon vona1azott;
MHOroJIIIBeilull>Iil]

5.7 MULTILOBATUS,
MULTIWBUS, multilohat, cu mai muli lobi
{antere, frunze) [multilobate, manylobed; viellappig, vielfAcherig; multilobe; sokka:r6jU, sokrekeszes; MHoro.nonacTIDolA]

M8 MULT/LOCELLATUS, multilocelat,
cu mai multe loji mici (antere) [multilocellate; vielkleinfA.cberig; multiloceUe; tObbrekeszecsk~; MHoroxaMCpa.~DoBWit] -+ plurilocellatus
5ft.9 MULTIWCULARIS, MULTIWCULA.TUS, multilocular, cu mai
multe loji sau loculi (ovar) [multi~
!ocular, many-celled; vielleberig,
mehr!cherig; multiloculaire; sokre-.
keszes, soktregfi; MROrol11eJ,II;IIhl.O] -+
plurilocularis
550 MULTJNERVATUS, MULTINER~
VIS-+ plurinervatus,
polynervius,
polyphlebius
551 MULTINOMINALIS -+ polynomi
nalis

552

MULTINUCLEARIS, MULTINU
CLEATUS -+ plurinucleatus, poly
nuclearis
553 MULTJOVULATVS -+ pluriovu
latus, polyoPulatus
55~ MULTIPARTITVS -+ pluriparti
555

MULTIPETALUS

556

MULT/PLEX, multiplu, de mai


multe ori compus (fruct, ovar, tulpinA) [manyfold, many-folded; vielfach; multiple; sokszoros, tl)bbszOrl)s; MHo:.ecTBeHHwil", MHOrokpaTHhli!:]

li57

-+

]'Qiypetalus

MULTJPLICATIO 1, multiplicare
1. lnmuljire pe cale asexuat. 2.
Despicarea teratologic a organulu
In pri omoloage [multiplication;
Multiplikation, Vermebrung, Verfiellltigung; multiplication;
multipli-

....

MULTIPOLARIS, multipolar, cu mai


muli poli (fusul acromatic in cariocinezA) {multipolar; multipolar; multipolaire; multipolris, tObbsarkU,
t0bbp61us0.; M)'JibTIDlOJlllpm.JRl -+ pluripelaris
561 MULTIPUNCTATUS ....,. polystic~

562 MULTJQUETER-+ multigon.us


563 MVLTJRADIATUS -+ polyarchicus

MULTIRAMOSUS, multiramificat,
cu multe ramuri {multira.mose, manybranched; viebweigig, vielstig; multirameux; sokgU; MHOI'OIIeTBIICTbiR)
565 MULTISECTUS, multisectat, cu
numeroase inciziuni ptn la nervura
median (frunzli) [multisectate; viei
schnittig, vielzerschntten; multi
seque; Hlbbszltr hasogatott, sokszor
szeldelt; MROtoRan.pe3HYII]
566 MULTISEPTATUS, MULTISEPTUS - plurisepuuus, polyphragmati567

'"'

MULTJSERIALIS, MULTISERIATUS -+ multifarius, pluriserialis,


polystichus
568 MULTISERRATUS, muHiserat, cu
numeroi dini serai (frunz) [multiserrate; vielmalsgesgt, vielsgezAh
nig: multident6 en scie; sokszor
ltlre&zelt ehi; MHorooy6'1aT&~A]
569 MULTISETUS -+ polyselus
570 MVLTISILIQUOSUS, cu numeroase silicve [mullisiliquous; viei
schotig, vielschotenfriichtig; a plusieurs siliques; sokhec6jii; MHoroCTopyn:owA]

5?1
572

MVLTISPERMUS --+ polyspermus


MULTISPORUS-+ polysporus

573

MULTISTELICUS

"'

-+

polystelicus

MULTIVALENS, multivalent, poli


valent 1. Cu mai multe valene. 2.

Bllt

MULTIVA.LVIS-

.,.
.,.

Cu mai mulp cromozomi reunii (in


meio:r.ll) (multivalent: multivalent;
multi-voalent; multiv._tens; Jl!mRBa

.narrmdt] -

pDlyPalens

MULTI VAL VIS, multivalvat, cu mai


multe valve (capsul) [many-valved;
vielklappig; multivatve; sokkopcsU;
liOIOI"OC'IliOJ"'BTLIJI:)

MULTIZONATUS, multizonat, cu
mai multe zone sau fiii ('tegetaie)
[multizonate; vielgilrtelig; multizone; sok Ovezetii; MBot'ODOJICkOBMA] .....
poly7.fJnatU8

511 MULTUS, mult, numeros [many,


much; viei, mebrere; plusieurs, beau.
coup; sok, szmos; MHorO'IRcneHllhiA]
518 MUMMIFICATIO C, mumlficare,
mumifiere; zblrcirea fructelor pe ramuri din cauza atacului ciupercii
Monilia [mummification; Mumienbildung; mommification; mumilik3.ci0;

.,.

...
...

588

589

590

MYMK4mJ:aQH]

MUNITUS, prevzut cu, IntArit,


(provided witb, protected;
verseben, befestigt, gescbilt:r.t; pourvu, muni, protege; elltott, rerOsitett, vedett; 3aunrw:i!HHwlt, ara&ea:aprat

591

KWI]

MURARJUS,
mu
pe ziduri [mural,
growing on walls; mauerbewohnend;
mural; kOfali; cmmolt, MYPaJII>Hblil:]
PLANTAE MURALES, plante de
pe .ziduri [mural-plants; Mauerpflanzen; plantes des murailles; k6fali
nt~venyek; MYPBJIJ>Rble pllCTeHII)
581 MURICATUS, muricat, cu excrescene spiniforme scurte i tari (tulpina fa Asperugo proeumbens) [muricate;
rauhstachelig; murique; durvn apr6tUskes j Me.llEOIOJUO'IIIJI:}
582 MURIFORMIS, muriform, de forma
unui zid (esut medular) (murilorm,
wall-shaped; mauerf6rmig; muriforme; fat alakU; cmno8H.IlHI>I~]
MURINACEUS, MURINUS, murn,
de culoarea cenuiu brunie a oare
cilor [mouse-coloured, mouse-grey;
mausfarbig, mausgrau; gris de souris;
egt!rsztirke; s6t6tsziirke; MLnmmo-cepwA] - myoehrous
MU.SCO.SUS, acoperit cu muchi
[mossy; moosig; bemoost; moussu;
mohos; MJDBCTLIII:]
585 MU.SCU.S m, muchi [moss; Moose;
mousse; moha; Mox]
MUTA.BILIS, schimbtor, variabil
(mutable, cbangeable, inconstant;

..,

587

MURA.LIS,

ra1, care

crete

592

verAnderlich, wecbselnd, unbe&tndig;


changeable, w.riable; vltodkony,
vltoZO; nepeMefi'UIBWA, MaWOw;Bib]
MUTA.BILJTAS f, mutabilitate, capacitatea plantei de a produce mutaii [mutabilitl; MutabilitAt; mutabilit6; -mutabihts; M)'Ta6Hm.Hocn.]
MUTAGENES f pl, mutagene, condiii de temperatur sau substane
care provoac mutaii (mutagenes;
Mutagenen; mutQgenes; mutagen.
anyagok; MyTareHW)
MUTANTES f pl, mutante, forme
de plante care s-au modificat sub
efectul mutaiei [mutantes; Mutanten;
mutants; mutnsok; M)'TaHTW]
MUTAT/O f, mutaie, modificAri
cromozomiale discontinue, cu efecte
genetice datorite unor cauze spontane sau influenei unor ageni mutageni (De Vrles) [mutation; Mutation, Erbabweichung; mutation; mutci6; M}'TattHll] _,. idiovariatio
MUTATUS, mutat,schimbat, trans
format (mut4tis charaeteribus cu
schimbarea caracterelor; mutatis nominibus cu schimbarea denumirilor)
(changed; verndert; change; megvltozott; 113MCHCHH1>11t]
MUTICATUS, MUTICU.S, mutic,
Cr virf; nearistat, nemucronat (muticous, pointless, awnless, blunt; unbespitzt, unbewehrt, stumpf. grannenlos; mutique, emousse, sans arMe;
nlktlan, nem hegyben veg:r.Od6;
'l)'nOIOJR:'DIIdti, 'J"YYIOit]

593

59~

MUT/LA TUS, MUTILUS, mutilat,


lipsit de un organ sau de pri care
e:xiatau In mod normal [multilated,
maimed; verstiimmelt; mutite; csonka,
csonkitott; yae-.llLIJI:]
MUTUALI.SMUS m, mutualism,simbioz cu beneficiul ambilor parteneri
[mutualism; Mutualismus; mutualisme; 6Jetk6z&seg, mutulizmus; MY
TYanH3M]

595 MUTUALI.STICUS,
MUTUUS,
mutual, reciproc, cu avantaje reciproce (simbioz.) (prO mutua eommutatione, pentru schimb reciproc; meniune In cataloagele de semine) [mutual, reciproca!; wechselseitig; mutual,
rkiproque; klilcsfm{ls, kOlcsOnOssE!gen
alapul6; aJaHMHWA, o6oJO,ttHNII:] _,. reciproeus

59&

MYC-, MYCET- MYCETO-, MYCO-,


-MYCES (gr. tiKfl~ til1Cfl1~ "ciupercA.") referitor la ciupercA. (myeetoi-

tkus, myeetcgt!nus, myeologicus, aetno-

MYO
myces) [fungal; pilz-, -pilzig; fongal,
de champignon; gomlia-, gombra
vonatkozO; rpH6o-, rp116aoA]-+ fungi
597

MYCELARlS, MYCEiiALIS, MY
CELICUS (gr. -), micelar, care aparine miceliului [mycelial; myzelia1;
myc6laire;

598

micehiris;

ba.fonalszCiwdek;
__. phlebomorpha

599

MBQeJIIleBWil]

MYCELIUM n (gr. -, f!).oc; .,excrescen"), miceliu, totalitatea hifelor


unei ctuperci, purtind sau nu orane
de fructficare [myeele, mr.cehum,
spawon; Mywl, f:'ilzlager, Plldadengeflecht; mye6lium; micE:lium, gombafonalkOteg, gombafonalnyalb, gomMH~ii:.

rpa6Haua]

MYCEWIDEUS {gr. -, st&c; ,.asemAnare"), miceloid, asemntor cu


miceliul [myceloid; pilzfaserAhnlich;
myc61oide; gombafonalszer6; MB~

Jlllft11J1111,1A]

600 MYCETES f pl (gr. -), ciuperci


[fungi, mushrooms; Pilze; champignons;

601

gombk;

rpD6w]

MYCETOGENESIS f (gr. -, ytve~


.,origine"), micetogenez, geneza ciupeuilor [mycetogenesis; Myzetogene
se; mycetogenese; micetogenezis;
>OUICTOmK3]

MYCETOIDEUS (gr., d~ "ase-+ fungace!U, fungifrmnis


603 MYCETOLOGIA t (gr. ., '-hyo~
"vorbire") -+ mycologia
60i MYCETOPHAGUS (gr. -, cp(!lOIIUI
"a minca"), micetolag, ft;mgivor, care
se nutrete cu ciupeui [mycetophagous, rungivorous; pilztressend; mycetophage, fungivore; gomb.val tp
J8.Jkoz0; rpH6oli)I;Hwli:J
602

605

mnare")

MYCHOGAMIA f (gr. 1-WX~ "profunzime", 1'~ "c1i.storie")...... au/oferlilitas, autofecund4tio

606 MYCOCEClDIUM n (gr.

"ciupero",
K"J1K:~, KTjKIO"'. "gal"), micocecidie, cecidie produs de ciuperci [mycocecdium; Pilzgalle; mycoc~cidie; gombagubacs; MHEOueu,JI.li,H.Ji]

607

JLI'lKTt~

.llYCODOMATIUM n (gr. , 6(1)JLiitl.Ovj "csu"), micodomaciu, excrescen pe rdcina unor plante,


populat de. ciuperci [mycodomatium;
Mykodamatmm, Wurzelbiischel; mycodomatie; mikodomcium, gy6kerdaganat, "gombalaks"; MIII:O~OMa.
"""']
608 MYCOFWRA C (gr. , lat. flora
"flor"}, micollor, flora micologicll.

[myconora; Mykofiora; myconore;


gombafiOra; MnCMIJ!JOPa)
609

MYCOl.OGIAf(gr.-,_~"vorbire~).

micologie, studiul ciupercilor [mycology; llykologie, Pilzkunde; mycolo


gie; mlkol6gia, gombatan; MBnlruH1bl]
-+ mycetologia
610 MYCOLYTICUS (gr. , )..~ ,.descompunere"), micolitic, care lizeui
ciupeuile (mycolytic; mykolytisch;
mycolytique; mikolitikus; MHIOJIIITB
'ICCXHit)

6tt

MYCOPALAEONTOLOGIA 1 (F ,
"Yf!Chi", lSu&n<N; "ltmtJI:."
).boyoc "vorbire"), micoJ?aleontologie,
studiul ciupercilor din timpurile geologice [mycopalaeontology; My.k.opa.IA.ontologie; mycopal~ontologie; mikopaleon tol6gia ; MlllL:On&nCOBTOJJOrllll]
612 MYCORRHIZA t (gr. -, (Jt~ .,rdll:
cinll:"), micoriz, legtura simbiotic
dintre miceliile unor ciuperci i ridiicinile unor plante superioare (myco-rrhiza;. Mykorrbiza, Pilzwurzel, Wurzelsymbiose; mycorrhize; mikorrhiza.
gombagy(lker; MRJrop1131l] ~
613 MYCORRHIZOMA n (gr. , P,ttm.u:L
"mnunchi de rdcini"), micorizom,
rizom cu structur asemntoare miMonotropa)
cortzet (Corallorhi:w.,
[mycorhizome; Mykorrhizom; mycorrhizome; mikorrizoma; MHX0pp11"30Ma)
61' MYCOSIS t (gr. -), micozll., boal
cauzat de ciupercile para.zite (mycose; Mykose; mycose; mik6zis ~
KCIGI~

>00<00]

615 MYCOTROPHICUS,
MYCOTROHPUS (gr. , ~poqn\ "aliment"), micotrof, comensaJ; care se nutrette In
simbioz cu ciuperci micorizice (plant)
{m;y-cotrophic; mykotroph; mycotrophtque; mikotror; MJDroTpo.)BLIA]
616

MYI-, MYIO-, MYI_ODEUS (gr.


JW1U ,.musc", s18o~ ,,asemnare), ase-

mntor cu musca [fiy-Jike; Oiegenahnlich; semblable il une mouche;

Iegyszerii; MYXOBB..IlHWA]

617 MYIOPHILUS (gr. , 9tl.tt.t) "a


iubi"), miiofil, polenizat prin diptertt
(flori) [myiophilous; fliegenbHltg, dipterenbliltig; myiophile; Jegyporozta.
legyek ltal porz6d6; ~li}
618

MYO-, MYOS-, MYODEUS (gr. ~


pu610 "oarece", s18o~ "asemnare").
asemntor cu oarecelc {myochrous.
myosuroides) [mouse-like; maushn

lich; ressemblant a une souris; egetszerii; MWIQeBHAm.dt]

IH

MYOCHROUS
619

MYOCHROUS (gr.-, X~ "culoarnu)


-+

620

murinaceUI, miU'inru

MYRI-, MYRIA, MYRIO-.(gr. puPi "cu o mie", "numeros"), cu nu-

meroi, eu foarte multe, cu nenumArate (myriru:a.nthus, myriasporus, my


riophyllUII) [very many, countless;
viei-, reich-, taUS&nd-; beaucoup,
a nombreux; ezer-, sok-, szmtalan;
6cc>mcneJmo-) -+ mille-, multi, polyMYRIANTHUS(gr.-,~"floare"},

cu numeroase flori [many-nowered;


tausendblUtig, vielblOtig, relchblUtig;
mille!olie; sokvirgU:, szmtalan virgd; 6ecucnemro~J:OHdl] -+ milleflorWJ, multiflorus, polyanthus

622

MYRMECO (gr.

JWPIITJ~. Jt6PJ111K~

[myrmecopbytes, ant-plants; Ameisen


pflanzen; myrmetopliytes; mirmekofil
novenyek; MHJIMCXOcP:xw]
MYRMECOSYMBIOSIS
(gr. ,
CJUJI&koo"~ ,.comunitate de
viali"),
mirmecosimbioz, simbioz cu avantaje reciproce intre plante i furnici
[myrmecosymbiosis; Myrmekosymbi~
se; myrmetosymbiose; mirmekoszimbi6zis ; MHpMeJ:OCIIM6B03]
628 MYRRHA f l(gr. J.L6ppu ,,parfum"),
mirhl, gum-rinA extras din Balsamode11dron myrrlm [myrrh; Myrrhe,
Balsamharz; myrrhe; mirhamezga;
MKpxa]
629

"furnic"), referitor la furnici


mec<~bromUS",
myrmec<~phobU8,

(myr
myrmecocronus rant, pertaining to ants;
ameisen-; efe fourmi; hangya-; MY

......

623 MYRMECOCHORUS (gr. , xmptcD


"a se rspndi"), mirniecoc(h)or, care
ti rsplndete seminele sau fructele
prin mtermediul furnicilor (planUl.)
(myrmeeochorous; myrmekochor, a mei
sengesQt; myrm6coohore; mirmekochor, hangyk lltjn terjed!1; MHpr.teaoxopm.dl]

630

6S2

llOMaQHyM.)

626

MYRMECOPHYTA n pl (gr.
cp(m)v ,.plant"), plante mirmecofile:
oferind furnicilor hran i adApost

M Y U Rus (gr. p.U.; "oarece", obpti


"coad"), asemnAtor cu coada ori
ce\nlui (epit.) rmousetail-like; mu
seschwanZhnlich; comme la queue
de la souris; egerfarkszerll; MbnllCXIIocTwA]

p(qa
,.mucozitate", flaJCtitp1oV "bastona"),
mixobactm-ii, colonii de bacterii cuprinse intr-o mas gelatinoas (Thaxter) [myxobacteria; Myxobakterien;
myxobacteries;
mi:x:obakteriumok;
MUCOOanepaA]

mirmeeodomaciu,
pe plante In cam
sfnt adApostite furnici [myrmecodomatium; Ameisenbli.uschen; myrmecodomatie; hangyalakb; MRPMekO

,.csu"),
conformaii s:peciale

MYRMECOPHILUS (gr. , cp1Mm

barba-

MY XOBACTERIA n pl (gr.

MYRMECODOMATIUM n '(gr. ,

"a iubi"), mirmecofil, care triete


fn comunitate cu furnicile, planta
asi~rfndu-Ie adpost i nutriie (specie) (myrmecophilous, ant-Ioving; ameisenliehend, ameisenfreundlith; myr
metophile; mirmekofil, hangyaked
vel6; ~JI]

MYSTACEUS, MYSTACJNUS {gr

~. p6<mt~ .,barb") -o
~

limp.{l.nov

625

MYRTILLINUS (gr.J16~>W~; .,mirt")f


mirtilin, de culoarea verde a plante
sempervirescente Myrtus (myrtle-green; myrtengrfin; myrtilline; miJo...
tuszzOid; MBpTo-Jentm.IA]

633

634

MY XOSPORA f (gr., crnopit

"s

mixospor, spor caracteristic


pentru Myzomycetu [myxospore; Myxospore; myxospore;
mixospOra;
MJOCOCDOpa)
mtn"),

MYXOSPORANGIUM n (gr. ,
ir:rtdov "vas"), mixosporange, corp
de fruetificare la Myxomycetes [myxosporange; Myxosporangium; myxosporange; mixosporngium; MHKCOCIJOo.

....... J

N
t. n-GENERATIO, generatie In care
nucleii conin un numAr haploid
(simplu) de cromozomi; generaie
haploid (gametofitic) [n-generation,

haploid gen&ration; n;Generation, ha


ploide Generation, gametisehe Cbromosomenzahl; generation a n chro
mosomes, generation haplolde; n-generci6, haploid generci6; a- reaeIHlltlll! ranJJOH.!UWI rtHepaqru!]-+ x-ge-

(gr. -, 9UVS~"vizibil",

"""'w

2n.GENERATIO, generaie In care


nucleii conin un numr diploid ~dublu)
de cromozomi; generaie diploidil.
(somaticA, zigotic) [2n-generation,
cliploid generation; 2n-Generati~,
diploide Generation, somatische Chromosomenzahl; generation a 2n chromosomes, generation diplolde; diploid

kromoszOms nemzedek,

2n

gene-

rAci6; 2h-reHeJ>aQilR, .D;IIIJJIOI(JIJIU reHepaurut]-+

2:~:-generatiQ

8 NAEYIUS, NAEVOSUS -+ maculalus, cicatricalus


6 NAMATOPHYTA n pl (gr. vfipa,
Wpawt; "pirtu", IP\ltOv "plant"), namatofite, plante din piraie [brook
plants; Bachpflanzen; plantes de ruisseau; pataki nOvenyek; uaMa~]
S NAN-, NANO-, NANN-, NANNO-,
NANUS, pitic, foarte mic (nan9carpus) [dwarf, dwarfish, very small;
zwerg artig, zwergig, sehr klein; nain,
tres petit; torpe, alacsony, nagyon
kiCS j kapJIIIkOBbllt, MaJIOpocJJblit] _,.
pygmaeus, pumilus
6 NANANDER,
NANANDRICUS,
NANANDRUS {gr. vdvo~ "pitic",
llvi)p, uvOp~ ,,brbat"), nanandru,
cu anteridii pe tilamente scurte (Oedofoniurn) [nanandrous; nanandrisch;
nanandrique; nanandrikus, rOvid htmfonalas; H~J.I:)
V

zwergung; nanisme, petitesse; nanizmus, tGrpenllve&; BaHII3M, bpnJirou"Jt


POCT]-+ pypuuismus
8 NANOFJ.I)RA f (gr. , lat. !Iora
"nori"), nano!Ior, !Iol' scund [nanotlora; Zwergflora; tlore naine; torpeliOra ; HaH()IjmopaJ
9 NANOPHANEROPHYTA
o pl

NANISJIUS m {In". ), nanism, micimea excepional a plantei, de nalW' congenita1 sau obinut prin
culturA [nanism, dwarfishness; Zwergheit, Zwergwuchs, Ktlmmerwuchs, Ver-

..nov "plant),

nanofanerofite. form biologic a faDerofitelor cuprinzind arbuti i tuferiuri avfnd mugurii de retnnoire
expui fntre 0,25-2 m deasupra
solului (Raunkiaer) [nanophanerophytes; Nanophanerophyten, ZwergluftPtlanzen; nanophanerophyte&; nanofanerofitti.Jr.; BaHotaHepot&m]

NANOPLANCTON n (gr. ,1t).u'fK10t;


nanoplancton, OJ"ganisme'
planctonice de dimensiuni foarte mici
ce pot ti colectate i separate numai
prin liltrare!l sau <:entrtlugarea apei
[nanoplankton; Nanoplankton, Zwergplankton; nanoplancton; nanoplank,.
ton, ttjrpeplankton; BaHOIUiaJOO:ou]
11 NANOSESTON o (gr. , O'Tlm:
,.trecut prin ciur"), nanoscston, seston
ou dimensiuni foarte mici [nanoseston;
Nanoseston; nanoseston; nanoszeszton; Jl8llocecTOH]
10

12

"rtcitor"),

NAPACEUS, NAPIFORMIS, NA
PINUS, napilorm, de forma rdcinii
scurte, obconice i pivotante de BNUJ
sWa napus, Rap/ianus sativus etc.
[napilorm, turnip-sbaped; MibenMrmig; napitorme, nap ace, rapjforme;
kUp alakU, repa alakU, retek alakU;

pell'laTW8, pc:IIOliiWilrll]*

ta
H

NAPAEUS (gr. vumtio~ "pduros")


-+ nemoNWU$, $i/vaticus
NAPULUS m -+ collum

t5 NARCOTICUS (gr. vapmtuc6~ "narcotic"), narcotic, stupefiant, care produce nareoz (morfin, opiu) [narcotic; narkotisch, betubend; narcoti
que, stupMiant; narkOtikus, b6dit6;

...

NARCOTROPISMUS
HapxoTII'IeCXIIit]-+ somnifer

16

17

NARCOTROPISMUS m lgr, , 1'polril


,,rAsucire"), nareotropiam, tropism cauu.t de in!luene narcotice [narco
tJoopism; Narkotropismus, narkotische
Reizekriimmung; n!ll'Cotropisme; narkotropizmus; uapXOTpOmnM]
NASCENS (nascor), nascent, care
incepe si se formeze (esut) [nascent;
entstehend, heranwachsend; naissant;
keletkezO, kinllv6, kiala.kul6; BO:Hlll
niOU(III,

18

~IOIQJib] -

ezoriens

NASTI A t,; NASTISMUS m (gr.


miclri autonoiJ)e actin ale organelor dorsivtntrale, erovocate de excitaii difuze
(micrile de deschidere 'i tnehidere
la fiori) [nastie; Na.stie, nastische
Bewegung; nastie ; nasztia, nasztikus
mozgs, helyzetv8.J.toztat0 ingermozVU<I't6t; .,presat"), nastie,

gs;

HaCTIIII]

t9

NASTICUS (gr. -), nastic, cu micAri


nastice [nastic; nastisch; nastique;
nasztikus, ingermozg.sll; BaCTII'Iecu:il:]

.20

NA.SUTUS, nlsos, cu organ In formit


de nas [big-nosed; groBntlsig; nasique; JUtiYOITU; uocaTWI]

-~1

NATAUS, natal, de provenien din


(llbsqwe loco rwtoli f1i.r sil fie indicat
Jocul natal) [natal; gebOrtig, berkommend; natal, provenant; sziilett!:si.
strmazMi, ei/UorduiAsi,. keletkezt!:si;

26 NATURAUS, natural (natural; na


ttirlich; naturel; term6szetes; ecrecr
lleHIIWit, aaT)'paJIW[WI]*

NATURALISATIO l, naturalizare,
starea biologic a unei plante neindigene care, fr intervenia omului,
li poate desfura Intreg ciclul ei de
V'iail In noua regiune cu climat ase
mAnA.tor unde a ajuns [naturalization;
Naturalisierung; naturalisa.tion; naturlizci6 ; xaT)'paml3aQIIH J
28 NATURALISTA m 1 - naturae
indagtWJr
--29 NATUS, nscut, provenit, rezultat
[horn, sprung, issued; geboren, ent
stehen; neissu; szilletett, keletkezett;
27

J!OS,!Ii!HHWJI:j

NAUCUM n, naucum 1. Coaja


verde de la nuc (Juglans). 2. Partea
c1i.rnoas a _unei drupe jLindley) [naucum; Naukum, Leiffe, griine NuB
schale; naucum, brou de la noix;
naukum, a di6 Uild heja; aayx}IM]
31 NAUSEOSUS, dezgusttor, neplcut,
vomitiv ( odore naus<'JOso cu miros
dezgusttor) rrepulsive, V'omitory; Wi
drig, widerlich, brechenerregend; degoutant, vomitif; undorit6, b\i~
szagU, hnytat6; Dp0Til811WA, OTpa
30

"IJIT'eJibHitdt, pBOTIIbiJI:)

32

33

PO.IJ:IIOit, RaTaJD,HWJI:) .-

'22

NATANS, (nato), natant, lnottor,


plutitor pe ap1i. (plant, frunzA, tu!
pinii.) [natant, lloating, swimming;
schwimmend; nageant, flottant; UszO,
vizszinl!n UszO, vizen lebeg6; IDIOBY'fHil,
Dn8BaJOD(R8]*

~3

34

NATATORIUS, natator, care uu


reati plutirea {organ) [natatory, nata
torial; schwimmenerleichternd; na
tatoire; UszAst el6segft6; nnaaaTeJI~>

HYI)
~4

NATIVUS, nativ, InnAscut {caracter)


[native; natiVisch, nativistisch, urspriinglich; natif; velesziiletett, nativ;

zy:JeMHW.II:, kOpeHIIOA]

25

NATURA 1, natur [hature; Natur;


natura; terml!szet; np11p0na)
NATURAE JNDAGATOR, cercetA
tor al naturii [explorer of the nature;
Naturforscber; explorateur de la nature; terml!szetkutat6; IICC.IIe,!IOUTenlt
npapo,!lltl']- naturalista

35

36

NAUTIFORMJS - navicellatus, na
vicularis
NAUTOHYDROCHORES 1 pl (gr.
voi>nJ.; "navigator", Mrop "ap",
xd:lptal "a se rsptndi"), nautohidrocore, plante hidrocore plutitoare [nautohydrochores;
Nautohydrochoren ;
nautohydrQhores;
nautohidrochor
nOvenyek j li&YTOrH,IIpOXOpW)
NAVICELLATUS,NAVICULARJS,
NAVICULATUS, NAVICUUFORMJS, naviculat, naviculiform; de
forma unei luntrie; scobit tn interior
i carenat pe dos (bracteile la Ceras
tium transsilvanicum, valvele siliculelor la Thlaspi, lberis, .Lepidium)
[navicular, boatshaped; kahnfOrmig,
nachentormig, schiflchenftirmig; na
viculaire, en nacelle; csOnakos, cs6
nak alakU; Jlll.lll>CBJI,!Ulltlli:] - cym
barius, cymbiformis nautiformis
NAVICULAE f pl, navicule, frustule
libere de tipul Navicula (Diat<Jmecu)
[naviculae; Navikulen, Schiffchen;
navoicules; navikulk; BaJillky11w]
NEBULARJS, NEBULOSUS ,1. Ne.
bulos, noros. 2. Cu pete neregulate pe
fond deschis. 3. De culoarea turnului
(foggy,cloudy,spotted,smoke-coloured;

NECTARIUM

nebelig, wolkig, fieckig, nebelgrau;


nuageux, nebuleux, tachete, entume;
felh6s, pettyes, filstszfirke; 'JYMilHHWA,
~. JtWW~an.dl:]

37 NECATRIX -+ lecalis
38 NECESSARIUS, necesar [necessary;

notwendig;

HC06xo.IJ,IIMldlt]

nt\cessaire;

X~]

41

NECROBIOSIS f (gr. -, ~~~ .,".ia"),


necrobioz, procese biologjce care se
mai continu la scurt timp i dup

moartea celulei sau a organismului


[necrobiosis; Nekrobiose; n6crobiose;
nekrobi6zis; HeJ;p06Hoo]
NECROCOENOSJS f (gr. -, K01v0~
"tn comun"), neerocenoz, ansamblul
organismelor moarte (pe mtlul mrii,

lacurilor) [noorocoenosis; Nekrozlinose; necroeenose; nekroc6n6ziB, hullaklizlisseg; JteJCpOu,eno3] --. thsnatocoenosis


42 NECROCYST t (gr. -, K6crt1~

"cavitate"), necrocist, celul moart


[necrocyst; Nekrozyste; nt\crocyste;
nekrociszta; HeXJ)OIQICT]
43 NECROGENUS (gr. -, ')'&VV(Ko .,a se
nate"), necrogen, care ,,se nate"
pe o plant moart sau pe cale de
a se nimici (ciuperc parazit) [necrogenous; nekrogen; necrogEme; nekrogt\n ; HeKpOI'CIIHbiJtJ
4/t

NECROHORMONUM n (gr. -, 6p~


"a stimula"), necrohormon, hormon

stimulator al meiozei, extras din celulele mortificate [necrohormone; Nekrohormone, Wundhormone; necrohor~one; nekrohormon; Hexpctl'OpMOH)
45 NECRON n (gr. -), necron, plante
moarte, in c nehumificate [necron ,
Nekron; necron; nekron; HeJ;pOH)
46 NECROPHAGUS (gr. -, .UrJ "a
minca"), necrofag, care se nutreJie
cu corpurile organismelor moarte (ciuperci parazite) [necrophagous; nekrophag, aasfressend; necrophage; nekrofg, dOgevt'!; HCKp04JanwJI:]
47

NECROPLASMA n (gr. -, 7tA.Uo-J.U.I

"modelare"),

n6m-oplasme;

48

szUkstlges;

RAD/X NECESSARIA -+ secun


daria (radix)
39 NECRJDES t pl (gr. w.~:~ .,mort",
&16o~ "asemnare"), necride I. Celule moarte, lipsite de citoplasm (Algal!}. 2. Celule care devin gelatinoase
i apoi se distrug (Brand) {necrides;
Nekriden; nt\crides; nekridk; ne
40

moartl [necroplasm; Nekroplasma;

necroplasm, citoplasm
inactiv, omoloag celei din smna

49

50

nekroplazma;

IICJqi0-

NEQROPLASTUM n (gr. -,

"""""'1

.,modelat"), necroplast, protoplas~


care a suferit leziuni nevfndecabile,
urmate de moartea acestuia [necroplast; Nekroplast; nt}croplaste; nekroplsztisz; HCKpOM8CT)

NECROSJSt{gr. vt~.,moarte")~
necroz 1. Mortificarea celulelor sau
a esuturilor. 2. Putregainl plantelor

[necrosis, canker; Nekrose, Gewehstod, schwarze Brand; n~crose, chancre; nekrOzis, sejtszGvet-elhals, fekete UszGk; JtelCP03, ONCpTBCHKe]
NECROTYPUS m

(gr. -,

,.model"), necrotip 1. Form In prezent stinsA fi existentA numai formal.


2, FormA fosil [necrotyPe; Nekrotypus; necrotype; nekrotipus; HenOTMD)
!'it NECTAR n (gr. vtmlp .,nectar"),
nectar, secreia dnlce a nectarinelor [nectar, honey-juice; Nektar, Honigsaft, IUUtenhonig; nectar, suc mielleux; nektr; ucrrap]
52 NECTAREUS {gr. ), nectarin, asemii.ntor nectarului [nect.areous, nectar-like; honigartig; rtll!8emblant au
nectar; nektrszerO.; aCETaJliiiROBiolll}
53

NECT ARADENA t (gr. -, 6.8t)v"glan-

nectaritenl. [nectar-gland ~
Honigdriise, Saftdrlise; nectaradene;
d").> l!:l~dii.

m~ztejt6mirigy; IICk'IllpOHOCHU

BJ1e38}

--. glans necuu-i(era, glamlula necklrifera


54 NECTAR/FER, NECTAR/GER (gr.

-, lat. fero, gero "a conduce"), nectarifer, care secreti sau conine nectar
(Jiandl, scvamA) (nectariferous, secretmg nectar; nektartragend, nektarfUhrend, honigenthaltend,
honi~t
tuhrend; nectarifbre; nektrkivlasz
tO, mezgyiijtl!, mezta.rt6; RSTapoaocawJI:, NeD.OHOCHLIII]
.
GLANDULA NECT ARIFERA., glandul nectarifer (Saliz, Vitis) (nectargland; Nektardrtise, Honigdrlse;
glandnle nectarifbre; nektrmirlgy.
mezmirlgy; aerrapoHOCBu zene-la] -+
nect.(ll'adtna

55 NECTARJLYMA n (gr. -,

dM.ixo

"a acoperi"), nectarilim, apendicele


protector al nectarinelor, format adesea
din peri (Menyanthn) [nectarilyma;
Nektardecke, Honigdecke; nectarilyme; nektriumvCd6, meztejtt'!takar6;
noxpos HeXTapnan] --. neclarostesiwn

56 NECTARIUM n (gr. ), nectarin,


organ care secret sau conine nectar
[nectary, honey-cup, nectar-gland;

818

NECTARIYORUS

Nektarie, Nektarbeblter, Nektarge-

fss,Nektardriise, Honigbehlter,Honig
gefa, Honigdrase, Honiggr(i beben;

neetarine, necta.L.1:1; nektrium, nektf..

kivlasztO mirfgysejt, mezfejtiS, mez.

tar\6 j BeXTapBHI:, aetttapB.It,

MCAOIOOR)

57 NECTARIYORUS (gr. , lat. '9'01'0


"a minca"), nectuivor, care consumi!i.
nectar {insectA) [neetarivorous; nek
tarfressend,hon~nd; nectarivore;
nektrl'ogyaaztd, nektrral tpllkoz6;
DHT8lOIQIIJtal:

Nektardecke, Sartdecke; nectarostge;

mCzfejt6-taka.r6;
DOK))OB HeXTapHBKa}- necWilyma
60 NECTAROSTIGMA n (gr. , cntnaa
.,pat"), nectarostigmi!i., pete sau depresiuni indiclnd prezena glandelor
nectarifere [neetarostigrna, nectaryspot; Nektarstigma, Nekta:rzeichen;
nectaJ'ostigmate; mtlzlejt6jelzG; Menektrium-takar6,

.11:01100

yrny6JieHBe] - necttll'f)$enw.

NECTAROTHECA f (gr. , O'IKfl


"cutie"), nectarot.ec, reclpient al nectarului (gropiA., pinten) ce se scurge
din glandele nectarilere [nectarotheca;
NektarhehAlter, Honigbehil.lter; nectarotbeqoo; meztart6; Me.n:ox.paHBJIH~, BeKTapOxp~]

62

NECTJSMUS m (gr. v!')Kt0t; "lnonectism, reactie motoricil a


zoosporilor consttnd din plutire cu
ajutorul cillor {Massart) [nectism;
Nekti&mus; nectisme; nektizmus;

"""""']

69

filiformiB
NEMATHECIUM n (gr. , 91'\KI'I

cutie"), nemateciu, excrescen con"!inlnd organe de rructificaie la A.l8f"


anteridii, para!ize) [nemathece; Nemathezium; n~mathl!que ;nemat~cium;
HCMATeQHA)

NEMATOBLASTUM n, NEMATQ.
PLASTUM n (gr. -, 1-o<n:OI; "ger-m:en", a).acnOI; "modelat"), nematoblast, nematoplast, plastide filiforme
din citoplasm (Momordica) {nematoplast; Nematoplast; nematopla.ste;
nematopla.sztisz; HCMaTOiliUlCT]
71 NEMATOCAULIS (gr. -, KU~
tulpin"), cu tulpina filamentoasl
[tbread-stemmed; ladenstengelig; a
tige riliforme; lonalas szrti; HIITC

70

CTe6em.'laThlJI]

72

73

NEMATOIDEUS (gr. , s15ot; "ase- filiformis

mnare")

NEMATOPHYLLUS (gr. , qnJU.ov


,frunz"), cu frunze
llamentoase
(thread-leaved; ladenblttrig; a reuiiIM filamenteuses; ronalas leveld;
HHT'IaTOJJHCTHWJt]

7ft

NEMATOSPORANGIUM n (gr. -.
mrop "sA.mtnll.", nstov "vas"),
nematosporange, tip de zoosporange
separat ae restul filamentului printr-o
membran transversalll. ( Perorwspo
raceM) [nematosporange; Nematosporangium; nematosporange; nemato8por.ngium; HeMaTOCl!OpaRTilli:]

75

NEMOPHILUS (gr. v4toc; ,,pdure",


qAAtto ,,a iub'!"), NEMORALIS, NEMORENSIS, NEMOREUS, NEMO
ROSUS, de pdure, care cre:;te in
pduri sau tn hvezi [nemorose, sylvan;
waldbewohnend, hainbewohnend; de
bois, de foret; erdei, erdQben tllO,
erd6lak6; Jcy6paDHhiA)- napaeus, Bil
VtJticus, silvicolus

76

NEMUS n, pdure, codru [wood,


forest; Wald, Lauhwald, Hain; bois,
ror~t, fu taie; erdO; ,11.)'6pua, pouca]

TOB)

66 NEISMUS m (gr. -), neism, reaciu


nea morfogenetic a organului care
duce la formarea unui nou organ, de
ex. rll.dcini adventive la baza buta-

tum, filum
NEMA, NEMATO, -NEMUS (gr,),
cu lilamente, cu fire [nemamerus,
nem416caulis, Mteronemus) [tbread;

raden-, -ladig; filamenteux, rmrorme;


ronalas, szlas-, -ronahi; HJITe-, HHT
.,.aro-, mrnan.lit]- filanumtosus, fili,

ttor"),

NECTON n (gr. -), necton, totalitatea organismelor care lnoatll. activ


in apele pelagice (Haeckel) [necton;
Nekton; necton; nekton; aenoul
6i NEGATIVUS, negativ, Of.US, oontr~r
[negative; nagativ; ntlgatlf; negativ;
orpuo:a:re.TibHY.ItJ
___.
fi5 NEIDIOPLANCTON n (gr. Nt1L;.
N11Ui~ "naiad", nA.a"ffCW10 "rtci
tor"), neidioplaneton, plancton cu organe speciale de tnot (Forel) {neidioplankton; Neidioplankton; neidioplancton; neidioplankton; llei.D;Boltllam:
63

68

Jle.ICI'aPOM)

58 NECTAROSEMA n (gr. , O'"IJQ


"~mn") - neclarosUgma
59 NECTAROSTEGIUM n (gr, , attrTJ.
"acoperi"), nectarostegiu, peri care
. acoperA nectarinele, aprtnd nectarul
de ploaie, dar permilnd accesul in
~telor vizitatoare [nectarostegium;

61

(Massart) (ncism; Neismus; nei..


me; neizmus; RCHJM)
67 NEMA n (gr. Vfilla. "fir, filament"),
tir, filament {filament, thread; Faden;
filament, fii; szl; HHTh) -. filamen
ului

...

77

NEROPLANCTON

NEOCOMBINATIO

t,

neocombina

ie, combinaie nou; aezarea epil.e


tulu unui taxon Intr-o alt poziie

87

sau In alt rang sistematic {new combination; Neukombination; nouvelle

combinaison; Uj kombin.ciO; HOBOxoM6smalOIR, HOBaJI kOM6itttaQHII]

?8 NEOENDEMISMUS m (gr. vto~;


"nou", !v "In", 3fl~ ,,regiune"),
nt'loendemism, endemism progresiv;
end~mism de dat mai recent, cu
areal In curs de extindere {Hi~ra
cium) [neoendemism; Neoendemismus;
n~ndemisme; neoendemizmus; ueOl~MK3M]

79

80

NEOFORMATIO !, neoformaie, formaia regenerativ a esutului In apropierea organului vtmat; calus [neaformation; Nenhildung; neoforma-

tion; neoformci6; aoaoo6pa3oBaHHC]


NEOOAEUS {gr. ~ ,,nou, 11)

,,pmtnt"), neogeic,
mea Nou (neogaean;

originar din Luneuweltlich; m!-

88

89

90

ogOOn: lljvilflgi j o6HTaiOUIHA B HOBOM


81

'""']

NEOGENESIS f (gr., ytvecru; .,nat~


re"), neogenez, neoformaie de esu
turi; regenerare [neogent.SiS. regeneraH )ll; Neogenesis, Regeneration; neogenl!se, regenernlion j neogenezis, regencrDds; ueoreHe3, pereuepawu]-

9t

ngmBNrio
82

83

434

85

86

NEOMORPHTA 1 (gr. -, )I.Optpl) .,form"), neomorfie, apariia la hibrizii


din prima generaie a unor caractere
noi, deosebite de cele ale pArin ilor
[neomorphy; Neomorphie; neomOJphie; neomorfia; HOOMopi)RII]
NEOMORPHOGENUS (gr.- , ytvoo;
neomorfogen, care produce
neomorfoze (factor) [neomorphoge
nous; neomorphogen; neomorphogene;
neomorfogl!n; HeOMOJ'4loreHHwJI)
"natere"),

NEOMORPHOSIS f (gr.), neomorregenerarea organului Intr-o form.


i neobinuit
[neomorphosis;
Neomorphose; neomorphose; neomorlOzid ; ueoMO!l41ol]

foz,
nou

~VEOMORPHUS (gr. -), neQmorf,


cu lnfiare nou sau cu caractere
noi [neomorphous; neomorph; neomorphe; neomorf; ueoMopi}HLIJI)

NEONYMUM n (gr. -, 6VOJ.IO. ,.nume"),


neonim, numele nou care lnlocuiete
pe eel vechi de\"enit impropriu (in
nomenclatur)
[neonym; Neonym,
neuer Name; neonyme; neonim, Uj
.ru\v; tteoHHM, uosoe ual&aHHe]

NEOONTOLOGIA f {gr. , 6VTU


,,fiinA", ~ "vorbire"), neoontologie, studiul organismelor actuale,
tn opoziie cu paleontologia (Kozo
Polianski} [neoontology; Neoontologie;
n6oontologie; neoonto!Ogia; HCOOHT_,.,]
NEOPHYTA.npl (gr.~, CJIUT(Iv "plant"), neofite, plante antropochore, ncetenite pe alte continente In timpuri
mai recente, mai ales du}l Cesco
perirea Americii {Elodea canadensis)
[neophytes; Neophyten, Neubiirger;
neophytes; neotit.k; ~]
NEOPLASMA. n (gr. -, ~ ,,modelare"), neoplasm, esut de neo,
formaie rezultat din proliterarea potologic a celulelor [neoplasma; Neaplasma; neoplasme; neoplzma; HCO
nna:JMa]
NEOTENJA f (fr, , niWll "a tntin
de"., neotenie, ajungerea organismului
la maturitate sexual In stadiu tlnr
lnainte de dezvoltarea lui complet
(Kollmann) [neotenia; Neotenie; neotenie; neotenia; RCOTeHJU:] - pro
genesis, paedogenesis
NEOTROPICUS (gr. -, 'fj)Oltl) "curba
"''), neotropic, din regiunea tropi
cal a Americii de Sud i Mijlocii
(regiune floristic) {neotropical; neO
tropisch; neotropique; neotrOpikus;

HCOTpollH'IecU!A)

92 NEOTY PUS m (gr. , rimoiii "model"),

neotip, exemplarul care lnlocui&Jjte


tipul pierdut sau distrus, colectat de
pe locul clasic [neotype; Neotypus;
m\otypc; neotipus; ueomn]
93 NBPHRO-, NEPHROIDEUS (gr.
qpOijj "rinichi") (nephrocarpus, ne
phrolepis) - reni, renformis
94 NEREIDBS f pl {gr. N11pt;(ijj "nimf
de mare"), nereide, plante fixate de
substratul pietros al apelor i mrilor
{nercides; Nereiden; nerBides; nereidk; HCpeiiAW)
95 NEPIONICUS (gr. Vl)mzy;; "tlnr")
juvllnilis
96 NERITJCUS (gr. Vf1Ptlllii ,.fiii Nereci), neritic, de coast (plancton)
[neritic, littoral, coasta!; neritisch,
strandbewohnend; neritique, cOI.ier;
neritikus, tengerparti; aepHTOBLiii,
npR6pe3:Hidli]

97

NEROPLANCTON n {gr.- '1tMlyK101;


,.rtcitor"), neroplancton, planctonul
subzonei de coast a zonei pelagice
(Haeckel) [neroplankton; Nereplankton; neroplancton; neritlkus plank
ton ; uepoltllatDCTOH]

NERV.4LIS
98

NERYALIS, nern.l, care aparine


nervurilor {clrcel, dehiscen)i) (nerv al;
nervenbetrefi'end; nerva.l ;. erezeti;
pacncmOEeliHWA

99

DO

lltJlJIKaM)

NERVATIO 1, NERVATURA f,
nervaie, totalitatea nervurilor de pe
un OJ'P.D, preeum i modul lor de
dispOZitie (nervation; Nervation, Nervatur, Benen'ung, Blattnervatur; ner"\"ation; erezet, levE!Ierezet; aepB4U,Ba,
Z~~Ja:OBaBBe]

:1.00 NERVATO-, NERYATUS,NERVI-,


NERVIGER, -NERVI$, -NERVIU.S, -NEURUS, NEURO-, nervat.
prevzut cu nervuri (nervu.to-ven~Mus,
nervi(olius, abruptineN>is, albinervius,
~neiU'us,
nefU(JC(Upu.s) [nervate,
nerved, nervi-, _nerve-, neuro-; benervt, genervt, -nervig, nerven-; nervE!,
nerviE!, nervi-, neuro-; eres, erezett,
erezeti, enzehl; HepBmdl, llllJD:OBaTWit,
XBJIKOJIOCHitllt, :cB.IIKO-)-+II-6UI'-,

fOI

,.,

..

..,..

"'

,..

,.,

NEUSTON n (gr. vmHO; ,~tno


neuston, totalitatea macroorganismelor plutitoare din pelicula
de tensiune superficial a apelor dulci
i stttoare, uneori c&.uztnd "tnflorirea apei" (alge, bacterii) [neuston;
Neuston; neuston; neuszton; l:leii:CTOB]
110 NEUTER, NEUTRI-, NEUTRO-,
neutru 1. Asexuat. 2. Avortat.
3. Steril (floare) (neuter, sexless, sterile; gescblechtlos, steril; neutre, asexue, sterile; semleges, ivartalan, medd6; &eii:TpaJII>liLlll:, 6cQronwA, CieplUllo-

mtniOBaTLIII:)

NERVUWSUS, nervulos, cu numeroase nervuri mici [nervulose; kleinnervig; nervuleux; aprO erezetii;
Me.JU(Olt(IIJIX()Ban~ll:] Junoideus

'"

NESOPHILUS (gr. vflo"o~ "insul",


14llM<o "a iubi"), nesofil, care crete

pe insule, care "prefer" insulele


[ island-lo"Yin~; inselliebend; preferant
les iles; sz1getkedvel6, sz1getlak6;
OCIJIOBO - mo6BBwA)

NEUR, NEURO-, -NEURUS (gr,


v.:Upov "ner") (newamphipewlus, neurocalyx, neiU'ocupus, neurotrichus,
chloroneurw) -. nervato-, -nervia

NEUTRALIS, neutra!, inditerent{neutral; neutra.l; neutre, indilferent;


k6zCtmb6s; HeilTpam.swlt, IUI.lllfil+e
peBTHWA)

NEUTROPHILUS \lat. lieuter "ne~


utru'', gr. "v..to> "a ubi"), neutrofil,
care crete tn soiuri cu reacie neutr
{pH 6,7 -7,0) [neutrophilous; neutrophil; neutropbile; neutrofil; aeii:-

TPo4dJJlbiiWA)

NEXUS (-US) m, nex, legtur,


relape [connection; Vet'bindung; connex1on, J'E!lation; kapcsolat; CJNOit]
" . NICOTIANEUS - tabacinus
H5 NIDI-, NIDIFORMIS, NIDULA
RIS, NIDULANS, NIDULATUS,
NJDULIFORMIS, nidiform, In form
de cuib de pasre; cu ramificaii
fncflcite de forma unui cuib de pasre
(rdcina la Noou.ia nidus-twis) (nestling, nest-shaped, encased, embedded,
nested, nidulated; nestr6rmig, nistend,
eingebettet, nest-; nidiforme, nidulant, nichant; reszekszerO, beme\yedt,
reszek-; rHe3JIOBH.!I,HwB, Ilfe"JJIOBOA,

113

...

....,.]

116

NIDOROSUS, NIDOSUS, puturos,


cu miros neplcut [stinking, fetid;
stinkig, Ubelrtechend; puant, tetide;.
btid6s, bUzils; BOHlO'IHII.] ..... foetidus,
maleolens, olidus, pu!idus, PUlParius

i17

NIGELLUS, NIGRANS, NIGRESCENS, NJGRICANS, NIGRITELUS, negricios, nigrescent, cenuiu


negru [nigrescent, blaekish, turning
black; schwrzlich, schwuzwerdend,
verschwArzend; noircissant, noirtre:
feketes, feketE!IIO, sziirke&fekete; "'epHeiOIIlBR. 'lepHOBamlf]

NERVULUS m ..... nervillus


NERYUS m, nervur {a frunzei,
petalel, fructului), fasciculele fibrovasculare constituind scheletul laminei, adesea proeminente pe dos [nerve;
Nerv; nervure; er,leveier; HepB,lii:HllXa]

ttor"),

HWIJ'

neuro-,

phltb<r
NERYILLUS m, nervii, ultima ramificaie a nenourii (nervule; Nerville;
nerville, nervule; erecske; dJIO"'Xa)
-+ nervulUB
NERVISEQUENS, NERYI.SEQUINUS, NERYJSEQUUS, nervisecvent,
care urmeaz d.irfl:ia nerVurilor [nervisequent; nervenfolgend; nervisequent; ereket kovet6; CJJe.IQ'IOWBii no
""""""]
NERYOSUS, nervat, pronunat sau
multinervat (nerTose, very nerved;
stuknervig, VielnerYig; nerveux, tr~
nerve; ert'Ssen erezett, sokeni; MllOI"O

830

...

NIGER, NIGRI-, NIGRO-, neru,


de culoare lnchis (nisripil~U, mgrispinus, nigromaculatw, nigropuncla
tus) [black, black-, dark- ; schwarz.
schwarz-, dunkel-; noir. nigror, fonce;

NODULJFORMIS

331

fekete,

-sOtet-;

'lepawA,

Ti!MUo-, Ti!MHWR] -m11lamu, atro-

~MI-,

'lepao-,

~tU~lano-,

127

119

NIGRATUS, NIGRIFACTUS, NIGRIFICATUS, NIGRITUS,Innegrit


[blackened; geschwArzt; noil'ci; megfeketedett j DO'ICpiiCIJWHA}
120 NIGREDO t, negrea., culoarea neagr [blaekness; Schwarze; noirceur,
noircissure; leketes~g; epHMa]
120a NIGRESCENS (nigmco}, NIGR!CANS (nigrico), nigrescent, negricios,
negru cenuiu [nigrescent, blackish,
-turning black; schwArzlich, schwarzwerdend, verschwArzend, verdunkelnd;
noireissant, noirAtre; feketell6, leket~ j 'ICpHCIOII{Hit, 'ICJ)HOBaTI.dt]- sub niger, denigrans
121 NITELINUS, nitelin, de culoarea
brun a hlrciogului [hamster-coloured; hamsterfarhig, hamsterbraun;
brun de bamster; Mrcstigbarna; cypoJCO-.a:opii'IHCBWR]

122 NJTENS, NITIDI-, NIT/DUS, lucios, lucitor (nitidiflorus, nitidifolius)


[nitid, nitidous, sbining, polished, glittering, lustrous, bright, glossy, smooth;
glAnzend, scbimmernd, leucbtend,
blinkend, glatt; luisant, brillant, poli,
Jisse; tenyltl; csillogO, slma; ClleCTJDD;B&,
JlOCJU:Il(HAcJI,
TIDIHQ6BHT&III:) -+ lucent~,
lucidu,
fulgens, mica118, plenfkn,

-phanus
123 NlTRJFICANS (nitrifico), nitrificant
(bacterii """) [nitrifying; nitri.fizierend;

nitrifiant; nitrifik.IO; HKTpmPiiQIIPY-

JOil(HII:}

12/i

NlTRlFICATIO 1, nitrificare, transformarea amoniaculUi i a compui


lor de amoniac din sol In azotai
sub influen~a unor bacterii [nitrification; NitrJfikation, Salpeterbildung;
nitrification; nitrifikciO; HHTPRQIH
xaJJ.HII)

125

NITROPHJLUS (gr. vhpov "nitrat,


azotat", q~tUo> "a iubi"), nitrofil,
care crete pe soiuri bogate In azotai
~plant) [nitrophilous; nitrophil, nitratliebend; nitrophile; n"!trofil, ntrtkedvel6; HHT))OQlHru.Hidl] -+ androphilus, anthropophilu

126

NJTROPHYTA n pl (gr. -, !W't"Ov


"plant"), nitrofite; plante nitrotile;
plante ruderale care prefer soiurile
bogate In azotai (Chenopodium, Urtica) [nitrophytes; Nitropbyten, Diingerzeiger, Nitratpnanzen, Salpeterpflanzen; nitrophytes; nitrofitk, nitrtkedve!O
nQVtlnyek; HHTpoQlitrw]

NIY.ALIS, NIY/COLUS (-COLA),


NIYOSUS, nival, lnZlpezit, care crete
in aprofierea f.pezilor permanente
(flori, limit, zon, plante) [nival,
sno~; scbneeig, Schnee-; nivt\al;
nivhs, havasi, Mvidt\ki; CHeJD:w:l,
CHeTOIIOI, 38Hec&uu.ll CBerOM)

128

130

131

NIVEUS, alb ca zApada, alb curat


i lucitor [snow-wbite; schneeweiB,
reinweil.l; hlanc de neige; Mleber,
ft\nyl/S feber ; 6enocHemtwa, CHeaRo6eJiwA] -+ chion-, chioneu
NIX (-YIS) f, zpad (ca factor
ecologic) [snow; Schnee; nei~; h6;

"'"]

NIXANTHUS (lat.. nix "d.pad",


gr. itv9o; "fioar(t"), cu nori albe ca
zpada (snow-wbite floweNd; scbneeweiB-bliitig; 8. fleurs
blancbes;
bOieMr virgU; 6c.JiocaemroUKTKO-

aw&J
NOBIS pron. pl. dat. -+ m, mihi
NOCTIFLORUS, nocti1lor, care se

deschide sau tnllore1jte noaptea [nightflowering; nachtbHihend; "Iiictiflore;


t\jszaka virgz6; u~A IIO'}IoJO] -+
nyclanlhus
NOCTURNALIS,
NOCTURNUS,
nocturn, care se deschide numai 1n
timpul nopii (floare, plan~) [noeturna!, nightly; nchtlich, nachtbliibend; nocturne; ejszakai, t\jszaka
nyit6 j HO'IKOi:t]
NQDAUS, nodal, care aparine sau
se refer la noduri [nodal; nodal;
nodal; csom6ra vonatkoz6 ;_ YJ.IIOBOA]
135 NODI, -NODIS, -NODUS, NODOSUS, noduros, cu nodozitl (nodifer, nodi(lorus, multinodis, crasino
dw;) [nodose, -noded, knotted, knotty,
knobby, gnarled; knotig, knotenreich,
knoten-; nouenx; csomOs, bogos, biityk~s; y3Jtoaa.n.dt, ylJlO-}
136 NODOSITAS t, nodozitate, umfl
turi normale sau accidentale pe organele plantelor (rdcina unor Legu
minosae, frunzele la Juncus arziculatus, trunchiul unor arbori) [nodosity, knottiness; Kn6llchen; nodositt\;
csomO, gumOcska; ymoaaTOCII>]
NODUL/FER, NODUWSUS, noduros, cu noduri mici [nodulose, no
dule-bearing; kleinknotig, kn~tchen
reich, knOtchentragend ; noduleux,
nodulifere; csom6csks, gazdagon
bogas; Muoroy:Jeni:OBMI]
138

NODULIFORMIS, noduliform, de
forma unor noduri mici [nodule-

881

NODULUS

like; knGtchenfGrmig; nodulilorme;


bogocskaszertl.; y~ll]
:139 N8DULUS m, nodul, nod mic [nodule; Knotchen; nodule; c8om6cs
ka;~]

1/iO NODUS m, nod 1. Excrescen pe


ramuri, tulpini. 2. Umfltura pe
tulpina unor Gramineae din care por
nese ramuri sau frunze [node, knot;
KD.oten, Nodien; noeud; csomO, szrcsomO, biltyGk, bog, gilcs; )'3en]

1U NOLI-TANGERE, nu mA atinge
(epit.) [touch me not; rilhr mich
aicht an; ne me toucbez pas; ne
nyUlj hoz~m; ue,~~;OTpOra]
ti2

NOMEN n 1. Numele (plantei).


2, Cfnd cuvintul "nom." sau "nomen"

este aezat dup citatul unui taxon,


autorul semnaleaz c In publicaia
respectiv a dat pentru prima dat!l.
numele taxonului, descrierea acestuia
fiind publicat In prealabil sau deocamdatA. neavind diagnoz [name;
Name, Benennung; nom; nev, el
nevezm;; Ha:!a81111C]
NOMEN SOLUM- (Mmen) nudum

HS NOMENCLATOR m, nomenclator,
list alfabetic cu numiri (titlu de
carte: Nomenclator botanicUB) [nomenclator; NOmenklator; nomenclateur ; nevjegyz6k; DCpe'ICHI>]
1U NOMENCLATURA

t,

nomenclatur,

totalitatea denumirilor folosite In cadi'Ul unei discipline [nomenclatura;


Nomenklatur; nomenclature; n6vjegyz6k, elnevez6sek jegyz6ke; HOMCB
kJiaTypa]

145

NOMIUM n (gr. ~~ "pune"),


nomiu, ca"titi roase de Iarvele unor
insecte tn prile parenchimatice ale
plantelor [nomium; Mine; nomium,
mine; nOmium; aoMBYM]

146

NOMOCOLUS (-COLA t) (gr. -, lat.


incola ,.locuitor") -+ mmwphilus

147

NOMOPHILUS (gr. -, 91Miro "a


iubi"), nomofil, care crete pe puni
(dwelling in pastures, weideliebend;
aimant les pturages; lege16t kedvel6, lege IOn 616; o&muoiWIA Ba
nacr6RW:ax]

148 NOMOPHYLLUM n (gr. v0110<; "obi-

cei", !p())J.ov ,.frunz"), nomofil, frunza normal, propriu zis1i., ca organ


de asimilaie (exclusiv catatilele, hipo!ilele, cotiledoanele) [nomophyll;
Laubblatt; nomophylle; JombleWI;
HOMo(lium)

149 NOMOPHYT A n pl (gr. vopO~ .,plune", (IM)tOv "plantA."), nomo!ite,


plante de puni [pasture-plant.s;
Weidepfianzen; plantes de plturage;
legel6 Mftnyek; ~e pac
,.",.,.]
NON adv, nu [no, not; nicht; non;
nem; ae]
NONAPERTURATUS,
neaperturat,
15!
150

fr orificii (polen) [openingless, without opening; otfnungsloa; non aperture j nr)s n6Jkiili j JJIDDeBRLIIl OT-

152 NONPERFORATUS, neperlorat, negurit [nonperlorated; nchtdurchlochert; nonpertore; nem .tlyukasztott;


HellpO~pliBJie&Hblii:]

153 NORMALIS, normal, cu structur


sau cu lnfiare obinuit (mugure,
stadiu) {normal; normal, regelmlilig,
gewOhnlich, re~ht; normal; ren
des, szoksos, szablyos; aopMaJ~JoHWJI:,
DpaBIIIIIoHt.IJI:]

154 NOSOLOGIA f (gr. vOO~ "boal",


).Oy~ "vOJ'bire"); nosologie, studiul
bolilor (nosologuz plantarum studiul
bolilor plantelor) [nosology; Nosologie,
Krankheitslehre; nosologie; noszo!Ogia; HOCOJIOI1lll]
155 NOSOPHYTA n pl (gr. -, .Utov
"plant"), nosofite, parazii vegetali
dezvoltai pe plante bolnave {nosophytes; loiosophyten; nosophytes; noszofitk; uoco41Hm]
156 NOTA t 1. Semn. 2. Obser'\'aie,
not [sign, mark, note; Zeichen,
Anmerkung; signe, note, observation;
jel, megjegyzes; npH:maii:, 3aMen:a,
DpHMC'taHIIC]

157

158

NOTA TUS, -NOTUS, notat, marcat,


cu semne (maculis vel punctis
notata prevzut! cu macule sau puncte)
( aureo-notatus, leucorwtus) [notate,
marked; bezeichnet, versehen, markiert; note, marque; jelzett, rajzoIatos; OTMe'leiiHlolil:, noMC'I CRHloiA]
prevzut

NOTEROPHILUS(gr.~,.umed"

cpV..tro ,.a iubi") -+ IMBf)philus

159 NOTHOGAMIA f (gr. v09oo; "hibrid", T{r.j.ao; ,.cstorie"), notogamie,


polenizare cu polen provenit de la
subspeciile deosebite ale aceleiai specii
[nothogamy; Nothogamie, Blendhn~
bestAubung; nothogamie; notog.m1a;
HOTOraMIIll)

160

NOTHOMORPHA f (gr. -, j.IO,.l)


hibrid!
derivat! din aceeai specie parental,
"form"), notomorl, form

...

NUCLEOBIONTA

tratat ca apartinind unul taxon


colectiv hibrid aflat In acelai rang
cu specia [nothomorpha; Nothomorpbe; nothomorpbe; notomorfa; aoToMoJ!41a]
161 NOTHOXENUS (gr. , ~vo; "gazd"),
notoxen, adventiv [nothoxenous, adventive; nothoxen, adventiv;
nothox(lne, adventit; jliveveny; aJJ.
BeHl118llWA] -o adventivUB, advenus
t62 NOTHUS (gr. -), fals, aparent, hi
bridogen {defoliaie, rdcin) [false,
unreal; fa1sch, unecht; faux, btard;
hamis, ltszOlagos; nOlDlbiAJ
t63 NOTORRHIZUS (gr. vibtoo; "dos",
Pita. "rdcin"), notoriz, cu radicula aflat pe partea dorsal a cotiledoanelor (Cruci(crtu) [notorrhizal;
riickenwurtelig; notorrhire; notoriz,
hll.t.gy6kOcsk~;

prejudieiable;

NOTOTRIBU_S (gr. -, tpi~ "cale"),


nototrib, transportat pe spatele insectei (polenizare) (nototribe, nototribal;
nototrib, riickenfiihrend, rUcken
sUi.ubend; nototrbe; h.ttal beporz6,
htioldalhoz tapadO; HOToipH6Hlodi:]
165 NOTULA f 1. Noti, scurt observaie; uneori titlu de carte (NQtulae
sy8tenwticae). 2. Semn mic [small note,
little mark; kurze Anzeige, kleines zeichen; notice, pette marque; rOvid
jegyzet, jelecske; 3aMCTKa]
166 NOVEM num., NOVEM-, nou, cu
nou (ncwem(Qliatus, novemnervatus)
[nne, nine-; neun, neun; neuf, a
neuf; kilenc, kilenc-; ~. ,QeBJITII]
....... enneaNOVIFORMA
f_. cultiforma, sati167

spe.a:

T!MHltl8 0 CHIICllaTo-3eJIE!HhliJ:]

NUCACEUS, nucaceu, nucilorm, ase


m11.n1i.tor cu nuca, dur ca nuca {nuca
ceous; nuBartig; nueace; di6szerii,
diOkemeny; opexoBK,DJWA J
NiJCAMENTUM n 1. Nucament,
slieul unisperm indebiscent (Cram
be, Neslia). 2. Ament (nucamentum,
catkin;
Nullseh6tehen, nuDartiges
ScMtchen, Ktzchen; nucamentum,
silicule uniloculaire, chaton; egymagvU bec6ke, zrt hec6ke, barka;
OpexOBII.Il.HWII

IIJIO,I{,

O,ll,liOOeMJIHHfil

CTpy'IO'Ier, cepelKXa]
176 NUCELLUS m, nucel, esutul paren
chimatic de sub integumentul ovulului, ocupind spaiul dintre !unicul i
micropil [nueellus, ovule-Kernel ;Nuzel
lus, Knospenkern; nucelle; nncellusz,
magriigyMI, magkezdemeny-Ml; HY
~c,
JUlPO CCMIIIIO'IKII:] ..... meta
blastum
NUCIFER, nuciter, care produce
nuci [nuci!erous, nut-bearing; nuB
tragend; nucit~re; di0term6; opexoHOCHWA]

178

NUCIFORMIS, nucUorm, de forma


unei nuci [nut-shaped; nul3f6rm'g;
nuciforme; diO alakU; opexoall,!l;Blo]

179

NUCLEAIJ.IS, nuclear, care aparine


sau se refer la un nucleu (diviziune,
fuziune, suc, endosperm) [nuclear;
nukler, kern; nucleaire; nukteris,
sejtmag; uy&neapllhlil, JW:pHUA]

180

.NOX (-CTIS) C, noapte (i ca epitet


bona-nox noapte bun) [night; Nacht;
nu it; ejszaka; HO'Iio]

NUCLEATIO t, nucleaie, formarea


nucleului [nucleation, nucleusfor
mation; Kernbildung; nucleation;
sejtmagkepz6des; HyueaJ.C~U~, o6pa30BaHHe R,!lpa]

181

NOXA 1, NOXIA-l, nox, prejudiciu,


efect duntor [hurt, harm, injury;
Schaden, Schdigung; prejudice, domroage, blessure; krosods, rtalom;
nospelK,!IeHHe]

NUCLEATUS, NUCLEIFER, nucleat, prevzut cu nucleu [nudeated,


nucleiferous; kernig, kerntragend;
nuclee; 8\'ljtmagvas; JUlPOROCBblft]

182 NUCLEINUM n ..... achromalinum

(Mma_

168 .NOVITAS C, NOVITIA f, noutate,


uneori ca titlu de carte (NQvitiae
florae Sueciae) [newness; Neuigkeit;
nouveaute; Ujdonsg; noB~D~Ea]
169 NOVUS, nou, ttnr {frun;:, '::!., ram!U' -:::!.) [new, young; neu, jung;
nouveau, jeune; Uj, !iata!; HOBhllt,
MOJlO.!tOA]

170

perniciosru

173 NUBECULATVS;
NUBILOSUS,
NUBILUS 1. Innorat. 2. lntunecat.
3. Cenuiu-albastru [nubeeulate, clouded, cloudy, dark, greyish blue;
wo1kig, dunkellarbig, graulichblau;
nuage, fonee, grisUre bleu; felh6s,
s6tet szinfi, szllrkeskek; o6Jia'UlhiA.

CIODIIIOKOpeiiROBidA]

"'

kros, rtalmas;

HUli:, lllii}'6Rwa) .....

NOXIUS, vtmtor, duntor (injurious, harmful; schdlich; nuisible,

183 NUCLEOBIONTAn pl, nucleobioni,


organisme cu celule nueleate [nucleobionta;
Nukleobionten;
nuclt\obiontes; nukleobiontk; ll)'XJie06aouw]

...

-NUCLEOCENTROSOMA
_18~

...

NUCLEOCENTROSOMA n (lat.
nucleus .,simbure", gr., dvtpov .,centru", a4\pa .,eorp"), nucleooontrozom,
Centrul divizionar intranuclear (Karsten) {nucleocentrosome; Nukleozen
tiosom; nucteocentrosome; nukleocentrosz6ma; RyMeOQeH'JPOCON8]
NUCLEOCHYLEMA n (lat.-, gr.
X~ .,suc") - cary<llympha
NUCLEODESMA n (lat., gr. 8~
.,legitur"), nucleodesmi, formaie fi
brilar fclnd legtura_ Intre prile
interiOilNl ale nucleului. i Intre citoplasm (Scott) {nucleodesma; Nukleodesma; nucleodesme; nukleodezma;
ll)'KJJeOJICQIA]

...

NUCLEOHYAWPLASMA n (lat-,
-, gr. (luAot; .,sticl", ~ .,modelare") - caryolympha
NUCLEOIDES f pl (lat., gr. atao;
nucleoide, corpusculi
nuclelformi din citoplasma bacteriilor
(Bringmann) {nucleoides; Nukleoden; nucleoides; nukleoida.lr:; RyMeOH-

,.asemnare"),

NiJCLEOSOMA n (lat.-, gr, G6lpa


.,corp"), nueleozom, satelii_ ~ai pe
suprafaa nucleolilor (Nawashin) [nucleosoma; Nukleosom; nucleosome;
nukleosz6ma; RyXJJeOCOMA]
195

NUCLEUS m, nucleu 1. Corpuscul


de -obi~i globulos din citoplasm,
constituentul principal al celulei, cu
rol tn reproducere i in transmiterea
caracterelor (Brown, 1835). 2. Simbure osos [nucleus, cell-nucleus, seedkernel;
Kern, Zellkern, Samenkern; noyau; sejtmag, csontMjas
mag; ~0, ltiJeTO'IHoe R,DpO, KOCTO'IKa]
- muoblulus

196

NUCUL.A f, nucul*, fruct uscat


monosperm, indehiscent, cu pericarpul
osos sau coriaceu (CDI'ylu.B, Tilia,
Borago) [nucule, nutlet; Nfisschen;
nucule, noisette; makkocska, aszmag;
-]

197

""'l

189 NUCLEOLATUS, nucleolat, prevzut

cu nucleoli [nucleolate, nucleolated;


kleinkernig;
nucleote;
nukleoMs;

c MJ)IrllliiOM]

kulnium; MHOroriiC3,!l;HIUI XOCTIEan]

198

190 NUCLEOLU$ m, nucleol, corpuscul


sferic, membranos, anat in nucleu,
care se resoarbe tn timpul mitozei
{nucleole; Nukleolus, KernkOrperohen;
nucleole; nukleolusz, sejtmagoeaka;
R.QPWIDXO]-

pla.smalosoma

191

NUCLEOMA n (lat., fr. 4ta8oiii


"mulime"), nucleom J. Termen colectiv/entru substana nuclear (Rieger). . Totalitatea nucleilor dintr-un
organism sau dintr-o celulA polienergidi (Dangeard) [nucleom; Nukleom;
nucteome; nukleoma; H)'VIeOMa]

192

(lat. , gr.
1t).Gop.a "modelare"),nucleoplasm; cariolimfli.; sucul nuclear; substanta
intranuclear fluid i vie [nucleoplasm, Nukleoplasma, Karyolymphe,
l<ernsart, Kernplasma; nucleoplasme,
caryolymphe; nukleoplazma, sejtmagplazma; HykJieottna3Ma, npHo-

NUCLEOPLASMA

193

NUCLEOPROTEIDES f pl (lat. ,
gr. np&wijj .,primul", t~ ,.ase
m!i.nare"), nucleoproteide, proteide din
nucleul celular (nucleoproteides; Nuk
leoproteiden; nucteoproteides; nukJeoproteidek;
RyXJJeOllpOTelf..] -+
phosphoroproteirks

NUDUS, NUD!-, nud, neacoperit


(floare ...... , mUjJun ,.._,) (nudicaulis,
nudiflorus, nudifoliu) (nude, bare,
naked; nackt; nu; csupasz, fedetlen;
ronwl] - tktectu.*
NOMEN NUDUM, nume nud, neinsoit de diagnoz [nude name;
nackter Name; nom nu; csupasz nev;

Ha3saaBe6e3 oiiHCauH]- rwmen solum


199

NULLI-, NULLUS, nul, care lip&eljte complet (stylu. brwis vel nullus stilul scurt sau lipsA) ( nulliner
vis, nullisomicus) [none, wanting,
lacking; kein, fehlend; nul, manquant; sem mi, hinyz6; HHKUOII:, 6e3,
He.D:OCflllOW,IIll:]

M83Ma, JI,Qq)Roe BeW:ecTBO)

NUCULANA r, NUCULANIUM n,
nuculaniu, huct compus, drupaceu
sau baciform cu stmburi scleroi
liberi sau alipii, cuprini In mezocarp (Mupilus, Cornus) {nuculane;
Sammelstelnfrucht; nuculaine; nu

200

NUMEROSUS, numeros, atlat in


mare [numerous, very many;
zahlreich; nombreux; sok, szmos,
szmtalan; MHOM'IJICJieHBEodt] ..... mullus.
pluri, poly-, miile-, myrio

201

NUMEROTYPUS m (lat. numerus


.,numr", typus "model"), numerotip,
tip care poate fi recunoscut numai
prin metode statistice [numerotype;
Numerotypus; numerotype; numerotipus; HyMeponm]

numr

* Termen neclar, folosit In


In diferite accepiuni

literatur

...

-NYMUS

202 NUMMJFORMIS,
NUMMULARIUS, numular, de forma rotund a
monedei [coin-shaped; milnzenlhn
lich; nummulaire; 6rcp6nz alakU;
203

211 NYCT-,

NYCTAGINI-, NYCTI-,
-NYCTUS (gr, \'61;, \'\lK't6l; .,noap
te"), nocturn, de noapte (ngctanlbru,
nyctafini(lonu, nycti{Umu, epinyctus}
[noeturnal, ni~htJy; nchthch; nocturne; tijszaka1; HO'IHO:R]
NYCTANTHUS,
NYCTAGINI
FLORUS, NYCTIFWRUS-+ nocti-

MOHCToo6pa.3JUIIIt]
NUPTIAE f pl.

nunt, fecundare
(nuptiae planlarum fecundarea plantaior) [wedding, fertilization; Hochzeit, Befruchtung; noce, fOOondation; nsz, megtermetenyiiMs; ~
6a, OJVIO.liOTBOpeHUe]-+ sponsalia
201t NUPTIALIS, nupial, i_ntranoral
(nectarin), situat rn zona intern
a fiorii (nuptial, intraflora1; nuptial,
intrafloral; nuptial, intraflorale; nupci_illis, virgon beUUi; H)'lll{IWUoHWit]
205 NUTANS,
NUTANTJ(nuto),
nutant, cu partea terminalll aplecat
in jos i tn afar (Doare, tulpinA)
(nutantiflorus) [nutant, nodding, dr~
oping; nickend, tiberhAngend, hnge-,
niek-; pencht!, inclinant; b0kol6;
nOHHJ:mRII:, IIOHJIQtoJAB:It] -+ cet'nuus,
pendulus
206 NUTATIO t, nutaie, micri autonome revolutive, rotatoare sau undulatoare, datorita creterii unor
pri de organe [nutation; Nutation,
Nutationsbewegung, Wachstumsbe
Wegung, Neigungsbewegung; nutation; nutciO, ntlvekedtisi mozgas,
csUcskeringQ mozgas; H)'TaqHll, spa

p.,~

NYCTANTHJA f (gr. , lMiol; "Ooa


re"), nictantie, Inflorire in timpul
nopii
[nyctanthy; NachtblU.hen;
nyctanhie; tijszakai virgzs; HIRTilH

T. .)

NYCTidAMUS (gr . , 1ap~ "cisltorie"), nietigam, cu nori care se


deschid numai seara pentru a atrage
prin miros i culoare agenii poieni~
zatori .[nyctigamous; nyktigam; nyc
tigam,e; tijstaka porzod6; HIDCI'ICraM
BWO)

NYCTINAS.TIA f (gr. -, vacrt~


"presat"), NYCTINASTISMUS m,
NYCTITROPIA f;- NYCTITROPJSMUS m {gr. -, -cpom\ ,,rsucire"),
nictinastie, nictitropism, micri pa
ratonice periodice aJe organelol' !loiale
sau foliare cauzate de alternanta
Iuminozitii i a Intunericului, rezul
tind poziia .diurn i cea .de somn
(Oxali8) (nyctinasty, nyctitropism;
Nyktinastie, nyktinastische Bewegung,
Schlafbewegun~,
Pnan:tenschlal; nyctina,stie, nyctltropisme; niktlnilllztia,
niktinasztikus
mozgs;

.......

NUTRJCISMUS m, nutricism, nutriia plantelor simbiotrofe pe calea


micorizei [nutricism ~ .N utrizismus;
nutricisme; nutricizmus; ayTplll(II3M]
208 NUTRIENS, NUTRITIUS, NU
TRITIVUS, nutritiv, nutritor (esut,
plant) [nutrient, nourishing; ernAh
rend; nutritif; tpl16; IIHTatOtQHit,
DIITaTC.IIIKlbdl) - alibilis*
209 ~vuTRJTJO f, nutriie [nutrition;
Ernhrung;
nutrition; tpllkozas;

207

HHKTHHilC'I'IDI, JllDmiTPOllll3M)

215a NYCTINASTICUS (gr. -), NYC


TITROPJCUS (gr. -, tpom\ .,rsu
cir:/') -+ plwteolicus
216

IJRTIUllle)

210

NUX f 1, "Nuc" . 2. Ghind.


3. Fruct uscat indehiscent, monosperm, cu pericarpu1 tare (Q!M!rcus,
Fugus) ["nut", gland; "Nua", Eichel;

.,noix", gland; "di6'', makk; "opcA",


aeny~]

Termenul
impropriu In
de Juglans.

"nuc"
literatur

adesea fol01>it
pentru fructul

NYCTIPELAGICUS (gr. , ftt).uy~


.,marea"), nietipelagic, referitor la
organismele plutitoare care In timpul
nopii se ridic deasupra apelor mrii
[nyctipelagic; nyktipelagisch; nyeti
ptilagique; nktipelgikus; Klllt11IDeJia
FB'Iecmil:)

217

-NYMUS (gr. Ovopa ,.nume"), cu


nume (htteronymus, lwmonymus)
[named; benannt, -namig; nommti,
a noms; nevU; 'c &MeReM, c aa3BaHBe)

o
1 OANGIUM n (gr. cbetv "ou", drrsiov

.,vas") oangiu, oogon care produce


oospon1 endogeni apocitiali ( Sapro
legnia) [oangium; Oangium; oangium; oangium; oaandt}
2 OB-, invers, fntors, rsturnat, opus
(obcuneatus, obdsUoideus, obreniformis)

[lnversed, inservely-, rel'ersed, oppositely-; verkehrt-, umgekehrt-, ent


gegengesetzt, gegensta.ndig, gegen;
inverse, inversement, renve~, oppos; forditott, visszs, visszsan,
ellenttesen;

QISpamo-, o6parnwR, ne-

peaepRyto-, cyupol11BHO-)

3 OBCLAYA.TUS,
OBCLAYIFORMIS, OBCLAVUS, obclavat, clavi1orm Intors (frunz) [in'W'ersely clavate; verkehrt-keulenf~rmig; inversement ela ve; forditott buzognyz
szerU; o6paTH06YJJaDOBIIJIHWR]

'

OBCOMPRESSUS 1. Comprimat
dorsal, avind o latur convex i
alta concav (acbena la Coreopsis).
2. Turtit In direcie vertical [obcompressed; rUckseitig-zusammengedrO.ckt; obcomprime; olda1rWI {}sszenyomott; o6pamoczamwJt, OTsecHo<><aTHWH]

5 OBCONICUS, obconic, de forma unui

con rsturnat [obconical, inserselyconical; umgekehrt-konisch, verkehrtkegeli.g; obconique, en cOne ren verse;
vsszskUp alakU; o6paTHOXOH)'COBII.ll-

HWI]- turbinatus
6 OBCORDATUS,

OBCORDIFORMIS, obcordat, invers cordat {obcordate, inversely heart-shaped; V'erkehrtherzf6rmig; obcorde; forditott szves, visszs sziV alaku, forditott szivalakU ; o6paTH:oceP.!ll:leBHlitlLdt)

7 OBDJPLOSTEMONEUS, obdiplo-

stemon, invers diplostemon; cu verlicilul extern al starninelor (eppetal)


opus verticilului intern (episepal)
(Caryophyllaceae, Gera11iaceae) [obdiplostemonous; obdiplostemon, umgekehrt doppelrnnnig; obdiploste-

mone; obdiplosztemon; o6,n:R'MOCTc-

MOHID>Iil)

8 OBDUCTUS, impregnat, acoperit


(OTer&pread, covered; ilherzogen, bedeckt; impregne, revetu; bevont,
betakart; DpOnBTIIliHlilit, noxpWTblA)
9 OBDURATUS- induratus
10 OBJCES ro pl, obstacole, bariere
(la distribuia plantelor) [hindrimces;
Hiodernisse; obstacles, bariJeres~
akadlyok; npeiiRTCTBJle)
11 OBJMBRICATUS, obimbricat, invers imbricat, adic tn sens contru,
de sus tn jos; referitor la scvamele
interioare progresiv mai scurte decit
cele din seria extern [oblmbricate;
verkebrt-ziegeldachig;
obimbrique;
vissz.san tedeMkes; o6paTHO'IepeaaT'laTwll:]
12 OBLANCEOLA TUS, OBLAlfCEOLATO-, oblanceolat, invers lanceolat
(oblancetJlatospathulatU$) [oblanceolate, inversely-lanceolate, oblanceo
late-; verkehrtlanzettlich; .oblanceote;
forditott lndzss; o6paTHOJIIlH~CTo
....."..]
13 OBLATUS, globulos

lit i comprimat spre poli (portocala) (ciblate;


hreitrund; largement
spherique;
sz6lesen gOmbl.llyil; mKpm:omapoBil.ll.

~J

ilo OBLIGATUS, obligat, necesar (pa

razit) [obligate, obligatory, necessary;


obligat, verptlichtet; obligatoire, necessaire; obligt, Mtelez6, szO.ksegszerd; o6mtraTHWI, o6JDaTeJILHWII:]
15 OBLJQU., OBLIQUE, OBLJQUUS,
oblic, Inclinat fa de ax; nesimetric
( obliquangulus, oblique-plicatus) [obliq;ue, slanting, obliquely, unequalsuled; schrAg, schief, setwrls, un
gleichhlrtig; oblique, obliquement:
ferde, ferden-, rezsutos, oldalas; xocoft,HCpa8HOCTOpoHHMA,HepaBH:o6o~nll:)

- plagio-, lox-, loxo-

16 OBLITBRATUS, obliterat, ters,


dispuent, abia vizibil [obliterated,

.,

OBVERSUS

effaced; obliteriert, undeutlich, verwischt; oblitt!rl\, dist=araissant; elt6-

n6; o61tiiTepHpOBalUIWD, crepn.Iii]


17 OBWIWA1 US,
OBLOl\'GUS,
OBLO.l\Gl-, OBLCA'GO-, oblong, alun-

git, elongat, lung!ref; cea de 2 ori


mai lung Ceclt lat, cu marginile pa-

ralele i virfurile obtuze (frunza la


Rumez obtusifolill8) (oblongiflorus,
oblongooPatus) [oblong; !Anglich;

oblong,

allong~;

hcsszuUs, bossz-;

JIPO.Q;OJU'OBaTIW:A, npO,nOJirOB8TO]- elon-

gatus

18 OBOVALIS, oboval, iavers oval


[oboval, reversed oval; verkehrtoval; obovale; !orditott ovlis; o6paT
BOOB&JiblDdA]

19 OBOVATUS, OBOVATI-, OBOVA1'0-, obovat, invers ovat i mai lat


tn treimea superioarA (olwPati(oliW!,
obovatl)-laneeolatU8) [obovate, mversely-ovate; verkehrteitOrmig; obove,
inversement oviforme; visszstojs

dad, forditott tojsalak:U; ofipaTHORDqeo6pa3H&di}

20

OBOVOJDEUS, OBOVOIDEO-, obovoidal, invers ovoida1 {obovoideo


clavatus) [obovoid, D\'ersely-ovoid;
verkehrtovoida1; obovoi'de; forditott
ovoid.lis; o6parnOOBOIIWILIIt]

21

OBPYRAMJDA.LlS, OBPYRAMJDATUS, invers piramidal [obpyrami


dat; verkehrtpyramidenlOrmig; obpy
ramidale; lorditott piramisalakll;
o6paTH01IHpllMJI.ll,llJIWIYit)

22 OBSCURUS 1. Obscur, tntunecat, de


culoare tnchis. 2. Neevident [obscure,

dark, dusky, dingy, indistinct; dunkel, dunkelfarbig, triib, unscheinlich;


obscure, fonce, sombre, indistlnct;
sotet, hom.lyos, elmosOdoU; TeM~D>ID,
HeJfCHl.llt] ..... bla.ttarius

23 OBSERVAT/O f,

observaie, exa
mioare [observaton; Bemerkung,
Beobachtung; observation; megrigyeles, eszlelet; Ha6mo,qeHHe, JaMC'Ia-

m]

2; OBSOLETUS, obsolet, splcit, puin


aparent, abia vizibil [obsolete, not
evident; unscheinbar, undeutlich,
trUb; peu apparent, indistinct; el
mos6dott, alig Itsz6; Hes!CHLIIt, He38Membllt)
25 OBSTRUCTUS,
astupat,
Inchis
(gitul corolei de ctre peri) [obstructed;
closed, blocked up; verstoprt, ver
schlossen ; obstrue; bezrt, betomott;
38CJlOHtHHblii, 3aropo:teemlldA]

26 OBTECTANS, OBTEGENS (obtqo), acoperitor, care acoper (peri,

....

scvame) (oV$'COV'tring; verdeckend,


flberdeckend; couvrant; befedO, betakarO; DOipWNJODtR.II:, opBipY:BalO
]

27 OBTECTUS, acoperit [covered, pro.


tected; bedeckt, Uberdeckt, verdeckt;
couvert, recouvert; belakart. befedett, eJtakart; DOKpW1W.il:, npHKpWTWA)
-+

amiclus,

tectus,

togatus,

~estitus

28 OBTEXTUS ..... interte;Uus


29 OBTORQUATUS,
rsucit

inapoi
(twisted backwards; umgedreht; tordu
en arrit!n~; visszacsavart; o6pamo3u:pY'femn.J:il]

30 OBTRIANGULARJS,

OBTRIAN
GULATU.S, OBTRIANGULUS, in
vers triunghiular [i.nversely three
angled; verkehrtdreieckig; obtriangulaire; fordltott hromszOgU.; o6pa
THOTpe)'fO.III>HWII)

oblic trunchiat
(obtruncate; schrAggestutzt; obtron
que; ferden tom pa; xocoyceq.~RBWil.)
32 OBTURA TOR m, obturator 1. Tesut
care servete la conducerea tubului
polinlc, astuplnd micropilul (Euphorbia/. 2. Corpuscul ce Inchide orificiu anterei [Asclepias, Orchis) [obturator; Obturator; obturateur; obtu
31 OBTRUNCATUS,

r.tor;

o6TYJ)aTop]

33 OBTURBINATUS, inver8 conic, de


forma unei sftrleze rsturnate [obturbinale, reverse top-shaped, verkehrtkegelformig; obturbine; vissztis-kUpalakU; o6paTHOJ()'6ap'laTW8J
3(t OBTUS-, OBTUSE, OBTUSI-,
OBTUSATU.S, OBTUSUS, obtuz,
bont, teit, terminat cu un virf rotun
jit sau tn unghi mai mare de 90
(frunz, peta1) ( obtusangulus, obtusedentatus, obtusifolius) (obtuse, blunt,
obtusely-;
stumpf,
abgestumptt,
stumpr; obtus, obtusi; tompa, tom pa
csUcsU, tompa szl:lgii, ferdCn, tompn-;

1}'00.11:,

TYDOlCOHC'UIWA, 'I}'DG-)

..... ambly, amblyo


35 OBUMBRANS {obumbro), care um-

[obumbrate,
overshading;
beschattend; ombrageant; be{l.rnyCko-

brete

10; OTcmtfO~ft]

36 OBVALLATUS, tmprejmuit, incon-.


jurat de un va1 [obvallate; verwallt,
umwallt, umschanzt; obvalle, retranche; kl:lrlilsncolt; oxpy:a:CIIIIblA DaJIOM)
37

OBVERSUS, OBVERSE
cordatus) ..... im>ersus

(obvme-

OBVOLUTIVUS

ceous, ochre-yellow; ockergelb, brun


lichgelb; ocrace, jaune d'ocre; ok-

38 OBVOLUTIYUS,

-oBYOLUTUS,
OBYOL"UT'I-j. obvqlut, sem~vitant;
tnfQ\lrat p": umltate pe un alt organ
8imilar f h).vetinat

kersrga, barnssrga; oxpJIBWA,

pcearo-:dJrrw:A]

( obPoliltifolius)

[obvolute, overlapping, wrayped around; halb-zwischengerollt, emgewickelt; obvolute,.ohvolutif; relig egyms

t, ohre6, ochree 1. Stipele


com;rescute tn form de pilnie la
ban internodiilor tulpinii sau a ramurii (Polygonaceae). 2, Teaca frunzei
(Palmae). 3. Teaca sporogonului
(MW!ci) [ocrea; Ochrea, Nebenblattscbeide, Ttte, :Piattstielel, Blatttube;
Ocrt\e; plhakiirtiS, levelkiirtli, kOrtO;

50 OCHREA

rag(lngy6lildMt; QKYTilllllblit, o6BBTLdl:]


39 OCCIDENTALIS, occidenial, Vestic,

apusean (western; westlich, abendJi.ndisch; occidental; nyugati; 3an:M~J

40 OCCLUSIO C, ocluzie, P.roces de vin-

decare a rnii copaCllor pe ca1ea


eicatrizlril {oc.elusion; Vernarbung,

Wundeverschlie6ung; occlusion; be

lorradas; onruo3Hll, 3upwTHe)


41 OCCLUSUS, inchis [occludedo clo
sed, reclused; verschlossen; clos, ferme; zrt, beui.rt ; 3llMJOI)'TlolA, :saxpwTWI]

4.2: OCCULTATUS, ascuns [hidden; ver-

borgen, versteckt; cacbe; rejtett;

CKphiThlll:]

4.3 OCCUPANS (occupo), ocuptnd, care


ocupA (spatial) [occupying; besitzend,
einnehmend.; oceupant; eJfoglaiO
(helyet); 38HIIMll!O~A. DopalDKl~tl]
44 OCCURRENS (occUrro), intilnit,
surveilit, carese gsete pe [occuring;
vorkommend; se trouvant; el6fot'dul6; BCTpC'IIUOIQHII:]
4.5 OCEANOPHYTA n pl (gr. tl:ncmv010
,.o~n", cp~nOv "plant"), oceanonte,
plante din oceane [ocean plants;
Ozeanpfianzen; oceanophytes; oee
nolitk;

oxeaHo41HTW]

46 OCEANOPLANCTON n {gr. ~, ,.;Mry.


1tWt; "rtuitor"), plancton oceanic,
totl!.litatea organismelor planctonice
din oceane {oceanoplankton; ozeanisches Plankton; ocanoplancton; ocen
plarikton j OxeaHODJiaiD;TOH)
4.7 OCELLARIS, OCELLATUS, OCELLIFER, ocelat, prevbut cu macule
inelare sau oculiforme [ocellate, ocellated; au~nflckig, ge:ugelt; ocelh!,
ocellaire; szemfoltos; rJlll3uTWit]
48 OCELLA f, OCELLUM n, OCELLUS
m, ocel 1. Pat rotund oculiform.
Papil sau pigrrwnt care concentreaz razele de lumin (Algae, He
pati~) [ooellus; Ozelle, Augenfleck;
ocelle; ocellus, kerek folt, fenyre

2.

zekeny papillaj rml30I)

49 OCHR-, OCHRACEUS, ochraceu, de

culoarea bruniu galben a ocrului


( tJchraca.nthus, ochranthus) [ ochra-

6y-

-:it

pacrpy6)

PCHREACEUS, ohreaceu, ochraceu,


' -a$emA.nltor cu ohreea [ ocraceous ;
Uite'ilartig, tiitenfOrmig, stiefelartig;
ocrt\ace ; kiirt&zeru ; pllC'JPY(ioBJI.ItllldJIJ
52 OCHREATUS~ ohreat, ochreat, prevzut cu ochree- [ocreate, sheated;
betutet; QCre6; kiirtOS; fi pacTpy6oM]
. 53 OCHROLEUCUS, OCHROLEUCO(gr. mxpa "ocru",i..w.OO!W ,.alb"), ochro~
leuc, alburiu-galben, palid galben
(Ochrol~ucotarpus) {ochroleuoous, whi
tish-yellow, pale-yellow, butr; weill
Jichgelb, weiBiich-ockergelb, blallgelb; ocroleuque, blanchAtre jaune;
feMressrga, halvnysrga;

6ncll.HO-

oxpJIJlloDt, 6enoz!JITWII:]

54 OCREA - ochrea
55 OCT-, OCTI-, OCTO

{gr. Ortdl
"opt"), opt, cu opt (octacanthus,
octanthuus,
octipes,
ocWcostatus,
octog1{nWJ, oc&ospermus) {eight-; acht-;
. hmt; nyolc-; BOCJ.MH~]
56 OCTANDRUS (gr. -, 6vilp, 6\161)01;
"brbat"}, oetandru, cu opt stamine
[octandrous, eight-stamened; achtmlinnig; octandre, a huit etamines;
nyolchlmes, nyolcporz6s; BOCI>MHTW
'IBHO'IBIIII)

57 OCTOGYNICUS, OCTOGYNUS (gr.

-, "fUVV'' "femeie"'), octoginic, cu opt

pistile Cootogynous;
eight-pistiled;
achtweillig, achtgritfelig; octogynique, a huit pistils; nyolcanys, nyolcterm&; BOCJoMHilecJ'Il'IHWii]
58 OCULATIO l, oculaie, altoire in
ochi [inoculation; Okulieren; greffage en oeil, gretre en cusson; szem-

zes;

OJ::Y.I1Bp011I8, HHOJ:YJUI~)

59 OCULUS m, ochi, ochi de altoi,


mugure axilar folosit la altoire [eye;
Auge; oeil; szem, szemz6rtlgy; rJia3,
rJUl30I]
60

-ODES, -OIDES, OIDEUS (gr. st8o10


"asemAnare, form"), asemntor cu,
In fot'Dl de (dendrodes, odonJoides,

...
61

OECOPROTEROGYNIA

ovoideru) [resembling, -like, -shaped;


-thnlich, -artig; -oide, semblable a,
ressemblant 8.; -szerO., hason!O; BII,II.Bhl&]--. -ides, simili-, llomoio-OIXJN, OD011iT-, ODONTO-, -ODONTUS, -ODUS (gr. b&o~. Mb~

.,dinte"), dinat., dentK:ulat, cu dinte


(platyodon, odontolgicus, odontolepis,
[tootb,
-toothed;
glyptodonlus)
zahn-, -zhnig, geZibnt-, zhni_g-;
dente; fog-, fogazott-, -fogU; 3)'6o-,
:Jy6'1aT~, -:Jy6wJ:, -3y6'!1ayw.8]-+ dellli-,
denlalo-, -dens
62 ODONTOLOMUS (gr. -, ).(6pu, U:J
~'for;; "margine"), eu marginea din
atl [marginidentate; gezlhntrandig,
zlhniggesA.umt; a bordure denUe;
fogazott sztilii; 3}'6oOTopaqemrw, :Jy6UToon~eHHidA]

63 ODONTOPHYLLUS (gr. -, 1j)UUov


"frunz"), cu frunze dintate [tooth-

leaved; zahnhlttrig, gezlhntblttrig;


a feuilles dentMs; fogazott Jeveld i

de factorii ecologici (ecobiotic; (lkobiotisch; eohiotique; OkobiOtikus; :ml6Bonl'KICUR]


70 OECOCLIMATICUS {gr. -, dipo.
"climat"), eeoclimatic, cu _ climat
condiionat de factorii ecologici [000
clima tic; Okoklimatisch; 6coclimatique; Okoklimatikus; xoltiiiiMaTH'Ieccondiionat1L

71

grafic, condiJionat de factorii ecologici


i geografiCI [ecogeographical; Okogeographisch; 6eogCographique; Okogeogrfikus; 3COorp~A]
72 OECOLOGIA 1 {gr. -, ).6-yo~ ,.vorbire"), ecologie, studiul relatiilor reciproce dintre organisme I mediu
(ecology; Okologie; ecologie; OkoiOgla, eletmlidtan, k6rnyezettan; jK()-

no""']

73 OECOLOGICUS (gr. -), ecologic, care

se

refer la relaia reciproc dintre


organisme i rneQiul lor vital [ecological ; okologisch ; etologique ; Oko16giai, kornyezeti; noJIO~A]

:Jyt5"1aTOJJHC1'HW8)

6'- ODOR f, miros (plcut sau neplcut)


{smell, scent, odour, stench; Geruch,
Duft, Wohlgeruch, Stinken; odeur,
senteur, parfum, m3uvaise odeur;
szag, illat, bo.dns&eg; 1anax, npWITHWII:
:!allax,

BenpBJITBI>III: 1anax]

65 ODORATUS, ODORIFER, ODORIFICUS, -ODORUS, odorant, parfumat, binemirositor (citriodorus) [fra-

grant, sweetsmelling; riechend, wohlriechend, duttend; odorant, parlume;


illatos, jOszagU; naxyull:, ,eywHCTWII:]
..... redolens, euodus
66 -OECICUS,
-OECJUS, -OECUS,
-OICUS (gr. ob;:~ "cas", obdov
"locuin"), care crete ("locuiete")
In; localizat pe; cu reparbnrea organelor de inmulire in (aceleai sau
pe diferite flori); care ii petrece ciclul
de \"ia.li. pe (lillwecicus, monoecicu,
dioeciu, ~iw, lwmoecu, trWicus) {inhabiting on; husig, -wohnig;
vivant ("demeurant") sur; -laki; .II,OMBLIA}

67

OECAS (-ADIS} t (gr.-), ecad,


forma adaptativ a unei staiuni
[ecad; Standort.sform; Ccade; ter
m6hely-forma; xan]

68

OECESIS l {gr. o1Kt10'~ "colonizare"i


ecesis, Inceputul stadiului de coloml.a.re primar {stadiu de pionierat) a
unui spaiu biotic [eeesis; Okesis;
oecesis ; OcE!zis; 3lte3RC]

G9 OECOBIOTICUS (gr. oh:~ ,.cas",


!lto~ "via"), eeobiotic, cu via

""A]
OECOGEOORAPHJCUS {gr. , yfl
,.pil.mlnt", ypwp1) "scriere"), eeogeo-

7t.

OECOMORPHOSIS t (gr. -, pb~


,.formare"), ecomorloz, morlogenez
cauzat de condiiile speciale ale
mediului natural [ecomorphose; Okomorphose; ecomorphose; Okomorlilzis;
3lWMOP9oJ)

(gr. obrovopn>~
"gospodAresc"), economic [economical;
o!ikonomisch, wirtschaftlich; economique; gazdasigi; BOHOMil'ICCXHJI:]

75 OECONOMICUS

76 OECOPARASJTUS m {~. olK~


,.cas", mpO.ot~ .,parazit"), eeoparazit, form special de ciuperc
cu parazitare limitat, In condiii
normale, la una sau mai multe plante
gazde {ecoparasite; Okoparasit; ecoparasite; okoparazlta; 31WDQptu~~T)

(gr. ,
,,primul", :vi!p, u~
.,brbat"), ecoproterandrie, maturi
zarea florilor mascule Inaintea celor
femeie in anumite condiii ecologica
[ecoproterandry;
Okoproterandrie;
E!eoproterand:rie; Okoproterndria; :J-

77 OECOPROTERANDRIA f
np6u~

lWnpOTepaB)lpH~}

78 OECOPROTEROGYNIA 1

{gr.

"femeie"), ecoproteroginie, ma
turizRN!a florilor lemele inaintea celor
mascule tn anumite condiii ecolol!ice
[eeoproterogyny;
OkOproteropnie;
E!eoproterogynie; Okoproterogima; :J')'\lvi)

~1

...

OECOSPECIES

79 OECOSPECIES r {gr. -, lat. speeies


"specie..), eeos~;~ecie, specie ecologic
rezultata. fr Izolare geografic, nu
mai prin izolare geneticli. i ecol~ic
[ecospecies; Okospezies; ecospec1es;

okospeciesz; 31COBK.a]
80 OECOSYSTEJ,[A n (gr. -, o6an")j.l(l
"asociere") - biogeocoeno11i11
81 OECOTONUS m (gr. -, t6va.; .,1eg1itur,"), ecotonus 1. Arealul de tran-

dintre dou comuniti. 2. Popude tranzitie de pe arealul intermediar dintre dou asociaii (ecotone;
Okotonus; ecotone j Okotonusll j :n:o.

90

ziie

laie

91

TOH}'C]

82 OECOTOPUS m (gr. -, Wnoo; ,.loc",

"staiune"), ecotop, tip de staiune


determinat de intersecia unui com-

83

84

85

86

plex de factori fizico-geografici [ecotope; Okotop j ecotope; Okotop; 31:0.


ronyc]
OECOTY PUS m (gr. -, 't\mo.; "model"), eeotip 1. Biotipul ecospeclei,
adaptat colldiiilor ecologictt. 2. Rasii
ecologicl adaptat& sub aspttet ge
netic (Turesson). 8. EcovariantA [ecotype, habitat type; .Okotyp, Okologisehe RaBe, Standortra.Be, Okovariante; cotype; Okotipus; :JJ:onm]
OEDEMA n (gr. olatUta "umtllturl") .... intumescen!ia
OEDEMATOPUS (gr. -, uotit;, ~0.;
.,picior") cu suportul umflat [thtckstalked; ' dickfUBig; a stipe renfle;
Vastag tOnkU j TOJlCTOBOrHA]
OEKIOPHYTA n pl (gr. ob:tov "lo
cuinl", ~nOv "plantA"), oicofite,
plante spotane voluntar introdu~ In
cultur de om In aceeai regtune
(Rubus idaeus) [oekiophytes; Okiophyten; oikiophytes; Okiofit.k; :JKHO
.;.nw]

"vin",
Abyot; "vorbire"), oenolo,ie, studiul
viticultnrii i a vinificaie1 [oenology;
Onologie, Weinlehre, Weinbaulehre;
oenologie; horszattan, szO!eszettan;

87 OENOIJJGIA

t {gr.

olVOI;

92

93

diminutiv") oidiospor, oidie 1. Form


~peclal de ~onidie, pe micelii avind
fflamente ce se separ In pri uni
celulare formtnd un lan de conidii
aezate 'cap la cap (ErysipMteM).
2. Boal a plantelor de cult'!~ (Y itis)
cauzat de Erysiph11:ce_ae [otdmm;_ <;>1
dium, Oidiospore, Otdmmkette; otdte;
oidium, ragya; oHAHft]
OJOCARPUS (gr. -, 100~ ... fruct").
cu fructe oviforme (egg-frUited; et
friichtia'; A fruils oviformes; tojsdad
terme&fi j OBani>HOrutO.IIHLIA)
'
OLEACEUS, OLEAGINEUS, OLEA
GJNUS, OLEAGJNOSUS, OLEOSUS,
uleios oleaginos, bogat in substane
grase' (plant, sm!n, rr!lctl.. (o.ily,
oleic oleaginous; Ohg, Olarbg, olreteh,
Olenihaltend; oleagineux, huilleux;
olajos, olajszerii, olajtartalmU; MaC
JIImiWI, MacruotHCTbiJi J
OLEANDRINUS, rou de oleandru
[oleanderred;
oleanderrot; rouge
d'olea.ndre; olenderpiros; OJieaH.IJ.POa:pacHWI)
OLEFIANS, OLEIFER, oleifer, care
produCe sau conduce uleiul (plante,
hife, canale) [oleiferous; Olhaltend,
Olenthaltend, Olerzeugend, Oltragend;
olifl!re; olajat szolgltatO, olajvezetli;
MIICJlJI'Dihlil, MaCJIOBOCHidi'i)

94 OLENS (oleo), mirositor, cu miros


plcut sau nepl~cut (smelling; rie
chend; odorant; szagos, -szagU; naxBYDiRA]
95 OLEOCORPUS n, oleocorp, corpuscul

din oolull avind proprietile lipidelor


(Hepaticeae) [oleocorpus; Oleokorpus,
OlkOrperehen; oleocorps; oleokorpusz;
OneoKQPD)'C)

96 OLEOPLASMA n (lat. oleum "ulei",

gr. KMlallfl. "modelare"), oleoplasm,


substane llpidice din citoplasm [oleo
plasm; Oiplasma; oleoplasme; oleo~
plzma; OJieODJia3Ma]

88 OFFICINALIS, oticinal, curativ, me-

97 OLEOPLASTUM n (lat., gr. ui..acr-c~ .,modelat"), olooplast, plastid


produciitoare de picturi oleaginoase
[oleoplast; Oleoplast; ol~oplaste; oleoplasztum; Oneolliiact]

1Udll, l('"..Jie6uwA, nea:apcrBeHHWA] - mediMlil, fMdicirwlis

98 OLEO-RESINAE f pl, oleorezine,


amestec de rezine i uleiuri eterice
seeret.ate de plante (Cruciferae) (olb~
N!Sines; 01-Resinen, Olharze; oJeoN!Sines; olajos gyantk; oJieOpelHHbJ,

:JHOnOI'III', IIRHO~e)

dicinal, terapeutic, vindector [otricinal, curative; otfizinell, arzneilich,


heilkrAJtig; officinal, medicinal, curatit; gyOgyitO, gyOgyAszati; ne'le6-

-OIDBS, -OIDEUS - -oda


89 OJDIOSPORA 1, OIDIUM n (gr.
&Ov "ou", crnopit .,smln", -tatov

MIICJJO-CMO.IIbl)

99 OLEOSOMA n (lat.-,gr.<Jillp.a"corp"),

oleozom, incluzmni citoplasmatice de

..,

substane grase [oleosome; Oleosom;


oleosome; oleoszOma; o.IICOCOMa]
100 OLEOSPERMUS (lat., gr. MtpiJU
"smln"), cu semine oleaginoa.se
[oleospermous; I')Jsamig; oleosperme;

alajos magvU; MaCJIH'IHoceMmHYit)

101 OLERACEAE r pl, legume, zarzavaturi [vegetable plants, greengrocery; Gemilsegewllchse, GemtlsekrAu
ter; plantes potag8res, Jegumes; zOld&egMJek, vetemenyek; cmo~. :JeJICID>o
oropo.!lHwe pacTeHHll]

102 OLERACEUM n, OLERARIUM n,


grdin de legume, grdin de zar-

zavaturi [kitchengarden; Oemfisegarten; jardin potagere; vetemenyes kert,


tOidsCges kert, konyhakert; oropo.a]
103 OLERACEUS, oleraceu,. de zarzavaturi {oleraceous, vegetable; gemtlseartig; olerace, potager; zoldseges;
oropo~. OBOJJ:(HoA]
tOi OLEUM n, ulei [oii; OI; huila; olaj;
M8.CJIO)

105 OLFACTORICUS, ollactoric, ce poate


fi constatat dup miros (oUaetory;
oltaktoriseh; olfactif; szaglsi; o6muTeJJJ.Hb1A]

106 OLIBANUM n, oliban, gum-rin


aromatic

extraQ din trunchiul de

BMwellia serrata [olihan; Oiiban; oii


ban; olbanum; oJJB6aH]
107 OLIDUS, puturos, cu miros

neplcut

[stinking, fetid, olid; stinkig, fibelriechend; f6tide, puant; bfid6s; BOB


IO'IHit, 3JIOBOHHH1t] -

nidorosus, vulvarius, foetidus, putidus, maleolens

108 OLIG, OLIGO- (gr. OMyo10 ,.puin"),


cu puini, cu puine (oligacanthus,
oligantluJrus, oligocephalus, oligogonus)

[few-; wenig-, arm-; a peu; ke..,es-,


csekely, szegenyes; Mano]-+ pauci,
span

109 OLJGANDRUS (gr. , dvi)p, dvOpOij;

,.brbat"), cu puine stamine {oligandrous, few-stamened; wenigmnnig;


oligostemone; keves porz6j; Mano
TW'IIIHJCOBwli] .....

paucistamineus, oli-

gostenwneus
UO OLIGANTHUS (gr. ,
-+ pauciflorus

dvOo~

,.floare")

111 OLIGARCHICUS (gr. , dpxl) "origine") ..... pauciradiatus

!gr. , tcupn:O;
"fruct"), cu puine fructe (few-frui
ted; wenigfriicb.tig; oligocarpe; keves
termesll ; MarroiiJlo,II,HWit]

112 OLIGOCARPUS

...

OLIGOSAPROBIUS

OLIGODONTUS (gr. -,l!3otu;:, OMvto;.


"dinte") -+ paucidenta~tu
114 OLIGODYNAMICUS,OLiGODYNA
MUS (~, , &Mq.t'-' ,.putere"), oii
godinanuc, cu putere slabi; eficac$
in cantitate mic [oligodynamic; oligodynamisch ; oligodyname ; oligodinamikus; OJIJIJ'O,!I,IIHIIMil'lccmA]
115 OLIGOELEMENTA n pl (gr. , lat.
elementum .,element") ..... microele~nta

t16 OUGOMERUS (gr. -,~;"parte").


oligomer, cu numr redus de pri
sau pie.w (vertieil Doral){oligomerous~
minderzahlig; oligomere; kevfs tagli;
OJlllfOMepHblit)
OUGONITROPHILUS (gr.-, vitpov
"nitrat",
"a iubi"), oligonitrofil, care triete ln mediu cu puin
azot (bacterii) [olie-onitrophilous; oligonitrophil; oligomtrophile; oligonitrofil; onxro~llloHHit}
118 OUGOPELICUS (gr. -, 1Ul).O; ,,argili"), oligopelic, care cre!Jte pe soluriledetritice slab argiloase [oligopelic; oligopelisch; oligop61ique; oligopelikus ;.
OJIJIJ'ODeJUI'IecxHit]
119 OLIGOPHAGUS (gr. , ljl(ryo~t "a
minca"), oligofag, cu nutriie limitat la putine specii sau genuri deplante [oligoph!IJOUS; oligophag; oligophage; oligofag; onxro4lanu.r1t] -+-

'Um

terwpha.gus

120 OLIGOPHOTICUS (gr. -, IJI(br;, ~


"lumin"), oligofotic, care triete
In mediu cu luminozitate slab (unei&
Algae) [oligophotic; oligophotisch; oligophotique; oligofotikus, keves J:enyig6nyfi; oJlllf041oTII'UICPit]
121 OLIGOPHOTOMETRICUS {gr.,.
j.lttplK~ "msurtor"), oligototometric, fr rosibilitate de orientar-edup izvoru de lumin (frunze, flori)
[oligophotometric ; oligophotometrisc h :.
oligophotom6trique; oligofotometrikus; onxrOIPoroMe'JPII'IBwit]
122 OLIGOPHYLETICUS (gr. , qttiAov"trib"), oligofiletic, derivat din puine
forme ane9Strale [oligophyletlc; oligophyletisch; oligophyletique; oligofiletikus; o11J1l'041HnC'I11'10Ckllit]
OLIGOPHYLLUS (gr. -, (Jl6ll.ov "frunz")

-+ paucifolius

OUGOSAPROB/US, OLIGOSAPROB/OTICUS (gr. -, 01l1lp0.; ..putred",.


~t<W; "via"), oligosaprobiotlc, caretriete In ape puin contaminat&
(organism) [oligosaprobiotic; oligosa-

841

OLIGOSPERMUS

prob; olig&saprobiotique; oligoszaprobioUkus, csek6ly szennyetesdeat t0.r6;

"'

OJtarOCaDpo6awll]
.
OUGOSPERMUS (gr. -, crdppa "!J
mfnii"), oligosperm, cu puine semine [few-seelhMI; wenigsamig; oligoaperme; kev6s magvU; MllJiocewH~
HWI]

126 OLJGOSTACHYS, OLJGOSTACHY.-

US (gr. -, CJW.x~ "spic"), cu puine


spice [lew-spiked; wenigA.hrig, armAhrig; . peu d'6pis; kevea ka.lszU;
MaJIOXOJIOCBCTWit]
OLIGOSTEMONEUS (gr. -, arlulWv
.,fir") aliga.ndrus, pauciBUJmineus
128 OLIGOTAXIA f (gr. -, ~~ "orinduire"), oligotaxie, reducerea num
rului de verticile florale [oligotaxy;
Oligotaxie; oligotaxie; k&ves6rviis6g;
OJIIII'OTaKCIIC]

129 OLIGOTRICHUS (gr. -, 8pft, "fPtXO;


"pr"), slab pros [oligotrichous; wenigbehaart, scbwachbebaart; oligotrique; keves&zQrU.; MllJIOIIOJiocwA]
130 OLJGOTROPHJCUS (gr. -, "fpoq~i!
"hran"), oligotrof, srac In substante
nutritive (lac, sol) [oligotrophic; ofigotroph, nlbrstotfarm; oligotrophe;
oligotrof, tiplilekszeg6ny; OJIIIJ'OTpo41HW&]

1.31 OLIGOTROPHOPHILUS (gr. --, flltM6l "a iubi"), oligotrofofil, care crete
tn medii srace In substane nutritive
[oligotrophophilous~ oligotropbophil;
oligotropbophile; oligotrofofil, ta.pi8.Mkszeg6ny kozegben 616; oJlllrOTPo-

... - l

OLIGOTROPICUS
(gr. -, 1"1)0!rit
"schimbare"), oli~otropic, care viziteazii puine felun de plante (insecte
polenizatoare) (oligotropic; oligotropisch; ollgotropique; oligotropikus;
OJIKroTpGIIHLllt]

133 OLITORIUS, de legume (grdin)


[vegetable: gemUse-, gemUsegebrueh
lich, gemtiseliefernd; potager; z01ds6ges; oropoJ.UIId&l]

"'

OLIY ACEUS, OLIYEUS, OLIY ICOWR, olivaceu, msliniu verde bruniu


[olivaceous, olive-green, brownish grean; olivengrlin: olivace, vert d'olive;
olajzOld, olajbogyO-zOld; OJIIUIJ:OBWit,
OJPIBIWBO- 3e.n!HwJt]- pausiaew
OWIOTROPHICUS (gr, 6l.ot~ "distrus", ~j)OfliT) ,,hranli."), oloiotrofic, bogat tn substane organice aflate tn
stare de putrefacie {plancton) [olo-

iotrophic; oloiotrophiseh; Oloiotrophe;


oloiotrofikus: OJIOHoTpo4mwA)
136 OWRJNUS, alb ca lebiida, curat alb
[swan-white, pure-white; scbwane
weiB; blanc pure; battyufeMr, tisl;taleher; .ne&.~~:olienwlt]
:137 OLUS (-ERJS) n, legumli., zarz.avat
[vegetable; Oemilile~ legume;. ~lds6g;.
OBO~]

J38 OMBROCLEISTOGAMIA f (gr. p.flpo~ "ploaie puternicii.", tcMtcnl; ,.In-

chis", 'YPoiii ,.cli.storie"), ombrocleistogamie, cleistogamie datorit tirilpului ploios ( ombrocleistogamy; Ombrokleistpgamie; ombroeleistog&mie;

ombrokleisztogmia; oM6poiJ~CHcrora

"""i

.139 OMBROMETRUM n (gr. -, Jlhpov


,.mSUrli."), ombrometru, pluviometru,
aparat pentru mli.surarea cantitii
de precipitaii [ombrometer, pluviometer, rain-gauge; Regerimesser; pluviomtre; pluviometer, es6mer6; .no,.!ICMeTJ)] -+ plupio~trum

HO OMBROMORPHOSIS 1 (gr. -, JlbpqKO-

au; "formare"), ombromorfOzA., mor-

roz cauzat de ploile abundente


(ombromorphose;
Ombromorphoee;
ombromorphose; ombromorfOzis; OM

tU

iSpoM.oPlilo3]
OMBROPHILUS (gr. , ..Uo> "a

iubi"), ombrofil, adaptat pentru ploj


abundente [ombrophilous, rain-loving;
regenliebend, regenfreundlich; ombrophile; ombrofil, es0kedvel6; .liOllt.lle-

-1

142 OMBROPHOBUS (gr. -,qlb!Joc;"fric"),

ombrofob, neadaptat pentru ploi abun


dente (plantA) (ombrophobe, hating
rain; regenmeidend, regenscheuend,
regenfeindlich; ombrophobe, es6kerill6 ; oM6poiPoi511L11t]
143 OMBROPHYTA n pl (gr. -, ~WT6V
"plant"), ombrofite, plante adaptate
ploilor abundente [ombrophytes; OmbrophJI:ten; ombrophytes; ombrolit.ak:
oM6po4dtrw)
H~ OMNJ-, OMN/S, tot, orice, oriunde
(omnicolus, omnivorus) [ali, whole,
every; alle, ganz; tont, entier, complet, partout; minden, valamennyi,
teljes, mindeniitt; ~K.Hit, &ee]
1%5 OMNJCOWR -+ multicolor, polychromus
:146 OMNICOLUS (-COLA f), omnicol,
care crete pretutindeni (plant) [omnicolous; tlberall-wachsend; omnicole;
brhol tllO; Be"J.Q;ecy~ii.]

OONUCLEUS

1 {.7 OMNIPOTENTJA f,

omnipoten,

capacitatea ovulului fecundat de a


reproduce toate oi'ganele plantei [omni
potency; Omnipotenz; omnipotence;
omn_ipotencia; OMBJIIJOTCIIlUU]-+ totpotentta

omnivor, pantofag,
pleiofag, care se nutrete atit cu
substane vetetate. ctti cu animale
[omnivorous; omnivor, allesfressend;
omnivore; mindeneviS; Jl(lCJI)].HW.II:]-+-

148 OMNJVORUS,

pantophagus, pleiophagus, polypluJgus,

plurworus

U9 OMOPLEPHYTA n pl (gr.OJIOKa!C1)~

-"plantA."), omoplefite, plante cu fiori monadelfe [omo-

"Impletit",~

plephytes; O~op)ephyten; omoplephytes j OffiOp}efJtk j OMOnne9BTW)


150 OMPHAWDES, QMPHAWIDEUS
(gr. OJ.I~ "ombilic", ~ "asemnare")-+ umbificatus, umbliei(ormis

t5t OMPHALODIUM n (gr. -), omfalodiu 1. Cicatricele hilului prin care


ptrund In sm!nli. vasele conduc1i.toare. 2. Hil (Kerner) {omphalode;
NabelgMlnd, Nabelloch, Nabelwarze;
omphalode; MldOkszemGlcs, kllldGk
alap, kl!ldGkpt'ip; OCHOli8IUIC py6omn

,....,....]

ONCO- (gr. l)yKo~ "cirlig, volum"),


lnctrligat, um!Jat (oncocalyx, oncosporus, oncotrtC/IUs} [hook-, swollen;
haken-, wulst-; crochu, renfle; kampl!s-, duzzadt-; KpJOV:OB&To-, B3.D;)'TO-]
t53 ONJSCUS- ardesiacus, tylieolor
1M ONTOGENIA t, ONTOGENESIS t
{gr. 6Vta. "existent", ytv&a~t; ,.na
tere"), ontogenez, dezvoltarea individual a organismului tnceptnd de
la celula ou i pln la incheierea
ciclului vita] [ontogenesis, ontogeny;
Onto~nese, Ontogenie, Entwicklun~
geschlchte; ontogenl!se, ontogeme;
ontogenezis, egyedfejUides, egyeni fej
IOdes fo)yamata j OHTOl'eHe3, OHTOreHHll)
155 OOAPOGAMIA f (gr. dJOv ,.ou", d.O
"fr", -yU~t; .. distorie"), ooapogamie, euapogamie; apogamie diploid;
dezvoltarea spororitului din gametofit n lipsa procesului de fecundare
[ooapogamy, euapogamy; Ooapogamie; ooapogamie, ooapogmia; ooat52

noraMHll] -+

part~unoapogamia

156 OOBLASTEMA n (gr. -, jlUtcrnuaa


"germen"), ooblastem, oosfera fe
cundat (ooblastema; Ooblastem, befruchtetes Ei; ooblasteme; ooblasztema, megterm.;kenyltett petesejt; oo6JUtCTet.ta]

157 OOCARPU8 m {gr.:,. xai)KOt; "rruct")


-+ (J(}$jHJM, IYIWJOnidnun, OO!ipermium
158 OOCENTRUM n -(gr. -, Ktnpov
"centru"), OVOCENTRUM n 00
centru, centrul divizionar al oOsrerei
(Foi) [oocentre; Oozentrum oocentre; ooeentrum; ooQCH'Tp] '

159

OOCYSTA l {gr. , ricml; ..pung")


oocist ; oogon ; cist rezultat din o~
gamie dind natere taluriloF noi (ooe;yst; Oozyste; oocyste ;,oociszta, oogomum; oou;ac-ra]

160 OOCYT/8,-!DISI(gr.,~ "cutie")


-+ gcunetocyl18

161 OODE8, OODEU8 (gr. -,

s~

, ase

mnare") -+ fWiformis, O(lt)iderd

162 OOGAMETA f (gr. , ~t; "soie"),


oogamet, gametul femel [oogamete;
Oogamet; oogambte; oogameta oo~
noMeTo]

'

163 OOGAMJA f (gr. , 'fl4aot; "cslitorie")


oogamie, mod de reproducere sexual
Intre anisogamei, rezultind oosporul
(f!omyceua) [~ogamy; Oogamie; oogamte; oogllm1a; ooraMIU] -+ anisogamia, hmro,amia
164 OOGENESIS { {gr. , ytv&o'tt; na
tere"), oogenez. 1 . . Dezvoltare~ celulei sexuae femeie din 9Qg'On. 2.
Formaf!a. ooslerei {oogenesis; Oogenese, Etred-qng; oogenl!se; oogenezis;
00n:Re3, OIIOresel)

165 OOGONJUM n (gr. - 'YOvi\ "urma"),


oogon, gametangiul femel dezvoltat
pe ramificatiile laterale ale talului
(Thallophyta) [oogone; Oogonium,
EibildungszeUe; oogone; oogonium,
termOgOmb; ooroHHII]
166 OOKINES/8 1 (gr.-, KiVI}Gtt; "mi
care"), oocinez, procesul de mitoz din celula ou tn timttul maturaiei
i a fertilir.rii acesttua (Whitman)
[ookinesis; Ookinese; oocinl!se; ooki
n6zis; OOXHBe3]
167 OOLYSIS t (gr. , ).6cnt; "descompunere"), ooliz, tnverzirea carpelei
sau a ovulului (Penzig) (oolys1s;
Oolyse; oolyse; oohzis; ooJlll:mc]
168 OONANGIUM J1 (gr. , .yye:tov
"vas") (Radlkofer) -+ (saeculus) embryonalis
169 OONEION (gr. , VTilt; "nim(")
{Radlkofer) -+ archesonium
OONUCLEUS
m (gr. , lat. nucleus
170
"simbure.. ), oonucleu, nucleu) oosferei [oonucleus; Oonukleus; oonucleus;
oonukleusz; ooH)'KJIC~]

OOPHORIDIUM

(gr. , q~a~
l8t0v "mic") - ma(JI'()

t7l OOPHORIDIUM n
"purttor",

sporangium

OOPHYTON n (gr., qrutOv

t73

115

176
t71

t79

"plant")

ganutophyton
OOPLASMA n (gr , :n:Mtapa "mo
delare"), ooplasm, regiune difereniat din citoplasma oosterei, cu proprieti speciale (ooplasm; Ooplasma;
ooplasme; ooplar;ma; OOIIJllllMll]
OOPLASTUM _ n (gr. , s"-ao't~
"modelat") (Kerner) -+ oosphaera
OOSOMA n (gr. -, <J&t,ta "corp"),
oor;om, corpuscul citoplasmatic din
ovulul matur (Sylvestri) [oosome;
Oosom; oosome; oosz6ma; oocoMil]
OOSPERMIUM n (gr. -, cmtppu
,,sAmtn") -+ oospora
OOSPHAERA f {gr.-, ~ipa "glob"),
oosfer, macrogametJ! Inainte de fe
cundare; gametul femel (oosphere,
egg, ovum; Oosphre, Eikugel; oo
sPMre; oosr;f&a, petesejt, n6i ivarsejt; ooc4Jepa, JIBJJ;CJ:DeTKa]-+ ooplostum, tWum
OOSPORA f (gr. -, a1t0pll ,,smtn"),
oospor, oocar,~; sporul format din
ovulul fe!undat tn urma oogamiei
[oospore; OosporP, Eispore; oospore;
OGI")6ra; oocnopaj - gynogonidium,
DOC4rpU8, oospsrmium
OOSPORANGIUM n (gr, , uy-ystov
"vas"), oosporange, sporange cu oo
spori [oosporange; Oosporangium; oosporange; oosporngium; oocnopae-

mA]

180 OOTHECA f (gr. -, lh)tcll "cutie"),

ootec, sporangde lerigilor [ootheca;


Ootlleka; oothl!que; ooteka; ooTCia]
181 OPAGUS, opac, Oupelucid, netran
sparent, .mat [opaque, dull, not transparent, not shining; matt, undurchsichtig, glanr:los; opaque; tenytelen,
matt, tlAtszatlan; Ma.TOB&Iil:, T)'CICJIWA]
-+

impsllucidus

182 OPALINUS, opalin, opalescent, al


bstrui ca opalul (opalin, opal-coloured; opalfarbig, opalblau; opaline;
oplkt\k; onanoawll:]

'"

...

[operculate; deckelt~nd, bedeckt;


opercule; kupakos, csalms, beledett,
fed6s; c ICpi>IUIC'II:OA)
OPERCULUM n, opercuL 1. Cp
cel care la maturitatea fruetifica1iei
se desprinde i cade (la capsula sau
urna Briolitelor, la pixida unor Fanerogame). 2. Partea tegumentului semintei din fata radiculei, care se
detaear;l!. Ia Inceputul germinrii [o per
eule; Deckel, Kapseldeckel, Samendeckel; opercule; kupak, fed6, csal
ma: onepKynyM, xpwmC'OOl)
OPERJENS (operio), acoperitor, care
acoper [covering; verdeckend; couvrant; befedO, betakarO; npHltpWBa
IOll{IIA]

OPERTUS, acoperit [covered; verdeckt; eouvert; ledett; npHICpwnrJt]


-+

coopertus, teclus

188 OPH10- (gr. 6rp11; "arpe"), erpui tor;


In form de- arpe; flexuos (Dphio-

carpWJ, of.hiophyllus, ophiospermus)


(sna.ke-, f exuose; schlangen-, geschlngelt-; serpentilorme, flexueux; ki
gyozO-, hajlongO; 3Mte] -+ flexuosus,
serpentiformis
189 OPHIONOMIUM n (gr. -, VOIL~
"pll.unat"), ofionomiu, cavitlli serpentiforme roase de larve in prile
parenchimatice ale plantelor (ophionomium;
Minengang, Gangmine;
ophionomium; ofionomium; ocPKoHO
MH)'M]

190 OPIMUS, OPJPARUS -+ opulens


191 OPISTHIALJS, OPISTHOIDALIS
(gr. On:ia&wc; "posterior"), opistial,
aflat In partea posterioar (interioar)
[posterior, opisthial; opisthial, hinter,
hlnterseitig; opistlliale, postt\rieur.
situe au dessous; opisztilis, htuls6,
alul Jev(l j OIIHCTHani>HWII:, 33.!J.HKII:]
192 OPISTHODROMUS (gr. , 8p01l0<;
"fug"), opistodrom, cind linia spiralei genetice trece de la bractee la
primul segment flora! pe P,artea posterioar (adaxial) a flor~i [opisthodromous; opisthodrom; opistbodrome;
opisztodr6m, htulfut(l; OtmcTo~poM
Hw:R)

t83 OPERCULARJS, OPERGULIFORMIS, ope~ular, de forma operculului;


eare aparine operculului [opercular,
opereuliform; deckelartig; operculaire; fedOszerii; kupakszerii; xpbiiii.C'I

193

OPIUM n, opiu, latexul uscat, obinut din ca_esulele nemature de Papaver IDmmfsrum [opium; Opium;
opium; Opium; ortllyM]

194

OPLARIUM n

i8{1. OPERCULATUS, operculat, prev


zut cu opercul sau cu capac {pixid)

195

OPOPHILUS {gr. &twv "sucul de


mac", q1"-t<D "a iubi"), care crete

-'Il

-+

scyphus

ORD!NATUS

In sucuri [sap-loving; safUiebend;

opophile; nedvben t\16; ~ cozi


196 OPPJDUM n, ora (pT'OpB oppium
Ung ora)

[city, town; Stadt; vtlle;

vros; ropo,a]
197 OPPOSITI- QPpOSITUS, opus,
aezat fa 'tn _fa la fl:celai n~vel

(frunze, ramura,

m~ 1

staman~.)

(oppositiflorUfl, oppos,tafo/,us, oppoSJtipinnatw~) [opposite; gegen-, gt~gan


stndig; oppost\; tellenes, szembenll6; cynponlBHo-, C}'IIJ)011IBHitlt]] -contrapositus
198 OPPRIMANS (opprim<Jj, oprimant.

care

asuprete

sau

copleefte (cara~

tere de sexualitate) [oppressmg; opprt-

miarend; opprimant: elnyomO: yr-

HCTeHRYI)

t99 -OPS, -OPSIS (gr. 8t't!l; "aspect"),


cu aspect, cu tnfi:are de (~AryllOJ!'
argyropsis, ampelopsis) (seemmg, _wtth
appearance of; aussehend, eSlcht,
sembJable 8., . app8J'9DC9; kmt\zt\s(i,
-szerd; BII.II,HMNA, no BH.IJY)
200 OPSEOSPERMATA n pl (gr. -, tmpJ.Ia. "smn), opseosperll!-ate, veru:
coziti superficiale coumlnd sport
(Algae) (opseospermata; Opseospermata; opseospermata; opseospermata;
onceocnepwTa]
201 OPSIANTHUS (gr. llqt~ "tardi"f",
li~ .,floare") -+ tardiflorus
202 OPSIGONIA f {gr. -, oybva<; ,.ur!Jla"),
opsigonie, dezoltaroo tar~tv t anormal a mugurilor adormii (~tttrock)
[opsigony; Opsigonie; ~pstgome; k~t
riigyfakads, opszigOma; ODCHrOHIIJI]
203 OPTIMALIS, optimal,. cu gra~ul
cel mai favorabil al unm factor btologic (luminozitate, precipitaie, temperatur) {optimal, the. most favour~~:
ble; optimal, der gee1gnetste; optimal; optimlis, Iagkedvez6bb; on-

20,

U<Manhl<hlllj

OPTIMUM n, opt~m, .condiia ~a


mai favorabil (chmatJC! eeologw)
(optimum; Optimum; opttmum; optimum, Oll1HMYM]
OPULENS OPULENTUS, opulent,
copios, im~lugat, vi.guros fplentiful,
fruitful, abundant; retcb, voiT, fruchtbar; opulent, riche, abondant, copieux; M, dUs, gazdagon termlS,
er6teljes; Jt.Jo61lJIYIOIUHA, o6H.rn.m.ll,
ILIIO,n:opo.!lHLIA] --+ opimus, opiparus

206 OPUS (-ERIS) n, oper, carte, lucrare [work; Werk; ouvrage, oeuvre;
mfi, dolgozat; TPY.D:. CO'IBHeHHe]

OPERE CITATO, (OP. CIT.), !n


opera citat; in tbe work cited; tn
dem zitierten Werk; dans l'ouvragtt
cite; idezett mO.ben; Bl(ltTifpOBaHIIO
Tpy.IIJ --+ loco citato {l.c.)
207 ORAIODIMORPHJSMUS m (IJ!
d:lpa~ "de sezon", S~ ,.de dou ort''.
popqll'J .,form"), dimortism sezonier,
dou in!iri deosebite d!-!p anotime. ca urmare a adaptru la ~on
diitle eeologice [seasondimorphJSm;
Saisondimorphismus; dimorphisme;
salsonnier; evszakbeli ketalakusg, evszakbeli ketoldalUsg; COJOHHt.IA ~~
NO'*"<J

208 ORAIOPOLYMORPHISMUS

m
(gr. -, 'ltQ).~ "mai mult'', popqrlj ,,tor-

m"), polimorfism sezonier [se~on


polymorphism,seasonal polymorphsf!l ;
Salsonpolymorpbismus; po_lymorphJSme saisonnier; evszakbeh tObbalakUsg, evszakbeli tObboldahlsllg; ce.
30HHWB nonHMoJI4llt:w]
209 ORBATUS, lipsit de (stylo orbatct
lipsit de stil) [deprived, destitute;
beraubt; priva; megfosztott; JJBWeB-

awAJ]--+ dutitutus

210

ORBICULAR!-, ORBICULAR_IS,
ORBICULATUS, orbicular, orbtculat, circular, rotund i plan (fru~z)
(orbicularifolius) [orbicular, . orbJr:ulate, circular, rounded; kreJstormJg,
kreisrund, abgerundet, scheibenr~nd;
orbiculaire, orbicute, arrondi, cJrculaire; kerek, kOralakU, kl'lrszerii, kemkded, kerekltett , xpyrJIWA, kpyroo6Pa3awJl,
OKpyrJIWA, 3aKJ)yrJISHHLIAJ --+
circularis, disciformi8, rotundus, $1rongylo-

211 ORBICULUS m, orbicul 1. ~~rp


lenticular aflat in fundul per1d1et~
coninind spori ( Nidularia). 2. Coronul crnoas plan (Stapelia) [orbiculus; Orbikulus, Teller; orbicule;
orbikulusz; op6HK)'Jlyc]
212 ORCHIDOLOGIA f (gr. OPX~ "tesi
cul", byo; "vorbire"), orhidoiogJ~,
studiul familiei Orchidauae [orC~I
dology; Orchidologie; orchido!ogl6;
orchidol6gia; opXII.110nOrKII]
ORCULAEFORMIS,
orculiform, In
213
formA de butoia (spori la LicheMS)
[cask-shaped; tonnchenfOrmig; ress&mbtant a un tonnelet j hord6cskaszerii;
6o'IOBI:OBif.ii.HbiA]
ORDINATUS, aranjat, aezat in ordine [ordinate, arranged; geordnet;
range; rendezett; npa:allnl>BWJl:]

"'

Nomen in hoc loco.

...

ORDO
215 ORDO m 1. Ordine. 2. Ordin (cate-

...

gorie sistematic. superioarA. familiei)


(Lyeopodiaks, PynnomyCIWks) [or-

der; Ordnung; ordre; rend;

P>

DOJ)JUl.OJ:,

OREO-, OBEADES, OREAUS, OREOCHA.RJS, OREODOXUS, OREOPHILUS 11' {}pc~ "montan", xcipt~
"frumusee', 6ol;t~

IPIh:D .,a iubi")

-+

225 ORGANOLEPTICUS (gr. , 1tltrrta:Gt

.,de podoab",
nwntanus, mon-

ticolus
OREOPHYTA
n pl (gr. -, ..,OV
217
,;plant"), oreofite, plante alpine [alpme plants; AlpenpDanzen; plantes
illpines; bavasi novenyek; am.naltaroe
pacreHHe. ropuoe pllCTeHlle)
218 ORGADOPHYTA n pl (gr. t\pyiu;;
.,sol fertil", -), orgadofite, plante din
locurile pAduroase deschise (Clements)
[orgadopbyta. open woodland plants;
Orgadopbyten; orgadophytes; orgadofitk; opr~J

219 ORGANELLAE f pl, organele, or-

H'"""']

220 ORGANJCUS, organic 1. De origine


anima1 sau vegetal. 2. Care se
referA. la organe [organic; organisch;
organique; organikus, szerves; opra

organizat viu, cara:terizat prin metabolism i reproducere [organism;


Organismus, Lebewesen; organisme;
organizmus, szervezet; opraHH3M]
ORGANOGENIA !, ORGANOGENESIS f {gr. fipj'UVOv "organ", 1~
"natere"), organogenez, studiul ori
ginii i a fazelor de dezvoltare a
org8,1lelor [organogeny, organogenesis;
Organogenese, Organogenie; organogenese; organogenezis; opraHOreHC3]

...

nRII]

ORGANOPHYLOGENESIS 1 (gr.- -.
ytwo~

,.natere"),

organotilogenez.

studiul dezvoltArii o~elor din punct


de vedere filogenetlC [organophylogenese; Organophylogenese; organophylogenllse; organofilogen~zis; opr&H~]

"plastic"), organoplastic, capabil de a forma organe [organoplastic; organoplastisch; orga.noplastique; organoplasztikus; oprauonnaClll-

n~

....,.,.0)

231 ORGANOTROPHICUS (gr. -, 1:poqn\


,.nutriie"), organotrofic 1. Bogat In
substante organice nutritive (lacuri).
2. Care se nutrete cu substane.
organice !plancton) [organotrophic;
organotropllisch; organotrophique; organotrOfikus; opraHOTpo4!Hb111:]
ORGANUM n, organ, parte
nismului care indeplinete
fiziologic
determinat
frunz, tulpin, de

gan; Organ; organll; szerv;


233

ORGANOGRAPHIA f (gr. -, yp:qlfll


.,a scrie"), organografie 1. Studiul
i descrierea anatomo-morfologic a
organelor, precum i a dezvoltrii
lor ontogenetice. 2. Morfologia extern a o~elor [organography; Orga
n~aphte, Organenlehre; organogra
phte; organogrfia, szervtan; opraHorpa41Ju) -+ organologia

234.

2~

~A.ov

"trib"), organofilie, filogenia or~a


nelor [organophyly; Organophyhe;
organophylie; organofilia; opraH-

230 ORGANOPLASTJCUS (gr. , nMIG-

223 ORGANOGENUS (gr. ), organogen,


care produce organe [organogenetic;
organogen, organerzeugend, organbildend ;organog6ne; organo~n, szervk~pzU;

ORGANOLOGIA f (gr. -, 16yor; "vorbire") -+ <Jra~Wfraphia


ORGANONYMIA f (gr. -, iWoJIQ.
.,nu~"), organonimie, nomenclatura
organelor [organonymy; Organonymie;
t~rganonymie; crganonlmia; opr&H0-

"""""1

JDI'IecKHR)

221 ORGANISMUS m, organism, corp

HOJiemJI'teCXItA]

228 ORGANOPHYLIA 1 (gr. ,

ganite, elementele funcionale ale celulei (nucleu, centrozom, vacuol pulsatil etc.) [organellae; OrganeUen; organelles, organites; organellk; opra-

,,sesizabil"), organoleptic, care poate


transmite o impresie pe ealea atingerii, vederii, mirosului sau a gus
tului !organoleptic; organoleptisch;
organo eptique; organoleptikus; opra-

opr&HOt'eHHidft]

235

...

ORTHOPHOTOTAX[S'

springend, hervorgt!hend; lssu, provenant-; eredli, keletkez6; aocx.o~A.


.OOHHn.IODJ.HII:)

236 ORIENTAUS, oriental,

rsritean,

estic [oriental, east.ern; orientalisch,


~tlich, morgenlA.ndisch; oriental; keleti; ocro'DiwJI]
237 OR/FJCIUM n, orificiu, deschidere
(la capsule, antere) {()rifice,opening,

aperture; Mfindung, -Offnung, Mund-

Otrnung; oririce, aperture, ouverture; ny:IIU; ycn.e, OTBepCTBe] -+ aper238

'""'
ORJGINALIS,

originar, iniial, primar (original, primary; ursprdnglich;

original; eredeti; opiU'IIIWII>HWJt]

239

ORIGINARIUS,. originar, pro'Y'enit


dintr-un loc sau regiune (native;
stammend; originaire; eredQ, szrmatQ; npoHCXo.llli~Jt]

ORIGO 1, origine {origin; Ursprunrt


Entstehung; origine; eredet, keletkezes, szrmazs; npOHCX~eJ
241 ORNAMENTALIS, ornamental, decorativ, tmpodobitor [ornamental, decorative; zierend; ornemental; diszltli;

~paTHBHblil:)

ORNATUS, Impodobit [adorned, embellished, decorated; geschmUckt, geziert; ornE!, dE!corE!; dlszitett; caa6-

liCCHHWit, yxpatueiiHWJI:)

ORNITH().. {gr. 6p~6pv~ "pas


re"), de pasAre, prin pasre (ornithocephalus, ornithopodus, orni.thopus, ornithorkynchus) [bird-; vogel-; d'oiseau; madr-; DTH~-1

"'

ORNITHOCHORUS (gr. -, xroptm


.,a se rsptndi"), ornitoc(h)or, rsplndit
prin psri (seminte-)
[ornithochorous; vogelverbreitet; ornithochore; ornitochor, madarak ltal terjesztett j opHHTOXOPHblil:]

245 ORNITHOGAMUS (gr. -, y6:11010

"c

ornitogam, ornitotil, polenizat prin psri (plante) [orDithogamous; ornitho~m, vogelblitig;


ornthogame; ormtogm, madr-be
porzsU; opanoraMHWA. opl111To41Hnb
storie"),

Hbi.iiJ

ORNJTHOPHJLUS (gr. -,
"a iubi") - ornithogamu

"'

cp1A.Eol

ORNITHOSPHJNGOPHILUS (gr. -,
mptyl; "sfinx", ), ornitosfingofil, polenizat prin psri li fluturi de noapte
[ ornitho-sphmgophi ous; ornitho-sphinngophil; ornitho-spbingophile; ornitosdingofil j opHHTO~~BWJI:]

OROGRAPHIA 1 (gr. llpo;_ "munte",


ypa~ ,.scriere"), orografie, descrierea
configuraiei munilor [orogral>hy; Oebirgsbeschreibung; orograph~e; orogr!ia, hegyrajzl.eiris; oporpa4Q]
2~9 OROPHILUS (gr. -, .v.tm .,a iubi")-

2~8

montanus, monticolus

250 OROPHYTA. n pl (gr. -, qnnOv


"plant."), orGfite, plante subalpine
Tsubalpine plants; Voralpenpflanzen; plantes subalpines: alhavasi n6venyek, orofitk; ~) .
251 ORTH-, ORTH().. (jpo. ilp&&; .,drept"),
drept (orthtt.canthus, of1honthus, orthouphalU$,

ortMcladus, .

ortliostachyU)

(straigbt, upright; rechtgerad-; drGit;


egyenes; npliMO:.] -+ nd-, red
252 ORTHOCLADU.S (gr .., d.68o10 "ra
muri"), cu ramuri drepte [straigbt
branched; geradzweigig, geradbtig;
a rameaux droils; egyenes q.U.; npA~
MOIIC'l'BIICTWII:]

253 ORTHOGENESIS

(gr.

, ytvsa"

"natere"), ortogenez, mod de


ie a organismelor; in cursul

evolugeneratiilor sucC1:1Sive unele organe pre


zentlnd modificri intotdeauna in aceeai direcie i dind natere unor
caractere noi (Eimer) [orthogenesis;
Orthogenese; orthogenese; ortogene-zis ; oproreHe3]

254 ORTHOGEOTROPISMUS m (gr. -,


rfl "pmlnt", tpmdt "curbare"), ortogeotropism, poziia stabili de echi
Iibru a organelor ortotrope (d"e geotropism pozitiv a rlidcinir i de
geotropism negativ a tulpinii) (orthogeotropism; Orthogeotropismus; orthog6otropisme;
ortogeotrGpizmus;
OpTOTCOTpoiiH3M)

255 ORTHOGONUS {gr. -, yrovur. "unghi'')


-+ reclangularia
256 ORTHOHELIOTROPJCUS (gr. ,
f!.t~ "soare",
tpCrne<; "direcie"),

ortoheliotropic, orientat drept spre


sursa de lumin (frunze) [orthoheliotropic; orthoheliotropisch; ortbobeliotropique; ortobeliotropikus, tenyforrsra irnyul6; oproreJIHoypom~wll:]

257 ORTHONASTIA t (gr. -, vacn0r;


,,presat"), ortonastie, nastie cu plan
de simetrie staionarli i de obiooi
verticali {orthonasty; Orthonastie;
orthonastie; ortonsztia; oproKacTWI]
258 ORTHOPHOTOTAXIS !, ORTHOPHOTOTACTISMUS m (gr. -, cpOO.;,
fP(O'tl; "lumin", ttt/;1~ "ordine"),
ortofototactism, orientarea organismului in linie dreapt sub influena
luminii (.Spirogyra) [orthophototaxy;

ORTHOPHOTOTROPISMUS

...
...

Orthophototaxie;
ortbophototaxie;
ortotototakthmus; opTO!fm'OTUQJc]
ORTHOPHOTOTROPISMUS
m
(gr. -, "tpma\ ,.eurbare"), ortotototropism, lnfloona direetl a luminii
asupra plantelor (Oltmanns) [orthophototropism; Orthopbototropismus;
orthophototropisme; ortotototropzmus; 0Vf04Kjyotp0llll3M]
ORTHOPLOCUS, ORTHOPLOCEUS
(gr. -, si.o1C1) ,,rsucire"), ortoploc, eu
eotiledoane curbate in jurul radiculei
(embrion) [orthoplocoous; orthoplok,
geradta1tig; ortboploque; ortoplok;
-8]
ORTHOPLOIDIA f (gr. , d1tA.6o~
"singur", e~ "asemnare"), ortoploidie, multiplic.area In numr
cu so a garnituri1 cromozomice monoploide (Winkler) [orthoploidy; Orthoploidie; orthoploidie; ortoploidia; op101111011.!J.Hll}

262 ORTHOSELECTIO f (gr. -, lat.

...

...
267

se-

lectio ,.alegere"), ortoselecie, evoluie


filogeneticii pe calea seleciei [ortho
selection; Orthoselektion; ortboselection; ortoszelekci6; OJ)TOCeJleJCD:IIII]
ORTHOSPERMUS (gr. -, mttpJ.ICl
"smlnl"), ortosperm J. Cu semine
drepte. 2, Cu endospermul plan pe
faa intern a mericarpului (Carum)
[ ortbospermous; orthosperm; orthosperme; ortosperm; oprocnepMHWit,

DPIIMOCCMliHHL1A)

bRTHOSPIRA f (gr. -, ma;ipa "spiralit"), ortospiral, spiralaia paralel


a ambelor cromatide cromozomiale
[orthospiral; Orthospirale; ortbospirale; ortospirl; opTocllHpam.)
ORTHOSPORANGIUMn (gr.- anopd
"smtn", 6.yye:iov "vas"), ortosporange, sporange prins de filamentul
miceliului pe care s-a format [orthosporange; Orthosporangium; ortho
sporange; ortosporngium; opTocno-

paBTHit]

ORTHOSTICHI m pl (gr, ., atlX.~


.,ir"), ortostihuri, linii verticale imaginare In iruri drepte care reunesc
inseriile organelor suprapuse (radi
cele, frunze) [orthosbchies; Oftho
sticben, Lngszeilen; orthostiques;
ortosztihonok; OPTQCTHXJl)
ORTHOTEWMJTICUS (gr. -, ttA.o~
"virf, capt", 1.1iro' "fir"), ortote
lomitic, cu centromere localizate terminal {orthotelomitic; orthotelomitisch; orthotelomitique; ortotelomtikus; opTOTeJJOMIITll'leo:Ri)

...

MS
ORTHOTiroPICUS, ORTHOTROPUS (gr. , tpom) .,rlsucire"), orto
trop, orientat In linie drea_Pt; vertical (tulpin) ; cu bilul, m1cropilul
alaza aflate tn linie dreapt (oV'U)
[orthotropal, orthotropous; . ()rthotrop, geradlAufig, geradwendig; orthotrope; ortotrop, egyenesen fut6;

!;

...

GpTO':rpOIJHWA, DpJIMOA) -

atrrJpus

ORTHOTYPUS m (gr. -, tim:~


.,model"), ortotip, genotipul cu denu
mirea lui iniial [orthotype; Orthotypus; orthotype; ortotipus; QPTOTHD)
270 ORTUS, provenit, nAscut [horn, issned, arisen out of; entstanden, hervorgegangen, entsprungen; issu, ne;
keletkezett, szrmazott, ered6; Boo..,...8]
ORYGMA n, ORYGOMA n (gr. 6puyJUl .,groap!l."), origom, conceptacul
cupuliform cu propagule pe unelefrunze (Marchantia) [orygoma; Ory
goma; orygome; origoma; opHrOMa)
OS (ORIS) n, gur, orificiu, deschi:tlturl [mouth, orifice, openiJ1g; Mund,.
Mfi!idun~r._ Oflnung; boucbe, orifice;
sz.J, nytls; ycn.e]
OSCILLANS,OSCILLANUS,OSCILLATORIUS, oscilant, versatil, mobil (anter) {oscillating, wavering,.
swinging; oszillierend, scbwingend,
scbwankend, taumelnd, beweglich;
oscillant, cbancellant, versatile; ing6.
leng6, mozgQ; xone6mom;1liks, xa'IBIOIl{.lllk:Jl, maTaiOmBJics]-. titubans, Pa
cillans, versatilis
OSM-, OSMO-, -OSMUS (gr. Oow\
"miros, parfum"), cu miros de, mirositor (osmnthus, anosmus, glycyosmus, osmcsporus) [-scented; duftend~
duftig; a odeur de; szagU, illatos;

'"

-uaxHYJWlA)

275 OSMOMETRUM n (gr.lbapO.; "impuJsie", !U;tpov "msur"), osmometru, aparat pentru msurarea presiunii osmotice (osmometer; Osmometer; osmometre; oszm6meter; ocMo-

....,.1

t (gr. -, 1.16P~~K~XJW;
"formare"), osmomorloz, reacia morfogenetic in urma schimbrii presiunii
osmotice [osmomorphosis; Osmomorphose; osmomorphose; oszm6morf6zis; OCMOMop4103]

276 OSMOMORPHOSIS

277

OSMOREGULATIO f (gr. -, lat~


regulo "a re~la"), osmoreglare, auto
reglarea presmnh osmotice In funcie
de schimbarea cauzelor exterioar&
[osmoregulation; Osmoregulation; os-

...
.,,

OXALlFER

moregiage; oszm6regulici6; OCMopeo

ryrun~llll]

OSMOSIS f (gr. ), osmoz, difuzarea


printr-o membranl. semipermeabil
Intre dou soluii cu eoneentraii
diferite [osmose; Osmose; osmose;
oszm6zis ; OCMOl] OSMOTAXISI (gr. -, 'fdet~ "ordine"),
osmotaxie, micare celular autonomi
pentru restabiliNia echllibrului osmotic [osmotaxis; Osmotaxis ; osmotaxie;
oszmotaxis; OCMOTaKCRC]
280 OSMOTICUS (gr. -), osmotic, referitor la osmoz (capacitate, presiune)
[osmotic; osmotisch; osmotique; oszm6tikus; OCMOTII'ICCXHI:t]
OSMOTROPISMUS m (gr. -, 'fPItil
"rsucire"), osmotropism, tropism datorit variaiei de presiune osmotic
[osmotropism; Osmotropismus; osmotropisme; oszmotfflpizmns; OCMOTpO

"'

...

llii3M] --+

tonotropitmus

chyotWJ, otiter, otopftorus) - auriculato-, awiculatw


291 OVAL!-, OVAL/$ , oval, alungit
eliptic, cu capetele rotunjite (Linne,
Bischof, Jackson, Rebder etc.) sau
acut Ia captul de sus (Lindley etc.),
adesea sinonimizat cu ovalus (Rokitsky); mal recent se evit folosirea
acestui termen (FI. Eur.) [tWalifoliWJ)
[oval; oval; ovale; ovlis; ORa.TlbHL111)
292 OVARIUM n, ovar, cavitatea bazall
a gineeeului coninlnd ovulele; primordiul fructului [ovary; Fruchtknoten ; ovaire; maghb; 3UJI:n.)
OYATJ-,
OYATUS, ovat, de forma
293
unui ou; plan; mai lung deelt lat,
mai lat tn treimea int-erioar, avind
capetele rotunjite sau, mai adesea,
captul de sus
acut (frunza la
Stellaria aqualica) (ovatifolius, ovatooblongus) [ovate, -egg-shaped; eiU.rmig, eirund; ove; tojs alakU; llitQeBil.llBLIII,

282 OSSEUS, dur ca osul (booy, hard


like bona; knochenhart; osseux;

csoo tkem6ny ;

.KOCI'IIWA}

283 OSSICULUM n - pyrena

2"

OSTARIPHYTA n pl (r," OOtUptov


,.os mic", qrotv "plantl' ), ostarifite,
plante cu fructe drupe sau drupacee
{oatariphytes; Ostariphyten; ostariphytes; osr.tarifitk; ocraput)lm.l:]

285 OSTEOSCLEREIDAE f pl (gr. 1-

riov "os",

,.dur", &iOo~
osteosclerede, celule
sclerenchimatice de forma tihiei [osteosclereids; Osteosklereiden, Knochenzellen; osteosclereides; osr.teoszklereidak, lbszrcsont alakU szilrditO
sej tek j OCTeocKJIOpell.ll.Hli]
"asemnare"),

286

287 OST/OLATUS, ostiolat, preV'zut cu


ostiol; cu mici deschizturi [ostiolate; hemfindet; ostiole; osztiols,
nyllsos; c OTBepcTHeM]
288 OSTIOLUM

n, ostiol, deschiz
ce comunic cu exteriorul
(la conceptaculul algelor, lichenilor,
la periteciul ciupercilor, Ia stomate)
[ostwle; MUndung, Eingang; ostiole;
osztiOlum, nyils; YC11tHQe, ouepcrae]
tur mic

289 OSTRINUS- pwpurcus


290

"'"'

295 OYIPARUS, ovipar, care se nmul-

ete pe calea seminelr {reproducere.-) Joviparous; durch Samen vermehren ; ovipare; magok Utj9.n szaporodO; Jlit~lt, ceMeHO-BOcnpo-

H'lBe,ll;!HHL111]

296

OYOCENTRUM n, OOCENTRUM
n, oTocentru, centrul divizionar al
celulei ou [ovocentre; Oozentrum,
Ovozentrum; ovocentre; ovocentrum;

297

OYOIDAUS, OYOJDEUS, ovoidal,


ovoideu, corp de rorma oului (fruct,
sil.mln!.) [ovoid; ovoidal, eihnlich;
ovolde; ovoidAlis, tojsszerU; oao~

mdT]~

OSTEOSPERMUS (gr. -, crntpJLU


"smin"), cu semine osoase [osteo
spermous; knochensamig; osteosper
me; csontos magvU; kOCTeMllHHIloo.ll:]

-OTJS, OTO-, .()TUS (gr. 001;, 11n0<;


"ureche") (chryllotis, owlepir, bra-

Jlit~,o;Ho-)

OYJFORMIS- or>atw, oodes, or>oi-

OBOQeHTP]

awlt]
298 OYULATUS, OYt!LJFER, ovulat,

prevzut cu ovule (ovar) [ovulate;


eiig; ovu!e; magdudoros; HeeyrcytJl ceMIIIIO'IKH]
299 OYULUM n, ovul 1. Celula sexual
femel din ovar
(Spermatophyla}.
2. Megasporange
( Phanerogamae)
(ovule, egg; Samenanlago, Eizelle;
ovule;
magkezdemCny,
magrfigy,
magdudor; ceMl!DO'Ika, ceMC3a'laToK)

- ryncaryocyti

300 OVUM n -+ (1(11phaera, zygMa


301 OXALIFER, oxalirer, care
cristale de oxalat de calciu

conine
{celul}

ln literatur termenul este folosit


In accepiuni diferite.

OXALILEUCYTES
[oxalil6l'OU6;

oxalifere;

kalziumoxalat-t.ragend;

oxlsavas kristlyt
OICaJI&TOIIOCIDiiA]

pl,

302 OXALILEUCYTES f

k6pz6;

oxa1il~

cite, vacuole celulare cu acid oxalic


[oxalileucytes ; Oxalileuzyten ; oxali

leucytes;

oxalileucitk;

OKCaJIItJICJI-

'IHT~)

~ ,.ascuit, aCl'u, acidic"), ascuit (O$yat:anlluu, oxycOJ'us, oxyg<mus, o.xyodontus, o:zyphyl'" oxyupalus) [sharp-; spitz-; aigu;
begye&- j OCTJ)O-)
304. OXYADENUS (gr. , iJM~v "glandA''), cu glande ascuite [oxyadenous;
spitzdrilslg; a glandes aigues; begyes
mirigyd; ~TWA)
305 OXY BIONTA n pl (gr. , IUo10
"via") - atrobionla
306 OXY BIOSIS f (gr. ) - atrobiosis

303 OXY- (gr.

r.

30? OXYBIOTICUS (gr. --)- aerobioti-

""

308 OXYGENOMORPHOSIS f (gr. ,


1~ .,a produce", ~Pif'OKJ~ .,formare"), oxigenomorfoz, morfoz
datorit infiuenei oxigenului [oxyOx~nomorphose;
genomorphosis;
oxygenomorphose; OXIg&nomorfOzis;
OkCilr'eHOM<lptoo)

309 OXYGENOTAXIS f
"ordine")- aerota.xis

(gr. ,

~tlii

3t0 OXYGENOTROPISMUS m (gr. --,


-tiJO'fl\ "curbare"), oxigenotropism,
tropism provocat de prezena oxige
nului {oxygenotropism; Oxygeno-

tropismus; oxyg&notropisme; oxigenotropizmus; OICIII'tllorpODIOM]


31t OXYGENUM n (gr. -), oxigen (oxygen; Sauerstort; oxygene; oxig&n;
-il)
312

OXYGEOPHYTA n pl {gr, 11\


"pli.mlnt", fU'I'IW "plant"), oxigeofite, plante bumicole (oxygeophytes;
Humusptlanzen; oxyg6ophytes; oxigeofiU.k; o~.w:]

313 OXYI.OPHYTA n pl, OXYPHYTA


n pl (gr. -), oxilofite, plante de soiuri

i mlatini turboase, bogate In acizi


humiei [oxylophytes; Oxylophyten;
oxylophytes; oxilotit.k; o~w)

OXYPHILUS (gr. , cp1McD "a prefera"), oxilil 1. Care preferi soiurile


acide (plant). 2. Cu afinitate pentru
coloranii acizi (celuli) [oxyphilous;
sA.ureliebend; oxyphile; oxifil; OXCH
41SJII>HW8]
315 OXYPHOBUS (gr. , ~ "fug"),
oxifob. J. Care eviti soiurile acide
(planti). 2. Fri afinitate pentru
colorantii acizi (celul) (oxyphobous;
si!.urescheuend; oxyphobe; oxigenkerU.l6; o..a~q,o6awJi)
316 OXYSPERMUS (gr. -, ofiWQ. "si1-

mlnA"), cu semine ascuite [sharpseeded; spitzsamig; a grames aigues;


hegyes magvU; QCTPOCtMJiliHloll.)
317 OXYTROPISMUS m (gr. -, -tpom)
.,curbare"), oxitropism, tropism cauzat de aciditatea mediulUi [oxytropism; Oxytropismus; oxytropisme;
oxitropizmus; OKCHTpODB'lM]

PA.BULARIS, furajer, folosit ca


[pabular, ft for fodder; futler~bend; fourragere; takarmilnyo-

nutre

zsi; kopMOliOit]

::2

PACHY- (gr. KUX~ "gros' lndesuit"),


gros, 1ndesuit, tare (pachyandrlUI,

9
10

pachyanthus, pachycarpus, pachyrrhizw) [thick-, stout-, denseJy.; dick-,

dleht-; gros, epais; vastag-, ttim6tt-;


TOJ'JcTo-, rycro-) - crani3 PACHYACANTHUS (gr. -, l.i;mv9a

11

"spin"), cu spini grosi [thiek-spined;


dichtstachelig; il 6pines 6paisses;

vastag tfiskeju;

roncToxomo'lxoaMil:]

PACHYNEMA n (gr. -, vfl~ "fir"),


spiralir.area i lngroarea

pa.chinem,

t2

filamentelor cromatice din stadiul


pachiten
(Gregoire) [pachynema;
Pachynema; pachyneme; pachin6-

ma ;

daXIIIIeMa]

S P ACHYNOSIS l(gr.-), pachino~, cre


terea tn P.osime a organelor [pachyno.sis, th1ckening; Pachynose, Dickenwachstum; pachynose, croissance

en Cpaisseur; pachm4:ds, vastagodsi ni}Vekedlis; IUlXIIHOO]

PACHYTENA f (gr. -, -tawia "benpachiten, stadiul profazei meiotice caracterizat prin terminarea Imperecherii cromozomilor omologi (Winiwarter) {pachytene; Pachytn; pachyUme; pacbiten-fzis; naxHTCua]
ti"),

PAEDOGAMIA f (gr. sul~ mtl~


"copil", ycip~ "cstorie"), pedogamie 1. Amfimixie prin copularea
gameilor haploizi i formarea zigotului (Guilliermond). 2. Fuzionarea
celulei adulte cu una ttnr (Saccharomyus) [paedogamy; Pdoga
mie; pedogamie; pedogmia; ne.ao-

'"""']

PAEDOGENESIS 1 (gr. -, ytvoot~


"natere"), pedogenez, precocitatea
tnfloririi unor plante lemnoase In
stadiul juvenil (Costerus) [paedogenesis; Pdogenese; peiiogenMe; pe-

d'ogenezis; ne.reHC3) ..;. neounia, pNJgenuis


PAGANUS-+ rruticus, rusticanus
PAGINA f 1. Pagin (de carte).
2. Latura sau faa inferioarA., respectiv
superioar a organelor ptane (frunze,
pe tale) [page, side, face; Seite, nA.che;
page, face; lap, olda'l, szine '1/'. fonkja
(Ievelnek); crpaiDil(a. cropoua]
PAGON n (gr. mroc "ghiaJ"),
pagon, ansamblul organismelor Vti cu
biotopul In ghia sau In solul Inghetat {Sernov) (pagon; Pagon; pagon;
pagon ; naroH]
PAGOPHYTA n pl (gr. -, 110Wv
"plantA."), pagofite, plante din regiunile pedemontane (pagophyta, foothill plants; Pagophyten; pagophytes;
pagofitk, havasalji novenyek; naroo)Hm]

PAGUS n, comun (prope pagum


lingi comun) [commune; Dor[;
commune; kozseg; ce.n:o)
14 PALACEUS, palaeeu, cu organe aderente de suport prin marginile lor
{frunze) (palaceous, margin-attached;
randstielig; palace; sze!evel odaforrt;

13

xpaeqepemKOllwll:)

PALAEO- {gr. :rtal.at6~ "vechi"),


vechi, de altll.dat (paiaeofloristicus,
palaeophylicus) [old, ancient, formerl,r;
uralt, ehemalig; ancen, d'autref01s;
Osregi, valamilrori; cpm~wlt]
16 PALAEOARCHAEOPHYTA n pl
(gr. -, liPXil "Inceput", ~~Ut0V ,.plant"), paleoarheofite, plante antropofile din paleolitic (palaeoarchaeophyta;
Paloarcheophyten; pateoarcheophytes; paleoarcheofiU.k; naneoapxeo-

15

~1

17

PALAEOARCTICUS (gr. -, pc-tlc61;


.,arctic"), paleoarctic, rAspindit in
regiunea holarctic din Lumea veche
(element fioristic) (palaeoarctic; pal
oarktisch; pa!eoarctique; paleorkti
kus; naneoapK'Jil'leCEHAI

PALA.EOBIOLOGIA

t8

PALAEOBJOLOGIA l (gr. , pt~


,.vial!", ),byot; .,vorbire"), paleobiolo-gia, biologia organismelor fosile din
epocile geologice [palaeobiology; Pa
llobiologie; palCoDiologie; paJ.eobio-16gia, 6slenytan; naneo6Honoi'Illl)
t9 PALAEOBOTANICA f (gr. , IJotclVfl
"plant"),
paleobotanica, botanica
plantelor fosile [palaeobotany; Pala.o-botanik; pateobotanique; paleobotaoika, Osnilv6nytan; Jia.JJC06oralmn)
- paltuopbylologia, phyt.olillwlogi4
20 PALAEOECOLOGIA 1 (gr. , ob::o;
"cas", ~ "vorbire"), paleoecologie, studiul relaiilor dintre organisme
i mediu In epocile geologice [palaeoecology; Palloilkologie; paleo6cologie;
paleoCikol6gia; naneo3Eononu]
PALAEOENDEMISMU$ m {gr. ,
tv ,,In", Ofipo<; "regiune"), paleoendemism, specii .strvechi, cu areal
mare tn trecut, care din caur.a schimbrii condiiilor de via. astbi au
un areal redu.s, fiind izolate doar in
citeva ~uni restrinse de pe glob
(Gink(o biloba) [palaeoendemism; Pal.oendemismus,
Relikt-Endemismus,
konservativer Endemismus; pal6oendemisme; pal6oendemizmus; IWIC0-

22

23

2'

""""""'1

PALAEOFIJJRISTICUS (gr. -, lat.


nora "flor"), pa1eofloristic, referitor
la flora fosil. [palaeolloristic; pal la.
tloristisch; pateofloristique; palea.
florisztikus; nan:eo41JlopiiC'III'fCCX'Rtl]

PALAEOHYBRIDA f (gr.-, lat.


hybrida "hibrid"), paleohibrid, hibrid cu vechime mare, intrat In stadiu
de stabilitate (Thymu$ dacicus) [palaeobybrid; Palohybrid; pal6ohybri
de; paleohibrid; DaJieOI'Jl6pH,a]

28

principalA dezvoltatA, verlical., evident deosebitA de radicele sau de riidil.cinile adventive (Daucus, Trifo-lium) [palar, stake-llke; ptahlartlg;
palaire, pivotante; kar6szerii; noa-

JDIPUOII(Hit]

29

PALA.TUM n, palat, lob palatin;


partea proeminentii a labiului infe-rior, cu boltire spre gttul corole.i
personate ( Antirrbinum, Linuia)
[palate; Gaumen; palais; palatum;
&06ol

80

PALEA f, palee 1, HipsofilA. me~~t


obicei dou) care acGperl
florile
Graminetu}. 2. Hipsofill
scvamiform la baza florilor receptaculare (Comptniltu, Dipsacaceu).
3. Formaiuni membranoase pe peio
lul frunzelor (Pterirlophyla) [paie,
palet, chaff, glumelle; Bltitenspelze,
Deckspelze (s.l,), Spreublatt, Spreuschuppe, Grasspelze; pailette, glumelle; toklsz, virgpelyva, vacokpelyva; IJ)ICHJ:a, QBeTk088JI 'lemyaJlumtlla, lemma, etragulum

3t

PALEACEUS, PALEATUS, paleaceu 1. De consistenta paleii. 2. AsemAnltor cu paleea. 3. Prevzut cu


palei (peri, receptacul) [paleaceous,
chatfy; spelzig, spreuig, spreuartig,
spreublttrig; paleace; toklszcs, tokltw.szerii ; nnlH'faTWR]

32

PALEIFORMIS, paleiform, de forma


paleii (peri la Filices) [paleiform,
chart-like; spelzenflirmig, spreuMrmig, spreublatttormig; paltiiforme;
toklsz alakU; on~lt]

83

PALEOLA f, paleoll, palee de ordin


secundar; lodiculA[paleola; Spreubltt-.
chen, Spelzchen; paleole; Iepelcs~
keveny, lepelpikkely; nnhlon;:a]-+lodicula, glumellula

PALAEOONTOLOGIA f (gr. -, 8vm


"lucruri existente", 61o<; "vorbire")
- paltuobiologia

25 PALAEOPHYTICUM n (gr. -, ~Ov


"plantA"), paleofitic, penoada geolo~ic cuprinsi\ Intre silurian i perIDian, cu apariia primelor plante
vasculare [Lalaeophybcum; Palil.ophytikum; pa ~opbytique; paleofitikum;
naneo$KJRKyM]

26

PALAEOPHYTOLOGIA 1 (gr, --,


1-.0yoc; ,.vorbire")- palaeobotanica

27

PALAEOTROPICUS (gr. -, 't'po!tiJ


"rotire"}, paleotropic, referitor Ia regiunea tropical a Lumii vechi [palaeolropic; pa1otropisch; palOOtropique; paleotrOpikus; naneorpon:a'leckHiiJ

PALARIS, pivotant, perpendicular,


ln formA. de par sau ru; cu rdcina

branoas.~de

34 PALEOLATUS, paleolat, prevzut


cu paleole [paleolate; spelzchentragend; paleole; toklszks; IJ)Ii!HJr:OHocRWAI

85 PALEOLIFERUS-+ paleolalu$
36

PALINGENESIS f, PALIJIIGENIA
f (gr. nUAw ,.de revenire", ytVSGt;
"nqtere"), palingeneza., revenirea unor
stadii filogenetice tn ontogenie prin
aparijia unor caractere ancestrale In
cursu embriogenezei (Haeckel) [palingeny; Palingenese, AuszugsentwickJung;
palingenese;
palingenezis;
IJaJJIIHTdle3]

...
87

PALUSTER

PALISADICUS, palisadic, columnar; alungit i perpendicular pe suprafata unui organ (celul) [palisadic;
palisadisch; palisadique; paliszdikus, oszlopos; nanHCaJJ,m,IJI:, xonoH'Ia

48 _PALMATILOBATUS, palmat-lobat~
digital lobat jfrunzele la Hetkra.
Ribes) (palmattlobate; handlappig.
hand!Ormigge!appt; palmilohe; teyeresen kilrEijos, ujjasan karjos;

PALISADODERMIS,
-IDIS
f,
palisadoderm, esut de protecie format din elemente dispuse palisadic
pe suprafata organelor (Lepiota) [palisadodermis; Palisadodermis; palisadoderme; paliszdodermisz; DaJII(

49

PALLENS, PALLESCENS (pallesco), palescent, care devine palid


la culoare [pallescent, becoming paie;
verbleichend, bleichwerdend, erblassend; pliSSant; halvnyulO; 6ne,n,-

50

~1

38

DanblJ&TOnOnaCTBOII:, ,II,JlaBOJIOnacTSOII:)

C8.11,0.11,epMltC]

39

HelOUUiil:, 6ne)UIOBaTLI.ii]

40

PALLIDI-, PALLIDO-, PALLIDUS, palid, de culoare tearsli, spli11i.cit (pallidiflorus, pallidopurpureus)


[paie, pallid; bleich, blaB; ple,
bleme; halvny, spadt; 6neJJ.Hhlil]

- dilucidus, dilutus
PALLIDULUS- palltns
42 PALLIUM n, paliu, tnveli muclaginos (Diatomeae) [pallium, envelope; Pallium, Decke; pallium, enveloppe; pllium, takarO; noxpos]
43 PALMARIS, palmar, de lungimea
sau limea unei palme (cea 7,5 cm)
[palmar; handbreit; palmaire; tenyt>rszeles; na.D.OHHWII]

51

41

44

45

PALMATI-, PALMI-, PALMATUS, palmat, cu organe omoloage


dispuse digital pe o baz comun
(palma!iflorus, palmatifolius, palmi
nerris) [palmately-, palmate; gt>fingert, handfllrmig; palmi-, palmE>:
tenyeresen-, tenyerszerii, ujjasan elhelyezett;
na;n,'laTwil,
IUUI&'IaTo-,
)lnaHe]--+ digitato-, digiti-, digiratus
PALlllATICOMPOSITUS, palmatcompus, tu foliolc!o dhorgente din
vil'ful peiolului frunzei comp11Se
( Aesculus)
[palmately-compound;
llandfOrmigzusammengeselzt: palmicompose; tenyeresen Osszetett; JJ)1a-

52

53

54

55

56

HeBH,'lHo-cnolKHbl HlJ

46

47

PALUATJFIDUS, palruat-fidat, div;zat pn la jumtatea semilaminei


frunzei {IIammcnlus acris) [palmately-fidat r; fingerspaltig, handf<irmiggesralle'l; palmifide; tenyeresf'n
hasadt; DaJlb'l:llOH3-'lpC3llb1R)
PALMATIFOR.li!S ..... palmatus, digiti(ormis

PALMATINERVIS, palmat-nervat.
digitat nervat (frunzele Ia MalM rotundifolia) [palmately-nerved, digitatelr-nerved; fingeraderig, handnervig; palminerve; tenyeresen erezett, ujjasan erezett; ,IIJiaHeiiHJIBOZIIJI
1\0BQ'ILIII:, llllJlb'l&TOlKHJJKOBaTWil]
PALMATIPARTITUS, palmat-par-.
tit, digitat divizat ptn dincolo de
jumtatea semilaminei frunzei (<kranium pratense) [palmately-partJte;
handteilig; palmipa.rtite; tenyeresen
osztott, ujjasan csztott; .IIJJ~o-
Pa3AeJU>HLIR, naru.'laTOp33ACJJIIldil)
PALMATISECTUS, palmat-sectat,
digilat seelat; cu lamina divizatA
digitilorm ptn la nervura median
a frumei (Helleborus purpUl'fUCens)
[palmately-cut, palmatisect; handschnittig, handfOrmiggeschnitten; pal
miseque; tenyeresen szeldelt, ujjasan szeldelt; .MaJJeBIIrolopacce'ElRllblll)
P ALMELLA t, palmel, stadiul zoogleic al celulelor unor alge inglobate
ntr-o substan gelatinoas (Schizomycetes) [palmella-stage; PalmelJastadium; stade palmella; palmellastdium; IUUJMeJiJia COCTOftiDie)
PALMELLO/DEUS, palmeloid, asemntor cu stadiul de palmel [palmellod; palmellaartig; palmelloide;
palmellaszerii; naJJMenneBHJIBWII:)
PALUDALl \' .... paluster
PALUDICOLA t (-US), paludicol,
care crete tn mlatini [paludicolous,
dwelling in marshes; sumplbewohnend; pnludicole; mocsrlakO; o6HIatolU,ll:it aa 6onOie]
PALUDOSUS, mltinos, mocirlos;
care crete n mlatini [marshy, boggy,
swampy; sumplig, moorig; mmcageux; mocsaras, mncsri, mocsrban
e!O; 60JlOIJn.dl:, 6onoiHCTidll:]
PALUMBINUS- CQlumbinus

58

PALUS, -UDIS f, mlatin, balt


[marsh, swamp; Sumpr, Moor; marais, mare{'age; mocsr.; 6onmo}

5')

PALUSTER, PALUSTRIS, palustru, de balt, de mlatin [paludal,


hoggy, marshy, swampy; sumpfig,
moorig, sumpfbewohnend; palustre,
l>aludeen, marecageux; mocsri, mo-

OM

PALYNOLCGIA

caarakba.n eia : 6oJiotm.ltt. 6onoiBcTwll

60

- Mlbbiw, Mlodew, Mlopllilus, tenag6iM


PALYNOLOGJA f (gr. ftalfl ,,praf'',

.,vorbire"), p&linologie, studiul


polenului i a sporilor [palynology;
Palynologie, Pollenkunde; pal,-nologie; p8linol6gia, ?irgportan; JWIR~
~

BOJionlll)

61

PAMPINODJUM n, pampinodiu,
transformarea organelor foliare In
ctrcei (Worsdell) [pampinody; Pam
pinodium; pampinodie; kacsosoda;

.......,o--.1
62

PAMPINUS m, ctrcel de vil de


vie [grape-vine tendril; Rebenstielranke; vrille de la vigne; sz616kacs;

YalE BIIB Orpii.IUl)

-63

70

PAN, PANTO- (gr. Mv- "complet"), complet, peste tot, ~retutindeni


(pandll'ysus, panrotricbus [all, complete9', throughout; a 1, Uberall,
glnzhcb; tont, tont a fait, eompletement, partout; teljesen, mindentitt;
DOJlHOCTt.IO, JICIOJiy)

' ' PANDBMICUS (gr. , &ruaoii; "ar")


- COSIMpolitus
o65 PANDURATUS,PANDURI-,PANDURJFORMIS, panduriform, In for~
m de vioar; obovat i sinuat Ingustat mai jos de mijloc, cu seg~
mentul 'terminal dilatat {frunzele
la Doronicum austriacum) (pandUI'i
(oliw) [pandurate, panduriform, fiddle-shaped; geigenf6rmig; pandure,
panduriforme, en forme de violon;
hegedtl alakU, lantos; CKpH~~Xoo6pa:J~
Hhllt, rBTapoo6p83BWR)

~, y{a~ "c&l

1)6

PANGAMJA f (gr.
torie") - panmixia

o67

PANGENESJS f (gr. , rtvsau;


"natere"), pangened., concepie ui
depit, conform d.reia toate caracterele ereditare sint localizate tn
organism sub formi de corpusculi
(,,gemule" dupi Darwin i "pangene"
dupl De Vries) care se transmit ptt
calea celulelor reproductiva [pangenesis; Pangenese; pangenes&; p8.ngen6zis; DaHreHC311C]

PANICULATUS, PANJCUU, pa
niculat, dispus ln panicul (paniculifer,
panituli(lorw, paniculi(ormis, pani
culiger) [paniculate; rispig, rispen
tragend; panicule; bugs; MCTCJlh'la~
TitiJI)

PANMJXIA f (gr. mv, Rvt0.;


,.complet", IJ.!t;t!O ,,amestec"), panmixie 1. Fuziune (In general). 2:
Reproducere sexual numai accidental
In cadrul unei populaii, partenerii
aVind posibilitAti identice de combinare a genelor (Weismann) [panmixia,
random mating; Panmixie; panmixie; panmixia; DaBll4llkaUI)- pangamia
72 PANNIFORMIS, .PANNOSUS, plslos [felted, felt-like; faserwollig, dichtfilzig; floconneux; nemezes; no~~;
71

MaTLllt]

73

PANPHOTOMETRJCUS (gr. , .O:N;.

(JI(Ot010 .,lumin",

pnpov

,.mlsur"),

panfotometric, cu micri de orientare In funcie de direcia i intensitatea razelor de lumin (Crunzele la


Robinia) [panphotometric; panphotometrisch; panphotoml!trique; pn
fotometrikus; JiaH4MnOMeTPII'fecxHA)
74 PANPHYTON n (gr. -,1jrbt:ov "plant"), panfiton, florii.; descrierea plantelor dintr-o regiune oarecare [panphyton; Panphyton; panphyton; panphyton; DaJ141KToH] - flora
75 PANTHERINUS- maculatus, spi
lolu$
76 PANTOGENUS (gr. , ytvoc; "urma"), pantogen, care poate crete
oriunde, pe diferite gazde (ciuperC'i
parazite) [pantogenous; pantogen:
pantogime; pantog6n, brhol el&;
DalnoreHIIItlii:]

'G8

PANGBNOSOMA n {gr. -,
,.corp") - 4lhromoroma

-69

PANJCULA f, panicul (pl. panicule), inflorescen compus1 homotactici, piramidali, cu ramurde rslirate
descresctnde, cu numeroase flori
(Gramineae) [panicle; Rispe; panicule; buga; MCTeruca]- tkyrsus

77

78

PANTOPHAGUS (gr. -, .O,yopa1


"a minca") - omnivorus
PANTROPICUS (gr. , Tpoml "Incon-

jur"), pantropic, rAspindit In jurul

tropicelor {specii} [pantropic, pantropical; pantropisch; pantropique; pan


trOpikus; JlaHTPOIDl'ICCICliA}
79

PAPILIONACEUS,
papiliona(eu
cu un fluture (corol)
(papilionaceous,
butterfly-shaped;
schmetterlingsartig; papilionace; pillang6s, pillangOszerll; MOTitiJ'IhiOBLID]

80

PAPILLA 1, llapil, emergen epide obtcei conic sau gland


unicelular (de obicei mai multe) pe
suprafaa unor organe (frunze, stigmate) (papilla, nipple; Papille; papil-

o~a

asemntor

dermic

PARACYTICUS

le; papilla, dudor, szemolcs; ooco-+ papula


81 PAPILLATUS, PAPILLIFER, PA
PILUGER, PAPILLOSUS, papilos.
prevzut cu papile [papiUate, papillose, papilliferous; papillentragend;
papilleu:x; papills, dudoMs; coco'I-

carp el; Parakarpell, SchlieBzapfen ~


paracarpelle; parakarpellum; oapa.-

'lex]

93

PAPILLULA 1, papilul, eapil


mic [papillule; Papillule; papillule;
apr6 papllla; MaJieBJI:III: COC(l1feJI:]
83 PAPPIFER,
PAPPOPHORUS,
PAPPOSUS, egretat, prevhut cu
pa pus [pappous, pappiferous; federkronig, federkronentragend, fruchtkronig; aigrette, pappitere; Mbits j XOlUiaTblli, XO:tOJIKOHOCHWA)
Bit PAPPUS m, papus, egret; smoc
de peri sau de scvame deasupra unor
fructe, uurlnd diseminarea lor (TaraMCwn) [pappus, tbistJedown; Pappus, Federkrone, Fruchtkrone, Flughaare, Haarkrone; pappe, aigrotte,
parachut.e; bObita, szOrpamat, szOr-

9~

PARACARPIUM n (gr. --), paracarpiu. 1. Fruct format din gineceu


paracarpic. 2. Carpet abortivA sau
pistil abortiv [paracarpium; Parakarpium; ,P-&racarpe; parakarpium; napaJCapn118JJ

95

PARACARPUS, paracarpic, cu carpelele concrescute numai prin marginile lor (gineceu). [paracarpic, paracarpous; parakarptsch; paracarpique;
parakarpikus; napaxapmu.dt)

96

PARACHROMATINUM n (gr. -,
"culoare"), paracromatina, substana nuclearl acromatic din care
se formeaz lilamentele Insului (Ptitzner) [parachromatin; Paracbromatin ;paraobromatine; parakromatin ; napaxp&t.&a

koszorU:; xoxonox, JieT)"'Ka]

85 PAPULA f-+ papilla,


86 PAPYRACEUS,
PAPYRINUS,
papiraceu, asemntor cu hrtia [papery; papierartig; papyrace; papirszerU; {)yMau-crwJ:i, 6yMaroo6pa3HhlA}
....,. chartaceus
87 PAR, -PAR, eg~l, asemntor, pereche 1unipar, bipar) (equal, like,
pa.ir; eich, hnlich, gepaart; egal,
sembl le, pair; egyenM, hason!O,
pros; pallfiMit, DO.II06HHA, napHHI!}
88 PARA- ~gr.Mil "de Ung"), de al
turi, de Ung, aproaJ::e de (panmmlricus situat Ung ~ntru) [beside,
near; nebea, daneben, bei; pres d~.
proche; melletti, kOzeli; BOOJTe, npJI]
89 PARABIOSIS f (gr. -, Piot; "via''),
parabioz, convieuirea strlns, accidental, a dou organisme, fr avantaje sau dezavanlaie reciproce [parabiosis; parabiose; parabicse; rarabi6zis; napa6lto1)
90 PARABJOTAEfpl ~gr.- -),parahiot~.
plante concrescule, dar cu rdcini
proprii, separate [parabiotae; Parahioten; parabioles; rarabiOh'lk: Ila

xpoMaTIUI]

9i

PARACHROMOPHORUS (gr. --, ..,.

p6(l) "a purta"), paracromoforic, ctnd

este un rrodus.
de excreie care aderli la corpu organismului (bacterii) [parachromopbo-
ric; parachromophorisch; paracbromophore; parakromofOrikus; napaxpoMo(lopm.rlt)
substana colorant

98

PARA CLIMAX 1 (gr. -, d~ "scaparaclimax, stadiul stabilir.at al


unei formaiuni vegetale datorit influenei unui substrat petrografic diferit [paraclimax; Paraklimax; paraclimax; paraklimx; napUJJI!MAKC)
r"),

99 PARACME f (gr, MPQ!Cilfi "declin"), paracme, tnceputul fazei d&


declin a unei specii sau a unui culti-var dup ~ a atins apogeul dezvoltrii sale filogenetice [paracme; Pa.rakme; paracme; parakme; napan.teJ
100

PARACOROLLA
lat. corolla

ling",

(gr. 2t0pil "d&

"cunun"),

para

corol, corol secundar din interiorul

periantului,

pa6HOTL:}

PARACAMBJli.ll n (gr. -, lat.


cambio "a schimba") ..... phellogenum
92 PARACARPELLUM n (gr. , ..:apxOt;: "fruct"), paracarpel, staminodii
interne dispuse In dou serii, la florile de VicWria nga (Caspary) [para-

PARACARPIDIUM n (gr. --), paracarpidie, flori femeie avortate (Arum) [paracarpidium; Parakarpidium;
paracarpide; parakarpidium; napaxap-

m<JlHliJ

KOHOCllld.il:]

82

""P"""'>'Ml

din apendici de
(Nal'cissus, Borat9.
PMsiflora) [paracorolla; Nebenkrone;
paracorolle; mellekprta; nplllleii'Dtt]
- parMicuks
P ARACYTICUS (gr. -, ri't'tt; "cutie"), paracitic, cu cel,nle paralele
(tip de stomate la Rul11auael [paraformat

natur petaloid

tOt

...

PARADIPHYLLUM

eytlc; parallelzelllg; paracytique; pr


buza mos sejtU; ~~apaqHnl'{~ll.]
102 PARADIPHYLLUM n (gr. , .:it;
"de dou ori", q~61..Mv ,.frunz"), 1n
radifilum, frunz dubl rezultat din
bifurcarea laminei (Kronfeld) [paradiphyllum; Paradiphyllum; paradiphylle; paradifillum; nap!UI.Il~M]
103 PARAGRAMMA n (gr. , yp{r.~~a
,.liter"), paragram, reprezentarea
grafic a unui organ in seciune longitudinal [paragram; Par~amm;
paragramme; paradiagram, hosszanli
vettllet ; naparpaMMa)
tOt,. PARAHELIOTROPISMUS m (gr. ,
f\.l~ ,.soare", 1:pom\ .,rsucire"), paraheliotropism, luarea poziiei de prolil
fa de lumina intensivA [paraheliotropism; Paraheliotropismus; paraMIiotropisme; paraMiiotropizmus; napa

113

1H

115
116

reJIIlOTpoDHlM)]

105

PARALIMNICUS (gr. , .iJI.VIl


.,lac"), paralimnic, care crete pe
malul lacuri lor [paralimnic; paralimnisch; paralimnique; t6parti; IIpiiO
3CpHw.ll)]
106 PARALLELICUS, PARALLELUS,
paralel [parallel; gleichlaufend; parallble; prhuzamos; napaJlllem.Hwh)
107 PARALLELINERVATUS (-NER
VIS,-NERYJUS, -NERVUS, -NER
YOSUS), paralel nervat, cu nervurile
paralele (frunz) [parallel-nervcd; parallelnervig, streifenaderig; parallelinerW; pil.rhuzamosan erezett; naparrnem.HoHepBHltlli]
tOB PARALLELODROMUS (gr. KO.p{r.
fl~ .,paralel", 5p6~ ,.fug") -+

117

118

119

PARALLELOTROPISMUS m {gr. ,
<tpoml "curbare"), paralelotropsm,
mic1\ri de curbare tn dire<!ia izvorului de excitaie luminoas, paralel
cu razele de lumin {parallelolropism;
Parallelotropismus; parallelotroplSme;
parallelotropizmu&; napannenOTpoltiiJM]

110

PARALLELOTYPUS m (gr.-, 't(rnol;


"model")-+ paratypus

'll.11

PARALYSATOR m {gr. ttapW.uuu;


"sttnjenire"), paralizator, substan
care sUnjenete sau oprete aciunea
enzimelor; inhibitor [paralyser, inhibitor; Paralysator; paralysatcur; paraliztor, inhibitor; napamnaTop, KHrH

- paratropismus

6JITOp]

112

PARAMASTJGOTA 1 (gr. , J!.Uonl;,


"bici"), paramastigot, cdul:l

)lU.O"tt'Y~

PARAPHOTOTROPISMUS m (gr.-,
"curbart>"l
-+ diheliotropismus

ljMilc;, q>On'6o:; "lumin", 'tpom)

t20

PARAPHYLLIU1J:J n (gr. -, qll)A.i.ov


parafilium 1. Expansiuni
foliacee sau filifurme, mici, uneori ramificate, dispuse pe tulpin hdrf'
frunze (Bryophyta). 2. Expansiuni!<'
foliacee ale unor calicii. 3. Stipr>lii.
[paraphyllium; Paraphyll, Blatlansatz; paraphyllie; parafillium, mell&klevCl-kepz6dmeny; napacPHJUI]

121

q~M1o; "f.-.r
1. Terminaii de
hife sterile afla le pe himenii ( Eumy
cetes). 2. Trihomi sau filamente strriie atlate la baza sau intre organele
de tructificaie ( Bryophyta, Flices)
[paraphysis; I'araphysc; paraphyse:
pararizis; napa$H~a)

t22

PARAPLAJ.YCTO.iV n (gr. -, 11u'fK't6o:;


paraplancton, organisme
planctonice paraz11are [paraplankton;
Paraplankton; faraplancton; paraplankton ; rrapaii.flaHKToH]

paralle linervatus
1.09

cu un flagel principal lung i unul


secundar scurt {Flagellatae) [para
mastigote; Paramastigot; paramasti
gote; paramasztigOta; napaMBCTRrooa]
PARANASTJA r (gr. -, vucnoo;.,comprimat"), paranastie, augmcntarea
creterii In lungime a unui organ in
prile sale laterale (De Vries) [paranasty; Paranastie; paranastie; paransztia; napaa:acnut)
PARANEMA n (gr. -, vfiJUl "fir"),
paranem, filamcnte sterile ( Algae)
[paranema; Paranema, Nebentaden;
paraneme; paranema; nap8.HeMa]
PARANUCLEUS m (gr. , lat. nucleus ,,smn") - micronucleus
PARAPERIGONIUM n (gr. , n:&pt
"in jur", yoVJi "urma"), paraperigon,
apendice perigonial tubuliform sau co
roniform din gitul perigonului pelaloid ( Narcissus) [paraperigone; 1\ebenperigon; paraperigone; mellBklepel; napanepru-oa:uli]
PARAPETAWIDEUS (gr. , n&ta~
f.ov "petal", &{5oo; "asemnare"), parapetaloid, asemnli.tor cu parapetala
(corol) [parapetaloid; parapetaloid;
parap6talolde;
melleksziromszerU:
DpWiell"'wCTHHKOBHJJ;Hblfi]
PARAPETALUM n (f;r. --), parapetal, apendicele pctal01d al corolci
[parapetal; Nebenkronblatt; paraptale; mellCkszirom; npHJJenecTHliK]

"frunz"),

PARAPHYSJS f (gra.-,

maic"),

parafiz

"rtcitor"),

..,
123

PARATHECIUM

PARAPLASMA n (gr. , 1Wlav.a"modelare"), paraplasm, produse citoplasmatice ca rezultate ale metabolismului (enzime, materii grase, excretii) [paraplasma; Paraplasma; parap1asme; paraplazma; naparu~a3Ma]-+
deuteropla.sma

124

PARAPLECTENCHYMA n (gr. -,
:n:MuO.; "implt'.tit", frluv.a "umplutur"), varap\ectenchim, esut fals format din hife micelicne foarte strins
ndesuite ( Boletus) [paraplectenchy-

ma; Parapleklenchym; paraplecten-

cbyme; paraplektenchima;

napanneK-

TCHIUIMa]

t25

PARASAPROPHYTJSMUS m (gr.-,
oanpO.; "pulrcd", l()l)t6v "plant"),
rarasaprofilism, endosaprofitism, simbioz la care unul din parteneri duce
via saprofit in dauna celuilalt (Lichenes) [parasaprophylism, endosaprophytism; Parasaprophylismus, Endosaprophylismus; parasaprophytis
me, endosaprophytisme; paraszapro
fitizmus, endoszaprofilizmus; napacanpo4JHTR3M,

3H):IO!;anpo4fnt3M} -+

pa.

rasymbio~>is

PARASJTARIS {gr. mipclottoo; "parazit"), parazilar [parasita!; parasitr;


parasitaire; parazitirius, elllskMOi;
napaJHTapHwii]
127 PARASITICUS (gr. -), parazitic, care
paraziteaz
[parasitic; parasitisch,
schmarotzend; parasiti.que; tH6skM6,
eMsdi; napa311TH'Iecm8] --+ paratrot26

131

132

PARASTADES 1 pl (... '""'""""pilastru"), parastade, filamente petaloide aezate Intre petale i sta~
mine ( Passiflora) [parastades; Parastaden; parastades; parasztadesz;
npHBeH'IHIC] -+ pOI'acorolla
133 PARASTAMENn, PARASTEMON
n (gr. , <nfu.tcov "filament") - stami~
nodium
PARASTERIUTAS r, parasterilitate, sterilitate in cazul polenului
propriu sau al unei alte plante din
cadrul aceleiai specii [parasterility;
Parasterilitt; parasterilite; parasterlits; napac-repHJU,HOCTio] -+ incom~
patibilitas
135 PARASTJCHI m pl {gr. , <nixo~
"serie"), parastihuri, fllotaxie cu ~i
rale secundare dispuse In cicluri obhce
i tndesuite pe spirala generatoaro
(solzii conului la Pinus cembra) [parasticby; Parastichen, Schrgzeilen;
parastiques; parasztichonok, ferdesorU levelfordulat; nlpacr.HXa]
136

PARASTYLUS m (gr. -, attoc; "coparastil, stil avortat [para


style; Griffehudiment; parastyle; bi
beszl-csOkevtny; Henno.nyw.KA CTO.Il

PLANTA PARASIT/CA, plant parazit (parasitic plant; Schmarotzerpflanze; plante parasite; 1:\IOsdi nOveny; napa3HTH'Iecxoe pacreHHe]
PARASITJSMUS m (gr. -), parazitism, convieuire dintre dou organisme la care unul din parteneri ii
procur total sau parial substanele
nutritive de la cellalt partener [parasitism; Parasitismus, Schmarotzertum; parasitisme; parazitismus, e!Oskodes; napa3Jlm3M]

129

PARASJ1'0LOGIA f (gr. , Ury~


"vorbire"), parazitologie, studiul pa
raziilor vegetali sau anmali [parasi
tology; Parasitologic; parasitologie;
parazitol6gia; napa~niTonomll]

130

PARASITUS m (gr. -), parazit, organism ce triete in dauna unui alt


organism gazd [parasi te; Parasit,
Sehrnarofzer; parasite; parazita, 1:\IOskMO; napamr] __,. phytopolitus, his-

UJphyton

PARASTROPHE f (gr. -, cnpoq~fl.


"viraj"), parastrorJI., orinduirea cloroplastelor pc laturile dosite ale ce
lulei (Senn) [parastrophe; Flankenlage; parastrophe; oldalhclyezkedCs;
napacrpo!lle]

phicWJ, biophagus

t28

PARASITUS SPURJUS - pseutJ...


parasitus, epiphyton
PARASPORA. f (gr. mz~O. "UngA'\
am>pt\ ,.smn") - seirospora

loan"),

6~]

138

...

139

PARASYMBJOSJS f (gr. -, ()"1)1.1


In comun") - para-.
saprophytismus
~ioxno; "viat

PARASYNAPSIS f (gr. -,

O"Uvu~

"legtur") -+ para..~yndesis

PARASYNDESIS f (gr. -, aUvOtcn~


"unire"), parasindez, conjugarea lateral (paralel) a filamentdor de
cromozomi omologi In stadiul de zigoten al meiozei (Haeckel) [parasyndesis; Parasyndese, Parallelkonju~a
tion ; parasyndllse; paraszindezJS;
napae:JIHAC3]

PARATHECIUM n (gr. , &i}JC1l "cu


tie"), parateciu, peretele lateral care
nconjoar apoteciul ( Lichenes) [parathecium; Parathecium; parathe
cium; paratecium; napueUHii}

PARATONICUS

8.18

U2

PARATONICUS (gr. -, Wvo~ "tensiune"), paratonic, condiionat de factori externi (proces, micare, tr oiicitate) [para tonic; paratonisch; paratoniqae; paratOnikus; naparo!lll'lecxHil]
PARATRACHBALIS (!Jr. -, tpQI:x.da.
,.trahee"), paratraheal, diSpus in jurul
vaselor traheale (parenchimul lemnos)
{paratracheal; paratracheal; paratracheale; paratrachelis; naparpaxeam.-

'"

PAR.tTROPHICUS (gr. -,

wlll

...

"nutriie") -+

parasitcu1

U5 PAR.tTROPJSMUS m (gr. -,

..,
...
...
"'

...

tpoqnl
'I'POrtI

"rlsuci<") -+ parallelolropilmU/1
PARATYPUS m (gf. -, 'I'ill:~ .,model"), paratip, exemplar din colecia
originali a autorulm taxonului, care
lnsl nu este holotipul, nici izotipul,
nici sin tipul [paratype; Paratypus;
paratype; paratipus; napaTRD] - parallBlotypU8

PARAYARIANTBS f pl, paravariante, variante paralele deslil1Jurate


In aceea;;i di<cie In ce privete modificarea unor caractere neereditare,
generate de factorii ecologici (Intre
xerofite i higrofte) [paravariantes;
Paravarianten; paravanantes; prhuzamos varinsok; na.pann:eJIHwe oapiWlrw}
PARCUS, silrlcl!.cios, putin, slab [sparing, scanty, m:>derate; sprlich, aurrtig; pauvre, mi>diq11e; szegenyes, kev6s j

153 PARIBTAUS, parietal, dispus pe

peretele unui organ fovulele in cazul


placentalei parietale); concrescut prin
marginile sale (ca.rpelele In cazul suturii parietale) fparietal; wandst!lndig; paJ'ietale; fali, falmenti, fali fek
vesii. ; napxe-ram.HWit, IIQC'JeliJILIA]
15; PARINBRVATUS, parinervat, cu
nervuri egale [equal-nerved; gleichnervig; parinervie; egy-enl6 erezetQ;
n&pBOmiJD>XOBblll]

155 PARIPINNATUS, paripenat, cu foliolele perechi i flrl folioli terminal (frunza la Lathyru1) [paripinnate; paariggetiedert; paripenne; parosan szrnyalt; napuonep:iiCrl>llt]
156 PAROBCICUS (gr. mpti "Ung"),
ob:~ "casl"), paroecic, cu anteridii
i arhegoane pe aceeai ramur [paroecious; parosch; parecique; par(}cikus; napoo~eaadtl
157 PARONYMUM n (P,- nupovo11ncna
,,schimbarea numelui'), paronim, mlme corespunzltor etimologic unui alt
nume, avind doar o' alt ortogragie
( Bougainvilha.-BouginPillaea) [paronym; Paronym; paronyme; paronim;

t58

TOlKbiD.]

PARENS m f p1i.rinle, planta de la


care provine generaia urm1i.toare [parent; El tern; parent; sziill5; po.I{Hrem.J
PARJES (-BTIS) m, perete, peretele despritor al unui organ {celul,
eapsull) [wall; Wand; paroi; fal;
crea:a)

PARS (-TIS) f, parte, poriun{'a


unui organ [part; Teil; partie; resz;

"'acrl>]

159

Cll)'~llbiU:, HJDa&KWII)

PARBNCHYMA n (gr. rtpf;r:r;OJ.l


,.parenchim"), parench1m, esut Cllndamental format din celule izodiametrice, cu spaii intercelulare, Indeplinind anum1te funcii fizioldgice {ah
sorbie, uimilaie, depozitare etc.)
-lparenchyma; Parenchym, Grundge
webe; parenchyme; parenchima, alapsz6vet; uapeHXIIMa, napeBXBMaT03RaR
TKall!o] -+ co."'teZtu~ P'-'tnchym'lticus
PARENCHYM:ATJCUS, PARENCHYMATOSUS {gr. -), parenchima
tic, care aparine parenchimului (celul, esut) [parenchymatous; parenchymatisch; parenchymatique; parencbimaUkus; uapeHXHMllhlll:, uapeRX:BMa-

napo-

PARTHBNOAPOGAMIA f (gr. mr.p,.virr.nl", urt6 "de la", rtr.1-1o;


"clstorie' ), partenoapogamie, partenogenezll dploidl!. sau somatic [partbenapogamy; Parthenapogamie; par
tbenoapogamie;
partenapogiunia;
~

napTeSoanoriiMIIII] -

ooapogamia

PARTHENOCARPIA f (gr. -, KP
nOI; ,.fruct"), partenocarpie, formarea
fructelor numai pe cale vegetativ,
frl!. fecundaie, nerezu1tnd semine
(la unele plante cultivate) [parthenocar_py; Parthenokarpie, Jungfernfrilchtiglteit; partbenocarpie; partenok:1rpia, szilzterm~s; napYenor.:apDKll]
PARTHENOCARPIUM n (gr. --'t
partenocarp, fruct fr semine, for
mat pe cale de partenoearpie [parhe
nocarp; Parthenokarp; partMnocarpe;
partenokrpium; naprenoxapm!ll]
162 PARTHBNOGAMETA f (gr. -, rnJ.lt"nJ.; ,,soie"), partenogamet, gamet
format fArA conjugare (Hartog) [parthenogamete; Parthenogamet; parth~
nogamete; partenogameta; naJ)Teaor&MeTa)
PARTHBNOGAMIA f (gr. -, rlr.J.10~
"csltorie"), partenogamie, form de
160

...

PATHOLOGJCUS

autofecundare prin eopularea unor


femeli, embrionul dezvolUn-

bewohnend, l.riftbewobnend; de pA
turage; legel3n tenfll3;. ~.1)

gamei

du-se fr particlp8l'ea nucleului mas-

eul (Ouilhermond) [parthenogamy;


Parthenogamie; parth~nogamle; partenu~.mia ; Dap-reaoraMHJI) - panhe-

PASSALUSm(gr............!ruf").

caliciu gam.osepal (pmosepalous ea~


l;yx; verwacbsener Keleb ; calyce ga~
mospale; tom ~. 08szen3tt cs8
sze; ~ 'llUIIe'IXa]-+ Nlgs-

noml%1$

164.

PARTHENOGENESIS f (gr. -, yt"origine"), partcno~nezl, formarea apomictic a embrtonului din


oosfera nefecundat, numai din M
lulele sexuale femeie [parthenogenevea~

sls; Parthenogenese, Jungfernzeugung;


parthenogent!se; partenogenezis, szO.z-

nemz~;
tmPTeHOreHe3, .nCBCiliCRHoe
J)83MHo.eBHe] - geneagemsill

!Ma PARTHENOGENETICUS (gr. --)rht!lyearyoticus, thelytonicus


165 PARTHENOGONIDIUM n (gr. -,
-rovb; "urma"), partenogonidie, ~oni
die capabil sl formeze colonii pe
cale asexuat (Volrocaoeae) [parthenogonidium; Parthenogonidium; parthenogonidie; partenogQnidium; oapTeB:oi"OliJWIA]

166
167

168
169
170

PARTHENOMIXIS f (gr. -, J.ltl;t~


,,amestec") -+ partheMgamia
PARTHENOSPORA f (gr. -, oKOIJ(i
,,smln"), partenospor, spor rezultat
prin partenogenezl, asemntor zigosporului [parthenospore; Parthenospore; partMnospore; partenosp6ra;
nap,-eaocnopa]
PARTJALIS, parial (inflorescen,
involucru, umbel) [partial; telweise-;
partiei; r4lszleges; 'I&CTHI.ID]
PARTICULARIS __,. apecWlis
PARTITUS, partit, cu inciziuni ce
depesc jumtatea semilaminei (caliciu, frunzA) (partite, parted; geteilt,
-teilig; parti te; osztott; p~eH.HWA,
pa:lD;em.HblJi:]

-PAR, -PARus (lat. paro .,a produce"), care Produce {floripar, folii
]KU", gemmifar) [producing; erzeugend; prodmssant; -ad6, szrmaztat6;
o6p&3YlOW.Bil:, PO~aKlDlHJ!]
172 PARVI-, PARVUS, mic, cu mici
171

(parviflorua, Parvilobru, parvirostl'is)

[small, little; kJein-, klein; pe tit,


mince; kicsi, apr6; MeJBo-,MemaiJt,
Ma.Jn.IA, M8JlCID>mA1 -+ micro-

PASCUUM n, pune, ima (i11


pascuia pe puni) [pasture; Weide,
Trirt, Weideplatz; pturage; JegeiO;

DaCT6JUJte, BYrOHJ

"'

PASCUUS, de pune, care crete


pe puni [pastural, pascual; weide--

lflmosepalru

176

PASSJYUS, pasiv, inactiv [pueJve;


passiv; passif; passziv,nem miikM6;;
D!!I'QillRLIIt)

"'

PATEFACTUS -+ ~pertua
P ATELLA. f, patell, apoteciu Circular i sesil, avind o m~ne evi~
dent deosebit. de tai (Liclumes) [patella; Patella; patelle; patella; oaTe.nnaJ
179 PATELLARIS, PATELUFORMIS,.
pateli!orm, de forma unui potir san
a unei farfurii cu bordur (apoteciu~
[patelliform, dish-sbaped, sauceNhaped; tellerf6rmig, tassenf6rmig; pa~
telhlorme, en ecuelle; tlacskllS!ertl,
cshze alakU; 6mo.IJ;Qellli.IJ;IIblftj - co-

178

tyliformia, pelviformis

180

PATENS (pateo}, patent, larg deschis, formind un unghi mai mare d&
45 cu organul pe care este aezat.
(frunze, peri, ramuri) [patent, outspread, widely spreading; weitabstehend; Iargement &tale; szl!Jesen nyitott, szl!Jesen elAII6; OTkJIOHduu.Jit, OTTOilLipeBHWli,

pacKif.AIICrLiii]

181 PATERIFORMIS -+ pq.telliformis


182 PATHOGENJAf,PATHOGENJTAS
l (gr. mi9o~; ,,suferin", 1tvo~;; .,ur
ma,"), patogenitate, capacitatea de
a cauza boli [pathogeneity; Pathogenitt; pathogenie; patogenits; naTOI"CBOCT1>]

183

PATHOGENUS (gr. , -rtvo~; "urratogen, care cauzeaz boli


(bacterii [pathogenic; krankheitserregend; pathog!me; k6rokoz6, betegseget el6tdl!z6 j DaTOretUiblit, 6o.IIC3IICTma"),

...

110pawii)

PATHOGONJA f (gr, , 'l'Ovil "generare") -+ cutiol;)gia

185 P ATHOIJJGIA f (gr. -, ~ "vorbire"), patologie, studiul bolilor[pathology; Pathologie, Krankheitslebre;


pathologie; patolOgia, kOrtan; naTonorn}

186

PATHOLOGICUS (gr. --), patologic~


morbid, bolnvicios {patbologic; pathologisch, krankhaft, erkrankt; pathologique; patol6gikus, k6ros, bete-

ges j

DaTOJIOI"ll'leCJ:'BJll

...

PATHOMORPHOGENUS

t87

PATHOMORPHOGENUS (gr. , pop-

!M "form", ytvtKC!l; "care genereaz"),


patomorfogen, care produce morloze
din cauza agentului patogeri [pathomorphogenous; pathomorphogen; pa
thomorphogne; k6ros alakulsU; naTOMoptiH>reHHI.~Jt]

t88

PATHOPHYTON n (gr. -, q,Utov


"pantii."), patof'lt, agent patogen vegetal [pathophYl; pflanzliche Krankheitserreger; pathophyte; n{lvnyi kOrokozO; naTo4ufT]
189 PATHOTYPUS m (gr. , timo~: "model"), patotip, caractere patologice
asemntoare ta membrii unui grup
de indivizi [pathotype; Pathotypus;
pathotype; patotipus; naToTHD)
190 PATRIA 1, patrie (e palria non vidi
n-am vzut-o pe teritoriul rii mele);
ara de origine sau arealul geografic
natural al unei plante [fatherland ;
Vaterland, Heimat; patrie; baza;
po.~n~na]

191

PATROGLJNUS (gr. Mtl)p

"tat',

lC.iV(() ,.a se tnciina spre"), patroclin,


care manifest tndeosebl caractere ere-

ditare paternale (hibrid) [patroclinous;


patroklin; patrocline; patroklin; naTPOJ:nHHHMJ:t]

PATROGENESlS t (gr. -, ytvtGI~


"origine") - andnJgenesis
193 PATROMORPHUS (gr. , J.i.opqn) "form"), patromorl, cu tnfiare paternal (generaie) [patromorphous; patromorph, vatergleich , patromorphe ,
patromorl, apai alakU; narpoMoMIKwfi.j
1.92

194

PATULUS, patul, care formeaz un


ungh.i ascuit, de cea ~S , cu organul
pe care este inserat (frunze, peri,
ramuri) [patulous, spreading; ztemlich abstehend; etroitement etaJe;
kiss9 el.IIO, hegyes szOgben nyitott;
cnen:a OTKllOH!HHMJ:I:)

gen fogazott; neMHOroly6'1aThdl, M:t


no3y6'1aTwll:] - oligodonlus
198 PAUGIFLORUS, paucflor, cu puine
flori [few-llowered; armbltitig, wenigblii.tig; paucillore; keves virgU;
HeMHOroitsen:oawn] ....... oliganthus
199 PA,UGIFOLIUS, cu frunze puine
[few-leaved; armbltlrig; pauciloli~;
keves levol(i , ueMHoronHCTHWii, ManoJIIIC"I'BWR] - oligophyllus
200 PAUGIRA.DIATUS, cu puine radii
(umbel, stel) (pauciradiate; wenigstrahlig; pauciradie; keve& sugarU;
HeMHOronylJHCTwll:] -

rpe6eJ111an.di", rpe6eHlJaTO-, rpe6He] .....,.

206
206a
207
208

209

U5

PAUGJ-,
pAUGUS,
PAULUS,
slab (paucicellularis, paucinervalus, paucirugosus, paueispi11us) [few;
wenig, schwach- arm-; peu, faiblement; keWs, kisse, szegCnyesen , Mano-,
HeMKOro'IHcneBHbiJ:i, Het.~~~oro-, 6e)l;KMii]
- oligo-, span, spanio-

t96

PAUGIGRENATUS,slab crenat[paucicrenate; weniggekerbt; faiblement


cr(\nele; gyeng9n csipkElzett; neMHoro-

210

PAUCIDENTATUS,
paucidentat,
cu puini dini [few-toothed, paucidentate; wemggezAhnt, schwachger.A.hnt; paucidente; keves fogU, gyen-

211

puin,

ropO.Il;'laTbln]

t97

oligarchie~V~

PAUGISTAMINEUS - oligandrus
PAULOSPORA f - chlamydospora
203 PAUSIAGUS - olivaceus
20~ PAVONINUS, pavonin, de culoarea
punului; albastru verzui [peacockcoloured; pfaublau; couleur de paon;
zOldeskCk, pvaszln; naammouscruwit.]
205 PECTINAGEUS, PEGTINATUS,
PEGTINATO-, PEGTINI, pecli
naceu, pectinat, penat fidat i cu
segmentele dispuse ca dinii unui
pieptene (pectinat~J-pinnalifidus, pectinifolius, pectiniformis) [prctinate,
comb-shaped; kammtormig, kamm-:
pectine; resus, resusen-; neJITHHOBbiR,
201
202

cteno-, ctenoideus
PECULJARJS ...... specials
PED-, PEDI-, PEDO- ...... .pes, pod-,
-podus, -pus
PEDALJFORMIS ...... pediformis
PEDALIS, p,edal, de lungimea unui
pas ("picior'), cea 30,5-31,5 cm
(bipedalis, sesquipedalis) [foot-long;
fuBiang; lon~ueur d'un pied; lbhosszU, Iep6sny1; ~yroawll"]
PEDATI-, PEDATUS, PEDATIFOUUS, pedat, cind frunza compus are peiolul 2-3-furcat, pe care
segmentele laminei sint aproape paralele (Helleborus) (pedatifidus, pedatilobatus, pedatiparlitus, pedatisectus)
(pedate, foot-shaped, pedati; fuJ3fOrmig, fuJ3-; pediaire, pedati; Mbefogott, olbefogottan-; cronOIIHJin~.>!K,
CTODOBH.D;HG-]
PEDJGELLATUS, pedicelat, prcvi\.zut eu pedicel (floare, fruct) [pedi
cellate, pedicelled; kurzgestielt; pedicene j kOCSnykS j CHa6JKeHHbilt HOlK

roJ

PEDIGELLUS m, PEDJGULUS m,
pedicel, codi 1. Suporlul mic al

...

PELVIFOR.UIS

florii sau al fructului singuratic, ca


ultima ramificaie a peduncululu.
'J. Suportul corpului de fructificaie
{pedicel; Bliltenstielchen, Fruchtstiel~hen; pedicelle; kocs.nyka;
HO;Kt.:(l,
l{BCTOHOli:Ka]

.,,

PEDIFORJtiS, pediform, de forma


piciorului [foot-shaped; fullfOrmig;
pediforme; lb alalui; cronoo6palHb!ll.]
PEDJOPHYTA n pl (gr. m:Oiov "podi", IPt'fOV "plant"), pediolite, plante
care cresc pe podiuri [upland plants;
Hochlandpflanzen; plantes de plateaux; fennsiki novenyek; nell.H0
4iHThl, uaropuwe pacreHIUI]
PEJJOGENJCUS (gr. rc&Oov "sol",
1'iVS(Jio; "natere"), pedogenic, cauzat
de factorii edafici [pedogenic; pedogen; pedogne; pedognikus; no'laoo6palyi01!1Hit]

215

218

219

PEDOLOGIA f (gr. -, M)yoo; "vorbire"), pedologie, tiina solului [pedology, soil-science; Pedologie, Bodenkunde, Bodenlehre; pedologie; pedol6gia, ta!ajlan; no'laose,~~;e!Ule]
PBDUNCULATUS, PEDUNCULI
FER, PEDUNCULI-, pedunculal,
prev?.ut
cu pedtincul (pedunculi{lorus) [pedunculate; gestielt; pt>doncu!e;
kocsnyos;
IJ.BCTOHOCHNlt,
Hec)'IIIHJt UBeTOHOC]
PEDUNCULUS m, peduncul, suportul l!orii sau al fructului (la intJorescena simplii); suportul pedicelilor (la intlorescena compus) [peduncle; Bliitenstiel, Frucbtsliel, Bltitenstandsticl; pedoncule ;virgkocsny,
termskocsny,
kocsny; QBeTOHOC]

221

1..~ "argil", axall

"coast",

,.Ut0\1

pelohtotte, pelochtofite,
plante de coaste argiloase [mud-bank
plants; Pelochthophyten; pelochthophytes; agyagos tengerpartok nllvenyzete; nenoxro4mTw)
226 PEWPHYTA n pl (gr. --), pelofite,
plante de pe locuri argiloase (clayloving plants; Lehmbodenpflanzen;
pelopbytes; pelofitk, agyagos talajok
novenyzete; neJio$ftTwJ....,. spilackphyta
22i PEWPSAMMOGENUS (gr. -, ljllill
J.lOIO "nisip", rtvso-1.10 "natere"), pelopsamogen, care crCljte pe nisipuri
argiloase [pelopsammogenous; pelo
psammogen; pelopsammogime; agyagos porondon el6; nenoncaMMoreu"plant"),

~1

228

PELAGICUS (gr. ~A.ayoo; "mare"),


p(.>]agic, ca"'-' se refer sau triek
pe suprafaa apelor libere din largul
mrii (organism, zon) [pelagic, P,elagian; pelagiscb; pClagique; pelg1kus,
szabadvlztelUleti; neJJarH'lecxHlt, MOpcKOJt]

PEWRIA f (gr, ru:Mpwo; "monstruos"), pelorie, modificarea teratologic a zigomorfiei norale In actinomorfie ( Linaria) [peloria; Pelorie;
pelorie; pel6ria; nenopltll]

229

PELTA t, scutule~. apoteciu scutu, liform in Jichenolog1e ( Pelligera) [pella; Schildchen; pelte; pajzsocska;

PELAGOPHYTA n pl (gr. -, qrot6v

230

"plant"), pelagolile,
plante carP
triesc pe suprafaa apelor libere ale
mrii (pelagophytes; Pelagophyten :
pelagophytes; pelagofitk, tengerfd-

szini nllvt\nyek; neJJaro41KTbl]


220

[pellicle; Hii.utcben, Fellcllen;


pellicule; hrtya; RMJUlJC)'Jia]
222 PELL!CULARIS, -pelicular, de na~
tura peliculei (pellicular; hii.utchen~
artig; pelliculaire; hrtyaszerli; neJJ
JIIIK}' JIJipHbiJi]
223 PELLICULATUS,
PELLICULOSUS, peliculat, acoperit cu pelicul
[pelliculate; butchentragend; pelli
eule; Mrtys; ROlCpJdTYit nenJl)ncynoJt}
22~ PELLUCENS, PELLUCIDUS, pelucid, translucid, strveziu, semitransparent [pellucide, translucent; durcbscheinend; pellucide, translucide; attetsz6, tvilgl6; RpOlpa'l.mJJt} ....,. lym~
pha!icus, tra.nslucens
225 PEWCHTHOPHYTA n pl (gr. "ltfl
semine)

PEL!O-, PELIUS (gr. nef..t6o; "plumburiu"), plumburiu palid (peliocladus,


peliorrhynchus) (paie lead-coloured:
bla.Bbleifarbig; plombe plc; halvny
olomsztirke; 6JieJlHo-caaaqosocepwH]
PELLICULA f,

mem(la celule,

pelicul, peli;

bran superficial subire

tqHTOK)

PELTATI-, PELTATUS, PELTJ.

FORM!S,

PELTIGER,

PELTO!-

DEUS, PELTOPHORUS, peltat, in


form de scutule; cnd organul disciform este fixat de suport prin mijlocul su (frunzele la Tropa.eolum,
apoteciul la Peltiera.) (pellatilobus,
peltatipartitus, pell,(olius, pellinervis)
[peltate, shield-shaped, peltately-;
schildtormig, schildtragend, schild-;
pelte, ecussonne; pajzsos, pajzs alakU,
pajzsocskaszerU.; IW~TOBH,o;Hhlfi, IIJ;IITO
o6pa3Hhlli, unno-J-+ thyroideus
231 PELVIFORMIS -+ patelli{ormis

...

PENDENS

232

attrntor

((!ori ......, frun.u _., tul

pinlJ - ) (perululiflonu, pendulifo


lius) [pendulous, hanging; bngend,

herabhllngend; pendant, penchanl;


cs'Ung6, leesiingiS, ffigg_IS; BliCR'IBA, CJIB
catontBI, 38JIIICJnUIII] ->ctrnuu.s, nu
tans appendens, tremo-

233

ecltig, fii.nfkant.ig; pentagonal; l.ltszOgleh1, Otlil6; IUlOiyTom.HYDI- quin-

PENDENS, PENDULUS,
PENDUU, PENDULINUS, pendent,

PENETRANS (penetro), penetrant,


care ptrunde [penetrating; durchdringend; p~n~trant; behatoJO, lhatO;

q"anplwi

2.. PENTAGYNUS (gr. -, yuvfl "fe-

meie"), pentaginic, cu cinci pistile


[pentagynous; fUnfgriffelig; pentagyne; OttermOjd; rummectH'IJib(JI:)
245 PENTAMERUS (JP' -, ~po~ .,parte"), pentamer, cu cmcl diviziuni (corol) [pentamerous; CUnfteilig, fQnfgliM.ertg; pentamere; l.ltosztatU, ottagU;

llpOHHXaiODtHit]

PENICILLARJS,
PENICILLATUS, PENICILLIFORMJS, penicilat, In formA de pensul (stigmat)
[penicillate, penicil-like, brush-shaped;
pinselig, pinself6rmig, pinselhaarig;
p~nicille, en pinceau;
ecsetszer(i;

XJICTO'fJCOBH.nHWD]

PENICILLIUM n, PENICILLUS
penici~ smoc de peri [tuft of
hairs; Haarbltschel; touffe <fe poils;
szOrcsomO; kHC1:0'1ka]
236 -PENNA, PENNATI-, PENNJ- -

'"

2<&

'"

m,

...

...

PENTA-, PENTACHO- (gr. ntvu:,


"cinci"), cinci, cu cinci

treV'CXO()

(pelllgloUis, penktcoccus, pentacholomus) [fi ve-; fiinf-; A cinq; llt-;


llln'll] - guinque-

PENTACAMARUS (gr. , xa~O;pa.


boltit"), cincilocular, cu
cinci loji [five-chambered; fiinffcherig; quinqueloculaire; I.IWregli; l.ltrekeszii; IU!1HTHe3JIHWA] - quinq~lo
"camer

cularis

PENTACARPUS (gr. , Kapn(l~


"fruct"), cu cinci fructe [live-fruited;
ffinffrtichtig; pentacarpe; Ottermesu;
rummJIOll,llblll]

2<0 PENTACENTRUS (gr. -, dvrpov


"pinten"), cu cinci pinteni [five-spurred; fiinfspornig; cinq ~perons;
OtsarkantyUs; llliTIIlliiDIOIIa-rwll]
241 PENTACHAETUS
(gr. -, :x;ai111
,.set"), cu cinci sete [five-bristled;
fOnfborstig; a cinq soies; Otsertejfi.;

...

PENTAGONUS (gr. - ymv(a "unghi"), pentagonal, cu cinci unghiuri, coluri sau muchii (fruct, tulpin) [five-angled, five-cornered; fiint-

PENTANDRUS (....., dvo\p, dv.l...

.,bArbat"), pentandric, cu cinci stamine (floare) [five-stamened; fiinfmtnnig; pentandre; Otporz6s; IIll.'fll
'IW'd!D:OBI>lit]

PENTAPHYLETICUS (gr. -, fPU),;fa


"trib"), pentafiletic, provenit din cinci
linii parentale (hibrid) [pentapbyletic; pentaphyletiscb; pentaphyletique;
pentafiletikus, OlOsd; DeHT~ec

PENTAPl/YLLUS (gr. -, ,6UoY


cu cinci frun1-e [five-leaved;
ft.nfblttrig; A cinq feuilles; 6tle,eh1;
.,frunz").,

1111Til.!diCTRWil) -o

quintpt.efolius

2<9 PENTAPWJDEUS (gr. , 6.m.6o~;


"simplu", e:i8ol; .,asemnare"), pentaploid, cu numr de cinci ori mai
mare de cromozomi decit In condiia
haploidA [penlaploid; pentaploid; pentaploide; pentaploid; neHTarutOIIJl.HI>lli)
250 PENTASOMJCUS (gr. , tn11pa "corp"1
- pentaploideus

251

PENTASPEitMUS (gr. -, crn:tp~o.


,,sAmtn"), cu cinci seminte [fiveseeded; fiinfsamig; A cinq semences;
Otmagvli; 1111YBCCMmlHlolii]
252 PEPO m, PEPONJDA 1, PEPONIUM n, pepene, dovleac, melonid; fruct crnos, cu epicarpul gros.
cu mezocarpul cArnos, cu endocarpul
suculent cu semine numeroase
(Cwurbitaceae) [pepo, gourd-lruit;
lHlrbisfrucht; p~pon, pCponide, melonide; kabakterm~s.
ttiktermes;
TWXBa, ThllCBHHa} -

IIJITII~THHIICTbl.lt]

PENTACYCLICUS (gr, -, KU~


"cerc"), pentaciclic, cu cinci verticile
(floare) [five-twisted; ffi.ntkreisig, fiinfwirtelig; pentacyclique; &tkOrOS, OtOrvOs; IDI'IHKpyi'OBolij

lm'rii'IJieEIBWA}

uA]

2..

-pinna, pinnflli-, pinni-

237

DCHTaMepHWft,

dium

melonida, meloni-

253 PER- (prefix pt. superlat.), foarte

...

(peralbus, peraculus, perdurWJ, pergrandis) [very; sehr; tres; nagyon~

~-]

PERANOSIS f (gr. at:pai\P(I) "a p


trunde"), peranoz, schimbarea per
meabilitii citoplasmei[peranosis; Peranosis; peranosis; peranllzis; uepa-

...,."1

...

255

PERICARPIU.lf

"Erregung, Wahrnehmung; perception;


percepci6, erzekeles; oep~eJJU.IU. aocnpHATRC)

256

PERCURRENS,
PERCURSl.:S,
prelungit pe (semina lateN: exlerlW limta loR~ifudinali percursa seminele pe latura lor extern
strbtute de o linie longitudinaU)
[pereurrent; durchlautend; parcourrant; v6gigfut6; npoKH:JWBa!OUIHI'i,
strbltut,

npotnflaHHWit}

257

PERDURANS (perduro) __,. persis' teM,

perennis

-PERDUS (perdo) (lifniperdU$) destruens


259 PEREGR/NUS __,. adl!enus, ezoticus
260

nepeRXBMa)

PERENNANS, PERENNJS, peren,


vivace; care tri~te mai muli ani
[perennial, perennating, perennate;
ausdauernd, perennierend,
mehr
jAhrig; perenne, vivace; t\velll, tObbt\ves;

MROronet'HbiR]

vivax, res-

tibilis
262

PERFECTUS,

in ce

perfect 1. Complet

privete piesele com>onente


obinuite. 2. Cu stamine t pistil
(floare'). 3. Fr anomalii (perfect,

complete; vollkommen, vollzhlig;


parfait, complet~ teljes, tGk6letes, teljes

szmd;

couepmeHHI>l.lt, noJJHwA,

o6oenom.~ll:]

263

PERFOLIATUS, perfoliat, cu frunze


sesile opuse i aparent strpunse la
mijloc de tulpin ( Bupleurum rotundifolium) [perloliate; durehwachsendblttrig; perfoliC; tnott levelii ; DpoH3CHIIOJIIICTHblfl]

2M

MeHTBblA}

207

PERI- (gr. apl ,.Imprejur"), care


inconjoarA, dispus de jur Imprejur
(peria:ealU, peridUcalU, primedullarU, perintrialis) [about, arow1d ,
um-, hei'Um, rinrum: autour de;
-kliriili, klirlisklirii j OIOJJO-, ICp)'TOM)
- eireum268 PERIACANTHUS (gr. , lh:av8a
,.spin"), Inconjurat de spini [periacanthous; ringsumstachehg; entoure
d'epines; kllriiltiisk6zett; okOJ!OHrJIIIcn.rlt]

209

PERFORANS, PERFORATUS, perforat, gurit (frunzele la H ypericum perforatum) [perforated, pieroed; durchUJchert, dUl'(lbbQhrt; peree, perfore;
likacsos, S.Uyukasztott; npo6o,~~;aEOUJ;Hil:,
npo,~~;wpJIIIJieHHblit. IIpOH3i!HJILIII] -+ tere
bNliUS, pel'tUSU$
[li
205 PERFOSSUS - perfQralus
200 PERGAMACEUS,
i'BRGAMEN
TACEUS, PERGAMENEUS, perga-

PERIANDRICUS (gr. , ll.vi)p, il.vlip(x; "brbat"),periandric, care incon-

joarA. staminele (nectarle) [periandrous; periandrisch; p6riandrique;


periandrikus, porzOkOrlili; OXOJtoTW'IH

PERENCHYMA n [gr. nilpa "sac",

!rxllJ.W. ,.umplutur!"), perenchim, esut

celular coninlnd substante amidonoase (Stormonth) [perenchyma; Perenchym; perenchyme; perenchima;

261

mentos, cu aspectul sau de consistenta


pergamentului (frund.) [pergamentaceous, parchment-like ;pergamentartig;
parchemine; pergamentszerfi.; nepra-

PERCEPTIO f, percepie, capacitatea de a prelua o ex<:itaie extern


i de a reaciona sub influenta ei
fperception; Perzeption, Empfindung,

HO'IIWII:)

270

PERIANTHIUM n (gr , li~


"floare"), periant 1. Totalitatea tnveliurifor florale (caliciu, corolA,peri
gon). 2. lnveliul arohegoanelor (He
palicM) !perianth; Perianth, Bliitendecke, B iitenhiille; p_6rianthe; virg
takarO, virgtaka.rotj; ox011o~.
nepRaH~I", DOJ:pOBW ~al -+ peri
stemium
271 PERJANTHOMANIA f (~r. ,
pllvla "nebunie"), periantomanie, multiplicarea nenormalA. a pieselor pPriantului [per"tanthoman"ta; perianthomanie; p6riantbomanie; perintom
nia; ncpllaHToMaBJUI}
272 PERJAXIALJS (gr. ., lat. axis
.,axA"), periaxial, dispus In jurul
axei (xilem) [periaxial; periaxial ;
periaxiel; periaxili.s; ncpaaKCIWil>Hwit]
273 PERJBLEMA n (gr. spftiJ-..Il;.til
.,imbrlicminte"},
periblem, stratul
concentric mijlociu de celule din
meristemul primordial, care d na
tere scoarei primare [periblem; Periblem, Hilllgewebe; periblbme; periblema , nepa6neMa1
2;~

PERICAMBIUM n (gr. ~, lat. cambium .,schimb") - pericyc[us

275

PERICARPIUM n (JU. , IOO.Pft0<;


"fruct"\ pericarp 1, Totalitatea in
veliuri or fructului {epicarp, m_ezocarp i endocarp) care protejeaz.
seminele. 2. Peretele capsulei (Musci)
[pericarp ;Perikarp; Fruchtwand, Fruc
lithaut, Fruchtschale, FruchtgehA.use;
p6ricarpe; terme&fal, terme&Mj, ter-

116l

PER/CENT RICUS

276

277

278

279

280

me&burok; DepHKapnHA, OkOnOllllO,fiHHK}


--+ spermothcca
PERICENTRICUS (gr. ,- dvt~Ol.l
"centru") --+ concentricus
PERJCHAETIUM n (gr. , Xllltl'l
.,frunzi"), pericheiu, fnveliul protector de frunze .,pericheiale" din
jurul archegoanelor
(Marchantia)
rperichaetium; Perichaetium, MoosKelch; pCrichet, pCricMse; perichecium; nepnxei.Oil!] .....,. peripodium, perocidium
PERJCLADIUM n (gr. -, KMOO~
.,ramur"), pericladiu. 1. Baza teciform a unor
frunze prin care se
articuleal pe ramur. 2. Baza ingustat in form de pedicel a perigonului prin care se articuleaz1i pe
pedicel ( Asparagus) [pericladium;
Perikladium; pt\riclade; perikldium;
nepBXnaAHA}
PERICLINANTHJUM n, PERJGLINIUM n (gr. -, JCUVTI "pat",
~ "noare"), pericliniu, totalita
tea foliolelor involucra1e ale antodiului (Gompositaej [periclinium; Hilllkelch; pericline; periklinium, fCsZt>korv; o6w;u o611epna] - periphoranthium
PERIGYGLUS m (gr. , JCUKO~
.,cerc"), periciclu, pericambiu 1. Stratul de celule de sub endodermul
cilindrului central al rll.dcinii. 2. Com
plexul de esuturi aflat Intre vasele
conductoare i endodermul tulpinii
[pericycle; Perizykel, Rhizogenschicht;
pericycle; periciklus; nepliWlKJI] ......
pericambium, periphlolma, periphragma

281

PERIDERMA n, PERIDERMIS,
-JDIS f (gr. -, stp11a .,piele"),
periderm, scoarta secundar suberoas
care lnfocuiete
epiderma
rdcinii i a tulpinii
[periderm,
outer bark; Periderm, Lederkork;
p~riderme;
Periderma, paraszOvet,
parabor, parakereg; nepH,ttepMa]

282

PERIDBSMA n (gr. -, sto-1111 "fascicul"), peridesm, esut care InconjoarA fascicule)o libero-lemnoase ale
tulpinii astelice [peridesm; Peridesma;
pCridesme; peridezma; nepH,D;eCMa]

283

PERJDIOLUM

(gr.

1tTtpl0wv

"punK!lli"), peridiol 1. Corp


fructlficaie secundar, Jenticular,

de
cu-

prins In peridie, conintnd spori (Gasteromycetes). Z. Membran care acoperll. sporii ( Algae) [peridiole; Pcriaiole; pt\ridioJe j peridiola j IlepR.lJ.IIOna}

"'

PERIDIUM n (gr. -}, peridie, tnvegros, In form de pung mic,


a corpului de fructificaie, in fundul:
cruia se gsete himeniul coninlnd
sporii (My:romycetes) [peridium; Perldie, Sporangiumhtille, Sporenhi.ille;
pt\ridium; peridium, termi.itest-burok;
liul

-]
"'

PBRIGAMIUM n (gr. 7tSpi "mprejur", ')'Ujlo' "cstorie"), perigamiu,

ramur

secundar

fertil

coninnd

archegoanele (Mus ci) fperigamium;


Perigamium; perigamium; perigmi
um; nepnraMH)'M.]
286 PERIGONIUM n {gr. -, ')'OVI "urma"), perigon 1. Totalitatea tepalelor; tnveliul flora! simplu, homoclamideu, alctuit dintr-un singur
verticil, nedifereniat in caliciu i
corol. 2. Pericheiu
( Bryophyla)
[perigon; Perigon, :BltitenhtUle; perigene; Iepe!; Deplll"OHHI!]
287 PERIGYNIUM n {gr. -, ')'UVI't "femeie"), periginiu, lnveliul organelor
de reproducere femeie ( Bryophyla)
[perigynium; Perigynium; perigynium;
periginium; nepHrHHB.it]
288 PERIGYNUS (gr. - -), perigin, inserat in jurul ovarului (stllminele
la Rosa arvensis) [perigynous; perigyn, umweibig; perigyne; magh.z
ktiriili, termOkOriiJi; OKOOOnecTIIl!Hbl:it]
PERIHADROMATJGUS (gr.-, UOpO~
"gros"), perihadromatic, care tnconjoar
badromul (perihadromatic;
pen"hadromalisch; pcr1"hadromatique;
perihadromtikus; nepHraAPoMaTH<Iec-

"'
290

,..1

PERIMEDULLARIS (gr.-, lat. medulla "mduvll."), perimedu\ar, anat


tn regiunea periferial a m!iduve
(liber) [perimedullary; perimedullar;
pt\rimedullaire; perimedullitris; nepllMe.1JYJIJUIPHM:it]
291 PERINIUM n (gr.-), pC'rinie, membrana extern a sporilor ( Bryophyta,
Puridcphyta) [perine; Perine; perinc;
perinium; [nepHRHI!] ..... epsporiwn
PERJODIGITAS f, periodicitate, repetarea periodic a unor fenomene
sau aspecte biologice (cenotc, sezonier, a creterii) [periodicity; Periodizita.t; periodicite; idilszakossg ~
nepHOJVI'IJIOCTb]
293 PERJODUS f, perioad (de laten.
de vegetaie) [period; Zeitraum; periode; idOszak; nepHo.u)

PERIPETALUS (gr. m:p' "imprejur", 'lt&ul>.Ov "petaJ"'), peripeta1.

PERISTOMATUS

dispus ht jurul petalelC~r (nectatie)


[peripetalous; umkronblttr1g; pt\ript\tale; sziromkl.lriili; OkOnoJieneCTHLIJi.]
295

PERIPHERALIS,

PERIPHERI-

CUS (gr. ltWI!Qtpeul "circonferin"),


periferic, aflat la circonferinta organului (embrion, inscrtie, esut) [peripheral, peripheric, surrounding; peripherisch, nmkreisstndig; pt\ripht\rique; peremi, keriileti fekvesu; ne.
pDiJ>epH'IecJI:Hii]

296

PERIPHW/JMA n (gr. m:pi "imprejur", q~J..mOr; "scoar") -+ pericyclus

297

PERJPHORANTI!/UM n (gr. -,
<poj)lim "a purta", liv9o.; "floare") periclinium
298 PERIPHRAGllfA n (gr. -, q~pUyl.l
"imprejmuire") - pericyclus
299 PERIPJIYLLOGENIA t (gr. -, q~UJ...
J..ov "frunz", ytvoo; "urma"), perifilogenie, prezenja teratologic a 1mor

!amine foliarc mici in jurul laminei


trunzd (Wdsmarm} [periphyllogeny;
P{'riphyllogcnie; pEiriphyllo~nie; perifillogCnia; nepH4ooJnoreHHll]
300 PERIPIHLLUM n (gr. -, ~pUAWv
,,frunz"}

- t lodicula
PERJPHYSIS f (gr. -, ~p6cn~ "cft
tere"), perifiz, filamenle sterile ce
cptuesc perlllele interior al perteciului (Ascomycetes) [periphysis; Periphyse; pEirphyse; perifizis; nepH<j:una]
302 PERI PHYTA n pl {gr. -, ~plrrov
"planl"), perifite, hiocenoza orgamsmelor ce se depoziteaz pe obicclclc solide introduse de om in ape
(pe pereii YapGarelor, hrcilor) [periphyla; Periphy!en ; Jltiriphytes; JH.'rifitk; llepH(jJHTbl)
303 PERI PLAS.\IA n (gr. -, 1t).licrl!
"modelare"), periplasm, zona periferic a ciloplasmei oogoniilor (Ascomycetes) [pl.'riplasm; Pcriplasma;
periplasmc; Jleriplazma; nepHIL'IaJ~ta]

301

30r,

colcit")

Tbl'IHHO'IHbiil]

PERISTEMIUM n (gr. -) _.,perianthium


315
316
317

n (gr.
,
periplasmodiu,
mas
protoplasmalir
format din
celulele gelifkate ale slratului tapet
[periplasmodium;
Periplasmodium;
pCriplasmode; periplazmOdium; nepHn.'IalMOAHii]
PERIPLASJIODIU~l

tiOo<;

305

PERIPWCUS (gr. 11:e:pi:rro~ "ln.... cin.gulatus, cingens


307 PER/PODIUM n (gr. tupt1t60tov
"bordur la baza robei"} .... pe,-ichaetium
sos PERIPTERATUS, PERJPTEREUS (; mpt "tmprejur", mepOv
"arip ), peripterat, aripat de jurImprejur (fructul la Ulmu11 campesll's)
[peripterous, winged ahout; ringsumgefliigelt; pt\riptere; kt'triilszrnyalt;
OKp)'X:!IIHLIII: Kpbt1fldllliWM]
309 PERISPERMIUM n (gr. , G11:i:pJ.Ul
"smn"), perisperm, esut nutritiv
de origme nucelar (la seminele de
Nymphaeaceae, Gramineae, Liliaceae
etc.) [perisperm; Perisperm; pt\ris-perme; perispermium, kli.lsO magfeht\rje, kiilsO magtphiJOszOvet; nepHcncpM] __" prosembryum
3'10 PERISPORANGIUM n (gr. -, crnopU
,,smin", .yye:iov "vas") .... indusium
311 PERISPORIUM n (gr.- -), perispor
1. Celula mam a sporilor ( Algae).
2. Membrana extern a sporilor (Filices) [perspore; Perispore; perispore;
perispOrium; nepHcnopHJi]
312 PERISTACHYUM n (gr. -, crW:xu.;
"spic") .... gluma
313 PERISTAMINEUS {gr. -, crtft~rov
"filament"), peristamineu, cu staminele perigine n cazul norilor apetale [perislamineous; peristaminal;
peristamine; perisztaminlis; oKono306

"asemnare"),

PERIPLASTUM n (gr. -,

11:Mlc:Jm~

"ro~mal"}, pcriplast, stratul plasmalic

penferic, hialin, ce acoper nucleul


celulei [periplast; Periplast, Kernwandung; periplastfl; periplasztisz, hatrolO plazmareteg; nepiiTIJTaCT]

PERISTEREUS (gr. m:pt.Gt&pt't "porumbel") .... columbari11S


PERISTERODES {gr. -,
.... eolu.mbarius

mnare")

"ase-

PERISTOMA n, PERISTOMIUJI
n (gr. -, o-tOI-Ul "gur"), peristom,
marginea superioar a deschizturii
capsulei sau a urnei, adesea prevzut
cu diniori higroscopici, servind la
rspndirea s_rorilor ( Dryophyta) [peristome; PefiStom, Mundhesalz; pel'i
stome; periszt6mium, urnaperem, szjp.rknyzat,
szj!ogazat;
OJ:pa.HHa, OII:OJIOYCThe]

318

slO~

nepHCTOM,

PERISTOMATUS, PERISTOMUS
(gr. -), peristomat, prevzut cu
peristom (capsul) [peristomate; besetz
miindig; peristome; perisztoms, szjprkimyos; ncpKCTOMHbiil]

PERISTROPHE
319

PERISTROPHE f {gr., , cn:poq~l)


"Intoarcere"), peristrof, dispunrrf'a
cromatoforilor uniform repartizaji in
cilptueala peretelui celulei (Schinlper)
[peristrophe; Allseitlage; pf!ristrophe;
peris~trOf-helyzet;

320

nepHCTIJ(IIiliHI]

PERJSTYLJCUS,
PERISTYLUS
(~r. -, mtt).o~ ,,coloan!l."), peristilic,
Situat In jurul stilului (stamin)
[peristylic, peristylous; perstyl; peristylique; bibeszlkOrtih; nepHCTHnu-

-.dl]

321

PERITHALLJUM n (gr. -, eui..i..~


perital. 1, Bordura incolor!!. ce Inconjoara talul ( Lichenes).
2. Stratul superior de celule la algele
calcarOfl.Se (Rothpletz) [perithallium;
Perithallium; perithalle perilallium;

""'DD]

PERJZONJUM n (gr. -, 'mvtl "cordon"), perizoniu, membrana noul sau


peretele silicios ce acoper auxosporii
( Diatomeae) [perizonium; Kieselscheidewand; perizone; kovahiively, kovahrtya; nepB30BH8)
330 PERLARJUS, PERLATUS--+mar

3:!9

331

PERITHECJJGER, PER/THEC/0PHORUS (gr. -, OfakTI "cutie", ~~


,.purttor"), periteciofor, care poart
peritecii [peritheciophorous, bearing
perithecia; peritheciumtragend; peritMciophore; perit~iumos; nepBTellHe-

PERLONGUS, foarte lung[very long;


sehr lang; tres long; nagyon hosszU;
001em. ,IUlHIIII'wll]
333 PERMAGNUS, foarte mare [very
larg; sehr groB; tr~ grand; igen
nagy; O'lelll> xpyllHiriA)
332

33'-

PERMANENS (permaruo), permanent, persistent (esut, asoc1aie) [per


manent, remaining, persistent, lasting;
bleibend, dauernd; permanent; llandO
maradandO, OCTaJOIItHilcJI] --+ perrlurans, persistens, nmanms

335

PERMEABILITAS f, permeabilitate, nsuirea unei membrane de a


permite s treac prin ea lichide sau
gaze [permeability ; Permeabilitii.t,
Durchlssigkeit; permeabmte; teresz-

"""'liJ

323 PERJTHECJOPHORUM n, PERITHEC/OPHORUS m (gr. - - -1,

periteciofor, suportul periteciului [peritheciophore; Perithedumhager; reritheciophore; peritl!cioforum; neplln~p. nep111:eUJreHocel(J


32'- PERITHECJUM n (gr. ). pf>riteciu, corp de fructificare globulos
sau piriform, cuprinzind asce i parafize sau spori (Lichems, AscomyctlfE}
[perithece, perithecium; Perithecium,
Ascusfrucht; p~rith~cie; peritedum;
nepltl:CI(IIit]--+ pyrenium
325 PERITRJCHUS (gr. -, Opi~, tpixOIO
"f!!l.r"), peritrih, cu peri, flageli sau
c1li dispui In jurul unui organ (luipinA) [peritrichous; rinJ[Sumhaarig;
peritrique; kOrOskOro.I sz6rO.s, kOrOskOriil csillangos; oxo.noeonocacTwA)
326 PERJTROPUS (gr. , tp07t1) "l'ihu
cire"), peritrop, curbat in jurul unui
organ (radicul, micoriz) [peritropous, peri tropai; umk.reiswendig: pf!ritrope: kOrbetordul6 kOrillveYO; nepH
Tpomn.d:] -

circularis
PERJVASAUS (gr. -,lat. vas.,vas"\,
perivazal, dispus in jurul ;,;aselor
conductoare (parenchim) [perivasal,
vasicentric ; pertvasal; pf!rinsale; perivazlis; nepllBil38JII>JIHA]-+vasicenlricus
328 PERIXYLJCUS(gr.-, ~UOv "lemn"),
perix.ilic, care InconjoarA tascicolele
lemnoase (fascicolele liberiene din tul
327

garitaceus, margarikllus
PERLA TUS, foarte lat [very broad;
sehr breit; tres large; nagyon s~t\lrs;

O'ICBI> mHpoJmA)

"rmurea"),

IMpBYaJIJDI)'N]

322

pin la Pteridophyta) [perixylic; perixyl; pt\rixylique; perixilikus; ntpliECH-

tOkepess~g.

uaeNOCTP)
336

thatolbal&:g;

npoHH-

PERMEABIUS, permeabil [perm!:'able; permeabel, durchlii.ssig; permeable; literesztO; rrpcHHI{ReMiolil]

PERMULTUS, loarte mult, numeros [very many; sehr viei; tres nombreux; nagyon sok; oe~~P MHorHil]
338 PERMUTATJO 1, permutaie, dezvoltarea excesiv a lnveliului flora!,
cu avortarea concomitent a organelor sexuale (Penzig) [permutation;
Permutation; permutation; permut
ci6 ;. JieJ)M)'TallliJI]
339 PERNICIOSUS, periculos, noc,v, v
til.mtor [pernicious, injurious, destructiva; gel'lihrlich, schdlich, verderblich; pernicieux, dangereux, nuisible;
veszl!lyes, rtalmas; cy6111:CJD>Hblll..
BJIC,II)lWI]- noxius
8'-0 PERNJO 1. degertur, crparea necicatriubil a trunchiului arborilor
din cauu gerului [pernio, chilbla:in;
Frostbeule, Frostkluft; engelure; fagydaganat, fat6rz&hasads fagy miatt;
337

-1

...

3U
342

343

PETALlFORMlS
~EROCIDIUM n (gr. ,apt "tmpreJur",. lr(Jc&awv .,toc mie") - peridtUtlum

PERPAUCUS! foarte puin [very

!ew; sehr wemg; tr~ peu; nagyon


kev$ ; 0'1elllo BeMBOrB.II:J

PER~ENDICULARJS, perpendicular, piV~tant (rd.A.cinll.) [perpendicular, upr1ght; senkreeht lotrecbt perpendiculaire; meriUe~, fO.gg6ieges;

~JlllpHMA,

OTilCCBWA)

344

PERPLBXUS -+

345

"""'
PERPUSILLUS,

implezus,

intri

foarte mic [ver:y


smalt; sebr klein, winzigklein; le
moindre; nagyon kicsi, apr6, parnyi;

O'leRb MaJleJII>kBJI:)

M6

PERSICINUS, PERSICOLOR, persiclu, NMJU ca noarea de piersic [peachred; pfl!'Sichblutrot; rouge de peeber; barackyjrgpiros; nepaROBOro

nml
347

PERSIM/LIS, foarte
asemntor
rvery like; sehr J",nlicb; tr~ semblable; nagyon basonJO; oqem. noxo-

><Hll]

348

PERSJSTENS (persist4), persistent


1. Care se. menine fr sli cad i

dup ce I-a Indeplinit funcia


esenial (caliciu, corol, stipeiA.). 2.

sa
Ca
re se menin verzi timp de mai multe
perioade de vegetaie (frunzele la
Taxaceae) [persistent, remaining; bleihend, stebenbleibend, nicht abfallend;
persistant; visszamarad6, kitart6;
OCTaJOWBb] -+ pertkrans, permanens, remanens, restan
349

PERSONATUS, personal, in form


de ma.scli sau a unei guri de animal
( corald. _,) [personate; maskiert,
-..-erlarvt; personne; larcos, tilcs,
csukott ajku; MacKOBK)I,HI>dt] -+laN>a
lw'

351

PERSPIRATIO f ...... traMpiralW

352

PERTHOPHYTA n pl (gr. UpQat


"a devasta", 4'U't6v "plant"), pertofite, parazii vegetali care atad plante
vii, dar se nutresc numai din esutu
rile moarte [perthophytes; Perthophyten; perthophytes pertofitk; nep

'*"'1

c IIO'Ie'lllfdM noxpoBOM]

PERVAGATUS ...... communis


PERVENUSTUS, foarte frumos
[very beautilul; sehr seMn; tri!s
beau; nagyon szep; O"'eu& KPacaswil:]
359 PERVERSUS, rsturnat, Intors [per
verted, turned aside; abgekehrt; renverse, detourne; etrordult; nepeBep
357
358

oymA]

360

PERVIRIDIS, verde Inchis [darkgreen; dunkelgrfln; vert ton ce; s6tet


zOld; TeMK0-3CJieKWI]
361 PERVIUS, deschis, strA.puns (faw:e
pe!'Via cu gitul corolei deschis) (pervious, open; ot:ren, durehbohrt; ouvert, passant; nyitott, keresztiilmeni\;
oncpwmH)

362

PES (-DIS) m (') 1. Picior, suport.


2. MsurA. de lun3ime (1' = 30-32 cm)
[1. foot, stalk, 2. foot Jang; 1. FuB,
Stiei,_ 8. FuOlnge; 1. pied, support,
2. longueur d'un pied; 1. l.b, tartO,
Z. ltibbossz; I.aora, no.aoopxa. 2. cJlYTl

363 - PES, cu piciorul, cu suportul (brevipes, crassi~1, flexipes, fusc1pes)


[ -footed, -stalked; -fiissig, stielig;
-pode, -pMe, a pied; -lbU, -tonkii,
-sztirli; -soruJi, -souoswA] -+ -podus,

365

'

PERTINENS (Jnrlineo), aparinlnd,


care aJ?arine de, care se refer la
[belongmg; betrerrend, hingeMrig;
appartenant, concernant; houtar-

OTROCifrem.

PERTUSUS -+ pu{oratw
PERULA l, per:ul~, scvamele protectoare, de ob1ce1 brune, curind
caduce, uneori persistente, ale mngurelui [perule; Knospensehuppe perule j riigypikkeJyj DOWDIWJt ~KpOB}
356 PERULATUS, perulat, prevAzut cu
perule (mupre =) [perulate; knospenschuppig; p6rule; riigypikkelyes;

...... oonspicuus, evi-

PERSPICUUS
a,.,.

~It,

3M
855

364

350

353

tozO;

~J

pw
PETAL-, PETA.W-, -PETALDS,

(gr. ttt~ov "petalA."), cu petale


( pelalamhus, pelalostemoneus, cur~ipe
lalus, isopetalus, gamopelalus, chori~us, acT'Opetalus) [petal-, Petaled,
-petalous; kronblatt-, blumenblatt-,
kronblttrig; a pt!tales,
petale:
szirom-, -szirm6; neuecnco-, -nenecmb!A)

PETALATUS, PETALIFER, pela


lifer, prevzut cu petale [petaled,
petaliterous; kronbllttrig, kronblattragend; p6tale, petalifCre; szirmos; c nenecnar.tK. HCC)'IIlHII: JICDeCTm)

366

367

PETALJF!CAT10 t - petalodium
PETALJFORMIS, PETALINUS,
PETAWIDEUS, petalitorm, pela

PETALOD/UM

loid,

ter,

cu pelalele (ancaliciu, flori, perigon) [petalasemntor

shaped,

petaloid;

kronblattfOrmig,

hlumenblattartig, korollinisch; petaliforme, p6taloide; szirom alakU, sziromszer(i; nenecn:oBHD.JJWJI:, JienecnoBbiA]

"'
369

PETALODIUM n, petalodiu, modificarea teratologic a filomului (tarpele, stamine etc.) tn privin/a formei,
culorii sau a consistenei n organe

petaloide {petalody; Petalodie; petalodie; petlodium; neu.no.!UIA]


PETAWMANJA f (gr. -, )lllvla
"nebunie"), pelalomanie, multiplicarea teratologic a numrului petalt'lor

TLIA]

3i9
380

[petalomania; Petalomanie; petalo370

371

3i2

373

375

R76

manie; petlomnia; neTanOMalUUI]


PETALUM n (gr. -), petal, una

din frunzele modificate ale verticilului intern din nveliul flora!, totalitatea lor constituind corola [petal;
Kronblatt, Blumenblatt; petale; szirom, sziromleve); JltneCTOk]
PETIOLACEUS, PETIOLAJ'I'EUS,
peiolaceu, de forma sau cu func\;a
peiolulu (mugure, perul) [petio aceous; blattstielartig; petiolace; levetnyelszerii; 'lepewKoBHA~Jhlii]
PETIOLARIS, peiolar, care aparine pe.iolului (circel) [petiolary; blattstielstndg; petiolaire; Jevelnyelhez
tartozO; 'lepewKoablfi)
PETIOLATUS, pciolat, pre\~zut cu
peiol (frunz) [petiolate; geslielt;
pitio!e; nyeles, nyelelt; 'lepew'laTWfi]
PETIOUCOLUS (-COLA f), peiolicol, care crete pe peiol (parazit)
[petiolicolous;
blaUstielbewohnend;
p<ltiolicole; levilny91en t'l!O; nopaxcaIOWHA 'lepemKH]
PETIOLULATUS, peiolulat, prevzut cu peiolu) {petiolulate; blattstielclentragend; pt'ltiolule; levelkenyeeles; c 'lepemo'IKoM]
PETJOLULUS m, petiolul, peiolul
loliolelor frunzei compUs penale [petiolule; Blattstie/chl'n, Stielchen; petiolule; levelnyelecske, Ievelke-nyel;
qepemo'lek] __,. petiolus partialis
PETIOLUS m, peiol, codita de
obicei semicilindric a frunzei, siluat ntre suport i Jamin [peliole,
leaf-stalk; Blattsliel; petiole; lcvelnyel;
'l.epem:oK] --+ meso]Wiium, rarnaslrum
PETJOLUS COMJitUJ\'JS, petiol comun n cazul lrunzelor penat sau
palmat compuse [comon petiole;

Blattstiel; p6Uole commun; k6z0s levelnyel; o6W)Iit 'l.epewoK] --+ rhachis


PETIOLUS PART/ALJS --+ peliolulus
378 PETRAEUS, PETROSUS, pietros,
care crete pe locuri pietroase (stony,
rocky; steinig, felsig; pierreux; kOves; xaMeJIHhlit, li:aMC}{IICJ'bJt, CKaJIIlC~meinsamer

PETREFACTUS ---> fos;;ilU;


PETRICOLUS (-COLA 1), PE1'1l0GENUS, PETROPHILUS, petricol,
petrofil, care crete sau prefer locurile pietroase /plant) (petrico\ous,
petrophilous, rodC-dwelling; steinwachsend, steinliebend; felsenliebend; petricole, petrophile; kOvOn e1o, sziklt kedvelll; o6HT810w,Hit Ha CIC8.Jla"<,
kaMHeni06118hlil]

381

PETROPHYTA n pl (gr. n&tpoo;


qHJt6v "plant"), petrolite,
plante care cresc pe locuri pietroastJ
i stlncoase [petrophytes, rock plants;
Petrophylen, Gesteinpflanzen, Felsenbewohner; petrophytr,s; sziklalakOk,
sziklai nc.venyek; nerpo$Hibr] --+ litlwphyta
382 pH (pondus hydroiJenii), indiccll! de
concentraie a iomlor de hilirog~n,
semnalnd gradul de aciditale sau de
bazicitate a soluiilor [hydrogen-ion
concentration; Wasserstolfionen-Konzentration, W asserstotrionenexponen t,
pH-Wert, Wasserstoffionenzabl; concentration en ions-hydrog?me; hidrogen-ion koncentrciO; KORueHrpaUIIJI
"piatr",

BOAQpO.IIHhiX HOHOB]

'"
'"

PHAEN-, PHAEJ\'0-, -PHAENUS


(gr. fjl(livro "a arare"), aparent, evident, bine Yizibi (phaenanthus, pkaenantherus, phaenacanthus, p_haenocarpus, chrysoplw.enus) [manil('St, evident, Yisible; augenscheinlicb, sichtbar; apparent, visible, Cvident; szembe6tlli, jOI lthat6; liBHbdt, laMeTHb!J:i]
__,. phanero-, co11Spicuus
PHAENOCOPIA f (gr. -, lat. copia

"mulime"), fenocopie, mutaie necreditar In fcnogeneza unui genotip


sub influena factorilor externi (Gold-

schmidt) [phenocopy; Phfuwkopie;


phCnocopie; fenok6pia; cjleHo~~:omur]

385

PHAENOCYTOWGIA f (gr. -, Kirt&;


"vas", )..Oy01;; "vorbire"), lenocitologie,
studiul citologie al relaiilor dinl,rn
modificrile nucleului celular i hislogenez (Subramanian i Royan) {phenocytology; Phnozytologie; pheno-

...

PH.1GOCYTOS!S

cytologie; tenocilo!Ogia;

cu totalitatea caracterelor sale vizibile, msurabile i deseriptibile, dependent de interactiunile dintre genotip i mediul ambiant {phenotype;
Phnotyp; pbenotype; fenotipus; q,e-

~OUHTO.'Io

rHII]

'"
"'

388

389

390

391

39'i

396

PHAENOGAMUS (gr. -, yclJ.I~ "c


storie'')

-+

phrm~:rogamus

PHAENOGENESIS f (gr. -, 'Ytw.:au;;


"origine"), fenogenez, formarea ontogenotic a caracterelor el'ditare sub
influena tuturor lactorilor genetici
ai organismului n cadrul condijiilor
do mediu (Fischcr) [phenogenesis;
Phnogenesc; pllenogenese; fenogene-

Hcnm]

PHAEO-, PHAE-, -PHAEUS, PHAEUS, PHAEOCHROUS (gr. !p(lt0c;


"inchis la culoare, brun"), intunecat,
de culoare inchis1i., brun-rocat ( pha-

oocephalus, p!uuochla.mys, pkaeolep~dus,


phaeopappus, pkaeaden.ius, chalcophaeus) [dark-, dark-coloured, brown;
dunkel-, braun-, braunrot; fonce, brunrougetre; slHet-, sOtetszjml, barna-,
barnsvOrQs; T!MHo-, rCMHwli, KOPH'Iueao-J -+ ater, atri, atro-

zis; QleaoreHeJ]

PI/AENOGl:.'NETJCA f (gr. - -},


studiul genezei caracterelor creditare tn cursul dezvoltrii
mtogeneticn a organismului (Haccker}
[phenogenetics, developmcntal gcnetics; Phnogenetik; phenogent\tiquc;
fenogenetika; 4JeHoreHeTHKa)
PIIAENOHYBRIDA t (~r. -, lat.
hybrida "hibrid"), fenohibr1d, hibrid
<'U caractere evidente (phenohybrid;
Phnobastard; pbtlnolJybride; fCnohibrid; 4teaorH6pu,!!.]
PHAENOWGIA l (gr. -, ;1..6-yoc; "Yorbire"), tenologie, studiul comparativ
al fazelor periodice de dezvoltare sub
influenJa factorilor climatici (dalfl lnfrunzirli, tnfloriri, fructiticrii ele.)
[phf'nology; Phnologie; phCnologie;
feno16gia; 4>eno.TiorHll)
PHAENOLOGICUS (gr. --), fenologic,
referitor la fenologie (observaie, izolare) [phenological: phnologiscb; phenologiquc; tenol6giai; tPeuonorll'lecKIIJ:I.]
PHAENOPHA818 f (gr. -, ~~it.m;
"apariie"), fenofaz, etap din periedJcitatea dezvoltrii In viaa plantelor (germinare, Inflorire etc.) [phenophase; l'hnophase; phenO]lhase;
fenofzis; 4Jeuo!JlaJa)
PHAENOSPERMIA 1 (gr. -, cmtp~a
"smin"), fenospermie, stana unei
seminte abortive (Ooodspeed) [ph<'nosp<'rmy; Phnospermie ; phenospl'rmie; fenospcrmia; t.Penocnepl'>UB!]
P/JAENOTHERMICUS (gr. -, 9EPI-ll1
"cldur"), fenotcrmic, cu consideraN'a factorilor termici n raport cu
fenologia [phenothermic; phnother
misch; phenothermique; fenotermikus; QlcHOTCpMU'lecJCBil:)
PHAENOTYPICUS (gr. , Tfuro;
"model"), fenotipic, referitor la fenotip (caracter) [phenotypical; phno
lypisch; pMnotypique; lenolipikus;
4JeH01HfiH'ICCkHil:)
PHAENOTYPUS m (gr. --), fenotip,
tipul morfologic evident al unei spec1i,
fenogenelic,

308

PHAEOCYSTISf (gr. -,

-+

K6o"t~

nudeus

"suc"}

399

PHAEOLEUCUS (gr. -,.&l\~~:0<; "alb")~


bruniu-alb [brownisli-white; braunlichweiLJ; pht}noleuque, bruntre-blanc;
barnsfeMr; ItopH'IHeB06eJJwil:]
400 PHAEOPHORUM n (gr. -, q.opto>
"a purta") -+ chromat6phorum
PHAEOPHYLLUM n (gr.a-, ~~6J.Ov
"frunz"), feofil, pigmentul brun din
rromatoforii activi ( Algae) [phaeollhyll; Phophyll; pbeophylle; fcofillum; 4teo<I!JIJI]
.'o02 PHAEOPHYLLUS {gr. --),cu frunze
brune [brown-leaved; hraunblttrig;

"'

feuilles

brunes;

K0pH'IHCBQ-JIHCTHblfi)

.'o OS

barna

level(i;

PHAEOPLASTVM n {gr. -, MUcrTo<;


"modelat"), feoplast, cromatoforii la
Fuooideae [pheoplast; Phoplast; pMoplaste; feoplasztisz; 41eoiiJiacT]
PHAEOPDDUS, PHAEOPUS (gr. -,
xo~, xoOQ.; "picior"), cu suportul
brun [brown-stalked; braunfii.Jlig; a
stipe brun; barna tonkii; KOpll'!HeaoHOl!OCOBbllt]
PHAEOSOMA n {gr. -, a(l)~a "corp"),
feozom, corpusculi lenlilormi bruni
din ct'lulele de Pcridineae, servind la
lnmulire [phaeosome; Phosom; pheosome; feosz6ma; $e000Ma)

.'o06

PHAEOSPORUS (gr. -, crnopU ,,s


cu spori bruni [phaeosporous; braunsporg; pMospore; barnaspOrs; TCMHOCnopoablii:)

.'o07

PHAGOCYTOSIS f (gr. ~~a-ydv "a


lninca", Kilto' "cavilate"), flll!;ocitozil,
nsuirea unor celule {fagocite), de
a incorpora i de a digera microparazii (Bernard) [phagocytosis; Phago-

mn"),

.,.

PHAGOPUNCTON

aytoae; phagooytose; fagooitOzis;

TOQBT03)

408

...
...
...
...

+a

PHAGOPLANCTON n (gr. -. ,o..uyK'COI; .,rtcitM"), fagoplaneton, plancton format din alge autotrofe {Gams)
[phagoplankton; Phagoplankton; phagoplancton; fagoplankton; $arolllWlll:

PHANEROPHYTA n pl (gr. , <PUt6v


fanerofite, formA biologicA.
la plantele lemnoase cu mugurii de
reinnoire expui deasupra solului (Raunkiaer) [pbanerophytes, tall aerial
plants; Pbaneropbyten, Luftpfianzen;
"plant"),

"""l

pbanrophytes; ranerofi.t.k;

-PHAGUS (gr. -), -fag, care se nutre,te cu (amlwphagus, baeteriophagus,


coprophtlgru, entomoplwgus, Mterophagus, litlwp/uJgus, wcphagru) {-phagous, -eating; -frt>ssend; -phage; -ev6,
-GUi ; -l)anrw.ll:,

""'""l

delphu.~

PHANER-, PHANERO- (gr. qKtV&p&; "evident"), bine vizibil, aparent

(phaMNntherWJ, pho.neranthWJ, phaneroporus) [manifest, visible, conspi-

phaen-, conspicu!UI

PHANEROGAMAE 1 pl (gr. -, yO.-

J.lOIO "cstorie"), fanerogame, tncren-

gtura plantelor cu flori, avind organele de reproducere (staminele i


pistilele) aparente [pbanerogams;
Phanerogamen, BIUtenpfianren, Samenpflanzen; pbanerogames; fanerog.m nOVl!nyek, virgos novenyek;
DHo6pa'IHWe, J.tBeTJCOBLle, JIBH06pa'1Hbl<!
pacTeH~U.]-+ antiUJphyta, spermatophy-

ta, aerosamae

.. 5 PHANEROGAMUS (gr. --), lanero-

gam, cu pistile i stamine aparente


[pbanerosamous, pbanerogamic; phaneroganuscb, phanerogam; phanerogame; fanerogm; l(laaeporaMHblli, O
ao6pa'IKJdll] -+ phaenogamm, spermo-

""P"'

PHANEROPHLEBIUS (gr. -, Mv.

lf).siJO; "nervuri"), cu nervuri apa

rente [conspicuously-nervate; sichtbarnervig; 6videmment nervie; l.t-

$aBepo-

-PHANUS (gr. !pO.VOI; "lucitor"), lucitor (argyroplw.nus, chlDrophanus)


{sbining; glnzend; brillant; f~nyl6;
6~-] lucens, nitens, fulgens,

-JJ,~~;t~N&] -+ -vorus

PHALACRO- (gr. qJUUKpOI; "chel"),


glabru, nud (plwJacrocarpu11) [glabroua; kahl-, unbehaart-; glabre, nu;
kopa.sz, sz6rtelen; 6e3BOJlocbiA, roJIO]
-+ calvus, glabri-, psil<r
PHALANX 1 IlO'..,...,. ,Jalan.."),
fala.nd., fascicul de stamine la rrorile
diadelfe sau poliadelfe ( HyptJricum,
Ononis) (phalanx, stamen-bundle;
Staubfadenbundel,
StaubgefABbfindel; phalange; porzOnyalb, porzOfalka; $amuwa, IIY'lOI TW'IIIIIOK]
PHALARSIPHYTUS (gr. -, dpliflV
"mascul", qnnOv "planUl.") __,. polyo.-

cuous, evidently; sichtbar, deutlich;


manifestement, clairement, apparent;
szembetlin6, l.that6; ABKJdlt, JIBHo-] __,.

...

hatO erezetft, szembet1ln6 erezetii:

JIBBOZJlJU>Hlrl.l)

micans, splertdens
PHAOPLANCTON n (gr.
min",

duy11:1(k;

"lu-

,,rtcitor"), faode suprafa, aflat


la care ptrunde

plancton, plancton
tn la adincimea
umina [phaoplankton; Phaoplankton; phaoplancton; faoplankton, felszini plankton; l(laotllliUIXTOH)
'-20 PHARMACODYNAMIA 1 (gr. cpp
J.UIICOV "medicament", 86vupv;; "putere"), farmacodinamie, studiul experimental al aciunii medicamentelor
asupra organismului [pharmacodynamics; Pharmakodynamik; pbarmacodynamie; farmakodinmia; l(tapMno-

r.

,..,......1

4.21

PHARMACOGNOSIA f {gr. -, ')"'(i)at' ,,cunoatere"), rarmacognozie, studiul substanelor medicamentoase brute [pharmacognosy; Pbarmakognosie,
Arzneiwarenkunde; pbarmacognosie;
farmakogn6zia, drogismeret; 4JapMaxorH03BJI]
PHARMACOIJJGIA f {gr. -, M'ry~
"vorbire"), rarmacologie, studiul multilateral al substanei medicamentoase
brute, precum i al aciunii sale fiziologice asupra organismului [pharmacology; Pharmakologie, Arzneikunde;
pharmacologie; tarmakol6ga, gy6gyszertan ; QtapMllXOnorHII]
PHASIS t (lpOmiO "aparitie"), faz,
stadiul unui proces de evoluie la
un moment dat (in diviziunea nuclear, tn dinamica asociaiei) [phase,
stage; Phase, Zustand, Entmeklungsstule; pbase, stade; szakasz; 1(1104,

CTa.aHll:}__,. stadium

PHELLEMA n (gr. lfltll.o!O "plut"),


telem, stratul extern al peridermei
(Hoehnel) [phellem; Phellem; phell8
me; fellema; l(leMCMa]
PHELUDOPHYTA n pl (gr. ~.
.&610 "loc piell'os", ~v "plant") __,.
( plantu) ruderales

lil

"'

PHLOEOTERMA

PHELWCARPUS (gr. qtllo.; .,plucu fructe suheroase [cork-fnited; korkfriichtig; fruits sub~reux;
paris termesl'i; npo6mnno,IUlhiA)
PHELLODERMA n (gr. -, Uppa
.,piele"), feloderm, stratul intern al
peridermului [phelloderm; Phelloderm,
Korkhaut, Korkrindenschicht; phelloderme; felloderma, paraalapszont;

ljle.Jmo,~~;epMa)

"'

ifire)
[philomatie;
wiBbegieri~;
philomatique; tudomny kedvelo;

t"),

PHELLOGENUM n (gr. -, 'rtvYUro


"a produce"), felogen, zona gent'ratoare peridermic; esutul meristematic secundar, formind stratul central al peridermului, dtnd natere celulelor suberoase [phellogen; Phellogen, Korkkambium, Korkstoff; phelfo~ne; fellogl!n, pa.rak~pz6 oszt0d6sz6vet; 4lemJ:oreH) __,. pararombium,

tj~HnoMaTJI'Iecu:it]

PHILOJ\'OTIS (gr. -, VOTio; "umiditate") __,. Aygrophilus


PHJWSOPHIA 1 (gr. jjiio~a
"iubirea cercetrii adevArului"), filozofie (Philosophia bolanica,1761, opera
lui Linn~ cuprinzind tezele fundamentale ale ttiinei bolanice) [philosophy;
Phil-osophie; philosophie; filozOfia,
b6lrselet; ~]
U1 PHLEBO-, -PHLEBIUS (gr. 19M11'.
IPMJklo; ,,nervuri, vtnA"), -nervat, eu
nervuri, cu vinioare (phlebocarpus,
aphlebiu.s, phanerophlebius) [-nerved,
-veined, nervate; ader-, -aderig, geadert ; nervie, veine; erezett, erezetfi;
lKIIJDWBat~, -lERJDCOBaTWA] -

contextu.s suberogenus

PHELWJDEUS (gr. -, ~ "asefeloid, asemntor cu suberul [cork-like; korkA.hnlich; phelloide; paraszerfi; npo61WBR,!J;HMR) __,.

PHLEBOMORPHA 1 (gr. -, J.IOP'Pl\


__,. mycelium
PHLEBOPHORUS (gr. -, ~pOo; "purttor") __,. ner11attu, venosus
PHLEBOPHYLLUS (gr. -, ,uu.ov
"frunz"), cu frunze nervale (veinlraved; aderblttrig; il feuilles veinff>s; erezett levelii; liCHJlJroBatonRct-

mnare"),

"form")

sulmiformis

~31

PHELWJDUM n (gr. --), feloid, stratul de celule cu pere/ii celulozic


sau li~nifica!i, nesuberi icai, ai felemulm {phe loid; Phelloid, unechter
Kork; phellolde; felloid; 4lennos.aa]
PHELWPHYTA n pl (gr. IJIE~
"loe pietros", qM:Ov ,,plant")__,. phel-

JJhfA]

PHLEBOTRICHUS (gr. -, 9p1!;, 't'P1cu vine sau nervuri p


roase {ha117.-veined; behaart-aderig ~
a veincs pot!Ues; szOrOs erezetti; lmnxoBomxnCTLift)
PHLO-, PHLOEO, -PHWEUS (gr.
~Pf..ot~ "scoar"), cu scoarta (ecwx~ "pr"j,

lidophyw, (plantes) ruderales

432

PHELWSPERMUS

(gr.

q~&Uo.;

cu se(cork-seeded; korksamig; phellospt'rme; parafs magni;


"plut", cm&piJU
mine suberoase

"smln"),

npo6JWCCMHllHMA)

PHENGO- (gr. !ptyropat "a

phloeus, endophloeus, hypophloeus, leucophloeus) [bark-, -cortical; rinde-,

strluci")

-rmdig;

helio, lampro-, nilidi-

ecorce, corticate;

-k~rgii;

c xopoA] _,. corticalus

PHENGOPHILUS (gr. -, q11f..tro "a


iubi") - heliophilus
PHENGOPHOBUS (gr. , ~QC~j3tw
"a fugri") __,. heliophobus
PHENGOTRICHUS (gr. -, 9pl~, tplxoo; "pr"), cu peri lucioi [shninghaired; glanzhaarig; poils luisants;
csillogO szOrli; cnect~.IIOCHCtwll.]
437 PHIL-, PHIW-, -PHILUS (gr. qnJ..tro "a iubi"), iubitor de, care prefer,
care crete mai ales ee (philanrhus,

PHLOBAPHENIUM n (gr. -, Pa~Pi\


"colora.re"), nobafen, materia colorant brun sau rocat din scoara
arborilor [phlobar,hene; Phlobaphene;
phlobapbene; f obafcn; $Jlo6a4lell)

"'

PHLOllMA n (gr. -), noem, totalilatea esuturilor vasculare externe


care conduc seva elaborat In diferitele pri ale plantelor lemnoase
[phloi!m, bast elements; Phloem, Bastteil. Siebteil, SiebrOhrenteil, Rindenstort; phloeme ;fiofm, hncsresz, hocs
nyalb; !lmoot.m, JJY6J
PHWEOECUS (gr. -, ot~~o; ,.cas")

philotllermicus, acarophdm, xerophilus)

[-loving; liebend; aimant; -kedveiO;


mo&mw.Jt]

PHIWMATICUS (gr. -, plnoo; "cercetare"), filomatic, doritor de a intreprinde cercetri tiinifice ( Socielas
philomatica societate de cercetiri tiin-

nel'flalo.

-venosus

corticolus

'"

PHI.I)EOTERMA n (gr. -,
__,. end<Hkrmis

"capt")

'l"tP!-10

.,.

PHLCGJI

451

PHWGJ-, PHWGO- {gr.

q~i..OI;,,

q>1.o-

de culoarea roit> a
flcrii sau a focului (phlogipoppU$,
phlogotrichus) [llame-, bright red- :
r6~

"flacr"),

flammen-, feuerrot-; rouge de flamme;


tiizpiros; orHeuuo-] -+ flammeus, ig""~

PHLYCTOIDEUS (gr. IPh.uJctto; "M


ic", t:15o<; "asemnare") -> l'esiculosus
453 PHLYCTIOPLA.l\'CTON n (gr. -,
n:MlyKt~ "rtcitor"), flictioplanclon,
plancton suportat de organe hidrostatice {vezici aeriene) [phlyktioplankton; Phlyktioplankton; phlyctioplancton ; tliktioplankton; cPJJHKTHOIIllaltK

452

TOH)

454

-PHOBUS, -PHOBICUS (gr. IPO!ltm


"a fugri"), -fob, care evit, repulsiv
fa de (halophobus, hydroplwbus, ombropJwbu,) [-phobous, shunning, -phobic; -phob, -meidend, -scheuend,
-feindlich; phobe, evi1ant, repulsit
pour; -keriil6, nem kedvel6, npm
tiirO j ..q.o6nwJt, OTfartKRBalOW.li.A]
455 PHOBISMUS m (gr. ), !obism, re
acia de tndeprtart! a unui organ
sau orgauism fa de o cxcita\ie N'
pulsiv {Massart) [phobism; Se Jreckreaktion, Schreckbewegung; pltobsme; fobizmus; cffo6HlM}-+ ph()bQtaxis
456 PHOBOCHE1UOTACTIS111DS
m,
PHOBOCIJEMOTAXIS f (gr. , arah.
al-kimiya, gr. tO.~u; "dispunere"), ftl
hochemotaetism, micare de repulsii
fat de excitaia unor agenti chimiei
[~hobochemolaclism; Phoboch!O'motak
llsmus; phobochemotattisme; fobochemotaktizmus;
tflo6oxeMO'faKTll:lMj
457 PHOBOPHOTOTAXIS f (gr. -, ~.
~~ "lumin", -) --+ plwbQphQto/ro
PllOBOPHOTOTflOPISMUS
111
(gr. --, ti)Oin) "rsncire"), fobufol<lropism, micare de curbarc penln1
cvitaf('a razelor de lumin [phohophototropism; Phobophol8lropismus.
phohophototropisme; fohufototropi.~:
mus j $o6oq,OT0Tp0ITHJM]
459 PHOBOTAXIS f (gr. --)...,. phobismu"'
460 PHOENI-, PHOENICO-, PHOE.YJ.
CEUS (gr. (jiOtvi~~:w.; "rou purpuriu"), rou purpuriu, rou de chinovar
(phoenicanthus, phoenico/asius, plwi!
nicopyrus) [phocniecous, purplt>-red,
bright-red, scarlet; purpurrot, granatrot, hochrot; pourpre, rouge nrmillon; biborvOrOs, grntalmaYirg
szlnfi; llyHU:OBhlii, 11pKO-KpaCHblM, rpaH3TOSO.KpaCHhlJ:I)

PHOLADOPHYTA n pl (gr. ql(I)<it;;,


cpmltiSOt;; ,,groap", .:pUtov "plant"),
foladofite, plante care cresc In gropi,
evitind lumina puternic (pholadophytes; Pholadophyten; pholadophy
tes; foladofitk; ~lf3.ilo41KTb1]
462 PHOLEOBIONTA n pl (.gr. IPOOM6.;
.,cavitate", IJio.; "via"), foleobioni,
organisme care triesc In caviti,
crpturi sau in peteri [pholeobiontes; Pholeobionten; pholeobiontes:
resJakQk; $0JTeo6HOHTbl}
4.63 PHONOTAXJS f (gr. IP00\'1) ,.sunet",
'tti!;lt;; "dispunere"), fonotaxil', micare
de rfQClie a urganului sub intluena
sunetului [phonotaxis; Phonotaxis;
phonotaxie; fonotaxis; Qx>noTaKCHc]
464. -PHOR, -PHORUS (gr. .:poptro "a
purta"), purttor, care poart, care
este suportul (acanfllophor, acill(}phorus, echiMphorus, hydrophorus)
[-hearing, -carrying, -phorous; tragend; -phore, -fere; -vJseiiS, hordoz6;
-HOCHblii, HecyWHit] --+ -fer
1i61

4G5
-'.,66

467

.'J.68

41;9

458

lf70

471

PHORANTHJUM n (gr. , lh>{lot;;


"floare") --> clinanfllium
PHORESIA l (gr. IP6PTtGt.; "trausportaro"), forez, propagare prin ag
area de un alt organism [phort'sia;
Phoresie; phorCsie; forezia; ijlopeJH11]
PJJOSPHOPROTEIDES l pl (gr.
~,t~roo<p6po.; "luminescent", 7tpllito~; "primul", &tl\Ot;; "asemnare") _,. nucleoproteitks
PJJOSPHORESCE1YS (gr. !p(llc:l'<pop&o
"a lumina") -+ luminescerts
PHOSPLANCTON n (gr. ~. fWt{l(;
"lumin", 7th.y~t't0t; "rtr.itor"), fosvlancton, planr.ton ce crete in zona
cu lumin abundent de la suprafaa
apelor mrii [phosplankton; Lichtplankton; phosplancton, plancton de
lumiere; ft!myplankton; QlociiJ1aRnowJ
PHOTEOLICUS (b"~' -, ai6Ao.; ,.mi
ctor"), fotcolc, cu micaro de "admmire" sub influena luminii red\160
{rrumc) [photeolic; photeolisch; plwteoliquc; folcOiikus; Q>oTeoJUI'IecKIIilj
-+ nyctinastir:us, 11yctitropicus
Pl/OTICUS, -PHOTJCI!S, PI/OTOfolie, influenat de lumin:i.
( apltoticus, umphiphotWus, isophoticu.~,
8/enophoticus, pholophi/us) [photic,
light-; photi!;eh, lkht.-; phni:qne;
r6tikus, ftny- j CBCTOBOJl, -$OTH'ICCi::Hil:]
..... helit)PI/OTISMUS m (gr. -). fo!ism, emitere de lumin sub inrlu<'n!a unt>i
(gr. -,),

47:!

878

PHOTOLYSIS

excitaii (Massart) [photism; Photismus; pholisme; fotlzmu.s; tPoTH3M]


473 PllOTOAESTHESIA f (gr. , lho9fl
o-u; "percepere"), fotoestezie, sensibililale sub influena luminii (Csapek)
[phot(!aesthesia;
LichtempfinJllch-

'"

keit; photoesthesie j renyerzekenyseg;

$OTO:X:Te3JHI}

MH1

47~

PHOTOAUXISMUS m (gr. -, aill;q


"cretere"), fotoauxism, influen!a radiaiilor de lumin asupra \'ilezei
de cretere a organelor [photoauxism;
Photoauxi.smus; Photoauxi.sme; fotoauxizmus; 41oToaBKCHlM]
475 PHOTOBLASTUM n (gr. , p1...oot0o;
"mugure"), fotoblast, lstar dezvoltat
subteran, adaptat mai tirziu rentru
v;aa aerian din mediul luminos
(Kirchner) [photoblast; Photoblast;
photoblaste; fotoblszt; )cfKrro6naCT]
476 PHOTOCHIMICUS (gr. -, ar. alkimiye "alchimie"), fotochimic, cu
procesul chimic desfurat in funcin
de intnnsitatea luminii (reacie) [plwtochemical; photochemisch; photochimique; folokt!mikus; $oroXHMH'lec"""~
4?? PHOTOCHROMATICUS (gr. -, xl>&
11 "n1loare"), !otocromatic, cuJ cromaticitale in lune{ic de luminoi'.itale
[photochromatic; photochromatisch;
photochromatique; rotok.romalikus;

'"

'"

PHOTOCLEJSTOGAMIA f (gr. ,
"Inchis", yiq.to<; "cilsto
rie"}, fotocleistogamie, cleistogamic
datorit hsuficienei luminii (ffansgirg) [photocleistogamy; Photokleistogamic; photocleistogamie; fotokleisztogmia j 4loTOKJICHCIOraMHll]
479 PHOTOCLJNIA 1 (gr. -, "K.ivro "a
se curba"), fotoclinie, curbarea in
~os a frunzelor sau a lstarilor sub
mfluena gradului de luminozitate
sau a direciei razelor de lumin
[pholocliny; Photoklinie; photoclinie;
fotoklinia; cPoroKnHHllll]
480 PHOTOCOLORIMETRICUS (gr. -,
lat. color .,culoare", metricus "msu
rtor"), fotocolorimetric, folosit ca
mijloc de msurare a concen lraiei
uneisoluii colorate cu ajutorullumiuii [photocolorimetrical; photokolorimelrisch; photocolorimetrique; fotokolorimctrikus; filororoJiopHMerp:R(o8t

"'

lC.&tcrtO~

'IeclCHJ:i]

PHOTOD/NESIS f (gr. -, 8iVTtot<;


"rotire"), fotodinez, declanarea curenilor de rotaie din citoplasm sub
influena lumimi [photodinesis; Pho-

Pl!OTODYNAMICUS (gr.--), fotodinamic, cu efect asupra celulelor vii.


numai in prezena luminii (fenomen,
suhstanj.) [photodynamic;
photodynamisch; photodynamique; lotodinamikus; 4!oro,a:llHaMHorecJ:HR]
PHOTOEPINASTIA r (gr. , &nt
"peste", vu(J't0~ "comprimat.. ), fotoepinastie, epinastic condiionat de
aciunea luminii [photocpinasty; Photoepinaslif!; photoBpinastie; fotoepinasztia; clloro)IIHHacnut)
PHOTOGENICUS, PHOTOGENUS
(gr. -, '%vvliro "a nate"), fotogenic,
care produce lumin (bacterii) [photogenic; photogen,
lichterzeugend;
photogene; fotogBnikus,
fenykeltO,
f!\nyterme\0; q,ororeHIIt.llt, cllororeHH'I.eclCH.it]

4Jo'roxpOMaTH'IeclCHJ:i]

4?8

todinese ; pbotudmMe; fotodimlzis;.


$0TOAHHe3]
PHOTODYNAMIA f (gr. -, 06va1.uo;
"putere"), fotodinamie, efectul slimulator al luminii asupra plantelor
[photodynamics; Pholodyname; photodynamie; !otodinmia; clloro.nHHa-

PHOTOGRAPHOTYPUS m (gr. -,
"a scrie", tt'nrol; "model"),
fotografotip, fototip 1. Fotografia
exemplarului tipic. 2. Tipul taxonului
stabilit pe baza unei ilustraii fatografice [photographotype, phototype;
Photographotypus, Phototypus; photographotype, phototype;
fotogrfo
tipus, fototipus; $0T0r))a$0TIIll, q,o..
TOTilii) --. plwtotypu
PHOTOHYPDNASTIA f (gr. -, futO
"dedesubt", vacrtO~ "comprimat"),
rotohifonaatie, hiponaatie cauzat de
efectu luminii (Vines} [photohyponaaty; Photohyponastie; photohyponaslie; fotol1ipon.sztia; l)ororHnoHacyp.(j)(J)

'~1

"'

PHOTOK/NES/S f (gr. -,

idVTtOI~

"micare"),
rotocinez,
provocarea
micrii unui organ sau organism
pe calea schimbrii brute a intensitii luminii [photokinesis; Photo-

kincsis;

$OTOJ:HJ1e3]

photokinese;

!otokinCzis;

PHOTOLEPSIS f (gr. -, i..fj\lltt; "prindere"), !otolepsis, cantilatea de lumin de care poate dispune o plant in
condiiile stapunii sale [photolepsy,
catching the hght; LichtgenuB; photolepsie; fotolepszis: :JaXBar CBeTa)
PHOTOLYSJS f (gr. -, i.ixn~ .,dizolvare"), fotoliz. 1. Lizare sub aciunea
luminii. 2. Orinduirea granulelor de

PHOTOMETRIA

clorofi!A. sub aciunea luminii (photolysis; Photolyse; photolyse; fotolzis; 41o'ro11H3]


491 PHOTOMETRIA 1 {gr. -, . j.tetplm
"a mAsura"), fotometrie, msurarea
intensi!ii luminii [pl10tometry; Photometrle; rhotometrie; rotometria;
492

_,..

PHD_TOMETRICUS (gr. -), fotometrlc. 1. Orientare spre direcia razl'"lor de lumin. 2. Care ia o poziie
pentru a obine maximum de lumin
(frunze) [photometric; photometrisch;
photometrique; fotometrikus; 4JoTo
-il]

493

PHOTOMETRUM n (gr. ), fotometru, instrument pentru msurarea


gradului de luminozitate (photome
ter; Photometer, Lichtmesser; photom~tre; fotometer' renymero; 41oroM<Tp)

49, PHOTOMORPHOSJS f {gr. , 1.16P


qiOJCJUO "formare''), fotomorfor., efectul morfogenetic al luminii [photo
morphosis; Photomorphose; pho
tomorphose; fotomorf6zis; 41o'roMop-

4>ool

PHOTONASTIA f (gr. -, vuat~


"comprimat"), fotonastie, nastie cauzat de influena luminii difuze [photonasty; Photonastie; photonastie;
fotonsztia; 4!0TOHaCTHfl] _,. helionastia
496 P!fOTONASTICUS (gr. --), fotona
sbc, cu micri nastice datorite schim
brii ~uminoziti [photonastic; photGnasllsch; photonastique foton.sztikus; tiKnOH!lCTII'IeCJCRA) '
1"97 PHOTOPATHIA f (gr. -, tt0.9o;
"suportare") -+ Photota:ris
1"98 PHOTOPERIODJCUS (gr. -, tttptO
o!ilK~ "periodic"), fotoperiodie, cu
periodicitatea luminoztii relative
ca duratA de lungime din timpul
zilelor [photoperiodic; photoperiodisch;
photoperiodique; tenyszakaszos; l)oTo
495

874

SOl

PHO'ff!P~RIOD!SMUS m (gr. ),
fotopenodtsm, corelaia dintre lungimea yerioadei de luminozitate din
timpu zilei fa de durata nopii
[photoperiodism; Photoperiodismus;
photoperiodisme;
fotoperiodizmus;

PHOTOPERJODUS m (gr. -), fotocare planta nece


de luminozitate
pentru dezvoltarea ei optim [photo
period; Lichtperiode; photoperiode;
tenysiakasz; 4!oTonepHo,ll]

"apa-

sitatea luminit [photophase; Photop


fotofzis; flloro-

S02

<1><>1

PHOTOPHILUS (gr. -, IP!t<tl "a


iubi"), fotolii, iubitor de lumin
(planUl) [photophilous, sun-loving;
pDotophil, lichthebend, lichtsuchend;
photophile; fotolii, fenykedve)6, fenyig6nyes; l(loTo4mJu.m.ll. CJICTomo6H:B1>1Jt] ~ lreliophil~a, scUulophobicus
S03 PHOTOPHOBICUS (gr. , (j)Opoo "a .
se feri"), fotofob, care evit luminozitatea puternic (plante) [photophobic, sun-avoiding, sun-sbunning;
lichtmeidend, sonnenscheu; photop
hobique; tenykerii16; CBCTo6o.ri1JIIBHJt,
Jl36eralolll,IIA CBeTa) -Mlioplwbus, scia
tkJphiliU, scotophilus, lucifugw
PHOTOPHYTA n pl (gr. -, 1116-rov
.,plant")- heliophyt
sos PHOTOPLAG!OTROPICUS (gr. ,
~ "oblic", -tponi'j
"rsucire"),
fotoplagiotrop, cu aezare oblicli. fa
de izvorul de lumin (frunz) [photoplagiotropic;
photoplagiotropisch;
photoplagiotropique; fotoplagiotropi
kus; 410'f0nnarROTpOIII!lfil:)
S06

PHOTOREDUCTIO f (gr. , lat. reductio .,reinere"), fotoreducie, pro


ces desfurat sub efectul lummii,
prin care plantele eot reine oxigenul
din anumite mateni [photoreduction;
Photoreduktion; photorfduction; fot0redukci6; cllo~Yiltllll, cllorosoccn

HOBJICBIIe)

S07

PHOTOSYNTHESIS f (gr , ailv"combinare"),


rotosintez,
proces de sintetizare sub influena
luminii a substantelor organice din
substane anor~ice, care se desfoa
r In plante prm intermediul clorofilei
(Barnes) [photosynthesis; Photosynthese; photosyntMse; fotoszintezis;
a~

-=)

sos

PHOTOTACTISMUS m (gr . , un.:


nK~ "care se aranjeaz"), fototac
tism, micri de orientare a organelor
pentru a lua o pozi}ie tatA. d& direc
ia razelor de lumm (Strasburger)
[phototactism, phototaxis; Phototaktsmus; phototactisme; fototaktizmus,
fototaxis; 41o'rOTarrB3M, 41oroTaXCHc) ....
phoWta:ris, heliotactismus, heliotuis

509

PHOTOTAXIS f (gr. -,
duire") _,. phoWtaclismus

41oTOIIepBo.li,II3M]

!500

qHlcr~

Il ase; photophase;

nepJIO.ll;ll'leCKH8)

(.99

PHOTOPHASIS 1 {gr. ,

riie"), fotofaz, stadiu In dezvoltarea


plantei, cu exigen deosebitA. privind
temperatura optim, durata i inten-

perioad, perioad In
sit durata maxim

'f~~

"orin-

...

PHTHIRIASIS

510 PHOTOTONUS

m (gr. , ~
.,tensiune"), fototonus. 1. Sensibilitate
fal de lumin. 2, Starea normal
de micare a organelor sau a plantelor
in funcie de aJtemanta luminii din
timpul zilei sau a nopfi [phototonus;
Pholotonus, Lichtrel%.; phototonus;
fototOnus, Mnyerzekenyseg; 4m"GTo-

HY'I

PHOTOTOR1'ISMUS m (gr, , lat.


tortus "torsiune") - heliotortismus
512 PHOTOTROPHIA f (gr. , 1:po~
"nutriie"), fototrofie. 1. Sintetizarea
substanelor organice cu ajutorul energiei de lumin. 2. Dezvoltarea mai
viguroas a unei pr~i a organului
din cauza luminozit1i mai pronunate [phototrophy; Phototroph1e; phototrophie; fototrOlia; 41ororPo41AAJ
513 PHOTOTROPHICUS {gr. --), fototrof, care sintetizeaz sulistane or~a
nice cu ajutorul energiei de lumm
a soarelui (plante) [phototropbous;
phototroph; photot.rophe; fototr61;

511

...

~parn-po)

526

ciloTOlJI($HbiJ!]

PHOTOTROPISMUS m (gr. -: tpolt1'1 "rsucire"), fotot.ropism, heliotropism; capacitatea unor plante sau
organe de a se orienla In dire<'ia
razelor de lumin sau de a le evita
[phototropism, heliotropism; Pholo
tropismus, He!iotropismus; pliOtotro
pisme, heliotropisme; fototropizmus,
heliotropizmus; 4tcn"OlJIOnHlM, rcmoTponR3M] - heliolropismus
515 PHOTOTROPICUS (gr. )- heliotropicrM

PHOTOTYPUS m (gr. , timo~


.,model") - phok!graphotypus
517 PHRAGMA n (gr. q:~p{tyJ.IIl .,Imprejmuire") - dissepimentum, seplum
518 PHRAGMATOSPORA f (gr. , om>pd
,,smln"), fragmatospor, spor multicelular septat [phragmatospore;
Phragmatospore, querwndige Spore;
phragmatospore; fragmatospOra, kOzfalas sp6ra; $parMarocnopa]- phrag

516

moconidium,

519

PHRAGMOPLASTUM n (gr.-, s).a_


atOt; ,.modelat.. ), fragmoplaat, fusul
bombat care se formeaz dup mitoz
Intre polii celor doi nuclei ai celulei
divizate
(Errera) [pbragmoplast;
Phragmoplast, Chrornosomenspindel,
Verbindungsfadcnkomplex, Kerntonne; phragmoplaste; fragmoplasztisz;.
$parMoll.llaCT)
PHRAGMOSOMA N (gr. , o6Jpa
,,corp"), lragmozom, lamela plasmatidl. din stadiul profazei, formind mai
trziu placa ecvatorialll (Sinnot)
[phragmosome; Phragmosom; phragmosome; lragmosz6ma; arMOCOMa)
525 PHRAGMOSPHAERA f (gr. , ~
tpa "glob"), tragmosfer, ribrele rusului, tmpreun cu citoplasma asociat~
in curs de transformare Intr-o sfer
goal [phragm(lsphere; PhragmosphAre; phragmospMre;
fragmoszfCra;.
528

phra11WSpora

( BasidWmycetes)

$pamocnuo6a31Wia)

528 PHREATOPHYTA n pl (gr. tppm'({a


,.rezervor de ap"), freatofite, plante
cu r.dcini foarte lungi, ajungind
pin la straturile de ape lreatice
[phreatophytes ; Phreatophyten; phreatophytes; freatofitk; $peaTo4m
~1

529

PHRETOPHILUS (gr. cpprrdov "rezervor de ap"), fretofil, care crete


n bazine (plante) [dwelling in tanks;
beckenliebend; phretophile; medencekben CM; $perocpHJn.HwA]
530 PHRYGANA n pl (gr.(jlp(yyuvov "m
rcini) suffruticetum

531

PHRYGANOPHILUS (gr. , !p1}.to)


"a iubi"), friganofil, care crete printre mrcini [phryganophilous; halbstrlucherliebend; phryganophile, vi
vant dans les broussaillea; alacsony
cserj~ben 810-;
o6HTaiOU(Idl: MCa1IY
IcyCTapRHJCaX)

532

PHTHIRJASIS f jgr q:~98tphunt;


"boall de pduchi.. ), tiriazl, boall a
plantelor cauzat mai ales de afide
[phthiriasis; Lausesucbt; maladie de
vermine; nOv8nytet6-hetegs8g; (rrH-

PHRAGMJFER (gr. , lat. fero "a


purta")- septifer

PHRAGMOBASIDIUM n (gr. ,
pwno1.0v "picioru") - prowbasidi

um, septobasidium

522

PHRAGMOCONJDIUM n (gr. , t>O


,.praf") - phra&m.tospora

vUlt.OV

[ph~ostichoba

sid; Phragmos:tichobasidie; phragmostichobaside; fragmosztihobazidium;

520 PHRAGMJGER (gr. , lat. gero ,.a


purta")- septifer
521

PHRAGMOSPORA f (gr. -, 01ropi&.


- phragmalospora
PHRAGMOSTICHOBASJDIUM n
(gr.
, otb:ot; ,.linie", pwnotov
,.picio~"), fragmostihobat.idie, stihobazidie septatl de tip Auricularia
,,smln")

...,..,1

PHYAL/FORMIS
533

878

PHYALIFORMIS (g1'. qnx'U.fl .,cup",


"form") -+ cupuliformi:;,

lat. forma

poculiformis
53t..

PHYCO- (gr. qriJco.; "alg"), de alge,


relativ la alge [algal; algen-; algale,
des algucs; moszat-; eoJJ.opocne] __,.
algaceus
535 PHYCOCECIDIA n pl (gr. , Kflt.:t.;
"gal"), ficocecidii, cecidii cauzate
de unele alge (phycocecidia; Phyko
zezidien; phyco&ecidies; moszalguba-

csok; t)HKoueUHJI.HiiJ]

PHYCOCHROMUM n (gr. , XPGlJ.IU


"culoare"), ficocrom, materia coloranl
albastr verzuie la Phycophycear [phycochrome; Phykochrom; phycotehrome; fikokr6m; 4u:oKPOM]
537 PHYCOCYANUM n (gr. , K6Clvo<;
"albas!ru"), ficocian, materia coloranl albastr a unor alge (Cyano
phyceru) [phycocyan; Phykozyan; phy

.536

cocyane; fikocin;

$HKOI(HaH]

538

PHYCODOMATIA n pl (~r. , OooJ.timov "csu"), ficodomach, formaii


speciale pe organele unor plante in
care se ad postesc alge [phycodomatia;
Phykodomazien; pliycodomaties; fi.
kodomciumok; $Hkop;OMaUHil:]
.539 PHYCOERYTHRINUM n (gr. ,
tpu8p(l!; "rou"), ficoeritrina, pigmeu
tu! rou din cromatofori de Rlwdopkyceae [phycoerythrine; Phykoerytllrin; phycoerylhrine;
fikoeritrin ;
$HKOOpHTJ)Hll]
5fiO PHYCOLOGIA 1 {gr. , Myo~ "YOf
bire") _,. algologia
.54i PHYCOPHAEINUM n (gr. , tllllt6<;
"brun"}, ficofeina, pigmenlul brun
de Pkawphyceae (phycophaeine; Phy
kophaein; phycopMine; fikofein;

PI/YCOXANT/IINUM n (gr. -, ~v
96<; "galben"), ficoxantina, pigmen
tu! galben brun in al unor alge ( Plweophycea.e) [phycoxanthine; Phykoxanthin, Tanggelbstoff; phycoxanlhinl';
fikoxantin; .pnxo~ecaHTHH]
54.6 PHYGOBLASTEMA n (gr. (j)Uy6.<;
"care fuge", (3A.tknruw. "germfn") ...
soredium
547 PHYLESJS f (gr. cpO"-ov "trib"),
filez, succrsiune In cadrul evolu~iei
[phylesis; Phylesis; phylesis; fi\ezis;

5!i5

MS

PHYCOPORPHYRINUM n (gr.
'ltOpfJIUpu "purpur"), ficoporfirina,
pigmentul rou al unor specii de aJg,,
(Zygnema) (phycoporphyrin; Phyko
porphyrin; phycoporphyrine; fiko
porfirm; .pnkonoP4ulpBH]

M9

PHYLL-, PIIYLW-, -PHYLLFS


(gr. fiii)Uov "frunz"), cu frunze,
referitor la frunze (phyllacanthus,
phyUantkus, phylloaladus, pkyllop}la
gus, phylkJplwrus, gamophyllus, miccrophyllus) [-leaved; blatt-, -bltlrig;
a feuilles, teuil!e, folie; levi!il-, -leveh1;
JUICTO, JIHCTH&tii) _,. folaiUS
550 PHYLLAMPHORUS (gr. , aj..L!pOp&U~
"amfor"), cu frunze amforiforme (Nepenthes) [phyllamphorous; becberblttrig, amphorblttrig;A feuilles am
phoriformes; kanes6leveh1; aM$oponHCTBbili]

551
55::!
553

554

.'51i3

PHYCOPYRRINUMn (gr. , 1t1>ppO~


tnchs"), ficopirina, pigmentul
brun rocat la Peridiniaceae [phycopy
rine; Phykopyrrin; phycopyrrine; fiko
pirrin; .pwwiJHppHH]

555

~44

PHYCORRHIZA f {gr. , Ptl;a "r


dcin"), ficoriza, convieuirea simbiotie dintre anumite alge i rd

556

"rou

cina unor plante [phycorrhiza; Phy


korrhiza; phycorrhize; fikorrhiza; .PH
:KOp1t1a}

PHYLETICUS,
-PHYLETJCUS
(gr. -), filelic, descendent dintr-o
ramur a fi\umului (diphyleticus, morwphyleticus) [-phyletic, originating;
-phyletisch, abstammend; -phyletique; -filetikus, leszrmazsU; ...PR
JleTII'feckHli]

$HXOI)eHH]

.542

""""""]

557

PHYLLARIUM n {gr. -) ... (foliolaj


irwolucralia
PHYLLICHNIUM n (gr. , txvo;
"urm") _,. ciaatrix (folii)
PIIYLLIDIUM n (gr.
, iwv
"mic"), lilidie, pseudolrunze la Thallu
phyta [phyllidium; Phyllidium; phyllidium; fillidium; $JUinH.!!.H]
PHYLWBIOWGIA f {gr. -, j}(~
"via", '},hyo~ "vorbire") filobiologie,
biologia frunzei [phyllobiology; Blattbiologie; phyllohwlogie; levelbiol6gia;
$HJIJl06Honomn]
PHYLWBLASTUS m (gr. , j}Mla'to<; "mugure"), !Uoblast, expansiunea loliacee a talului lichenilor (KOr
ber) [phylloblast; Phylloblast; phyl
loblaste; filloblszt; $HJIJto6naCT]
PIIYLLOBOLIA f {gr. ~PUlloflo1da
"cderea frunzelor") .....,. defrondatio
PHYLLOCARPICUS (gr. lj)(liJ..ov
"frunz", Kap-RO~ "fruct"), filocarpic,
cu micri carpotropice ale pedicelului pentru aducerea fructului Unr

PHYLWTAXIS

sub frunze [phyllocarpic; phylloka.rpisch; phyllocarpique; fillokarpikus;

$Hnnokaplll('fCCKK.It]

558

PHYLWCHLORUM n (gr. , X<PO;


"verde") __,. chlort)phyllum
559 PIIYLLOCLADIUM n (gr. , tc'-UOo.;
"ramur"), filocladiu, ramur cu nfiare foliacee, dar de origin caulinar ( Asparagus, Rusc1ts, Phyllanthus) [phylloclade;
Ph;tllokladium,
Flachsprosse, blattartiger Zweig: phylloclade; filloklMium, levelszerU szr;
!flKmiOKJiaiUfit, 1JKCTOo6pa3HM.it CTe6eJJ1o]

560

__,. cladmtium

PHYLLOCOLLIA 1 (gr. -, tco)..Mio:l


"a suda"), tilocolie, producerea de
foliole pe lamina frunzelor, tn teratologie (Penzig) [pbyllocolly; Phyllokollie; phyllocollie; fillokollia; !l~Hn
noKOJIJJHll]

561

562

563

"'

565

566

G6/

568

PHYLWCYANINUMn {gr. -, rilavo~


"albastru"), filocianina, pigmenlul albastru din clororil {phyllocyanine;
Phyllozyanin; phyllocyanine; fillodanin ; $Jtnnor~Jiamm)
PHYLLODIA I (gr. -,ei~ "asem
nare") ..... phyllomorphia
PHYLLODIUM n (gr. -, etOoo; "ase
mnare"), lilodiu, peiol dilatat, n
Ueplinind funciile unei !amine foliar'
(Acacia, Lathyrus) [phyllode; Blattslielblatt, blattartiger Blattstiel; Jlhyl.
)ode; fill6dium, levelszerii nyCI, l!.;.
ve!; $Bn.I10AHA)
PIIYLLOGENETICUS, PHYLWGENUS (gr. , 'Ytvo~ "natere"),
filogen 1. Care produce frunze. 2.
Care crete pe frunze [phyllogenetic,
phyl\ogenous, epiphyllous; blatterzeugend, phyllogen;
phyllogenetique,
phyllogene; leveJkepz6, levelen kCp
z(idQ; nHCToo6pa'l)'lOUQdi:, pacTyU{HJi
Ha nHCTWIX}
PHYLLOGON!A t (gr. -, i'OviJ "generare"), filo~onie, teoria formrii lrunzelor (Sch1mper) {phyllogony; lllattbildungsl heorie ; phyllogonie; le\d.
kepzi5des-elmelet; $HJIJIOTOHHH]
PHYLLO!DEUS (gr. -, etlioo; "asemnare") _,. foliaceus
Pl/l'LL0111A n (gr. -), filom 1. Totalitatea frunzelor unm plante. 2. Formatie foliar In general [phyllomr;
Phyflom, Blattgebilde; phyllome; fillom.
JeviiJkepJet; $HJIJIOM, JIHCTOBOft opraH)
PHYLW111ANIA l (gr. , 1.1(1.v[u
"nebunie"), filomanie 1. Proliferarea
nenormal a frunzelor sau dezvoltarea
lor pe locuri nMbinuite. 2. nverzirea organelor florale {phyllomania;

Phyllomanie, Blattsucht, Laubsucht,


Bliltenvergrtinung; phyllomanie fillo
mnia, virgzoldiiles; (JwmoN~II] .....
polyphyllia
569 PHYLWMORPHIA t (gr. , 110pq1
"form"), filomorlie, filodie 1. Prezena unor nomofile In locul altor
organe. 2. Metamorfoza organelor florale tnfrunze[phyllomoryhy, phyllody;
Phyllomorphie, Phyllod1e; phyllomor
ph1e, phyllodie; fillomorfia, fii!Odia;
$HnnOMOI$IJI, $HJmO.D.RB) -+ phyl/odia
570 Pl/YLWMORPHOSIS r (gr . -),
filomorfoz, morfoza variatA a frunzelor potrivit anotimpurilor [phyllomorphosis; Blattvernderung; phyllomorphose; levelmoriOzis; 9HnnoMop$o1]
PHYLWNECROSIS f (gr. -, ve~~:p6<;
"mort"), filonecroz, necroza frunzelor [phyllonecrose; Blattnekrose;
phyllonecrose; levelelhals; $HJl!lo
HCK]lo1)
,_
5 "' PHYLWNOMIUM n (gr. , vo~
"punat"), tilonomiu, caviti roase
de larvele insectelor in prtile parenchimatoa.se ale frunzelor [phyllonomium; Blattmine; phyllonomie; fillon6mium; $JIJJJIOHOMHYM)
P/JYLWPHAGUS (gr. , qwi.'YOJ.IUl
"a mnca"), filofag, folivor, care
roade fr\mzele [phyllophagous; blatt~
fressend ; phyllophage, foliivore; lev91ev0, levelrgO; $HMo4lann>lit, nH1;TOHL1Hblit]

PHYLWPHORUS (gr. ~, IPOPim "a


vurta") ..... foliifer, foliatus
5":"5 PHYLLOPODIUM n (gr. -, Jtol}o;,
1toli~ "picior"), filopodiu I. Suportul
frunzelor. 2. Baza peiolului. 3. Baza
Yaginant a frunzelor (lsoetes). 4. Axa
ca suport al trunzelor. 5. Protuberan
ligllificat ca suport al frunzelor acicnlare (Lorix). 6. Frunze caulinare
bazale dispuse In pseudorozet (Hi~
ro.cium) [phyllopode; Phyllopodium,
Blattstielbasis, Blattfull, Nadelpolster;
phyllopode; fillop6dium, leve!nyetalap, tiileveltartO; QmnJionoL[HI:I:, oc&57~

JIHCTa)

576

PHYLLOPTOSIS f (gr. ,

mdm~

timpurie
a frunzelor (phylloptose, unnatural
lraf.fall: Phylloptose, frtihzeitiger
Bltterabfall; phylloptose; filloptozis,
idOelotti levelhulls; cfmnnomoJ, Hec
"cdere"), filoploz, cderea

BGeBpeMeHHoe ona..:teHHe JUicn.BB]

57i

PHYLWTAXIS f (gr.
, ~t;
"dispunere"), filotaxie, modul de dis-

170

PHYLLOTYPUS
aflat In faza. de

a ftunzelor pe tulpini [pbyllotuy; Blattstellung, Blattanordnung;


phyllotaxie; lomblenllls, Ievellls;
poziie

ldiCTOpacncm~e}

logia
PHYWGENETICA
f jgr. --), filo586
genetica, ramur a geneticii care
studiazA filogeneza organismelor [phy
logenetics; Phylogenetik, Abstammungslehre, Stammesenlwicklungslchre;
phylogenelique; filogenetika, torzsfejll!destan, sz.irmazstan; 4m:noreHenn<a]

587 PHYLOGENETICUS {gr. ), (Ilo.


genetic, care urmrete aplkarea procesului de filogenie (sistem de clasificare) [phylogenetic; phylogenetisch,
stammesgeschichtlich;
phyloe-enetique; filogenetikus, torzsfejl6dest; Q!HnorCHe"IBUICEilJI]

PHYLOGENIA f (gr. --)-+ phylogenesi


589 PHYLOGERONTICUS {gr. -, 18povult61; ,.de btrinee"), filogerontic,

lmbtrtnire a eYoluiei
[phylo~rontic; phylogEl:rontiscb;

phylogM>ntJque; filogerontikus, 6regedesi folyamathan lev6; $Jlnore-

578 PHYLWTYPUS t (.... -, _ ,


,,model"), filotip, tipul frunzei [pbyllotype; Pbyllotypus; phyllotype; levtlltipus; ~ .nJfCTOTHD}
579 PHYLWXANTHINUM n (gr. -,
ta~ ,,galben") ...... xanlhophyllum
li80 PHYLLULA f (gr.-) -.. ci.calri~ (olii
581 PHYLLUM n (gr.-) -+ (olium (s.l.)
582 -PHYLLUS (gr.-) -+ phyU583 PHYLOCOENOGENESISf (gr. ~i..ov
"trib", 1C01\IO; "In comun", ytVEm~
.,natere"), ruocenogenezl, dezYoltarea tipurilor de vegetajie (Soceava)
[pbylocoenogenesis; Pby ozOno~nese;
phylocenogenW!; tiloc6nogenez1s; q.Hnol.{e:HOfeHe3] -+ phyiOC(Jeflogenuis
584 PHYLOEMBRYOGENESIS f {gr. ,
tpflpuov "embrion",), filoembriogenezii., evoluie prin modificarea cursului dezvoltArii embrionare {Severov)
[phyloembryogenese; Phyloembryo~
neso; phyloemblycgenese; filoembrwgeneziB; QIHJi03M6pHOTOHe3]
585 PHYLOGENESIS f {gr. --), filogenez; originea, descendena i prol:!esul de evoluie istoric a organismelor, respectiv al taxonilor, avtndu-se
in vedere raporturile lor de afinitate
{Lamarck) [phylogeny, phylogenesis;
Phylogenese, Phylogenie, Stammesgeschichle der Organismen; phylogen~e, phylogenie; filogenia, lilogenezis, t(lrzsfejllldCs folyamata; 4ltinoreHe3, Q!HJIOreBHBl -+ phylogenia, genea-

588

sale

590

"""'""""'ll]
PHYLUM (gr. -), filum,

n
ramur sau
unilale filogenetic suprem (phylum;
Phylum, phylogenetischer Stamm;
phy!um; filogenetikai Hlrzs; 4tna,
4Nmo~

BeTBI>]

PHYMA-, PHYMATO- {gr. q~6J.1u,


"tumoare"), umflat, tumid (phymatcchilru, f.hy11W.toglossus,
phymawpfwrus) (swol en-;
wulst-,
geschwollen-; renfle, gontle; duzzadt-, dagadt; B3JlYIO] _. inflatru,
twnidw, turgidut~, tumefactw;
592 PlfYS-, PHYSEMA-, PHYSEMA
TOSUS (gr. 41ixn"tJ.Ul, ~60"IlJ.Itt"tO~
"umflturi"), umflat, tumid, cu bid
(physanthus) [swollen, inflated; wulstig, wulst-, gedunsen, gebUi.ht; renne, gonfiC; duzzadt, dagadt; B1ti.YTO-,
B3.!JYTI>I.It] --+ phyma-, inflatWI, lumidus, lurgidue
-PHYSCIUS
593 PHYSI-, PHYSO-,
(gr. qll)ao. "vezicul"), cu vezicule,
cu bi:iici (physiphorue, physocarpus,
phy8opctalus, aphyscius) [bladdery,
bladder-; blasen-, -blasig; vesiculeux;
hOiyagos; 11}'31dpe-, Bl.ayro-, -nyJMp'la
591

lP6iutto~

T.wll] ...... "esiculosus

PHYSIOGENESIS f, PHYSIOGENIA l jgr. IPOOtKibr; "natural", ytVl>CH~ ,.natere"), fiziogenez, dezvoltarea activitilor vitale [pbysiogeny; Physiogenie; physiogenese; fiziogenia; Q!HmoreHeJ]
595 PHYSIOGNOMIA r (gr. qnxno-yv(l)poviu "fizionomie"), liziognomie, fizionomie. 1. nfiarea extern a organismelor. 2. Aspectul general al plantelor dintr-o staiune [physiognomy;
Physiognomie; physionomie;
fiziogn6mia, fizionOmia; 4uHOHOMHll]
596 PHYSIOGRAPHIA f (gr. q.oottc&;
"natural", 'YPil411'1 "scriere"), fiziografie, descrierea naturii [physiographr; Naturbescbreibung; physiographie; termszetlelrs; om:aHHC

594

UPJIPO,ll,hl)

597

PHY:SIOLOGJA f (gr. qiUO"to.O-y{a.


"cercetarea naturii"), fiziologie, studiul comparativ al activitii i funciunilor vitale ale organelor sau organismelor [ph:ysiology; Physiologie;
physiologie; f12;iol6gia, Clettan; Q!u3BOJIOrBll]

598 PHYSODES mf pl (gr. qnlO"tWillt;


"umnat"), fisode, corpusculi tanoi-

S7t

PHYTOCOENOTYPUS

dici din citoplasm ( Pheophyceae)


[physodes; Pbysoden ; physodes; fizOdk:

.599

ttno,~J;bl)

PHYSONOMIUM n (gr.

"W
tizonomiu,
cavitA.i veziculilorme roase de larYele unor insecte In pArile parenchimatice a1e plantelor (physonomium;
Blasenminen; physonomium; fizonOzicul", VOJ.I~-

mium;

"pune''),

relativ la

plant,

vegetal

(phytogenus, fJtarophyticus, endophy


tiCU$, enwr,kytus) [plant-, phyto-,
-phytic; pf an zen-, -phytiseh; plante,
phyto-, phytique; noveny-, novenyi;
pacTHTeJlLHbiA, QIJuo-, cllHTilbiA, $HTK
'lecDIA]

~02
~93

~04

~05

PHYTOAERON m (gr. -, t\ilp, M~


"aer") -+ aererrantia, aeroplancton
PHYTOBASANOS f (gr. -, flauvo~
"prob"), cercetare botanic [botani~;al research; Pllanzenuntersuchung;
recherche botanique; nOvlmytani kutats j OIIbiT O pacremtn}
PHYTOBENTHOS n (gr. -, ptvQo.;
,.adincime"), fitobentos, plante fixate
la fundul mrilor sau a apelor dulci
(Algae) [phytobenthos; Phytoben
thvs; phytobenthos; fitobentosz, YZ
feneki nl'lvfnyzet; 4Jitro6caTocl -+ bell
thophyta

610

613
614

607

PHYTOBIOTICUS (gr. , J)wm;6c:;


"de via"), fitobiotic 1. Care tr
iete In plante. 2. Care se refer la
viaa plantelor [phytobiotic; phytobiotisch; phytohiotique; fitobi6tikus;
cl>to61fOTR'IecKHI\}

608

PHYTOBLASTUM n (gr. -, IJMto-tO<;


"germen, mugure"), fitoblast, celula
vegetal aflat In raza iniial a dezvoltrii sale (Baillon) [phytoblast;
Phytoblast; phytoblaste; fitoblszl ;
q,aro5Jtacr]

"""""]

togeographia
PHYTOCLIMAX
,,scar") -+climax

(gr.

K..tJ.W!;

PHYTOCOE."ofOGENESIS f (gr. -,
"In comun", y8Y60'~ "na
tere"), fitocenogenez, studiul schimbrilor lente In compoziia i structura litocenozelor (Sukaciev) [phytocoenogenesis;
PhytoWnogenese;
phytocenogcn~se;
fitoc6nogenezis;
ICOlvO;

41RTOI.IeHOl'CHC3) ..... phyJocoe110ene8i$

615

PHYTOBIOLOGIA f (gr. -, J)io<;


MYyo<; "vorbire"), fitobiolo
gie, biologia plantelor [pl1ytobiology,
plant biology; Phytobiologie, Pflan
zenbiologie; phytobiologie; n()vfny
bioJQgia j 41RtofiHOJIOI"WI)
PHYTOBIOWGICUS (gr. ), fito
biologic, referitor la biologia planlelor
(tactori, mediu) [phytobiological; phytobiologisch; phytobiologique; noveny
biol6giai; (j.uno6HoJtorn'lccKHI\]

PHYTOCHEM/At(gr.,arab.al-kimiya "alchimie"), fitochimie, chimie ve~


tal [phytochemistry; Pllanzenchem1e;
phytochimie; nOVI!nykemia; 4-to

PHYTOCHLORINA f (gr. , xMopOI;


"verde") -+ chlorophyUum
612 PHYTOCHOROWGIA f (gr. , xmpOO
.,a se rspndi", MYyo;; .,vorbire"),
fitocorologie, studiul distribuiei plantelor i stabilirea arealului lor geografic [phytochorology; Phytochorologie;
phytochorologie; litokoNlOgia, nOvenyelterjedCstan; cl!Toxopo.nonu~] ..... phy
611

,.via~".

~06

PHYTOCECI.DIUM n (gr. , n}t~:lo;


fitocecidie, gal cauzat de
parazit vegetal [phrocecidium; Phy
tozezidie; phytocCc1die; fitocecidium;
"gal"),

clmTOLICIUmll.ll:]

4!KlOBOMH)'M]

PHYSOPHORUS (gr. , ~~ "purUi.tor") -+ vuicu!osus


601 PlfYT-, -PHYTICUS,
PHYTO-,
-PHYTUS (~r. !pU't'Ov "plantli"), de

600

plant,

609

PHYTOCOENOLOGIA f (gr.. , ).6yo<;


.,vorbire"), fitocenologie, fitosociologie; studiul litosociologic al asociaii
lor vegetale [phytocoenology, phytosociologJ-"; Phytoz6nologie, Pflanzensoziologie, Pllanzengesellschaftslehre;
phylocenologie, phytosociologie; fitoc6nol6gia, novenyszociolOgia, novenytrsulstan; 9u'roueHonorHII, tinoco
:QHOm:irlfll] ..... phytoociolog'ia,

synbota-

nica
616

PHYTOCOE."+lOSIS f (gr. --), fito;-f'nozll., asociaie vegetal; totalitatea


spedilor care triesc asociate, av1nd
o structur i componen~ determi
nat (Paczoski) [phytocoenosis, plant
community; Phytoz6nose, Pllanzengesellschaft,
Ptlanzengemeinschaft;
phytocenose, association vegHale;
fitoclinozis, novenyszOvetkezet, n6vCnyi fletkfizOss6g, novenytrsuls:
41HTOrteH03, pact11Tem.noe coo6mccnol

617

PHYTOCOENOTYPU$ m
(gr. --,
,;U!too; "model"), fitocenotip, grup de
plante care in ierarhia structural
a fitocenozei particip In roluri asemntoare [phytocoenolype; Phytoz6notyp; phytocenotype; ftoconoUpus; 41BTO:QCHOTRII]

880

PHYTOCYTOLOGIA
618

PIIYTOCYTQWGIA f (f.' , ri>to;


"vorbire ), fitocitologie, eitologia plantelor [phytocytology; Phytozytologie; phytocytologic;
ftocitoiOgia, n6v(mysejttan; qu.o-oWt"nveli", h.&yo;

628

ronoi'W!]

619

PHYTODOMATJUM n (gr. -, Oro-

filodomaciu, smoc
de peri sau ca\itate pe un organ in
care se adpostesc organisme vegetale
~ttov "csu"),

[phytodornatium;
Phytodomatium;
phytodomatium; titodomcium; 4f
TO,IIOMa~J

620

PHYTODYNAMICA f (gr. -, OOvap.t.;

"putere"),

fitodinamica,
dinamica
plantelor (Sachs) (phytodynamics; Phytodynamik; phylodymobilitii

namique; novenydinamika;

621

622

623

62-i

625

""""'"1
PHYTOEDAPHON

n (gr. , Uo.cw10

"sol"), fitoedafon 1. Flora micro


scopic a solului (Raunkitler). 2.
Asoda'ti de mkrofite rsplndite pe
sau in sol (Riibel) [phytoedaphon,
soil microflora; Phytoedaphon, Bodenmikroflora; phytolidaphon, microflore du sol; fitoedafon, talajmikrotiOra; quno~a. no'Uiellllrul MHtcpocJmopa] _,. edaphophyta, solerranlia
PHYTOELECTROGENESIS f (gr.
-, f',M:K1:pov ,,chihlimbar", ttvsc:n~
"na'Jtere"), fitoelectrogenez1i, producerea electricitii la plante [phytoelectrogenesis;
PhyLoelektrogcnese;
phytoelectrogen~se; n0Ynyi elektromossli.g-kBpzOdes; 4tHro:menporeae3]
PHYTOGAMIA f (gr. -, 'Ctllo~ "c
storie"), fitogamie, fertilizare prin
polenizare lncruciat (Gray) [phytogamy; Phytogamie; phytogamie; fitogtnia; $Jtr011lMHll)
PHYTOGENESIS f (gr. --), filogenez, originea, dezvolt~a i evoluia plantelor [phytogtJnesis; Phytogenese; phytogenese; litogenezis;
$llroreHe3)
PHYTOGENETICA l (gr. --), fitogenelca, studiul genezei plantclor

zenvererbungs\ehre; phylogenetique;
ntivnyszrmazstan;

62?

630

ciJ~~:ro,ll)l-

[phytogenetks; Phytogenetik, Pflan

626

629

631

632

633

634

635
636

$HTorenenu~a)

PHYTOGENUS (gr. --), fitogen, de


[phytogenous; phytogen, pflanzlich; phytogfme; ntivBnyi
eredetU; $HroreBHJ.J.II)
origin vegetal

PHYTOGEOGENESIS 1 (gr. -, 'fa


-), fitogeogenez, geneza
plantelor in cursul epocilor geologice
(Kuntze) [phytogeogenesis; Phytogeo"pml:nt",

637
638

genese; phytogBogenese; litogeogent3zis; $HroreoreHeJ)


PHYTOGEOGRAPHIA f
(gr. --,
'PIP11 "scriere"), litogeografie, studiul distribuiei i a rspndirii plantelor pc glob (phylogeograpby, plant
geography; Phylogeographie, Pflanzengeographie; phytogOographie, geographie
bolanique; fitogeogrfia,
novenyf6ldrajz; 4tHToreorpaciiHll, reorpa41Hll pacTeHHi1] ...... phyloclwrologia
PHYTCGNOSJA 1, PIIYTOGNOSIS
r {gr. -, ')'Vlixw; "cuncatere] _,. botanica
PHYTOGRAPJJIA f (gr. -), litografie, botanica descrip-tiv [phytography, descriptive hotany; Phytograpbie, Pflanzenbescbreibungslehre;
phytographie, hotanique descriptive;
fitogr.fia, Jeir6 nQv~nylan; I!IHTorpatfiHlil, OIJIIcaTeJILHWI 60TaHRtca] _,. botanographia
PHYTOHISTOWGIA f (gr. -, io"t"O~
"esut", Myo.; "vorbire"), fitohistologw, histologia plantelor (pbytohistology; Phylohistologie; phytohistologie; nov~nyszovettan ; cJmrorKcTOJloma]
PHYTOHORMONA n pl (gr. -, 8p)lO~
"irag"), fitohormoni, hormoni vegetali ca slimulatori ai creterii [phytohormoncs; Phytohormone; phytohormones; fitohormonok; 4JuToropMOHw, ropMOHw pacreRHJI.]
PIIYTOHYGIENIA 1 (gr. -, {ly(&m
"sntate"), !Jtoigiena, prevenirea l
combatert>a bolilor i a dUntorilor
plantclor (pbytohygiene; pf]anzenhygiene; phytohygiEme; novenyegeszsegtan; $HTorHrHCHa]
PHYTOIDEUS (gr. -, &iS~ "asemnare"), fitoid, asemntor unei
plante [plant-like; pflanzenhnlich;
phyloide; n0v6nyszerii; tfiHTOII.ll.m.I.II.)
-+ phytomorphicus
PHYTOLJTHOWGIA f (gr. -, ).!Sot;
"piatr", M:ryo~ "vorbire") _,. palaeobotanica, palaeophytologia
PHYTOLITHUS m (gr. --), titolit,
plant fosil [fossil piant; versteinerte Pflanze; plante fossile; megkOvesiilt noveny; HCJWrraeMoe pacreHKe]
_,. bolanolithus
PHYTOLOGIA f (gr. --)_,.botanica
PHYTOMA n (gr. -), fitom. 1. Corpul vegetativ al plantei (A Braun).
2. Planta ca unitate ecologic (el.
Henderson) [phytome; Phytom; phytome; fitoma; cltToMa]

881
639

64.0
641

PHYTOPLEUSTON

PHYTOMERUM n (gr. -, t.ttpo.;


"parte"), fitomet ]. lnternodiu impreun cu frunzele sale (cf. Jackson).
2. Unitatea structural a plantei (cf.
Henderson) [phytomer; Phytomerum;

phytomerum; fitomerum; !PHTOMepa]


PHYTOMORPJIICUS (gr. -, j.I.Opqni
"form") --+ phytodeus
PHYTOMORPHOLOGIA f (gr. ,

"vorbire"), fitomorfologie, morfologia plantelor [phytomorphology;


Phytomorphologie; phytomorphologie; nOvt\nyalaktan; $HTOMOP4>onom!1]

'}..Jyyor,

6-i2

PHYTOMORPHOSIS f (gr. -), fi-

tomorfoz, modificri morfologica i


de structur cauzate de parazii [phyto-

rnorphosis; Phytomorphose;

phyto-

morphose; fitomorf6zis; (jtTOMO!)Q>o3]

ti43

PHYTONCIDAE f pl (gr. -, lat


caedo "a omori"), Iiloncide, antibio-

tice extrase din plante, cu

aciune

(Waksman)
[pbytoncids;
Phytonziden;
phytoncides; fitoncidok; !f!HTOtll(li!lbi]
644 PHYTOXOMATOTECHNIA l (gr. -,
Ovo).la, Ovo).lato<; "nume", ttxvll "art),
!itonomatotchnie, studiul aklituirii
nomenclaturii plantelor (Bergeret)
Pflanzenb~;
[Jlbytonumatotechni(s;
nennungskhre:
pbylomatoteclmic:
llQVE!nyeJneve:t.E!S[an; !flHTO!fOMaTOTeXbactericid i bacteriostatic

HliH)

PHYTONOMIA f (!P" v611o.;


..lege"), fitonomie 1. F1ziologra rlantclor. 2. Studiul legitrtor corlslrlntiei intt-rnc i a biologiei plantelor
(Cassini) [phylonomy; Phyionomie:
}lhytonomie; flonomia; lj!HroH0'411R]
6!.6 PHYTONYMIA f (gr.
-, Ovo).ln
.,nume"), fitonimie, nomenclatura plan1'\or [plan! nomenclal.ure: Pflanwnhenennunr:-: nomenclature botaniqu.,:
nOvE!nyelnevezestan;
HOMeHKnarypa

fitoorganogralie, descrierea organelor vegetalelor [phytoorganography;


Prianzenorganographie; pbytoorgano
graphie; novenyszervek leirsa; ciPtroopr!UiorpwltH]
650 PHYTOORGANOliJGJA f (gr.
,
Myo.:;
"vorbire"), fitoorganologie,
studiul organelor Yegetale [phytoorganology; Pflanzenorganologie; phytoorganologie; n.()vE!nyszerYtan; 4!roopr!Uiononrll]
651 PHYTOPALAEONTOLCGIA f (gr.
-, 1taMn6.; "vechi", Ovta "existent",
MYyo.; "vorbire") palaeobotanica,
palaeophytologia, phytolithclogia
652 PHYTOPARASJTUS m {gr. -, mz-

p<iat1'~ "parazit"),
!itoparazit, parazit vegetal [phytoparasit; Pflanzenschmarotzer; phytoparasile; novenyi
tl!Osk(ldi'i; !fiHTOilapa:)]tT]
653 PHYTOPATHOGRAPlllA f (gr. -,
11:!illoo; ,,suferin", ypaqu) "scriere') _,.

65/i

PHYTOOEGOWGIA f (gr. -, oi..-:o.:;


.,cas", ..byo.:; "vorbire"), fitoecolQgit-,
studiul relaiilor plantei cu mediul
ambiant [phytoecology; Phytcokologie; phytoecologie ; fito0kol6gia, nOvenykornyezotlan; 4fro:)Ko!lorHH]
64.8 PHYTCOI\'TOGENESIS f
(gr. -,
0\110 "existent", rtvsato; "natere"),
fitoontogenez, ontogeneza sau dezvoltarea individual a plantelor [!JhYfoontogeny; Phytoontogenie; phyloontogenese; Mvenyi egyedfejlUdffi:

PHYTOPHAENOLCGJA f (gr. -,
"a apare", 6yo.:; "vorbire"),
fitofenologia, studrul Ienologici plan
telor [phytophenology; Phytophno
logie; pbytophenologie; nQviny!enoIOgia; ljiHro$eaonorHJJ]

656

PllYTOPHAGUS (gr. -, cpttrtro "a


mnca"), fitofag, ilo'rbivor; care se
hrnete
cu plante [herhivorous;
pflanz.enfressend, kruterfressend; her
biYore; fllevO; pacreHHeJJnm.Iit] _,.plan

649

PHYTOORGA!I'OGRAPHIA f (gr. -,
i.\P7avov "organ", ypo.qnl "scrien'l,

~[V6>

li>'OrliS

657

G'o

!flJITOOHTOfeHe1]

y~ "vorbire"), filopatologie, patologia


vegetal; studiul bolilor la
plante [phylopathology; Pflanzenpathologie, Pflanzenkrankheitslt'hre; phyto-patbologie; novenyk6rian, filopatol6gia; $1lTonaTonomJJ]_,. phytoterosia

655

645

pacreHHii]

phytopathclogia
PHYTOPATHOWGIA f (gr. --, "-6-

PIIYTOPHYSIOLOGIA
f (gr. ,
"cercetarta
naturii"),
fitofiziologia, fiziologia vegetal [phytophysiology;
Ptlanzenphysiologie;
pbytophysiologie;
novenyliziol6gia;
(jiOOIO..Oyia

$HTo4m3HOJIOfKJI]

658

PHYTOPLANCTON n (gr. -,

11:A.uy-

Kt0o; "rtcitor"), fitoplancton, planc-

ton Yegetal care plutete In prile


superficiale ale apelor (Raunkiaer)
[phytoplankton; Phytoplankton; phytoplancton; titoplankton; qmronnaHKTOH]

659

-+

planctophyta

PHYTOPLEUSTON f (gr. -, nA&Ua


TtKOt; "r.avigabil"), fi!opleuston, planc
ton vrg~tal p!ntind pe suprafaa ape

...

PHYTOPOLITUS
lor [phytopleuston; Phylopleuston;
phytopleuston; fitopleuszton; lf!uro
nncik:roH]
660 PHYTOPOLITVS m (gr. -, ttO-tTJ~
"cetiiean") - parasitus
661 PHYTOPTOCECIDIUM n
(gr.
lm'rb!; "vzut", tci!KI~ "gal"), fitopto
cecidie, cecidie sau gal cauzat de
ciuperci (Loew) [phytoptocecidium;
Phytoptozezidie; phytoptoc6cidie; fitoptoceeidium; lf!HTOIITOD.Cil;II..!IHA]
662 PHYTOPTOSJS t {gr. 1J1Ut6nto~
"acarian"), fitoptoz, boal vegf'tal:'
cauzat de aC8J'Ieni [phyloptos.is; Phytoptose; phytoptose; fitopt6zis; 4f!H
=~l

663 PHYTOSIS f (gr. ljli>tov "plant"),


fitoz, boal a plantelor cauzat de
parazii [phytosis; Pflanzenkrankheil ;
phytose; fit6zis, nttvenybetegseg;
4tr03]

66i

PHYTOSOCIOLOGJA 1 (gr. -, lat.


socius "asociat", gr. l.6yo~ "Yorbire"),
fitosociologe, studiul comunitilor de
plante ale covorului vegetal (BraunBlanquet) [phytosociology; Pflanzensoziologie; phytosociologie; titoszociol6gia, n6venys.zociol6gia; 4mrocoWIOnol"llll] _,. phytoNJenologia, geobotani<a

665

PHYTOSYSTEMATJCA f (gr. -,
.,sistem") __,. phyWiaxonomia
666 PHYTOTAXONOMIA f (gr. -, "tli~1~
"ordine", v6~ "ll'~e"), litotaxonomie, studiul clasificrii plantelor [phytolaxonom;r; Phytolaxouomie; phytotaxonomie;
novenyrendszertan;
~).ICI

4tJtroTaKCOHOMifll]

667

PHYTOTECHNIA f (T. -, tt'l..VIl


fitotehnie, studml plantelor
agricole i tehnica culturii lor [phytotechnics; Phytotechnik, Ptlanzen.zucht;
phytotechnie;
n6rinytermesztstan, novlmypolstan; 4frOTCXHHII"a]
668 PHYTOTEL!tfA n (gr. -, tV.Il
.,ap stttoare"), fitotelma, cantiti
mici de ap ce se adun tn ca,ittife
plantelor (Dipsacus, Nepenthes) populate de microbiocenoze speciale
[phytotelma; Phytotelma; phytotelma; fitotelma; l)HrOTCJIMa]
669 PHYTOTERATOLOGIA f (gr. -,
Upa~. Upato~ "minune", byO~ "vorbire"), litoteratologie, studiul mal-
formaiilor i al monstruozitAilor vegetale [phytoteratology; Pflan.zenteratologie; phyloteratologie; novenyteratol6gia, nOrin;ri rendellenessegek tana;
.,art"),

tJuOTCpaTOJioru]

670

PHYTOTEROSJA f (gr. --)- phywpathologia

671

PHYTOTHERAPIA f (gr. -, 9tpa:ttia. "ingrijire"), fitoterapie, terapie


cu ajutorul plantelor medicinale [phytotbera~utics;
Pflanzenheilkunde;
phytotberapeutique;
novtinygy6gytan, gy6gynovenytan; $HrorcpaiUill)
6i2 PHYTOTHERMOGENESIS f (gr. -~
8tPilll

.,clduri", "{ivtGI~ "natere"),.

TOMifll

pacTemtJt]

transtormarea energiei potentiale In energie caloric, laplante [phytothermogenesis; Phytothermogenese;


phytothermogen~se ~
fitoterm6genezis; tfiHrortpMOrCHC3]
6i3 PHYTOTOMJA f (gr. -, tOilil "t
iere"), fitotomie, anatomia plantelor
[phytolomy, plant anatomy; Phytotomie, Pflanzenanatomie, Pflanzcnzergliederung; phytotomie; anatomie vegetale; novenybonctan; aaafitotermogenez,

6i4

PHYTOTOXJNU.iU n (gr. -,

tO~lKOv

vegetalA. rphytotoxin; Phytotoxiu, Ptlanzengift; phytotoxine: titotoxin, uovenymeteg; 4!Hroro~~:CJ1u]


&;s PHYTOTROPHIA l (gr. -, tpoqli)
"alimenl"), lilotrofie, nutriia plante
lor {phytotrophia; Phytotrophie, Pflan+
.zenernhrung;
phytotrophie: filotrOfia, novenytpllkozs; 4ufrorpo"otrav"),

ttotoxin,

otrav

.....

PHYTOZOIDJUM n, PHYTOZOON
n {gr. -, twov "animal", &i~ "asemnare") __,. antherozoidium
677 PICEUS, PICINUS, n('grn hruniu.
de culoarea nilagr a smoalei [pitchyblack, black as pitch, tar-coloured;
brA.unlichschwarz, pli'chschwarz, teerfarbig; noir de poix; barn8!fekete,
Slmrokszln; CMommo-'ltpabllt]
678 PJCREUS,
PICRO- (gr. 1tLKP~
,.ascuit, amar") (picrocarpus, picro-

6:i6

coceus) __,. amarus

6i9

PJCTJ-, PJCTURATL"S, PICTUS,


colorat; cu pete (pictifolius,
albopictus, cupl'Opictus) [paintPd, coloured, spotted; bemalt, gPzPchnet.,
gefleckt, -tlecldg; peint, colon\, tachete; festett, petlyes; pacl[l(cHoit,
pict~t,

paCkpatUeRHhl~]

680

PIEZOTROPISMT..'S m {gr. Ktt':tm


"a comprima", tpol'fl't "rsucire"), piezotropism, micare de tropism provocat de o aciune de eomprimare
(Massart) [piezotropism;
Piezotropismu.s; piezotropisme; piezotropizmus; JJIIC30Tp0I1113M)

......

..,
...

...
...

PIGMENTAT/O t, pigmentaie, co
[pigmentation, colouring; Pig

loraie

mentation, Frbung; pigmentation,


coloration; pigmentci6, szinezOdes;
RllrMeHJlUIIIJI, oxpaaca}

PJGMENTUM n, pigment, substan


colorant! din celule [pigment; Farb-

stol!; pigment; szintestecske,


anyag;

DHI'MCJIT]

fest~k

PIL-, PILI-, PIW-, -PILIS, -PlLOSUS, -PILUS, PILIFER, PILIGER,


PIWSUS,
pros,
prevAzut cu peri (piltu~thU8, piliformis,
piloflCI"pWI, fle~ipilis, app~WSipilosus,
bre~Jipil!U, horripilUB) [hairy, downy,
-haired; haar-, -haarig, behaart-;
poilu, pileux; sz6r0s-, -sz6Ml, -hajU;
BO.IIOCHCfo-, BOJIOCKO-,

BOJIOCJICTiidi:J-

trich-, -trichus, -tris, trichifer, Iri


choplumu

PILEATUS, pileat, cu un organ tn

(ciuperci) (pileate,
cap-shaped; huttragend, huthnlich;
chaperonne; kalapos, ka.Japszerii;
llUlJDIO'IKWft)
PILEIFORMIS, pileiform, asem
ntor unf.'i plrii sau bonete [caplike; hutfOrmig; piMiforme; kalap
alakU; mmuncoo6pa'3KWft]
PILEOCrSTIDIUM n (gr. KIAEo;
form

d~

plrie

PILOSIUSCULUS, piloziuscul, uor


(Planl4f0 lanuolata) [slightly
haired; schwacb-behaart; leg8rement
poilu; gyeng8n sWI'Os; Qy.Q;HOBOnoCHCThl.il] -+ subpiW..us
PILULARIS,
PILULIFORMIS,
piluliform, de for-ma unor pilule globuloase [piluliform, pill-shaped; pillenrormig; piluli!orme; labdacsszerli;
map11Xoo6p83HWI]
PILUS m, p!r, producie epidermicl
filiformll., uni- sau pluricelular, cu
forme i funcii variate [ha.ir; Haar;
poil ; azOr ; BOJIOCOK]
&95 PINAX m .... caWlogus, C0118pectus
PINGUI-, PINGUIS, gras, unsuros
(pinguifolius) {fat, fatty, greasy; fett,
fettig; gras, huilleux; kllver, zsiros;

cistid
pe suprafaa
ciupercii [pileocystidium; Pileozystide; pileocystide; pileociszHdium; nKaeoWICTH.II;a]
PILEORRHIZA f (gr. , Ptl';u "rd
dn"), piloriz, scufia sau caliptra
virfului r1i.dcinii; esutul ,Protector
al vlrlului rdcinii [pileorh1za, root
eap; Wurzelhaube; pi!eorhize; gy6
kersU.veg, piloriza; Kopue.aon 'lexJ!HkJ

.,.

."

689

PILIDIUIII n (gr. 1U.t8tov "scufie"), pilidiu, periteciul emisferic al


lichenilor, la exterior cu un strat pul-.-erulent (Calycium) [pilidium; Pilidiurn; pilidium; pilidium; llllllH.Il.U.ii:)

690

PILOSELLUS, fin pros [finelyhaired; feinhaarig; finement poilu;


finom szt5rll; Hecxom.xo BOJIOCKCTLIR]

f>9t

PJLOS/TAS f, perozitate, totalitatea


perilor de pe un organ sau organism
[pilosity, hairiness; Behaarung; piloSite ; szofiJ&seg; sOJIOCKCTocn.]

TyqlllriA, ::&1tpHb111:]

PINNA f, arip, fiecare din segmen


tele de ordinul Intri ale frunzei penate
[pinna, feather; Feder, Fiederblatt;
enne, plume; cimpa, levelcimpa,
evelszllrny; nepo]
PINNATI-, PINNATO-, -PINNATUS, PINNATUS, penat, cu foliolele dispuse pe ambele laturi ale rabisului ( Robinia pseudacmia) (pinnatifolius, pinnatode.ntatw, abruptipinnatlt9) [pinnate, pinnately; gefiedert,
liederig-, fiedel'-; penne, pinnati-;
szrnyas, szrnyalt, szrnyasan; IIC"

... r.

pileocistid,

PILEUS m, pileus, plria ciupercii;


partea superioar dilalat a ciupercilor cu plrie, purtnd dedesubt organele de Jructificaic [pileus; Pilzhut;
chaprau; gombakalap; lUJTJI11ka]

p.ro&

"bonet", K6cn~ 1CUG'tl~ "scule"),


plriei

..,

."

PINNATINERYIS

."

pHCTWil, DepHCTQ-]

PINNATICOMPOSJTUS,
penatcompus, cu foliole aezate cite dou
pe ambele pri ale rahisului frunzei
compuse (Frui11us) [pinnately-compound;
geliede.rt-zusammengesetzt;
compose penne; szrnyasan osszetett;
nepRCTOCJIOJKRwA]

700

PINNATJFIDUS, penat-fidat, cu
frunze penat divizate pinA. la mijlocul semilaminei (Sorbus Wminalis)
[pinnately-clert; federspaltig; pen
natifide; szrnyasan hasadt; nepH~
TOifupe:lHWR)

701

PINNATIFOLIUS, penat-foliat, cu
frunze penate [pinnately-leaved; fie.
derhlttrig; pennifolie; szrnyas levehl; nep11C'T01l1IC111A)

702

PJNNATIWBATUS, PJNNATI
LOBUS,/enat-lo-bat, cu frunze penate, avln lobii rotunjii i sinuoi
(Qu~rcus plunculata) [pinnately-lobed; fiederlap.Pig; pennatilob; st.r
nyasan kareJOS; nepiiCTOJIOnacTBWI]

703 PINNATINERVIS,PINNATINER

VIUS, penat-nervat,

cu

nervuriJe

....

PIN.VATIPARTJTUS

penale [pinnate\y-ner..-ed; fiedernt'rvig; penninerv\\; szrnyasan ere zel! ;

nepHCTOHepBHblll,

704c

705

706

707

708

709

71?

nepliCTOlllf.llKOBaTbl j'i)

PlNNATIPARTJTUS,pNtat-partit,
cu frunze penate i cu Jobii divizati
dincolo de jumtatea
stomilamind
(Brasica napus) [pinnattoly-part.ed;
fiederteilig; pennatipartile; szrnya
san osztolt; nepHCTOP<UAeJJeHHblif)
PINNATJSCJSSUS, penat-incizat,
penat divizat [pinnatcly-cut; fiedcrschl!tzig; pinnatiscisse; szrnyasan
bevagott; nepacropacw,eiiJleHHwil]
PINNATISECTUS, penat-seclal, cu
frunze penate i cn lobii ating-ind
nervura median ( So/anum lubcrosum) (pinnately-SCted; fiederschnittg; pennatisquC; szrnyasan szeldelt; nepllcropacceli!HHWii]
PINNATISINVATUS--+ pirmatilobatus
PINNATOCOJ.YJL"GATUS,
conjugat-penat, cu frunze bipenate, avind
rahisul comun terminat prin dou
rahisuri secundare [pinnately-conjugated; fiederiggepaart; pennaticonjugue; prosan szrnyalt; nepllcroC.!lBOeHHl>JD]
PINNATODEl'fTATUS, penat-dintat [pinnatodentate; fiederiggl'zhnt;
pennatidente; szirnyasan fogazott;

:ilS

719

720

721

722
i23

;~4

nepHCTOO)'&i:aJbli1)

710

7H
712

713

as

PINNATUS _,. pinnatiPIN1VI---+ pinnatiPINNULA f, pinul, aripioar; foliolele ramificaiilor secundare sau t.:-riare ale frunzei de mai multe ori
r.ompuse [pinnule; Fiederchen, Fiederblttchen; pinnule; levelszrnracska,
cimpcska;
nepwmKo, lliiHHyna]
PIPTO-

(gr,

1ti1t1m

"a

cdea),

cztor, care cade la pmint (piplocar-pus, piptosporus) [falling-; fa!lend,


fali-; tombant, secedente; lehullO,
levl0; ODS.l~iUOWUii, pacnAAQIOIDHBCJ!)
_,. caducus
PIRI- ..... pyriPISIFORMIS, pisiform, de forma
bobului de mazre [pea-shaped: f'rbsenf<lrmig; pisiforme; borsO alakU;

725
726

IICHTaUIDI]

72:'

PISTILLARIS, pislilar, care aparpistilului sau este a1czat pe pistil (cordon, neclarin) [pistillary;
pistill-, stempelartig; p1stillaire; termOhOz tartozO; necrniCOBND]
ine

PLACENTATUS,
PLACEi.VTIFER, placentat, placentifer, prevzut
cu placent [placentate, p!acentiferous; samenleistetragend; placente,
placentifere; magl~ces, placents;

DJiaUeHTOHOCHblfi)

72:8

PLACOCHROMATICUS (gr. n/..ti,


nl-.itKot; "suprafa plan'", "XPOOJ.I
nKOt; "de culoare"), placocromatir, cu
dispoziia plan
a cromatoforilor
( Diaromeae) [placochromatic; plakvchromatisch; placochromatique; plakokromatikus; IIJlaKoxpoMaTH>tCCKHD]

;29

PLACOPLASTA n pl (gr. -, nl.wn6t;


"modelat"), _rlacoplaste, elaioplaste
pe marginea mtern a cromatoforilor
(Diatomeae) [placoplasts; Piakoplas

ropoxOBII,!IHbiJt]

716

PISTILLATVS,
PISTILLJFER,
PISTILLIGER, pistilat, prevAzut cu
pistil [pistillate; stempeltragend; pisfi!Ie, pistiUilere; term6s, termOt hordoz6; DCCJH'IJWJt, DCCJHkOHOCHbli1)
PISTILLIDIUM n--+ archegonium
PJSTILWDIUM n, pistilodiu, carpelodiu, transformarea organelor florale n carpele [pistillody; Pistillodie;
pistillodie; pisztillOdium; nucnumo)1.1111] --+ carpellodium
PISTJLLUM n, pistil, organul Ilorai care conine elf'mentele de reproducere femeie (ovar + stil + stigmat)
al florii [pistil; Pistill, Stempel;
pistil; term6; necnn]
PITUITUS _,. mucilaginosus
PIX f, smoal, gud!'on [pitch, Iar;
Pech, Tcer; poix, goudron; szurokktrny; CMona, IYilPO]
PLAC-, PLACO- (gr. n~ n1-..m:i~
"suprafa plan"), plan, neted (plaranther-us, placochr-omalicus) (rlat-;
llach-; plat, aplatie; Japos; IIJlocKo-]-+
plani-, planoPLACENTA f, placent 1. Partf'a
ovarului pe care sint inSrate ovul~le. 2. esutul care d natere sporangiilor (Cryptogamae) [placenta; Plazenta,
Samentrger,
Samenleiste,
Muttcrkuchen, Samenkuchen; placenla; placenla, maglec, magtanya;
DJiaueiiTa] --+ placentarium, trophosper-mum, spermaplwrium
PLACENTARIUM n-+ placenta
PLACENTATIO 1, placentaie, modul de dispoziie a 1esuturilor placenlare in o..-ar [placentation; Plazentation; placentation; placentci6; DJia-

...
730

PLANUMI

ten;
placoplastes; plakoplasztk;
nsuuronnaCTbl]
PLAGJQ. (gr. 1t.Ii'Ytoc; "oblic"), oblic,
pieti
(plagiophyllus, plagiopodus)

'"

[oblique; schief-; obliquement; ferde-;


ICOCO] _,. oblique731

PLAGIODROMUS (gr. -, ap6p.o.;


"fug"), plagiodrom, cu nervurile teriare perpendiculare pe cele secundare
(nervaie) [plagiodromous; querlu
fig; plagiodrome; harntfutO; llJJa

'"

Kocn., piUIHJIBa]

fllOJqlOMHbift)

732

PLAGJOGEOTROPISMVS m (W,"- ,

'Yfl

"pmnt", 1"pom) ,,rsucire ') _,.


gcoplagiotropismus
m
733 PLAGIOHELJOTROPJSMUS
(gr. -, fllwo; "soare",-)_,. plagiophoWtropismus
734 PLAGIOPHOTOTAXIS t (gr. -, q>{il(;,
~
,.lumin",
W.!;u; "ordine"),

plagiofototaxie, dispoziia oblic pe


razele de lumin a granulelor de clo-

(Oltmanns) [plagiophototaxy;
Plagiophototaxis; plagiophototaxie;
plagiofototaxs; MaruOijloTOTaxcnc]
735 PLAGIOPHOTOTROPISMUS
m
(gr. ---), plagofototropsm, tropsm cu
dispunere oblic fa de razele de
lumin (foliolele de Robinia) [plagiophototropism; Plagiophototropismus;
plagiophototropisme ; plagiolototropil:mus; MarnO!ItoTOTpoiDOM] --+ plagiorofl

heliotropismus
PLAGIOPHYLLUS (gr. -, 196JJ.ov
"frunz"), cu frunze oblice [plagiophyllous; schiefblttrig; a feuilles
obliques; ferde levehl; KOCO.Jlltcnn.ID]
737 PLAGIOTROPICUS,
PLAGIOTROPUS (gr. --), plagiotrop, cu direcie oblic sau orizontal fa de
direcia exctaiei (plagiotropic; plagiotrop; plagiotropique; ferde irnyU,
vizszintes irnyU; nnarHOTpOIJH&dt]
738 PLANCTOLOGIA f (gr. nMlyKtO~
"rtcitor", Mryo~ ,;vorbire"), planctologie, studiul organismelor planctoniee
[planktology; Planktologie; planctologie; plankto\Ogia; nnaHnonorn11]
739 Pf..ANCTON n (gr. -), plancton, totahtalea microorganismelor care plutesc sau sint n suspensie in prile
s~:~perliciale ale
apelor (plankton;
Plankton; )Jlancton plankton mtaHK-

736

ron]

740
741

'

745

~LANCTOPHYTA n pl {gr. -, qro-

tov "plantrt") -..... phytoplancton

PLANIUSCULUS, aproape plan


[nearly nat; f\achlch; presque plat;
majdnem lapos; nnocxoaan.~A]
PLANOGAMBTA f (gr. ,.;Mivot;
"rtcitor", yo!J&UI<; "so"), planogamet, gamet mobil prevzut cu
tlageli sau cili (Algae) (planogamete;
Planogamet; planogamete; planogameta, mozgOkepes ivarsejt;
ra.MeT&] -+ :wogameta
PL..NOGONIDIUM n (gr. -, y6vo.;
"urma") -+ :wospora
PLANOSPORA f (gr. , cnwpd "s
mln"), pla.nospor, spor ciliat mobil
[planospore; Planospore, SchwA:rmspore; planospore; planosp6ra, csillang6s rajz6sp6ra; onaaocnopa] --+ :wospora, :r.ygO$pOI'a
P LANOZYGOTA t (gr. -, ~uyO~;
"jug"), planozigot, zigot mobil, ciliat
( Algae) [planozygote; Planozygote;
planozygote; plnozig6ta; onaHOOIIrOTa] ...... zygospora
PLANTA t, plant, vegetal [plant;
Pflanze, Gewchs, Kraut; plante;
noveny; paCTeHHe]--+ peget4bil~
PLANTARIUM n, pepinierA, plantaie de arbori [nursery garften; Baumschule; p6piniere; faiskola; mtroMHHX]
PLANTATIO f, plantaie, loc planlat; plan tare [plantation, planting;
Plantage, Anpflanzung; planlation,
plantage; iiltetveny, illtetes; nrraH'IalVII!, Hac~eHHe]
PLANTIVORUS -+ phytophagus
PLANTULA f, planlul, plant ttnArA
rezultat din
smna
germinat;
puiet, rsad [plantlet, plantule, plantling, seedling; Pflnzchen, Jungprlanze, Kcimling, Keimpflanze, Steck
ling; plantule;
palnla,
hajts,
dugvil.ny, csemete; pacreH&Kl.le, npopOCTox, BC'XO.D.]
PLANUM n, plan, poziia de plan
geometric a organelor [plane; Flche;
plan; slk, sikhelyzet; IIJIOCIOCTL]

:nrraHo-

'"
'"
'"
,

..

750

i51

~52

753

'

PLANCTOXOWGIA f (gr. --)--+


planctologia

PLAN!-, PLANO-, PLANUS, plan


neted (planicaulis, plrmiculmis, plo.niflorus, planipetalus, plaMC6mpr68sus) [plana, flat, level, even; flach,
eben, platt; plan, plat, a plati; lapos,
sima, sikfeliiletii; IIJIOC~ IIJIOCKHft]-+
plac-, placoPLANITIES 1, es, ctmpie, suprafa
de teren neted [plain, level; Ebene;
plaine; slksg, sik terUlet; onoc-

754

PLASMA
755

'lti.Oo"JlQ "modelare")
- cyloplasma, protoplasma
'756 PLASMALEMMA n {gr. , Up.l.la
"tnveli, piele"), pla.smalem, pelicula
protectoare mai dens a citoplasmei
[plasmalemma; Plasmalemma; plas
malemme; plazmalemma, plazmabor;

757

758
759

760

761

762

PLASMA n {gr.

-J

PLASMATIGUS (gr. ), plasmatic,


care aparine citoplasmei (ecWplas
matU:us, endoplasmaticus) [plasmatic;
plasmatisch; plasmatique; plazmati
kus; Illla3Ma111'1CCKHII: ]
PLASMATOSOMA n (gr. , otiJI.l.o;
"corp")- nuckolus
PLASMOLERMA n {gr. , litpl.la
"piele")- ectoplasma
PLASMODESMA n (gr. , &GJ.l(w;
"legtur"), plasmodesm, filamente
citoplasmalice care traverseaz mem
hrana celular i fac legtura cu
celulele vecine (Strasburger) [plasmodcsma; Plasmodesma, Plasmabriicke,
Verbindungsfaden, Plasmaverbindun
gen; plasmodesme; plazmodezma,
plazmafonal; IlJia3MO.II;ecMa]
PLASMODIOCARPJUM n fgr .,
Kapn:Qi; "fruct"), plasmodoca.rp, form
de corp de fructificare, avind plasmo
diu reticulat, care se tnconjoar la
periferie cu o membran celulozici1 (M'!/zomycetes) [plasmodiocarp;
Plasmodwkarpium; plasmodiocarpe;
plazmodiokrpium; IlJia3MO.IIBOKapnHII:]
PLASMODIUM n (gr. ), plasmodiu,
corp vegetativ format dintr-o mas

1. Lizarea citoplasmei. 2.
Deshidratarea citoplasmei i contrac
tarea membraoei celulare din cauza
scderii presiunii osmotice [plasmoly
sis; Plasmolyse; plasmolyse; plazmoHzis; II.IIa3MO.IlK1]
767 PLASMOLYTICUS (gr. ), plasmo
Utic, rezultat din plasmoliz [plasmolytic; plasmolytisch; plasmolyti
que; plazmolltikus; rma'3MO.!PlTII'ICC
plasmoliz

XH1!J

768

PLASMONEMA n (gr. , vfll.liJ.


"fir"), plasmonem, filament protollla.smatic comuniclnd cu pla.stidele
(Janet) [plasmoncma; Plasmonema;
plasmoneme; plazmonerna; 11Jla3MO
&eMa]- tl'oplumema
769 PLASMOPHAGUS {gr. , 1pU')'O) "a
mtnca"), plasmofag, care absoarbe
substanele citoplasmatice din planta
gazd
(parazit)
[plasmopbagous;
plasmophag; plasmophage; plazmo
fg; IIJ1113MO$araw.il:)
770 PLASMOPODJUM n {gr. , K61hov
"picioru") - pseudopodium
PLASMOPTYSJS f (gr. , n:Wcw;
"expcctoraie"), plasmoptiz, proces
de localizare a necrozei, partea vt
mat fiind apoi acoperit de o mem
hran (Kiister) [plasmoptysis; Plasmoptyse; plasmoptyse; plazmoptizs;
II.IIa3MOIITK3HC]

protoplasmatic plurlnucleat, fr
membran, avnd micri ameboidale

(Myzophyt4) [plasmodium; Plasmo


diurn ; plasmodie; plazmOdium, plaz.
maleped6; II.IIa3MOIJ.IIII:] - coenocytis
763 PLASMOGAMIA t (~., y61.t01;
"cstorie"), plasmogrume, contopi
rea citoplasmatic a gameilor, dar
fr
contopirea nucleilor [plasmogamy; Plasmogamie; plasmogamie;
plazmogflmia; IlJia'3MOraMIIn]- plasto
gamia

764

PLASMOGENESIS f (gr. , ')iv&o'to;


geneza cito
plasmei {Herrera) [plasmogenesis;
Plasmogenesis; pla.smogenet;e; plaz.
mogen6zis; II.IIa'3MOreHe3] -. p[asTIU)
"natere"), plasmogenez,

gonia

765

PLASMOGONIA

(gr. ,

y6v~

"urma") -o plaTIU)genesis

766 PLASMOLYSATIO f, PLASMOLYSIS f (gr. , ila~ "dizolvare"),

...

"'

PLASMOSOMA n (gr, , GtllllU


"corp") --+ nucleolus
PLASMOTOMIA f (gr. , 't61.lo:;
"tiere"), plasmotomie, divizarea plas
modiului In dou sau In mai multe
pri nucleate {Minchin) [plasmotomy;
Plasmotomie; plasmotomie; pl.zmotOmia j II.IIa3MOTOMH.11]
PLASTICUS,-PLASTICUS,-PLAS
TUS {gr. n:'ka.cm.-01; "formativ"),
plastic, formativ; capabil de a se
schimba sau de a lua o form (chlo
roplastU:us, cytoplasticus, acroplaslus)
[plastic, formative; plastisch, hildsam; plastique; alakit6, formlOke.
pes; II.II8CTH'IecxHII:]
PLASTIDIUM n (gr. , UU.:m;,
'ltile:J'nOOt; "formator"), plastid, or
gante granulare vii din citoplasm,
care conin pgmeni sau pot forma
pigmeni (cloroplaste, cromoplaste i
Jeucoplaste) sau substane de rezerv
{amiloplaste, elaioplaste) [plastid;
Plastid; plastide; plasztida, plasztisz;
DJiacrHJla] - lrophoplastum
PLASTIDOMA n (gr. }, plastidom,
totalitatea plastidefor unei celule

..,

PLEIOCHASIUM
(Wilson) [plastidome; Plastidom; plasf.idome; plasztidom; nn<CTII.AoM]

?71

PLASTIDULA

cea mai

mic

plastidul,
protoplasmatic

(gr. -),

unitate

(Elsberg) [plastidule; Plastidule; plaslidule; plasztidula; llJiaC

ipotetic

~na]

778 PLASTJNUM n (gr.-), plastin, elementul esenial dintre componeni


citoplasmei, inclusiv nucleul i cromatoforii

plastine;
779

?80

(Zacharis)

[plastin; Plastin;

plasztin; IDUlC11lH]

PLASTOCHONDRIUM

x;6v3p~ "granul")

-+

{gr. -,

chondl"iosoma

PLASTOCHRONUS m (gr. -,

x;p6V<>~;

"timp"), plastocron, intervalul de


timp dintre dou stadii succesive ale

dezvoltrii primordiilor de frunze, tn


filotaxie [plastochrone; Plastochron;
plastochrone; plasztokron; IIJUlCTOxpoH]
781 PLASTODESMA n (gr. -, Otop~

"legtur"), plastodesm,

782

783

i84

i85
';86

;s;

i88

i89

190

formatii

fi-

brifare din plastide (Scott) [p astodesme; Plastodesma; plastodesme;


plasztodezma; rmac-ro~}
PLASTODYNAMIA f (gr. , SiNttj.tt~
"putere"), plastodinamie, puterea formativ a celulei [plastodynamy; Plastodynamie; plastodynamie; plasztodinAmia; 11113CTOLI.HHaMK1l]
PLASTOGAMIA f (gr. , )'41~
"cstorie") --+ plasnwgamia
PLASTOGENUM n (gr. , ytvo~
"urma"), plastogen, centrul genetic
ipotetic al plastidelor (lmai) [plastogene; Plastogen; plastogene; plasztoglinum; nnac-roreu]
PLASTOSOMA n (gr. -, GlbJ.ltl "corp")
-+ clwndr-iosoma
PLASTOTY PUS m (gr. -, -rlmo~
"model"), plastotip, forma tipului original (la plantele fosile) [plastotype;
Plastotyp: plastotype; plasztotipus;
nnacronm]
PLATY- (gr. xA.a-riJ~ "lat"), lat, larg
(platya.cantkus, platyan!herus, platyantkus, platypes, platypus) [broad-,
broadly-; breit-; large; szlil~, szelesen;
mKpoxo-, nnocKo-] -+ latus, latiPLATYCARPUS {gr. , mpn:~
"fruct"), cu fructe late [broad-truited;
hreitfrichtig; a fruits larges; szeles
term~(i j liUlpOICOfinO,l:IHblA)
PLATYCAULIS
(gr . , Kaul6~
"tulpin"), cu tulpini late [broad-stalked; breilstengefig; a tiges larges j
szliles sz.r(l; nnOCKOCTe6enb':laTblll]

PLATYCLADIUM n {gr., dclSol:


"ramur"), platicladiu, lAstar comprimat dilatat [platycladium; FlachsprGSs; platycladium; laposbajts;
ImaTRE!Ia,!(IIA]

791

PLATYCLADUS (gr. -), cu ramuri


late [broad-twigged; breitzweigig; a
branches luges; szo:!les gU; ttnOCKo-

BeTBHCTWA]

PLATYPHYLLUS (gr , 9(>1Aov


cu frunze late [broad-leaved; breitblil.ttrig; a feuilles larges;
szo:!les levelll; mapoiCOJlllCTHbiA]
793 PLATYSPERMUS (gr. , c:mpJ.l(l
"smtn"), cu seminele late [broadseeded; breitsamig; a grai nes larges;
szliles magvta; DIBpoEoceMIIIIHbl.ll.]
PLECT-, PLECTO- (gr. x~
.,Impletit, adunat"), lmpletit, reunit
(plectocarpus, plectolepis, plectostig
mus) (woven, coalesced; vertlochten,
vereint-; tresse, entrelace, assemble;
Osszefonodott, csoportos; cuneT!H
IIWB, coe.QHHemw:B] __,. conlexlus, intel'textus
795 PLECTENCHYMA n (gr. -, tyxuJ.l(l
"umplutur"), plectenchim, esutul fals
al aparatului vegetativ al ciupercilor
cu plrie, format din hife lax intreesute [plectenchyma; Plektenchym,
Flechtgewebe; plectenchyme; plektenchima; nnetUertxHMa] -+ pseudopar-enchynuz
PLECTENCHYMATICUS (gr. ),
plectenhimatic, referitor la plectenchim (esut) [plectenchymatous; plektenchymatisch; plectenchymatique;
plektenchimtikus; nnene!lXIIMIIbiii}
PLECTROCARPUS (~- "k~Ktpov
"pinten", KapnOI; "fruct'), cu fructe
pmtenate [spur-fruited; spornfrOch
tig; a truits o:!peronnes; sarkantylls
termesu; mnopuenno.!lllbllt]
798 PLE/0-, PLEO-, PLJO- (gr. nh.t.iov
"mai mult"), mai mult decit este n
mod obinuit (pleiosepal~s, pleio
sper-mus, pleomor-phus) [more than;
mehr-, viei-, voll-; beaucoup, plus
que; Hibb, sok-; MHOro] -+ poly-,
pluri-, multiPLEIOCHASJUM n (gr. -, xOm~
"diviziune"), pleioc(h )aziu, inflorescen
cimoas la care axa principal se
termin printr-o floare, Jar mai multe
ramuri laterale pornesc din acelai
verticil i au aproape aceeai lungime
i
lnti.lime
(Buphor-bia heliosoopia)
[pleiochasium; Pleiochasium, Trugdolde, Scheindolde; pleiochasium; tOb
besbog; mreftoxa:mJt] -+ polychasium

'"

..

,.,
,.,

'"

ntrunz"),

PLEIOCYCLJCUS
800

PLEIOCYCLICUS

888

(gr. ,

rus) [most, very much; sehr viei ;


tras nombreux; nagyon sok; MHoro-

1CUdot;

"cerc."), pleiociclic 1. Cu mai multe

vertimle. 2. Cu mai multe cicluri de


3. Peren [pleioc;yclic, perennial ;
mehrwirtelig, mehrqu~tlig, mehrwendelig, ausdauernd; pleiocyclique, vivace; tObbOrvii, evelO; MHOfOW!K!lH
via.

"'ecxHft, MHOfOJientMJ:I)

PLEIOMERUS (gr. , l!ipot; "par! o"),


pleiomer, cu mai multe diviziuni, cu
numr mai mare de piese (verticil
flora! ) [pleiomerous; mehrgliederig;
pleiom{lre;
soktagU,
sokosztatU;
nneHOMepHYJ:I] - polymerus
802 PLEIOMORPHUS (gr. , 1.10M11'1
"form") --+ polymorphus
803 PLEIONTISMUS m (gr. ), pleiontism, producerea simultan de indivizi proterandrici i proteroginici la
aceeai specie [pleiontism;
Pleionti.smus; pleionlisme; pleiontizmus;
DneHOHlll3M]
804 PLEIOPETALUS (gr. -, m\'t(l]..ov
"petal") - polypetalus
805 PLEIOPHAGUS {gr. , 1Jl!1'Vtw "a
minca") --+ omnivorus,
polyphagus,
801

pluriwm~

PLE)OPHYLLUS (gr. -, 1!'6,J..ov


"frunz")--+ polyphyllus
80? PLEJOSEPALUS {gr. -,lat. sepalum
"sepal")-+ polysepalus
808 PLEJOSPERMDS (gr. -, GntpS.ta
"smln")--+ polyspermus
809 PLEIOTAXJA f, PLEIOTAXJS f
(P'- -, 'tUI;tt; "ordine"), pleiotaxie, multiplicarea anormal a verticilelor foliare sau florale [pleiotaxy; Pleiotaxie; pleiotaxie; pleiotaxis; oneJto-

'lllCJieHHDiit]

815
816
817
818
819

820

821

806

TaxcHil]

810

811

PLEIOTOMUS (gr. -, t6S.tot; "t


iere") --+ polywmus
PLE!OTROPIA f (gr, -, 1'1)0fti) "r
sucire"), pleiotropie, cind aceeai gen
se manifest concomitent prin mai
multe caractere (Plate) [pleiotropy;
Pleiotropie; pleiotropie; pleiotrOpia;
oneiloTpODHII]--+ polyplw.enia.

812

PLEIOTYPJCUS (gr. , Wno.; "mo


del") -+ polytypicus

813

PLEIOXENUS (gr. -,~vot; "gazd)


pleioxen, care pcate tri pe mai
multe plante gazde (parazit) [pleioxenic; pleioxen, wirtsvag; pleioxene;
pleioxen; nneJ.I.oxceHHLJI!] --+ polyxenus

814

PLEIST().. (gr. n1..81a'tO<; "foarte nu


meros"), foarte numeros (pleistome

822
823

82~

825

826

PLENUS, plin, compact, nefistulos


[fui!; geiOllt, voll; plein,
compact; telt; noJIHEJit, Maxpoab!J:t]
PLEOCHROJCUS (gr. , xpobl; "culoare") --+ discolor, multioolor
PLEOGAMIA f {gr. , "fllpo.; ,.r:s
torie") --+ polygamia
PLEOMORPHUS (gr.
IWP!j)iJ
"form")--+ polymorphus
PLEROMA n (gr. 1rAi)pmpa ,.umplere"), plerom, esutul meristematic
intern din care se formeaz cilindrul
central al rdcinii i tulpinii [plerome; Plerom, Fiillgewebe; plerome;
pleroma, szllitOszOvetklipzO; nne-p<>Maj
PLESIASMIA f (gr. 11:Ancna(JJ16o;
"apropiere"), plesiasmie, scurtarca
anormal a internodiilor tulpinale,
frunzele devenind tndesuite [plesiasmy; Plesiasmie; p!esiasmie; pleziz.
mia; I1Jiellla3MHR]
PLESIOBJOTJCUS (gr. 1r..11Gi~
,,apropiat", fU~ "via"), plesiobiotic, care crete In vecintate [plesiobiotic; plesiobiotisch; ptesiobiotique;
plesziobiotikus;
nne:mo6HoTH'IEICKHli]
PLESJOMORPHUS (gr. -, I.IOP'Pll
"form")--+ isomcrphus
PLESIOTYPUS m (gr. -, tfuroo;
model"), plesiotip, specia inrudit cu
un genotip colectat in alt regiune
(cf. Hendersonl [plesiotype; Plesiotyp;
plesiotype; p esziotlpus; nne3KOTHn]
PLEUR-, PLEURO-, -PLEURUS
(gr. nA.roul "latur, coast"), lateral,
aflat pe partea lateral, cu laturile
[pleuranthus, pleurogenus, pleuronervtUus, cyrtopleurus, hybopleurus) [lateral, side-; seitcn-, -seJtig; lateral,
lateralement; oldal-, -oldali; 6oKo-]
--+ lateralis, luteriPLEURA f, pleur, partea laleral
de obicei inelar a carapacelui (Dialomeae) [pleura; Gtirtelband; plevre; pleura; unespa]
(tulpin)

PLEURANTHUS {;r. ,
liv9oo;
"floare"), eu rlor1 formate pe axele
laterale {inflorescen) [slde-flowered; seitenblumig; latt:\riflore; oldal
virgU j

827

60J:O~J:OBYit]

PLEURENCHYMA n (gr.-, E-)'XI.li.IO.


.,umplutur"), pleurenchim, esut lemnos [pleurencbyma, woody tissue;

PUCATIO
Pleurenchym, Holzparenchym; pleurenchyme, tissu ligneux; pleurenchim~,

828

faparenchima;

nnCBpeiiXIlMa]

PLEURJDJUM n (gr. ,

{~ilov

"mic"), pleuridu, expansiunea lateral a labulului franjurat {StMho-

yea qcuJata) [pleuridium; Pleuridienbildung; pleuridie; oldal-ajaknyolvfmy;


nneB{)lUIII:Jt]

829

830

PLEUROBLASTICUS (gr. -, jJAacrt~ "mugure"), pleuroblastic, cu emergente laterale avnd rol de haustorii
(Pungi) [pleuroblastic; pleuroblastisch; pleuroblastique; pleuroblaszlikus; nneBpotirracTH'I.ccKKi.]
PLEU ROCARPUS (gr. -, ~ropn:Oi;
"fruct"), pleurocarpic 1. Cu fructe
laterale. 2. Cu lructilica~ii pe ramurile
laterale (Hepaticaf!) [pleurocarpic;
seitenfriichlig; pleurocarpe; oldaltermesu;

831

832

833

834

835

836

337

6o~rollJlo~HidJt]

PLEUROCYSTJDIUM n (gr. -, Ki>an; "cavitate"), pleurocistid, cist.id


lateral [pleurocystidium; Pleurozystide; pleuroc;rstide; pleurocisztidium;
nneepoU:KCTHJia]
PLEURODJSCALIS (gr. -, Olcnco~
.,disc"), pleurodiscal, aflat pe partea
lateral a discului [pleurodiscal; pleurodiskal; pleurodiscal;
korongsztili;
nnespoJIHCII"aJihflhiA]
PLEUROGENUS
(gr. -, ytvO!;
"urma"), plnurognn, rezultat pe latura organului (bazidie) [pleurogenous , seitlichentspringend; pleuro
gene; plcurogt~n. oldalkeletkeztsU ;
rmeeporeHKMA]
J>LEURCGYNJCUS, PLEUROGYNUS (gr. , 'lOVit "soie"), pleuroginic,
aflat pe latura gineceului [pleurogynous; ple11rngynisch; pleurogync;
maghzoldali; 6oKonecTH'IHWJt]
PLEUROJI!ITICUS (gr.
, J.lito~
"rir"), pleuromitic, cu centromere difuze [cromozom) [pleuromitic; pleuromitisch; plf'uromi!ique; pleuromitikus; ruieBpQMJ.ITK'IOCJ:RJi)
PLEUROPLASTICUS (gr. -, ttAaot6<; "format"), pleuroplastic, care
in parlca central se definilivllat
in cretere, continulndu-i dezvoltarea ln prjile laterale (fru_nzele la
Corylus, Sorbus) [pleuroplast1c; pleuroplastisch ; pleuroplastique; pleuro
plaszlikus; WieoponnaciH':IecJCHI!:]
PLEURORRHIZUS (gr.
, (li~U
"rdcini\."), pif'uroriz, cu radicula
11ituati'i lateral la marginea cotiledoanelor (embrionul la Cruciferae)

(pleurorrhizous; seitenwurzelig; pleurorrhize; oldalgyllkGcskej6; xpaexopemxoswlt]


838 PLEUROSPERMUS (gr. , ffipJ.I(l
,,smtn"), cu seminele dispuse lateral sau parietal (ovar) {pleurospermic;
seitensamig;
pleurosperme; oldalmagvU; 6oJCOCeMlDIKYII]

839

PLEUROSPORA C (gr. , anopU


pleurospor, spor format
pe prile laterale ale bazidiei [pleurospore; Pleurospore; pleurospore; pleurosp6ra; nneapocnopa]
8~0 PLEUROSPORANGIUM n (gr.

d')"Yllrov "vas"), pleurosporange, spo


range cu pleurospori (pleurosporange;
Pleurosporangium; pleurosporange;
pleurosporngium; nnespocnopiUII'H.il:)
SU PLEUROTRIBALIS (gr. -, 't'pf~
"cale"), pleurotribal, cu staminele
adaptate pentru depunerea poleriului
pe prile dorsale ale insectei vizitatoare (floare) [pleurotribal; pleuratrib;
pleurotribal; pleurotriMlis;
,,smn"),

DJieBpOTpHfiam.m.JI!]

842

PLEUROTRICHUS (gr. -, Qp~.


"pr, cii"), cu cili laterali
(zoospor) [sideciliated; seitenwimpe
rig; pleurotrique; old.alt csillangOs;
't'PtX~

6oXOBOJIOCJ.Jii}

8~3

PLEUROTROPUS (gr. , 't'poml .,r


sucire"), pleurolrop, cu micropilul
Indreptat lateral spre peretele ovarului (ovul la Boraginaceae) [pleurotropous; pleurotrop, seitenlufig; pleurotrope; pleurotr6p, oldalirnyU;
nnesporpontlbTii]

844

PLEUSTON n (gr.
n:M:I>tnu,Oc;
"care poate naviga"), pleuston, tota
Jitatea organismelor care I.J'ieac la
suprafaa lacurilor de ap dulce
(Lemna) [pleuston; Pleuston; pleuston; pleuszton; nneiictoH]

845

PLEX!-, PLEXUS, impletit (ple


xipa) (woven together; geflochton;
entrelace; Osszeton6dott; cnnere-, CIIJJeTCHHYii] - con~xt~a, intertextuspled-

846

PLJCA f, pliu, cut (cul. nectari[plait, folding, fold; Falte; pli;


rime, redO; CkJJaJ.J;Ka]

847

PLJCATILIS, plicatil, care se pliseaz


[plicatil; faHbar; plicatile; Osszebajtogathat6; cnoco6Hwii)

848

PLICATJO f, pliere, cutare (a frunzelor) [plaiting, folding; Falte; plissage,


plissement; Osszehajtogatottsg, r8.ncoss:ig j o6palOBlUIHC CJUUl,II,OI)

fer)

...

PLJCATIYUS
849

PLICATIVUS, PLICATUS, pliat,


cutat, prevzut cu pliuri (frunzli)
[plaited, pleated, plicate, folded; faltig, gefaltet, faltenUirmig, zusammengefaltet; plie, plisse, chiffonne; &;zszehajtogatott, redOs, rncos; CXJIAA

oomplicahu, plyc!ur
(gr. xMK~
"cunun", KUpnG.; "truct"/ plococarp, fruct format din folicu e dispuse
'laTWA} -

850

PWCOCARPIUM n

In jurul axei [plococarpium; Plokokarpium; plococarpe; plokokrpium;


DJIOJ:OKapURII:]

851

n pl (gr. K).o)U)IO
.,plutitor", IPU't"6v "plant"), plotofite,
plante plutitoare ale cror stomat.e
sint dispuse pe faa superioar a
frunzelor lor (Ciements) [plotophytes;
Plotophyten; plotophytes; plotofitk;

PLOTOPHYTA

IIJIOTOlfdrrLI]

852

PLUMA 1, pan, puf [feather, down;


Flaumfeder, Fiederblatt; plume, duvet; toll, pehely, levelcimpa; nepoJ
853 PLUMARIUS, pufos [feathery, downy; rlaumig, federig; duvete; tollas;
De()OBJIWWA]

85"'

PLUMBEUS, plumburiu, de culoa


rea suriu albstruie a plumbului
nead-coloured, leaden-grey, dull-grey;
bleifarbig, bleigrau; plombe, couleur
de plomb; Olomszinii, Olomsziirke;
CBHHU:OJIOCePLIA) -> molybdeus
855 PLUMIFER, PLUMOSUS, pufos,
~u peri dispui ca firele unei pene
(papus) [feathery, downy; riaumig,
federig; plumeux, duvete; tollas;
oncpetmLI:it, neposH)J.liLiit]

856

PLUMULA 1, plumul, muguraul


embrionului; mugurele terminal al
plantulei tinere, anat intre cotiledoane, din care se dezvolt tulpinia
[plumule; Stammknospe, Keimfeder
chen, Samenkeimsfederchen, KnOsp~hen, Blattfederchen; plumule; rd
gyecske, szracska, lombocska; nepwm
xo, no'le<oca] -> gemmula, corculum

857

PLURI- (lat. plus, pluris "mai mult"),


cu mai multe, multi- (plurico.suuw,
pluriflorus, plurifolius, plwiovulatus)
[several, many-; mehr, viei-; plusieurs, nombreux; sok-, tObb-; MHoro-]
mulli-, pleio-, poly, chili, mille-

858

PLURIANNUUS, plurienal 1. Cu
de via de mai muli ani.
2. Care lnflorete numai dup mai
mulli ani (Cinium, YerlHucum, Aga96) plurannual; pluriennal, mehrjh
rig; pluriannuel; tObbeves, tObbnyri;
MBOJ"OJICTHHJCH] -> multennis, perennis
durat

PLURICARPELLARIS, pluricarpe
Iar, format din mai multe carpele
[pluricarpellary; mehrfruchtblttrig;
pluricarpellaire; Ulbb termOieveiU;
MBOrOWIO.IIOJliiC'IHkOBLI:It] mu!licar
pellaris, polycarpellaris
PLURICELLULARlS, pluricelular,
format din mai multe celule (Thallophyta) many-celled; mehrzellig; pluricellulaire; t6bbsejtu; MHOfOKJJCTO'I.IILl.lt) - multicellulw-is
861 PLURICEPS, PLURICEPHALUS
- multicapilatua
PLURICHROMOSOMALIS-. polychromosomicus
PLURICOSTATUS, multlcostat, cu
mai multe coaste (fructele de Umbelli(erae) [multicostate, many-ribbed;
Vlelrippig; multi coste;
sokbords;

"'

...
"'
"'

NHOrope6pHCTI.IIt] ...,. multicotatus

864

PLURJDENS, PLURIDENTATUS,
multidentat, cu numeroi dinti [mul
tidentate, manytoothed; vie zhnig,
reichgezA.hnt; multidente; sokfogO.;
MHoro:Jy6'1aTLJI!:] ..... polyodontus, mul
tidentatus
865 PLURIFLORUS ..... multiflorus, poly

866

......

PLURIFOIJUS- polyphyllus, multifolius


867 PLURJliJCELLATUS, PLURILOCULARIS - multilocellatus, multi
locului.s
868 PLURJNERVATUS, PLURINER
VIS, multinervat, cu mai multe nervuri (frunz) [multinervate, manynerved; vielnervig, vieladerig; multinervie; sokeri1, gazdagon erezett;
MHOtolEHni(()BaTLIH]- polyneurus, multneN>is

869

PLURINUCLEATUS, multinucleat,
cu mai muli nuclei [multinncleate;
vielkernig; multinuclee; tobbsejtmagveas; MBOroJJp;epHui] ._ polynucleatus,
multim~clearis

870

PLURIOVULATUS, multiovulat, cu
numeroase ovule (ovar) [multiovulate;
mehreiig; multiovule; tobb magdu
doros j MHOI"OliH.f.\eBOJt} -> polyOYUlatus, multiovulalus
871 PLURIPARTITUS, multipartit, cu
mai multe inciziuni aproape ptn la
nervura median (frunzll) Imultipartite, pluriparlite; vielteilig; multipartit; sokosztatU; MRoropMp;eru.m.Jft]
-> multipartitus
872 PLURIPETALUS -> polypetalus,
mullipetalus

..,
873
87~

8i5
876

PODOSYNCARPIA
PLURJPHAGUS _,. polypfwgus
PLURIPLOIDEUS - polyploideus
PLURIPOLARIS -+ multipolaJ'is
PLURISEPTATUS, PLURISEP-

pluriseptat, multiseptat; cu
mai muli Ioculi sau loje; multicompartimentat [pluriseptate, multiseptate; vielquerlii.cherig, vielkammeTUS,

rig; multisepte, a p!usieurs cloisons;


tObbkamrs, Uibb vlaszfa1as; MHO
roneperopO.I.I'la.TbiJi]
polyphragmalicus

877

878
819
881)

881

multiseplat~W,

PLURISERIALJS, pluriserial, multi


seriat, dispus in mai multe serii
(scvame, stamine) [pluriserial, manyrowed, many-ranked; vielreihig, vielzeilig; muUisfJrie; soksoros, tobbsoros; MHoropJJ,!lHWJt] --. multifarius,
multiserialis
PLURISPORANGJATUS -+ polysporangiatus
PLURIJTALENS-> rmdtivalens,polyvalens
PLURIVORUS-+ polyphagus, pleiophagus, omnivorus
PLUS-MINUSVE (), mai mult
sau mai puin [more or less; mehr
oder minder; plus ou moins; tobbekev~sbbe;

882

-+

5onec

HJIH

Menee]

PLUVJALJS, pluvial 1. Referitor


la ploaie. 2. Care anun ploaia
[relating to rain, announcing rain ;
regenanzeigend; pluvial; es6re vonatkozO, esOt jelzO; .nolK.IIJIJilUIJI:)

883

tophor, Atemwurzel; pneumatophore;


pneumatoforum, Ielegzogyoker szeiIoztet6 gyOker; JIHeaMaro+oP,' .ll.WXaTeJlhliLlJI: KOpeHh)

887
888

POCILLUS m - oplarium, scypha


POCULIFLORUS, cu fiori poculiforme [cup-flowered; becberhltltig;
poculitlore; pohrvirgU:, serlegvirgU;
6oxanoQJJeTXoawA]
889 POCULIFORM/8, poculiform, de
forma unei cupe [poculiform, cuplike, becherfOrmig; poculitorme; kehely alakU; 6oKaJioo6paJHwlt] ...... cyathiformis, cupuliformi.s, phyaliformis
POD-, PODO-, -MDIUS, -PODUS,
-PUS (gr. -no~, '10080~ "picior"), cu
piciorul, cu :;uporhl (podnthus, podocephalus, sclerc.,.xlius, hiMpodus,
cladopus, crassipw) [-foot.ed, sti_Pi
tate; fu'-l-, stiei-, -hi.Big, -stiehg;
il pied, il stipe; -l.M, -lOnkii, talpii;
BODO-, HOZXOBLIJI:] -> ped-, pedi-,
pedo-, -pes
891 PODETIUM n, podeiu, pedicelul
organelor de fructificatie a unor lichen! i muchi fpodetium; Podetium,
FuJ3gestell; podetium; pod6cium;
JJOLICllHit] ...... stelidium
892 PODJCELLUS m, PODICILLJUM
n, podicel, suporlul scurt al fructificaiei lichenilor [podicellus; Flechtenfruchlstiel; podicelle; podicellus; ManeHl>llllit JJOLlellH.li]

893

PLUVIOMETRUM n ombro-melrum
88(" PNEUMATOCYST!S t (gr. 7tVsillla,
nVsU,.l"too; "aier", ~OOtu; "pung"),
pneumatocist, vezicul plin cu aer
care uureaz plutirea plantei (Fucus
pesiculosus) {pneumatocyst; Pneumatozyste; pn~umatocyste; pneumatociszta; DHcyM8T01(HCT]

8"

885

896

PNEUMA1'0DU n pl (gr. -),pneumatode, termenul comun al orificiilor


esuturilor aeriene prin care comunic
cu aerul liber, asemntoare lenlicelclor i stomatelor (pneumatodia;
Pneumatoden; pneumatodes; pneumatodk, szell6ztet0 nyll.sok; IDICBMaTO.II;LI]

88&

PNEU.MATOPHORUM n (gr. , 'PO


pOo; "purttor"), pneumatofor 1. Organ purtind pnenmatode. 2. Rdcinii.
respiratorie cu cretere negativ g0
tropic (Taxodium, Jussieua) [pneumatophore, aerating root; Pneuma-

PODOCARPIUM n { gr. -, KClp7t6~


,.,fruct"), podocarp, suportul ovarului
[podocarp; FruchtluLI; podocarpe;
magMztart6; no.~:,oxapiiHitl
PODOCARPUS (gr.--),
.,do ... pic
1. Cu fructe stipi<ate. 2. Cu .. var
pedicelat (podocarpous; podokarp.sch,
stiellrfichtig; podocarpique; talpas term~sii; ~O.IUiblH]

PDDOGYNJUMn (gr.-,-yuVl'l
...... gy110plwrum '

"soie")

PODOPTERUS (gr. -, n-repOv "aricu suportul aripat; cu pedunculul aripat [podopterous; gefliigelttuBig, gellfigeltstielig; podoptere: ,-.r
nya1t kocs.nyt'i, szrnyalt tonkii ttoJKp"),

KoKpbiJihiH]

897
898

PODOSPE,RJI.JIUM n {gr. -,
"smin") funiculus
PODOSYNCARPJA

<rn~;JJ.lU

(gr. , aW "Jm-

preun", XUPKOo; "fruct"), podosincarpie, capsul dubl prin concretere,


dintre care una E:Ste dezvoltat, iar
cealalt abortiv (Worsdell) fpodosyn-

...

POECIL-

899

900

901

902
903

carpy; Podosynkarpie; podosyncarpie; podoszinkrpa; DOJI.OCHHJ:apiDIIt]


POECIL-, POECILO- (gr. 'ltOtKO..~
,.variat"), variat, pestri (poelanthus,
poeeilophyllus) [various, variegated;
verschieden, bunt; varie, panache;
vltltoz6, tarka ;pa3Bo,JJCCTPo-,necTPbllt]
POECJWDYNAMICUS (gr. -, 06vap" "putere"), poiciiodinamic, cu
absena caracterului unuia dintre p
rini {hibrid) (poikilodynamic; poiki10dynamisch; poikilodyname; poikilodinamikus; nolWtnoAHHaMJl'leCKJUi]
POECJWGEOTROPISMUSm(gr.-,
Yfl "pmnt", 't'Ponit "rsucire"), poicilogeotropism, geotropism schimb
tor, la inceput negativ i apoi pozitiv
( Arachis) [poikilogeotropifm; Poikilogeotropismns; poikilogeotropisme; poikilogeotropizmus ; nofuc.Hnoreo-rpoiD13M]
POECIWPWIDIA f (gr, d'ltO~
"simplu", latO<; "obinuit") -+ mixoploidia
POECJIJ)SYNDESJS f (gr. -, aUvOoot' .,reunire"), poicilosindez, imperecherea neregulat a cromozomilor,
cu valene variabile, tn cazul meiozei
unui hibrid (Karpetschenko) [poikilosyndesis; Poikilosyndese; poikilosynd6se; poiltiloszindezis; noillooloCIIll)l.e3liC)

90ft

POECIWTHERMICUS (gr. , WpPTl "cldur"), poicilotermic, care tlSte

tn funci!;l de variaiile temperaturii


[poikilothermic; poikilothermisch; poikilotherme; poikilotermilrus; noJ:ikBnorepMHwA)

POECIWXEROPHYTA n pl (gr.-,
"uscat", ql&tov "planUl"), poiciloxerofite, xerofite care In perioada
de uscciune lndelun~t ajung In
stare de anabioz (Lwhenes, Selaginella) [poikiloxerophytes; Poikiloxerophyten; poikiloxeropbytes; poikiloxerofitk; no.lb:unoxcepo!forrw]
906 -POGJUS, -POGON-, POGONO- (gr.
'ltdry<ilv "barb"), barbat pros (epiposius, pogonanlhus, epipogon, pogonop!ilus, p(Jgon(Jstigmus) [beard~, bearded; bart-, -brtig; barbel!e; szakl
las, -szaklhi; 6opo.11o-, 6opo.ll'laTbllt]
-+ barbatus, lw.rbi907 POGONOPHORUS (gr. -, cpopO.; "purttor") -+ barbatus
908 POLARJS, -POLARIS, polar, dispus
la poli (nuclei, plante) (ae(]Uipolaris)
[polar; polarisch; polaire; sarki; nonllpHLdl.]
905

909

POLARITAS f, polaritate, prezena


a doi poli deosebii i opui {baz
i virf) la cele dou capete ale organului axial [polarity; Polaritt; polarite; polarits, sarkits, sarkitottsg,
ketsarkusg; nonnpHOCTh]
910 POLEXOSTYLUS m
(gr. 1t0"-~
"mult", t!;ro "afar", atiiOc;; "column") -+ carcerulus
911 POUO-, POUUS (!P' 110"-t~ "cenuiu"), cenuiu (poliOcepMlus, polio-. phyllus, poliotrichus) [grey; grau;
gris; szO.rke; cepo-, ce.liOJ:i] -+ griseus
912 POLIOPLASMAn\gr.,'lt"-'aapa"mo~
delare"), polioplasm, stratul citoplasmatic netransparent, aflat sub
hia1oplasm i ectr>plasm (N!i.geli)
[polioplasm; Polioplasma, KGrnerplasmt:~; polinplasme; polioplazma; no111lOilllll3Ma]
.
913 POLITUS, POLI- (JWli(olius) .....
laevigai!/..'J
914 POLLACHANTHUS (gr. 7to"-Mtxf1
"adesea", aveo, "floare"), polacantic,
care in cursul anilor infloreste de
mai multe ori [pollac(h)anthic; W:iederholtblilhend; pollachanthe; tObbszOr
Virgz{l j DOBTOpHOUBeTyw_Hif)
915 POLLACHIGENUS (gr. -, yavvUro "a
se nate") -+ polycarpicus
916 POLLAPLASIA f {gr. -, 1Wla~ "formare"), polaplazie, divizarea organului simplu in mai multe organe
asemntoare (Fermond) [poli~ plasy;
Pollaplasie; pollaplase; pollaplza;
D01lJUUJ'Jia311ll.]

917

np~>~;

Nomen in hoc loco

POLLAPWSTEMONOPETALUS

{gr. '1tOU.0.1t.Ooo; "multiplu", G't'fUIOV

"fir", fttm.Ou "petal"), polaplostemonopel.al, cu staminele in numr


multiplu fa de petale [pollaplostemonopetalous; pollaplostemonopetal;
pollaplost~monopetale;
pollaplosztemonopetlis; nonnannOCTeMOBoneTam.
HNA]

918

POLLEN n (lat. pollen "praf fin"),


polen, totalitatea celulelor reproductive mascule din anlerele fanerogamelor, care fecondeaz ovarul [pollen;
Pollen, Blii.t-enstaub; pollen; pollen,
virgpor, hlmpor; nbJ!I1>~ QDerem.]
919 POLLENINA f, polenina, substana
fundamental a exinei grunciorului
de polen [pollennc; Pollenin; pollenine; pollenin; non11eHBR]
920 POLLEX m ("), polex, uncie; limea
degetului gros, 1" = cea 2,5 cm
[incht thumb; Daumbreite, Zoll; pouce; niivelykszeles; .11.101M] -+ uneia

''

...

921

POLYARINUS

POLUCARIS, policar, uneia!, de

degetului gros, 1" =cea 2,5 cm


{inch long; daumbreit, zollang; pollicaire; hUvelykszeles; JUOAMoaJt] -+
UIICialis
922 POLLI NAR/ U M n, polinarie, polinie;
mas polinicii. claviform din anter
coninnd gruncioarele de polen cuprinse Intr-o substan vlscoas ( Asclepiadaceae, Orchidaceae) [pollinariuiQ,
imea

pollinium, pollen-mass; Pollinarium,

Pollinium, PollenmaJ3e, Pollenkliimpchen; pollinie, masse pollinique; pollinrium, pollenWmeg, himpormassza;


DO.IlJIRHapHH,

IlOJIJIHRHA,

JIWJU,I(eBaJI

Macca] -+ mas8ula, massa polliniea,

923

polli11irtm
POLLINAT/0 1, polenizare, transportul polenului de pe anter pe
stigmPt [pollination; Bestubung, PollenUbertragung; J?Oilinisation; heporz8s, m~porzs, h1mporbehintes; onbl-

936
937

~]'

g2~

925

926

927
928
929

POLLINATUS, polenizat, cu stig


matul acoperit de polen [pollinate,
pollinized; bestubt; pollinise; beporzott; ODhlJICKHMJt, OllblllJITb)
POLLINICUS, polinic, referitor la
polen (camer, mas, sac) [pollinic;
pollinisch; pollinique; virgporra vonatkozQ; oblJILQesoA]
POLLINIFER, polini!er, care poart
sau con~ine polen {pollini!erous, pollen-bearmg; pollentragend, bltitenstaubtragend; pollinitere; virgport
bordoz6; DWJll>lteli:OCHMA]
POLLINTSATIO t --+ poUinatio
POLLINIUM n --+ pollinarium
POLLI NODI U M n, polinodiu, ga"
metul mascul imobil care fecondeaz
ascogonul ( Ascomyceles) (pollinodium;
Pollinodium; poliinode; pollin&..ium;
DOJIJIIIHO)l.HJ:i.)

alergie polinic; boal a mucoasei nazale i


a ochilor, cauzat de polen [pollinosis;
Pollinose, Pollenallergie, Heuschnnp
ren; pollinose; szenalz; noJIJIIIHo3}
931 POLOICUS {gr. no.~ "mult", otJCo<;
"cas"), poloic, cu tlori fertile i ste
riie pe aceeai plant sau pe plante
Jiterite (Lindberg) [poloicous; poloisch;
poloique; poloikus; ooJtOB'IecK.Hlt]
932 POLU S m pol [pole; Pol; pOlo; polus;
930

POLLINOSIS f,

939

,..
941

polinoz,

DOlllOC}

933

938

POLY- (gr. 110/..~ "mult"), mult, nu


meros, bogat ( polytuaalis, polycarpellatus, polychromalicus, polyembryo-

nalia) [many, numerous; viol-, reich-;


plusieurs, beaucoup; sok-, szmos, gazdagon-; MHoro-] multi, pleio,
pluri-, chiliPOLYACANTHUS (gr. , ib::av9m
,,spin"), cu numeroi spini [manytborned; vieldornig, vielstachelig;
plusieurs aiguillons; aokUlvisii, aoktuskej(i; Mlloi'OliFJIHCTWII]
POLYACHAENJUMn (gr.-,a "nu",
xa!V(i) "a csca"), poliac'iien, achen
format din ma1 multe carpele libere
(Mal va rolundi(olia, Ranunculus acer)
[polyachene; Polyachnium; polyakene; tObbeskaszat; MROrocetldlOOl]
POLYACTINUS (gr. , dn~ "raz")
- polyarchicus
POLYADELPHJCUS, POLYADELPHUS (gr. , dSeNp610 "frate"), polia~
delf, cu staminele reunite In tasccule
prin lilamentele lor (staminele la
Citaus Hypericum) [polyadelpbous, polyadelphian; vielhrtiderig, mehrbrii
derig, polyadelphisch; polyadelphe;
Uibbfalks, aokfalks; MRoro6paTcrBeBw.di:J - phalaraiphytua
POLYADEN US (gr. -, .OT)v ,,gland"),
cu glande numeroase [polyadenous;
vieldrOsig, drOsenreich; polyad@ne;
sokmirigyd; MRoroliCeJie311Cn.IA 1- multiglanduWsus
POLYANCISTRUS (gr. , 6"(1Ct.atpov
.,cirlig"), eu numeroase cirlige [manyhooked; vielhakig; a plusieurs crochets; sokhorgt\, tObbkampOjU; MHoroKpfO'IKOsuwll:]--+ polycamptus
POLYANDRUS (~. , vr')p, dvOpO.;
.,brbat"), poli<tndr!C, ('.U stamine numeroase (noare) [polyandrous, poly
andrian; vielmnug; polyandre; sokporz6jU, Wbbhimes; MHOTOTbi'UIHII'OBWJij
--+ polystvMneua, polyarinua
POLYANTHEMUS,
POLYANTHUS (gr. , Uvec!LiiO; t'lv9ot; "tloare")multiflorus, pluriflorus, myrianthus
POLYANTHERUS(gr.-, dv8T)p61; "In
florit"), cu numeroase antere fpolyantherous; vielstaubblAttrig; polyan
there; tobbportokU; MHorom.ma.HHJCo
BYil)

9"

,..

POLYARCHICUS (gr. -, dPXl'! "origine"), poliarhic, multiradiat; cu numeroase radii sau laseicole (rdcin,
stel) [polyarch; mebrstrahlig; multi
ray-;~nne; soksugarU; MHOTOJIY'IllCTWI]
--+ poly~Wtinus, multiradialua
POLYARINUS (gr. , iippT)v
--+ polyandrua

lwt")

"br

...

FOLYASTER
POLYASTER m (gr. , arltl' ,,stea"),
poliaster, cu mai multe centre tn
celulii., unite Intre ele prin fusuri nucleare (Hartog) [pol;)aster; Polyaster;
polyaster; polszter; no1111acTep]
POLY BLASTUM n (gr. -, P,>..ttatOc;
9" ,.mugt!I'e"),
polihlast, spor multiscptat (LUhenes) (polyblast; Polyblast;
polyblaste; polib!Aszt; nOJIII6nacT]
POLYCAMARUS {gr. , xap.tipa .,bolti") - polycarpicWJ
9.8 POLYCAMPTUS (gr. -, xap.m~
,.recurbat") - polyancistrus
9.9 POLYCARPELLARIS (gr. -, KttPR6<;
,.fruct") - pluricarpellaris
950 POLYCARPICUS (gr. --), policarpie
1. Cu numeroase fructe. 2. Format
din mai multe carpele. a. Caro ntlorete i fructific de mai multe ori
Jn cursul vieii sa1e [polycarpic, polycarpous, many-fruited; polykarpisch,
vielfriichtig, mehrfrfichtig, vielmalfriichtig; polycarplque; polikrpikus,
t6bbn6rterm6, t6bbszOrv1rltO, sokszor
term6, sokterm6sl1; nomn:apllll'lecJ(JI~,

trique; policentrikus; MHOroueHrpH-

9i5

9.,

MHOroD1IO,IIHlolil:,

MHOTOD110,!10nBCTHKO-

IIWfi] - pollad!igenus, sychnoco.rpus(3)


951 POLYCARPIUM n {gr. --~, politarp,
fruct compus, indehiscent, ormat din
mai multe carpele (Fragaria, Rosa)

'IecKJIA]

957

958

959

960
961

3eJ1Cm.~R]

962

963

9M

[polycary!um; Pol:ykarpium; polycarpe; polikrpium, term~soport; nonH-

kapllllil:, MHOfODJIO,!IHHJC)

POLYCARPOPHORIA f (gr. --, '110,.purUitor"), policarpoforie, formarea mai multor capsule la virful
ramificaiilor muchilor trunzoi acrocarpki, care obinuit sint monocarpid [polycarpophory; Polykarpophorie; polycarpophorie; polikrpofOria;
nomn:apno4M>PHKJ
953 POLYCARPUS (gr. --) _,. polycar952

picus

954-

POLYCARYON n (gr. , K6.poov


"nuc"), policarion, nucleu cu mai
muli centrozomi [polycaryon i Polykaryon; polycaryonte; polikarion;

965

965a

,,li se
rsptndi"),polic{h)orie,rsptndireafruc
telor, seminelor i a sporilor pe mai
multe ci (ap, vint, animale) [poly-

POLYCHORIA f (gr. , xmptal

chory; Polychorie; polychorie; poHchOria; nonHxoprut]


POLYCHROMATICUS (gr. , XPOOila.
"culoare") -. multicolor
POLYCHROMATISMUS m, POLYCHROMIA f (gr. --), policromie, policromatism; variaie de culori la aceeai
corol (Lindmann) [polychromatism,
polychromy; Polychromatismus, Yerschiedenfarbigkcil; polycbromatisme;
polikromatizmus, kii!Onfelesziniis~g;
rronrur.poMaTH3M]
POLYCHROMA1'0PHILUS (gr. -,
q~ltQI "a iubi"), policromatofil, care
se colol'fSz uor In culori variate
(celul) [polychromatop-hil; polychromatophil; polychromatophilc; polikromtofil; nomrxpoMaT-o4mn&HidA]
POLYCIIROMIA f {gr. --) _,. amphichromia, heterochl'()nwtia

966

POLYCHROMO.SOMICU.S

(gr.

ac:opo "corp"), policromozomic, cu mai

muli cromozomi [polychromosomie ;'


polychromosomisch;
polychromosomique; t6bb kromosz6ms; 'tlonHXpo-

DO!liR8pHOH]

955 POLYCARYOTICUS (gr. -), policariotic, cu mai muli nuclei {celule)


[polycaryotic; poi,Ykaryotisch, mehr
kernig; polycaryotJque; polikariOtikus,
tllhbsejtmagvas; noJIIIXapllOTl'l'lccmli]
- multinucleatWJ, polynuclearis
956 POLYCENTRICUS (gr. -, dvtpov
"centru", ,,pinten"), policentric, cu
mai multe centromere (cromozomi)
[polycentric; polyzentrisch; polycen-

POLYCENTRUS (gr. --), cu muli


pinteni [many-spurred j vielsporng: a
plusieurs eperons j soksarkanytyils;
MHOroWBDOBaTYft]
POLYCEPHALUS (gr. , KE'Pf.6.i)
"cap") _,. multicapitalus
POLYCERATUS,
POLYCERCS
(gr, -, K6paia. "corn"), multicorn, cu
multe coarne [many-horned; vielhornig; multcorne; sokszarvacsks; MIIOroporan.diJ - multicornu.<J
POLYCHASIUM n (gr. -, x,lr.Gt~ "diviziune") - pleiochasium
POLYCHLORUS (gr. -, x,).rop0c; "verde"). verde Inchis [dark-green; dunkelgriin; vert fonce; sOtetzOid; Te!'>mo-

MOCOMB'IecKRR] -

plurichroTr#JSomalis

967

POLYCHROMUS, POLYCIIRUUS
(gr. --, XP6a "culoare") _,. mullirolor

966

POLYCHRONJCUS (gr. -, xf)Ovo.;


timp"), policrooic, petrecut in timpuri
sau In faze diferite [polychronic; verschiedenzeiti~; polychronique; kUionb6z6 id6beh j no.llliXpOJOI'I.eoc:HR, BOl
HRXaiOD(Ril: neonnoxpaTHo]

...

"'

POLYGAMUS

PDLYCLADIA t (gr. -, ~ "rapolicladie, prezena unui numlr ma mare de ramuri decit cel
normal [polyclady; Polykladie, Vielstigkeit, VielverStelung, Astwucherung; polycladie; polikldia, sokgusg ; DOJIHK.Ila#ll]
9711 POLYCLADUS (gr. --), cu numeroase ramuri, multlramiflcat [multiramose, many-branched, polycladous;
vielzweigig, vielstig i J;>Oiyelade, Il plusieurs branches; sokgU; MHoroae-rmur"),

BRCTwlt)

POLYCWNALIS (gr. -, dOw "rapoliclonal, cOO'e const din


mai muli cloni (cultivar) (polyclonal;
polyklona1; polyclonal; poliklonlis;
mur"),

DOJIHIUlOJIOBWJI:)

9?2 POLYCOCCUS (gr. -, KOiac"' ,.bac"),


cu bace numeroase [polycoooous, many -berried; vielbeerig; a plusieurs
baies , sokbogyOs , MHoroopenncoai>dt]

[multidigitate; vieUingerig; multidigite; t6bbsz.'Jr ujjas; MROrOnaJll>'la


TiriA]- multidigitatus
POLYDEMJCUS (gr. -, Mi~ "district"), polidemic, care crete In mai
multe formaii sau distriete naturale
[polydemic; polydemisch; polydemique; polidemikus; IIOJJlll{CMII'Iecx&.il]
POLYDERMISI {gr. -,Stpi-Ul "piele"),
poliderm, esut protector al cilindrului
central format din straturi alternative
de celule endodermice i parenchimatice (Mylius) [polyderm; Polydermis;
polyderme; polidermisz; DOJI1J.llepMa]
982 POLYDRUPA l {gr. -,8p6fttm ,,bacl"),
polidrupA, fruct multiplu format din
mai multe drupe {Rubw) [polydrupe;
zusammengesetzte Steinfrucht; poly
drupe; U!bbes csontr; cnomma JCOOo

'"

TJDD:a]

- multicoccus

'"

POLYCOTYLEDONEUS (gr. -, Jro


'WAI"'Odw "cavitate"), policotiledoneu,
cu mai multe cotiledoane (plant)
[polycotyledonous;
vielsammenlappig, vielk:eimblttrig; A plusieurs cotyledons; tObbsciklevehl; MHOroceMI:-

"'

,qom.awli]

POLYCOTYLEDONJA !, POLYCOTYLIA 1 {gr. --), policotiledonie, prezena a mai mult de dou cotiledoane
[polycotyledony; Polykotyledonie; polycotyledonie; tobbszik.levelfises; noJlllEOTilJIID!, MllOfoceMli,!tOJli>BOCTb]
POLYCULTURA ! (gr. -, lat. cultura .,cultur"), policultur, cultivarea
in aceeai gospodrie a mai multor
soiuri de pfante [polyculture; Mischkultur; polyculture; vegyes miveles;
DO.Illtq.lli>TYPa]
POLYCYCLJCUS (gr, -. KU~~:A.o'
.,cerc"), policiclic, cu mai multe verticile {floare) [polycyclic; polyzyklisch;
polycyclique; tobbOrvi; nonBIUWlB
'lecxBJt, MHOrokpyrOBo.li] __,. pleiocyclieus, polygyru.s, multigyratus
'J77 POLYCYSTJCUS (gr.
-, ldxm'
"pung") __,. pluricellularis
POLYDACTYLJA ! (gr. -, Oiurn.l~
"d~t"), polidactilie, prezenta unor
oi1!1fne supranumerare datont !actorilor genetici (polydactyly; Polydaktylie; polydactylie; polidaktilia;

Jl]l3Hepfii.Q&]

"'
'"
"'

,..

DOilll.!l.aKTH111Ui]

POLYDACTYLUS (gr. --), multidigitat, cu mai multe diviziuni sau


fascicule digitilorme (frunze, spice)

POLYEMBRYONJA f (gr. -, f)ljJpuov


,.embilon" ), poliembilome, producerea
mai multor embrioni in acelqi ovul
[polyembryony; Polyembryonie; polyembryonie; poliembri6nia, tObbcslrS.jusg; MHOr03MfipBOBBII]
POLYENERGIDA f (gr. , tvtpysua
"for acth"), polienergidil, celulA
multinucleat, care se poate desface
tn atttea pri monoergtde cli nuclei
erau (Sachs) [polyene!Jid; Polyenergide; poly6nergide; pohenergida; no

'"

POLYENERGJDJCUS (gr. --), polienergidic, care conine mai multe


energide {celulil) [polyenergidie; polyenergid; polynergide; polienergids,
Uibbenergtd9.s; IIOJI]l3Heprii,IUI'ICCdit]
POLYFA.CTORJALJS -+ multifru

wrialis

POLYFOUJCULUS m, polifolicul,
foliculariu; fruct multiplu, format
dintr-un agregat de !olicule derivate
dintr-o singur floare {&dum, CaltAa)
[polyfollicle; zusammengesetzte Balgfrucht; polyfollicule; tilszOcsokor, tii

sz6-termscsoport; n0JIIIc()oruouyn,cn02tRW8 41oJliDIKYn] -+ folli<;ularium, folli


culodium, multi(ollicul"'

POLYGAMJA 1 (gr. -, "fl4to<; "cs


torie"), poligamie, llori hermafrodite
i unisexuate pe acelai individ sau
pe indivizii diferii ai aceleiai specii
( Atriplex) [polygamy; Polygamie,
Vielehigkeit; polygamie; poligQmia,
felemsvirgllsQg; IIOJII!faMllll, MHoro.IIOMllOCTb] anomaloecia, pleogamia
POLYGAMUS (gr. --), J?Oligam, cu
flori hermafrodite i umsexuate pe

...

POLYGENESJS
aceeai plant sau specie [polygamous,
polygamian ; polygam, vielehig, gemisehtgeschlecht.ig; polygaJJ;~.e; poligm,
felemAsvmigU;
IIOJUITaMHL111,
MHoro,D;OMHI.Iii]
990 POLYGENESIS f {gr. -, '}'tvoo~

1 mat multe linn parentale; Oriam


, !'-ater~"),

poli~n~z,

fOOO

descenden:I

ginea multiri a unor taxoni [polygenesis; Polygenese; polygen.se; poligent!zis; oOJIHrettel] --+ polyphylcsis,

1001

polygenia, polyphylia

991 POLYGENETICUS {gr. --), poligenetic, polifiletic; derivat din mai


multe linii de descenden [polygenetic; polygenettsch; poly~netique; poligenetikus; uomrreHCTH<JeciHH:) --+ po-

1002

lyphyleticus

992 POLYGENIA f {gr. -,


ma")

ytv~ "ur..... ]H)lygenesis, polyphylesis

993 POLYGONAUS,

POLYGONJUS,
POLYGONUS (gr. , yrovta "unghi"},

1003

poligonal, multiangular; cu mai multe


muchii, unghiuri sau coluri (tulpin)
polygonal, many-angled, multanjpla.r; polygonal, vielkantig, vieleckig,
polygonal, multi~ne, multangule, mult.angulaire; pohgonlis, sokCHi, sokszOgii, sokszOgleUi; MHoroyro.rn.Rw.li,
MHOrOCTOPOHHLII!:) --+ multangularis,

'"

multangulus, m!dligonus
POLYGYNJA f (gr. -, yo\11)

"soie")

poliginie, prezena mai multor pislile


in fiecare floare (Ranunculus, Rosa)
[polygyny; Vielweibigkeit; polyg)' nie;
t.obbanyas sg ; noJIHriiHIUI]
995 POLYGY NUS (gr. --), poligin, cu
mai multe pistile (floare) [poly!Qnous; vielweibig, vielgriffelig; polygyne; tObbanys, tobbterm3j6; no-

1005

JdfrllllHLllt, !11HOr00~11'1Kbdi)

996

'"

POLYGYRUS {gr. , yl)po; "cerc")--.


]H)lyoyclicus
POLYHAPWJDEUS (~. -, 6.n>..o;

"singur", (fu~ "obinmt"), polhaploid, cu numr de cromozomi redus


la jumtate fa de numrul iniial,
In cazul tipului derivat partenog(!netic
dintr-o form poliploid (Katayama}
[poiJ- haploid; pol)' haploid; polyhaplolde; polihapl01d; nOnHraDJlOI!,ll,HWII:]

998 POLYHY BRIDA f (gr, , lat. hybrida


polihibrid, hibrid al
crui prini se deosebesc Intre ei
prin mai multe caractere [polyhybrid; Polyhybride; polyhybride; polihibrid j IIOJ)HrH6pll.ll)

1006

1007

"corcitur"),

999

POLYLEPJS (gr. ,

cu

numeroase

.,scramA''),
scvame
[many~Z,.t;

1008

scaled; vielschuppig; a plusieurs Ccailles; sokpikkel,tii; MHOrO'IeDJYH'IaTblil:)


POLYMASTIGOTUS (gr. -, !!OO'tl!;,
11iu:m-y~ "bici"}, polimastigot, cu flageli in smoc [polymastigote; polymastigot; polymastigote; tObbcsillangOs;
IIO.IIRMacTHrOTII'IeciO!lf)
POLYMERJA f (gr. -, J.lpot; "parte"),
polimerie, condiionarea unui caracter
de mai muli factori genetici echivaleni (Lang} (poly-mery; Polymerie;
polymerie; polimer1a; noHHMilPHII]

POLYMERTCUS,
POLYMERUS
(gr. ), polimer, cu mai multe pri
sau diviziuni (gineceu, ovar, verlicil)
[polymeric, polymerous; poly:mer, vi('lteilig, vielgliederig, vielz.hlig, mrhrf.cherig; polymllre; polimer, tobbtagU,
Hibbosztatll: nonHr..tepHWit, MROTO'IncuHW.Ii] _. pleiomuus
POLYMICTICUS (gr. -, JllK'tOI; "amestecat"}, polimictk, cu mal multe
specii dominante (plancton) [polymictJc; polymiktisch; polymictique; polimiktikus ; no.JUIMHKTH'Ieaadl:]
POLYMTTOSTS f (gr. 11i't~ "fir"),
polimitoz, mitoz supranumerar la
grunciorul de "(~Olen, ce are loc dup
terminarea me10zei, fr divizarea
cromozomilor (Beadle) [poJ;ymitosis;
Polymitose; polymitose; polimilOzis;
D01IJIMIIT03)
POLYMORPHISMUS m (gr -, l-lOPIPl\
"form"), polimorfism, heteromorfism,
pleomortie , aspecte morfologic~J diferite ale unor organe (frunze fructe,
flori) la aceeai plant (polymorphism;
Polymorphismus, Vorschiedengestaltigkeit; polymorphisme; polimorrizmus, sokalaklisg, kiil{)nbOzO-alakll
sg; DOJIHMopcPH3M] --+ eutymorphosis
POLYMORPHUS (gr --), polimorf,
multform. J. Cu numeroaSP. forme
sau aspecte (plant). 2. Cu variabilitate mare (gen, specie} [polymorphous pol)'morphc, manY-shaped,
multiform; vielf6rmg, vielgeslallig,
polrmorph; pol)'morphe, multiforme;
pohmorf, t6bbalakll, vltozatos alakU ,
noJIHMOp4)Rbii!:, Ma:oroo6pa3HMfi]--+ multiformis, pleiomorphus
POLYNEURUS(gr. -, veUpov"nerv"),
multinervat, cu mai mul,l& nervuri
(frunz) [multinervate, ma""-nervcd;
vielnervig, vieladerig, reichnervig;
multinerve; sokeril, gazdagon erezett;
Ma:OI"OldiJIKOBaT~>~ii]- multindl'alus
POLYNJTROPHJLUS (gr. -, vitpov
"potasiu", ~Uo:J "a iubi"), polinitrofil, care prefer azotul combinat

..,

POLYPHYLOGENJA

JIHHRTPOIPHIIbHJ.Jlt]

1.009

fonce; sotet vtlrilsesbarna; TcMHo6ypo-.

(bacterii! [polynitropbilous; polynitrophil; po ynitrophile; polinitrofil; no-

POLY.NOJIIJNALIS (gr. -,lat. nominalis "nominal"), polinominal, multi-

KpacHWil]

1020

nominal; care are mai multe nume

1010

1011

1012
1013

10H

1015

1!116

tOti

10-!8
1019

(nomenclatur specitic) [multinominal,


polynominal; polynominal, vielnamig;
polynominale. multinominale; Uibhnevii, tObbszavas, multinominlis;
DOJJHHOMIIaJUlhlil}--+ muJtirwminalis
POLYNUCLEARIS, POLYNUCLEATUS (gr. -,lat. nucleus "simbure"),
polinucleat, multinucleat, cu mai multi
nuclei (celul) (polynucleate; vielkernig; multnuclee; Ulbbsejtmagvas;
MHOroiiJJ,epHhlli]- multinucleatus, plurinw:leatus
POLYONYMUM n tgr.-, 6vopa ,.nume"), polionim, nume cu semnificaie
nesigur (nomina ambigua,
rnnina
confusa) [polyonym; J;'olyonym; polyonyme; polionim; noJIItoHliM]
POLYODONTUS (gr. , 6So~, o06vWIO "dinte") --+pluridens, pluridentatus
POLYOECJA f (gr. , ol..:~ "cas"),
poliecie, prezena concomitent .in
cadrul aceleiai specii a unor indivizi
de sexualitate diferit [polyoecy; PoIyozie; polyecie; poliOcJa; nO.IIH3l(HH]
POLYOPLASMA n (gr. -, fti..OOJLU
"modelare"), polioplasm, partea intern, granular, netransparent, a citoplasmei (Ngeli) [polyoplasm; Polyoplasma, Kornerplasma; polyoplasme; polioplazma; noJtHOillla-JMa] _,.
endoplasma
POLYOVULATVS (gr. -, lat. ovulatus "ovulat''), poliovulat, multiovYlat; cu mai multe ovule (ovar)
[multiovulate; vielsamenknospig, mehreiig; polyovule, multiovule; tobb
magdudoros; Maorolli1~ooll:]
POLYPETALIA f (gr. -, ni:talov
"petal"), polip(l[alie, petale supranumer::\re la flori [polypetaly; Polypetalie; pol) petalie; polipetlia; noJlll
neTaJIHll]
POLYPETALUS 1gr. ), polipeta!
cu mai multe pctale (corol) [polypetalous, many-petallerl; vielkronbl.t
trig; polypetale; sokszirmU; MHoroJienecTHMil:] _,. pleiopeU:dus, pluriPf
talus, multipetalus
POLYPHAENIA f (gr. , qKiiV(I)
"apare") _,. pleiotrapia
POLY PHAEUS (gr. -, !pQtlx; "brun"),
brun ro.!icat inchis [dark reddishbrown; t.Jef hraunrot; rougetl'e brun

1021

1022

1023

1024

POLYPHAGUS (gr. , !p(lytm "a mln


ca"), polifag. J. Cu nutri)ie variatii..
2. Care atac mai multe pante gazde
[polvphagous; wirtsvag; polyphage;
politg; MHOrOII.!OIWil:] _,. pleiophagus,
plurivorus, omnivorus
POLYPHASIA (gr. , q~OOt~ .,apariie"), polilazie, prezena in aceeai
slaiune a mai multor varieti evi
dent distincte ale unei specii [polyphasy; Polyphasie; polyphasie; poli
fzia; noJIIDillllllll)
POLYPHLEBJUS \gr.-, <pA.eV, <pt
po~ "vin"), multinervat,
cu mai
mulle nervuri {frunz) (multinervate,
many-nerved; vielnervig, vieladerig;
mullinervi!!; sokerii, gazdagon erezeU; MHOro:.KliiiXoaaT&Iii:] _,. multinervatus
POLYPHOTJCUS (gr.-, lll'b;_ ~
"lumin") _,. euplwlicus
POLYPHRAGMATICUS(gr.,f!lpltypa, ~~p(lyJLUto.:; "tngrdire"), multiseptat, multicompartimentat; cu mai
muli loculi sau loji [muJtiS(Iptate;
vielkammerig, vielquerfche-rig; multisepte, a plusieurs cloisons; Hlbbkamrs, sokrekeszes; MHoroneperoPO.ll'I&Thlil] _,. multiseptatus

1025

POLYPHYLESIS f, POLYPHYLIA
f (gr. -, cp{)Aov "trib"), polililez, origin din mai multe tipuri ancestrale
[polyphyly; Polyphylie, Vielstmmig
keit; polyphylie; polifilia; llOJlHIPaJUlJI]
_,. p<Jlygenesis
1026 POLYPHYLETICUS (gr.--), polifiletic, care 11oboar din mai multe
linii parentale {descenden\) [polyphyletic; polyphyletisch, vie stmmig;
polyphyletique; politiletikus, tobbtorZbG; noJIR<iiHJient'lecxHII:] -+ palygeneticus
t027 POLYPJIYLLIA
(gr. -, ~pilU.ov
"frunz"), polifilie, augmentarea anormal a numrului de frunze dintr-un
verlicil (polyphylly; Polyphyllie, Vielblttrigkeit; polyphyllie; sokleveh1
sg; noJIIt$IDr.mtll] _,. phyUomania

:r

1028

POLY PHYLLUS (gr. --), polifil, multitoliat, cu frunze num,;,roase [manyleaved; vielblttrig, reichblttrig; po
lyphylle, a plusieurs leuilles; soltlevelU.; MHoro.llHCTHLII1] _,. multifolialus,
multifalius, pleiophyllus, plurifolius

1029

POLYPHYLOGENIA l (gr., ~p0loV


,,trib", ytvo.; "neam"), polifilogenie,
lilogenie din mai multe linii de des-

POLYPLASTICUS
cenden

genie;

[polyphylogeny; Polyphylo-

polyphylog~nie; p<'lifil~nia;

uoJIB4mnorCIIBll]
1080 POLYPLASTICUS (gr. -,

"modelat"), poliplastic, care conine


mai multe plastide (esut sporogen)

[polyplastic; polyplastisch; polyplas-

tlque; poliplasztillus; nOJlllllJIIlC'I'ec-

nl]
tOSt

...,

POLYPLECT/CUS (gr, -, K1.t..:t&o


,.1mpletit.. ), poliplectic, care poate pro-

duce mai multe

combinaii

de gene

1035

tOS6

1037

1038

1039

vielsteinkernig, vielkernig; a plusieura


noyaux; sok csontrmagvU, sok sejtmagvU; MHOfOKOCTO'IKOBLIR, MHOrO
J!JtCPIILIR)
1040 POLYRRHIZVS (gr. , (l{tu "rd
cin"), cu numeroase rdcini {polyrhizous, polyrhiza1, many-rooted; vielwurzelig, reichbewurzelt; polyrhize,
aplusieurs raei nes; sokgyOker(i; MHorokOpemxOllhlit]

1041

wolyplectic; polyplektisch; polyplec-

tlque;

KO070..118il~

garnituri cromozomice n fiecare nucleu [polyploide; Polyploide; polyploide; poliploida; nOJIBDJJOBAA]


POLYPLO/DAT/0 f {gr. ), poliploidare, provocarea artificial a poliploidiei [polyploidation; Polyploidisierung; polyploldation; poliploidci6;
DOJIBllJIOH,.IIaiiiUI]
POLYPLOIDEUS {gr. ), poliploid,
1. Care manifest poliploidie. 2. Cu
numr mai mare decit dublul cromozomilor din generaia haploid [polyploid; polyploid; polyplofde; poliploid; DO!lHitJlOJI)l,HLdt]
POLYPLOIDIA f /gr.---), poliploidie, prezena In celulele organismului
a unui numr de cromozomi de peste
dou ori mai mare {~n,6n etc.) dectt la
generaia haploid (Winkler) [polyploidy; Polyploidie; polyploidic; poliploidia; nOJIBllJIOH)lHll]
POLYPLOSTEMONlA f (gr. -,ati}IUOV ,.fir"), poliplostemonie, prezenta
in floare a numeroase verticile de
stamine [polyplostemony; Polyplostcmonie; polyplostemonie; poliplosztcm6nia; DOJIIUIJIOCTeMOHIDI]

POLYPTERVS (gr, -, mt:pOv ,.arimullialat, cu numeroase aripioara [multialale, many-winged; vielfiOgelig; plusieurs ailes; sokszr
nyacsks; MHOfOJCpblnwil:]-+ multialatus
p"),

POLY PY RENUS {gr. -, nup1)v ,.stm


bure"). 1, Cu simburi numero~i. 2.
Cu nuclei numeroi [polypy.renou~:>;

POLYSACCI/ARIDAE t pl (l;!f'. -,
aCr.r.:x,ap "zahr"), polita.haride, hidrai
de carbon prezenti In sucul celular

[polysaceharides; >olysachariden; polysaccharides; poliszaccharidok; no-

poliplektikus; uommnelCT11'1ec-

al]
POLYPWGAULIS (gr.

,,numeros", ~rou'-6.:; ,.tulpin"), multicaul, cu numeroase tulpini (manystemmed; vielstengelig; multicaule,


A plusieurs tiges; sokszrll; MHoroCTe6em.Hl.dl) -+ multicaulis
tOSS POLYPLOIDA f (gr. xo'k~ .,mult",
Wth.oOI; "singur", Ui~ "obinuit"),
poliploid, organism cu peste dou

tOM

...

JPICaXapB.!J.Id]

POLYSAPROBIUS (gr. -, O'tutp~


"putred", p~ "via"), polisaprobic,
capabil s vieuiasc Intr-un mediu
cu multe impuriti {organism) {polysaprobic; polysaprob; polysaprobe;
poliszapr6b; noJIBcanpo6BLI:A]
1048 POLYSARCA f (gr. -, ~ "carne"),
polisarc, dezvoltarea anormal a plantei (excrescente, malformaii etc.) datorit excesului de suc nutritiv [polysarca; Vollsaftigkeit; polysarcie; pohszrka; nonHcapQHII.]
104.4. POLYSEPALVS (gr, ,lat. sepatum
"sepal"), polisepal, cu mai multe sepaie libere [many-sepaled; vielkelchblttrig, mehrkelchblttrig; polysepale; sok cseszelevelfi; MHorO'IamenucTHJ:OsLIR] -+ pleiO$CpalW1
104.5 POLYSETVS (gr. , lat. seta "rr
aspru"), cu multe sete {multisetose,
many-brisUed; vielborstig; multisete;
soksertejii; MHOfO~eTRHkOBLIR] -+ multisetus
104& POLYSlPlJONICUS (gr. -, GllfWY
"tub"], polisifonic, cu o serie eentral de celule inconjurata de celule
periferice (axa la Rlwdomdaceae) [polysiphonic; polysiphon; polysiphonque; poliszifOnikus; MHOroTpy6oiaTwit)
1047 POLY SOMAT IA f (gr. -, o-Gij.w ,.corp"),
polisomatie, prezena colediv a r:cIulelor diploide i poliploide in \esut
sau la un individ (Langlet) [po ysomaty; Polysomatie; polysomatie; poliszomflcia; noJUJcoMawut]
1042

1048

1049

POLYSOMIA t (gr. --), polizomie,


cromozomilor supranumerar
(Blakeslee) (polysomy; Polysomie;
polysomie; polisz6mia; noJIBCOMKI!]

prezena

POLYSOMICUS {gr. -), polizomic, 1 u


de cromozomi In plus sau in
minus cu t-2 unit.i faj de numrul
normal dploid {nudeu [polysomi~;
numr

...

POLYTHALAUMS
polysomisch; polysomique; polisz:Omi-

kus
1()50

DO.IDICOMH'IecKHA]

1060

POLYSPERMAL/S, POLYSPERMATUS POLYSPERMUS (gr. ,


c:r~p~a. "~min"), polisperm, cu numeroase semine {fruct) [polyspermous, many-seeded; vielsarrug; poly-

spe~me; sokmagvU; MHOfOCCWIHHLIA)--+


plews~rmus, mult~Spermus

!051

PDLYSPERMIA f (gr. --), polispermie fecundarea ovulului prin mai


muli gameti masculi tpofjspe_rmy;
Polyspermie; polysperm1e; pohspermia; noJIBcnepMHII]

10.'12 POLYSPORA f (gr. -, crnop(t "s


mln"), polispor, celul reproductiv
care se divide in mai mult de patru
spori {Renner) (polyspore; Polyspore;
polyspore; polisp6ra; DOJliiCIIOPa]

10.'>3

POLYSPORANGIATVS (gr. --, dy')'lltov "vas"), polisporangiat,_ cu mai

muli sporangi [polyspora!lg~ate;_ polysporangiat; polysporang16; pohsporngiumos j DOJJHCllOp&llrB&THLtft]-+ pf!t

risporangialus

POLYSPORU8 (gr.-), polisporic,_cu


mai muli spori [many-spored; vielsporig A beaucoup de spores; soksp6ras j ~orocnOpOBI>lA) - mullispor~U
10ri5 POLYSTACHYS, POLYSTACHYUS (gr. -, cmixuo; "spic"), cu mai multe
spice [many-spiked; vielhrig, hren
reich; polystachyC; sokkalAszU; MHoro1();:;.~

1056

POLYSTELICUS (gr. --), polistelic,


multistelic, cu mai muli cilindri centrali (tulpina la Filices) [polystelic;
polystel; polystelique; polisztelikus,
soksztelejU; nOJJHCTCJIJt1IecJCHit] -+ multistelicus

POLYSTEJIJONEUS,
POLYSTEMONUS (gr. -, IJ'tiJpov .,tir"), polistemon 1. Cu ~tamine de dou ori mai
multe decit petalele (androceu, floare).
2. Cu numeroase stamine. 3. Cu mai
multe serii de stamine (Laurt.Weae)
[polystemonous; polystemon; vidmAnnig; polystemone; polisztemon, t6bbporz6s j MH:OfOThl'IHHO'IHhlit] -+ poJyandrus

seriatus, pluris<'!rialis
POLYSTJCTUS (gr.

-,an~ ,.punctat, pestri"), multipunctat, c~ numeroase puncte sau pete [mu~tipunc


tate; vielpunktiert, reichpunkt1g; multiponctue; sokpontozsU; MHOTOTO'Ie'IHMit] -+ mullipunctatus
1062 POLYSTJGMATICUS, POLYSTJGMUS (gr. -, crdyjl!l ,.semn"), cu numeroase sligmate [polystigmus; vielnarbig; polystigm~; sokhibejd; MHoropwnbQeswA) - shgmalosus
1063 POLYSTOMATUS (gr. -, a161-Ul
"gurA"), polistomatic, cu stomate numeroase [polystomatous; polysto!lJ.a
tisch; polystomatique; sok zr6seJt0;

1061

DOJIHCTOMaTII'ICC11tJtJ

106ft POLYSTOMUS (gr. --), polistom, cu


multe deschizturi sau haustorii [poJystomous, many-mouthed; vielmU.n
dig; polystome; tObbnyilsU; M!loro
3CJlHWJt)

1065

""'""""l

POLYSTELE f (gr. , atil"-11 ..coloanA"), polistel, cu. mai multe stele


sau cilindri centrali (rdcina la Leuminosae) [polystele; Polystele; polystl!le; polisztete; DO.IlHCTeJia]
POLYSTELIA f (gr.), J?Oiistelie,
prezena mai multor cilindri centr~li
(Selaginella) [pol~tely; Polystehe;
polystelie; polisztelia; noJUICTeJIHR]

POLYSTICHUS (gr. , cmx~ "se


rie"), multiseriat, diSpus In mal multe
serii, rinduri sau verticile (s<:vame,
stamine) [multiseriate, polystichous,
many-rowed, many-ranked; vielreihig,
vielzeilig; multiseric!, polystique, it
plusieur rangs; ttibbsoros, soksoros;
MHOfOpliD;Hhlit] -+ multiserialis, multi

POLYSTROMATJCUS (gr. -, atpt'6J.Ul


"saltea"), polistromatic, cu mai multe
strome [polystromatic; polystromatisch; polystromn.tique; tobbstrOms;
DOJIHCTPOMaTil'leclCIIil:]

10GG POLYSTYLARIS,

POLYSTYLUS

(gr. -, <rtllho~ "coloan"), polistilic, cu

mai multe stile [polystylous, manyst)led; vielgritfelig; plusie1m style3;


tobb bibeszhi

j MlfOfOCTOn6HJ:OB1>11\]

1067

POLYSYMMETRIA f (gr. , GUI.lpolisimetrie, simetrie multilateral; cu mai multe


planuri de simetrie [polysymmetry;
Polysymmetrie; polysym6trie; poliszimmetria, tObboldaiU reszarti.n)ossg;
DOJIKCIIMMCTpllll]

1068

POLYSYMMETRICUS (gr. --), poJismctric; cu simetrie multilateral;


actinomorr (rioare, frunzA) [pol;>symmetrical, actinomorphic; polysymme
trisch;
polysymetrique;
polisz.i.mmetris, tobbsz;immetris, tObboldaluan
reszarnyos; nonHCKMMeTpB'IHW.It]-+ ac-

1069

POLYTHALAMUS (~- -, 8Ui..u~


"dormitor"), politalamlc 1. Provem~
din m1i multe flori (fruct agregat).
2. Cu mai mult de o floare tn invo-

1.unpia .,simetrie"),

tinomorphus

...

POLYTHELEUSlucru [polythalamic; polythalamisclt;

polythalami .}ue; politalamikus; MRoro


J:aMepm.dl:, c6opm.dl]

1070

POLYTHELEUS,
POLYTHELIS
!sr- , 611il "mamelon", &tMw. "femeIe"), politelic 1, Cu mai multe verucoziti, 2. Cu mai multe ovare deosebite
(noare) (polytheleus, many-warted;

vielwarzig; polytMie, . plusieursverrues; sokszemOicsii; MBoro6opOJiaB'IaTblr}


1071 POLYTOMIA l (gr. -, 't"611TJ "divi
zare"), politomie, ramifcarea vrfului
axei prmcipale a tulpinii sau inflorescentei n mai mult de dou ramuri
secundare divaricate (poi.r.tomy; Polytomie; polytomie; poht6mia; noJIIITOMII.II] -+ multifurcatio
1072 POLYTOMUS (gr. --), multi_partit, divizat In mai multe pri [mullipartite, pol;~<lomous; polytom, vielteilig,
vielmalgeteilt; polytome, divise en
plusieurs parUes; sokosztatil, Wbbszor bemetszett; MHoropa3,11;em.HblJt,
MHOrOHa,!Ipe31fldit] plei11tomus, multipartitus, hetrrolomus
1073 POLYTOPIA f (gr. , tOM~ "loc"),
politopie, posibilitatea formArii unor
soiuri, biotipuri sau ccotipuri polifiletice cu puine caractere difereniale, pe areale disjuncte [po]ytopy;
~OI)topie, polytope Entsteliung; po
lytopie; politOpia, politop kelelkezes;

polytypique; politipikus;
'IecJOI8] -

1079

1081

POLYTRICHUS {gr. , 6pll;, 'fPtxOI;


politrih, cu mai muli peri,
cili sau flageli [polytrichous; vielhaarig, vielgeiselig, vielwimperig; po
lytrique; sokszOri, sokpilljU, sokcsillangOs; MHOfOBOltOCJfCTWR, MHOropecHII

1090

"pr")

POLYTYPICUS (gr. -, 1:\moo:; "mo


del"), politipic, care cuprinde mai
multe categorii sistematice inferioare
(gen, specie) [polytypic; polytypisch;

POMACEUS, POMACEU 1. Referitor la mere. 2. De culoarea verde


a merelor [pomaceous, apple-green;
apfelartig, apfelgriin; pomace, vertpomme; almaszerii, almaWld; 116J10'I
POMARlfJJJf n, pomet, grdinii sau
livadil cu pomi fructiferi [orchard,
fruit-garden; Obstgarten ; verger, jardin fruilier; gyiimOicsllskert; nno,ll,oBbJII: C8.ll.] -+ pometum
POMERIDIA.NUS ..... poslmerdia1ms
POMETUM n --+ pomarium
POM/FER, pomlfer, care produce
fructe pomacee [pomiferous, pomebearing; apfellragend; pomifere; almaterrnO; 1161IOKOHOCHblit)
POMIFORMIS, pomiform, de forma
merelor [pomiform, apple-shaped; apfel-fOrmig; pomiforme; alma alakU;

Jd5nOEoo6pa3m.IIt]

'laTWii)

10'8

"gazdll")

llhlR, 116J10'IH03eJii:Hb1R)

1086

1075

nHTpo41H~>Ili)

~~

pleWxenus

3Hr03HC)

1085

1087
1088
1089

POLYTROPH!CUS,
POLYTROPHUS (gr. ---), politrof, cu capacitate
de adaptare la nutriie diferenial,
pe substrat uri variate {polyrrophic;
polytroph; polytrophe; politrof; no-

POLYXENUS (gr. ,

POLYZONATUS, POLYZONUS (gr.-,


lat. zona "zon") - multUonatU$
1084 POLYZYGOSIS t (gr. , 'oy()(; ,,jug"),
polizigoz, conjugarea mai multor
game {Crozier) [polyzygosis; Polyzygosis; polyzygoss; polizigOzis; llO.Illl

POLYTVPUS, POLYTOPICUS {~
-), politopic, format pe an ale
diferite (polytopic; polytop; polytope;
polit6pikus; DOJJHTOnHLiii]

1077

multicaudatus

POLYYALENS {gr. -,lat. valeo "a valora") __,_ mulliPalens, plurii>Dlens


POLYYORUS (gr. -, lat. voro "a
minca") __,_ polyphagus, pkiophagus,

1083

107i

POLYTROPHIA f (gr. , 'tpo!pfl "aliment.. ), politrofic, nutriie pe mai


multe J?lante gazde [polytrophy; PolytrophiC; polytrop hie; polit.rofia; noJJHTpo!pHII)

POLYURUS fgr. , o(lpU "coad"),


multicaudat [mtdlicaudate;
vielschwanzig; mullieaude; eokfarkll;

pluriphagus, pluriPOrus

1082

DOJlHTOilHII)

1076

plcWtypicus

MBOroXBOCTWR) __,_

1080

noJJHTIUJH-

1091

POMOLOGIA t {lat. pomum "fruct",


~6-yo.; "vorbire"), pomologie, studiul morfologic i agrobiologic al speciilor i soiurilor de pomi [pomology;
Obstbaukunde; pomologie; gytimMcsismeretlan, gyi.imOlcsBszet; nOMOllO
gr.

n<R]

1092

POMUM n, fruct. 1. Poam. 2. Fructul pomoideelor [pome; ApfeUrucht;


pomme; almatt:rml's; $pyliT, 116JI0'1Hblit

DJIO)l)

1093

PONDEROSUS, greu [heavy, weight;


schwer, gewlchtig; pondereux, lourd;
nehliz, sUlyos; TII)I(C/iblR, YBeCHCTWit]

1094

PONDUS !IrDROGENJI

-+

p!!

fi
r1

...

1095

POROPHYRli'EURUS
PONTICUS, pontic, care crete In
regiunile din jurul Mrii Negre (ele-

ment floristic) (pontic; pontisch; pontiquc; pontikus; UOHl'li'IHLiit)


1096 PONTOPHILUS (gr. Kbvtot; "mare",
q'ltU<o "a iubi"), pontofil, care crete
In

mrile

adinci [pontophilous; pon-

tophil; pontophile; tengerben ll6;

t110

PONTOPHYTA n pl (gr. -, tputOv


pontotite, plante din mrile
adinci [pontophyta; Pontoph;,ten;
pontophytes; tengeri novenyek, pon-

UH

DOHTOciiHilbllblft]

1097

"plant"),

tofitk;

t098

1099
HOO

1101

1102
1103

DOHTo4mTiol)

POOPHYTA n pl (gr. Jt6a "iarbt


poofite, plante de p!luni
i pajiti (Ciements) [meadow-plants;
Weidepflanzen; plantes de pturage;
legelOi novenyek; nooclmTw]
POOPHYT/CUS (gr. --) -+ pralensis
POPULATIO f, populaie, totalitatea
indivizilor unei specii dmtr-o regiune
limitat a arealului acesteia, consti
tuind i o comunitate de reproducere
(population; Population, Fortprlanzungsgemeinschaft; population; populci6;- nonyJUIWIII)
PORANDRUS (gr. n6~ "treeere",
itvl)p, ava~ "brbat"), porandric,
cu antere poricide [porandrous; po
randrisch; porandrique; porndrikus;
nopaHJlPII'IecKHJtJ
PORATUS -+ porosu11
PORCELLANEUS, porcelaneu, de Cllloarea opac alb a porcelanului [porcelainous; porzellanfarbig; couleur de
porcelaine; porcelnfeMr ; $apq.opo-

r.

pune",-),

6enb1Jl]

110~

1109

PORENCHYMA n {gr. w:6po~ "trecere", trxuJ..la "umplutur"), porenchim, esut poros; esut format din
celule alungite i aparent poros [porenchyma; Porenchvm; porenchyme;
porenchima; nopeHXHMa]

PORICIDUS, poricid, care se deschide prin pori (anter, capsul) [pori


cidal; lOChrig-Otlnend, porizid; poricide; likacsos telnyll.st.i; noposblft]
1106 POR/FER -+ porosus

t112

1113

1H~

1115

Hl6

1105

1107

POROGAMTA 1 (gr. n6po~ "trecere",


porogamie, fecundarea ovulului cind tubul polinic
ptrunde prin micropil (Treub) [porogamy; Porogamie; porogamie; porogilmia; noporaMHII.]

1108

POROGAMUS (gr. - -), porogam,


INmndat prin porogamie (plant) [po-

y!illo~ "cstorie"),

rogamous; porogam; porogame; po


rogam; noporaMHwit]
POROIDAE t pl (gr. -), poroide, mici
puncte poriforme pe membrane (DWto~~U~aeo) [poroids; Poroiden; poroides;
poroidok; nopoii,.!U.l, Ma.JreHLKHe yrny6JieJDUI]
POROMETRUM n (gr. -, J,tttpov
"msur"),
porometru, instrument
pentru msurarea dimensiunii stomatelor [porometer; Porenmesser; porometre; pOrusmerO; nopoMe-rp]
POROPHYLLUS (gr. -, (!liJ.Ov "frunz"), porofil, cu frunze avind puncte
poriforme transparente [porophyllous;
orenblttrig;
porophylle; p6rusos
evehi; IIOpRCTOJUICTHLiit)
POROSITAS t, ~;~oroztate, capacitatea unor corpuri de a putea p
trunde prin ele gaze {ramur, sol)
(perosity; Porositt; porosite; porozits ; nopKCTOCTb)
POROSUS, -PORUS (gr. ), poros.
1. Prevzut cu pori sau stomate
(capsul, celul, vas) (biporus, cryp
toporus). 2. Gurit [porose, porous;
porOs, porenreich, durch!Ochert; poreux, perce; por6zus, likacsos; nopKcTI>Iil, !II>Ip'laTwil]-+ foraminatus, porattu, porifer, stcmatifer, -st,mus
PORPHYR-, PORPHYRO, PORPHYREUS (gr. nop(j!6pooo; ,.purpuriu"), purpuriu, de culoare rocat
purpurie (porphyracanthus, porphy
rocarpus) [purple-coloured, purple-;
purpurtarbig, purpur-; pourpre; biborpiros, bihor szlnii; nypnyposwit,
noP4tpOBblit, nypnyps:o-]-+ purpureus
PORPHYRANDRUS (gr. -, dvilp,
ave~ "brbat"), cu stamine purpuri! [porphyrandrous; purpurstaubblttrig; porphyrandre; biborpiros
porz6jli j nypnypHOTbi'IBHO'IHblit]
PORPHYRANTHUS (gr. , d~
"floare"), cu fiori purpurii [purpleflowered; purpurblUtig; a fleurs pourprees; blborpiros virgU; nypnypHo~koawJt]

PORPHJ"ROBAPHUS (gr. -, IWPI\


"culoare") -+ porphyreus, purpureus
1118 PORPHYROLEUCUS (gr. -, W~><6o;.
"alb"), purpuriu deschis [light-purple;
hellpurpurrot; pourpre dair; vilgO>s
bihor; ClleTJlQ-IIOp$HpOBI>Iil:]
H19 PORPHYRONEURUS (gr. , vt:Upov
"nerv"), cu nervuri purpurii [purplenerved; purpurnervig; . nervures
pourprMs; biboros erezet1i; nypnypHo
JKHJlJCOBQTWJI]
tlti

...

PORPHYROP~LE~IUS

UW
t121

PORPHYROPHLEBIUS (gr. , q~tlf,


q.MPO; "vinii")-+ porphyroneurus
PORPHYROPHYLLUS {gr. -,cpi>Mov

,.frunz"), cu frunze purpurii [purpleleaved i purpurblttrig; a leuilles pourprOOs; biborpiros levelii; nypnypHO

JIHCTBblii:]

1122 PORRACEUS, poraceu, -verde ca


prazul [porracoous, leek-grecn; lauchgrQn; porract\, vert-poireau; por1123

HM

karpotropismus_; postcarpotropisme;
posztkarpotroptzmus; nocuapnorpollii3M)
1132 POSTCLIMAX f (lat. -, gr. KkaJ.tal;
.,scar"), postclimax, stadiu al. aS?
ciaiilor relictare care au suprav~emt
din climatele umede i calde ale
timpurilor geologice [postclimax; Postklimax; postclimax; posztklimx;
fiOCrK.IIHMaJCC]

hagyma-zlHd; Jlymopeo-JeJI!HWJi]

1133

PORRECTUS, PORRIGENS (porrigo), prelungit nainte (stamin)


[porrect, stroohted, extended outwards;
ausgestreckt, hervorgestreckt; porrigtl; kinyUIO, el6renyult; BWTJIH)'TWJt,

1134

npoTIIH)'TWA, y.ll)llllltKHbiA] ..... prolensus,


prominens
PORUWSUS (gr. 1eOp~ "trecere"),

porulos, cu pori

mruni

DOCTAHJIYBIIaJJl,HI.IJi)

[porulose;

kleinporig, klein!Ochrig; poruleux; kispOrusU; MeJD[O DOpHCTblit]

1125 PORUS m (gr. -), por, deschiztur


mic pe organe (anter, capsul,
stomate epidermice) [pore, minute
opening; Pore, Loch, kleine 6rtnung;
pOl'<l, pe tit orifice; pOrus, aprO nyils;
nopa, MaJiest.KOe OTBepcTBe}
H26

POSITIO f, poziie, aezare, situaie


[position, site; Lage, Stand; position,
place; helyzet, clhelyezes; noJioJKeHHe,
ycrauo.I:IKa]

t127

POSITIVUS, pozitiv (opus ne~ati


vului, v. tropismele) [positive; posttiv;
positif j pO!:lV j h03HTHBHW:it, IIOJIOlEH-

TeJD>HHit)

H28

1129

1130

1131

POSITUS, -POSITUS, pus, aezat


(antep()Situs, appositus) [placed, sea
ted, situated; gestellt, gesetzt; place,
situ; elhelyezett, -helytetfi; noJio-

""""'l

POSTADAPTATIO 1, postadaptare,
adaptarea progresiv a unei populaii
Ia condiiile mediului schimbat tn care
triete [postadaptation; Postadaptation; postadaptation; posztadaptciO j DOCTa.aanTaQHII]
POSTAESTIVUS, postestival, de la
verii (inflorire, specie) [postestival; nachsommerlich; postestival;
nyrMvetiS, nyrutOi; 3aJJ;HeJieTRblil:]
stb-itul

POSTCARPOTROPISMUS m (lat.
post "dup", ffr. K11P1t0<; "fruct",
-rp01tl) "curbare' ), postcarpotropism,
micarea de curbare a pedunculului
dup maturaia fructulUI, favoriznd
diseminarea [postcarpotropism; Post-

POSTDILUVIALIS, postdiluvial, r<l


feritor la perioada de dup diluviu
[postdituvial; postdiluvial; postdiluvial; posztdiluvilis, c'iz11nvlzntni;
POSTERUS (comp. POSTERIOR,
sup. POSTREMUS), posterior, care
este In urm; urmtorul; care este
dup (In spaiu sau timp) [later,
last, altar; hinter, hintergelcgt, folgend, nachfolgend; posterieure, snivant; htulsO, utni, kOvetkezO;
DOO.u;lleA:WHJt, CJICJtYIOilUift)

POSTJi'ERTILISATIO f, postfertilizare, fertili:w.rea ovulului la maturitatea acestuia [postfertilization; Posl


fertilisation; postrertilisation; posztfertilizciQ j Doct4JepTHm.H3all)lll)
1186 POSTFLORALIS, postfloral, relativ
de timpul de dup inflorire (schimbarea coloraiei unor organe) [postflora!; postnoral; postnoral; v\rgzs
utni; nocrlPnopaJibHwil:)
1137 POSTFWRATIO f, posttloraie, per
sistena tnveliurilor Oorale dup tnflorire [Lindman) [postneration; Post
floration; postfloration; posztnorciO;
nOCT4m:opaJllll!]
1138 POSTGLACIALIS, postglacial, din
timpul de dup perioada glaciaiunilor
(relict) [postglacial; postglazial, nach.
eiszeitig; postglaciaire;
posztglacilis, j6gkorszak utni;
oOCJiene.ct
1135

IIHICOBWJ:i)

1139

UI!O

POSTI(;US, postic, posterior, situat


posterioar (anter) [postical, poslicous; hinterer, hinterseitig,
postikalseitig; posterieur; h.tulsO;
311.11,HRA] -+ cxlrorsus

tn partN

PO.STMATURATIO l, rostmatura-

ie, stadiul reproductiv a


dup trecerea perioadei

maturaiei

de odihn
[postmatU:ration;
Postmaturation;
postmaturation; utoeres; nocrMarypa

.....]
1Ht

POSTMEIOTICUS (lat.-, gr. 11Loxn;


"reducere"), postmeiotic, care are
loc dup diviziunea reducional din
cariocinez (postmeiotic; postmeio

'

403

PRAERENS
tuquipotentialis) {powerrul, potent, vigurous, effic.aeious, efficient; fhig.
mchtig, wirksam; puissant, eftic.ace,
capable, potontiel; birO, kepes, er6teljes, hatsos; cnoeo6m.:Ift, XpCDIIBit.

tiseh; postmf!Jiotique; posztmei6tikus;

IIOCTMeHO'IH'IeCmit]

H42

POSTMERIDJANUS, postmeridian,
de dup mas; care fnflorete dup

(floare} [in the afternoon; nachmittgig; d'apres-midi; delutni, d~lu


tn virg:z6; nocnenony,IIRbllt] - PQ-

mas

114.8

merl'dianus
POSTREDUCTJO

t, postreducie, a
doua faz a reduciei cromatice in
cazul plantelor infe~oare, ci~d. are
loc repartiia factonlor genehcl ale
ambelor prini [postJ:eduction; Postreduktion; post.reducbon; posztredukcl6 j DOCTpeJJ.YIU~IDI]

POSTYERNALJS, POSTVERNUS,

postvernal, de la sfiritul primverii


(inflorire, specie) [postvernal; spt
frUhlingszeitig; postvernal; kt\slltava-

szi, nyrel6z6; nOCJieDeCeHHHit]

tt45

1.146

H47

1H.8

114(1

115(1

POSTZYGOTICUS {lat. -, gr. tu-rO~;


"ju'), postzigotic, rezultat dup Incheierea fazei procesului sexuat al
fuziunii nucleare (hibrid) [postzygotic;
postzygotisch; postzygotque; posztzig6tikus; nOCT3HfOTlu.tA]
POTAMICOLUS (PDTAM/COLA f)
(gr. JWt<lllb<; "ap curgtoare", lat.
colo "a locui"), potamicol, care
crete tn ruri i ape curgtoare [potamicolous, river-dwelling; flu6bewohnend; potamicole; pataklak6, foly6vlzben i!il6; o6HTaiOw;H.il aa pexax]
POTAMOBOTANlCA f (gr. -, l}ot6.vfl
,Jarb"), potamobotanica, botanica
apelor curgtoare [potamobotany; Potamobotan!k; potam_obotanque; potamobotamka, foly6vJzek novenytana;
DOTaM06<naHIDCa}
POTAMOPHJLUS (gr. -, qn1.&!>
"a iubi"), potamofll, care crete In
ape curgtoare [potamophilous, riverloving; liu6liebend; potamophile;
foly6t kedvell.l; peKOJJI06HawJI]
f'OTAMOPHl"TA n pl (gr. , '9\)tOv
"plant"), potamolite, plante care
populeaz apele curgtoare [potamophyta, river plants; Potamophyten,
l<'lu6pflanzen; potamophyles; foly6vitek navenyzete; nOTat.to4tTw]
POTAMOPLANCTON n (gr. , ,.;7-ny,,rtcitor"),
potamoplancton,
planctonul apelor curgtoare [potamoplankton; Potamoplankton; potamoplancton; fo)y6plankton; nOTaMO
Kt~

D1lllllltTOH)

1Hit

tt52

POTENS, POTENTIA/JS (possum),


care poate; puternic; viguros; eficace; capabil, potenial (armipotens,

1153

_neltCTBCHHbll}

POTENTIA 1, putere, :vigoare, capacitate (de reproducere, de regenerare) {potency, strength ~ Kralt, F
higkeit, Befhigung; puissance, force.
capacite; erli, kepessg; BJiacr&, cnoco6Hocn.]
POTENTIOMETRUM n, potenio

metru, instrument pentru msurarea


ionilor de hidrogen [po
tentiometer; Potentiometer; potentiometre; potenciomHer; nOTeHQJIO
MeTp]
POTETOMETRUM n (gr. 1totil~
115~
"Jt"Otfrroo:; "aciunea de a bea''), po
tetometru, aparat pentru msurarea
cantitii de ap absorbit de frunze
(Moll) [potetometer; Potetomeler; potetometre; potetometer; nOTeTOMeTp}
1155 POTOMETRUM n (gr. - -), potometru, instrument pentru msurar~a
circulaiei lichidelor sau a absorb1ei
lor din esuturi (Darwin) [potometer;
Potometer; potometre; potometer;
DOTOMCTp)
1156 PRAE- 1. Inainte (in timp i In
spaiu). 2. Foarte (praehistork!U, praepositus, praealtus) [before, very; vor,
vorher, sehr; au devant, auparavant,
prC-, tr!!s: eHitti, nagyon; npe-, npen;-.
concentraiei

nepen;, Bnepe.n.a, O'ICHb]

tt5?

P RAEADAPTAT/0 1, preadaptare 1
a unor taxom
de a se adapta la condiiile mediului
schimbat [preadaptation; Prtad~p
tation; prl!iadaptation; preadaptc16;
predispoziia genetic

npea.u.arrraD.WI}

PRAEALPINUS, prealpin, afiat .tn


zona alpin inferioar (regiune, speCle)
[prealpme; pralpin; prealpin; prealpin, havasalji; npeanl>nl!:RCKHJ:i]
1159 PRAEALTUS, foarte inalt [very
high; sehr hoch, erhaben; tres haut;
nagyon magas, BOOBWWeHHldA, O'lem.
BWCoKBl:t) --+ praecelsus
1160 P RAEANTHESIS 1 (lat. prae "inainte", gr. liv9tlcrto:; "tnliorirtl"), preant~:
zil, oprirea prematur a dezv:o!trn
petalelor din cauza luminii insllfJcJenlet
datorit timpului nefavorabil, petalele fiind depite de stigmate [preanthesis; Pranthese; prtlantMse; preanttzis; npeaHie:mc]
1161 PRAEBENS (pNUbeo), manifestt~~
do--.f"dind, indicind, oferind (a{ftm-

1158

PRAECEDENDA
natem. specWi praebens dovedind nrudirea speciei) {exhibiting, indicating,
howing, presenting; ullernd, zeigend,
he.stligend; prouvant, indlquant, manifestant; tanusit6, szolgltatO; kimutat6; npeACT8llJlJUOII(Hii:, AalOil:IHil:,

404

1172

BMfiOJ:WfA)

PRA'ECEDENDA n pl, precedende,


material de publicaie ce precede o
lucrare de publicat pentru a se putea
face trimitere la ea [precedenda;
Przedenda; praecedenda; praecedenda; npe.QeJlell.lla]
1163 PRAECEDENS (praeced), precedent, care premerge; anterior [preceding; vorgehend; precedent; megel0z6; upeiU>IJIYIUHJ:i:]
1164 PRAEGELSUS --+ praealtus, per
grandis
1165 PRAEGIPITATJO l, precipitaie
1. Formarea precipitatului. 2. Ploaie
(precipitation, rain; Pr.Uipitaion, Niedersc&lag, Regen; prCcipitation, pluie;
kicsap6ds, csapadCk j npe.LIKDHTaUHII,

1162

1173

117/i,

1175

OC3l1Ct\CHH6, ,l{OlKJJ;b)

1166. PRAECIPUUS, special, deosebit {es-

pecial; hesonder; special, particulier;


kU!Onleges, sajt.sgos, kitU.n6; npenMYIUetTBeflHwil:]
1167 PRAEGLIMAX f (lat. prae "Inainte",
gr. ld~a!; "scar"), preclimax 1.
Stadiu al asociaiilor relictare insulare
dintr-un climax. 2. Stadiul vegetaiei
care precede dezvoltarea complet
a climaxului (Clements) (preclimax;
Prklimax;
prCclimax; prCklimax;

no,l{CTBYJODJ.Hit}

1176

1171

1178

npekJIHMaxc]

PRAEGOGITAS f, pn>cocitate 1.
timpurie. 2. Inceperea lna
inte de vreme a profazei in meioz
(Darlington) [prccocity; Prkozitt;
ptecocit6; prekocits, korai eres; cxopocuerrocn., paiDfoe co3peBaHHe]
1169 PRAECOX, PRAECOCI-, precoce,
dezvoltat mai devreme; cu maluraie
timpurie (praecoci(lorus) [precocious,
developing early, tlpening early; friih,
friihze!l.ig, frlihreir; precoce; korai,
id0e16Lti, rovidBrCsii; paHHwil:, cKopocnen.wil:]
1168

Maturaie

11?0

PRAEGURSORIUS, precursor, precare trebuie cultivat inainte


de cultivarea altor planle (plant)
[precursory; vorlufig; prBcurseur;
elOzii, megel6z6; upelUII;ecTBYIOIUilil:]

1171

PRAEDETERMINATJO f, predeterminare, influena genotipului femel


asupra formrii caracterelor la urmai
[predetermination; Prdetermination;

mergtor,

predetermination; pred.etermin&ciO;
npe.QCTePMilHaUifll]
PRAEDISPOSJTJO 1, predispoziie,
receptivitate ereditar (fa hoh) [predisposition; Empfnglichkeit, Empfindlichkeit; predi.sposition; OrOklOtt
hajlamossg; npe,l{Jlacn01IOJKeHHe]
PRAEDITUS, prevzut cu, inzestrat
cu (caulis antMdio !tolitarW pra.editus
tulpin prevzut cu un singur antodiu) (provided with, posessed of;
versehen; pourvu, muni; ellil.tott, birO;
CHa6JKeHH&IJl, HaD.CJieKIIblfl}--+ inst.ructU$1
munitull
PRAEDIUM n, proprietate funciar,
moie, teren [property; Besitz, Eigentum; propriete; hirtok, tulajdon, telek; HMeHIIe, llOMecTbe)
PRAEDOMINANS
(praet.Wmino),
predominant, preponderent, cu dominan coviritoare (o specie din asociaie) [predominant; vorherrschend,
iiberwiegend; predominant; tlilsUiyban
levO, uralkod6; AOMH!lHPYIOIUJ!It, roc-

1179
1180

1181
1182

PRAEFATIO 1, prefa, introducere


(la o lucrare) [preface; Vorwort., Vorreda, Einleitung; preface; bevczetes,
el6sz0; BBelleHIIe, npe.II,HCJIOBHe]
PRAEFERENTIALIS, preferential,
cu optimul de dezvoltare legat de
condiiile unei asociaii (specie) (preferential; vorziiglich; preferentiel; preferencilis; npen;DO':ITHTenbHwJ:l:]
PRAEFWRAT/0 1, preflor::..ie, modul de dispunere i de pliere a pieselor florale In boboc Inainte de dE'schidere (prefloration; BliitE>nknospE'nlage, BHitendeckungslage; pretlorason; virgboruls, virgttiremles; noqJ:OCJioJKeHHe QBCTka] -+ aestiWltio
PRAEFWRESCENTIA l --+ praefloratio
PRAEFOLIAT/0 f, prefoliaie, modul
de dispunere i de plere a frunzdor
din mugure Inainte de deschiderea
acestuia [prefoliation; Blattknospenlage; prMoliation; leveltfiremles; JJHC
TOBOC llO'IkOCJIO:ceHHe] -> vernatio,
ptyxis
PRAEFOLJUM n -o prophyllum
PRAEFORMATIO f, PRAEFORMISMUS m, preformaie, prelormism; concepia (azi depit) dup
care organismul complet este preformat tn miniatur nc in ovul (preformation; Prformation, Prlormi.s
mus, Vorbildungslehre; prelormation,
preJormisme; prelormciO, prefor-

...

PRATENSJS

mizmus,

carpe; meredek, szakadekos;

eiOrebpzM~s; npe41opMai(IUI,

n.rlt, kp)'TO.II:)

npc41opMil3M]

t183

PRAEFORMATUS, preformat, format mai Inainte [preformate; vorgebildet; preforrnE!; e!Orelu\pzett; npeo6paJOBaHHWil:]

118~

PRAEFUSORIALlS,
pretusorial,
Gare precede constituirea fusului acromatic (fibrile -.) [prefusorial; prfusorial; prelusoriel; prefuzorilis;
npe4t)'30pH8Jll>Hb1A]

1185

P RAEGLACIALJS, preglacial, dattnd


din timpurile anterioare glaciaiunilor
[preglacial; prg)azial, voreiszeitlich;
priglaciaire; jE!gltorszak el6tti; n;one-

H95

PRAESENS (prauum),pre:r:ent,existent (autumne folia praesentia toamna


rrunzele prezente) [present, existing;
vorhanden, anwesend; preS('nt; jelenIev6, meglev6; npBcyCT'BytoJUHit]
1196 PRAESENTIA f, prezen, l'xislenta
tn msur diferit a unei specii ntre
indivizii studiai sau Intr-o asociaie
[presence; Prtl.senz, Vorbandensein;
prtlsence; jelenlet; npucyTCTI!Ke, Ha

_,]

1197

~OBwit]

U86

H87
1188

1189

1190

1191

t192

PRAEHAUSTORIA n pl, prehaus


torii, celule iniiale papiliforme for-

mate pe epiderma plantelor parazite,


servind la absorbia nutriie! inainte
de formarea haustoriilor (Cuscuta)
[prehaustoria , Prhaustorien , prehaustoria, sUI;oirs initials; prehausztoriltk, kezdeti szlv6kk; nperaycropHA]
PRAEWNGUS-+ perlongus
PRAEMATURUS, prematur, maturizat Inainte de vreme [premature,
early ripened; trUhreif; premature;
kvraerett; npeMaTYPHbiA]
PRAEMONTANUS, premontan, aflat in vecintatea inferioar a munilor (specii) [premontane; vorbergig;
pr6montane; hegyalji; npeJJ,rOpiiWR]
PRAEMORSUS,
premors, brusc
scurtat la capt ca i cind ar fi fost
retezat sau mucat (frunz ,..._,, rizcm ,._,) [premorse, bitten off; abgebissen; mordu; lergolt, visszavgott;
OTityWeHKb1J:I)
P RAEOCCU P ATUS, preocupat, ocupat mai devreme [preoccupated; friiher
besetzt; preoccup6; korbban lefoglalt; paHee 3aHJfTblli]

t, preparare, prea obiect~lui de st~


diat [preparahon; Vorbere1tung; preparation; kkeszitCs, elOkeszitCs; npePRAEPARAT/0

gtirea preala~il

napHpoBaHKe]

1193

119~

PRAEREDUCT!O f, prereducie, reducerea cromatic ce are loc lnceptnd


de la prima diviziune mitotic (Korschelt i Heider) (p~ereduction; P~
reduktion; prCrMuction; preredukc10;
npepe.nyKWta]
PRAERUPTUS,povtrnit, prpstios,
abrupt (sloping, precipitous, abrupt;
steil, schrorr, abgri.indg; incline, es-

noxa-

PRAESUMPTIO 1, prezumia, presnpuncrea unui fapt ca veridic i


valabil chiar Impotriva realitii (de
ex. Linne Species plantarum voi. 1
a aprut In mai 1753, iar ,oL II
tn august 1?53, totui din motive de
utilitate practic Codul dl! nomenclatur [art. 13] a creat prezumia c
ambele volume au aprut In mai
1 753) [presumption; Vermutung; presomption; feltetelezes; npeJI,IIH.!J.eHHe,
npe3YMUIIJI)

PRAETERITUS, trecut (rami anni


praeteriti ramurile din anul trecut)
[past, last; vergangen; passe; elmult;
npommdt]
1199- PRAETERMISSUS, omis, neobser- vat, trecut cu vederea [omitted, negJected, unnoticed; ausgelassen, unbeachtet; omis, inaper~u; elnBzett,
elmell6z6Lt; npOCMOTpeKHbiA, nponyU9S

meHKhi.il]

1200 PRAEVALENS (praefJalerJ) --. praedominans


120t

PRAEVALENTIA 1, prevalen, incompleta dominan a unui caracter,


tn genetic (Correns) [prevalency; Pr
valcnz; prevalence; prevalencia, tUItenges, tUlsUly; npeeaneHJ.(Wl]

1202 PRAEVERNAUS, prevernal, de pri


mvar timpurie [prevernal; prver
nal; prevernal; koratavaszi; paHmJJereHHMi:t]
1203

120~

PRASINUS, PRASI-, verde deschis,


verde ca frunza de ceap (prasianthu.s)
[leek-green; hellgrUn, lauchgrun; vertpoireau, vert-emeraud; vilgoszilld,
hagymazold; nyiWB0-3Cll~llb1D]--. porraceus
PRATENSIS, de livad, de pajite,
pratcol (plante) [pratal, growing in
meadows; wiesenbewohnend; praticole, de prairie; reti, ret~ak6; nYI;a;solt] --. poophytku.s, prat1e0lus, psilt
colus, psilophilus*

...

PRATICOWS
PRATICOLUS (COLA 1) - pra
tensis
1206 PRATU M n,livadA, pajie [meadow;
1205

Wiese; prairie; r6t; nyr]


1207 PREHENSILIS, prehensil, apuctor,
care prin aderen sau lnfurare se
prinde de un suport (Julpinlt .... )
rprehensile, grasping; anfassend; pre~
lensile; fogodzkodO; XBaTa-rem.Hbdl]

DISCUS PREHENSILIS -

1208

discus

adhaesi""'

PRIMA.RIUS, primar, principal 1.


De ordinullnUi. 2. Format prima datA
( sC04/'fd ......, , 1esuJ ,.... ) [primary ; primAr,
haupt-; primaire, prineipal; {0, elsM

leges; nepBII'IHbdt, rnasHbdW

1209
1210

PRIMIGENIUS, PRIMlGENUSprimordialis

PRIMINA f, primina, integumentul


extern al ovulului [primi ne; Primine;
primine; primine, kiils6 magriigytakar6 j

1211
12t2

apare Intr-o formA

iniial, lnc

nedi

<RD]

1223
122~

TOKapliiiMJt)

1225

1226

PRIMORDIUM n, primordiu, primul

stadiu In dezvoltarea unui organ (de


ex. frunza, tulpina) [primordium, be
ginning; Anlage; primorde; primordium, kezdemeny; npKMop.~UJJt, Ha

...".]

1214 PRIMUS, primul, cel dintii (prif7W


asputu la pnma vedere) [lirst; erster;
premier; els6; ncpBbli:l:]
1215

PRINCIPALI$, principal, mai im


portant; de ordinul totii (mugure,
ramur, tulpinA) [principal; hauptsch
lich; princ1pal; 10, elsOdleges; oc

1227

PRINCIPJUM n, principiu, eate


goria suprem a normelor fundamen
tale din Codul de nomenclatur [prin
eiple; Prinzip, Grundsatz; principe;
prineipium, alapigazsg; apHHu;mr.
OCHOIIa)

1217

1228

re") -

serraJi(lonu

a~

"floa-

"inflorire"), proantez, lnflo


rire anormal toamna [proantbesis,
flowering in advance; Proanthesis,
vorzcitige Enttaltung, herbstliche Auf
bliihen; proantMse; proantezis, idO
el6ttl vir.gzs, msodvir.gzs; upo

"""']

PROANTHROPICUS (gr. , iiv8po>

"om"), proantropic, existent lnain


te de apariia omului pe pmlnt (spe
cie) [proanthropic; proantbrop; pro
anthropique; proantr6pikus; npoaH

:re~

PROBASJDJUM n (gr. , ~!.lhov


"picioru"), probazidie, celul binu
cleat intermediar Intre bazidie i
natere

unui teleutospor

diurn; probaside; probazidium; npo


6a3B.a.Hll)

1229

PROBOSCJDEUS

(gr.

apojkxnc~

"tromp"), proboscideu, In form de


tromp {fructul la Martynia) [snout

shaped; rtlsselartig, rfisse!Mrmig; proboscidt\; ormnyszerii.; xo5or.~~:oall~

(prWrumus, prWnopeto.lu.s )--+

PRIONANTHUS (gr. ,

PROANTHESIS f (gr. n:pO "tnainte",

iiv9rla~

( Basidiomyutu) [probasid; Probasi

serrati-, serrato

t218

"""e]

sporofor, dind

PRJON-, PRIONO- (gr. Jtptrov "fe.

rstru")

PRO (praep. abi.), pentru, considerat


ea (pro pa.rt#- p.p.- considerat in
parte, pro SJH!Ce - pro sp. - In accepiune de specie) [for, as; filr, als;
pour, comme; mint, gyannt; 11 Ka

Tpo!DI'ICCKHJ:i)

HOBHOA, fJlllBHlrl.lt)

1216

PRISMATJFORMIS - prisma.licus
PRISMATOCARPUS (lat., gr. KUP
11:61; "fruct"), cu fructe prismatice [pris

matocarpous; sulenfrtlchtlg; prisma


tocarpe; hasbos termtisQ; DPllJMa

(epidermll. ...... , utricul "")

[primordial, first formed; primordial,


erstanl.nglich, erstgeboren; primor
dial; primordilis, els<Sdleges, kezdeti
alakt\ j D))IIMOPlllla.JILliWil, ncpDJitim.IJt,
primitWu.s
3a'faTO'iHWJt] -

"trunz") -

regula nomenclatura!A a valabilitii


taxonilor publicai mai devreme cu
descrieri i nominalizri. ln sensul pre
vederilor Codului de nomenclatur
botanic [priority; Priorit.lt; prioritt\;
priorits, els6bb56g, korabbisg; IfPII
opmeT, nepBCBCTBO]
1222 PRJSMATCCUS, yrismatic, de forma
unei prisme (tulpma unor LAbiatae,
fructul la Tulipa) [prisma tic; pris
matisch, sulenfOrmig; prismatique;
basbos, hasb alakU; apll3MaTH'ICC

DpJIMIIH3.]

PRIMITIYUS - primordiali.s
PRIMORDIALIS, primordial, eare

fereniatA

1213

PR/ONOPHYLLUS (gr. , 4p\'!Uov


serralifolilu
1220 PRIONOTES (gr. n:pwvmOc; "din
urat") serriformis
1221 PR/ORITAS f, prioritate, lntlietate;
1219

Hblit]

1230

PROCAMBIUM, n, procambiu, esut


meristematic primar, cu celule alun-

..,

PROGAMETA

gite, care

d natere

tesutului con-

keletkez/S, eHihln/S, kihajt6, kinyUIO;

[procambium ; l>rokambium;
procambiurn; prokmbium; npOJ:aM
6uil:] -+ desmogenum
1231 PROCARPIUM n (gr. np6 ,.tnainte",

124t

( Rlwdophyceoe) [procarp; Prokarpium; procarpe; prokrpium; npo-

124.2

ductor

o6plll)'l01IJ,BA, BioK:1)'DaJOlli;Bii]

1CO~ "fruct"), procarp, organul sexual femel format din carpogon, celule auxiliare i trichogin, care dup
fecundare d natere cistocarpului

mltny; npemtMHHapHoe JOy<JeHRe]

xapmllt]
1232 PROCERUS,

Inalt, zvelt (arbore)


[high, very tall; hoch, hochragend;

eleve, baut, e!ance; magas,

BWCOKOpOCnLI:It, BhlCOKHil:)

1233

-+

sudr;
e:r.ee[SUS

PROCESSUS (-US) m 1. Proces,


desfurarea unui fenomen (fecundaie).

2. Apendice proeminent (an tE-rele unor


stamine) [process, projecting appendage; Prozell, Fort.satz; proces, appendice allonge; folyamat, nylllvny;

IipO~ecc, BMCI'Yll, OT))OCTOK]

PROCHROMATJNUM n {gr. -, xpli'JJlil"culoare"), procromatina, substana


cromatic a nucleolului (Pfitzer) [prochromatin : Prochromatin; prochromaline; prokromatin; npoxpoMaTHH]
1235 PROCHROMOSOMA n (gr. --, GI.IJ.l
"corp"), procromozom, cromocentrul
nucleului n stare de repaus (Rosenberg) [prochromosome; Prochromosom; prochromosome; prokromoszOma; npoxpoMOCOMa] _,. euchromocentrum
1:!36 PROCLIMAX
f
(gr. -, KtJll;
.,scar"), proclimax, stadiu al asociaiilor felictare care au supravieuit
din climatelc mai reci i uscate Jin
timpurile goologice [proclimax; Proklimax; proclimax; proklimx; npot234.

JmHMaKC]

PROCLIVJS _,. declirs


PROCUMBENS (procwnbo), procumbent, culcat pe pmlnt; etalat
pe sol fr s emit rdcini {tulpin """') (procumbent, prostrate; niederliegend, gestreckt, hingestreckt;
procombant, couch6 sur la terre;
heverl:i, fOldreteriilO, lelekv6; JJera'IHft] _,. humifusus, prostratus
1239 PROCURRENS (procurro) -+ pro1:!<:7

.1238

minens
f240

PRODJENS (prodeo). 1. Care se


produce. 2. Care apare 3. Care rsare.
4. Proeminent [produced, appearing,
risen, comming forth; entstehend, erzeugend, erschienen, hervorspringend;
produissant, apparaissant, poussant;

PRODROMUS m (gr. np61ipoiJO; "care


precede"), prodrom, studiu preliminar
(ca titlu de cri, Prodromu.s fl()rae
Romaniae) (preliminary work; vorlufiges Werk; prodrome, etude preliminaire; ell'lljitr6, bevezetO tanulPRODUCTJVJTAS f, productivitate
[productivity; Produktivitt, Fruclltbarkeit; productivite; tcrmclekcnyseg:
Opo)zyKTKIIHOCTL)

124.3

PRODUCTJVUS, productiv, fructifer (productive, fruit-hearing; fruchtbar, fruchttragend: productii, tructiferc; termCkeny, termO, termesthoz6;
npoLJ;YJCiliBlthlil:,

ruroH3BOAHTeJihllbiJl,.

ttJJO,llJIIQiit] --> fructifer


124.4. PRODUCTUS, prelungit,
alungit
Inainte (nervur) (lengthened, elongated, strechted; verlngert, vorgezogen; allonge; megnyUit; npOTB~
Bhlli, YIIJUIH!!RJU.Ift, paCUIII}'Tblit] _,. elongatus, prolongatus
1245 PROEJI.tBRYO m (gr. np6 ,.inainte",
lJ.Lf)puov "fetus"), proembrion 1. Primordiul embrionului dup fecundarea
ovulului. 2. Protonem (Musci). 3
Protal (Filices). 4. Tai In faza ttnr
(Lichenes) [procmhryo; Vorkcim; pi'O{>mbryon; el6cslra; npolM
6pHoH, npe,D;3apo)lblm] _,. pseudocotyle-

don
124.6 PROFERENS (profero) -+ prodiens
124.7 PROFERMENTUM n, prolerment,

zimogen; substan care se transform


cu uurin intr-un ferment acliv
[proferment, zymogen; Proferment;
proferment, zymogBne; prO!ermentum; npo4lepMeHT] -+ zynwgenum
124.8 PROFUNDALJS, profunda!, de mare
adlneime (regio profundo.Ji zona de
mare adincime a lacurilor i mrilor)
[profunda!; profunda!, tief-; profondal; profundlis, mCiysCgi; r.ny6oooB0.1111hlilJ-+ abyssalis
1249 PROFUNDITAS f, profunzime, adincime [prolundity, great depth; Tiefe;
profondeur; mely&eg; my6HHa)
1250 PROFUNDUS, PROFUNDE-, profund, adlnc[deep; tiei; prolond; mllly;
rny6omJI:]

125t

PROFUSUS --> hwnifusus, procumbens


1252 PROGAMETA 1 (gr. ttpb "Inainte",
,aJ.Ctnl; ,,soie"), progamet, celulA. In
curs de divitiune pentru a deveni un

...

PROGAMETATIO
gamet (Fungi.) [progamete; Progamet; progamete; progameta; npora-

Mera)

1253

PROGAMETATIO t, PROGAMETISAT/0 1, progametizare, transformarea sincaraonului pe cale de mixie i


reducere cromatic n ,I?rogamet [progametation; Progametasation; progamtisation; progametiz.ci6;
npora-

M..,.,....]

1254

1255

1256

1257

1258

PROGAMETOPHYTON n (gr. --, ~pt~


't'6v ,.plant"), progametoflt, plant
productnd progamei (Maire) [progametophyte; Progametophyt; progametophyte; progametofita; nporaMeTCMItt]
PROGAMICUS, PROGAMUS (gr. ,
rO:J.w~; "cstorie"), progamic, atlat
Inainte de fertilzare [progamous; progam; progame; ,Progmikus, megtermkenytilet! eiOth; nporaMHLJI!:)
PROGENESJS 1 (gr. -, rtvroa~; ,.na
tere"), progenez, ajungerea unui organism Ia maturitate sexual in stadiul Unr, Inainte de dezvoltare complet [progenesis; Progenese; progen~se; progenezis; nporeJie"J} __,. neotenia, paedogenuis
PROGENIES f, progenitur, generaie, urma [progeny; Nachkommenschart; progniture, descendant; leszrmazs, ivadCk; noxoneRHe, nOTOM
CTBO, npoH3Bep;eRHe)
PROGEOTROPISMUS (gr. -, yf'j
"pmint", 't'pcntt"'t "curbare"), progeotropism, geotropism pozitiv [progeotropism; Progeotropismus; progeotropisme; progeotropizmus; nporeoTpo-

"""'l

PROGRESSIO 1, pro~es, tendina de


prin apariia de caractere
noi [progres; Entwicklungstendenz;
progres; lejlOdtis; nporpecc, pa:JBifTI{e]
1260 PROGRESSJVUS, progresiv, aliat in
curs de dezvoltare sau de rspndire
(areal, caracter, endemism) [progressive, advancing; progressv, lortschrittlich; progressif; e!OrehaladO;
nporpecciiBHbiJt J
1261 PROHYDROTROPISMUS m (gr. -,
OOmp "ap", tpom') "curbare"), prohidrolropism, hidrotropism pozitiv [prohydrotropism;
Prohydrotropismus;
prohydrolropisme;
pohidrotropizmus; nponmpoTPOIIII3M)
1262 PROJECTURA f, proeminen longitudinal, pe unele ramuri, emanind
de la baza frunzei [projectura, longitudinal projection; Vorsprung, Fort1259

1263
126/i.

1265

1266

1267

1268

satz; projecture, saillie longitudinale;


hosszanti borda; BWCT)'II, BblpocT]
PROJECTUS __,. promineM
PROCARYOGAMETA f (gr. npO
,.inainte", K1lpaov "nuc", rallAn\~
,.so}ie"), nucleul progametului format
mat tnti (Maire) [prokaryogamete;
Prokaryogamet; procaryogamete; prokariogameta; npo~:apuoraMCTa]
PROCARYOGAMETISATIO
f
(gr. ---), proc.ariogametizare, reducie
cantitativ In cariogamie (Maire) [prokaryogametisation; Prokaryogametisation; proc.aryogam~tisation; prokariogametizci6; npoxapuoraMeTJI3aJ:tllll]
PROKJNESIS 1 (gr. -, xiV11111~ "mi
care"), procinez, stadiul primar al
diviziunii nucleare [prokinesis; Prokinesis; prokin~; prokin6zis; npo-

'"'"'l
PROLAMINES 1 pl, prolamine, grup

de proteine din seminele unor Gramin.eae (prolamines; Prolaminen; prolamines; prolaminok; nponaMilHbf]

PROLEGOMENA n pl (gr.
"a seleciona") (ca titlu de
__,. analect

Kpo).kym
lucrri)

1269

PROLEPSJS f (gr. Kp0A1l'Vt~ "anticipare"), prolepsis, dezvoltarea prematur a mugurilor pe ramurile din
primul an (Crozier) [prolepsis, peachyellows; Wassertrieb, Wasserreiser, Johannestrieb; prolepsis; vizhajts,
szentjnos-hajts, idQelOtti rfigylakad.s; npe.r:~oTBpailiCHJie B03pareHJt.lt]

1270

PROLEPTJCUS (gr. -), proleptic,


prematur; dezvoltat cu anticipaie
ramuri) [proleptic, anticipatory; proeptisch, vorzeitig; proleptique, Jlrbmaturl!i; proleptikus, id&ll!tti; uponettTH'IecKHB]

evoluie

1271

PROLES (-IS) f 1. Descendent. 2.


3. Soi. 4. Ras geografic
[progeny, offspring, race, young shoot;
Nacllkommenschalt, Spr6llling, Sorte,
Ralle; progenitura, rejeton, sorte,
race; leszrmazott, sarj, fajta, rassz;
llpOH3BeJiemte, 0"111PWCK, Paca}
Lstar.

1272

PROLIFER, PROLIGER, prolifer,


care poart sau emite lstari (tulpin)
[proliferous; sprossend, sprOlllingtragend, brutbildend; proliH:re; sarjadzO,
sarjtermO; flPOJtH4!ep~~pyfO~A. ll3paCTatOIUHJt, HecyiUHQ 0"111J)MCKH) -+
pullulans

1273

PROLIFERAT/0 1, proliferare, prolificare 1. Multiplicarea anormal a

PROPAGATJO

unor or~ane (lstari, celule, ramuri).


2. Apania anormal a unor muguri
floriteri sau ramiferi n noare sau
inflorescen; diafiz [proliferation,
prolification; Prolifikation, Obersprossung, abnormale Vermehrung, Wucherung, Durchwaclisung; J?rolift\ration, prolification; proliferCJO, prolifikci6, rendellenes sarjadzs, bur-

npoJtHtiJeparnu, npoJU$1Xarnu]
- diaphysis
PROLJFJCANS, PROLJFICUS, pro
liric I. Care se multiplicA repede ~i
abundent. 2. Productiv, fertil [prohfic, truitful; vermehrungsfa.hig, fruchtbar, tragbar; prolilique, !!\cond, fertile;
szaporod6, termekeny; nponHcfmLIHPY
jnzs;

t27~

PROMJNENS (promi~~J), proeminent, ieit Inainte sau In atar1i (muchie,


nervur) [prominent, standing out;
hervortretend, hervorstehend, heraus
st.ehend, vorragend, hervorragend,
hervorspringend, auftauchend; l'ro~
minent, saillant; kiemelkedO, kiiiO,
kinyUIO, kimagasiO; BI>UUllO~Ac.
BLJCrynaroiQHft, BCJillWBaroiQHJI:] - porredus, projeclus
1285 PROMINENTIA 1, proeminen, ridic!itur, ieitur [prominence; Hervorragung, Vorsprung; pro6mlnence,
saillie; kiemelkedes; BLJCT)'tt, swnyx-

1284

J:nocn.]

1286

JOIWIA:, BbiBO.IJ;KOBbiJI:, JUJO.DJ'Il(H8)

i275

PROLJFICATIO f - t proliferalio
PROLIXUS - copiosus
t271 PROWNGAT/0 1, preluugire, alungire [prolongation; Verlngerung; pro
longation; meghosszabbods; npoT.II1.276

lKeltHOCTL]

1278

PROWNGATUS, prelungit, alungit


lengthened ; verlngert; prolongt\, aonge; meghosszabbodott, megnyUit;
npo,~~;oJilll:eK!lLia]
_,. productWJ, pro
traciWJ
PROLUYIALIS, proluvial, de inun
daie [proluvial,
alluvial; angeschwemmt; proluviale, alluvial; radsi;
npomoBMa.m.Hbla]
PROLUYJUM n, inundaie, revr
sarea apelor [inundation, flood; Uberschwemmung; inondation; rads,
rviz; npommurn]
PROMERISTEMA n (gr. ttp6 "inainte'', IU>P\G10~ "divizibil"), promeristem;
meristem primordial, cu primele celule
dvizionare ale oului, apoi la planta
adult localizat i:n vlrtul rdcinilor
i in virful vegetativ al tulpinilor
[promcristem; Urmcristem; promt\ristl':!me; 6smerisztt\ma; npot.~ep!ICTeMa]
PROMERISTEMATJCUS (gr. -),
promeristematic, care aparine rncri
stemului primordial [promerist.ematic;
promerislematisch; promt\risternatique;
promerisztematikus; npoMCPHCTeMaTH

1279

1280

1281

1282

'lecKHR]

1283

PROMETAPHASIS f (gr. -, J.lmi


"mpreun", c;pliau;
"faz"), prometafaz, faza intermediar dintre profaz i metafaz din mitoz, cind se
formeaz fusul
nuclear (Lawrence)
[prometaphase; Prometaphase; prometaphase; prometafzis; npoMeTa4laJa)

PROMINULUS, slab proeminent,


ieit (sligthly prominent; wenig hervorragend; Ieg8rement proeminent; kisse killO, gyengen kiemelkedc'i; cncnca BLICT)'IIaiOIQBft, cnerxa
puin

BLIJUUOIQH.ii:CJI]

PROMJTOSIS l (gr. Kpb "inainte",


"fir"), promitoz, tip de mitoz
primitiv intranuclear la Sehizophyceae, Cyanophywu: (Ngler) {promitosis; Promitose; promitose; promi
t0zis; npoMllroo]
1288 PROMONTORJUM n, promontoriu,
regiunea mai joas, de tranziie 11
munilor [promontory, headland; Vor
gebirge; promontoire; el6hegy; orrop,
1287

~i"tot;

npewopLe]

PROMYCELIUM n, promiceliu, filament micelial primar, format lateral


din germinarea teleutosporului (Ur6dinales) [promycele; Promyzel, primll.res Myzelium, Keimschlauch bei
Pilzen; promycelium; promicelium,
elsdleges gombafonal, csiratOmiO a
gombknl; npOMIU(enHJt]
1290 PRONUCLEOLUS m, pronucleol, elemente ale substanei nucleolului care
contribuie la formarea acestuia (cf.
Dangeard} [pronucleolus; Pronukleolus; pronucleole; pronukleOlusz; npo
1289

:nyKJleoJl}'C]

1291

1292

PRONUCLEUS m, pronucleu, nucleul ovulului intre fecundaie i formarea sincarionilor (van Beneden)
[pronucleus; Pronukleus, Vorkern; pronucleus; pronukleusz, el Omag; npoH)'Kn<J")

PRONUS, PRONI-, aplecat inainte,


inclinat (proniflorus) [bent forward,
leaning Iorward; vorwll.rtsgeneigt;
penche en avant; e!Orehajlott, elOre
d\'IJt i CKJIOHt\HKLI&, HaKJJ.OHHWA, DO

KaTW&]

1293

PROPAGATIO f, propagare, inmulreproducere (asexuat SliU se-

ire,

.,.

PROPAGATIVU8
xuafA), rAspindire (prin spori, stoloni
etc.) [propagalion; Propagation, Verbreitung, Reproduktion, Fortpflanzung; propagation, reproduction ; elterje<Ms, szaporods; j)anMHOJKeHHe,
pacnpocrpaKeHHe ]

129li

PROPA.GA.TIVUS, propagaliv, de
rAspfndire, de reproducere (organ)
[proragative; fortpflanz;end; propagati ; elterjcdesi, szaporltO; pa3MH0:810IQHita]

1295

1296

1297

!298
!299
1300

1301

1302

1303

PROPAGO r, PROPAGULUM n,
propagul, corp de reproducere de
obicei asexuat (bula, bulbil, diaspor,
stolon etc.) [propagule, otrset; Propagulum, FortpflanzungskOrper; pro
pagule; propgulum, szaporft6test;
npoaaryna]
PROPENDENS (proptndeo), care
attrn Inainte [propendent, ranging
down; herabhngend, herabvorhangend, herabgeneigt; pendant en avant;
el6recsi.ing0; CBHCaJOWHJi]
PROPHA818 f (gr. 1lP6 "inainte",
q.tlat<; "faz"), profaz, prima faz a
diviziunii nucleare meiotce sau mitotice, care tncepe cu apariia cromozomilor i se termin odatA cu inceputul metafazei (Strasburger) [prophase; Prophase; prophnse; profzis,
sejtmagosztOdsi el6szakasz; npo4la3a]
PROPHLOEMA n (gr. -, q.i..otO~
"scoar") - protopJ&ll,~ma
PROPHOTOTACTISMUS m (gr. ipl'bo:;, q>O)t6c; "lumin", 'W.Kn.:Oc; "orinduit) _,. prophorota.xis
PROPHOTOTAXIS f (gr. - -, tO:!;t~
,.orinduire"), profototaxie, dispoziie
de orientare spre direcia luminii
(Macdougal) (prophototaxis; Prophototaxis; prophototaxio; profototaxis,
profototaktizmus; npo4KJTOTa~c] -.
propTwrotactismU8
PROPHOTOTROPISllfUS m (gr.- ,
tpoml "curbare"),
profototropism,
curbare spre direcia luminii; fototropism pozitiv (prophototropism; Propbototropismus; prophototropisme;
profototropizmus; npo$oTOTpoM3M)
PROPHYLACTICUS (gr. 7fPOIPU.tlJni
"precauie"), profilactic,
preventiv,
care apr organismul de boli (m
sur) [prophylactic; vorbeugend; prophylactiquc; OvO, betegs!Sgct mege!O
ztl; JIP01tmna1C!H'I.ecKHR)
PROPHYLAXIS f {gr. -).profilaxie,
preintimpinarea bolilor [propbylaxis;
Prophylaxie, Vorbeugung; prophyla
xie; profilkszia, betegst\g-megelOzes;
IJP041mmtJC'J'KKa)

130li

PROPHYLLUM n (gr. xp6"tnainte",


IP6i.ov "frunz"), profil, prefrunz
1. Hipsoril modificat de pc pedun-

(YWla.,
Pulsatilta.j.
rnlul flora!
2. Bractcoll [prophyll; Vorblatt; prbfeuille; e16lcv6l; npo4JKJlJI, npeJtllHCT,
nplUJ.!ICTHH'lCk] _,. prarif>Iium
1305 PROPINQUUS 1. Apropiat. 2. Inrudit [near, ncighbouring, related;
nahe, naheverwandt; proche, apparente; k~zeli, rokoni; OnHJ!Oiii, pO'.:<CTIICHH!tllt]

PROPLASTIDJUM n (gr. , n:Mtcrproplastid, granule


de cloroplaste somatice In stadiul
lor primar de dezvoltare (Stru~r)
fproplastid; Proplastid; proplastlde;
proplasztida; npoiUiacTH,rta]
1307 PROPONTICUS, propontic, din regiunea Mrii Marmare (element flo
ris tic) [propontic; propontisch; pro
pontique; propontikus, mrv.nyten
geri; npono~tTH'lecKH.it]
1308 PROPORTIONAUS,
proporional
{proportional; verhaltnisml3ig; proportionnel; arnyos; uponopQ~toHa.U.
t30G

t61; .,modelat"),

~J

1309

PROPOSITUS, propus (nume) [proposcd; vorgeschlagen; propose; java


SOit j Dpe)I.JIOJKeHHbllt)

1310

PROPRIETA8 f l. Proprietate,
2. Caracter, nsuire [property, charac-

ter; Besitz, Merkmal, EigenUimlichkeit; propriete, caractere; tulajdon,


j~?"lleg j co6cTBeHHOC1:b, CBORCl'BO, npH3HaK]
HHI PROPRIUS, propriu, special, care
aparine numai unui organ (involucru,
peiol) [proper, peculiar, special; ei
gentilmlich; propre, special; sajt,
sajlsgos; co6C'rBCHIII>llt, cne~Ha.1b
Hb1D] _,. pecu.liaris, specia.lis
t3t2 PROREDUPLICATIO f _,. intureduplicatio
J313 PROSAEROTAXIS f (gr. 1tpOI; "c
tre", l11ip ,.aer", tO:~t.; "orinduire"),
prosacrotaxie, aerotaxie pozitiv la
zoospori i alte organisme motile
[prosacrotaxis; Prosacrotaxis; prosaerotaxie; proszaerotaxis; npoca3pOTaiCCHC]

13=14

PROSCHEMOTAXIS f (gr. ,arab.


kimiya,-), proschcmotaclism, chemotactism pozitiv, unele organiSme (an
terozoizi, bacterii} fiind atrasc spr~
anumite substane chimice [proschemotaxis; Proschemotaxis; proschemo
taxie; proszk6moto.xis; npocxeMO

1:aKCHC]

PROSTHERMOTAX/S
PROSCOLLA 1 (gr. , K6t'Ml "clei")-+
retinaculum
1316 PROSEMBRYUM n (gr. , ~~poov
"embrion") -+ perispennium
131? PROSENCHYMA n (gr. , tyxupu
.,umplutur"), prosenchim, esutformat
din celule alungite, ascuite la capete,
1315

alctuind esuturile conductoare

mecanice ale plantelor [prosenchyma;


Prosenchym, Fasergewebe, Streckzelkmgewebe; prosenchyme; prozenchima; npo3eHXIlMa]

1318

PROSENGHYMATICUS (gr, ),
prosenchimatic, care aparine prosenchimului (aroolaie, celul1i., esut) (prosenchymatous;
prosenchymatisch;
prosenchymatque; prozenchimtikus;

tenchim format din hife miceliene lax


mpletite, spaiate (Lndau) [prosoplectenchyma;
Prosoplektenchym;
prosoplectenchyme;
proszoplektenchima; npocoam:rrem;.IIM&]
1327 PROSOSMOTAXIS 1 (gr. -, ~
.,impulsie", 't~1t; .,orinduire"), prososmotaxie, micarea unui oran sau
organism aub influena unut lichid
[prososmotaxis; Prososmotaxis; prososmotaxie; proszoszmotaxis; npococMOTUCHC]

1328

li

DpooeiDOIMHLdl:)

PROSGALVANOTAXIS t (gr. -.
Galvani-) -+ declrol4:~:i8
1320 PROSGEOTROPISMUS m (gr. -, yl'j
"pmtnt", -tpom'j "curbare"), prosgeotropism, geotropism pozitiv [prosgeotropism; Prosgeotropismus; prosgeotropisme; proszgeotropizmus; opoc1319

reoTJ>ODKlM)

1BZI

PROSHEUOTROPJSMUS m (gr. -,
.,soare", -), prosheliotropism,
heliotropism pozitiv [prosheliotropism;
Prosheliotropismus; prosheliotropisme;
proszheliotropizmus;
opocreJPlorpo-

i'jlw~

mDM]

1:J22

PROSILIENS (prosilW}, care rsare,


care lnete, care crete repede
[springmg out; vorspringend, herausspringend, aufscbiellend; poussant;
kihajt, kin6, kiszOkken; BLICICaa:RBa-

IOII{HA, OTCKaKl!BaiOnt11.it)

1313

PROSOPLASIA f (gr. -, K-i1<J(J(O)


"a modela"), prosoplazie, hiperplazie
cu caractere histologice i activiti
funcionale noi (Kfister) (prosoplasy;
Prosoplasie; prosoplasie; prozoplzia;
IJpOCOnna3HJi]

1324.

PROSOPLASMA n {gr. - -), proso/esut patologic cauzat de


paraziti Kfuiter) {prosoplasm; Prosoplasma; pr05oplasme; proszoplazma; npOCODJla3Ma]

1325

PROSOPLASMATICUS, PROSOPLASTJCUS (gr. - -), prosoplasmatic, cu celule anormale datorit hiperplaziei [prosoplasmatic; prosoplasmatisch; prosoplasmatiquc; proszoplazmatikus;
DpOCOWia:n.taTB'JeCKBit)

1326

plasm,

PROSOPLECTENCHYMA n (gr. -,
ffluiiU "umplutur"), prosoplectenchim, pseudoplec-

n~Kt~ "impletit",

PROSPECIES f, prospecie, unitate


filogenetic,
intermediar Intre specie
subspecie,
neprevzut incA 1n Codu de nomenclatur (Schiller) [prospecies; Prospecies; prospecies; prospeciesz; npocsistematic nefixat tnc

IJCQIIec]

PROSPERITAS f, prosperitate, atingerea ciclului de complet dezvoltare


a speciilor din cadrul unei populaii
(el. Jackson) [prosperity; Prosperitt,
Wohlstand; prosperite; prosperits;
npoJ..tiiCTaRHe]
1330 PROSPHYTIASIS t (gr. npoaqiKo
"a concrete"), prosfittaz, concre
terea unor organe tnvecinate (corpuri de fructificaie la ciuperci) [prosphytiasis; Prosphytiasis; prosphytiasis ; proszfitizts ; npoci)HTIIa1DC]
1331 PROSPORANGIUM n {gr.np6 "pentru", cntopit "smln", dnstov "vas"),
prosporange, formarea sporangelui
Inainte de terminarea ciclului vegetativ normal al denoltrii sale (Kuckuck)
[prosporangium;
Prosporangium;
prospOrange ; prosporngium ; npocno
1329

paHI'Hii:]

PROSPORIA f (gr. -), prosporie,


dezvoltarea precoce a sporilor ( Phaeo
phyceoo) [prospory; Prosporie; prosporie; prosporia; npocnopRll]
1333 PROSTADIUM n (gr. -, cnMwt;
"stadiu"), prostadiu, raz precoce i
anormal la maturizare, de ex. prosporia {Kuckuck) (prostady; Prostadium; prostadie; prost.dium; npo
CT-)
t33{t PROSTELICUS (gr. -, o-rlilll "CO
lumn"), prostelic, cu axa format
dintr-un singur fascicul concentric
(Jertrey) [prostelic; prostelisch; prostelique; prosztelikus; opoc-re.Jlll'fec:Jt]
1335 PROSTHERMOTAXIS f (gr. -, Dtpll'll "cldur", ~1t; "orinduire"), prostermotaxie, termotactism
pozitiv
[prosthermotaxis;
Prosthermotaxis;
prosztermotaxis;
prosthermotaxie;
npoc-repMOTaxcHC]
1332

PROSTRATUS
1336

PROSTRATUS, prostrat, culcat la


(ramurit """' lulpinit ,..") [prostrate, lying flat, spreading on the,
ground; niederliegend, niedergestreckt,
hingestreckt; prostre, couche sur
le sol; lefekvO, letertil6, lecsepi.ilt,
heverO, henye; neJEa'IHA, CTeJDOIUHACJt,
npocnt:ptuoUU~iiCJI] -+ kwni{usus, pro
pmtnt

13'>8

CU~118

PROSTYPUS m (gr. ttp6o'tuno~ "reliefat") -+ raphe


1338 PROTANDRIA f (gr. ttp&to~ "primul", {n.'l')p, OvOp~ "brbat") -+
proterandria
1339 PROTANDRICO - HOMOGAMUS
(gr. - -, Op.&; "acelai", -rIW,. "cs
torie"), prolandrichomogam, la In
ceputullnfloririi eu flori proterandrice,
apoi homogame (planM - ) [protandrico-homogamous; protandrischhomogam;
protandrique-homogame;
proterlindriknshomoglun; nponH.DpH
'leCKOfOMOraMHhli:tJ
131i0 PROTANDRICUS, PROTANDRUS
(gr . -) -+ proterandricus
1337

131ii

131i2

PROTANTHESIS f (gr. , dv6rlo1~


"inflorire"), protantez, prima floare
obinuit a unei inflor;scene {Guillard) [protanthesis;
Protanthese;
protanthese; protantezis; uporaHref pl (gr. -), prol<!azf',
enzime proteoliticc (F1mgi) [protea
ses; Proleascn ; proteases; protezok;

1352
1353

t351i.

nporealhl]

buminodcs

PROTEJNOPLASTA n pl (gr. ,
"modelat"), proteinoplaste,
plastide incolore formative de substane proteice (proteinoplasta; Proteinoplasten ; proteinoplastes; proteinoplasztiszok; npoTeB.HoDRacno.~]
131i.7 PROTEINVM n {gr. -), protein,
substane albuminoide adevrate din
celula plantelor [protein; Protein,

131i6

t351

"''1
PROTEASES

PROTECTIVUS, protector, apr


tor (strnt "'""' esut -J [protective,
protecting; schi.ilzend; protecteur,
abritant; vCdO, OvO; 3awJITHt.Ht]
131ili PROTEICUS, PROTEINICUS(gr.-),
proteic, albuminoid ; care se refer
la proteine (cristale, granule) [proteinic; proteinisch; proteinique; protenikus, teherjes; npoTelliDI'ie<:KHii]
131i5 PROTEIDES f pl (gr.
, d5()(;
"aspect"), protcide, albuminoide; substane protcice complexe din citoplasm [proteidcs; Proteiden; proteides; proteidek; npOTeli.IU>I] ---+ al1343

1350

Eiweil.lstoft, ProteinkOrner, Klebermehl; proteine; protein, feMrje;


npOTeliH, 6enotc)
PROTEISMUS m (gr. flj)(l)'t'SI'J~. zeul
mrilor"), proteism, capacitatea unor
organisme inferioare (AirnJeba) de a..i
schimba forma corpului lor (Massart)
[proteism; Proteismus; protElisme; pro
teizmu.s , nporeR:lM]
PROTENCHYMA n (gr. ttpllrtoo;;
"primul", trxu11a "umphltur"), protenchim, esut fundamental [protenchyma, ground tssue; Protenchym,
Grundgewebe; protfmchyme, tissu rondamental; protenchima, alapsz6vet;
nporeHXHMa]
PROTENSUS -+ porrectus
PROTEOCHEMOTROPISMUS m
(b'T- -, arab. kimiya, gr. 'tpottij "curbare"), proteochemotropi~m, chemotropism cauzat de proteaze (ex. la tubul
IJclinic)_ [prot e-ochemotropism , P roteochemotropisrn,us; proteochemotropisme; proteokemotropizmus; nporeo
XCMOTp011.113M)
PROTEOCLASTICUS (gr. -, ~~:kuCJ"tb<;
"spart") ---+ proteolyli(us
PROTEOF/CAT/0 f, prot('ificare,
transformarea compuilor de nitrogcn
in proteine (Lipman) [proteoficalion;
Proteofikation; proteification; pro
teofikii.ci6; npono$MKan:HR]
PROTEOHYDROLYS/S l {gr. -, tl&>p
"ap", "-ixn~ "dizolvare"), proteohidrol'lz, hldrolizarea proteidelor [proteohydrolysis; ProlcohydroJysc; proteo
hydrolyse; proleohidrolizis; nporeorHJipo.rlHl]

1355

1356

PROTEOLYSJS f (gr. - -), proteosub


Proteolysis; prot&olyse; proteolizis; nporeonnl]
PROTEOLYTICUS (gr. }, proteolilic, cu aciune de lizare a proteinelor (enzim} [proteolytic; proteolytisch; proteolytique; pro1.eoltikus;
liz, descompunerea proteinelor
aciunea enzimelor [proteolysis;

nporeOJJHTH'IeciOIH]

t357

W.n<nOr;

1358

proteoclasticus

PROTEOPLASTUM n (gr. , ttMzot6t; .,modelat"}, proteoplast, plastid


generatoare de substante (>roteice
(Guillermond) [proteoplast; Proteoplast; proteoplaste; proteoplasztisz;
npoTeOIIJlacT J
PROTEOSOMA n (gr. , o6JJw "corp"),
proteozom, precipitaii granulare tn
celule, cauzate de alcaloizi [proteo
som; Proteosom; proteosome; pro
teosz6ma; npoTCOCoMa]

...

1359

PROT!STA

PROTEOSl"IVTHESIS l (gr. , crUveoou;; "combinare"~. proteosintez,


sinteza proteidelor [proteosynthesis;

Proteosynthese; proteosynthese; proteoszintezis, feherjeszintezis; npoTeo-

cHHTe3]

1360

PROTER-, PROTERO- (gr. :n:p6n:po<;

"mai intii"),

mai inainte, primul,

prematur (proteran!hus, proferocladus)

1366

[before, first, preceding; vor-, erst-,


friiher-; premi~rement, plus en avanl ;
elObb, korbban, -e!OzO, megel0z6en;
Dpe;II:,Qe-, llpe2;:Hblii.)

1361

PROTERANDRIA t (gr. -, dvi1Jl,


O.vOpo.; "brbat"), proterandrie, prolandrie; maturizarea staininelor tnail'ltea stigmalelor in cadrul aceleiai
flori [proterandry, protandry; Proterandrie, Vormnnlichkeit, Erstmnn
lichkeit, Narbennach_reif~, Staubgef6vorreife, StaubblaUvofreife, Pollenvorreife; proterandrie, protandrie;
termOte!Ozes, n6cli:izes, proterndra;
DpOTaHllpHII, DpOTepaHilPIDI] -+ prl)
tandria, metagynia
1362 PROTERANDRICUS,
PROTAl\"DRICUS, PROTERANJJRUS (gr. -), proterandric, cu anterele maturizale inaintea maturitii pistilelor
(flori) [proterandrous; proterandrisch,
vormnnig, crstmnnig, pollenvorrciflich; proterandrique, protandre; termotel6z6, ni:ile!OzO, proterandrikus:

t36i

1368

1369

npOTaH.QpW!ecKHii, npOTepaH.IlpR'IecKHli]

t363

-+ metagynus
PROTERAI"<"THEUS, PROTERAi'tTHUS (gr. -, livOo<; "floare"), prolerantcu, proterantc; care tnflorete
inainte de nfrunzire (plant) [proteranthous, flowering Iirst; prolerantheisch, erstb!Ohend; proteranthe;
e!Ohhvirgz6, virgzs utn levelcscdi:i;

1370
13;1

npeM.@~THW:Ii")

l'ROTEROGENESIS f (gr. -, y&vt111.;


proterogenez
1. Prefigurarea in cursul filogeniei a formelor
adulte sau de mai tirziu In locul
formelor tinere sau mai timpurii (cf.
Henderson). 2. Prezena caracterelor speciale din linia lilogenetic
mai intii in stadiile ontogenetice
timpurii, iar apoi, in cursul schimbrilor flogenetice de f<;~rm, ele se
I:'Xtind asupra formelor de mai tirziu
i in sltrit ajung la stadiul adult
(Schwindewolf cf. Rieger) [proterogt-nesis; Proterogenese; proterogene.
>.e; proterogenezis; npoTeporeHel]
1365 PROTEROGYNIA r (gr. -, yuvi)
"femeie"), proteroginie, maturizarea
stigmatelor Inaintea staminelor la

136~

"origin"),

aceeai noare [proterogyny; Proterogynie, Vorweibigkeit, ErstweihigkeitN arbenvorreile, Stauhgefassnachreite,


Staubblatlnachreife, Pollennachreife;
proterogynie; proteroginia, hlmeteH!zes, porzOteiOzes; IIpOTepOJ"HHHII] mef6ndria, prctc>gynia
PROTEROGYN!CUS,
PROTEROGYNUS (gr. - -), proteroginic, cu
pistile mature !nainte de maturitatea
anterelor (flori) [proterogynous; proterogynisch, vorweibig, erstweihig; proterogynique; porz0tel6z6, hlmetel6z6;
npoTepOTHHK'IOCKillt] -+ memndricus,
protogynicus
PROTEROPETAL!A f (gr. -, n:tm)..ov "petal''), proteropetalie, obdi
plostemonie la care verticilul staminal epipetal este cel extern, iar cel
intern este episepal [proteropetaly;
Proteropetalie; proteropetalie; proteropetlia; nporeponeTanHII]"
PROTEROSEPALIA f (gr. -, lat.
sepalum ,,sepalti."), proterosepalie,
ohdiplostemonie la care verticilul
staminal epipetal este cel intern, iar
cel extern este episepal [proterosepaly;
Proterosepalie; proterotepalie; proteroszepilia; npoTepocenaJJIIII]
PROTEROTYPUS m (gr. , t&n:o.;
"model"), proterotip, tiful original;
exemplarul care a servit a prima descriere valabil i la iconografierea
speciei [proterotype; Proterotypus;
proterotype; proterotipus; nporepoTHn, nepall'IHLiit THII)
PROTHALLIFORMIS, PROTHALLINUS (gr. 7tpo9tiAJ,.fl~ "care crete
repede") - prothalloideus
PROTHALLIUM n, PROTHALLUS
m (gr. ), protal, gametofitul haploid, rezultat din germinarea sporului,
purtind mai tirziu anteridii sau arhegoane ( Pteridophyles) [prothallus;
Prothallium, Vorkeim, Vorlager; prothalle; protti.llium, el&telep, csiratelep;

UpOTaJI!IHit, lapOCTOK, nepBH'IHOC CJIO

eBHI.U:e]
1372 PROTHALWJDEUS (gr. -, stSo.;;"form, asemnare"), protaloid, asemntor
cu protalul [protha.lloid; prothalloid;
prothalloide; protlliumszerii, e!Otelepszerii; npoTa.IUIOBil,llHLIB] --+ prothallifl)rmis
1373

PROTISTA n pl (gr. Kplima-.:o.;"cel dinti"), protiste, organisme str


vechi reprezentind formele cele mai
primitive ale vieii [protista; Protisten, Urwesen; protistes; veglenyek;
opOTHCThl]-+ protobitnta.

PROTISTOLOGIA
1374 PROTISTOLOOIA f

(gr. -,

)..6-yo<;

"vorbire"), protistologie, studiul formelor primitive ale vieii [protistology; Protistologie, Urwesenlelire; protistologie; protiszto16gia, v.!glenylan:

!J])OTBCTOJIOI'Illl)

1375 PROTO- (gr. 1tplbt~ "primul"), primul; format mai rnUi; aflat In stadiul iniial i primitiv [Cirst, earliest
formed; erst-, zuerst gebildet, ein
Vorst.adium darstellend;
premier,
premierement forme; els6, elsl!dleges,

kezdeti; nepm.~lt]
t376 PROTOBASJDIUM n (gr. -, ~acn
Owv "picioru")- septobasidium, phragmobasidium
1377 PROTOBIONTA n pl {gr. -, ~to~
"via")- prolista
1378 PROTOBLASTUS m (gr. -, jl1..1l0't6.;
"germen"), protoblast. 1. Celul necuprins In membran. 2. Celula primordial a embrionului [protoblast;
Protoblast; protoblaste; protoblszt;
npOTo6nacT1
t3?9 PROTOBLEMA n (gr. , j!.flll
"acoperm1nt") - Pelum unirersale
1380 PROTOCARYON n (gr. , Kpuov
"nucll"), protocariont, nucleu primitiv format dintr-o mas de cromatin
In suspensie In sucul nuclear ( Amoeba, Flagellatae, Protistae) [protokaryon; Protokaryon; prolocaryonte;
protokarion; npOToKapHon]
1381 PROTOCARYOKINESIS f {gr .. ,
1CIV110'~ "micare"), protocariocinez,
torJll intermediar de cariocinez

amitoz i mitoz (Strasburger) [protokaryokinesis; Protokaryokinese; protocaryoctnese; protokariokinilzis ; npOToxapHoiCIIHe'l J


13S2 PROTOCHWROPHYLLUM n (gr.
-, x1YP~ "verde", (j)UU.Ov "frunz"),
protoclorofilli, pigment conintnd carotin i xantofil, aflat in frunzele
eliolate {Monteverde) [protochlorophyll; Protochlorophyll; protocblorophylle; protoklorofill; npomxrropo-

Intre

4tJIJI)

13133 PROTOCHROMOSOMA n (gr.


,
XPiilll "culoare", ot!IIJ(l "corp"), pro-

tocromozom, granulaiuni cromatofile formate In mitoz la Basidi,myeetM, care la sfiritul profazei se reunesc tn doi cromozomi (Maire) [protochromosome; Protochromosom; protocbromosome;
protokromoszOma;
npOTOXpOMOCOMa)
13S' PROTOCOLLENCHYMA f (gr. -,
K01J. "clei", &-vxoJlll "umplutur"},

protocolencbim, primele elemente


ale colenchimului [protocollenchyma;
Protokollenchym; protocollenchyme;
protokollenchima; npoTOEOJmelJXIIMa]
1385 PROTOCORMUS m (gr. , 1Cow0-;
"tulpin"),
protocorm 1. Partea
tuberirorm a embrionului care prin
difereniere d natere radiculei, tulpiniei i primelor frunze, ex. Lycopodiaceae {Treub). 2. Axa hipocotil (GGbel) [protocorm; ProtoKorm;
protocorme; protokormusz; upOTokopM]

1386 PROTOCRATUS (gr.


,
~~
"for"), protocrat, care i-a putut recuceri arealul pierdut tn perioadele
glaciara odat cu ameliorarea dimatului (Lenard) [protocrate; protokrat; protocrate; protokrt; npo
TOKpanwii]
1387 PROTODERMA n (gr. -, 8twu. "piele"), protoderm, stratul extern de
celule al meristemului primar din
regiunea apical a organelor radiculare, constituind primele lor lnveliuri, care apoi d natere epidermei
[protoderm; Protoderm; protoderme;
protoderma; npOTO.ll.epMa]
1388 PROTOEPIPHYTA n pl (gr. -, tm
"peste", jpUtOv "plant"), protoepifte, epifite propriu-zise care li obin
nutriia complet din aerul atmosferic
(Schimper) [protoepiphytes;
Protoepiphyten; protoepiphytes; protoepifitk; npOToJIOOfm.Tw]
1389 PROTOGAMIA f
{gr. , "flI.I~
"cstorie"), protogamie, combinarea
gameilor
fr
fuziune nuclear
{Dangeard) [protogamy; Prologamie;
protogamie; protog.mia; npororaMWI]
1390 PROTOGENESIS f (gr. , ytveat~
"natere"), protogenez
1. Reproducer{l prin tnmugurire. 2. Stadiul
primordial al embrionului. 3. Ahiogenez (protogenesis; PrologenC!sis;
protogenese; protogcnezis; npoTO
reHe3]

PROTOGENETICA f (~- --), pro


togenetica, partea genehcii care se
ocup cu problemele de metodologie
i cu cunotinele de baz din acest
domeniu {Plate) [prologenetics; Pro
togenetik; protogenetique; proto
genetika; npOToreHe"IH:Ka]
1392 PROTOGENICUS, PROTOGENET/CUS, PROTOGENITUS (gr. , yt~
"urma"), protogen, care exist lnc
din primele stadii de diferentiere
{structur) [protogenic, protogenetic;
protogen, urcrzengl, zuersterzeugt;
1391

PROTOPLASMATOWGIA
protogCne, protogenetique; protog~n.
Oskeletk~:<zEisU, elsOdleges keletkezesU;

flpOTOTCl!HJ.IJi)

1393

PROTOGONIDIUM n (gr. , "/OVft


"smln",
i010v "mic"), prologo
nide, prima generaie din succesiunea gonidiilor (A. Braun) [protogonidium; Protogonidium; protogonidie; protogonidium; npoTOrOIIH
,!(Hil)

PROTCGYNIA f (gr. , "/llVI "f0meie") __,. proterogynia, me!andria


1395 PROTOGYli"ICUS, PR01'0GY1WS
(gr. -) __,. proterogynicus,

metandricus

13!16

celular, ramificat i verde, cu rizoizi,


provenit din germinarea sporului,
mugurii de pe protonem dind na
tere frunzulielor i tulpinii In virful
creia se formeaz anteridia i arhegonul (Bryophyla} [protonema; Pro
tonema, Moosvorkeim, Fadengerlecht;
protonBma; protonCma, mohaelOtelep; npOTOHCMQ, llpeApOCTOJO; MXOB)
1406 P.ROTONTA n pl (gr. , ObtU "fiinA''),
protoni, organisme ultramicroscopice,
altele dect bacteriile (Gates) [protonta;
Protonten; protontes; protont.k;
npoTOHHtl)
H07 PROTOPARENCHYMA n (gr. ,
1mptrx.uJlQ "parenchim"), protoparencbim, parenchim primar [protoparenchyma; Protoparenchym; protoparencbyme; protoparenchima; npOTonapcaxnMa]

PROTOIIADROMA n (gr. , 0p6~


"gros")__,. protoxylema
1397 PROTOHEMICRYPTOPHYTA n
pl (gr. , 'il!.tt "jumtate", KpvrttO;
"ascuns", (Jl6tov "plant"), protohemicriptofite, plante cu tulpini
acoperite la baz cu scvame, avind
frunze dezvoltate numai de la mijlocul
tulpinii In sus (Raunkiaer) [protohemicryplophytes;
Protohemikryptophytcn ;
protohemicryptophyles;
protohemikriplofitk; npoTOreMHKpHn

1408

PROTOLEPTOMA n (gr. -, &rtt6.;

H09

prophlooma

TO~HTI.I)

1<1!!8

,.subire")_,_

protophloema

1399 PROTOLCGUS m (gr. -,

MYtoo; "vorbire"), protolog, totalitatea informa


iilor a.<lociale unui nume de plant
din timpul primei sale publicri
(diagnoz, ilustraie, referine, comen
tarii) fprotolog; Protolog; protologue;
protolog; npoTonor]
PROTOLYSIS f (gr. , ixn~ "des
compunere"), protoliz, descompuno>ren clorofilei cu disocierea bioxidului de carbon sub inliuenla luminii
(Wager} [protolysis; Proto yse; protolyse; protolizis; npoTOJJM3]
PROTOMERISTEMA n {gr. -, l-I&
p1o-t6.; "divizibil") __,. archirrreristema
14(12 PROTOMITOSIS f (gr. , Jlitoo;
"tir") __,. promitosis
1403 PROTOMORPHICUS (gr.
,.form")__,. primordialis
140-

PROTGMYCELJVM n (gr. -, J.I(HC\l~


"ciuperci\", ft?..o.:; "excrescen"), pro
tomiceliu, primordiu de miceliu for
mat din microplasma celulelor ciu
percilor parazite (Erikson) [protomycelium; Protomyzel; protomycelium;
protomicelium; npoTOMHUenHii]
PROTONEMA n (gr. -, vfl!.l "fia"i,
talul filamentos pluri-

protoncm,

PROTOPHLOEMA n {gr. , (jiOlO.;


protofloem, primele elemente ale floemului din fasciculele
vasculare [protophloem; Protophloem,
Cribralprimanen, Erstlinge des Sieb
teiles; protophloeme; protofloBm,
els6dleges Mncsresz; nporot).noJMa] __,.
"scoar."),

PROTOPHYLLUM n {gr. , ~pUU.ov


protofil 1.
Cotiledon.
2. Forma juvenil., adesea scvamiform.
{Q!Ulrcus) a frunzei. 3, Frunza protocormului [protoph)ll; Protophyll,
Jugendblatt; protophylle; protofillum; npoTo$HJIJlf
HtO PROTOPHYTA n pl {gr. , {jiUtov
,.plant"), prolofite 1. Plante uni
celulare. 2. Plante strvechi [pro
tophytes, palaeophytes; Protophyten, einzellige Ptlanzen, Urpflanzen;
protophytes, paleophytes, plantes uni
cellulaires; protofitk, egysejtii novenyek, Osnovenyek; nporo4ttw, Ja
poCIKQ, OWIOltiiCTO'IHaJI pacTeHHII, na"rrunz."),

ne04lm-IJ.I]

__,.

aganwphyta

1411 PROTOPHYTOLOGIA 1 (gr.


i-.6yo.; "vorbire")__,. palaeobotanica
1412 PROTOPLASMA n (gr,, 1t?..Uo-~.ta
,.modelare"), protoplasma, substana
fundamental vlscoas vie a celulei,
cu toate componentele sale, cu cxcep
ia membranei celulare (Mohl) [protoplasm, protoplasma; Protoplasma,
Zellplasma, Zellengrundstoff, Stickl;toflschleim, Ursprungstoff; protoplasme; protopl.zma, sejtanyag, e!Ofe
Mrje; npOTOllJla3Ma] __,. cyt.oplasma,
bioplasma

1413

PROTOPLASMATOWGIA f (gr.
.-, b-yo~ "vorbire"), protoplasmato-

...

PROTOPLASTUM

logie, studiul protoplasmei [proto


plasmatology;
Protopl~matologie;
protoplasmatologie; protoplazmato
J{lgja j llpoTOWia3MaTOJIOrHII]
1/i,t~ PROTOPLASTUM n (gr, , n:M:r:crt610
.,modelat"), protoplast, totalitatea corpurilor plasmatice ale celulei, cu
ncluziunile sale, cu excepia membranei (Hanstein) [protoplast; Protoplast; protoplaste; protoplsztisz;
nporonnaCT]
1U5 PROTOSCLERENCHYMA n (gr. (JJ;:)..'tl~ "dur", ~u).ICI .,umplutur),
protosclerenchim, colenchim asemn
tor fibrelor Jiberiene [protosclerenchyma;
Protosklerenchym; protosclerenchyme;
protoszklerenchima;
llpGTOCIOiepCHXHM8]

1~16

PROTOSPORA f {gr . , crn:oplt "s


protospor 1. Spor dnd na
tere promiceliului. 2. Uredospor [protospore, uredospore; Protospore, Uredospore, Sommerspore; protospore,
uredospore; protosp6ra, el6sp6ra,
nyll.ri sp6ra; nporocnopa. ypeJJ.ocnopa}
- ured08pora
mtn"),

H17

tUS

1~19

PROTOSPOROPHYTON n {gr. ,
"plant"), protosporofit, prima
faz a stadiului diploidic al unei
Floritkae, formind o tetrad, care
se termin prin formarea carposporului {Janet) [protosporophyte; Protosporophyt; protosporophyte; protosporofita; nporocnopotiJHr]
qrot"Ov

PROTOSTELE 1 (gr. -, Gn'\;1..11 ,,coprotostel, cilindrul central


primitiv la unele Psilophyta din
paleozoic, format dintr-o coloan central de xilem, inconjurat de elemente
liberiene i de periciclu (Brebner)
[protostele; Protostele, Urstele; protostl!le; protosztele, Ossztele; npoTOCTena]

1~22

ph~

1423

PROTOTYPUS m (gr . , tinw~


"model"}, prototip 1. Tipul ancestral
presupus al taxonului. 2. Tipul original al taxon ului [prototype; Prototypus, Urtypus, Urbildungsform;
prototype, type ancestrale, type du
taxon; proto~ipus, 6salak; nporonm]
PROTOXYLEMA n {gr. -, !;,6)..ov
"lemn"), protoxilem, primele elemente ale vaselor lemnoase de Ung
periciclu, formate din procambiu
[protoxylem; Protoxylem, Erstlinge
des GeftHeiles; protoxyll!me; protoxilem, elsMleges fare&z; nporoKCJJJieMa} -+ protohadrrmuz
1425 PROTOZIXJPHILUS (.,-. -, toov
"animal", C+lt.tiD .,a iubi"), protozoofil, fertilizat prin protozoare (flori
"""') [protozoophilous; protozoophil;
protozoophile; protozoofil; uporo300c)Hm.HMJ:i]

1426

H2?

loan"),

PROTOSTROPHES l pl (gr. -, crtp(l(pil


"Intoarcere"), protostrofe, spiralele
secundare tn filot.axie (Lindley) [protostrophes; Protostrophen; protostrophes;
protostrofe; nporOC'lpo-

Ht28

1429
1430

~l

tUO

1421

PROTOTHALLUS m (gr. -, QjUI).;


hypothallus

"lstar")-

PROTOTROPHIA 1, PROTOTROPHISMUS m (gr. -, tpoiPli "nutriie"), protolrofie, nutriie luat fr


schimbare din natur, neavizat la
compui organici (Jones) lprototrophy,
prototro;~phism; Prototrophie;
prototrophie; prototr6fia; npororpo<JIH"]
..... profrophia

PROTOTROPHUS (gr, ), proto-trof, care triilte pe substraturi nutritive minimale, lipsite de compui
organici (bacterii sintetizante) [prototrophic; prototroph; prototrophe;
protol.rQf; DpOTOTpolPHhHI:] - protro-

PROTOZYGOTA f (gr. -, ttrrOIO


"jug"), protozigot, organism homozlgotic cu un caracter dominant
(Pearson) [protozygote; Protozygote;
protozygote; protozigOta; uporo:mron]
PROTRACTUS, prelungit, tntiru; in
afar [prolonged, lengthened, drawn
out; verlngert, hervorgezogen; prolonge, allonge; kihUzott, megnyult;
BWTJIHyn.tA, yD,JIBHfHHLiit) - prolonsa
tus, productus
PROTROPHIA f (gr. n:p6 "pentru",
tpoqn'J "nutriie")- prol<ltrophia
PROTROPHUS (gr. ) ..... prowtrbphu.s
PROTROPICUS (gr. n:pO ,,ctre",
tpom'l "curbare"), protropic, cu miiJ
cri de curbare in direcia izvorului
de excitaie [protropic; prolropisch;
protropique; protrOpikus; nporponB-

'IecJCHII]

PROTROPISMUS m (gr. -)-+anatropismus


1432 PROTRUSUS ..... e.xsertus
1433

PROTUBERANS (protubero), bombat in fa [bulging out; hervorschwellend; protuberant, bombe en


face; kidomborod6, kiduzzad6; Blol
ng<!loiBBIOID,HaCJI]

PSEUDPROTUBERANTIA !, PROTUBERATIO !, protuberani, bombare,


um!ltur [protuberanee, bulge, swelling; Protuberanz, HGcker; protube
rance, bombement, gonnement; duz
zads, kidUdorods; 83JQ't1le, 6yropox)
1435 PROYA.RIETA.S t-cultUw
1436 PROYENIENS (p~nio), prove
nit, nAscut, aprut, ieit (arising,
horn, issued; herkommend, entspringend; provenant issu; keletkez6, ered6;

i~~IS

U~6

H~7

II03HIIlWOIIIRA, PacTYutllll}

1~37

PROYENTITIUS {pr~Wenio), de
Inlocuire, de rezerv, care apare ulterior [replacing; hervorkommend, ersetzend, vorrtig; rempla~ant, de remplacement; elOjtlvO, helyettesiM; 3a

DllCHOII]

PROVINCIA l, provincie, areal geografic mai mic decit regiunea ~in


fitogeogralie) [province; Provinz; province; tartomny; npoBHHQIIR]
H39 PROVISORIUS, provizor, temporar
(nume) {provsorr, provisional, tem
porary; provisol'lSCh, vorlulig; pro
visoire; ideiglenes; npe;n~apJl'reJil,.JfW&)
1440 PROXIMALIS,
PROXIMUS 1.
Proxim, cel mai ar.ropiat. 2. fnrudit
{nearest, proxima, related; nllchster, genhert, naheverwandt; tres
approchC, avoisin6, apparente; legkozelebbi, rokon; npo~HWit,
H38

6JOOKaBWHA, po,!lCTBeHH&dl]

1H1

PRUINA f, pruin 1. Excretieceroas


glauc, asemntoare prafului, care
acoper
unele frunze sau fructe
(Prunru). 2. Brum, rou [pruina,
dew, hoarfl'()St; Reif, Tau; pruine,
poussiere glauque, rosee; hamv, harmat; Haner, poca, HHell] - pulvis
glaucua

1~~2

PRUINATUS, PRUINIFER, PRUINOSUS, pruinos, acoperit cu un


praf ceros i glauc; brumat [pruinate,
pruinose, pruinous, bloomy; bereift,
feinbestaubt, betaut; pruine, pruineux, poudre; hamvas, viaszos, deres,
harmatos; c ua.neroM, noxpLITLifl Ha
neroM)

14!.3

PRUNICOLOR, PRUNJNUS, prunicolor, de culoarea albastru cenuiu


verzuie a fructelor de Prunus domestica [plum-coloured; pllaumenfarbig;
couleur de prune; szilvakek, szilva
szln(i; CJlHB.IIHo->iepuhllt, CJIHBOBhllt]
PRUNIFER, prunifer, care produce
prune [pruniferous; pflaumentragend;
prunifere; szilvaterm<l; CJIIIBOHOCHLiil:]

PRUNIFORMIS, prunlform, de forma alongit globuloas a prunelor


[plum-shaf!ed; pnaumMrmig; ptuni
forme; szilva alak\'1; ~1)
PRUNUM n, prunA, lruetul de
Pruncu (plum; P!laume; p1'11net
szilva: f;JIIIN)
PRURIENS,
PRURJGJNOSU~
(pruro), pruriginos, care produce
mlnclrime (plant, penl [prunginous,
itchin~;
juckend, juckenerregend;
prurig10eux, demangeant; visske\tetli; IIW3WllaJOIIIRI 3)'A)
PSALUOTICUS, ~liotic, cu himenoforul i trunchml acoperit ptn
la mi/'loeul acestora de un velum
paria (tip de ciupercA la Psalliora,
Upiow. etc.) [psalliotic; psallioti&Ch;
psalliotique; pszalliOtikus; DCaliJIIIO-

TH'Iklllt]

1U9 PSAMATOPHILUS (gr. 'f'pcl~


.,litoral niaipos"), psamatofil, care cre
te In staiunik nisipoase ale litoralului
[strand-loving; strandliebend; psa.
matophile, aimant les cOtes; tenger
parton et6 j oo6epexaocmo&llwll]
H50 PSAMATOPHYTA n pl ~gr. -,
fl'U't0V "plant"), psamatolite, plante
de litoral [strand-plants; StrandpDan
1.en; plantes littorales; tengerparti
n(lv6nyek; DCaMarotHm, oo6epemtoe
pacremu]

PSAMMO- (gr. \V~ ,,nisip"), nisipos, de nisip [sand; sand-; sablonneux; homok-, homoki; nec~~:o-, lleCO'I.HLJii] - arenarius, sabulosus, ammo
philus
H52 PSAMMICUS (gr. )- are114rius
1453 PSAMMOGENUS ~gr. ., ywvto "a
produce"), psamogen, care produce
nisip pe cale de dezagregare (roc)
[psammogenons; psammogen; psam
mogime; homokkepz6; JJCaMMOreHHLlA]
PSAMMOPHJLUS (gr. -, fP1).tm
,,a iubi"), psamofil, care crete pe
soiuri nisipoase (plant) [sand-loving;
sandliebend ; psamm<lphile; bomoklakO, homokon eHi; ncaMMo4lJup.HWit,
oecxo.ruo6JmwJI)- ammophilus
Ha5t

H55

P.SAMMOPHYTA n pl (gr. -, '-'tOv


J'samofitc, plante de nisipuri [san -plants, psammophytes;
Psammophyten, Sandpllanzen; psamrnophytes, plantes ar6nicoles; homo
ki nov~nyek; ncamto(llt1:LI] - plan~e
arenariae, plantae tabul08ae

1~56

PSEUD,
"falsitate,

"plant"),

PSEUDO-

minciun"),

(gr.

vnlio'

fals, apare11t,

...

PSEUDANNUWS
cu

as~mnare

ce provoacA. confuzie

(pseudalpinus, pseuMcocci(er) [false-,

apparently; falsch, schein-, trtigerisch; faux {fausse), apparemment;


9.1-, hamis, ltszOlagosan; JIOEHo-,
JIOXtlr.rll.:, o'leaH~]-+

falsua,

fll65

spurius

PSEUDANNULUS m (gr. -, lat.


annulus "inela''), pseudoanulus, inela
aparent In partea externA. a peristomului, format din celule specializate
(Bryophy14) [pseudannulus; Scheinring; pseudannulus; .lgydrd; nMI:Hoe xom.u:o]
PSEUDANTHIA f (gr. , dvfl~
.,floare"), pseudantie, concepie tilogenetic dup care florile de Angio
spermae s-au nscut din simplificarea
infiorescenei unor Gymll(npermae superioare (Wettstein) {pseudanthy;
Pseudanthie; pseudanthie; pszeudanthia; uceBJla~]
t459 PSEUDANTHJUM n (gr. -), pseudantiu, infioreacenli cu numeroase
rtori strins adunate, dind aparena
unei singure flori simple (Euphorbia,
(pseudanDipsacus, Tara:mcwn)
thmm; Scheinb!Ote; pszeudantium;
vid.gszerd virgtat; m:ea.a.a&lUI.It]
H61) PSBUDANTHUS {gr. -), cu rtoare
fals [pseudanthous;
scheinbltitig;
1457

tlt66

H67

1468

ps~udanthe; .lvirgU; n~=sn;aau:HeBY.It]

H.6t

....

PSEUDOAMITOSIS f (gr. -, a

"f

11i69

r", J.th~ "estur"), pseudoamitoz.,

mitoz ajuns. In stare Inactiv tn stadiul Inceputului anafaaei, sub influena unor factori externi {temperaturii, eter), la care dup spiralizarea
cromozomilor nucleul ia o lnfia.re
amitotic de halteri (Hcker) [pseudamitosis; Pseudoamitose; pseudoamitose; pszeudoamit6zis; nces.m:oaMH-

11i70

roo]

PSEUDOANNUALIS, pseudoanual,
multianual, dar cu tulpini numai anual, \plant) [pseudannual; pseudoannuel ; pseudannuel; alegyeves; JIOII:

HOO.II;ROJieTHHil}

U6S PSEUDOAPOGAMIA ! {gr. -, U~to


,.dupi", rli!W~ "clistorie"), pseudoapogamie, formarea sporofitului din
celulele vegelative fuuonate (Farmer
i Digby) (pseudapogam;r; Pseudoapo_gamie; pseudoapogam1e; lapog~
mta; nceB.m:oanoraMRII]-+ somawgamta

PSEUDOAPOSPORIA f {gr.
,
crnop(t "smtntA"J, pseudoarosporie,
aposporie la care gametotitu rezu1t
dm sporul diploid (cf. Henderson)
[pseudapospory;
Pseudoaposporie;

pseudoaposporie; laposp6ria; m:eo.m:oanocnopJU]


PSEUDOARILLUSm (gr. -, fr. arlle
,,tegument"), pseudoaril, arii tais,
testa subire i consistent a seminei,
cu un strat exterior special (Orchidaceae,
Oxalidaceae)
[pseudoaril;
Scheinarillus; pseudoarlle; .Jmagkllpeny; ttceB,!tOapiVIJlyc] .- arillodi!tm
PSEUDOAUTOSYNDESIS f (gr. -,
aOtOI; .,singur", a6v&cn.~ .,unire")pseudoautosindez, tmperecherea ultl?rioar a cromozomilor fr o conjugare prealabil, In diviziunea reducional [pseudoautosyndesis; Pseudoautosyndese; pseudoautosyndbse; pszeudoautoszindezis; ncea.aoayrocmmnl
PSEUDOANAPHASIS f (gr. -, .va.
"prin", cpUcn~ "apariie"), pseudoanafaz, anafaz aparent la care cromo
zomii se lndeprteaz de la centrul
nucleului fr sA formeze un fus
(Regemorter) (pseudoanaphase; Pseudoanaphaae; pseudoanaphase; pszeudoana!llzis; DCeB.~~:olllll$l3a]
PSEUDOAUTOECICUS (gr. -, aOt~
"singur", oh:~ "casi"), pseudoautoecie; dioie, dar ocazional autoic (Liclumes) (pseudoautoicous; pseudoauto
zisch; pse1.1doautoWique; pszeudoautiScikus j
JIOlEHOO,!I,KOX03R.itCTBCHHblit}
PSEUDOAUXOSPORA r (gr. -, ubeavm "a crete", cntop(l. "smin"),
pseudoauxospor, mas plasmodic cu
nucleu uria, ee se inconjoarA. cu un
perizoniu, la unele Diatomeae (Rich
ter) {pseudoauxospore; Pseudoauxospore; pseudoauxospore; pszeudoauxospOra; DCeB.Q)'ICOCnopa]
PSEUDOAXILLARIS,
pseudoaxilar, numai aparent axilar (unele ramificaii laterale) (In algologie) [pseudoaxillary; pseudoaxillr; pseudoaxillaire; ltszOlagosan h6nalji; ncen,JIO~l

H.71

PSEUDOAXIS m {gr. , lat. axis

"axli")- sympodillm

1472 PSEUDOBACCA f (gr. -, !al. bacca


"bac"), pseudobacli., bac fals rezultat din ovar, precum i din participarea altor piese florale, ex. caliciu,
perigon, receptacul ( Ribes, Rosa.,
Vaccinium) [false berry; Scheinbeere:
baie fausse; lbogy6; noxcaa ~~ro.r~aJ
-+ bacca spuria
1473 PSEUDOBOTRYTICUS (gr. -, llbfPU'O ,.ciorchin"), pseudobotritic, aparent botritic, dar axa rrincipali i
cele secundare de ordinu intii nu au

.,.

PSEUDODICHOTOMIA.

fiori terminale (infiorescena la Dicentra) [pseudobotrytic; pseudobotrytisch;


pseudobotrytique; lflirUis;

.ROII:BOkHCTeBOR)

PSEUDOBULBILLUS m (gr. -, lat.


bulbillus .,bulb mic"), pseudobulbil,
formaiuni bulbililorme la Lycopodium i SelagineUa, In realitate ele
fiind galele unor diptere (Strasburger)
[pseudobulbil; Pseudobulbill; pseudobulbille; lhagymcska; JIOJKBu

nyJWBil'llCa}
1~75

PSEUDOBULBUS m (V , lat.
bulbus "bulb"), pseudobulb, tulxlrcul
aerian; ingrori bulbiforme pe tulpinile aeriene, servind ca organe de
rezervA sau de Inmultire (OrcAida
ceae) [pseudobulb; Pseudobulb, Lurtknolle, Scheinzwiebel; pseudobulbe;
lhagyma;
bel"idium

H76

nOlEHall nyxoBH~] -+ tu-

PSEUDOCALYX m (gr. , riAu!;


- colyculus, calyx spurius

"cup")

PSEUDOCAMBIUM n (gr. , lat.


cambio "a schimba"), pseudocambiu,
esut meristematic asemntor cu
cel al cambiului (Williamson) [pseudocambium; Pseudokambium; pseu
docambium; lkmbium; DCeliLlOKaM
6uR]
1478 PSEUDOCARPIA f (gr. -, Kapn~
"fruct"),
pseudocarpie,
formarea
fructului In urma unei polenizri de
excitaie, fr a se forma semine
(cf. Boros) [pseudocarpy; Pseudokarpie; pseudocarpie; pszeudokrpia;
H77

llceBLlOKaPIIBll)

H79

1480

1481

PSEUDOCARPIUM n, PSEUDOCARPUS m (gr. --), pseudocarp,


fruct fals la formarea cruia in afar
de ovar mai participil i alte pri
rlorale (Fragaria, MoJ>us) [pseudocarp, false fruit; Scheinfrucht; pseudoearpe, faux fruit; ltermes; liOliCH&Ill miO.D, mHmKOllropa]-+ fruclus spuPSEUDOCECIDIUM n (gr. -, KTJKI~
pseudocecidie, gal fals;
dt'.formati la plante, cauzate de organisme strine, rezultind oprirea sau
incetinirea procesului de cretere sau
de difereniere [pseudocecidium; Pseudozezidie, Scheingalle; pseudoc~ci
die; lgubacs; JIO'kHW.a num]
PSEUDOCEPHALODIUM n (gr. -,
K&!pQ"I'j "cap", t:iOo<; "form"), pseudocefalodiu, gonidiu anormal format
J.>e prototalul hifei aflate In curs de
germinare (Forsel) [pseudocephalodium; Pseudozephalodium; p~eudo-

c~phalodium;
IICeB,QO~A]

pS%eudocefal6dium;

PSEUDOCHROMOSOMA n (gr.
XP&Jul ,.culoare.., odii.IO .,corp").
pseudocromozom, filamente amestecate de cromatin In faza de trecere
in stadiul spirem, apoi in cel de .segmentare a cromozomilor (Berghs)
[pseudocbromosorne; Pseudochrornosom ; pseudocbromosorne; lk:romosz6ma; ~ocoMa]
1483 PSEUDOCILIUM n
lat.
cilium ,.gean"), pseudoci, filamente
protoplasmatice tn form de cili,
fr mobilitate, dispuse cite douA pe
celulele unor alge (Apiocystis) (Correns/ [pseudocilium; Pseudo zi!; pseudoci ; .lcsillang6; nOCHa.JJ pecllH'iKa]
PSEUDOCLEISTVGAMIA f (gr.
-, d..mcrtO<; "Inchis'', ydJ.Io' .,cAsAtorie"), cleistogamie ce are Joc numai
sub intluena unor condiii externe
(luminozitate slabA), prin autof&l'tili:r:area llorilor rmase tnchise (Hansgirg) (pseudocleistogamy; Pseudokleistogamle, Zwangbesta.ubung; pseudocleistogamie; .lkl~is:r:tog.mia; nceB

<r ,

,D;OMeBCTOraMilll]

1485

1486

Hi87

1438

"gal"),

1489

PSEUDOCLEISTCCENIA f (gr. --,


"urma"), pseudocleistogenie,
producerea de tlori normale, care nu
se deschid, polenizarea avnd loc tn
interiorul ptriantului Inchis (Hansgirg) (pseudocleistogeny; Pseudokleistogenie; pseudocleistogt\nie; pszeudokleisztogenia; nceJS.nox.neucroreHJU]
PSEUDOCORTEX m (gr. -, lat.
cortex ,,scoartA"), pseudocortex, ~sut
al ramificaiilor secundare, alip1t de
tulpina principal, la Algae (Bennelt)
[pseudocortex; Scheinrinde; pseudocortex; .Jkereg; no:oaa xopa]
p._r;EUDCCOTYLELCN f (gr. -, 1Cotu~.TJ0cbv "cavitate)- proembrtp)
PSEUDCCYSTIS f (gr. -, Kixttt<;
"cavitate"), pseudocisl, formaie protoplamlaliu'i. nrdt>, fr membran
celular delimitat ( Protoooccoitka)
[pseudocyst; Pset:dozyst; pseudocyste; pszeudociszta; llCeJI,!:,OltBCTa]
PSEUIJODICHOTOMJA f (gr. -,
Ofxa "In doi", t61-1o; .,tiere"), pseudodicotcmie, dicotcmie fals; mod de
ramificare la care, distrugtndu-se
mu~urele terminal, rnugurii laterali
mal apropiai produc ramuri lungi
i la rindul lor act'stea pot produce
ramuri S(.CUndare rrstudodichotomy;
Pseudc.dichotomie, 8"cheindichotomie;
pseudodichottlmie; .lvill.s
e!aga-

-ytvo,

PsEUDOntCHOTOMrcus
Zs; ~B,.QHXOTOMIOI]

-+ pseupolytomia
H90 PSEUDODICHOTOMICUS (gr. --),

pseUdodicoom:ic, care prezintA. pseudodicotomie (ramifU!<~ - . umbeld.....,)


[pseudodichotomous; pseudodichotom;
pseudodichotomique; lvihs elgazsU; DCeBliOD;aXOTOMII'IecKIIA)
U.91 PSEUDODISSEPIMENTUM n (gr.
-, lat. diiSepimentum "perete despritor"), pseudodisepiment; disepiment
als rezultat In urma prolireririi pArii interioare a ca~lelor care formeaz
perei desprilOM In interiorul ovarului, cu mai multe loji [spurious
dissepimenl; falsche Scheidewand;
rausse clolson; lvil.lastral, lrekeszfa l;

JIOEIIaJI

1~92

neperopoJtU]

{gr. ,
&ua- "ru", ti'O"il .,nutriie"), pseu-

PSEUDODYSTROPHIA f

dodistrofie, ptrunderea insectelor vizitatoare eutrope In floare prin roaderea pereilor acesteia, j' efuind nectarul
lir s efectueze po enizarea [pseudodystrophr; PseudOdystrophie; pseudodystrophle; ldisztrOfia; nces.u;o-

H93

..."....,.l

PSEUDOENDOMITOSIS 1 {gr. -,
lvSov .,tnuntru", 111~ ,.tir"), pseudoendomitoz, tip de endomitod. la
care cromozomi! nu se divid i astfel
nucleul li menine numrul iniial
de cromozomi (Lipp) [pseudoendomitosis; Pseudoendomitose; pseudoendomitose; lendomit6zis; ucea,m:O)K-

dotascicule;

seg; Jlomlblil DJIO,O:OIIBTOCTlo]

1500

femer, care se deschide numai odat,


St! inchide In cursul aceleiai
zi (Doare) (pseudoephemer; pseudoephemer; pseudo~phemere; pszeudoefemer, at-rllvid61et6; ncea,m:OOI)e-

lepilitak oceBD,O)I]H~Tbl]

ii97

PSEUDOFASCICULATUS (gr. -,
lat. fasciculatus "fasciculat"), pseu:
dofasciculat, aparent tasciculat (r
dcini, tulpini, frunze) [pseudofasccled; scheinbar-btlndelfllrmig; pseu-

PSECJDOGAMIA t {gr. -, y6:J10~


pseudogamie 1. Dezvol
tarea embrionului din ovulul nefecundat, ca urmare a excitaiei produse de polenizarea stigmattdui
(Battaglia). 2. Fuzionarea a doi nuclei vegetativi (Chambers i Fraser)
(pseudogamy; Pseudogamie; pseudogamie; pszeudogmia; DCeBD,oraMJU]
.,cstorie"),

-+

pseudomixis

{2)

1503

PSEUDOGEOCARPIA f (gr. , yl'\


.,pmlnt", 1Capn0~ "fruct"), pseudogeocarpie, geocarpie la care fructele
ajung in pmlnt prin scurtarea pedunculului fioral sau a inflorescenei
fructilere (Cyclamen) [pseudogeocarpy; Pseudogeokarpie, falsche Erd
friichtigkeit; pseudogiocarpie; lgeo
krpia ; DCeB,o;oreo.:apmu]

150~

PSEUDOGYRATUS {gr. , yup61;


,.circular"), aparent circular, aparent
rsucit inelar [pseudogyrate, falsely
ringed; falschberingt;
fauseril.ent
tordu, fausement annete; ltsz6la
gosan csavarodott, ltszOlagosan gyfi
rfis ; JIOXHOkOJif>'laTWR, JtO:aHO!Cpy'le-

geotrop1smus

ii96 PSEUDOEPIPHYTA n pl (gr. --,


cpilrov .,plant"), pseudoepifite, plante
ale cror axe bazate mor, iar prile
superioare se nutresc cu ajutorul
rdlcinilor lor aeriene, ex. unele
Araceae (Went) [pseudoepiphytes;
Pseudoepiphyten; pseudo6piphytes;

PSEUDOGAMETANGIUM n (f,'"vas'),
pseudogametangiu, umfUituri care
produc gametofori, la Aseomycetes
(Dangeard) [pseudogametange; Pseudogametangium; pseudogametange;

-, yapli:'tfl~ "soie", dyy&lov

lgametngium; DCellliOraMeTaJU11R]

1502

dar nu

PSEUDOEPINASTIA f (T- ., AJ.:t


"deasul?ra", vaa'W<; "compnmat") -+

PSEUDOFOLIACEUS (gr. -, lat.


foliaceus "foliaceu"), pseudofoliaceu,
cu expansiuni asemntoare frunzelor{pseudofoliaceous; scheinblattartig;
pseudofoliace; ltsz6lag leWlszerU;
JIOmlOJIIICTOIIII,II,BWII]

1501

PSEUDOEPHEMERUS (gr. -, bpT'IIitPlO<O .,de scurt durat!"), pseudoe-

U.95

nDXHonyn;o

fecundatio .,fecundare"), psendofecundare, fecundare la care dintre cei patru


nuclei doi dau natere oului, iar ceilali doi formeaz albumenul {Guignard) [pseudofecundation ; Pseudofekundation; pseudofkondaton; ;lhnegtermekenyiMs ; JtOlkHOC O.Q.IIO.O:onopelllle1
H.99 PSEUDOFERTIL/TAS t (gr. -, lat.
fertilitate "fertilitate"), pseudofertlitate; pseudocompatibilitate; tertilizare principial exclus prin mecanismele de incompatibilitate, totui In
anumite condiii fertiliz.area poate
avea loc (East i Park) (pseudofertility; Pseudofertilitt, Pseudokompatibili!At; pseudofertiliM; ltermekeny-

liOMII'IO'l]

MepawR]

lnyalbo$;

sandt)
H98 PSEUDOFECUNDATIO f (gr. -,lat.

KWJ

.,

1505

PSEUDOMARGINATU.S
PSEUDOHAUSTORIUM n (gr. ,
lat. haurio "a Inghii"), pseudohaustor,
haustor rudimentar, incomplet dezvoltat, ex. la Cuscuta (Kinzel) [pseudohaustorium;
Pseudohaustorium;

pseudohaustorium; lsziv6ka; nceB,ll,oraycropait]


1506 PSEUDOHERCOGAMIA f {gr. -,
l:pKot; "gard", yliJ,Iol; "clstorie"), pseu-

dohercogamie, fecundarea tuttmpl


toare a stigmatului cu polen propriu,

1512

ra6pHAD3al(JIJI]

1513

tn cazul norilor chasmogame (pseudohcrcogamy; Pseudoherkogamie; pseu-

dohercogamie;

nceBAOrepJrof8.MIIJI

1507

fszeudoherkogmia;

PSEUDOHEREDITAS f (gr. -, lat.


hereditas "motenire"), pseudoereditate, asemnAri tn privina unor
caractere transmise de prini la
urmai, datorita tns numai unor
influene externe (Spencer) [pseudo-

heredity; PseudohereditA.t; pseudoherMite; liltsz.Oiagos tOriikiCs; JIOliOUUI

HacJI~CTBCHHOCTb]

1508

1509

PSEUDOHERMAPHRODITISMUS
m (gr. -, Ewfl~ "zeul
Hermes",
AqJpclii'fTl "zeia Afrodite"), pseudohermafroditism, hermafroditism fals
din cauza degenerrii unuia dintre
organele sexuale la florile hermafrodite (Kerner) [pseudohermaphroditism;
Pseudohermaphroditismus;
pseudohermaphroditisme;
lherma
rroditizmus; nceB.ztorepMatjlpo,IUITH3M]
PSEUDOHETEROCARPIA r (gr. -,
"diferit", KO:~ "fruct"), pseudoheterocarpie, formarea de fructe
su~ratereslre variate la indivizii diferiti ai aceleiai specii (Paglia) [pseudoheterocarpy;
Pseudoheterokarpie;
pseudoMtt\rocarpie; lheterok.rpia;
~t~

ITceBJI.oreTep01(8pi1Hll)

15Hl

PSEUDOHOMONYMUM n (gr. -,
01!0<; "acelai",
OvoiUl "nume"),

pseudohomonm, homonimie
(Gastrolyehnis -

parial

Gastrosilene) {pseu-

dohomonym; Pseudohomonym; pseudohomonyme; .lhomonim, rt\szleges


mivazonossg, nceB)l,oroMOHHM]
15ll

PSEUDOHYBRIDA f (gr.-, lat.


hybrida "hibrid"), pseudohibrid 1.
Hibrid fals, care are numai caraclerele unuia din prini i nu manifest rezultatele unei lncruciri. 2.
Himer, hibrid de gref [pseudohybrid, chimaera; Pseudohybride, uno>chter Hybrid, Pfropfbastard; pseudohybride, hybride de grefte; lhi
brid, kimera; nces.o;orx6pll.ll, xnMepa]

PSEUDOHYBRIDATIO 1 (gr. --J,


pseudohihridizare, hibridizare la care
descendentul este identic cu unul
din prini, lirA s indice semnele
unei lncrueiri (Millardet) fpseudobybridation; Pseudobybridation; psrro*
dohyhridation; .Jhibrid41ci0; DCeB,D,o-

1514

t5t5

PSEUDOHYMENIUM n ~ ., 6}11'!V
pseudohlmemu, membran acoperind sporidiile, asemn
toare cu himeniul ciupercilor {pseudobymenium; Pseudohymenium; pseudohymenium; lbimeniurn; DCeB.Il.(l"membran"),

""""""1

PSEUDOIMPRAEGNATIO f (gr. lat. impraegno .,a insreina"), pseudoimpregnare, pseudofertllizare; fnzionarea a doi nuclei la celulele de
teleutospori (Dangeard) [pseudoimpregnahon;
Pseudoimpregnation;
pseudoimptegnation; .lmegtermt\ke
nytl!Cs; JIOlli:Jioe onno,llOTaOpCBHe]
fSEUDOINDUSIUM n (gr, -, lat.

lndusium "tunic"), pseudoinduzie,


grup de sori acoperit de marginea
frunzei, fr a avea induziu propriuZis (Adianlum) [pseudoindusmm
unechtes Schleierchen; pseudoindu:
sie; linduzium, lrtyolka; DCeB.D.oBa.ny3Ril]

PSEUDOLAMlNA f (gr. ,lat.lamina


"foaie"), pseudolamin 1. Poriunea
aplicala. dilalatli. a filodiului. 2. Lamina frunzei la Monocolyledontae
considerat ca filom petolar (Arber)
eudolarnina, false bfade; falsche
rei te; pseudolimbe, faux .lirnbe;
mez; nomut.~~ nnacrlflDa]
1517 PSEUDOLATERALJ$ (gr. , lat.
Iateralis ,,lateral"), pseudolateral, aparent lateral, tn reaHtate terminal sub
aspect morfologic (inflorescena la
JuncWJ effusus) {pseudolateral; trug~
seitlicb, trugseitcnstAndig; pseudo~
lateral; l-oldalllsU; JIOZBO.li.OICOBOA}
1518 PSEUDOLATEX m (gr. , lat latex "suc"), pseudolatex, suc viscos,
alb sau incolor, la unele plante, ex.
Vanilla (Heckel) [pseudolatex; Pseudolatex;
pseudolatex; ltejnedv;
1516

!t

riCeB;!J;OJI8.Tetro)

1519 PSEUDOLICHEN m (gr. , Mtxftv


..lichen"), pseudolichen, lichen fr
strat algal propriu, parazittnd pe un
alt lichen {pseudohchen; Pseudoli
chen, unechte Flechte; pseudolichen;
lzuzm6; nOOKm.rli JIJUIIQII:Ion:]
1520 PSEUDOMARGINATUS (gr. -, lat.
marginalus "mrginit"), pseudomar-

....

PSBUDOMEI08JS

ginat, cind cele doul nervuri laterale


ale frunzei se lmpreunl la capt!tele
lor formind un are _paralel cu extremitatea frunzei (ThymuB CGmoau.s)
(pseudomarginate;
scheinhargrn
dert; pseudo margine; lszeglyes;
n~HHLIII]

PSBUDOMBIOSIS f (gr. , 11eico~


- ps~uMreduclifi
1522 PSEUDOMBTAPHASIS f (gr. ,
p.uQ: "cu", 111ila~ .,faz"), pseudomet.afaz, faz tn diviziunea nuclear
cind cromozomii se maseaz In centrul
celulei, iar nu pe placa ecvatorial,
ca la metafaza tipic (Regemorter)
{pseudometaphasis; Pseudometaphase;
pseudomHaphase; illmetafzis; DCeB
1521

.,reducie")

~a$a'la]

1523

PSBUDOMITOSIS f (gr. -, 11ha<;


.,fir"), pseudomitozA, proces intermediar intre mitoz i amitoz la care
dup stadiul spirem cromatina devine
granular i nu se formeaz cromozomi
(Biackman) [pseudomitosis; Pseudomitose; pseudomitose; .lmitOzis; nces-

.a:oMHTOl]

1524

1525

1526

t527

1528

PSBUDOMIXIS f (gr.
, 1111;t~
"amestecare"), pseudomixie, tnmulire prin copularea a dou celule
vegetative (Winkler) [pseudomixis;
Pseudomixie; pseudomixie; pszeudomixis; ncea.ti:OMHKCKC]- somaWmiris,
pseudogamia (2)
PSEUDOMONOCARPIA f (gr. -,
~vo~ "unul", Kapn~ "fruct"), pseudomonocarpie, prezena conurilor mature adlncite In trunchi la baza frunzelor, seminele, eliberindu-se numai
dup moartea coracului, ex. Cycade~U (Wieland)
pseudomonocarpy;
Pseudomonokarpie; pseudomonocarpie j lmonokrpia; IICeB)l.OMOHOU)>Illlll]
PSEUDOMONOCOTYLBDONEUS
(gr. --, JroWl.t\&bV "cavitate"), pseudomonocotledoneu, cu dou cotiledoane concrescute sau cu unul din
ele nedezvoltat, dind aparena unui
singurcotiledon (embrionullaA~.sculus)
[pseudomonocotyledonous; pseudomonokotyl; pseudom~nocotyledonA; l
egy.szlkO.; OOEIIO~:J;IIi)l,OJil>R:.Jlt]
PSEUDOMONOMERUS (gr. - ,
)ll.:poo; "parte"), pseudomonomer, aparent format dmtr-o singur piesli.
(pseudomonomerow; scheinbareinzh
hg; pseudomonomhe; ltsz6lag egytagii; IICeB.Q:OMOROMe)>Hf>lit)
PSEUDOMYCORRHIZA 1 (gr -J16!CTio; "ciuperc", Pi~a

"rdcin"),

psendomicoriz, micoriz fals

la care

ciuperca este un parazit fMelin) [pseu


domyCOIThiza; Pseudomykorhiza; pseudomycorhize; lmikoriza; no:ou
......,.,.]
1529 PSEUDONECTARIUM n (gr.
,
vbcmp "butura zeilor"), pseudonectarin, nectarin fals
( Pal'nassia
palutrU) [pseudonectary; Scheinnektarium; pseudonk:taire; .lmzfejtl);
DOliCHWII aenapHHJC)

PSEUDONEMATHECIUM n (gr.
vf'tl1a "fir", 9i!!CTI "cutie"), pseudonemateciu, excrescent filamentoas la
alge, cauzat de a)ga parazit ActinOCQccus
subcutaneus
(Darbishire)
[pseudonemathecium
Pseudonemathecium; pseudono:!matbeque; illnemato:!cium; DCeBil.OHeMaTCWI:J:i]
1531 PSEUDONUCLEOLUS m (gr. -, lat.
nucleus "smbure"), pseudonucleol, element cromatic al nucleului, asem
ntor cu nucleolul, de care difer
prin afinitatea sa pentru colorani
(Rosen) [pseudonucleole; Pseudonukleolus; pseudonucleole; lnukleolusz;
1530

DCCB.II:OH)'MeonyC]

1532

PSEUOONUCLEUS m (gr. --),


pseudonucleu. 1. Mas de cromatin
ncon~urat de o membran tn timpul
citonuxiei unor alge (Gates). 2. Nucleu
cu corp1o1sculi albatri (Auerbach)
[pseudonucleus; Pseudonukleus; pseudonucleus; .lsejtmag; nolKHoe ll!!,po)
1533 PSEUDOPARAPHYSIS f (gr. -,
'ltO.p{a~PQc:n.; "parafiz"), pseudoparafiz,

organ apendicular care tnsoeljte paraliza, dar mai dezvoltat decit aceasta
(Traverso) [pseudoparaphyse; Pseudoparaphyse; pseudoparaphyse; lparafizas; DCeB)l.onapa$Hla]
153t,. PSEUDOPARASITICUS (gr. -, 1t0.p(lattoo;.. "parazit"), pseudoparazitic,
care
manifest
pseudoparazitism
[pseudoparasitic; pseudoparasitisch;
pseudoparasitique; .lparazitikus; DCeB
)l.Onap3311THqect:Kil]

PSEUDOPARASITISMUSm(gr. -),
pseudoparazitism, parazitism fals
[pseudoparasitism;
Pseudopara.sitismus; pseudoparasitisme; lparazitiz
mus; DceB)l.onapa3HTIOM]
1536 PSEUDOPARASITUS m (gr. - -l,
pseudoparazit., parazit fals; organism
care triete pe un alt organism fr
a se nutri tn dauna acestuia (pseudoparasite, false parasite; Scheinschmarotzer; pseudoparasite, faux parasite; .Jei6skolid6 j nceli.II:ODU)>a3HT,JIOEHblil napa3BT] - parastus spurius,

1535

~piphyton

423

PSEUDOPLASMODIUA(

1537" PSEUDOPARENCHYMA n (gr. -,

'"'ptnupa "parenchim"), pseudoparenchim, complex de celufe asem


ntoare cu esutul parencbimatic, lormat din mamente celulare intretesuta
(Fungi) [pseudoparenchyma; Pseudoparench;vm; pseudoparenchyme; .lparenchlma, lszovet; nceB,Ilonapea-

1538

xHMa] - pleclenchyma
PSEUDOPEWRIA r (gr. -, mMr
ptoo; "monstruos"), pseudopelorie, cazul unor flori normal zigomorfe i
monosimetrice, care prin avortare,
concretere sau metamorfoza unor
filomuri florale devin nu actinomorfe
adevrate, ci mai mult disimetricll
(cf. Hegi) [pseudopeloria; Pseudopelorie; pseudopelorie; lpelOria; nceB.QOlleJlOPKJI.]

1539

PSEUDOPERIANTHIUM n (gr. ,
m:pt "imprejur", ii~ "floare''), pseudoperiant, nveliul protector n for
m de cup sau de periant de la
baza archegonului, dezvoltat dup
fecundare ( H t'patcae) [pseudoperian tb ;
Pseudoperianthium
pseudopfri
anthe; lperiantiurD, l-v1rgtakarO;
DCeB.!I,ODepHaHQH:It, nOlii:Hl.IJI: OKOJIO~
HHX]
15.};,) PSEUDOPERIDIUM n (~. -, Xll
piSwv "scule"), rseudoper1die, peri
die fals; nveliu protector plecten
chimatic al ecidiosporilor (Uredinales) [pseudoperidium; Trugperidie,
Trugsporidienbehlter pseudoperidie;
lperidium; DceB.!I,onePtt.~U~A] _,. pst!Udosporodochium
iC.iH PSEUDOPERIGONIUM n (gr. -,
1tll.pt .,imprejur", rovTt "urma"), pseudoperigon, perigonul lais al florilor
homoclamidee bivt'rlicilate ( Atriplex)
[pseudoperigone; Pseudoperigon, faf~che
Bliitenhiille; pseudoperigone;
ullepel; nceBOnepBroHHft]
15-:! PSEUDOPERISTOMIUM n (gr. -,
ut6jl(l "gur"), pseudoperistom, peristomul extern efemer al unor briofite
( Buxbaumia) [pseudoperistom ; Pseudoperistom; pseudoperistome; l-szj
perem, l-szjprknyzat; nceu.o,onePitCTOM]

15t.3

PSEUDOPERITHECIUM n (gr. - ,
91')"''1 "cutie"), pseudoperiteciu, lnveliul periteciiform al unor sporidii [pseudoperithecium;
Pseudoperthecium;
pseudoperithecum; lperitecium; ncea1\0DepBTeQHii, DOlKHWit nepHTCQHit)

H!, PSEUDOPETALJA 1 (gr . , ntroMlv


"petal"), pseudopetalie, subslituirea
unor petale din floare prin stamine
[pstudopetaly; Pseudopetalie; pseudo-

petalie;
T"""']

psuudopetlia;

DceB,!lone-

PSEUDOPETIOLU8 m (gr, lat.


petiolns .,peiol"), pseudopeiol, :Pe,iol
aparent, baza ingnstat a !anunei
foliare simulind nn peiol (Al~
Panda) [pseudopetiole; Scheinb18.itstiel; pseudopetole;
l-Ievelnyel;
JIOlEHY8 'lepeMOJ::]
15t.6 P~EUDOPHELLOIDUM n (gr . .
cptOIO "plutA", d8ot; "asemnare")
pseudofeloid, esut suberltorm deo:
sebit de periderma tipic plin repartiia nereglementar a celulelor iniiale, ex. MaratttJCIU (Hannig) [pseudophelloid; Pseudophelloid; pseudophellolde; lfelloid-reteg; nco,qo41eJIOQ]
1M7 PSEUDOPHOTOMETRICUS (gr. -.
cpl.i10, cponOt; "lumin", J.l&tptco "a m
sura"), pseudolot<metric, cu toate
c are o poziJie favorabil fa de
direclia luminii, totui orientarea organu ui (frunzei} nu este influenat
de lumin (Wiesner) [pSeudopho(O:.
metric; psendophotometnsch; pSt!udophotometrique; lfotometrikus; nceB15t,.5

,.no4KrroMetpJI'IeCI(H8]

PSEUDOPHYLLOPODUS (gr. -.
cp6OV "frunzA", KOCIO, K01!610 f.icior"),
psendofilopcd, cu frUnzele in erioare,
obi~nuit afilocdt>, alipile la baz
( H 1eracium)
[~seudophyllopodous;
pseudophylfopod; pseudophyl!opode;
llevelr6zss; nce,qoi(IBJIJIODO.IIIfl>lfi)
1M9 PSEUDOPHYLLUM n (gr. -).
frunz fale, apendke foliaceu efemer
caduc la dezvoltarea frunzelor normale ( Bambusa) [pseudophyll; Scheinblatt; pseudophylle; 11e,el; noxmJ,J&

t548

JIHCT)

(gr. , fP\)Gt.;
.,formare"), p~eudofiz., himlniu oprit
In dezvoltare, in loc de hazdie formfndu-se nilt' umflturi bulbiirorm
(Hllhnel i Lichtschauer) [pseudoplJysis; Pscudophyse; pseudophyse;
pszeudofizis; nceJI,!l04tJI3a]
1551 P~EUDOPLANCTON n (~:r. -, nMI1'l<1iliO "rAtAcitor"), pseudoplancton,
plancton fals care pluh:te numai
ocazional (Forel) [pseudoplanklon;
Pseudoplankton; pseudoplancton; lPlankton; nceBJJ:Onn&HnoB]
1552 PSEUDOPLASMODIUM n {gr . ,
KMi<JJla "modelare", dOo "asem
nare"), pscudoplasmodiu, plafmodiu
fals, format dm organisme unicelu.
Iare agregate, menintndu-i individualitatea lor, nefuz(;nind corpurile
1550

PSEUDOPHYSJS f

...

PSBUOOPLASTUM

lor ameboidale

nici nucleii

(la

Acra.titld6 i M y:wbacluia) \Oiive) [pse-

udoplasmodium; Pseudop asmodium;


pseudoplasmode; lllplazmodium; DCeB-

JIO.ILIU3MO~Jt]

PSBUOOPLASTUM n (gr. -, nA.ucn~


"modelat"), pseudoplast, pal'tea elementar a cromatoforulut reticulat,
la SyphoMCladioJes (Chadefaud) [pseudoplast; Pseudopla.st; pseudoplaste;
pszeudoplasztisz; noeo,~~;onnacr]
155ta PSEUDOPODIUM n (gr. -, ~~:001;:,
tKJ36<; "picior"), psoudopodiu 1. Preluu
gire protoplasmatic contractil servind ca organ de locomoie i pentru
prinderaa unor protozoare ( My:ropll'e), 2. Prelungirea setilorm a
gameto!itului lipsit de frunze sau cu
frunze rudimentare, purtind sporogonul ( Andreaea, Spha,num) [pseudopodium, pseudopode; Trugstiel,
Scheinftisschen; pseudopode; llb;

15-60

t553

1502

15<3

IJCeB.LIOUO~ii:] -+

1555

plasnwpodium
PSBUDOPOLYJ!MBRYONJA f (f,'

,.mult , ~~~P\lOV "fetus ),


pseudopoliembrionie, formarea mai
multor embrioni In silmlnt prin
contopirea mai multor ovule, prin
divizarea nucelei sau prin formarea
mai multor saci embrionari din archesporul multicelular {Lebegue i
Doguet) [pseudopolyembryony; Pseudopolyembryonie; pseudopolyembryonie; .lpollembriOnia; ~oooilllJM
-, ro)b;

150,

6pHOBHil]

PSEUDOPOLYMORPHISMUS m
(gr. - -, IW.,.il "form"), pseudopolimorfism, polimorfism fals In cazul
speciilor cu tnfiri estivale sau
autumnale, care nu pot constitui
uniti sistematice independente [pseudopolymorphism; Pseudopolymorphis
mus; pseudopolymorphisme; fpolimorti,mus; m:eB,ll,onoJIIIMOp(mJM]
t557 PSEUDOPOLYPWIDIA f (gr.
troA.iK;
"mult", 4K"-o01; "singur"),
pseudopoliploidie, dublarea sau mul
tiplicarea numrului de baz al cromozomilor, nelmpreunat insA cu cre
terea cantitativ a materialelor genetice {Battaglia) (pseudopolyploidy;
Pseudopolyploidie; pseudopolyplo1die;
(poJipJoidia j DCeB,II;ODOJIHDJIOJI.AHII)
1.558
1.559

pe.n.yxQHa] -+ pteudCimeiosis

PSEUDOREPENS (gr. -, lat. repens .,tlrltor"), pseudorepent, aparent ttrttor pfn la inflorescen
(Thymu,
callieri)
[pseudorepent;
scheinbar-kriechend; pseudorampant;
ltszOlagosan kUsz6; nOXOIOII0113Yillllli:]
1506 PSEUDORHIZA f (gr. -, p~a .,rd
cin"), pseudoriz 1. Formaiuni radiciforme la bulbul unor MonOt:otyledCintae (Royer). 2. Formaiuni miceliene radiciforme dezvoltate la baza
carpolorului (Fayod) [pseudorhize;
Scheinwurzel; pseudorhize; lgyoker;
nolKIIWll xopem.]
15.05

1567

PSEUDOROSULA f (gr. -,lat. rosula


"trandafir"), pseudorozet, aglome
rare de frunze tulpinale inferioare, cu
aparena unei rozete (pseudorosette;
Scheinrosette; pseudorosette; l-tlile
velr6zsa; .llOICBall poocTKa)

1568

PSEUDOSEPTATUS
septum "lngrditur"),
cu peretele despritor
chis [pseudoseptate;

PSEUDOPOLYTOMIA f (gr,
,
"tiere") pseud<Jdichotomia

t~

PSEUDOPORUS m (gr. -, K6po~;


"trecere"), pseudopor 1. Depresiune
sau pat circular, ca urm a stigmatului (ct. Oatin). 2. Pat circular
tngro.at, neperloratil, pe frunzele de

Sp~num
(Russow) [pseudopora;
Pseuaopore, Scheinloch; pseudopora;
lp6rus; DCeBJ~onopa)
PSEUDOPYCNIDIUM n (gr, -, JNK\'0; .,compact", i.Swv dimin.), pseudopicnidie, hif!i. plectenchimatic la
Fu.ngi (Potebnia) (pseudopycnide;
Pseudop,Yknidium;
pseudopycnide;
lpiknidmm; DCeli.II;ODIIlQlll.n.a]
PSEUDORAMOSUS (gr. -, lat. ramosus ,.ramiricat"), cu ramificaie
aparent!i. [pseudoramose; scheinbarverzweigt; pseudorameux; lelgaz
sU j JlOZHOBeTBIICTLI:it]
PSEUDORAMULUS m (gr. -, lat.
ramulus .,rmuric"), ramur aparent, la unele specii de Algae [false
branchlet; Scheinzweiglein; pseudoramule ; lgacska; JIOEIWI BCTBJo]
PSEUDORAPHE (-es) f (gr. -, {l<up1'j
.,custur"), pseudorafeu, sutur fals,
pe carapace1e unor Diat6metU [pseudoraphe; Pseudorapbe; pseudorapbe;
lvarrat; JIOlKH!olit moB]
PSEUDOREDUCTIO f (gr. -, lat.
reductio .,reducere"), pseudoreductie
1. Reductia aparent a numrufui
cromozomilor somatici la jumtate,
impreunat cu lmperecherea cromozomilor meiotici (Rilckert). 2. Asocierea cite doi a cromozomilor somatiei n cursul profazei (Gregoire)
(pseudoreduction; Pseudoreduktion;
pseudoreduction; lredukci6; ncea.n.o-

(gr. -, lat.
pseudoseptat,
mcomplet inscheinbarsep-

PSEUDOYACUOLA
tiert; faussement eloisonn~; lvlaszfalas, lharlmtfalas; JIOZHODepel'OpO.D;

'landt)

1569

PSEUDOSEPTUM n (- -) -uptum spurium., disnpi~nlum. spurium


1570 PSEUDOSESSILIS (gr. -, lat. sessi-

lis "eztor"), pseudosesil, aparent


sesil, In realitate avind un mic pedicel

[pseudosessile; scheinbarsitzend; pseu-

dosessile; ltszOiagosan UIO; JJouo-

Cll,!l.ll'fe6piOX.U li]

1571

PSEUOOSPERMICUS, PSEUDOSPERMUS jgr. -, G1CtpJ1Cl "sli.mtn"),


pseudospermw, cu semine numai
aparente [pseudospermous; scheinsamig; pseudosperme; lmagvU; JIOXCRoceMJIHHWA]

1572

PSEUDOSPICA

t, pseudospic, spic

fals; panicul sau racem cu ramuri


foarte scurte, cu flori tndesuite, ase-

mAnAtor spicul oi ( Phl1um, Cheoopodlum) [pscudospike; Scheinhre, Wickelhre, BIUtenschweil; faux Cpi;
.UUzer; no;cRwA KOliOC] .... spica spuria
1573 PSEUDOSPDRANGIUM n (gr. -,
01ropU "smln.", dyy&tov
"vas"),
pseudosporange, organ asemntor
sporangelui, care produce muguri sau
propagule (Davis) [pseudosporangium;
Pseudosporangium; pseudosporange;
lsporangium; nceMocaopaHmli]
157t. PSEUDOSPORODOCHIUM n (gr. -,
onopO. "spor", liox;dov "recipient") __,.
pseurkiperidium
1575 PSEUDOSTELE f (gJ'. -, GtJii..TI
"coloan"), pseudostel 1. Structurii
stelar aparent (la nervura median!
a unor frunze). 2. Dispoziie asemntoare a esuturilor peiolului cu
cele ale tulpinii (Tansley) [pseudostele;
Pseudostele; Pseudostll!le; lsztele;

al.al}atl de naeull, la Lobiarae (Ser-nandeJ') [pseudoatrophiole; Pseudostrophlole; pseudoatrophiole lstrofiola; ~na]


'
1579 PSEUDOSUBER n {gr. -, lat. suber "plutA.''), pseudoeu6er, subeJ' aparent (()lurcw pss~r) [pseud~
suber; Scheinkork; pseudosuher, taux
li6ge; lp8.l"a; nozaa. dp06n]
1580 PSEUDOSYMBIOSIS t (gr, -, G\lf.I)Jimc:n~ ,.viatA In comun"), pseudosimbioz, participarea concomitentA
sau subsecventt!. a mai multor ageni
specifici de lermentare ( Bebrens)
[pseudosymbiose;
Pseudosymbiose;
pseudosymbose; lszimbiOzis; DCeBAOCIIM6R.ol]
1581

~pml'ICQtBI]

1582

PSEUDOTERMINALIS (gr . , lat.


terminalis "terminal"), pseUdoterminal, numai aparent terminal, cind
inllorescena ntercalar s-e oprete
In cretere i apare o floare fals
terminal (Parkin) [pseudoterminal;
scheinbar-gipfelsUi.ndig; pseudoterminale; lterminlis, lszrtetllz6; noz
Hosepxymenn.rA]

1583

PSEUDOTHALLUS m (gr, -, Ga)..


tai aparent
[pseudothallus; Scheinlager; pseudothalle; ltelep; nceB,II;OTaJTJIOM. noxuoe

'1578

PSEUDOSTROPHJOLA f (gr. -,lat.


strophium "panglic mic"), pseudostrofiol, partea axei florale ce rmlne

PSEUDOTRJCHOPHORUM n (gr
&pt!;, 1:PlX6(; "p1i.r", cpoptm .,a purta"),

pseudotri(c)holor, filament vegetativ


asemlinlltor
trichotorului ( Algae)
[pseudotrichophorum; Pseudotrcho
phorum; pseudvtricbophore; 8.ltrichof6rum; DceBJJ;OTPHXo4top)

1576

DCCBJJ.OCTpoMa)

).0(; .,lstar"), pseudota~

CJloeBHlltC)

158t.

DceB)lOCTe.'la)

PSEUDOSTJPULA r (gr. -, lat.


stipula "pai"), pseudostipel, formaiuni foliacee de la baza frunzelor,
uneori ling stipelele rudimentare,
care sint asemntoare stipelelor
( Knautia, Scabiosa) [pseudostipule;
Pseudoslipelle; pseudostipelle; .l-pl
halevel; noXCHwft npUJIHCTHHK]
1577 PSEUDOSTROMA n (gr. -, crtpGIJ.ia
"saltea"), pseudostrom 1. Himenofor la Sc/erotiaceae (Wallroth). 2. Periteciul unor Fungi,[pseudostroma; Trugpolster; pseudostroma; lstrOma;

PSEUDOSYNCARPJCUS (gr. -, cruv


,.impreunA", qpn:Oc; "fruct"), pseudosincarpie, cu carpelele apal'ent concrescute (gineeeulla Phytolacca) (~;~seu
dosyncarpous;
pseudosynka:rplsch;
pseudosyncarpique ; lszinkrpikus;

1585

PSEUDOTYPUS m (gr. -, 1:im~


,,model"), pseudotip, tipul greit indicat in publicaie [pseudolfpe; Pseudotypus; pseudotype; lbpus; nceaA<mm]

1586

PSEUDOYAGUOLA t (gr. -, lat.


vacuus "gol"), pseudovacuol1i., corpusculi citoplasmatici inchis roii, aflai
tn suspensie, servind ca organe de
aplirare impotriva luminii puternice
(Gyanophyceae) [pseudovacuole, suspensory bodies; Pseudovakuole, Schwebektlrper; pseudovacuole; lvakuola; IJCeB,D;OBBK}'OJib]

PSEUDO VALVA
1587

PSEUDOYALVA f (gr. ,lat. valva


cu canaturi"), pseudovalv, carpelil semisolid care se despic la
maturitate intre cele dou fascicole
de vase ale nervurii mediane (Saunders cf. Jackson) [pseudovalve; Scheinklappe; pseudovalve; lkoprs; n~"u

aas CTBopKa]

1595
1596

1.588

PSEUDOYASCULARIS (gr. -, lat.


vascularis "vascular"), pseudovascular, numai la aparen vascular [pseudovascular; scheinbar-gefllig; pseudovasculaire; ledtinyes; JIOJKHOCOCYAHcn.~A)
1589 PSEUDOVERTICILLUS m (gr. ,
lat. verticillus "rotirea fusului"), pseudoverticil 1. Verticil fals compus
din perechi de cime opuse (Labalcre).
2. Totalitatea frunzelor aparent verticilate (Lonicera) [pseudoverticil, false
whorl; Scheinquirl, Scheinwirtel, Tru~
wirtel; pseudoverticille, faux verhcille i
16rV i DOnyM)'TOBKa,
M)'TOBKa] -+ ~erticillaster,

PSEUDOYIYIPARIA f (gr. -, lat.


vivus "viu", paro "a produce"), pseu
doviviparie, producerea in reg~.unea
floral a unor lstari :Crunzoi care se
pot Jnrdcina, dar care nu se detaeaz de planta mam (Jwwus bufo
nius) !Potoni~) [pseudovivipary; Pseudovivlparie; pseudoviviparite; .l-ele
vensziHes; IICell,ll;oBHBHIIapDII]
1592 PSEUDOXEROPHYTA n pl {gr. -~11P6to "uscat", fJ'I)tOv "plant"), pseudoxerofite, plante subxerofile, avtnd
o sensibilitate mai redus fa de
umezeal (Lees) [pseudoxerophytes;
Pseudoxerophyten; pseudoxCrophytes;
lxero:Citk; nce&JlOKCeJlo41B:m:]

159~

1599

IIOliOOUI

t591

PSEUDOZYGOSPORA

t598

f'erticillus

spurius
t590 PSEUDOVICARIISMUS m (gr. -,
lat. vicarius "lociitor"/ pseudovicariism, comportamentu ecologic i
morfol~ asemlntor al unor specii
de orlgml diteritii [pseudovicariism;
Pseudovikariismus; pseudovicariisme;
lvik.riizmus; nces.noBBJ:apJD13M]

1593

t597

t (v. -, (mi<

"jug", mtop{t "spor"), pseudozigospor,


spor partenogenetic; dezvoltarea nemijlocitii a unui gamet, in lipsa procesului de conjugare ( Phycomycetes)
[pseudozygospore; Pseudozygospore;
pseudozygospore; 8.lzigosp0ra; nceB.O.O
3llrocnopa] -+ cnygospora
PSIL-, -PSILUS, PSILO-, PSILATUS, PSIWSUS (gr. VtA.6t;; "glabru"), glabru, nud (psilanthWJ, epipsilWJ, psiWptflrWJ) [naked, glabrous;

kahl; glabre; csupasz; rooo-, Jll>ICO,


rOJIWi, JlWCl,ItiJ -+ glaber
PSILICOLUS {COLA l), PSIW
PHILUS {Jr. -, lat. colo "a locui",
gr. q~tu.to ,.a iubi") - pratensis
PSILOCARPUS (gr., xajm(M; "fruct"),
cu fructe glabre (nakedfruited; kahl
friichtig; a fruits glabres; csupasz
termesu; rOJioWIO.II,Hblit]
PSIWLEPIS (gr. -, &ltlt;; "scvami:i."),
cu scvame glahre [naked-scaled; kahl
schuppig j a ecailles glabns; csupaszpikkelyU; roliO'fCIDYJNaTLIA)
PSJTTACJNUS (gr. 1Vl1"tt.:Ot; "papagal"), de culoarea papagalului; de
un verde glbui deschis [parrotcoloured; papagei:Carbig; couleur de
perroquet; papagly szinii; nonyraiioi(BCmwii)
PSYCHOPHILAE f pl (gr. 'l'tx.l\
,.Psyche", qn.).to) "a iubi"), psi(c)ho:Cile,
plante fertilizate prin lepidoptere
diurne [psychophilae; Tagfalterblumen; psychophiles; nappali lepkcvi-

rgok;

DCHX~)

1600

PSYCHRO- (gr . ,X.~ "frig"), de


frig, de temperat uri joase ( psychromelricWJ, psychrophilus) {cold ; kalt-,
klte-; froid; hideg-; xoJio~o- J ___,.
fr'igidus
1601 PSYCHRfJCLEISTOGAMIA f (gr. -,
x4tcn0t;; "inchis'', Yiq.tot;; "cstorie")
psi{c)hrocleistogamie,
cleistogamte
cauzat de temperatura sczut (Hansgir~) (psychrocleistogamy; Psychroklelstogamie;
psychrocleistogamie;
pszihrokleisz togmia ; IICHXpOKJJeHCTo""""']
1602 PSYCHROCUNIA f (gr. -, d(V<O "a
se inclina"), psi( c)hroclinie, curbarea
spre Pimtnt a trunzelor i tulpinii
sub fnfluena temperaturii sczute
(WOChting) [psychrocliny; Psychroklinie; psychroclinie; pszihroklinia; nCHxP"""""""]
1603 PSYCHROPHYTA n pl/gr. -, q~trtOv
,.plant"), psi(c)hrolite, piante alJ?ine
ce cresc pe substrat rece (Warmmg)
[psychrophytes; Kaltbodenpflanzen;
psychrophytes; pszihrofitk; IICHXpo-

........

PTARMICUS (gr. 11't<lPJ.lllx; "stri


nuttor"),
ptarmic, care cauzeaz
strnutare (Achiliea ptrmiea) [causing sneeze; niesenerregend; ptarmique, eternuant; Uisszentest okoz6;
'IHXaTCJlbHw:lt] -+ slernulalorius

1605

PTENOPHYLWPHYTA n Jll (gr

:rt'fTI~ "zburtor", q~UU.Ov "frunz'\

..,

PTYDSOMA

cputOv "plant"), ptenotilofite, plante


din pAdurile cu frunze cztoare
[ptenophyllophy:ta, deeiduous forest
plants; l>tenophyllophyten, Fallaubwaldpfianzen;
ptenophyllophytes;
lombhullat6 erd(lk n~venyzete; nresoclww<MimTw]
1606 PTER-, PTERJ, PTERO-, PTERYGO, -PTERUS,-PTERYGIUS, PTE-

RATUS, PTEROPHORUS {gr. K'te


pOv "arip", 'ltupirywv "arip micA'',

.pop&o "a purta"), aripat, prevzut cu


excrescene aripiforme
{pteranthus,

plericoccus, pteroneurus, plel'ygoideus,


adenopterus, epipterygius) (wing-, winged; tlfigel-, getlUgelt, -tlUgelig; aile;
szrnyas, szrnyalt; kpbiiiQ-, KpbiiiaTO-;
XpWJIWit, kpbiJlan.lii]- alato-, alatus
1607 PTERANTHUS (gr. -,ave~ "Doa-

re"), cu flori aripate [wing-flowered;


flil~lbliltig; tleurs ailees; szrnyas
viragn; KpwnaTOQBeTkOBwtl.]

PTERIDOGRAPHIA 1 (gr. 1ttsP110,


m:ep13ol; "ferie-"), pteridografie, stu
diul i desenarea ferigilor (Filices)
(pteridography, science of Ferns; Farnkunde; pt6ridographie; pfrnytan;
mepii)J;orpa4dra] _,. filicologia, pteridologia
1609 PTERIDOWGIA f (gr, , 1..6"(~
"vorbire") _,. pteridographia
1610 PTERIDOPHYTA n pl (gr. , qmlw
,,plant"), pteridofite, increngAtura
plantelor cu spori, cuprinzind ordi
nele: Lycopodiales, Filicales, Equir;etales etc. (pter'1dophyLes; Pteridophyten, Farnpfianzen; pt~ridophytes;
pteridofil.k, harasztok; mep11.11,o~]
_,. cryptogamae vasculares

niiJte apendici aripiformi scarioi (Danserau) (pterocliores; Pterochoren;


ptrochores: pterochor-novenyek; nrepoxopLI]
1616

~J

1617
1618

PTERIDOSPORA f (gr. , anopd


pteridospor, spor obligatoriu, caracteristic pentru P&:ridophyta[pteridospore; Pteridospore; pteridospore; pteridosp6ra; nrepHJlOCnopa]
1612 PTERINUS, PTEROIDEUS (gr. -)
"smln"),

_,. aliformis

1613

PTEROCARPUS (gr.
, x:ai)Jt010
,,frul.lt"), l.lU fructe aripate [wingfruited; fltigellrticlltig; il fruits ai les;
szrnyas termesU; xpWionno.aa:blit]

-16H

PTEROCAULIS (gr. -, .cau~ ,.tul


cu tulpina aripat [wingstemmed; geflugellstengelig; a tiges ai!Ces; szrnyalt szrU; KpiMocre(iem,pin"),

1620

1621
1622

1623

PTEROCHORES f pl (gr. -, xroptro


"a se rspindi"), pteroc(h)ore, plante
ale cror fructe se rspndesc prin

PTEROPODUS, PTEROPUS (gr.


suportul
aripat (wing-footed: fliigeUUaig; pt!!ropode; szrnyas tOnkd; xpLIJioaOI'llll)
PTEROSPERMUS,
PTERYGOSPERMUS(gr. -, Olltppa"smin"),cu
semine aripa te (wing-seeded; fliigel
samig; a semences ail!!es; szrnyas
magvll; J:pLIJioceMIIBBMll]
PTERYGIUM n (gr. -) -+ ala
PTILO-, -PTJLUS (gr. KtiM>v "pur'!
pros, pufos (ptilodontus, pogoMptJ-lus) (downy-; tlaum-; duvet!!; pelyhes ; nymHCro-, OIIyllleHBo-] _,. ~
PTILOPHYLLUS (gr. -, ~pOUov
"frunz"), cu frunze pufos proase
[downy-leaved; flaumblttrig; a feuil
les duvet!!es; pelyhes leveltl; uy.
KOiliO, ~ "picior"), cu

JliHCTOJIHC'111Lli1)

PTIIJJSTYLUS (gr . , mAo; .,cocu stilul pufos pros (downy.


styled; flaumgriffelig; a style du veti!;
pelyhes bih!ljii; II}'WIICTOCTOn6aJ:oBLill]
1625 PTYCHO- (gr. mOI;, ftnJX~ "pliu,
cut"), pliat, cutat (ptychocarpus,
ptychorrhizus) [folded, wrinkle-; !alten-, runzel-; plie, rid~; osszehajtogatott, rncos-; CKnaJI:'I3TO) -+ plica1624

loan"),

tus, romplicatus

1626 PTYCHONOMJUM n (gr. -, vo~


.,pune"), pti(c)honomiu, caviti de
forma unor cute, JI'Oduse prin roadere
de Jarvele unor insecte in prtile
parenchimatice ale plantelor [ptychonomium; Faltenmine; ptychonomium; ptihonomium; DTBxoaoMB)'M]
1627

'lan.Iii]

1615

PTBRODIUM n (gr. ) -+ samara


PTBROGONUS (gr. -, ymvta .,unghi,
muchie"), cu muchii aripate (wingedged; fiilgelkantig; pt8rogone,
angles ail6s; szrnyasan 6lelt; XPLI
JloyroJntBWil}

1619

1608

1611

PTEROCLADUS ($f -, K).Mo; ,,racu ramun aripate (wingtwigged ; fiUgelzweigig ; a branches


ail6es ; szrnyalt p ; J:pMJlOBeTBJIC

mur"),

1628

PTYCHOPHYLLUS (gr . , ~ili..Mw


cu frunze pliate [fold-leaved; faltenbliUtrig; a feuilles pli!!es;
hajtogatott leveh1; CKlliUI'IaTOJIIICTRblll]
"frunz"),

PTYOSOMA n

(~-

tttOOA.ov "salivA.. ,

o&pa "corp"), ptwzom, mas proto-

...

PTYXIS
v.Iasmatici!. afectat de necroz local
jBurgeff) [plyosoma; Ptyosom; ptyosome; ptioszOma; DTBOCOMa]
1629 PTY XlS f (gr. ont~ ,,pliu") - prae-

16i3

1630 PUBENS- pubueens


1631 PUBBRULENS,
PUBERULUS,

PULPOSUS, pulpos, cu mult pulp


[pulpy, lleshy; breiig, breiartig, fiei~
schig; pulpeux; hllsosbeh'i; MBOilll.!ft]
t6i5 PULSATILIS, pulsatii, contractil;
cu micri de extensiune i de contracie [pulsating, pulsatory; pulsierend; pulsatii; lilkteUi; IIY.IlhCitpY

foliatio

puherulent, puherul, slab pubescent


[puherulent, minutely pubescent;
scbwachweichhaarig, fC hwachflaurnig;
publ!rulent; pelyhes, ki~se sz6r0s;

b)'liii:OIII.TWA, :mpon:O OII)'WeHHYit)

1632. PUBES r ....,. pubescentia


1633 PUBESCENS, PUBI, pubescent,

acoperit cu peri fini, moi, scuri i


maa rari (pubiups, pubiflonu, pubiger) [pubescent, downy, sligthly
hairy; Oaumhaarig, weichhaarig; J'U
bescent, duvete; pelyhesed6, szor6s(ld0, lgysz6rii; IJYIDHCTLift, onywCH
miii) -+ pubens, hebescens

PUBESCENTJA f, pubescen, pro


zitate fin care acoper unele organe
vegetale [pubescence, downiness, hairiness; Pubeszenz, Behaarung; pubeacence, duvet; sz6rCizet, sz6rzet,
pelyhesdg; mez; onywelllle) - in
d1U118iltum, pubu
1635 PUBLICATIO f, publicaie (pubJication; Publikation, Herausg:ab6 .PU
blication; publikci6, kCizlemeny, iuadvny; ny6Julxa.Iou, JllAAHIIC]
1636 PUDJBUNDUS, PUDICUS, PUDORINUS, pudic, ruinos, sensibil
la atingere ( Mimosa pudica) [chaste,
sensitlve; keusch, schamhalt, empfindlich; pudique, sensitif; szemkmes,
erzekeny; CTWAJ(Bnllt, '1~)

DJlO,!I:OBall

PUGILLUS m { "un v.umn de", ca


titlu de CaJ'te) -+ spicdegium

1638

PUGIONIFORMIS, pugioniform, de
forma unui pumnal [dagger-shaped;
dolcbf6rmig; pugionifoJ'IDe; tCir alakll;
Dnl:&nOBII,II,HYit) -

10~11:)

VACUOLA PULSATILJS- (~>acuo


la) contractilis
1646 PULVERACEUS,
PULVEREUS.
PULVERIFORMIS, pulveraceu, asemntor cu praful [pulveraceous, powdery; staubig, pulverig, staubartig;
pulverace, poudreux; porswr1l.; oopoWKoo6paJHWII}

PULVERATUS,
PULVERVLATUS, PULVERULENTUS, PULVlGER, prtuit, pulverulent, acoperit cu o substan asemntoare
prafului (frunz, tulpin) [powdered,
pulverulent, dusted; bestubt, gepudert; pulverulent, poudreux; beporzott, poros feliiletll; IILim.BLift, npH
II)'.IIJ)e!IIIWA)

PULVJLLUM n, rsadniA, instatn care se cultiv rsadul [bot~


bed; Mistbeet; coucbe; meleggy;
napHWCJ
1649 PULVINARI~, PULYJNIFORMIS,
PULVINIFER,
PULVJNATUS,
pulvinat, prevzut cu pul vin; de
forma unei perni\e (pulvinary, cushion-shaped; pofsterig, gepolstert,
kissenfCirmig; pulvinaire, pulvine,
pulvinifOJ"me; prns, prnasrerii;
1M8

PULCHELLUS, PULCHER, frumos


[beautiful, handsome; schCin, niedlich;
joii, beau; szep; xpaCBBYII:) - bellus,
speciosus, Mnustus, chaero-

16i0

PULLATUS, PULLUS, inchis la


culoare, brun inchis [dark, darkbrown; dunkel, dunkelbraun; fonce,
brun fonce; sCitet, sCitetbarna; TCMHLlli,
TeMHo6ypL111)

16M

PULLULANS -

16i2

PULLULATJO f - gemmatio

prolifer

laie

oo~]

1650

siciformis

1639

MBOTI>}

1644

163i

1637

PULPA f, pulp, partea ernoas,


a fructelor ( Malw-, Pyru.s,
Vitis) Urnit pulp; Fruchtbrei, Brei,
FruchUleiscb; pul pe; gytimCilcshlls,
termeshUs, gyUmolcsksa; MI!EOTio,
suculent

-+ culcit.i(ormis

PULVINUS m, pulvin, pernia


frunzei; dilatarea umflarea bazei
peiolului frunzei la locul de inseria
pe ramuri!. sau pe tulpin ( Mimosa,
Ro6inia) (pulvinus, cushion; Polster,
Blattpoister, Blattkissen, Blattwulst;
coussinet; levelprna, levtllcsukl6;
DO}lyWe'fKa, JlHCTOBaJI hO,!l)'me'IXa]

1651

PULVIS m, praf (powder, dust;


Pulver, Stauh; poussere; por; nwm.,

nopomo.:)

PUL VIS GLAUCUS

1652

-+

pruina

PUMILUS, pitic, scund, mic, chircit


[dwarf, low, small; zwergig,
niedrig, klein; petit, nain, bas; tCirpe,
(plant)


1653

PUTRESCENS
alacsony, kicsi; ManopocnwR, kapJIH
KOIWII) -+ ruznus, PYft'UUWJ

PUNCTATUS,

PUNCTIFER,

PUNCTUATUS,puncta.t,prevzutcu
puncte, pete sau gropie punctiforme

{frunz, tulpin,

tcd;

punktiert,

pointilte;

vase) [punctate, dotgeUiplt; ponctue,

pontozott;

TO'le':IHLdt]

-+

sticto-, -stictus
16M PUNCTJCULATUS, PUNCTICUWSUS, PUNCTULATUS, puncticulat, fin punctat [puncticulate, minutely dotted; feinpunktiert; poncticu!e;
pontocsks, finoman pontozott; MenKOTO'Ie'IHwit]

1655

PUNCTIFORMIS, punctirorm, de
forma punctelor [puncti!orm, dot-like;
punktr6rmig, tiipfeiMrmig; poncti-

-PUS (gr. 21:o6;, 21:0~ "picior")


{cl4tlop-.s, gymnopru, eriopus)-+ -pes,
pod,, podus
1665 PUSILLUS, PUSILLI-, foarte mic
(pusilliflorru) [very small; winzig,
winzigk1ein; trl:!s pe tit; nagyon kicsi;
xpoxonu.tlt] - minutus, panulus, exiguus, pumil!U
1666 PUSTULA f, pustul 1. Mic ridid.tur veziculitorm sau veruciform
pe organe. 2. Fructificaii ale unor
ciuperci fitor,atogene pe organele plantelor [pustu e, blister, pimple; Pustel,
Blase, Bls<lhen; pustule; hOlyagocska,
dudor; nycry.na. 6yropoiC., II)'DWpb!wex,
f.66~

DO,IzyWe>ool)

1667

fOJ"me; pontszerii; Touoo6pa3KWA]

1656

PUNCTUM n, punct, pat mic


punctilormA pe organele vegetale (punctele lui Caspary) [point, dot; TU.pfel;
point; pont; nyHJIT, TO'IKA]
PUNCTUM VEGETATIONIS -+

conus ~~egetativus

1657

PU!WENS (pungo), pungent, lnte


vlrt ascuit i
stinging; stechend; piquant; szUroshegya; xo;:uoptor; prevzut cu un
tare (frunz) [pungent,

ll(Hit, ICOJlfO'IBA]

PUNICANS, roiatic [reddish; r6tlich; rougetre; pirosiO; pW~Ceaan.I.il:]


1659 PUNICEUS, puniceu, rou granatin;
rou ca tlorilo de Punica granatum
[puniceous, crimson; granatrot; rouge
de grenade, rouge ponceau; grlmt
piros, grintalmaszin; rpauaTOllhllt,

1658

lJYIID.OBMit)

1660

PURGANS,PURGATIVUS (purgo),
purgativ [purging, purgative; rei ni
gend, abfihrend; purgatit; llashajtO;

Mlyagocaks;

1662

PURPURASCENS, PURPURELLUS, PURPURJNUS (purpurasco),


purpurascent, aproar,e purpuriu [purplish, becoming purp e; purpurrOtlich;
devenant pourpre; pirosl6, biborpirosba
tmen6; 6arpiiHHCTYA, CJICCKa

...,

K0CTO'IK8, cxopnyna

0~8,

O'JBePACB

pyrena,
pyrenum
1670 PUTAMINATUS, PUTAMINEUS,
PUTAMINOSUS, putaminllt, cu
simbure osos [putaminate; steinscha
lig; putamine; k/Smagos, cso11tMjas;
mall

:JB.liOil'apDH.Ii:] -+

pyren,

CO CXOJiyDOit)

1671

PUTATUS, rutat, tAiat, ciuntit


planUl. [cut, mutilated; abgeschnitten, verstiimmelt; coupe, mutiM; levgott, csonldtott; myae'leH{form,

HWA]

1672

nypnypnwit]

PURPURATUS,
PURPUREUS,
purpuriu, rou purpuriu [purple, purple-red, empurpled; purpurrot; pourpre, rouge pourpre; hiborv6r0s, biborpiros; anwlt, nypllypHwlt, 6ai'pJIHbllt]
-+ porphyreus, oslrinus
1G63 PURUS, pur, curat (cultur, formaie,
linie) [pure; rein; pur; tiszta; 'IHCn.tlt]

nynwpaTblit]

t668 PUSULAE f pl, pusule, formaiuni


plasmatice coninlnd mult lichid, ana
loage vacuolelor contractile, la Peridiniaceae (Schlittl {pusules; Pusulen;
pusules; puszulk; nycynw]
PUTAMEN n, putamen 1. Simbure
pietros; endocarpul ligniticat i osos
al unor fructe, lmpreun cu smina
( Amygdalus, Persica, Prunus). 2, Coaja de nuc ( Ju1lan11) [stone, nut-shell;
Stein, Steinschale, Steinkern, Nu8schale; putamen, ecale de noix; k6mag, csontmag, esontMj, di6hej;

CJI!l6HTCIII>HWit, O'IR~810JIOd]

1661

PUSTULA TUS,
PUSTULOSUS,
pustulal-, cu pustule [pustulat.e, blistered; hepustelt, pustelartig; pustul;

PUTER, PUTRJDUS, PUTRIS,


putrezit, ru mirositor [putrid, rotten;
angetault, morsch, faulig; pourri;
rothadt, korhadt, bO.dtis; numoll,
3JIOBOHHbl.ii:)

1673

PUTREFACTJO f, putrefacie, putrezire; descoml'unerea chimic a e


suturilor plantea [putrelaction, rottenness; Fii.ulnis; putrefaction, pourriture; rothads, korhads; rHHcHHc]
PUTRESCENS (putresco}, putres
cent, -pe cale de putrezire [rotting,
becomang putrid; faulend, rauligwer-

...

PYCNdend; devenant pourri; rothadll,


korbadO; rmuo~lli]
16?5 PYCN-, PYCN()... {gt'. m!CV(l~"dens"~
dens, tndesuit (pycnacantlnu, pycnocephalw, pycnoptuw, pycnoslyl'")
[densely-, closely-; dicht-, gedrngt-;
dense, sem!; tom6tt-; rycTO-] .....
densus, densit6?6 PYCNANTHUS (gr.-, liv8ol;,,fi08J"8"r
cu
flori
tndesuite
[closely-fiowered; dichtbltitig; a De urs serr6es;
UlmOttvirgU j ryCTOJJ;Be'U:OJJWi)
t6?1 PYCNIDIOPHORUS m {gr. -, q>Opim
.,a purta"), picnidiofor, suportul picnidJei [pycnidiophore; Pyknldlumtr
ger; pycnidiophore; piknidium-tartO;
IDIXHIIABCHoceU)

PYCNIDIOSPORA f (gr. -, mtopU


picnidiospor, spor format
in picnidie [pycnidiospore; Pyknidiospore; pycmdiospore; piknidiospOra;
mmnrnnocnopa] ..... pycnoconidium,
pycnospora, clinospora, stylospora
PYCNIDIUM
n {gr. -,- t810v "mic"),
16?9
picnidie, organ de lructilicare In
formll de ulcior, scufundat in substrat,
cuprinzind picnospori (Fungi)(pycnid,
pycnide; Pyknidium; pycnide; pik
nidium; IIIlDIH,ll,a) ..... clmosporangiUm,
spermOf{onium
PYCNIUM n (gr. -), picnie, stadiul
iniial al sorilor la Uredimdes {Arthur)
(pycnium; Pyknium; pycnium; piknium; JIHKHJIYM)
, KapnOI;
1681 PYGJWCARPUS (gr.
"fruct"), cu fructe indesuite [thicklruited; gedrlngtlrfichtig;
fruits
serres; tomott-termesii; ryctonno.II,t678

factori care duc la degenerarea nucleului (Pekarek) [pycnosis; Pyknose


'
pycnose; piJmOzis; llllkll03]
168? PYCNOSPORA C (gr. -, cmopil ,.sll.
mlntll") ..... pycnidiospora, slylosJ'(IN
t6tl8 PYCNOSTAGHYS,
PYCNOSTACHYUS (gr. -, otax~ .,spic"), cu
spice lndesuite [tbick-spiked; gedrngthrig; epis serres; Hlm6tt kaliiszli;
fYCTOXOJIOCirlll:]

1689
1690
1691

~J

PYCNOGLADUS (gr. , KM6o10 "ramur"), cu ramuri indesuite [densely


branched; dichtzweigig; a rameaux
denses; sl1riin gas; ryCTOBeTBBCT>Il]
1683 PYGNOGONIDIUM n, PYGNOGONIDIUM n (gr. -, t>Ovt~ .,prar',
(6wv "mic", ')'Ovoo;
.,urma") ....
pycnidiospora, pycnospora
1684 PYCNOLEPIS (gr. , ).n;tt; ,.sevam"), cu scvame indesuite [closelyscaled ; dichtschuppig; a t\c.ailles serrees; slirO.pikkelyU; cycroqemyiNaTbdt)
t685

1686

PYCNOPHYLLUS (gr. -, 416~


.,frunzll"), dens foliat [densely leaved;
dichtblttrig; densifolie; sfirO. leveh1;
ryCTOJlllCTBLJit)
PYGNOSIS f (gr. -), picnozll, condensarea In ghem a cromatinelor, formind o mas omogen, datorit unor

PGMAEUS (gr. ) ..... nanus, p~t

PYOGENETICUS, PYOGENUS (gr.


ttOov .,puroi"), piogen, care produce
puroi (bacterii) [pus-forming; eitererzeugend; pyoglme, produissant de
pus; gennykelM, gennyesedest okoz6;

DHOreHHWA]

1692

PYR-, PYRO-, -PYRUS (gr. nUp,

m.Jp{IIO "foc"), de foc, de culoarfa roie

a focului (pyracanthus) [fire-, fiery,


yellowish-red;
feuer-,
feuerrot;
rouge de feu ; tiiz-, h1zpiros; orHeKHo-,
oraeKHOkpaCHLIIl]-+ flammeus, phlogi,
phlogo1693

PYRAMJDALIS, PYRAMIDATUS,
piramidal, de forma piramidei [pyramidal, pyramidsbaped; pyramidal; pyramidal; piramis alakli; nHpaMHAaJU>ru.tll) - meluli(ormis

1694

PYREN (-ENIS) m, PYRE!XA 1


(gr. K\lp1'!v "simbure") ..... putamen,
088iculum

1695

PYRENAJUM n {gr. ), pirenariu,


fruct drupaceu, uni- sau multicarpelar, cu pericarpul subire, cu mezocarpul crnos i cu endocarpul conintnd 1-2 semine osoase (Prunus,
Cornus) [pyrenarium; Steinfrucht;
pyrenarium; csontitr, csonthejas term~ j kOCTO'IkOBltllt nno,!l,)

1696

PYRENATUS, -PYRENUS (gr. -),


pirenat, prevzut cu stmbure osos
( dipyrenus, heJ:apyrenus) [pyrenate;
steinkernig; noyau pierreux; csontmagvas; JCOCTO'IkOBidlt)

1697

PYRENIUM n (gr. ) ..... perithecium

1698

PYRENOCARPIUM n (gr. , ropn010


"fruct"),
pirenocarp, lructificaie
cu ascele inchise In fundul periteciului
tn form de butelie (Ascomyceles)
{pyrenocarp; Pyrenokarpium; pyrenocarpe; pirenokrpium; DHpeHOJCapllllil]

""'

t682

1n1y~too;

milus

.,sminli."),

PYGMAEISMUS m (gr.
.,scund, pitic") ..... nanismus

431
1699

PYXIDIUM
PYRENOIDES f pl

(gr. , &iSo<;;

pirenoide, plastide granulare globuloase, incolore, aflate in


c:romatofori, ca centre amilogene
( Algae) [pyrenoides; Pyrenoiden, Str
"asemnare"),

kekOrner;

pyrenoldes;

pirenoidok;

nKpeHOHAW]

1700

PYRENOPHORUM n (gr. -, q:.optro


,.a p~rla"), pirenofor 1. Partea citoplasmei care conine nucleul. 2. Filament sidcrolil terminat Intr-un cenlriol, la prenoidele de Caulerpa {Cha-

delaud) {pyrenophore; Pyrenophor;


pyrenophorc; pirenofOrum; nupeHo-

1709

Hblil:)

t7'10

17t1

JIHpeBOCOMa]

t 702

1703

PYRENUM n (gr. -) -+ putamen


PYRJCARPUS (lat. pyrus "pr",
gr. xaP!WI; .,fruct"), cu lructe piriforme
[pear-fruited; birnfMichtig; pyricarpe;
kOrtetermesu ; rpymeaHJUtonnoD.Hwil:]

PYRIFER, pirfer, care produce pere


[OOaring pears; birnentragend; pyrif~re; kOrtetermO; rpymeHOCH~odt)
1705 PYRIFORMIS, piriform, de forma
alungit conic a perei [pear-shaped;
birnenf(lrmig; pyriforme; k<lrte alakU;

(Gates) [pyrophytes; Pyrophyten; pyrophytes; profit.k; DKpo~]

1712 PYTHMEN (MENI$) m (gr. 1nJ9..


~llv "rdcin"), pitmen, filament de
fixare pe tai ( Lichenes) (pythmen;
Hafter, Haftfaser; pythmen; pitmen,
rOgtitlS fonal; IBITMeH]
1713

1704

rp}'IIJCBH.IJ.Hblil:) _,. lacrimiformis

t 706

PYRO-,

-PYRHUS
"foc")
(pyrocephal!.&8, pyrrlwtrichus, leuco
pyrhU$) -+ pyr 1707 PYROCHROUS (gr. -, ;<p6a. "culoa
re") .- fla.mmeus
1708 PYROPHILUS (gr. -, ~pv..too "a iubi"),
pirofil, care prefer terenurile arse
(pyrophilous; pyrophil; pyrophile; pi
rotil; IIHpo4mn~tHW.Il]

(gr.

n:Up,

PYRRHO-,
wp~

-xupp6~

PYROPHYTA n pl (gr. -, q~Urov


"plant"), pirofite, arbori cu scoara
groas, care rezist incendiilor din
pduri

PYRENOSOMA n (gr. -, o~a "corp"),

pirenozom, corpuscul plastidic din


pirenoide (Caulerpa) [pyrenosome;
Pyrenosom; pyrenosome; pirenosz6ma;

PYROPHYLLUS (gr.
, q~UUov
cu frunze roii ca focul
[firered-leaved j feuerrotblttrig j a feuilles rouges; tfizpiros levelil; orueu.,frunz"),

HOmt:CTRbl Il)

.pop]

1/01

PYROPHOBUS (gr. -, cpojMm .,a


evita"), pirofob, care evit terenurile
arse sau ptrjolite [pyrophobous; pyrophob; pyrophobe; pirofob; IJBpo4Jo6

PYXIDARIUS, PYXIDATUS, PYXJDIIFER (gr. -~~ ~[Sot; "cutie"), pixidat prevzut cu pixid
[pyxidate; becherig, kapselig; pyxide;
kupakos toktermeso.; Hecyll(Rit xpw""""Yl

1/14

PYXIDIIFORMIS, pixidilorm, de
forma unei cutiute sau pixidii [box
like, pyxidium-shaped; bilchsenMrmig; pyxidiforme; kupakos toktermes
alakU, szelence alakll; xpldHOUOBR~
~l

1715 PYXJDJUM n,

PYXIDULA 1,
PYXJS (/DIS) f (gr. ), pixid,
fruct capsul cu dehiscen. circular
sau transversal! pe calea unui cp
cel (Amarantlms, Hyoscyam!.&8) [pyxldium; Dockkapsel, Bilchsenfrucht,
queraufspringende Kapsel; pyxide;
kupakos tok, fedlSvel nyil6 toktermes:
llllKCil,llllll:, xpwHoua. a:opo6oua MXoa]

Q
t

QUADR QUADRI,

cu

spaltig; quadrifide; nerJszer hasltott;

patru ...

(~iuJo.,is, quadrUzlatul) [four-;

VJer-.; a quatre... ; negy-;


2

~-)-+

""""
QUADRANGULARIS,

QUADRANGULATUS QUADRAli'GULI-,QUADRANGUil!S, patrunghiular, cu


patru muchii sau coaste (quadrangulisp~) rr,our-co~nered . four-angled; vtereekig, vterkanbg; quadranguia-.re, aquatre angles, n6gyszeglett'i, ngysarkU, m\gy.!hl; 'leTWpexy'feTWPb:CIOpoHIIWI, 'ICTWpixrpaHHWI]-. retragonalis, ktrafonus,

re.IJbiiWII:,

'Jel'Wp&HaapelKWJI]

12 QUADRIFLORUS,
patruflor, cu
patru flori [four-flowered; vierbUitig;
quadriflore; nt\gy virgU; 'leTW])b:uaeTxoawa]

13 QUADRIFOLIUS, patrufoliat, cu pa-

tru frunze [four-leaved;

arMes; n6gysz1ks; 11~)

4 QUADRICALCARATUS -o telrauntrus
5 QUADRJCAPSULARIS, eu patru
capsule [qundricapsular ; vierkapselig;
quadricapsulaire; negytokos; 'leThlpb.xopo6oouu.IA]
6 QUADRICARPELLAR/8, cu patru

carpele [quadricarpellary; vierfruehtblttrig; quadricarpellaire; ngy ter-

mlilevelU 'ICTWp!xnno;:a:OJdiCTHXOBLll)
-+ re~upeliiJJ'is
7 QUADRICOCCUS, cu patru bace [tet-

racoccous; vierbeerig; quadricoque;


n6gy bogy6j0 j 'iCTLipb:opemmm,dt]
- ttttracoccus
8 QUADRIDElfTATUS, patrudinat,
cu patru dini [four-toothed, quadridentate; vierZ.O.hnig; quadrident@; n@gy
fogfi; >reTNpb.3y6undl] ..... tetradontus

patrudigi
tat, cu patru piese dispuse digital
(folole) [!Juadridigitate, four-fingered;
vierfingeng; quadridigitt\; negyszer
ujjas; 'ieT:W~'ian.dl]

9 QUADRIDJGJTATUS,

10 QUADRIFARJUS

-+

quad,.ise,.ialis

11 QUADRIFJDUS, patru!idat, de patru


ori fidat (quadrifid, four-cleft; vier-

"'eTirl

patrufurcat,
divizat In patru ramificaii [quadri
!urcate; viergabelig; quadrifurqut\;

1i QUADRIFURCATUS,

"""'"""

3 QUADRIARJSTATUS, patruaristat
(quadriaristate; viergrannig; quatre

vierhlttrig;

quatre feuilles; nt\gylevehi;


p~XJIHCTIIWI] -+ utraphyllus

nt\gyvills; 'ICTWphBSJll>'laTI>IIi]

t5

QUADRILATERALIS, QUADRILATERUS, patrulateral, cu patru


laturi sau fee [quadrilateral, foursided; vierseitig; quadrilatt\ral; nt\gyoldahi. j 'leTWpextTOpOIDIWA}

16 QUADRIWBATUS,

QUADRIWBUS, patrulobat, cu patru lobi [four


Iobed; vierlappig; quadrilobe; nt\gy
k&rejos j "'CTW))CxnODaCTHWit]

17 QUADRILOCULARIS,

QUADRI
LOCULATUS, patrulocular, cu patru
loji sau loculi (anter, ovar) [fourchambered; vierfcberig; quadrilocu
laire; nt\gyil.regfi, nt\gyrekeszll; "'eTbl

pCxntelAHWA] ..... tetl'acamaf'us,

tetl'a

cameratus, tetralocularis
18 QUADRIPARTITUS, cvadripartit,

de patru ori partit divizat (frunz}


[quadripartlte; vierteilig; quadripar-

tite ,

n~gyosztatil,

HWA] -

~rerwpCxpa,~eJIL..

telra.schisticus

patrusectat, de
patru ori sectat divizat (frunz) [quadrisectate; vierschnittig; quadrisqut\;
neg)szer szeldelt; 'lerwpCxpaC<:e'leH-

19 QUADRISECTUS,

HWA]

20 QUADRISEPT ATUS, r,atruseptat,


cu patru perei despr1tO:ri (fruct)
[quadriseptate; vierquerwandig; qua-

...

(JUINQUIES

drisepte; ntlgy vlasdalas; 'len.pCxneperopoA'Ian.tl]


2t QUADRISERIAUS, QUADRISEkiATUS, patruserlat, dispus In patru
serii sau rinduri [four-rowed, four-

ranked; vierreibig, vierzeilig; quadrl&erit!, tetrastique; n6gysOI'<l8; 'leTLI

p~ll] -+ ~tNUtichua

22 QUADRIYALENS,
cvadrivalent,
prevzut cu patru Cl'{)mozomi [quadri-

valent; quadrivalent; quadrivalent;


nt!gykromosz6ms, n~gyUrttlkG.; xaa-

.tlpBB&neHTIIWJI]

23

-+

tetra"akn.

QUADRUPLEX,
QUADRUPU-,
QUADRUPLICATO-,
QUADRUPW-, cvadruplu, de patru ori (qua
druplinervalus,
9Udl-uplicato-pmna.llu, quadruplocaulu) [quadruple, fourfold; viermal, vierfach; quadruple,
quatre fois; ntlgyszer, nllgyszeresen;

~~t; ana-. mrn.] -

QUARTUS num., al patrulea [fourth;


vierte; quatrieme; negyedik; 'leT-Hpn.ol]

25 QUATERNALIS,

QUATERNA-

IUUS,QUATERNATUS,QUATERNI-, ctte patru (quate,.nifolius) [four


ea.ch, by fours; je vier; par quatre;
negyenkent; no 'ltrwpe]

26 QUATTUOR num., patru[four; vier;


quatre; negy; en~pe]
27

QUERCICOLUS (-COLA 1) opkilus

29

30

QUIESCENS (quiesoo), cviescent,


aflat In stare de repau.s (muguri,
spori) [resting, dormant; ruhend; quiescent, dormant; nyugv6, alv6; nom-

-""']
QUINARJUS,

QUINATUS, QUJlvATJ., cte cinci, de cinci ori (quinatiuctus) [quinary, five each, by fives;
je filnf, fiinffach, fiinfzhlig, gertinft;
quinaire, par cinq, cinq lois; CltOnknt, Mszorosen; llHTepHoJt, n~mo pa3]

31 QUJNCUl''lCIALIS, cvincuncial, cu
cinci straturi suprapuse (pre!loraie)
[quincuncial; ftinfschichtig; quinconcial ; otret 1l ; XBHHE)'HIUiaJD>Hiolg]
32

QUINQU-, QUINQUE-, QUINQUE,


cinci-, cu cinci ( qr.nquearistatus, quinquecuspidatus, quinq.ufoliolatus, quinquevalPis) (five- j fiinf- j cinq, a cinq j

pentcgt>IUU

M QUINQUECOSTATUS, cinci-costat
[quinqueoostate; filnfrippig; cinq
(:lltes;

Cltbordjli; nuxpet'ipBCTWA)

35 QUINQUEDENTATUS, cu cinci
dini [five-toothed; filnfzAhnig; quinquedente; 6tfogU; tu.Til3y6uTWil]

36 QUINQUEFARJUS, cinci-seriat, dispus In cinci serii sau rinduri [fiveranked, five-rowed; fiinfreihig, f\infzeilig; quinquefari; 4Usoros; IU.THpii.II.RWI] - quinqueserialis
37

QUINQUEFIDUS, cnci-fidat [fivecleft; ffinfspaltg; quinquefde; otszOr


basftott; DftliH8,!1pe3HWA]

38 QUINQUEFLORUS, eu cinci licit


[qunqueflorous; fiinlbiU.tig; a cinq
neurs; otvirgU:; llliTMQBeuonJA]
39 QUINQUEFOLJUS -

~ntapkyUus

40 QUINQUEGEMINATUS,

QUJN~

QUEGEMINUS __,. quinquejugus

QUINQUEJUGUS, cu cinci perechi,


de cinci ori cite doi [quinquejugate;
fiinfpaarig; quinquejugue; Otszwp
ros; llliT&napHwii)

df'y-

28 -QUETER, -QUETRUS, cu muchii


(te!raquste,.) [-angled; -kantig, -eckig;
-qubtre; -eiU; -rpllHIIWA) - -angularis

,un-

33 QUINQUANGULARIS, QUJNQUEANGUUTUS, QUINQUANGlfLUS

'lel'Bep&Oil. lfeTBCpBO-, 'IOTWpe Pa:i)

2%

~nt4-,

{.2

QUINQUELATERALIS, cu cinci laturi [quinquelateral; filnfseitig; quin~


quelatera.l; CltoldalU; llliTilCTOpOIIJA}

43 QUINQUELOBATUS, cu cinci lobi

[l'ive.Jobed j fiinflappig; cinqlobe, a


cinq Iobes; 6tka.reju; mmmoDaCTHwll]

i4 QUINQUELOCULARIS -

pen16ca-

m~~

cincipartit
[qunquepartite; fiinfteilig; quinquepartite; otosztatil; IVITHP83.1l:eJlbHWA]

45 QUINQUEPARTJTUS,

46 QUINQVEPETALUS, cu cinci pe-

tale [quinquepetalous; fiinfkronblttrig; quinquep8tale; ot sziromlevehl;

llliTHJieuecTHYJI:)

47 QUINQUESERJAUS,
QUINQUESERJATUS - quinquefarius
48 QUIJV.QUESULCATf!S, cuc_inc~br_az

de [qmnquesulcate; filnffureh1g; a cmq


sillons; 6tbarzds; tu.TH06op03JJ.'Ia-

Tl>lA]

49 QUINQUIES num. __,.

quintuple:~:

...

QU/NTUPLEX

50 QUINTUPLEX, de cinci ori (fiwfold; fiinfmal, fOnffach; .quintuple,


dnq fois; Otszor, otsz6r0sen; llilrb
P"]
51 QUINTUS num., al cincilea [fifth:
filnfte; cinquieme; otodik; llllrbi.J:t]
52 QUISQUJLIARIS, care crete pe gunoaie [guisquiliar; schuttbewohnend;

quisquihaire; szemeten

T}'IIIJIJ:I: ua OT6pocb1)

teny~sz6;

pac-

53 QUOAD adv., relativ la, privind pe,


limitat la, considerat ca ((/UQttd planta
transsil~>anictJ, cu referire la planta din
Transilvania) [relatively to the; beztlglich; r6Iativem~nt a; vonatkoztatva, vonatkozOlag; aacxonbKO, orHOCHTeJlhliO)

5{. QUOTIDIANUS, cotidian, de fiecare


zi [daily; tglich; quotidien; naponkSnti; eJKe,!I,HeBHb1ll:)

R
1

RACEMIFER, RACEMIGER, racemifer, care poart raceme [racemiterous, bear1ng racemes; traubentragend; racemifere; fiirtos, ftirttit
hordo:r.:6; XHCTeHOCHYJI:]
racemiflor,

cu
fiori dispuse in raceme [cluster-flowered; traubenbliltig; racemUJore; fUrtlJs virg'U; KHCTe~Bidll]
3 RACEMIFORMJS, rac6miform, de
forma unui racem [radmiform; traubentormig; racE!miforme; fiirt alakU;
2

RACEMJFWRUS,

mcreo6pemlii J

10

11
12

RACEMOSUS, racemos 1. Dispus


In racem. 2. Botritic (inflorescenf. -,
ramificaie ,..., ) [racemose, racemous,

clustered; razemOs, traubig, trauhen-

fOrmig, botrytisch; racemeux, en grappe, en botte; fO.rtOs, fiiriBterii; KJicTeBJI,II,Hl.lit, Hecy~ll: KHCTH) -+ botry-,
bolryci-, botrytic!U *
5 RACEMUWSUS, racemulos, cu raceme mici [racemulose; kleintraubig;

racemuleux;
Dil,!Uil.lll:]

kisfUrtd;

13

MenKOKHCTe-

RACEMULUS m, racemul, racem


mic [racemule; Truhchen; racemule;
ttirtOcske; MaJleHbkaJI KRCTI.]
i RACEMUS m, racem, iilllorescen
racemoas, cu axa principal purtnd
pediceli scuri, aproape egal de lungi,
terminai cu llori solitare i cu deschidere acropetal [raceme; Traube,
BIU.tentraube; grappe; ftirt, ltrtvirg&at; KHCTD] - botrys
8 RACH-,
RACHI-,
-RACHIS,
RHACH- (gr. PXtiO "coloan vertebral"), in form de ax, coast
sau fus (rachiformis, aihnorachis, chryl!orachis) [ridge-, axi-, -ribbed; rippen-, -rippig, spindel-; en fuseau,
cOtele, axiforme; bords, -tengelyii;
6

pe6pHCTO.., -pe6pHCTI>IJt, BepeTelfOBB.liHO,


oceBB,LUIWli] ... rha_ch-

9 RACHEOLA !, RACHILLA 1 (!p'- -),


raheol, axa secundar scurt a mflorescenei (Gramineae) ; axa spicule-

H.

15

tii

ului (rachilla; Spindelchen; racheole;


ruzerketengely, kalszkatengely, kaJszkaorsO; OCit xonocq, neHHK xonocosoro creplKHII)
RACHJPTERUS (gr.
, 1tttpOv
"arip"), cu foliole costate {costately
foliolate; fliigelrippig; a folioles costJreres; bords szrnyU, bords levH
kejtl; Kpwoope6pRcTwil]
RACHJPTERIGIUS (gr. --) ... rachipterus
RACHIS (-EOS), fpl.nom. RACHES
sau RACHJDES (gr. -~, rahis 1.
Peiolul comun al frunze or JXlnat sau
pal mat compuse ( Senecio sil~taticus,
Clenuztis recl4). 2. Axa principal a
spicului compus (Graminae) [rachis;
Spindel, Blattspindel, hrenspindel,
hrenachse; rachis, rlle; gerinc, levelgerinc, lilzertengely, kalszorsO;
o6Ullt.lt 'lepemoK, OCit cnoxaroro KOJJoca,
oe& co~Rlt] - petiolus communis
RACHITIS 1 (gr. -), rahitis, boal a
unor P.lante cauzind cderea timpurie
a flonlor sau a seminelor (Triticum)
[rachitis; Gicbtkorn; rachitis; rahttisz; paxHTHc]
RACHITJSMUS m (gr. -), rahitism,
hipertrofia inveliurilor florale (Touchy) (rachitism; Rachitismus; racbitisme; rahitizmus; paxRTII3M]
RACHITRICHUS (gr. -, 8pi~, -rptxOt;
"pr"), cu coastele proase [hairycostate; behaartspindelig, behaartrippig; a cMes ,elues; sz6r0s bordjU;
BODOCHCTOpe6pHcnMA)
RADJALIS, radial, radiar, actinomorl; dispus tn form de raze tn jurul
unei axe (fascicule de vase) [radial,
radiar; radial, radir, slrahlig, strahlenflirmig; radial, radiaire; sugaras,
sugr irnyU; pa.ll,llaJli>HLJil, Jl)''iCBOJt )_,.

actinomorphus

li

RADIANS (radio), radiant, dispus


ca razele unei stele (umbel) {radiani, radiating; strablend, strahlenartig; radiani, rayonnant; sugrzO;

RADIATIO
o6p83yJO~Ji ny'IH, ny'lco6pa)Ho pacxo-

gyok~rmelletti

A!I~ilcll]

18

RADIAT/O 1, radiaie, emanaie raasupra plantelor [rad1ation,


radiance; RadiatJon, Strahlung; radiation, rayonnement; sugrzs; pa
dioactiv

awA] -

27

.n;Haltllll, K3R)"IeHHe]

19

RADIATUS, -RADIATUS, RADIATI-, radiat, rsplndit dintr-un centru


comun In form de raze {flori) (pauciradiatus, radiatiflorus, radiali(ormia)
[radia te; strahlig, gestrahlt, strahlen-;
radie, etoih\; sugaras, -sugarU, sugarasan; Jl)"lllerwtt, -JIY'ICBOtl, JIY'IKcro-]
- attin-, actiM
20 RADICALIS, radical, dispus pe sau
lln_g rdcin (frunze -, peri ...... ,
sp1ni -)[radical, basal; wurzelstn
dig; radical; gyOkeri, gyllker-; xop-

JteBott, npm.:opHeBOA]*
20a RADICANS (radicor), radkant 1.
Care se lnrdcineaz. 2. Care emite
rdcini adventive (frunze, trunchiul
ciupercii, tulpinile repente) [radicant,
radicating, rooting; radikant, wurzelnd; radicant; gy6kerez6; )'KOpeHliJO~ilcll]

RADICATIO r, tnrdcinare, modul


de dispoziie i de ramificare a rd
cnilor [radication, rooting; Wurze
lung, Einwurzelung, Wurzelanordnung; radication, enracinement; gyO
kerez6des, gyilkeresedes; y.:opeHeBRe,
pacnOJJo.ex&e xopHell:]
22 RADICATUS, tnrd_cinat [radlcated,
rooted; bewurzelt, eingewurzelt; radice, enracine; begyilkerezett, gyokeres; YKOpeHH8IDilitaJ, C IOpHliMH]

21

23

2!i

25

26

RADICELLA f, radical 1. Rd
cina secundar ca ramificaie a rd
cinii principale. 2. Rizozi ( Archegoniatae) [radcel, rootlet; Radizelle,
Nebenwurzel, Beiwurzel; radicelle, racine lat~ra\e; mallekgyOk~r, gyOkerg;
Kopemo~r, nepaH'IHWfi Eopemox ]_,.( radix)
necessaria
RADICICOLA f (-COLUS), radiccol, care crete pe rdcini [radicicobus; wurzelbewohnend; radcicole;
gyl}k(\ren e10; 06HTatOU1Hl:t Ha EOpHej
RADIGIFER, radicifer, care poart
[radiciferous, root-bearing;
wurzelig, wurzeltrageud; radicifl!re;
gytlkeres; necy~~~:nlt ~~:opHH] _,. rhiwphorus

xopne~xo

rhisan!hus

RADICIFORMIS, RADICINUS, radicitorm, de forma sau de natura


rdcinii (rizom) [radiciform, rootshaped; wurzelfilrmig, wurzelartig; radicilorme; gyokerszerii, gyilk~r alakU;
xopaco6pa3H&dt, xopHesll.ll;llbllt] _,. rhi
WlTWrp!tus

27

RADICIYORUS,radicivor, care roade


rdcinile [radicivorous, root-eating;
wurzelfressend; radicivore; gyOkeret
rgO ; xopHCJI,!I,HwltJ
29 RADICOSUS, rdcinos, cu rdcini
numeroase sau mari [radicose, manyrooted, thick-rooted; reichwurzelig,
wurzelreich, groJlwurzelig; Abeaucoup
de raei nes; gazdagon gyilkeres, erOs
gyilkerll; HMero~nit MHoro xopnell:]
ao RADICULA t, radicul, primordiul
rdcinii in faza embrionar, situat
sub baza cotiledoanelor [radicle, rootlet; WUrzelchen, Keimwiirzelchen; radicule; gyilkOCSke, gyl}kerecske, csiragytlkOcske, gyilkCrkezdemeny; 3apo
Af>lllleBI>IIl xopem., IICJ)BimfWit Kopemott]
31

RADICULARIS, radicular, referitor


la rdlcinli.. {sistem) [radicular; radi
kulr; radiculaire; gyllk~rre vonatkoz6; xopcJIDCoawJt]

32

RAD/CULA TUS, radiculat, prevzut


cu radicule [radiculate; keimwurzelig;
radieul8; gyOk6cskCs; c KopewkOM]

33

RADICULODAf,RADICULODIUM
n, radiculodiu, extremitatea apical
a radiculei (Gramineae) [radiculoda;
WurzelknOtchen ; radiculode; gyOkOcskecsU.cs; pa,!lifKy.1o~Jt)

3!i

RADJIFLORUS, cu flori radiate {radiate.-llowered;


strahlb!Utig,
umkreisbliitig; a fleurs radie&s; sugaras
virgli j ny'IHCTOU:BeTKOBidi:t]

35

RADIOBIOLOGIA f, radiohiologie,
studiul biologic al interaciunilor dintre
ene~ia radiantli i materia vie [ra
diobJOiogy; Radiobiologie; radiobio
logie; rdiobiol6gia; paJtHo6aononra]

36

RADIOOENETICA 1, radiogenetica,
studiul biologic al efectelor radiaiilor
ionizante asupra factorilor ereditii
[radiogenetics; Radiogenetik; radiogenetique; rdiogenetika; paAHoreae-

rdcini

RADICIFLORUS, radicinor, cu flori


nscute In vecintatea rdcinii [radiciflorous; wurzelblumig; radiciflore;

virgU;

...

,...1

37

RADIOSUS, radios, radiar, dispus in


de raze [radiating; strahlig;
radieux, radiaire; sugaras; JI)"'CBOJt,
form

MHOTOJIY'lliCTWII]

..,

RAPHE

as RAD108YMMETRJCU8, cu sme
trie radiar [radiosymmetrical; radir
symmetriseh; a .symCtrie radiaire; sugarasan rCszarnyos; PaAHIUlhBo~
MCTpll'lHblil:] -+ aclirwiJUJrphus
39 RADIOTROPJSMUS m (lat. radius
.,raz!i", gr. tpom) "rsucire"), radiotropism, tropism rezultat sub influena
elementelor radioactive [radiotropism;

Radiotropismus; radiotropisme;

diotropizmus; paD.HOTpona3M}
40 RADJUS m, raz, radii; organe
dispuse radiar in jurul unui centru
(flori ..... , pdunculi --) [ray; Strahl;
rayon; sugr; JIY'il, paAH~]
41 RAD/X t, rdcin 1. Ansamblul

sistemului radicular al plantei, cu


funcii

de fixare,

absorbie i

acumulator de materii de
2.

Baz

adeseori

53

54
55

56

57

rezerv.

(ub radieibus monlis sub

poalele muntelui) [root; Wurzel; racine; gyOkCr; XopeHio]

42

~3

H
~5
~6

''

RADULANS, RADULUS 1. ln form


de pilit. 2. Care zgirie (rasplike;
raspelartig, kratzend; en forme de
rpe; reszel6szerl1, r.spolyszerd; pam
nHnOBHAHNII]
RAEBO (gr.

Pat~Jbo; ,.sucit") (raebo


c4t'pU8, r.uborrhiz.us) - Wrti, ~
nwsus
RAMARJUS .- ramealis
RAMAST R U M n - petiolulus
RAMEALJS, RAMEUS,rameal,r.are
aparine ramurilor (frunz, mugure)
(ramal, rameous; ast.sU.ndig; ramt\al,
ramaire; gon ano; BeTO'IHWit]

RAMEANEVS, rameaneu 1. Care


provine din ramur. 2. Care ine locul
unei ramuri (cil'(:el) [rameaneous; ast
oertretend; ramt\en; g eredetii, &gat
helyettesiUi; 38MCll.\aJ01118Jt BeTBI>]
~8
RAMELLUS m .- ramulu:~
~9 RAMENTACEUS, ramentaceu, acoperit cu scvame uscate (tulpin) [ramentaceous; trockenschuppig; ramentact\; szrazpikkelyes; meJJYDIHCT.LIA]
50 RAMENTUM n, rament, scvamele
uscate brunii ale peiohdui unor frunze
(Filices) [ramentum, chaffy-scale;
Knospenschuppe, Spreuschuppe, Ausschlagscbuppe; t\caflle sllchc; szrazpikkely; menyunnnca, 'letuyihta]
51 RAMEUS --+ ramealis
52 RAM/COLA 1 (RAMICOLUS), ramicol, care triele pe ramuri [ramicolous; zweigbewohnend; ramicole;
gon t\Ji) j o611T8IOII{IIJ:i Ha BeTBIIX]

RAMIFBR, RAM/GER, ramificat,


care poart ramuri [ramiferous, bran
ched; Astig, verAstelt, zweigetragend;
ramitie, ramitere; gas, gakat hordozO; BeTBeliOCHltdf)
RAMIFICANS, ramifk:ant, care se
ramific [branthing; verzweigend; ramlliant; elgazO; BeUDJt11ila:]
RAM/FICAT/O f, ramificatie, ramificare [branchiog, ramification;
Verzweigung, VerAstelung, Gabelung;
ramification; elgazs, szetgazs;
BCTBnCIDIC, pll3IICTB.IICHHe]
RAMIFICATUS, ramilicat [branched; verzweigt; ramitit\; elgazott,
szt\Ugazott; paDCTBJli!HHltiA]
RAMIFWRUS, cu flori rameale [ramirlorous; zweigbliitig, astbliitig; ramitlore; gon virgz6; BC'niCIIBCl)'WBii,
BeTXOQeno.di]

RAMIFORMIS, ramiform, de forma


unor ramuri [ramiform, branchlike;
zweiK!Grmig; ramitorme; gszerii, g
alakO; llel'II006pa3Bitlit)
59 RAMOSITAS 1, ramozitate [branchiness; stigkeit; ramasite; gassg,
58

elgazottsg;

60

BeTBACrocn.)

RAMOSUS, rmuros, cu numeroase


ramificaii (peri, tulpin) [ramose, ramous, manr branched; verzweigt,
. vera_selt, vtelzwe~;. rameux, tre.s
ramd16; gas, sok.gO; BeTBRCTJ.Jit,
~]

RAMULOSUS, eu ramuri mici [ramulose; klelnzweigig, kleina&tig; ramuleux; gacsks; MCJIIOBCTBHCTWii]


62 RAMULUS m, RAMUNCULUS m,
RAMUSCULUS m, rmuric, ramur
mic, secundar[branchlet, twig, sprig;
Zweiglein, stchen; ramule, ramille,
brindille; gacska, galy; BeTO'IKa] --+
mmellus
63 RAMUS m, ramur, ramificaie (a
frunzei, rdcinii, tulpinii, inflorescenei) [branch, bough; Zweig, Ast;
rameau, branche; g; BeTKa, BeTBlo]
6~ RANUNCULACEUS, ranunculaceu
1. Asemntor cu Ranunculus. 2.
Galben lucios [ranunculaceous, buttei'(:Upshaped, shining yellow; hah
nenfussartig, glnzend gelb; renonculate, jaune luisant; boglrkaszerll,
fCnyJfu;rga j mOTIIKOBHJlHLIIi, 6JICCTJIDJ.9
6t

;wrenTJ.Jii)

65 RAPACEUS ...... napi(Qrmis


66 RAPHE (-ES) 1 (gr. Pacvit .,cus
tur"), rafeu. 1. Sutura longitudinal

...

RAPHID-

seminei

Intre hil

i alaUi

{Gua

niruU). 2. Linia de unire a carpe-

67

68

69

70
71

72

73
74

75

76

lelor (Umlldliferae). 3. Linia longitudinali a valvei (Diat~) [raphe,


suture; Naht, Vereinigungsnaht, Verwachsungslinle, Samennaht, Fugennaht, Raphe, Nahelstreifen, Nabelbinde, Nabellinie, Samenrippe; rapbe,
suture; forrads, magvarrat, magforrads, kOid~kvarrat; mos, ceMeHHOJI:
mos)-+ ligamen, MSiduclus, pronypua
RAPHID-, RAPHilJO., RAPHIO-,
-RAPHIS {gr. ~~ PQ9~ ,,ac")
(raphidacalllhus, raphKloideus, raphirWphonu, polyraphis, raphiockntua) -+
acularis, aciculatus
RAPHIDES 1 pl (~. -), rafide, incluziuni citoplasmatJCe tn form de
cristale aciculiforme ( Agavt, PhytollWCa) (raphides; Rapbiden, Kristallnadefn, Nadelkristalle; rapbides; rafidok, tiikristlyok, kristlyklvlk; pa$>W<l
RAPHIDIOPLANCTON n (gr. -,
Jt}..ayiCtO.; "rtcitor"), rafidioplancton,
organisme planctonice aciculiforme sau
fusiforme (Forel) (raphidioplankton;
Raphidioplankton; raphidioplancton;
rafidioplankton; pa4wtowUUIKTOH]
RAPIFORMJS -+ rapaceus, napi
formU
RARI, RARUS, rar, rrit, distanat, spaial (rarcosfolus, rariflorus,
rarisulcatus) [rari, sparsely, rare,
sparse, scattered; selten-, vereinzelt,
dUnnstehend, locker; rari-, rare, epars;
ritk.s, ritka, gyer; pc)J.I(o-, pe.IJ.KII)
RAVIDUS-.. cittcrascens
RAVUS, suriu galben [greyish-yellow;
grulichgelb; gristre-jaune; szUrkessrga ; cepo- JKeJITI,IJI:]
REACTJO f, reacie, aciunea de
rspuns la o excitaie fizic sau chimic [reaction ; Reaktion, Riickwirkung, Gegenwirkung, Reizbeantwortung; reaction; visszahats, ellenhats ; peaxQIUI]
RECAPITULAT/O f, recapitulaie,
repetarea stadului filogenetic ancestral
tn ontogenez (Kielmeyer) [recapitulation; Rekapitulation; rCcapitulation;
rekapitulciO; pexaiDITYJiliU:Rll]
RECAULESCENTIA f, recaulescen, concreterea cu tulpina a lrunzelor i a peiolului sau a bracteii
cu organele axiale (Solanum, Tilia)
recaulescence; Rekauleszenz; recauescence; rekauleszcencia; pexayJiec-

l.,....1

11

RECENS, recent, nou, proasplt


{autor, plant) [recent, tbriving, fresh;
rezent, neu, frisch; recent, lrais;
mostani, Ujabbkori, fM; OCZIJ.ii, coBpeMeHBiol8)

78

RECBPTACULARIS, receptacular,
care aparine receptaculului sau este
inserat pe acesta (nectarin, stil) {receptaeular; lruchtbodenstAndig; ,e.
ceptaculaire; virgvacokhoz tartoz6;

OTIIOCRlltHb .. Jl~1

79

RECEPTACULUM n, receptacul 1.
Partea dilatatl a extremitii supe
rioare a axei llorale pe care sint
inserate organele norale (Composittu).
2. Partea proeminent a dosului frunzelor purtind soridiile (Filices). 3.
Suportul dilatat al organelor de re
roducere (Hepaficfu). 4. Partea taului care poart apoteeiul (Lichenes).
5. Plria ciupercilor sau coloana lor
central (Ithyplwllus) [reeeptaele; Re
zeptakel, BJO.tenboden, Fruehtboden;
receptacle; vacok, virgvacok, festekvacok; JIO)Ee, QBCTOnoJKe, JIOJKe COQBe
THsr, UBeTQaooo:a] -+ thalamus, lorus

r.

80

RECEPTIVITAS 1, receptivitate,

predispoziia sau lipsa rezistenei planlei fa de atacul unui agent fitopatogen [receptivity; Rezeptivitt; re-

ceptivite; fogekonysg, CrzCkenyseg


betegsegre; ocnpHHMVIBOCT!o)
81

RECEPTIVUS, receptiv [reeeptive;


rezeptiv, empfindlich; ret:eptif; fogekony; BOCDPIIHHMIUOIUIIA)

82

RECEPTORES m pl, receptori, urgane de percepie a exdtaiilor [receptors; Rezeptoren, Rezeptionsorgane; organes de reception; receptorok, relfogQ szervek; pe~mopw]

83

RECESSIVUS, recesiv, anat in stare


care nu se manifest in sta

!atent;

diul heterozigot (caractere la hibrizi)


[recessive; rezessiv, zuriicktretend; recessit; recessziv; peueccmnrnll]
8/l

85

RECIPROCUS, reciproc (hibridare)


[reciproca!; wechselseitig, rdckbezUg.
lich, wiederkehrend; rMiproque; kolcsOnOs; peUllllpOKln.l:it] -+ mutualis

'"""

RECLINATIVUS,

RECLINATU~(!,

reclinat, tnclinat n afar i cu virful


In /os (frunz, prcfoliaie) freclinate,
rec ined, bent down; zurU.ckgebogen,
rilckwrtsgeneigt, zurUckgeneigt, herabwrtsgebogen; rOOlinC,rabattu; ht
rahajlott, kifelehajlott; onuwaeiUlLlit
Ha3M)

...

86

REDUNCUS
RECCGNJTUS, recunoscut, verificat

rrecognized; anerkannt; reconnu; fel.smert; npJUHaHHLIII_l


!:i7 RECOMBINATIO f,
recombinarf',
combinaii noi de caractere In cursul
mitozei sau a meiozei, In cazul hibri

(frunw) [rectiserial; geradreihig; recliserie; egyenes sorozatU; opliMOpxA-

HwR]

98

zilor [recombination; Rekombination ;


recombination ; rekombinci6; peKOM

6HHaUHJ1]

f8

F.ECONDITUS, ascuns, latent [hiddtn; veTborgw, versteckt; cach;

rejtett;
89

cxpl.ITI>IIi]

RECRUDESCENTIA t, recrudesaxei inflorescenei


fructelor, rezultind

cen, proliferarea
dup maturizarea
o nou generaie

de frunze sau de
flori (in teratologie) [recrudescence;
Rekrudeszenz; recrudescence; rekru-

deszcencia j peKpYAC:CltCBWUI]

90

91

92
93

9lt

RECT-, RECT!-, RECTUS, drept;


in linie dreapt (rectasceus, rectembryonalus, recti(lorus,
rectispinus)
[right-, straight; gerad-, aufrecht;
recti-, droit; egyenes; npliMO, npliMoli]
_,. direclus, orthoRECTANGULARJS,
rectangular,
dreptunghiular, de forma unui unghi
drept frectangular; rechtwinkelig,
rechteckig, geradwinkelig; rectangulaire; derekszl!gii; npliMoyron~omiii) rectangulatus, rectangulus, onMgonus
RECTANGULATUS, RECTANGULUS - rectangularis
RECTJCAULJS, recticaul, cu tulpina
dreapt
[slraight-stemmed; geradstengelig; . tige droite; egycnes
szrU; npliMOCre6enloHiolR]
RECTJGRADATJO f, rectigradaie,
geneza unor caractere noi ca urmare
a tendinei de evoluie adaptativ
(E. Osborn) [rectigradation; Rektigradation; rectigradation; rektigradci6 ;

\15

96

9/

peJcrMl'Pil.IUIWfll)

RECTJNERJ!JS, RECTll''iERJ!JUS,
rectinervat, cu nervurile drepte sau
paralele (frunzele de Iris, Graminttu:)
[rectinerved; geradnervig, parallelnervig; rectinerve; egyenes erezetu; np.IIMOJICIIJIKOBaTNR]
RECTIPETALITAS f, rectipetalitate, tendina organelor de a crete
in linie dreapt sau de a se redresa
n linie dreapt (Voecllling) [rectipetality; Rektipetalitl.; rectipetalite;
rektipetalits, egyenesirnytJsg; npliMOCTpeMKrem.HMJ:l pOCT)
RECTISERIALIS, RECTISERJATUS, rectiserial, dispus in serii drepte

RECTIUSCULUS, rectiuscul, aproape drept [rather straight; fast


gerade, ziemlich gerade; rectiuseule,
presque droit; majdnem egyenes;
npliMOBan.JII:)

RE_CURRENS (ruurro), recurent,


care se recurbeazli revenind la punctul
de _pornire (nervuri) [recurrent; Zll
riicklaufend; recurrent; visszafutO,
visszafordulO; pexyppeHTHLIJt]
100 RECURRENTIA f, recuren, reapariia unor forme regresive sau ancestrale, de ex. la frunze [recurrence;
Rekurrenz; recurrence; rekurrencia;
QOBTop~~, peKyppcHQH.II)
101 RECURVATUS, RECURYl-, RECURVUS, recurbat, curbat In afar
sau spre interior (frunze, spini) (recurr;;ifoliw) [recurvate, reeurved, bent
backWard, bent downward; zurickgekriimmt, zuriickgebogen, abwrts
gekrOmmt, auswArtsgekriimmt, herabwArtsgekrOmmt; recourbe, courbe en
dehors; visszagOrbtilt, kifelegfu'bill.t;
99

OTOf'BYTWJt Ha38.11]

102

REDIJllVUS, renascent, care relnvie(prin bulbi, tuberculi) [reviving; wie


derlebend, wiederauflebend; redivive,
renaissant; UjraelediS, felelevened6;
Olll'HBIIOBQ!It] _,. anasklticus, renascens

103

REDOLENS (redoleo) _,. odoratus

10-i

REDUCATUS, REDUCTUS, redus,


pipernicit (frunze reduse la scvame)
[reduced; reduziert, vermindert, verkiimmert, zuriickgebildet; reduit, rabougri; reduk:llt, csOkevenyes, elsat
nyult, visszafejlOdOtt; pc;zyn;HposaH
HMii] --+ deminU!US

105

REDUCTIO f, reducie, micorare,


diminuare (cromatic, piese fiorale)
[reduction, diminution; Reduktion,
\"crminderung; reduction, diminution; csllkkenes; pe)l.yKUH.II, yMem.mcHHe]

106

REDUCTIONALJS, REDUCTUS,
de micorare (divi:dune
celular) [reductional, reducing, diminishing; vermindernd; reductionnel;
kisebbedO, szmcsOkkentO, szmfelezO;

reducional,

pe.uyJCUHOHallloHMii)

107

REDVNCUS, ncirligat, cu virful


Jecurbat In cirlig (spin) [booked;
hakigzurilckgehogen ; crochu en arril!!re; kampOsan visszag6rbiilt; JarHYTiolii i:piO'IKOM)

REDUPUCA.T/0

108

REDUPLICATIO f, reduplicale 1.
Creterea nenormaiA a numArului unor
piese tlorale (stamine, vertlcile). 2.
Dedublarea segmentelor cromozomale
din garnitura cromozomall haploid.
a. Formarea gameilor 1n numr mai

mare decit cel obinuit [reduplicatioo;


Reduplikation; n!duplication; ridu-

...

...

plikci(l j pc.nynlll(KaltWI]

109

REDUPUCATIVUS,

REDUPLI

CATUS, reduplicat 1. Dublat. 2.


Cind marginile pieselor florale din

mugure sint abrupt curbate In afarA,


iar feele lor interne se ating lr
a se acoperi (prefloraie) [reduplicate,
reduplicative; verdoppelt, zunlckge
schlagen; reduplique, reduplicatif;
megkettazOtt,

kifelg'CtrbUlt
y ,!I;BoeHHWit. 3aBepH)'TWA Ba3ll.D.)

UO

szflhl;

REFLEX/O f, reflexiune, schimbarea

poziiei

normale a organului (tn te-

ratologie) [retlexion, Reflexion; rBflexion; reflexi6; ~eKCKII]


tU REFLEXUS, rellect, brusc curbat In
alarii (frunz, petal, ramurii) [rerlexed, bent backwards; zuriickgebogen,
zuriickgebeugt, herabgebogen, rUck
wrtsgebogen; recourbe en dehors,
tlechi en dehors; htrahajl6, htrag(lrbiilt, visszahajl6; OT&epHyrLIA, 3&Bepu)'TbiA, OTOflfYTWJt HalaJI)
112

113

REFWRENS,

REFWRESCENS

(refloresco }, remontant, care nflorete


de mai multe ori [rellorent; wiederblUhend; refleurissant, remontant; UjMl virgzO, ttibhszOr vrgz6; peMOHTaBTHWit)

REFWRESCENTIA f, reflorescen,
a doua Inflorire [reflorescence; second

blossoming; Refloreszenz, Wiederauf-

blti.hen; reflorescence, refleurissement;


UBeTCHHe)

msodvirgzs; DOBTOpaoe

114,

REFRACTIVUS, refractiv, care

ii

brusc direcia [refractive;


brechend; retractif; megl0r6; npe-

schimb

noMJIRJOWHJt]

115

REFRACTUS, rstrlnt, avtnd directia brusc frlntll. Inapoi in unghi


ascu(.t (pedicel) [refracted, abruptly
broken; zuriickgebrochen, herabgeknickt, zurO.ckgeknickt; retracte, brise
en dehors; hitraUirt, htracsap0d6;
DpeJIOMJJi!HJIWJt)

116
117

REFRIGERANS

(refrigero},rcoritor

(gust} [refrigerant, freezing; erkltend;


refraichissant; fellrissit6; OCBe.i!JO~A]

REFR!NGENS (refringo)
liPus

-+

refrac-

...

RBFUGIUM n, refugiu, adApost; loc


ocrotit unde i-au gii.sit adpost unele
plante rii.mase din epocile geologice
[refuge; Zuflucht; refuge; mened6k;
.,..",.,..., - ]
REFULGENS (ref.), lucitor, care
reflectii. lumina [shimng; wiederschei
nend, zuriickstrahlend; brillant, refikhissant; csillogQ, visszaragyog6;
orpaatootHA]

120 REGBNERABILJTAS f, regenerabilitate, capacitatea de regenerare a Or


ganelor distruse (regenerability; RegenerabilitAt, Erneuerungsfhigkeit; regenerahmte; regenerlOdsi k6pess6g;
penllep3'111BBOCTI>

REGENERATIO 1, regenerare 1. Re

facerea Ol'ganelor distruse prin dezvoltarea altor orP.ne similare noi.


2. Inlocuirea artittcial!l. a generaiei
ImbAtrinite prin alta tlnii.rll. (In silviculturii.) [regeneration; Regeneration, Wiedererzeugung, Erneuerung;
regenerescence; regenerlOds, regeneri.ci6, Ujrakepzlides; pereHep~ll. BOC
TaBOBJreHHe) -+ rn:ogem:sis
REGENERATUM n, regeneratum,
organul nou format pe calea regenerii.rii [regeneratum; Regeneratum; regeneratum; regenertum; peTeilepaTyM]
REGENERATUS, regenerat,reinnoit,
de formaie nou [regenerate ;neugebildet; regenere; Ujrak6pz6dOtt, megUjhodsi; pereHCpHpOBaHliLI.il:)
REGERMINATIO r, regerminare, reluarea germinaiei dup o perioad
de Intrerupere [regermmation; Regermination, Wiederauskeimen; r6gt\rmination; Ujracslrzs; perepMRaai(H]
125 REGIO r, regiune, areal mai mare
decit provincia (In geobotanic) [re
gion; Region, Gilhiet; r6gion; videk;
o6n:aCTio, CTpaHa]
126 REGIO.NALJS, regional, referitor Ia
o regiune (flor, succesiune} [regional;
regional; regional; regionlis; perJro

'"

H&nHblJ!.]

(gr. Pf\r~ ,.sfiiere"),


fruct policapsu\ar schizocarpic
(EuphorbiacelU)
[rcgma;
Regma,
Springkapsel; regma; regma, szethasad6 tok; perMa, TpecKy>!J:a, ,IIJ)06HU
xopo6o'lxa] - rhegma
128 REGMACARPJUM n (gr. , Kap!KO
"fruct"), regmacarpiu, termen colectiv
pentru fructele uscate dehiscente [regmacarp; Regmakarpium; regmacarpe;
regmakrpium; cyxoll:, pacTpeCKHBIUO-'

127

REGMA n
regm,

~ii:Cll WlO.D;]

...

129

REPERTORIUM
REGNUM n, regn, lume; categorie
supremA [kingdom; Reich;

RELIQUEFACTIO t, relicheriere
lichefierea din nou a citoplasmei dup
o temporar solidirlcare (SzUcs) [reliquefaction; Relquelaktion; reliquefaction; reliquetakcO; pciiiiDel)uQIIJI]
REMANENS (remaMQ}, remanent,
care rAmine nedetaat de suport
(fruct, frunz.) [remaining; zurUckbleibend; rllmanent; visszamaradO;
OCTaiOIQ;H.IICJI)-+ penlurans, ]'6rsi.ste118,

sistematic.

rl!gne; vilAg ; U&pC'Iao]

130 REGRESSIO f, regresie, tendina unor

urmai de a redoblndi caracterele


atavice mai puin evoluate [regression; Regress1on, Rnckschlag, Riick

131

gang, RO.ckzug; rt\gression; vissz.aeslis,


hanyatls; perpeccRll] ntrognssio
REGRESSIVUS, regresiv 1. Aflat

In dezvoltare retrogresiv (caracter/.


2. Aflat in curs de reslrlngere (area )

permanen

REMOTUS, REMOTE-, REMOTI-,

(regressive; rti.ckschreitend, zurilckbil


dend; rllgressil; visszafej10d6; perpec
CHBHhlA] -

l:ndt>prtat,

retrogradus

REGULA t, regul, norm de re~le


mentare {de nomonclatur botamc)
[rule; Rege!; rllgle; szab.ly; npa-

REGULAT/O f, regulaie, autoreglare; capacitatea organismelor de a-i


autoregla funciunile pentru evitarea
influenelor externe nefavorabile sau
de a-i regenera prile v~tlimate sau
Rierdute
[regub.tion;
Regulation,
i::ielbststeuerung; regulation; 6nsz.ab
lyozs; perynHpoaamre}- autoregulatio
136 REITERA TUS, reiterat, repetat [reiterated; wiederholt; teitere; megismetelt; ROBTOpHidi!:) - repelilus
13? REJICIENDUS (rejicio), de eliminat, de aruncat [rejected; verwerfend; a rejeter; elvetond6, meliOzendtl; o-rsepraeMbiJt]
128 REJUVENESCENTIA f, rejuvenescen, relntinerire; formarea de celule
tinere alturi de cele vechi [rejuvenescence; Verjilngung; rejeunissement;
megfiatalodil.s, megUjhods; OMO.II;O
JKeHJie,noMono.~~;eHHe]

139

RELATIYUS, relativ (sexualitate,


[relative; relativ, verhaltnisml3ig; relatii; viszonylagos;
transpiraie)

OTHOCHTeJII>HLIIt)

11.0

REUCTUM n, relict, plant care a


din epocile geologice
(Nymphaea lotus var. th.ermalis) (relct; Relkt, Oberbleibsel; relique;
reliktum, maradvny; pemncr, ocTaTOJC]
supravieuit

paccTaan:eH

HLIA, OT..a;an&nu.IA] - semotU8, distans

"'

peryrutpKblA)

135

spaiat (dini,

.IIO, egymst61 tvolesll;

BHJIO)

REGULARIFORMIS, regulariform,
dezvoltat In forma obinuit (flori,
frunze) [regulariform; regelmJJig ge
staltet;
rt\gulariforme;
szab.lyos
alakli; npaBillll>Hoo6pa:nu,Ji:i]
REGULARIS, regulat 1. Uniform
i simetric. 2. Actinomorf (floare)
[regular; regulr, regelmlUlig; regu.
ler; szablyos, rmdes; npaBllllbHLdt,

distanat,

ramuri) (nmote-crenatus, remotifolius)


(remote, distant, espaced, distantly-;
entfernt, weitstehend, entferntstehend,
auseinanderstebend; Cloignll, espace,
distant, ecarte; ritk&, tvoli, t{Lvol-

146

14?

RENASCENS- rediPivus
RENI-, RENIFORMIS, reniform, in
form de rinichi (renifolius, renflorus); cu virful rotunjit, baza lat
cordat i mai lat decit lung lfrunza
la Asarum) [reniform, kidney-shaped;
nierenMrmig; rllniforme, en rein; vese
alakli, veslls; DO'IICOBH)l;ln.a:Jt]- nephro-

'"""

REORIENTATIO f, reorientare,
schimbarea poziiei relative a unui
organ (reorientation; Reorientierung;
reorientation; reorientci6; peopxeHTa

....

REPANDO-, REPANDUS, repand,


cu marginea plan i mrunt ondulat (frunzele la Ajuga reptans) (repamlo-dentatU8) [repand, repandous;
ausgeschweift. randscbweitig; rllpand,
festonne; aprOn hullmos llhi; WH
pDICD-BbiCM'I&TWil:]

REPARATJO f, reparatie, reintegrarea prin cretere a unui organ partial distrus sau "Vtmat [reparation;
Reparation; reparaton; reparci6;
penapaQHll}
149 REPARTITIO f-+ distributio
150 REPENS (repeo}, repont, reptant,
tlrltor i nrdcinat la noduri (tulpina la Lysimachia nummularia)
(repent, reptant, creeping, prostrate
and rooting; krieehend (und zugleicb
wurzelnd); rampant, tra9ant; kUszO
es legyl}kerezCI; nomy~li:J-+ repU.ms,
chama.erepem

148

151

REPERTORlUM n, repertoriu, catalog, indice alfabetic (uneori titlu


de carte, Repertorium specierum novarum) [repertory; Regster, Liste;

REPETITUS

r8pertoire;

repertOrium,

KaTaJIOr, CBO.n)

152
153

kataiOgus;

REPET/TUS- niteratu.s
REPLBTUM n, repletum,

fruct

capsul proas, persistent i dup

( Arisloklchia) [repletum;
Repletum; repletum; repletum; pe.
dehiscenl

nnozyM]

151. REPLETUS, umplut, plin [foii, fiiled; angefO.llt, ausgefiillt; rempli;


telt j HaJIOJJHCHHLIA]
155 REPLICATIVUS, REPLICATUS,
replicativ, repliat; pliat spre interior
de la virf spre baz (frunz, prefoliaie)
{replicative, folded backward; zuriick
gefaltet, umgeschlagen, zuriickgesch
Jagen; rplicatif, r6plit, visszafordult,
visszahajlott; ororayTwll: Ha3a,a.]
156 RBPLUM n, replu, membran care
desparte silicvele, formind un perete
despritor fals (Cruciferae) \replum;
Rahmen; replum; lvlaszla -perem;
neperopo,~U~:a]

157

REPRODUCTIO f, reproducere, tnautoretnnoirc [reproduction;


Reproduktion, Fortpflanzung, Ver
mehrung, Wiedererzeugung; rpro
duction; szaporods; BOCn~CHHe,
mulire,

penpo"""""']

158 REPRODUCTIVUS,
Mproductiv,
reproductor, de tnmulire (organ)
[reproductiva; rerroduktiv, fortpflanzend; reproducti ; szaporitO; penpo..
ll;)'J(TIIBHI>lif, BOCIIpOH3BO)I;IITeJibllbllt)
159 RBPROGRBSSIO f, reprogresiune,
deschiderea florilor din infloMscen
incepind de la virf spre baz (Guillard) [reprogression; Reprogression;
reprogression; reprogressziO; penpo..

'""""']

160 REPTANS (repto) ..... repens


161 RES f, lucru [th.ing; Ding; chose;
dolog; lleJIO]
RBS HERBARIA-+ botanica
162 RBSERVATUM f, rezervaie, teren
delimitat pentru ocrotirea norei i
faunei rare [reservation; Schutzgebiet, Naturschutzpark; reserve natu
relle; rezervcO, vMett terUiet;
3anoBe.nHHX]
163 RESEX m, lstar de vi, altoi de
vi de vie [vine-gratt; Weinpropt;
greffe de vigne; sz016oltvny, sz616hajts; 'l.epeHOK]
16~ RES/DUUM n, reziduu, rmi
(in residuis foliorum emortuorum pe
resturile frunzelor moarte) (resdnr;

Residuum, Oberrest; residu; maradOCTaTOK]


165 RBSIDUUS, rezidual [residual; zul'Uckbleibend; residuel; maradvanyos;
vny j

OCTUOw,Ritcll)

166 RESILIENS (resilio}, rezilient, car&


se deschide brusc (fruct) (resilient~
springin back; aufspringend; resilient, souvrent brusquement; fel
pattan6; OTCKaKHBaJOWJlA]
167 RBSIMUS, curbat in sus [curved up;
aufwArtsgebogen; recourbe en baut;
felhaj16, felfele gt}rbiilO; Bllepx; u:wruyn.di]

168 RESINA f, rin, excreie vegetal


cu utilizare industrial i farmaceutic
(ConifeNU, Terebintluuea ) {resin,
pitch; Harz; resine, poix; szurok,
gyanta, novenyi gyanta; CMona, xaMeJU>]

169 RESJNACEUS, rezinaceu, asem


ntor cu rina (resinlike; harzartig; tesinace; szurokszerO., gyantaszerii; CMonOBH,!I;HhlA] - resiniformis
170 RESINIFER, rezinifer, care produce
sau conduce rini (canal) Jresiniferous; harztragend, harzliefern , harz
saftfUhrend; resinifllM; gyantt termeiO, gyantt vezet6; cMonouOCHb1A]
171 RESINIFORMIS- resinaceus
172 RESINOCYSTIS, -lDIS f pat. resina
"rin", gr. Kl.icnt10 ,pung'), rezinocist, formaiuni asemlintoare cistoliilor, din membrana celular a perilor de pe fruntele i tulpina de Begonia (Schoennett) [resinocyst; Resinozyst; resinocystc; rezinociszta; pecuuou;ucTa]
173 RESINOGENUS, rezinogen, care
excret rini (strat) [resinogenous;
resinogen; resinogene; gyantt ter
melO; pccHHOfeHHbiA]
174 RESINOSIS f, rezinoz, boal care
const din producerea nenormal de
rini (Coniferae) [resin-flux; Harzn-ua j resinose j gyantafolys j pecHH03j
1?5 RESINOSUS, rinos, care secret
mult rin [resinous; harzig, harz.
rcich; rEisineux; gyants, szurkos;
CMOJII(CTLiit}

176 RESISTBNS (resisro),


rezistent
[resisting, wit.hstanding; widersle
hend, wderslndig, widerstandsf
hig; resistant; ellenll6; pe:niCTeHTHwJ:I:,
YCTOit<!HBbdl:)

177

RESISTBNTIA l, rezisten, mij


loace\e native de aprare ale planlei

RETIN.A.CULUJ.I.!

Impotriva agen}ilor patogeni [resistibleness; Res}Stenz, WiderstandsfAbigkeit; re&istibilite; ellenll6kepes178

179

s~ ;

conpOTB8JieBHe]
RESOLUTIVUS-+ adstl'ingens
RESORPTIO !, resorbie, capacitatea

de absorbie a materiilor nutritive


din partea organismului [resorpt.ion;
Resorption, Aufsaugung; rAsorption;
felsziv6ds, ta.pllOanyag-felvetel;

-180

3op6qwr]
RESPIRATIO f,

pe-

respiraie, schimbul
de gaze al organismelor prin absorbtia oxigenului i eliminarea bioxidu
fui de carbon {respiration; Respiration, Atmung; respiration; Iegzes;
.IIWXaHBe)

181

RESPIROMETRUM n, respirometru, aparat pentru msurarea cantitii absorbite de oxigen [respirometer; Atmungsmesser; respiromHre;

Iegz6sm6rll; pecnupOM.eiP)

182
183
184

RESTANS (resto)-+ persistens


RESTIBILIS-+ perennis
RESTITUT/0 f, restituie 1. Com-

pletarea sau regenerarea organelor sau


a prilor de organe distruse sau
vtmate {Harsberger). 2. Reunirea
frlnturilor de cromozomi sau croma
tide in forma iniial [restitution;
Restitution; restitution; restituci6;

pecntTy~J

185

RESUPINATIO f, resupinare, in
versarea complet, de tsoo, a unui
organ !oliar sau floral dorsiventral
fa de pozitia iniial (prin torsiunea
pedicelului fobii posteriori ai corolei
devenind anteriori, la Lobtliaceae,
inverOrchidaceae) [resupination,
sion; Resupination, vollstndige Umkebrung; Nisupination; reszupinciO,
teljes csavarods; nepesCpTwsaHHe]
186 RESUPJNATUS, resupinat, intors
pe dos; rsturnat (floare, frunz)
(resupinate, reversed, turned upside
down; umgekehrt, verkehrt, zuriickgedroht, umgowendet, umgostiilpt;
rAsupin~, renvers~. retourn~;
meg
fordult, fordltott llsli; nepesepayThlit] - reversus
187 RESURRECTJO f, resurecie, reluarea poziiei i a funciunilor obi
nuite din partea plantei aezate in
ap inainte de a fi fost complet
uscat
( Anastatica) [resurrection;
Resurrektion; r6surrection; Ujra~ledes;
nOlpoJK,neHHe, BOCJCpemeKHe]
188 RETARDAT/O f, retardaie, prezena tardiv in cursul ontogenezei a

unor caractere, In comparatie cu stadiul rilogenetic anterior (retardation;


Retardation; retardatlon; retardci6;

-1

189 RETE (18) n, reea (de celule)


[net; Netz; r6seau; h!Ozat; cena]
190 RETI-, RETJCOSUS, RETJCULARIS, RETJCULATO-, RETJCULATUS, reticulat, impinzit In form de
reea {vase, nervaie) (retillulato- nt!f"vatus) [reticulate, reticulated, netted,
net-worked; netzig, benetzt, netzartig, netz!Ormig; reticule, en reseau;
btUOs, htUOzatos, bl6szerG, htUO
zott, bl6san-; cena.Twit cenaro-]
- dilltyo-, dWtyoplwrus, retifer, reti
formis
t91 RETICULATJO 1, reticulaie, lmptnzire In form de reea [reticulation,
network, netting; Netzwerk ; rt~ticu
lation; hl6zat; ceT'IaTOCTI>. ceT'IaToe
pacnOJioJKeHHe]
192 RETJCULATO-YENOSUS, reticulat
venos, cu vinioare reticulate (nervurile frunzei) [netted-veined, reteveined; nettiggeadert, netzaderig;
r6ticuleveine; htU6san erecskes; ceT
'laTOEIIJIICOBaTidii:]
193 RETICUWPLASMA n (-, gr. sMlcrll(l
"modelare") - trophoplasma
191t RETJCUWSUS, abundent reticulat
[reticulose, abundantly-netted; reichgenetzt; tres rticule; sli.rfin hl6s;
o6run.HoceT\18Tidli:)
t95

RETICULUM n, reticul 1. Reticua filamentelor nucleare.


2. Memhrana fibroas de la baza peiolului ( Palmae) [reticulum, reticle;
Retikulum, Netzchen, Kerngertlst;
reticule; retikulum, sejtmagfonalzat;
ceTO'IKa]
laia cromatic

196 RETJFER, RETIFORMIS

-+

reti-

culatus

197 RETJNACULATUS,
retinaculat,
prevzut cu retinacul [retinaculate;
behltert; retinacuie; korongocsks;
C Dpll.JIKIIaJU,~M, C ceMlUIOCKOII:, C TpaHCJJ.IITOpoM]

t98

RETJNACULUM n, retinacul 1.
Glanduli!. vlscoas disciform de care
se ataeaz poliniile (Orckido.ceae).
2. Translatorul de care se fixeaz
masele polinice {Asclepiadac:eae). 3.
Funicul curbat ( AcanthM<!ae) [retinaculum; Pollenhalter, KlebkQrper,
Klebdriise, Translator, Nabelstrang;
retinacle; korongocska, cslplikEisziiiek,
pollinrium-mirigy; kQidOkzsinor; 11p11-

RETJRUGOSUS

tend, zuriickbildend, regressiv; retrogressif, regressif; vlsszahanyatl6,


vissr.afejl6d6; peTporpeccHBHWJl] - re-

tpanCJUITOp, ceMDOlKXa] prostolla


RETIRUGOSUS, RETJRUGUS, re-

JJHniUllo~

199

200

201
202

203

ticulat zbtrcit (fruct) [reticu1ate-rugose; neUrunzelig, netziggerunzelt;


reticu!e-rid9; hlosan rti.ncos; CCT"'aToMopuoomcn.dl:]
RETORRIDUS, uscat, zbtrdt de
uscare (dey, wrinkled; trocken, runzelig; secM, rata tine; osszeszradt,
tisszeaszott; cyxolt, CMOpiQeHRY.ii:]
RETORSIVUS- ntl'ognssivus
RETORTUS, rAsucit, sucit n afar
(twisted backward, turned backward;
zuriickgedreht, zuriickgekehrt, auswrtsgedreht, riickwrtsgedl't!ht; retordu, tordu en dehors, recourbe en
arrif:re; kife!e csavarodott, h.tracsa
varodott; OTBepnymA]
RETRACTUS, retractat, tras Inapoi i scurtat (corolA, radicull) [drawn
back ; zuriickgezogen ; retracte ; viszszah\izodott j BTOiyTLIA, OTTJUI)'Tiodl:

-J

RETROACTIVUS, retroactiv, cu
eftcient f pentru trecut (dispoziiile Codului de DOIMnclaturi) [retroactive; rltckwirkend; retroactil;
vissr.ahat6 erejii; peTpOaltTIIBJIW.il]
205 RETROCURYUS,
curbat Inapoi
[retrocurved, bent backwards; r.uriickgekriimmt, herabgekrilmmt; courbe
en arrire; htragllrbO:It; lai'lfYTWit
20~

"""""

RETROFLEXUS, curbat brusc In


sau tnapoi (retrofiexed, bent
backwards; zuriickgebogen, zuriickgeschlagen; retronechi, recourbe en
arriere, flechi en arrit:re; visszag6rbtilt, kifeJegOrbfllt; 3aBepaynllt Ha3M]
207 RETROFRACTUS, rsfrtnt brusc
Inapoi sau tn afar [l'(ltrofracted,
abruptly broken; herabgeknickt, abwrtsgeknickt, zurlickgeknickt, rfickwrtsgebrochen,
herabgeschlagen;
retrofracte; htratOrt, visszatort; Ja206

afar

JIOMIIeHHf>lil: Ka"lall]

208

RETROGRADATIO

r, retrograda-

ie, diminuarea densitii unei popu


laii [retrogradation; Retro~adation;
retrogradation ; retr<lgradcu~; peTpo-

rpanullll]
209

RETROGRADUS, RETROGRESSIVUS, retrogresiv, regresiv, pe cale de


decaden. sau cu tendina de simplificare tn organizare (caracter, metamorfoz, mutaie, succesiune) {retrogressive; rficklufig, riickschrci-

210

21t

greuivus, ntorsi11us
RETROGRESSIO f - regreuio
RETROMORPHOSIS f, retr<lmor-

fozll., morfoz degenerativll. [retromorphosis; Retromorphose; retromorphose; retromorf6zis; peTpoMopciKJl]


212 RETRORSO, RETRORSUS, RETRO-, RETROVERSUS, Intors Inapoi, invers, rctrors (rrlrorso-w:ulea
lus, rerrorso-serratus, retrospinus) [re
trorse, directed backward, retr<lrsely-;
riickwrts-,riickwrtsgekehrt, abwrtsgerichtet, zUriickgewendet, zurUckgerichtet; retourne, tourne en arriere,
rebrousse; visszafele irnyul6, viS%
szagfu'hiilt, visszsan-; o6piUI{eHHwlt
Ha3M]

213

RETUSUS, retuz, ciuntit, teit la


vfrf sau la baz (frunz) [retuse, blunted; abgestumpft, eingedrlickt; retus,
emousse; tompltott, Jevgolt hegyd,

levgott vlhl j II,!J,IlBJICHHYI, npB1)'DJieH

trune<ttus
REVERSIBILIS, revers.ibil, care
poate reveni la starea Iniial (caractere, procese chimice) (reversible;
reversbel, umkehrbar; reversible;
visszafordithatO, reverszibilis; o6paBLIA] -

21~

215

"""'"l
REYERSIO

l ..... atavismus
216 REVERSUS- resupinatus
217 REVIRESCENS (ri!Virerto), :revirescent, care tnverzete din nou {revirescent; wiederergriinend; revirescent: Ujb61 kizOidUI6; CHOBa 3elleueJOlQJIJl]

REVISIO !, revizuire (uneoJ'i ca titlu


de carte: Revisio generum) {revision;
Revision, Durchsicht, Oberblick; revision; revizi6, tnez~. tvizsgls;
peJ>liUI, o6Jop]
219 REVIVESCENTIA f, revivescen,
reluarea activitilor vita1e dup Q
stare de laten {alge, Jicheni) [revivitication; Wiederauneben; revivification; feleled~; peuBR~]
220 REYOLU BILIS, revolubil, capabil
de a se renlura tn :P,QZiia imial
(crcel, frunz\ [revolubde; zuriickroll
bar;
revoiuble;
visszasodr0d6;
218

OTBOpa'IIIBaiOUOIACR)

221

REVOLUTJVUS, REVOLUTUS, re
volutiv, revolut, rsucit tn afar
(revolutive, revolute, rolled backward;r.uriickgerollt, r.urfickgedreht; revo-

...

RHIZAUTOICUS

RHEOPHOBUS (gr. ., l!K>PF.m "a


fugi"), reolob, care evit apele de
muni (organism) [rheophobou.s; rheophob; rMophobe; reofob, .raml6
vizeket keriill'i; peo4M>Gawit]
RHEOPHYTA n pl (gr. -, .Uwv
"plant"), reofite, plante din apele
curgtoare din muni [rheophytes;
Rkeophyten; rhl!ophytes; reofit.k;

lutif, revolute, roule en dehors; htra


gOngylllMII, kifelehengeredett; ouepH)'TblA, 3&KJ)Y'feHHWit

Halan]

RHABARBARJNUS,
rabarbarin,
galben Inchis [rhabarb-ooloured, orange brown; dunkelgelb; jaune tonce;
siltetsrga; TfMHO-:t:eJtTWII:]
(gr.
~
223 RHABDOCARPUS
"nuia", mpnO.; "fruct"), cu fructe alungite tn form de nuia (Gata/pa) [longfruited; langfrilchtig; a fruts longs;
hosszUtermesii, vesszOtermesii; }lJIHH

222

-]
235

reotropism, tropism datorit aciunii


curentului apelor rapid curgtoare
[rheotropism; Rheotropismus, Fliissigkeitreize;
rheotropisme;
reotropizmu.s; peoypo1D13M)

HOILIIO,!UWII:)

RHABDOJDES f pl (gr. -, etOoc;


.,asemnare"), rabdoide,
corpusculi
filiformi sau aciculari din celulele
epidermice (Dionaea, Drosera) [rhabdoides; Rhabdoiden; rhabdoides; rab225

226

doidok; pa6.m;oltlJ,JIIt]
RHACH-, RHAPH-, RHE- {rhacheola, rhachis, rhap_he, rhegma) __,. rach-,

raph-, re- (raclwola, rachis, raphe,


regrrw.)
RHAGADIO-, RHAGADIOSUS (gr.

payOot; "crptur"), cr
pat, fisurat (rhagatliolepis) (fissured,
cracked; ritzen-, schrund-, ritzig,
schrundig; fssul't, fendu; hasadt,
~

hasadsos j

BllTWR) -

TpelUBHOBilTO,

~O

fissuratus

227

RHAPTOCARPUS (gr. (Xm-r~ "cusut", ~mpm); "fruct"), cu fructe


suturate [suturate-fruited; nahtfrilchtig; 8 fruits suturl!s; varratos terml!s6; mosHOmro,11Jilodl)

228
229

RHEGMA n-+ re1ma


RHEOBIONTA n pl (gr. ~ "curs
de ap", Pl.oo; ,.via"), reobioni,orga

nisme care triesc In cureni de ap


[rheobionta; Rheobionten; rhOObiontes; reobiont.k; pco6JtoHTw]
230

RHEOCRENICUS (gr. , Kpilvrt


"izvor"), reocrenic, aflat In ape cu
scurgere rapid [rheokrenous; rheokren; rbeocrene; rCQkrl!n; peoiCpem!
'lecxRit]

231

RHEOMORPHOSIS f (gr. -, J.16P-

~
foz

"formare"),

reomorfoz,

rapid
morphose; rMomorphose;
f6zis; peoMoJ$>3]
232

mor-

rezultat sub innuena apelor


curgtoare[rheomorphose; Rheo-

reomor-

RHEOPHILUS (gr. -, q1llro "a


iubi"), reofil, care crete in apele rapid curgtoare (organism) [rheophilous; rheophil; rMophile; reofil, .ram16 vizeket kedvell'i; peocltm.Hwit]

RHEOTACTISMUS m, RHEOTAXIS 1, RHEOTROPJSMUS m (gr.


, tOI;to; ,,orinduire", -cpoKI') "curbare"),

236

RHEXIGENETICUS, RHEXIGE
NUS (gr. Pf\~1.:; ,,rupere", ysvv<tro
.,a se nate"), rexigen, provenit prin

rupere (spaiile intercelulare prin


ruperea membranelor celulei) [rbexigenous; rhex.igen, durch ZerreiBung
entstanden; rbexigbne; rexigen, szakad.sos keletkezesa.; pexc:Rrel~Hwit]
237 RHEXOCARPIUM n (gr. , JO:&pn:(H;
"fruct"), rexocarp, fruct care, prin rupe
re li lmprltie semintele la maturitate]
(ImpatUms,Oxalis) [r:hexocarp; Springfrucht,
Streufrucht;
rMxocarpe;
szl!tpattan6 termes; .IU)06Hwa nno.n:238 RHINANTHUS (gr. (li" (n~ "nas",
livtkH; "floare"), cu flori nasiforme
[noselike-flowered; nasenblO.tig, rasselblumig; fleurs nasilormes; orrszerii vir.gt't; HOCOQBCTXOBYI]
239 RHIPIDIUM n (gr. p~ pmtaoo;
"evantai"), ripidiu, cim evantai;
inflorescen cimoasli., cu ramurile
dispuse in acelai plan, dar aUernativ in direcii opuse, in zig-zag (Iridautu) (rhipidium, fan-shaped cyme;
Flchef; rhipidium; legyezO, legy~zo
vir.gzat; seep, onaxano]
240 RHIZ-, RHIZO-, -RHIZUS (gr. Pi~u
"rdlcinl''), cu rAdAcina, pe sau lln(!:
rdcin
(rhimnthus,
rhizocaulw,
chordorrhizus} [root-, pertaining to
roots, -rooted; wurzel-, -wurzelig,
bewurzelt; rhiz-, rhizo-, -rhize, a
racines; gyOkCr-, -gyl)kerfi; xopue-,
~xopueaolt, ~xopemxoBJdlt} -+ radiralis
RHIZAUTOJCUS (gr. -, tWr0c; "sill
gur", oil(Oijj. "casii."),, rizautoic, cu
organele de reproducere mascule
i femeie pe aceeai plant, pe ramuri
co11rente printr-un rizoid ( BrY!Jphyta)
~rhizautoicous; rhizautoisch; rhtzautoJque; rizautoikus; pHlaBToii'!<Mit]

"'

RHIZELLA

2n

RHIZELLA f {gr. ), rizeli!., baza


fr radicule (Van Tieldlem) [rhlzel; Rhizella; rhizelle; rizelfa ; p11xnna1

243 RHIZIDIUM n {gr.-, i01ov "mic"),


rizidiu, partea rlzoidalil. a talulului,
asemAnAtoare rdcinii cormotitelor
(Ctwhrpa) [rbizidium; Rhizidium;
rhizidium; rizidium; pH311,1lHYM]

24t.

RHIZINAE f pl {gr. -), rizine, peri


radicali sau filamente rizoidale ( Bryoplayta, Fungi, Lichenes) [rhizines;
Rhizinen, Haftfasern; rhizines; rizin.k j pli3HHW, XOpHeBide BOJIOCICH, Dpll-

245

ll:rin

rdil.cinii,

""""']

253

25"

255

RHIZINOPHYLLA n pl (gr.
,
rizinofile, frunzulitele posterioara care poart rizoizii,
~v ,,frunz"),

la Hepaticae (Sprur_.e) [rhizinophylla;


Rhizinophyllen; rbizinophylles; rizinofiliAk ; pHlHHo4fJJ!Ib1]

RHIZIOPHY SIS f (gr. -, lf!il<rto;


"formatie"), riziofizis, expansiune radicular tlliform (Cycas, Ne!umbium)
{rhiziophysis; Wurzelanhang; rhiziophyse j gyOkrfilggelek j pH3BO$Hl3]
247 RHJZOBJA n pl (gr. -, fH~ ,.via"},
rizobii, microorganismele care cauzeaz nodozitile de pe rdcinile
unor plante (Leguminosaej [rhizobia; Rhizobien; rhizobia; rizobi.k;

256

246

PH306.wi]

248

RHIZOBLASTUS m (gr. -, ~atO~


"mugure"), rizoblast, embrion care
emite rdcini [rhizoblastus; Wurzelkeimer; rhizoblaste; rizoblszt;

257

258

pH3o6IlacT}

249

RHIZOCARPICUS,
RHIZOCARPUS (gr. -, xupn:O; "fruct"), rizocarpic 1. Cu tulpini anuale, dar cu rd
cini care emtt tulpini fructitere timp
de mai muli ani (Aconitum). 2.
Cu fructificaii dezvoltate llng rd
cin
( Marsiliaceae) [rhizocarpous,
rhizocarpic, root-fruited; rhizokarpisch, wurzelfrUchtig; rhizocarpique,
rhizocarpien; rizokrpikus; xopHeJJliO.!\-

m,..]

250

251

RHIZOCARPIUM n (gr. --), rizocarp, sporange dispus ye formaiuni


radicilorme (Marsilia
[rhizocarp;
Rhizokarpium; rhizocarpe; rizokr
pium; PJ130-..:apnuA]
RHJZOCEPHALU.S (gr. -. KE(jiQ"-"Ji
.,cap"), cu rdcina capitan. (rootheaded; wurzelklipfig; rhizocephale;

gylik~rfejes j KOpBCI"OJIOB'I8TLIA]

252

RHIZOCOLLESIA f (gr, -, tcO"-"-rtGt~


"alipire"), rizocolesie, concreterea

lor a douA. plante apar.


specii jMorren) [rhizocollesy; Rhizokolleste; rhizocolll!sie; rizokollezia; pH:JOKOruJ.e3K.11]
RHIZOCORMU.S m {~r. , xop).lh~
"trunchi"), rizocorm, rtzom crnos
(Iris)
[rhizocorm; Rbizokormus;
rhizocormus; rizokormusz; pH:JOKopMJ
RHIZOCTONJA n pl (gr. -, "K"t"liVo
,.ucidere"), rizoctonii, bite strins rsu
cite pe rldcinile arborilor [rhizoctonia;
Rhizoktonien; rhizoctonies; rizokto
ni.k j plf30KTOHHHJ
RHIZOCY STIS, -!DIS f {gr. -, K6cm~
"cavitate"), rizocist, coninutul celular
retras In perioada de uscl.ciuni in
partea umfiat a rizoizilor ( Botrydium) [rhizocyst; Rhi2myst; rhizocyste; rizociszta; pll"lOUHCTa]
RHIZODERMIS, -IDIS f {gr. -, &piJ(l
,.piele"), rizoderm, stratul celular
superficial al rdcinii, care emite periiradicali (A. Meyer) [rhizodermis;
Wurzelhaut; rhizoderme; rizodermisz,
gyokerb0rsz6vet; plflO.!\CpMHc] ..... epiblema
RHIZOGENE.SIS f (gr. -, ytvoot~;
,,natere"), rizogenez, formarea r
d1icinilor [rhizogenesis; Wurzelbildung; rhizogen~se; gyoMrkepzOdes;
pH"lOreHel)
RHIZOGENETICU.S, RHIZGGENICUS, RH/ZOGENUS (gr. -, ytvo~
"urma"), rizogen care produce rdi\
cini sau rizoizi (celul, esut) [rhizogenetic, rhizogenic; rhizogen, wurzelbtirlig, wurzelentsprossend; rilizogl!ne, rhizogen~tique; rizog~n. gy6keret fejlesztti; o6pa3yiO~II KOpHH]
RHIZOGENUM n (gr. --), rizogenum
1. esutul care d natere rdcinilor
i rizoizilor. 2. Phnt care produce
numai rdcini i flori ( Rafflesia).
.3. Baza dilatat a frondei algelor. 4.
Parazitul rdcinilor [rhizogen, rhizogenum; Rhizogenum; rhizogennm;
rizogenum; pll30reeyr.t)
rdcinile

intnd aceleiai

259

260 RHIZOGRAPHIA l (gr. , ypqKJ)


"a scrie"), rizografie, descrierea rld
cinilor [rhizography; Wurzelbeschreibung; rbizographie; gyokerleir.s;
pH30rpaq,&a]

261

RHJZOJDE.S m pl {gr. -, siOO~ "aserizoizi, organe filamentoase


de fixare i de absorbie la plantele
inferioare saprofite, cu funcii analoage rdcinilor plantelor superioare
(rhizoides; Rhizoiden; rhizoides; rizoidk, gyllkSrlonalk.k; pli30H!lld]
mnare"),

447

26:!

RHlZOTODIUM

RHIZOIDEUS (gr. -), rizoideu, asecu rdcina [rhizoid, rootshaped; wurzelartig, wurzelii.hnlich;
rhizolde, gyokerszerU; pHJOH,!IHLJJ:I:, xop-

Wurzeltasche; rhizomitre; gyokergyOszii; pii30MBTpa)


RHIZOMORPHA f (gr. ., po~
"form"), rizomorf, fascicolele strlnse
i lungi de filamente miceliene ale
ciupercii, dispuse In reea, atacind
scoara sau rdcina arborilor ( Rosel
linia n:alriz) [rhizomorph; hhizo
morphe; rhizomorphe; rizomorfa;

mntor

He!IIIJUibl.lt)

263

RHJZOIDALIS (gr. --), rizoidal, care


sau se refer la rizoizi (celul,
parte) [rhizoidal; rhizoidal:
rhizoldal; rizoidlis; piOOHt~am.Hwli]
2r,r. RHIZOLITHON n (gr. -, 'A.i&o<;
"piatr"), rizolit, rdcin fosilizat
aparine

pH30MOptjla)

RHIZOMORPHICUS, RHIZOMORPHUS (gr. ), radlciform, de forma


rdcinii [rhizomorphous, root-like;
wurzelftlrmig; radiciforme; gyllkr
alakU; KOPHeBJWibdl:] - radWifonnis
RHIZOPHILUS (gr. , tp\tol "a
iubi"), rizom, care crete pe rdcini
[rhizophilous; wurzelliebend; rhizopbile; gyokereket kedvelll; xopaemo-

[rhizolithon;
Wurzelverstelnerung;
rhizolithe; gy<:.kerkl:lviilet; pHJOnHT]

RHIZOLITHOPHYTA n pl (gr. --,


IP\)tov "plant"), rizolitofite, plante
cu rdcinile Infipte In crpturile
sttncilor ( Lichenu) [rhizolithophytes;
Felswurder; rhizolithophytes; rizolitofitk, sziklarepedesekben gyokerez6
novtmyek; pH30JIHTOciiKT&J]
266 RHJZOMA n (gr. Pf~oopu "mnunchi
de rdcini"), rizom, organ caulinar
de obicei subteran sau culcat pe
pmtnt, dispus vertical, oblic sau
orizontal, uneori cu consisten lemnoas, cu scvame i muguri, emilnd
rdcini i tulpini aeriene (Centaurea
nervosa, CWuta virosa, Polygonatum
veriWillatum) [rhizome, rootstock; Rhi
zom, Wurzelstock, Erdstock, Erdspro6, Grundachse; rhizome; rizOma,
gyiiktiirzs, gyOUrtOrzs, t6ke; xopae"'"'le]
267 RHIZOMAJHA 1 (gr.
, Jl(lvia
"nebunie"), rizomanie, proliferarea r
dcinilor adventive [rh1zomania; Rhi
zomanie; rhizomanie;
rizomnia;
!!65

6HBwll]

275

276

pR:JOMilHH~]

268

RHJZOMATICUS (gr. ), rizomatic,


referitor la rizom [rhizomatc; rhizomatisch; rhizomatique; rizomatikus;
OTHOClW(BJiC~ X KOpBeDHWY]

269

RHIZOMATIFORMIS, RHIZOMA
TOIDEUS (gr. -, elOo<; "form"),
rizomatoid, de forma
rizomului
[rhizome-like; wurzelstocktormig; rhizomatiforme; gyokertorzsszerii ; xop-

278

HeliJIWeBHAHblft]

210

RHIZOMATOSUS (gr. ), rizomatos,


cu rizomi numeroi sau
[rhizomatous, rhizomatose;
wurzelstockig; rhizomateux; gyiiktiirzses, erOs gyoktOrzsil; MHoroKopae-

280

RHJWMITRA l (gr. {l!~a "rd


~.thpa "turban"),
rizomitr,
scufia special a virfului rdcinii,
eare lnlocuiete ealiptra (Hydrocharis,
Lemna) [rhizomltra; Rhizomitra,

281

prevzut
viguroi

BHil{HhiJt)

271

cin",

RHIZOPHORUM n, RHIZOPHO
RUS m {gr. -, lfiOPWl "a purta"/
rizofor, ramificaie nefrunzoas a tupinii, care protejeaz o formatie abundent de rdcini (Sela:ineUa) {rhi
zophore; Wurzeltrger; rhizophore;
rizoforum, gyllkrtart6; pH:K>CIJop)
RHIZOPHORUS (gr. --),care poart
rldcini [bearing roots; wurzeltragend; rhizophore, portant de raeines; gy(lkeres, gy(lkeret kepzO; Hecy~Jt xopHH) - radicifer
RHIZOPHYLLUM n (gr. -, ~)..ov
"frunz"), rizofil 1. Frunze transformate In organe radicirorme cu
funcii de absorbie, dispuse alturi
de frunzele obinuite ( Salvinia na
tans). 2. Pigment compus, la Algae
(Schuett) [rhizophyll; Wurzelblatt;
rhizophylle; gyOkt\rlevel, gyllkt\rszerii
leveJ: p11301)Hrnl]
RHIZOPHYLLUS (gr. ), rzofilic,
cu frunze-rdcini ~root-leaved; wurzelblttrig; a feudles-racines; gyi.ikerlevel(i; xopHemiCTHwA]
RHIZOPHYTA n pl (gr. , fllOtOv
"plant"), plante rdcinoase [rhizophytes; Wurzelpflanzen; rhizophytes,
plantes a racines; gy6keres nOvenyek;
pH304tTbl)
RHIZOPLASTUM n (gr. , -,rMto-tCu;
"modelat"), rizoplast, filamentul ci
toflasmalic care unete blefaroplastu cu centrozomul juxtanuclear (cf.
Dangeard) [rhizoplast; Rhizoplast:
rhizoplaste; rizoplsztum; p11301lJJ8CT]
RHIZOPODIUM n (r. -, n:otic;,
110~ "picior"), rizopodm, poriunea
micelar (Fungi) [rbizopodium; Rhi

RHIZOSPERMUS

zopodium; rhizopode;
plDODO~)

"'

RHIZOSPERMUS (gr . -, G1ltpJw


,.sAmln"), rizospermic, cu sporii sau
cu seminele dispuse lingA rAdAcinA
( S,laginella) [root-seeded; wurzelsamig; rhizosperme; gyokerkozeli
magvll; J:opReceMeHBOA)

283

28.

285

286

281

RHIZOSPHAERA f (j;r. , aqKJtpa


.,sferA") rizosfer, poriunea de sol
ln care' se dezvoltl sistemul radicular [rhizosphere; Rbizosphlre; rhizosphere ; rizoszfera ; pB30C4Iepa]
RHIZOTAXIS f (gr. , 'ti;~ .,orinduire"), rizotaxie, modul de orinduire a rdlcinilor i a radicelelor [rhiwtaxy; Wurzelanordnung, Wurzelstellung; rhizotaxie; gyOkerlls;
xopaepacnonolltellllO}
RHIZOTHAMNION n (gr. , &ap.~
.,desi"), rizotamnion, nodoziti sau
tngrori radiculare produse de ~ac
terii sau ciuperci (Almu; CMUIJI''na)
[rbizotbamnion; Wurzelbiiscllel; rhlzotbamnion ; gyOk6rdudor; pR30T8MBKoa]
RHIZOTOMUS m (gr.
, Wsill
.,tliere"), rizotom, tietor de rd
cini; numele primilor botanlti din
antichitate (Krateuas) [rhizotom;
Rhi10tom, Wurzelsclmeider; rhizotome; gy11Urvg6; pB30TOM]
RHJZULA f (gr. -), rizul, rdci
nioar
1. Formaie radiciformli.
(Pungi). 2. Protonem ( BrY<Jphyt4)
{rbizula; Wiirzelchen; rhizule; rzula;
J:opcliiOX]

288

RHOD-, RHODO-, -RHODIUS,-RHODUS (gr. {)Mov ,.trandafir"), de


trandafir, roz, de culoarea roie a
trandafirului (rhodanlhU$, rlwdDchlus,
hypOI'Iwdius,
leucorlwdtU)
[pink,
reddish; rOSen, rosenrot; rose, de
rose; r6zsa-, r6zsaszln; po30BO, po
30BIIIA) -+

f(}SeUS

RHODACANTHUS (gr. , tmv8u


..spin"}, cu spini rozacei sau roii
[pmk-thorned; rosendornig, rosenstachelig; it epines roses; rOzsaszin
tOVsii j p030110KOnlO'IXOBWA)
290 RHODELLUS (gr. ) ..... roseolu.r

289

291

[pink-fruited; rosenrotlriichtig;
a
fruits rosea; rOzsaszin term6sU; J1030

ri10podium;

RHODOCALYX (gr. -,~ea)..~ .,cupA"),


cu caliciu! rou sau rozaceu [pinkcalyced; rosenrotkelchig; il calice
rOzsaszin kelyht\; poooaorose;
I:OniO'IJC:OBJoiJi]

292 RHODOCARPUS (gr. * ~ea~


.,fruct"), cu fructe rozacee sau roii

aonno.IIHWI]

RHODOCHROUS {gr. -, x.p6a ,.culoare") ..... I'D#U.II


RHODOCYANEUS (gr. , ~
"albstri"), alblstrui roz [pinkcyaneous; rosablau; rouge-cyane;
rOzsaszinkek; po30110CHHKA]
295 RHODOGRAPHIA f (gr. , 1p(lqKD
,.a scrie"), rodografie, descrierea tran
dafiritor [rhodograehy; Rhodographie, Rosenbeschretbung; rhodographie; rodogrfia, rOzslik lelrsa;
po.norpa4lJu:]
296 RHODOLEUCU$ (gr. -, &UK~"alb"),
rocat alb [reddish-wbite; rlltlichweiB;
rhodoleuquo; pirosasfeher; p030B06e
~J

297

RHODOWGIA f (gr. , l.oy~ "VOJI


bire'") rodolo.si:e, tratat despre S)?6ciile de Rosa [rhodology; Rhodologie;
rhodologie; rodologla., rzsatan; poA"""""']

298 RHODOPHYLLUM n (gr. , ~'-ov


"frunz"), rodofilA,
pigment rOIJU
(Rhbph1JC64e) [rhodophyll; Rhodopbyll; rhodopbylle; rodofillum;
po.norloorn J
RHOIJOPHYLLUS (gr. --), cu frunze
ror.acee [pink-leaved; rosenrot-bllttrig; a !euilles roses; rOzsasztn JevelO.;
poooaOJIIICJIIblll]
300 RHODOPHYTA n pl (gr. -, ~m>
"plant"), rodofite, lncrengltura algeiOl' roii (WeUsteinJ [red-algae;
Rotalgen; algues rouges; vor&moszatok; po.no41&Tlrl]
301 RHODOPTERYGJUS (gr. , mt:
ptiywv "aripioar"), cu aripioare rozee
[pink-winged; rosenrot!IUgelig; a
ailles roses; r6zsasztn sz.rnyacsks;
pOlOBOICpioinaTJoiit]

302

RHODOSPORA 1 (gr. -, mropU "s


.... carposporo
303 RHOMBEUS,
RHOMBICU$,
RHOMBIFORMIS, RHOMBOJDALIS, RHOMBOIDEUS, RHOMBI(gr. pbJL(kll; "romb"), rombic, romboidaJ, de forma rombului (rhombi
(olius) [rhombic, rhomboid, rhomboidal, rhomb-shaped, rhomb-; rautenfllrmig, rhomboidisch; rhomM,
rhomboldal, losange; rombos, romb.uerii, romboidatis;
poM6H'I:ecxult,
minii")

poM6oBJI.ztBWII, poM6osH.nHG-)

304 RHOPAW- (gr.

~bftatov .,mciuc")

(I'Mpalopadix)-+

claPatUS

...

RlNGENS

305

RHOPTOMETRUM m (gr.

,.absorbtiv"), roptometru,
aparat
pentru mAsurarea absorbiei de ap

din sol (Clemenl.s)[rhoptometer; Rhoptometer; rhoptometre; roptometer;


poiiTOMCTP)
306 RHYACOPHILUS (gr. P->a~ "torent", \l..Su> "a iubi"), riacofil, care
crete in torenji apelor de munte
rtorrent-loving; stromliebend; aimant
ies torrents; 8.raml6 vizekben E!IO;

IJ.OTOKOJJJ06KDidJ:I)

307

RHYACOPHYTA n pl (gr. -, flll)'t0v


riacofite, plante ce cresc
in apele torentiala [torrent-plants;
Rhyacophyten, Strompflan:wn; rhyacophytes; riAkofitk, .raml6 vizek
novenyei; pHaxo4tJw]

308

RHYNCH-, RHYNCHO-, -RHYNCHUS (gr. Pilrxo~ "cioc", "bot"}, cu


cioc, rostrat (rhyncho.nth!U, rhynch~r
phyllus, kucorhynchus) [beak-, beaked; schnabel-, geschnA.belt; rostre, en forme de bec; csOrlis-, -cs.Orii;
KJ:noso-, KJtiOS08Jt;J,Hwii] _. rostratus,
ry11ch-, ryMho-

"plant"),

RHYNCHOCARPUS (gr . , JCapn:~


"fruct"), cu fructe rostrate [heakfruited; schnabelfriichtig, riisselfrUchtig; a fruits rostres; cs6r6s term6sii; KIUOBOIIJIOJtHlodi]
310 RHYNCHOPHORUS (gr . , qJOp0t;
"purttor") -+ rostratw
311 RHYNCHOPHYLLUS (gr. -, ~t~UOV
"frunz"), cu frunze rostrate [beakleaved; schnahelblttrig; a femlles
rostrees; cs6r6s leveh1; KJUOBOJIHCTHhlJt]
312 RHYNGHOSPERMUS (gr. -, cr1etpt.1a
"smln"), cu semine rostrate [beakseeded; schnabelsamig;
graines
rostrees; csOros magvU; K!UOBO(;eMIIH
309

Hblft]

313

RHYTI-,
RHYTIDO-,
RHYTIDECf.S {gr. (rotit;, PtnW~ "zblrcitur ), zhircJt_ (rhyticarpus, rhyti-
dophyllus) (wrmkle-, wrinkled, shrivelled; runzel-, runzelig; ride, ruguleux; rncos; MOPWHJIHC'To-, MOPUJ,H
HHC_Tblit] -+ rugatus,
I'!J.I:OSUS, ryll~,
rytido-

3H

RHYTICARPUS, RHYTIDOCARPUS {gr. -, Kap~~:O.; "fruct"), cu fructe


zhlrcite [wrinkle-fruited; runzelfriichtig; a fruits rides; rncos termes\1;

MOpiJIJUIHCTODJlO)Qiblft]

:li:)

RHYTIDOMA
n
(gr.
Putllimpa
"zblrcitur"), ritidom; scoara moart
cu crpturi i adesea exfoliant ~
unor plante lemnoase [rhylidoma;

Borke; rbytidome; Mjkereg, harmadIagos b6rst1Svetrends1er, ritidOma,


k6regcserl!p; pKTII,Mil, mpa]
316 RHYTJDOSPERMUS (gr.
Wrl~.
pvti8o~ "zbtrciturA'', crntppa "smln
t"),
cu semine zblrcite [wrin:Kle-seeded; runzelsamig; semences
ridE\es; rncos magvU; MDpm,lnul(:ro-ceMJIHHlolA]

317

RICTUS (US) m-+ fau:r:


RIGENS, RIGESCEN$ (rifoo, r
geuo), eapn, rigid, nepliabi [rigescent, stiU, boooming stiU, rigid;
erstarrend, steifwerdend, steif, starrwerdend; devenant raide; merevedl'i,
kisse merev; ~oaan.IA]
319 RIGID/-, RIGIDUS, rigid, eapn,
vrtos, neflexibil (rigidiflorus, ,.igidifolius, rigidispinus) [rigid, hard,
stiff; steif, starr, bar; rigide, raide,
inllexible; merev; zllcnro-, :dcTmii)
320 RIGIDISPINUS, cu spini rigizi
[stiff-spined, hard-spined; starrdornig,
steifdornig; a epines raides; merev
tOvisU j ll:krKoxomo'IIOBLIA]
321 RIGIDITAS t, rigiditate (a organe~
lor) [rigidity, rigidness, stilfness; Starrezustand; rigidite, raideur; merevs~, merev llapot; lECcTKOCTb}
322 RIGIDIUSCULUS,
RIGIDULU$,
rigidiuscul, putin rigid [rigidulous,
somewhat rigid; starrlich, ziemlich
starr, etwas steif; rigidule; kisse
merev; zec-rKOBan.IA]
RIGUA (-ORUM) n pl, sf.ropire,
udare, irigaie [watering, irrigation;
Bewsserung; arrosage, irrigation ;
<lntiSzes; opomCIIHLle]
l'(JMA t, crptur (pe stnci, pe
scoara arborilor din cauza gerului)
[crack, slit, fissure, chink, clelt;
Rifl, Ritze, Spalte, Eisklult, Wetterkluft; rime, fente, crevasse, gelivure;
hasadek, repedek; m;em., JpeiiiHHa]
325 RIMATUS, R/Ml, RIMO-, RIMOSUS, crpturos, cu despicturi
(antere, scoar) (rimiformis, rimostpes) [cracked, rimose, chinky, creVtced; riBig, ritzig, rinnig, spaltig,
rin., ritzen-; lente, crevasse; reped6ses, hasadsos, repedezett, ripacsos; Tpew;BliOBaTbiA, IJJ:e,JUIC'Ilollt, pac318

TPecKalllllllftCR]

326

RIMULA t, crptur mic [small


chjnk; RiBlein; rimule; kis hasads;
TPeJ.UHHK8]

327

lfiNGENS, RINGENTI- (ringor ),


rmgent, cscat, cu gura larg deschis

RlNGii.NTIFlJJRUS

[dewy, bedewed; betaut; rorid, eouvert de gouUelettes; harmatos; po

(..,..la la Solri4 -~ Iri oii'"""') [rlngent, gaping; \i:r.nd,

rachenf&omig, muadautsperrend; rinpot, beant; Uito, ttogat6, szeleseo


nyitott; pac:zplli'WI. ~11:]- AiGM
828 RINGBNTIFIJ)RUS, cu fiori ci&cate {ringentitloroua; rachenbldtig;
ringentifiore; tAtogat6 virigU; pacKpWTOIOICTD)BHI]

329

RIPA f, rlpi, ID&l'ginea abrupt! a

unui rtn sau a coaatei unui deal

[rivet'-bank; steilea Ufer; rive, rivage;


patakpart, szakadkos part; &per]

RJPACBUS, RIPARIUS, RIPICOLUS (-COLA f), r1pos, aflat pe malul


apelor [riparian, riparious; uferbewohnend. uferliebend; riverain; partmelletl, partlakO; &pecoJOJ:]
881 RTTE adv, reglementar, ln conformitate cu legea (sptJCiR non r'"
Publicattl,
specie
nereglementar
publicatA) [rightlf, oorrectly; regelmi.Liig; riglementairement; szablyosan, elMrasosan ; o6wuo)
832 RIYAUS, RIVICOLUS (-COLA 1),
de riu, care crete pe malul rlurilor
[rivicolous, growin(f in brook-side;
haehbewohnend; nvulaite, rivicole,
de I'Uisseau; patakmenti, pataklak6;
830

883

..,..._.. .,...,,.....,...]

RIVOSUS, sinuat canallculat [sinuate-ehanneled; buehtiggerinnt; sinu

eusement sillonne; Gbl6sen

II3BIIIdiCTO-hJialJr>'laTYit)

esatorns;

38i RIYULARIS, RIYULOSUS, rivu


Iar, care crete pe marginea rtuleelor
[growing in brooklets; btchleinbewoh
nend; rivulaire; patakocka-menti;
py'lceuw:lt)

835

PG30Bitll, pooo-] -+ NUW

.... rlwdeUus, subrfJBeul

3i8 ROSETUM n - rqarium


3i9 ROSEUS, ROSEI, ROSEO-, ROSI(rosei-aenew, roleomtJrginalus, rosi
flqrus, rowdor1u) -+ rosauus, rh

""'""'~

850 ROSTELLATUS, ROSTELLIFER,


rostelat, prevAzut cu un cioc mic
[rostellate, somewhat beaked; kleinschnbelig, kleingesehnii.belt; rostene;
csG~csks; MOJIKOEJDOBHCTblR)

351

p,....J

[5\rength, hardness; Kraft, Hrte;


loree, durete; er&seg, kemenys~;
CRJia, TB!p.llocn.)

339 ROBUSTI, ROBUSTUS, robust,


viguros, tare (robrulispnv.$) [robust,
strong, vigurous; krftig, stark;
robuste, fort, vigoureux; er6s, er6teljes; MOW,llWI, CIIJll>BWil]-+ pafidus

MG RORATUS, RORIDUS, RORULENTUS, acoperit cu rouA, eu picturi in


form!l de rou (frunzele la Drqsera)

rtJ$tlidUS

3i3 ROSARIUM n, rozariu, grlldinl cu


trandafiri (rosary, rose-garden; Ro
sengarten; roseraie; rOzsalugas, r6
zsakert ; pooapall] -+ roseeum
3U ROSCIDUS-+ rortJtus
3i5 ROSELLATUS-+ ro.ultJius
3i0 ROSELLA f-+ MsulG
3i7 ROSEOLUS, palid roz [pinkish, paie
rose-coloured;
bla.B.rosenrot; rose
ple; halvny r6zsaszin6; po30saTblil)

RIYULUS m, rtior, rtule [brook


let; Bchlein; ruisselet; patakocska,

836 RIYUS m, rtu [broolt; Bach; ruisseau; patak; p)"'eil]


33? ROBORINUS - ciMreru
838 ROBUR (-ORIS) n, tilrie, duritate

CIICTWA) -

ROS (RORIS) m, roul [dew; Tau;


rosea; harmat; poca]
3i2 ROS-, ROSACEUS, ROSEI-, ROSED-, rozaceu, floandafiriu, roz, rou
deschis; asemlntor ca formA sau
culoare cn trandafirul (roltJlbtui, rtr
sei-albw, ro1et1-bullatw) [rose-like,
rose-eoloured, rosy, pink-; rosenartig,
rosent'arbig, rosenrot; rosace, rose;
r6zsuzerfl, r6zsaszinfl; pooOBII.IVDdt,

3ii

ROSTELLUM n, rostel, rostru mic


1. Proemineni pe stigmat in formA
de cioc, pe care se gilsete bursicula
(Orchidm:etU), Z. Proeminen pe
periteciul unor ciuperci [rostel, small
beak; Sehnbelchen; rostelle, pe tit
bec; rosztellum, cs6r0cske; HOCBE,

<m<>au]

352

ROSTRATUS, ROSTRI, ROSTRIB, rostrat, prevzut cu o prelungire In form de cioc (acutii'MirtUus,


MBtrifqrmis, tzlbinnuis) [beaked, rosira te, beak-; geschnA.belt, schnabel;
rostr; esi)r6s; EIIIOBO-, XliiOBHCTw.il)
- rhynclw353 ROSTRIFLORUS, cu flori rostrate
[rostrate-llowered; scbnabelbldtig; a
fleurs rostrees ; esllrlls virtgU ; KJIIOBOl(BCTEOBbl.il:]

354 ROSTRIFORMIS, rostri!orm, In


form de cioc [roslriform, beak-shaped; schnabelf6rmig; rostrirorme;

...

RUBROCALYCUS
cs6rszer(i;
JIYit)

355

E1UOB006pajHWII, KJDOBOBIIJI

ROSTRUM n, roslru, cioc; prelungirea lngust, tn form de cioc, din


partea terminal a unui organ (foiicuiele la Nigelia sativa, fructul la
Erodium ciculal'ium, coiful caliciului la Aeonitum) [beak, snout;

Sehnahel; bee, rostre; cs6r, termescs6r, cs~szecsOr; ROCHit, IJuoB}


356 ROSULA f, rozeUi, frunze lngrAm
dite i circular etalate la haza lui-

367

368

369

pinii (PltUitfl8o, Taraxacum) [rosette;

Rosette, Blattrosette; rosette; rozet-

ta, t6levlilr0zsa, lev61r0zsa; po3eTKa]


-+ rosella

357

ROSULACEUS, ROSULANS, rozulaceu, asem!i.ntor unei rozete [rosette-

like,
rosulaceous;
rosettenartig;
rosulace; rozettaszer(i; po3eTOB11JlHWI]
358 ROSULARIS, ROSULATUS, rozulat, prevAzut cu rozetl; adunat In
rozet
I'OIIulr,

[rosulate, rosetted, rosular;

rosettenbildend, rosettig;
rosu le, rosulaire; rozul:ris, t6lev61r6zss; p03CTO'IHWA, pOJC'JlWHOCHWA) ro8ellatua
359 RfiTACEUS- rotatw
3i0 ROTATJO f, Mtaie, micarea Mtatorie a protoplasmei celulare [rotation; Rotation, Randbewegung, Drehung; rotation; kering6 mozgs;
poTai.tHII, Bp~]

361

ROTATIVUS, rotativ, cu micare


de rotaie [rotatory; rotierend; rotati(, rotatoire; kering6 mozgsU;

BpaiU8TeJU,HWJt)

362

ROTATUS, ROTJFORMIS, rotat,


rotund i plan tn form de roat
sau de disc (corola la Galium) [rolate,
wbeel-shaped; radfl)rmlg;
ro tace,
etaJe en rond; kerekszerfi; :r:oneco~
xwA) __,. rottuJeua

363

ROTVNDATUS, rotundat, rotunjit

la viri sau la baz (frunz, fruct)


[rounded; abgerundet, rundlich; arrondie; lekerekitett; 3akpyrn&mwii,
OICpyrJIElUlltlii]

:w.
:;55

366

ROTUNDI-, ROTUNDUS (rotundifolius, rotundiformis, rotundilobus)


__,. circulari8, orbicularis, strongylo-,
disci(ormis
RUBELLUS, RUBEOLUS,

rou

RUBJ- RUBIGUNDUS, RUBJDEUS, RUBIDULUS, RUBJDU$,


rou tncbis, rou pronunat (rubicarpua) {dark-red; dunkelrot, krlf-

tigrot, hochrot; rublcond, rouge !onc;


ragyog6vOrGs, haragoavOrOs, paprikavOrOs; p)'M3HWII:, TeMHOXp~l. 6ar~l

370

RUBIGINOSUS, rubiginos, ruginiu;


brun rocat (rubiginose, rubiginous,
rust-celoured, brownish-red; rostig,
rostfarbig, ro.st.braun, braunrot; rubigineux, rouil!e, couleur de rouille;
rozsdavOrl!s, rozsdabarna, r6tbarna;
pzaBOJCpacBWI, xpaaro- 6ypwll:)
371 RUBIGO 1, rugini., boal a plantelor
cauzat! de ciupercile
Undinaltn
[blight; Rost; roaille, rozsdabeteg
372

,..,.,........]

RUBJNUS, rou ca rubinul [rullyred; rubinrot; rouge de rubis; rubinpiros; py&uroxpacHWI]


373 RUBOR m, roea [reness; Rote;
rougeur; piross(lg; xpaCliOTa]- rublo
37' RUBRICAULIS, cu tulpini roii
[red-stalked; rotstengelig; tigea
rouges; piros ssrU, voros szr;
xpac~~OCTetie.nL'IaThl:li]

375

RUBRIFLORUS, cu dori roii (redflowered; rotbliitig, rotbliihend; a


lleurs rouges; piros virgU; kpflCIIOQBeTJ.:OswJt]

376

RUBRO-ALBUS, rocat alb [reddish-white; rOtlichweiB; rouge!l.treblanc; pirosas-feMr; EpacHosa'I'06em.lll:]

377

RUBRO-AURANTIACUS,

rocat

galben auriu, rocat portocaliu [orange-red; ~Otlich-orangengelb; orang8


rouge; pll'osas-narancssrga; xpacHOsaro-opaHEeBNII:]

378

RUBRO-CAERULEUS,
RUBROCAELESTINUS, rou albstrui [red-

dish sky-blue; r(ltlichblau; bledtra-.


rouge; vOrOseskek; -rpacHosaro-rony6b1Jt]

rocat,

[reddish, ruddy; r6tlich,


gerotet; rougetre; vOrOses; kpllCHosaTwJt]

RUBER, RUBRJ-, RUBRO-,

(ln diferite nuane) (rubricaudatus,


rubripes, 1'ubrobl'tlCteatua, 1'llh1'0Upalru)
[red; rot, gemeinrot; rouge; vOrGs,
piros; KpaC11lodt, kpBCHo-)

s6t~tv0r0s,

RUBEDO t __,. rubor


puin rou

RUBENS, RUBESCENS {rubeo},


rubescent, I'Of&.tc [rubescent, red.dening, turning red, blush-red; rotwerdend, emnend; rubescent; vOhh16, v6rOsM6; xpiiCBelo~.ll:]

379

RUBROCALYCUS,
RUBROCALYX, cu caliciul rou (with red calsx;

..8

RUBROCINCTUS

rotkelchig; li calice rouge; piros


kelyhO ; lqlacsMameuoawa]
380 RUBROCINCTUS, tncins cu rou
[red-girdled; rotumsumt, rotumgtirtet; entoure de rouge; pirossal kiiri.lllve:&ett j J:PacROOJCpy:II:!HB!.tlt)

'"

RUBRO-FLAVUS, rocat
glbui
[reddish-yellow; riltlichgelb; rougetre-jaune; vilrilses srga; .Kpacaoenoze.rrryJt]

RUBRO-FUSCUS, rocat bruniu


{reddish-brown; rOtlichbraun; rougetre-brun; vOrilses barna; JCpacHo
BaTo-6yp0BaT&I:it)
383 RUBROMACULATUS, rou maculat [reddisch-spotted; rotrleckig, rotgefleckt; a ma cules rouges; ...-o ros
pettyezet.:l; JCpacnoWITlDICTwlt]
RUBROMARGINATUS, cu marginile roii, cu bordur roie {rubromarginate; rotgerAndert; bordure
rouge; piros szegelyii, piros szehl;
382

392
393
39~

,..

KpaCHOOTOpOlltHIIblli:)

385 RUBRO-VIOLACEUS,

rocat
violaceu [red-violet; rOtlichviolett; rougeviolace; li1svllr6s; KpacHoearo-4>Ro.neTOBt.IIi:)

'"

395
396

RUBRO-VIRENS, rocat verzui [reddish-green; N)tlichgriin; rougetrevert; vilrilses~ld; ~:pacaoBaTo-JeJieae

JOII(II.II:]

387 RUBROVITTATUS, cu striuri

roii

{rubrovittate; rotgestreift; a bandelettes rouges; vilrOs cslkU; JCpacno.lleHTO'IHwA]

388

"'

RUBRO-VIVIDUS, rou viu [vividred; lebhaltrot; rouge ardent; eJenkpiros; JlpKOKpacHLii:t]


RUDERA n pl 1. Grmezi de moloz
i gunoi in jurul aezrilor omeneti. 2. Ruine, drmturi [rubbish
heaps, waste places; Schutthaulen,
Schuttpltze,
Ruderalschutthaufcn;
decombres, terres ruineuses; szemetes hlajok, szemetdombok, romos
terUletek; nycn.Ip~>, JJe6eHJ>] -+ruderalum

390

RUDERALIA n pl-+ plantae ruderales

391

RUDERALIS, ruderal, care crete


pe molozuri, grmezi de gunoi i
pe ruini [ruderal, growing among
rubbish; schuttliebend, schuttbewohnend; ruderal, croissant sur les
fumiers et decombres; ruderlis, szemetcs helyen termO, romon nOvO;
PY~Bblit, COPBblit] -+ chledocolus

397

PLANTAE RUDERALES, plante


ruderale, buruieniuri antropofile de
pe terenurile necultivate [ruderals,
ruderal - plants;
Ruderalpfianzen,
Scbuttpfianzen; plantes de decom
bres, plantes ruderales; romnovenyek,
szemetes tertUetek gyomnilvenyei;
pyJJ,epaJlbHI.Ie pacreHIDE, copHJ>Ie pacTeHIIII, MycOpHIU:ll] -+ phellidl>phyta, phellophyta, ruderalia
RUDERATUM n-+ rudera
RUDERATUS, gunoios, cu moloz
[ruderate; schuttig; decombre; szemetes; pyJJ.epa.m.HI.Iit]
RUDIMENTALIS, RUDJMENTARIS, RUDIMENTARIUS, rudimentar 1. Aflat in stadiul iniial al
dezvo!UriL 2. Redus in dezvoltare
i funciuni (stamin) [rudimentary,
rudimental, undeveloped; rudimentAr, reduziert, unausgebildet, verkiimmert; rudimentaire, reduit; kezdetle~s, reduklt, csilkevenyes, viszszafeJIOdott, elsatnyult; PYAKMemap
H&Iit, Ja'laTO'Imdit]
RUDIMENTATIO f-+ degeneratio
RUDIMENTUM n, rudiment 1 .
Organ in faza incipient a dezvoltrii
sale. 2. Organ rmas nedezvoltat
[rudiment; Rudiment, Anfang, rudi
mentres Organ, unentwickeltes Organ; rudiment; rudimentum, kezdeti
szerv, csOkevEmyes szerv; py)J.IIMeHT,
OCTaTOIC, 3a'laTOK)
RUDIS, aspru, dur [rough, coarse;
rauh, rob, grob; rude, raide; durva,
erdes; rpy6t.Iit]

RUFESGENS (rufescoJ, rufescent,


bruniu [rufescent, brownishred; fuchsrotwerdend, braunrotlich,
rOtlichwerdend; rousstre, bruntre
rouge; v6rhenyesbarna, barnsvoros,
rOkaszln; pLOKeiO~Hii:, ph!X.e&aThdt]
....... rufidulus, rufulus
399 RUF/-, RUFO- {rufibarbus, ruficeps,
rufipes, rufocroceus)-+ rufus

398

rocat

MO

RUFIDULUS-+ rufescens

(.01

RUFIDUS, ro~at deschis [clear-red;


hellhochrot; rouge el ai re; vilgosvO
ros; Wle.nnopt.IzeeaTLrA]

t;;02

RUFUS, rocat, rocat bruniu [reddish, rutous, fox.-red, brownishred;


fuchsrot, braunrotlich;
rougetre
brun; rOkavOrOs, vilrhenyes, barns
YOrlls; pt.IlKHJi, pLDKe8aTbli:t)

~03

RUGA 1, cut, zbircitur, incretitur,


pliu [wrinkle, fold; Runzel, F'alte;

RYTI-

ride,

404

pli;

CkJUlAKa]

rlmc,

RUGA TUS, RUGI-, RUGOSUS, zblrcit, cutat, pliat, ncreit (rugi(olius,


rugilobU$) [rugate, rugose, wrinkled,
tolded; runzelig, gerunzelt, faltig;
riM, rugueux, plie; rncos, red6s;
MOPUlllHitCTI.IA,

405

406

407

redi!; r.ropunmxa,

CIJill,ll;'laTblii:] -

RUGULA f, RUGELLA t,

rhyli

lncrei

rnicli., cut mic [little wrinkle;


Runzelechen; petite ride; rncocska,

tur

redOcske; ue6onbmaJI Mopm.ltHKa]


RUGUWSUS, rugulos, slab zbtr-

cit; cu cute mici rrugulose, rugellose,


finely wrinkled; feingerunzelt, k.Jeinrunzelig; ruguleux, il. petites rides;
rncocsks,
IQHHIICTldA]

kisse rfl.ncos; MeJIKOMOp-

RUMINATIO f, ruminaie, zbircire


cu sinuoziti {endosperm) [ruminalion ; Rumination; rumnation;
Ob!Os rncosodils; pyMHHaQH,.]

RUMINATUS, ruminat, sinuat zhircit, scohit prin hrezde neregulate


(smin) [ruminate, chewed; ruminiert, zernagt, zerkltirtet, kliirt~be
nagt, verflochtenrunzelig; rummtl;
Oh!Osen rncolt, rncosan hajtogatott; pyMHHHpoBaHHbdf, MOpw;HHHCTblli)
i09 RUMPENS (rumpo), rumpent, caffl
se rupe sau se sflie neregulat [capsuia la Chenopodium) [rupturing, hursting; zerreiBend, ausreillend, aufplatzend, zerplatzend; se rompant,
se di!chirant; felrepedl:l, felszakadO,
szetrepedl'i, szahlytalanul felnyiiO;
pa3pi.JBato~L~Hit] - ruptilis
410 RUNCATIO f, plivirea huruienilor
[weeding; Gten; sarclage; gyomlls; nponomca]

4.08

rocky, rock-dwelling; fel1ig, felsen


liehend; rupestre, des rochers; szikls, szikln tllt'S; CKIUJHcn.dt, sacxam.HWA] ..... lithoecius, lithophilus, saxosus
PLANTAE RUPESTRES --+lithophyta
RUPICOLUS (COLA l), rupicol.
care crete pe stinci [rupicolous; felsenbewohnend;
rupicole;
szikln
nOvt'S;
o6BTIUOID;Hit Ha CKaJiaX] --+
saxicolus
RUPJFRAGUS, rupifrag, care tace
s crape stincile (epit. Helianthemum
rupifragum) (rock-breaking ; rock- splitting; felsenbrechend, felsenspaltend;
fendant les rochers; sziklt torO,
szikl.t hasit6; cxanOJJoMBw:it]--+ saxifragus, lithophagus
417 RUPTJLIS, rupti!, care se rupe
sau crap <:u uurin (fructul la
Vicia sativa) [ruptile; zerbrechlich,
berstend; ruptile; felhasad6, sUtreped O; paJpldBHOJI]--+ rumpens
418 RUPTINERYIS,
-RUPTINERVIUS, cu nervurile tntrerupte [ruptinerved ; gebrocbennervig, schwindnervig; ruptinerve; szakadozott erezehi j DpepbiBBCTO-lEllllJ:OBWit]

"'

419

UO RUS (RURJS) n, cimp [Iand, field;

Land, Feld, Acker; champ; mezl'i;


noJJe, paDBIIHa]

421

RUSSUS, rocat bruniu [russet,


reddish-brown; rOtlichhraun; rougetre-brun; barnav{lrQs; pwxreaaro6ypw:il]

422

RUSTICANUS, RUSTJCUS, rustic,


de la ar [rustical; lndlich ;
rustique, champetre; falusi, videki;
cem.cKilA] --+ pqanus

423

RUTILANS (rutilesco), rutilant, ro


cat glbui [reddish-yellow; rOtlichgelb,
J'?lg-Ianzend; jaune-rougetre; piroslosarga, t\Mnkpiros,
v6rhenyesed6;

411

RUNCINATO- PINNATJFJDUS,
runcinat penat fidat; penat fidat i cu
dinii
orientai
inapoi [runcinatepinnatilid; schrotsgeUirmig-feder
spaltig; roncine pennatifide; kacurosan szrnyasan hasogatott; cTpyroBH,.IJ;Ho- nepiiCTOH!Ulpe3JIWJt)
412 RUNCJNATUS, runcnat,
penat
fidat, cu dinli sau lohii inegali,
ascuii, dispui asimetric i tndreptai spre baza limbului (frunzele la
Sonchus,
Tarax~Uum)
[runcinate;
schrotsgefOrmig; roncin6; kacuros,
csipdelkes, agyaro.s; CTpyronHJl}lhlli:]
413 RUPES (-IS) f, stinc [rock; Fels
Felsen; rocher; szikla; CKana] --+ sazum
414 RUPESTER (-TRIS, -TRE}, RUPESTRJS (-IS, -E), stincos, care
crete pe stinci {rupestral, rupestrine,

RURAUS, RURICOLUS (-COLAf},


rural, de cimp, care crete pe cimpuri
[rural, ruricolous; lndlich, feldlich,
dOrnich, feldwachsend; rural, <:hampetre, ruricole; mezei, szntoC<Ildi,
falusi, mezt'Sn n6v6; ~epeseBCKHA)

stesc,

kP8CHeJOD:1Rit, JJ:eJITOB8TOkpaCH!odl)

424

RUTILUS, rou portocaliu [reddisborange; rotorange; orange-rouge; narancspiros; opaH>:eBO-lq)aCBI.Iil]

425

RYNCH-, RYNCHO-, -RYNCHUS.....


rhynch-, rhyneho-, rhynehus

426

RYTJ-, RYTJDO- ..... rhyti-, rhytido-

Joc nisipos [sandy-plaee;


Sandplatz; sabliere; homokos bely;

SABULICOLUS (-COLA 1), sabu"


lieol, care crete pe nisip [sabulico
lous, growing on sandy-pfaces; sand
bewohnend; sabulicole; homoklakO;

o&rralolu;KR Ha tleCite}

SABULJNUS, SABUWSUS, nisipos, care cre'te pe terenuri nisipoase


[sabulose, sandy; sandig, sandliebend;

sableux, sablonneux; homoki, homoton eUl; IICIC'I3HWil] -+ arenuru,


ammophilru, prammDphilus
PLANTAE SABULOSAE-+ psammophyta, (planuu) areJJariae
4 SABULUM n, nisip, prund [sand,
grit; Sand; sabie; homok, porond;
necor:, TpUIIR)
5 SACCATUS, saeat, saciform, prevA.zut cu un organ In form de slcule
(pinten) [saccate, saceiform, bag-shaped, pouched; sackig, sackf6rmig,
sackartig; saooiforme, en forme de
bourse; r.$ilkos, zskszerU; Me!IIOT
MeiiKODBaKYit] -+ bUI'siformis,
crunvna.tus

'I&TH.It.

SACCHARATUS, SACCHARINUS,
zaharisit, dulce ca zahrul, care conine
zahr (sugary, sugared, sweet like
sugar; zuckerig, zuckerhaltig, zuckeJ'o
sflB; sucre, saccharin, contenant de
sucre; cukros, cukorM.es, cukor tartalmU; caxapHCTWA)
7 SACCHARJFER, SACCHAROPHORUS, zaharifer, care produce zahr
[sawhariferous, sugar-bearing; zuckertragen.d; saccharifere; cukorterm6;
caxapoHocHWII:]

8 SACCHAROSUM n, zaharoz, dizaharid compus din fructoz i glucoz, aflat ln tulpina, rdcina i
fructele unor plante (Saccluuum officinale. Beta 11ulgaris) [saccharose, canasugar; Sacharose, Rti.benzucker, Rohrzueker; saooharose; szacchar6z, re-

n.dcukor;

WBw:A Caxap)

nisiprie,

Dee'lalloe MeCTO)

pacukor,

SABULETUM n, SABUWSUM n,

caxapooa, TpocTIIR-

SACCIFER, SACCIFORMJS -

sacca!us

10 SACCULUS m, SACCUS m, sac,


sllcule, organ saclform [sac, bag,
pouch; Sack; sac; zsak, zacsk6;
MCIDOJ:, MemO'Iex]

tt

SACELLIFORMIS, saceliform, tn form de s.culef (sacelliform; sckchen


fOrmig; sacel iforme; zskocskaszerii;
MCIDO'IJI:006pa1HWA)

12

SACELLUS m, sacelus, eapsulll mocu dehiscen neregulatll,


prin rupere (CheMpodium} [sacellus;
Sazellus,
Schlauchkapsel; saceUe.
capsule rom pante; szacellusz, szetreped6 tok, szabMytalanul felny06 tok;
CSlWIJJYC, pa3pWBIUO~ wpo6o'Ua)
nosperm,

SABPES 1, gard, Imprejmuire (ad


saepes 9el in sae pibus Ungl sau pe
garduri) [hedge; Zaun; baie; soveny;
386op, or~]
14 SAEPIARIUS, SAEPJCOLUS (-CO-

13

LA f}, sepicol, care crete pe garduri.


fsepicolous, growing in bedges; zaunbewohnend; sepicole, sepiaire; sovt'inylak6, sGvtSnyen 616; 3a60pHb1A)

15 SAGJTTALIS,SAGITTARIUS, SAGITTIFORMIS, SAGITTI-, sagitat,


tn form de sgeat; la baz cu doi
lobi egali, ascuii, 1ndreptai In jos,
iar la virf ascuit ca virful unei sgei,
(frunzele la Sagi!taria. sagitli(olia) [sagittate, arrow-shaped; pfeilf(lrmig;
pteil; sagitte, en fer de fil!che; nyllas,
nyil alakU, nyilas-; carBTTam.HWII:,
CTpeJIOBB,lllWil:, CTpe.llo-)

16 SAGITTIFOLIUS, cu frunze sagitate


[sagittitolious, arrow-Jeaved; pfeilbltt
rig; sagittitolie; ny!Jas tevelii; CTpenonnCTHbiA] ...... Wa;ophyllus, belophyllus

17 SALEBROSUS, zgrunuros, cu gropie {uneven, bumpy, tlimpled; holperig; grumeleux, bossu6; gGdOrkes.

SANTONICUS

egyenetlen telUietli; 6yropxo8wt.

IIM-

-.aTY8]

18 SALICARIUS, SALICJNUS, SALICI-, salicin 1. Asemntor cu salcia.


2. care crete sub slcii. 3. De salcie
(salicifoliWJ, salicivorus) [willowy, willow-like, willow-; weidenhnlich, unter
Weiden wachsend, weiden-; salicine,
de saule; fQzszer11, fllzesben term6,
ruz-; BBOBJWII>IIt, no-J - salignus
f9 SAUCETUM n, slcii, loc cu slcii
[willow-plot; Weidengebtlsch; saulaie,
saussaie; fftzes; HBHJU:}
20 SALIENS (salU.), care nete, care
este aruncat afar (sli.mln.) [salient, projecting forward; ausspringend;
projet~ en dehors, jaillissant; kiugrO,
kisz0rod6; OTCJr:aJOOlaiOmalil
21 SALIFODINA f, ocn de sare (ad
sol(odintUJ pe llng ocne de sare)
[salma, salt-pit; Salzbergwerk; saline;
sOhanya; coneBU ~:om.)
22 SALIGNUS - salicinus
23 SALINUS, salin, sArturos. care crete
pe sol srturos (saline, salty, growing
in salty soils; salzig, salzliebend,
salzbodenliebend; salin, croi.ssant sur
terres salines; s6s, s0tfir6, sOs talajt
kedveUi; COJICBOA, 38COJJCfiHWJt] -+ ha
lophilus
PLANTAE SALINAE - halophyta
2i SALMONEUS, SALMON/COLOR,
SALMONICUS, palid rocat, glbui
rozeu [salmon-coloured, yellowishpink ;
lachstarbig, gelblichrosenrot; couleur
saumonee, jaun!tre-rose; Iazac szlnii,
halvnyvOrful, srgs-r6zsasztn; JIOCO
ceBWA, llteJJTOBaTO-p030BWJI}
25 SALPJNGANTHJA f (gr. O'fA1nyl;
"trompetil.", liv&o~ .,floare"), salpin
gantie, transformarea florilor 1igulate
din antodii tn rloli tubuloase (Morren)
[salpinganthy; Salpinganthie; salpinganthie; szalpingntia; caJJidliiHT4HTII)
26 SALPINGANTHUS (gr. ), tubifior,
cu flori in form de trompet [trumpet-flowered; trompetenbliitig; a fleurs
en trompette; trombita virgt\; xoOO..
TOQBeTKOBlolit)
27

SALSUGINEUS, SALSUGINOSUS,
[hrackish; etwas salzig; salsugineux; kisse s6s, szfkes; COJIOHl(esrturos

nwjf}

28

SALTEM adv, cel puin, mAcar


( saltcm pro pat'te cel puin tn parte)
[at least; mindestens; au moins; legalbb; B0 IICJII:OM CJl}"'ae)

29 SALTUARIUS, forestier, silvic [fo


restry; forstlieh; forestier; erd6szeti;

.....,Il]

30 SALTUENSIS, SALTUOSUS, piduros [wooded, woody; waldig; hoise;


erdm; nec::acrwa. necootip~
ailvmicus
PLANTAE SALTUENSES-(pla""
tac) silNiiea/1
31 SALTU$ (-U$) m -+ silPG
32 SALUBER, SALVUS, snll.tos [bealthy; gesund; sain; egeszaeg&s; 3Jiopoawa]

83 SALUTARI$, vindector, curativ,


care red sntatea [sanative, healing,
curative, bealthful, saviour; heilsam,
beilkrAftig; salutaire, curati!; rnegmentlS, gygyitO, gyOgyhatsU; c:uaCIITeJII>lD,III, ~ -+ Banatcariua
34 SAMARA t, samar, fruct uscat indehiscent, turtit, cu pericarpul dilatat In
aripi membranoase (Ulmus, Frcxi,.us)
[samara, winged fruit; Fliigelfrucht,
gefliigelte Sehliesafrucht; samare; lependek, szrnyas makk; a:pwna:nca) -+
ptuodium
35 SAMARIFER, samarifer, care poarti
sau produce samare (samariferous;
DtigeiCruchttragend; samarifre; lependl!kes, lependeKet termlS; l:phliiATXO""""'IQ
86 SAMARIFORMJS, SAMAROJDEUS, samariiOJ'm, asemntor cu samara [samaroid, salllal'a-like; fliigelfruehtartig ; &amarolde ; Jependkszei'tl. ;
XpWiaTJ:OBII,II;IIhlA]

37 SANATORJUS - aalutaria
88 SANDALIFORMJS,
SANDALINUS, sandaliform, In formA de sandal sau de pantof (florile la Cypriedium calceolus) [slipper-shaped; panolfei!Grmig; sandalilorme; szandlllszerll, papucs alakU; ~a:mwit]
-+ cakeiformia, calceolariB

f.

39

SANGUJNALIS, SANGUJNARIUS,

SANGUINEUS, SANGUINOLENTUS, sanguineu, rou ca singele


(frunzele la Rumez sanguineus, Amrantllus tnuntua) [sanguina, blood-red,
biood-coloured, crimson; blutrot, blutfarbig, dunkelrot; sanguin, rouge sang;
v~rpiros, vervorOs; a:poBaBOKpacHJ.II]
-+ cruentus, haematinus, androaaemus
40 SANTONICUS, vermifug, care alungA
viermii intestinali [vermifu~; wurmabtreibend; vermifuge; gihsztahajt6;
r JIHCToroBBWB) -+ antilulmintllicuB,
11ermi(ugus

...

SANTONINA
41

42

SANTONINA l, santonif!a, princip~u


activ extras din fiorile de Artem11a
cina folosit ca vermifug [santonin;
Sanionin; santonine; szantonin; ca.H

'""""]

SAPIDUS, gustos, savuros [sapid, savoury,


taste fui,
well-flavour~d;
schmackbart, wohlschmeckend; sap1de,
savoureux; izletes,

43

jOizU;

DKycKwfi]

SAPINEUS, SAPINUS, ca brad~!,


cu miros de brad [fir-like; tannenarhg,
tannenduttend; sapinotd; fenyOszerii,

feny6 UlatU; nKXTOB~H&litl

44.

SAPONACEUS, SAPONARJUS, sapanaceu, asemntor _cu spynul [saponaceous, soapy ; se1fenarhg; sapo-

nace, savonneux; szappanszerii; Ml>llll>-

45

46
47

52

"'"1
SAPDNINA f, saponin, glicozid pro-

de spum aflat in Saponaria


o(ficinalis [sayonin; Saponin; sapoductor

nine; szaponm; canORHRa)


SA POR m, gust [taste, flavour; Geschmack; saveur; iz; sa:yc)

SAPPHIRATUS, SAPPHIRINUS,
safirin de culoarea albastr a safirului [sapphire-coloured; saphirblau;
saphirine, bleu-saphir; zafrkek; l(lleTa
can:4JRpa]

SAPROBIA n pl, SAPROBIONTA


n pl (gr. oa:n:pbl; "putred", Pioo;
"via"), saprobioni, organisme ea re
triesc in apele cu reziduuri organice
(saprobionta, saprobia; Saprobien, Saprobienten; saprobiontes; szaprobiont.k i canpo6B:OHTW]
49 SAPROBIOSIS f (gr. -), saprobioz,
viaa organismelor In apele poluate
cu reziduuri organice [saprobiosis; Saprobiose; saprobiose; szapr6bi6zis; ca4.8

53

51

SAPROGENICUS, SAPROGENUS
(gr. -, 'YEVVU.W "a se nate"), saprogen
1. Care cauzeaz putrezirea substanelor organice {bacterii). 2. Care crete
pe substane aflate in stare de putre2re [saprogenic, causing decay, Hving
on decay; saprogen, fulniserregend,
fulnisbewohnend; saprogtme; rothasztO, szaprogen, rothadst okoz6; canporeRilbl:lt, Bbl3LJB310IQI'I:it rHHeHHC, Bbn
"<>U'U

r"""""eMl

=4mwl

SAPROMYIOPHILAE f pl (gr. ,
j.tUia "musc", 1P1Uco "a iubi"), sapromiiolile, plante polenizate prin diptere de hoituri i dejeciuni, cu flori
neplcut mirositoare (Hyoscyamus)
[sapromyiophilae; Aasfiiegenblumen;
sapromyiophilae; szapromiiofil novenyek; canpoMH.It~bi]
5/a SAPROMYIOPHILUS (gr. ---), sapromiiofil, polenizat prin diptere de
hoit i dejectiuni (plante) [sapromyiophilous; aasfliegenblumig; sapromyiophile; dOglegyekkel porzodO; canpoMliA~IIlol.b]

SAPROPBLICUS (gr. -, 7ttl~ "noroi"), sapropelic, care se dezvolt pe


substanele in curs de putrezire din
fundul apelor eu mii ( Algtw) (sapropelic; sapropelisch; sapropele; szapropelikus; canponeneBLJA]
56 SAPROPHAGUS {gr. -, q.aytco "a
minca"), saprofag, care se nutrete
cu organisme In curs de descompunere
[saprophagous; saprophag; saprophage; szaprotg, dogevO; canpotllarm.~Al
55

57

SAPROPHILUS (gr. -, qll)..to) "a


iubi"), saprolil, care prefer resturile
organice; care crete pe humus [saprophilous; fulnisliebend, humusliebend; saprophile; televenykedvelO,
korlladekon term6; canpo4lllnLHLlli.] -+
salhrophilus

58

SAPROPHYTA n pl (gr. -, IPUliw


"plant"), saprofite, plante care se
nutresc cu resturi organice In curs de
putrezire ( NeoUia) [saprophytes; Sapropllyten, Fulnisptlanzen, Humuspflanzen, Moderpflanzen, Verwesungsptlanzen; saprophytes; televenylakQk,
korhadek-novenyek, szaprofitk, humuszlak6 novenyek, canpo41HTLI] ......

upo6uo3]

50 SAPROBIOTICUS,
SAPROBIUS
{gr. -), saprobiotic, care triete In
apele poluate sau pe resturi organice
tn stare de putrefacie (miceliu) [sa
probiotic; saprobiotisch; saprobiotique; szaprobi6tikus; canpo6m.~.lt]

SAPROGEOPHYTA n pl (gr., ri\


"pmtnt", cpiX(w "plant"), saprogeofite, antofitesaprobiotice (Epipogium)
[saprogeophytes; Saprogeophyten; saprogeophytes; s2aprogeofitk; canpo-

salhrophyla

59

SAPROPHYTJCUS {gr. --), saprofitic, care crete pe resturi organice


putrezite [saprophytic; saprophytisch;
saprophyte; szaprofita, szaprofitikus;
canpo4'-THbitl:]

60

SAPROPHYTISMUS m (gr. -), saprofitism, mod de nutriie hctcrotrofic din substane organice fr de
via [saprophytism; Saprophytismus;
saprophytisme; szaprofitizmus; canpoilJHTH3M]

..,
61

SARMENTUM
SAPROPLANCTON n (gr. , JO.o.y.
1CWI;: ,.rtcitor"), saproplancton, microplanetonul apelor bogate In substaule organice In descompunere [sa
prop ankton; Saproplankton; saproplancton; szaproplankton; canpoiJJlaHK
TOll)

62

SARC-, SARCO-, -SARCUS(gr., aup~.


"carne"), crnos (so.rcart!hus,
sarcocephalus, sarcolobus, sarwchilus,
chlarosarcus) [flesh-, tleshy; fleisch-,
fleischig; charnu; hUsoo, -hU.su; MJI
CHCTO-, MJICHCTblil:] carnosus
SARCOBASIS f (gr . , Pilot~ .,baz"),

mlpKQ.;

63

f!'leischwulst,

cap~:o6a33,

tleischiger

Stempel-

MliCHCToe cfP.JU>Irmro]

SARCOCARPIUM n, sarcocarp 1.
Mezocarpul <:Amos sau suculent al
unor fructe (Prunus, Malus, Vitis).
2. Fruct crnos (tn general) [sareacarp, fleshy fruit; Sarkokarp, FruchtDeisch, FruchthUlle, fleischge Frucht;
sarcocarpe, pulpe, fruit charnu; termkhU.s, gyUmOieshlis, hUsos termlis;

capKOKapJPiil:, MJICHCTLIA, Melll..JO,li;IIHK,


Ml!CIICTbi:A llJlO,!l]

65

SARCOCARPUS (gr. }, sarcocarpic,


cu rructele crnoase Sau pulpoase
[sarcocarpous; sarkokarpisch, fleischfrtichtig; sarcocarpique; hUsos ter
mlisU j MIICHCTODJJ.O,li;HbiJI}

66

SARCOCAULIS m

67

68

SARCOLEPIS (gr. -, ~ ..scvam!l."),


cu scvame cll.rnoase [Desh-scaled;
fleischschuppig; 8cailles charnuea;
Msos pikkely(i; MliCHCTO'IeJDyituTwll:]
72 SARCOMA n (gr. -), sareom, disc
c!i.rnos (la unele nectarii) {sarcoma;
Fleischring; sarcome; Msos korong;
capKOMa]
73

SARCOPHAGUS (gr, -, fliClyt(l) .,a


minca") --+ carniV<~rus, insectiPorus,
ZO()plutgU$

7ft

SARCOPHYLLUS (gr, , qn)U.Ov


"frunz"), cu frunze crnoase [fleshleaved; lleischblttrig j
a feuilles
charnues; hUsos le ve! O:; MliCHCTOJDICT

75

SARCOPUS, SARCOPODUS (gr. -,


1t0~, no30I; "picior"), cu suportul crnos [nesh-stalked; fleischfiiBig; sarcopede; hU.sos t6nk0:; MliCHcroHozKOBl>lil]

76

SARCORRHJZU$ (gr. -, Ptr;a "r


cu r!l.dcini crnoase [fleshrooted; fieischwurzelig; racines
charnues; hUsos gyOkerl1; WICHCTO
KOpeuli:OBLlii)

sarcobaz, ginobaz disciform i cr


noas
[sarcobasis;
Fleiscbboden,

boden; sareobase; h(lsos bibealap;

64

71

(gr. -,

KUu>-0.;
(Cacwceae, unele Euplwrbiaceae) [sarcocaul,
fleshy-stem; fleischiger Stengel; tige
charnue; hUsos szr; MSICHCTYi:t CTe"tulpin"), tulpin crnoas

""'')

SARCOCHORES 1 pl (gr. -, ;((l)ptro


"a se rspndi"), sarco(c)hore, plante
care se rspndesc cu ajutorul tructelor lor crnoase (Dansereau) (sarcochores; Sarkochoren ; sarcochores;
s8l'kochor-novenyek; capKoxopHLie)
SARCOCLADUS {gr. -, KMi&o.:; "racu ramuri crnoase [fleshtwigged; fleischzweigig; il rameaux
charnus; hUsos gU; MJICHCTOBeTBKCTLJR]
mur"),

69

SARCODERMA n, SARCODERMIS
(-IDIS) f (gr. -, 8tp~a "piele")--+ nusospermmm

70

SARCOIDEUS {gr. -, &iOo~ "asem


nare"), sarcoid, asemntor cu carnea
[sarcoides; fleischhnlich; sarcoide;
hUsszerU j MliKOTHMR]

~J

dcin"),

77

SARCOSPERMUS (gr. -, crntp~


,,smn"), cu semine crnoase (fleshseeded; fleischsamig; a graines charnues; hUsos magvU; MACKCToceMIIII
HLlH]
78 SARCOTESTA f (gr. -, lat. testa
.,carapace"), sarcotest, lnveli,ul extern dlrnos al unor semine (Cycas)
[sarcotesta; fieischige Samenschale;
S8l'cotesta; hUsos maghej; capJCoTeCTa]

79

SARMENTACEUS,
sarmentaceu,
asemntor cu sarmentul (tulpina la
Lysimachia nummularia) [S8l'mentaceous; sch6Lllingartig; sarmentaCE!;
indaszerO:; nooOBH)l,IIWA]
80 SARMENTIFER,SARMENTOSUS,
sarmentos, prevzut cu sarmeni
{tulpin) [sarmentiferous, sarmentose,
sarmentous, with shooling runners;
scb6Biingtreibend, wurzelrankig, kriech
rankig;
sarmenteux;
legy6kerez6
inds j nOJOHOCHLlli")
81

SARMENTIFORMIS --+ sarmenta"~

82

SARMENTUM n, sarment, lstar


aerian lung, subtire, tlrttor, radicant,
cu frunze la vlrt, indeplinind funcii
de reproducere ( Fragaria vesca, So.xifrogo. sannent()sa) [sarment; SchOOIing; sarment, coulant; inda, szaporito hajts, heverO hajts; nooa]

<os

SATELLES
88 SATELLBS (-ITI$) m, satelit, seg-

ment cromozomal atqat de corpul


principal al cromozomului. printr-un
filament subire (Navqin) (satellite,
trabant, sat.-chromosome; Satellit,
Trabant Batellitencltromosom, SatChromosom; satellite; szatellit, trabant, szat-IO'Omosz6ma, kiseriS kromoszllmadarahka; Ql)'TBHJt xpow:ocoMY,
xpoNOCOMa co CD)'TIIHXOM]

"

SATHROPHILUS (.,.....1>0< .pu


trezit", tp1Ul ,.a iubi") - apro-

phihu
85 SATHROPHYTA n pl (gr. , ~Ov
.,plant") sapropk1flll
86 SAT/FORMA f - culti(onnG
87 SATIO 1, semnat, tnslmlnare [so-

wing; Sl.en; ensemencement; vets;


nocea, c=u)
88 SATIVUS, cultivat, plantat, sdit
[cultivated, planted, sown; angebaut,
bebaut, gesAt, ~aut, geztlchtet, kultiviert cultive, plante, seme; tenyMztett, oitetett, vetett, kultivlt; aylll>'111118pycMWI.~ DOCCBBOI]-

Cld

96 SAUROCHORUS (gr.--),sauroc(h}or,
rAspindit prin intermediul oplrlelor
[saW'OChoroua, disseminated bjlizards;
sauroehor, dureh Eidechsen verbreitet; saurochore, dissemin8 par les
16zards; gyikok Alta! terjedlS ; pampoCTplUilleMYit lllll.ep1lllBMH]

SAUROPHJLUS (gr. -, ~Mot .,a


iubi") -+ sauroclumu
98 SAUROPHILIA f (gr.- -) - Nuroclwria
99 SAUTELLUS m -+ bulbiUus
100 SAXATILIS, SAXICOLUS (COLA f), saxatil, eaxicol, care crete pe
sau printre sUncl (licheni, plante)
[su:atile, saxicolous, rock-loving; felsenliebend, felsenbewohnend, ger6llbewohnend; saxatile, saxicole; sziklai, szikln termlS, slikln 816 ; llllC*
DJD>HYit. aBB)'JD.Kit aa cxanax] ..... li97

thoecius, lilhopkilw, rupesUr, epiptf


reus, aazigenw
101 SAXIFRAGUS, care sfarm piatra
(Tunica aazifl'fJIJa) [saxifragous, rockbreaking; felsenbl'echend, steinbrechend; saxifrage, fendant les rochers;
niklatGr6, k6ront.O, szik!At hasfto;
aaJJOJIOMRHil) lidwphagus, rupi-

"" tkW'

PLANTAE SATIYAB- {planttu)


eultQe
89 SATURATE-YIRENS (Pireo), In-

chis verzui (saturate-virent;

tJef~

nend; verdtre ronOO: 86Uten z61delli; ~CBeiO!l(a:l]


90 SATURATE-YIRIDIS, Inchis verde
[deep-green; sattgro.n; vert fonc8;
&Gtetz61d, haragoszOld; vlll'!:.l1l\f'BPo-xn...,l]
91 SATURA TUS, Inchis la culoare, Intunecat [deep; satt, gesA.ttigt; sature, fonce; sGtet; ~Al
92 SATUS (-US) m, semntur, plantare [sowing; Saat; semailles, ensemencement, plantation; iiltetes, vetes; DOCeB)
93 SA TUS, semnat, sdit [sowed; geslt,
angesll.t; ensemenc8; vetett; DOCCJIH
94

""'J

SAURO- (gr. aaUpu

"optrl"), aseprin intermediul


oplrlelor
( sauroeephalus) [lizard-;
eidechsen-; de Jezard, par des Jezards;
gyik-, gylkok ltal; .lllllepiiiiO-]
mll.ntor

oplrlei;

95 SAUROCHORIA f (gr. , xcbpoo .,a


se rsptndi"), sauroc(h)orie,rsptndirea
semintelor sau a sporilor prin intermediul oplrlelor (sauroehory; Sauroeborie; saurochorie; szaurochOria;
caspoxopJU]

f"'B~

102 SAXIGENUS -+ sa:ticolw


108 SAXOSUS, stincos, care crete pe
locurile stlncoase [rocky, stony; felsig, steinig; roeheux; szikls; cnJJHcrwlt) -

rupBBtu, scoprdow
PLANTAE SAXOSAE- (plantae)
ruputru
104 SAXUM n, sUnc, piatr (in cu;i
pe sttnci) [rock, stone; Fels, Stein;
roche, rocher, pierre; szikla, kO;

cu.n:a, J:aMeBJo) -

105

rupu

SCABER, SCABRATUS, SCABRJ-,

scabru, upru la

din cauza
sau a
erilor scuri, rigizi i apri (tulpina
a Celtis, frunzele la Ulmus scabra)
( SC<&briflorus, scrifolius, scabriglumis,
scabripes, scabrisetus) [rough, scurvy,
scabrous, scabrate, rugged; rauh,
scharf; seabre, seabreux, rude, raboteux; 6rdes, durva; mepoxosarull:,
mepmuwlt]-+ aper
excrescenelor,

r.

pipit

punctuleelor

106 SCABERULUS,

SCABRELLUS,
SCABRIDIUSCULUS,
SCABRIDULUS, SCABRIDUS, SCABRJUSCULUS, scabriuscul, seaberul, pu-

in upru [scabridous, roughish, minutely scabrous, slightly rough; rauhlich,


schArflich, etwas rauh; scahriuscule

...
..,

...
...

scabride, 16gerement scabre; erdeskes,

kisse erdes; cnern mcpoxoaan.dl]


SCABRITAS t, SCABRITIA t,
SCABRITIES f, scabritate, asprime
la pipAit (roughness; Rauheit; sca
brosite; tlrdesseg; mepoxoaaTOCTI>]
SCABROSUS, scabros, pronunat

scabru [very rouldl; sehr rauh; tres


scabre ; erOsen tlrdes ; Cllru.RO mepoxo

BaTLdl)

SCALARJFORMJS,
SCALARIS,
SCAUFORMIS, scalari!orm, de forma unei sclri sau trepe (vase, foveolele seminelor la Najaa minor)
[sealariform, Jadder-like; leiterl6rmig,
treppenfOrmig; sealarilorme, ressemblant a une ecbelle; Jetraforma, Iepcseis, Jepcs6 alakU.; JRlC'THli'IBWI, JICC

THKueo6pa311Wit, CT)'DeH'IATJ,dl]

SCALBNUS, inechilateral, eu laturile


inegala {frunzl) [inequilateral, une

qua.l-sided; ungleichseitig; inequilattlral; e~qenUitlen oldalU; upuHo6o-

xaA] -+ maequilakrtllis, inaequilat_,rus

SCALPELLATUS,
SCALPELLJFORMIS, SCALPRATU$, SCALPRIFORMJS, scalpeliform, de forma
briceagului sau a bisturiului (penknife
like, sharply edged; messerMrmig;
scalpelliforme; bicska aJaJul.; cxam.IICIIeBIWU>IA, pe:n.(bllRWA)

SCANDENS (scandD), scandent, ur


ctor, care se urc pe diferite suporturi ortotrope cu ajutorul perilor
(Galium aprvin1), ctrceilor (Pitis vini(era) sau a rdcinilor fixatoare
(lledeM luli~) rscandent, climbing,
clingy; kJetternd, ldimmernd, auf.
steigend; grimpant; kapaszkod6, akasz.
kod6, !elk11sz6, feltutO; Jia:w:JtRI,
QellllliiiUlb, Jia3~A, BJ.!OWBJk:.R)

...
..,

"'
"'

crpemco-]

SCAPELLUS m -+ cauliculus
SCAPHIDIIFER (gr. ~ ,.luntri", lat. fero ,.a purta"), scafidiifer,
care poart scatidii {scaphidiiferous;
skaphidientragend;
scaphidiif!!re;
skalidiumos; aecylll.Rit cxiU)II)tllll)
SCAPHIDIUM n (gr. ), scafidie,
sporange (Fucaceae) [scaphidium;
Skaphidie; scaphidium; skafidium,
sp6ratart6; cx~U)Hwrll:]
SCAPHIUM n (gr. )-+ carina
SCAPHOIDEUS {~ , etao.; "ase
mlnre") -+ cymlnformis, 1lllviculris

SCAPHOPHORUS {gr. ., 410~


,.purtAtor") - cymbultdiU, navw"'"

/atU$
SCAPJFER, SCAPIGER, SCAPOSUS, scapifer, prevzut cu scap [sca
piterous, scaJ>OI:Ie; scha!ttragend; scapifere; t6kocsnyos; CTpeJIJ:OHOCHWI]
SCAPIFLORUS, scapinor, cu floarea
purtat de un scap {scapifiorous;
schaftblumig; scapiflore; t6kocsnyos
virgd ; ctpe.IIEOUBCTI:_OBWA)
SCAPIFORMIS,
SCAPOIDEUS,
scapiform, cu tulpina ierbacee nefoliatl
[scapiform, scape-like; schaftlormig;
scapiforme; t6kocsnyszerd; CTpCJI
xoo6pa3Bb1R)

123 SCAPUS m, scap (pl. scaf.uri), ax


sau peduncul floral radica , fr ra_.
muri i fr frunze (ConMllruia,
Primul, Tlll'tlut!um) [scape, shaft;
&haft, Blfitenschaft; scape, hampe;
t6kocsny; crpeJIKa)

SCARIFOLIUS, cu frunze membra


noase [membrane-leaved; hauthlttrig;
a !eui1Jes membraneuses; hrtys leveld ; rn&l'l:an:mm::TIIbll) -+ Aymenoplayllus
125 SCARIOSUS, scarios, cu consistent
uscat i membranoas, subire, semitransparent, nu are culoarea verde
(apendiilii !oliolelor involucraJe inteJo..
ne la Centaurea jacl, !oliolele inVO
lucrate la Xerantlaemum) [scariose,
scarious; trockenbl.utig, rasseldOrr;
scarieux; szrazhrtys; nneH'Iamll:,
TOJU:ODepCIIOH'Ianrll:)

SCAP-, SCAPI-, -SCAPUS, cu scap


(1capaceus,
tteapiger,
breviscapus)
[scape-, -scapous; schaft-, -schaCtig;
a scape, a ham pe; tOkocsny-, t~
kocsnyos;

...
...

SCELETON

"'

SCARLATINUS, scarlatin, rou viu


[scarlet, vivid-red, bright-red; schar
lachrot i ecarJate, rouge vif; sk&rlllt
piros, Jtarminpiros; llproapacswll:] -+
ciltiUJbarinus, cqccineus, miniatus
SCATOPHJLUS, SCATOPHAGUS
(gr. cncut~ "excrement", qn'A.m .,a
iubi", ql(l.yto:l .,a minca") - copropha-

gus, coprophilus
128 SCATURIGINUS ....,. fontaneus
129 SCATURIGO f, izvor (plantae scaturiqinum plantele de Ung! izvoare)

[sprmg; Quelle; souree;


HQ:, 11:.1110'1) -+

forrs;

po,u;-

fons
180 SCELERATUS, ucigtor (Ranuncu
lus sceleratus) [murderous; mOrderisch;
meurtrer;
-

gyilkol6;

y5RACTBeBHLIII:]

toXICUS

SCELETON n, SCELETUS m (gr.


aiC&etOv .,mumie"), schelet, cadrul
persistent i dup distrugerea unui
organ (din membrana celular, din

SCEPTRIFORMJS
grunciorul de amidon etc.) [skeleton;
Skelett; squelette; vaz; ceJ~eT]
132 SCEPTRlFORMIS, sceptriform, de
forma alun~t a unui sceptru sau
toiag [sceptriform; zepterrllrmig; sceptriforme; kormnyplcaszer6; cnner-

-1
SCHEDA f,

scbed, etichet de ier


bar; fi pe foaia de ierbar care cuprinde numele plantei, staiunea, data
colectArli, numele colectorului etc.,
care In cazul exsicatelor adesea sint
publicate sub forma unor brouri
anexe [schada, herbarium-label; Sebada, Herbariumzettel; scMde, etiquette d'herbier; szkeda, berbrium
cedula; 3'lllxeua, rep6apm.~Jt JIPJJWJ:l
t3i SCHEDULA 1, sch&dul, etichet
mic de ierbar (schedule; Zettelchen;
sch6dule; szkedula, kis cedula; xo-

133

pOTelll>EU 3Q.Meln]

135

SCHISMATO--, SCHISTO-, -SCRISTUS (gr. axtopa, axfo"1.un~ "despica:re", ox,w,.6, "despicat"), despicat
(schismatoglouU, schist()/ossus, polyschis,us) [ cleft.-, split-; spalt-, -spal-

tig; fendu, prolond&nent divise; hasadt-; pacxonOTo-, pactronOTWA]-+ schi-

ferig; schisteux, ardois; pals; cmm:-

~wlt]

SCHIZ.., SCHIZO- (gr. mc~ "a


despica") - schUmal6-, schisto143 SCHIZANTHUS (gr. , &v&o, .,floare"), cu flori despicate [cleft-flowerad;
SJ.laltbliitig; a fleurs fendues j hasa.dt
1~2

Vlr.gU j paCJ:OJJOTOD;Be'l'KOBwA)

U~

XQ.pDHJ!:,

SCHISTACEUS (gr. -), istos 1.


Care crete pe terenuri istoase {in
rupibus schistaceis pe stinci istoase).
2, Cenuiu inchis [schistaceous, slate-

grey; scbieterliebend, schieferfarbig,


schiefergrau, blaugrau; schistace, ardois; pals talaJt kedvel&, palaszOrke;
o6HTaiOw;&A sa ~. ca:aec:ep1r1A,
QBeTa cmurna}
187 SCHISTOCALYX (gr.
, K6.l~
,.!Jup"), cu caliciu! de~picat (scb~to
c.alyx; spaltkelchig; il calice fendu;
hasadt kelyhd; pacxonOTo'la.me'IKoawitJ
138

139

1lo6

"'N-

SCHISTOSUS, istos (SI.llo schistoso


pe sol iatos) (schistose, slaty; schie-

SCHIZOCONIDIUM n (gr. , tc6Vllhov .,praf"), schizoconidie, conidie


rezultat din fragmentarea talului
{schizoconidium; Schizokonidie; schizoconide; schizokonidium; CXH30k0SCHIZOCOTYUA f (gr. -, 11:01'6.q
"vas mic"), schlzocotilie, bifurcarea
sau multiplicarea prin divizare a cotiledonului (Worsdell) [schizocotyly; Scbizokotylie; schizocotylie; schizokoUSCHIZOGENESIS 1, SCHIZOGEN!A
f, SCHIZOOONIA f (gr. -, ytvw\,
"natere", r6vo.;
"urma"), schizQgenez, schizogenie, reprOducere asexuat prin despicarea celulei sau a
org~nismulu_i In _mai multe pri
[schJzogenesJs, schJZogony; Schizogenie, Schizogonie; schizogenese, schi
zogonie; schizogenezis, schizogOnia;
CXB30RHC31 CXH30TOHHll)-

149

UO 8CHISTOPTERUS (gr. -, n:tspl'


.,arip"), cu aripioara (foliole) despicate [cleft-winged; spa!Uiiigelig; schistoptere; hasadt szrnyU; pacxoJioro
tU

""'"]

Iia ; CU30kOTBJJIIII]

i.g

mu:mwfi]

1Cpb1Jlld8]

PacttaAaJOUJ,IIAcll

.......-!

1~7

SCHISTOCARPUS (gr. , KUJl'l:~


"fruct"), cu fructe despicate [cleftfruited; spaltrriichtig; a truits fendus;
hasadt termsU; paCJ:OJioronnOAHLiii]
SCHISTOPHYLLUS (gr. -,
).ov .,frunz"), cu frunze despicate
[cleft-Ieaved; spalthlttrig; a feuilles
fendues; basa.dt levehi.; paCJ:onoro-

,npo6m.dt

nno.a] ..... carurulus, syndwrium


145 SCHIZOCARPICUS, SCHIZOCARPUS (gr. - ), schizocarpic, cu fructe
ce se rut> tn mericarpil [SChizocarpous,
splitfrmted; spaltfrilchtig , schizocar
pe; sdthasadO termsil.; CXH30Xapn-

,..
136

SCHJZOCARPJUM n (gr. , Kapn:6-;


"fruct"), schizocarp, fruct rupti! format dintr-un ovar di- sau polimer,
care la maturitate se desface In mericarpii monosperme indeshiscente ( Mrdva, Genmium) [schizocarp; Schizokarpium, Spaltfrucht; schizocarpe; szethasadO termes, oszlO termes; CXHJO

Sci.fsipariW.S

SCHIZOGENETICUS, SCHIZOGENUS (gr. ), schizogen 1. Rezultat


prin despicare i separare (spaii intercelulare). 2. Care se reproduce prin
schizogenez (8chizophyt4) [schizogenic, schizogenetic, scliizogenous;
schizogen, schizogenetisch; schizogime,
scbizogenetique; schizogen, hasadsos
keletkezsii; CXII30reHHbllt, CXIJ:JOreBeTII'ICCICHA]- scUsiparus

150

SCHIZOWMUS (gr. -, 6.lj.ta "margine"), cu marginea despicat [cleftbordered; spaltrandig,. spaltraumig;

...

SCJUROIDEUS

bordure fendue; hasadt szelu; pac-

en para! oi; erny6s eve d;


JIIICTOwit]

xonOTO-o.:aRM.neBLIJl

SCHIZO-LYSIGENUS (gr. -, 16au;


"dizolvare", 7Svv6:m "a se nate"),
schlzolisigen, rezultat prin despicare
i apoi prin licbefiere \Spaii intercelulare) [schizo-lysigenous; schizo-lysigen; schizolysigene; hasadsos- fel-

CIADOPHYTA

~o4mnr. TCBeBwe paCTeBJIB. TeHeJJ!06wi

HYtl:]

i!J

SCHIZOPETALUS {gr. -, .,.;8-tu.Ov


"petal"}, cu petala despicat [schizoetalous; spaltkronblttrig; petales
endus; hasadt szirmU; paciConmo-

r.

nenccnwA]
154 SCHIZOPHYTA n pl (gr. -,

cputOv
schizolite, plante inferioare
care se reproduc asexuat prin simpla
despicare a celulei [schizophytes;
Schizophyten; schizopbytes; schizofitk, hasad6 nOvenyek j CXH'30$HThl]
- anuclecbionta
SCHJZO-RHEXJGENUS (gr. , ,~~t;
"rupere", "(8VV(J.ro "a so nate"), schizorexigen, format prin despicare i
rupere (spaii intercelulare) [schizorhexigenous; schizo-rhexigen; schizorhexigtme;
hasadsos-szakaditsos
keletkezesu; CXHJO..peJ(CHreHHhlJi.l
156 SCHIZOSTELE t (gr. , <ml"-11
"coloan"), schizostel, stel separat n
fascicule [schizostele; Schizostele,
Teilzylnder;
schizostele;
schizosztele, nyalbokrabomlott sztele; CXH"plant"),

JocTeJ:Je]

157

162 SCJAGRAPHIA t (gr. -, "fPtiqlm "a


desena"), schi, desen de contur
[sketch, contour; Umrill, SchattenriB; esquisse, dessin de contour;
konturrajz, vAzlat; JCORTypHHA J'IHCY
8011: 1 O'ICJ'III:]

163 SCJENTJA f, tiin[science; Kunde;


science; tudomny; aayxa}
SCJENTJA NATURAUS,SCJENTJA
AMABILJS, tiinele naturii [natural
history; Naturkunde, Naturgescbichte;
histoire naturelle, sciences naturelles;
termeszettudomny,
termeszetrajz;
CCl'CC'J'"BOOHalDIC)

SCINTJLLANS (scimillo), lucitor,


sein teietor [scintillating, sparkling; fun.
kelnd, glnzend, schimmernd; scintillant, brillant; ragyogO, csillog6 teny{i;
acxp~ACR, 6necnuu;aA]
165 SCIOPHJLUS n pl (gr. O"KIU. .,umbr",
~tJ...tro "a iubi") - sciadcphilus
166 SCIOPHYTA n pl (gr. -, q~UT0v ,.plan
t") - sciadophyta
167 SCJRRODON,
SCIRRODONTUS
(gr. O'KI.ppot; ,,rigid", 60oUt;, 006Vto;
"dinte") __,. sclerodontus
164

168

SCHJZOSTELJA t (gr. -), schizoste


He, despicarea stelului din tulpin
In Jascicule [schizostely; Schizostelie;
schizoste!ie; schizosztelia; cxnJOCTe-

169

SCJADOPHJLUS {gr. O'KU:l "umbr", IPltro


"a iubi"), sciadolil,
sciofil, care crete in locuri umbroase
[sciadophilous, shade-loving; schattenliebend; sciadophile, aimant !'ombre; rnyt'Jkkedvel6; TeHCmofiHBNlt]
__,. hcliophobus, phoWphobus, scotophi
lus, sciophilus

171

HH><]

SCJADOPHOBUS (gr. , IPOfl&ro "a


fugri") __,. heliophilus, phowphilus
160 SCJADOPHYLLUS (gr. -,

~Ullov

"frunz), cu frunze ca umbrela [umbrella-leaved; schirmblttrig; a feuilles

n pl (IP'. -, .,.,...

planUl"), sciadofite, scialite, plante


de locuri umbroase [seiadophytes,
sciophytes, shade-plants; Skiophyten,
Schattenpfianzen; seiadophytes, sciophytes, plantes des endroits ombra
ges; ArnyekkedveM n11vnyek; c011~l

old6dAsos keletkezesii; Cllii30-11HCJtreH-

SCHIZOMERUS (gr. , 1.11:~"parte"),


schizomer, care se rupe In mai multe
pri [schizomerous; schizomer; schizomere; r~zekre hasad6; CXII30Mep-

30BTDO

SCJSSJLIS, divizibil, separabil, despicabil [scissile, divisible; spaltbar,


teilbar, trennbar; scissile, divisible;
haslthatO, basadO, osztbat6; pacw:enmuoJQHJica, ,nemmJ,BJicJI]

SCISSJPARJTAS f .... schiwgenesis


170 SCJSS/PARUS, scizipar, care se
multiplicli prin sciziune In dou sau mai
multe pri (reproducere celular)
[scissparous; szissipar; scissipare;
hasadssal keletkez6, hasadAssal szaporod6; OTROCJJII1Illla!: x pacw;CIIIJCRBIO]
- tomparus, schi:.ogeneticus
SCJSSUS, despicat, crpat [split,
cleft; gespalten; ten du; hasadt;
p~eH.BhlA]

172 SCJUROIDEUS (gr. cndoupo; ,.veve


ri",
ei8o10 "asemnare"), curbat
tufos, asemnlltor cu coada veveritei
(sciuroid, bushy-curved; eichbOrn-

SCLER

tel

ehenscbwlnzig; sciuroide; m6kusfarksurd; ~Bit,II,HWI]


t7S SCLER, SCLERO-, SCLEREUS,
SCLEROIDEUS (gr. od11p6t;: "uscat,
dur"), uscat, dur, rigid (sclerant/nu,
WD]XHlu$, 1eknMpermus) [hard-,
dry, stiff; trocken-, hart, steif; Rebe,

dure, rigide;

szraz,

cyxoa, a:ecuo-,

eyxo-,

durva, merev;

~It,

TBCp-

uep,u;wl]
t.7' SCLBRANTHIUM n (gr. -, ~
"floare"), seterantiu, acllen cuprins
tn portiunea mai compact a tubului
caltciului (Mirabil il) [scleranthium;
Skleranthium; scleranthe; szkleranthium; acnepaHTIIA}
t75 SCLBRANTHUS (gr. --), cu fiori
uscate sau rigide [diy-tlowered; trocltenbliitig, hartblOtig; 8. fleurs sbJI.O.,

cbea; s&ra.z vir&g6; ECcn:oll,BeTII:OBI.IIl]


176 SCLEREIDAB t pl (gr. -), selereide,
celule pietroase; celule izodiametrice
cu membrana ID8'1'0fatii., lignifieatl,

uneori eu incrustaii minerale (nodulele din fructele de Pyrus, pericarpul


la c",.ylU8, luglaru) rsctereids, stone-

SCLEROCARPIUM n (gr. -, Kaprt~


"fruct), sclerocarpiu, lnveliul dur
al sfmburelui ( Pnunu) [sclerOctll'JI;
Steingewebe; sclt!rocarfe; szklerokrpium; cuepor.:apDHA
SCLBBOCARPUS (gr. ), cu froote
tari [scleroearpous; hartfrtlchtig, borpelfriichtig; sclerooarpe; kemt!n7 termt\sil ; :dcTJ:ormo,II;RWil:]
SCLEROCAULIA f (gr. -, ~
,.tulpini!."), sclerocaulie, structura
dur, uscatA i scheleticii. a tulpinii
(la Eplredra) (Schimper) fsclerocauly;
Sklerokaulie; sclt!rocauhe; szklerokaulia; sl!crxocrc6em.IWCTI>]
185 SCLERODONTUS (gr,
, MOOt;;
oaovw, "dinte"), cu dinii rigizi
[hard-toothed; hartzAhnig; a dents
rigides; durva fogU; :dcTKoly6'1aTJoi8)
186 SCLEROGENICUS (gr. , "(Bvviw>
"a ne.te"), sclerogen, care secret
ligninl. [scJerogenic, secretinl{ lgnin;
sklerogen; scl~e; lignmkt!pzO;

...

..,

CXJiepeli,D;Iot, J:D(ei[IICTWC

J:JietxB]

- scleroblWIU, ullulM scluotictU


:l.'i7 SCLERENCHYMA n (gr, -, irXU!Ml
"umplutur"), sclerenchim, tesut mecanic format din celule sclerenchimatice cu pereii ingroa.i i adesea tigniricai (sclerenchyma; Sklerenchym;
sclt!renchyme; szklerenchima; ctenepeH-

XIlMa]

:1.78

SCLERENCHYMATICUS (gr. --),


sclerencbimatic, care aparine sclerenchimului (celule, esut) [sclerenchymatous; sklerenchymatisch; sclbrenchymatique; szklerenchimatikus;
CirnepeMXBMaTH'IeckHR]

:l.i9

:1.80

:1.8:1.

SCLERIFICATIO f, sclerificare,
In consisten, lignificare
[sclerification, hardening, lignilication; Verhrtung, Verholzung; sclt\rification, lignification; megkemt!nyed!is, megfSodils; CKJiepu$tRawuJ sclerosis
ntrire

SCLEROBASIDIUM n (gr. -, pacn.StOv "picioru"), sclerobazidie, bazidi~ cu pereii groi i tntrii (Tilletia)
[sclerobasid;
Sklerobasidie;
sclt\robaside; szklerobazidium; cxnepo6""""']

SCLEROBLASTUS m (gr. -, P.aot6'


.,germen")-+ sclereidtu

SCLEROGONIDIUM n (gr. -, "(ovl.,slmln mrunt .. ), sclerogonidie, gonidie cu perelii lntrii


[sclet'()gonid; Sklerogonid1e; sclt!rogonide; szklerogonidium; CI.IIep()ro810V

cells, grit-eells; Bklere1den, Steinzellen,


Sklerenchymzellen; sclt\rt!ides, sclerites, sclt!rocytes ; szklereid.k, kfiaej-

tek;

.,....,.......a]

S CLEROPHYLLUS (gr. , cpUU.Ov


"frunz"), cu frunze rigide (hardleaved; hartbiAttrig; sclt\rophylle,
rigidifolie; durvalevelil; sk:TEo11RCTHWIO - rigidifolius, stueophyllus
189 SCLEROPHYTA n pl (gr. -, 9\}tOv
"plant"), sclerofite, arbori
arbuti
cu frunze coriacee, de obicei sempervirescente (Olea.) [sclerophytes; Sklerophyten, Hartlaubgewchse; sclero
phytes; szklerofitk; cxnepo4tHwJ
190 SCLEIJPODIUS,
SCLERDPUS
(gr. , KO~ K08~ "picior"), cu suportul rigid (scleropodous; steiffliOig;
scleropode; merev Uinkii; llll:!cnro-.
188

'i

HOJUOBW8)

SCLEROPTERUS (gr. -, ttttpOv


cu aripi rigide (foliolt ,...._, ....., )
[hard-winged; hartfliigelig; A ailes
raides; merev szrnyU; lECCTIO"arip'"'),

kpwm.li]

192 SCLEROSIS

(gr. -) - sclerificatio

193 SCLEROTICUS, SCLERUS (gr. -),


scleffltic, IntArit In consisten; care
conine l~nin [sclerotic, sclerosed,
hardened, mdurated; verhartet; scteroti.que; megkemenyedett; cxnepoTH'I
m.zJt, ~it]

SCOTOI'LANCTON

CBLLULAE SCLBROTJCAE -

ftiBlerAhnlieh;

...

SCLBROTIUM n (gr.-), sclerot 1.


Masl globuloas, compact i duri. de
filamente miceliene tmpletite, constituind faza de viaa. latentl (EumyteteJ, 2. Organe vegetative de rezisteni, formate din plasmodii (My$omyretn) [sclerotium; Sklerotium;
scMrote; szklerOcium, kitartO miel!liumtGmeg; cxnepoRHit, pmn:11]
SCLEROTHRIX,
SCLEROTRICHUS (gr. -, &p~, 'fPlX6c; .,pAr"), cu
pArul dur (hard-hairy; harthaarig;
a poils raides ; durvasz6rii; ldcno-

...""""l

SCLEROXYLUS (gr. -, ~D.ov"lemn"l


cu lemnul dur [bard-wooded; hartbo zig; a bois dUl'; kemenytj1i; zk1'XO,IIp"1"'CBR"I]

'"

...
...

SCOBICULARIS,
SCOBICULATUS, SCOBIFORMIS, scobicular,
scobiform, de forma unor gruncioare
fine de pilitur (semine la Orchidaceae) [scobiform, sawdust-like; feil-

splnartig, feilstaubAhnlich, sgemehl


IOrmig; scoblforme, scoblcule; reszelek alakU, reszeiekszerQ ; o!IRJD:o-

.....,....,1

SCOBINA t, scobin, axa tn zig-zag


a spiculeului (Graminuu) [scobina;
Skobina; scobine; szkobina; cxo6HRa)
SCOBINATUS, scobinat, cu suprafata dur ca la pil. [scobinate; raspelartig; scobine; rspolyos felilleUi ; palDIIIIJIOBB,IUIWI]

200 SCOLBCOCONIDIUM n (gr. axtbA.TJ~


"vierme", 1C6vl~tov ..J!:rar'), scolecoconidie, conidie venmform (Fungi
imJWfeai) [scolecoconidium; Skolekokoriidium; scolecoconidie; szkole
kokonidium; CEOJiemJroHII,II;IU)
201

SCOLBCOSPORA f (gr. -, OMI)


"slmln"), scolecospor, spor alungit,
vermiform (Traverso) [sooleeospore,
worm-Iike spore; Skolekos_pore; scoleeospore; skolekosp6ra, fereg alakU
spOra; CIOJieJroCDopa, 'leplle06pa:mu
caopaJ

202 SCOLIOTROPICUS (gr. o~~:o).u)IO


.,curbat", 1:pom'J .,r!sucire") - campylotrtJpiU
203 SCOWPENDRJNUS, SCOLOPENDRJOIDEUS (gr. mcO.61u:vSpa "scolopendr", sUio!O .,asemnare"), scolopendrin, asemntor cu scolopendra
(sorii de pe frunzele de PhyUitis scolopendrirun) (milliped-like; tausend-

scolopendrln; szizl

blisaerd;~

lt:lel'eidlu

20< SCOPA f, mltW'I [hroom; jBeeen;

batai ; sepr4 ; Me'I&Iu)*


205 SCOPARIUS,
SCOPBLLATUS,
SCOPIFBR 1. fn formA de mlturl.
2. Folosit pentru confeeionare de
mituri (Kochi4 scoJHU"ia, Seli'Otham
nus ~et~}HJl"ius) (brushlike, broomlike; besenarUg, besentragend, besendienlieh ; scopaite, en forme de
halal, servant a faire dea balais;
seprllsserft, sepr6kszitt!ste hasznlt;
MeTnOI!B'JIIIirll. JMillfiiMJ!Hqawl)

SCOPIFORMIS, scopHorm, In form


de mturi (in/llwctmld """' 1'Q.IIIifi
ca#e-} (scopitorm, broom-shaped,
brosh-sbaped; besenfGrmig; soopiforme;
seprO. alakU ; MeTnoo6pa:Jawl)
207 ~SCOPICUS, -SCOPUS {gr. ~
,.a privi, a se orienta"), {lrivit dinspre,
orientat spre (autneopUJU.B, Mlioaeopicw, Ayvoopicu) [scopie, directed towards; -siebUg, -wendig; -sco
pique, dlrig8 vers; -n6z6, irnyulO;
206

-cmtPI'IecnA, llliiiP&BJICIII
208 SCOPULIJSUS- sa:rosus
209 SCORODOPHYLLUS (gr. OK6po6ov
,.usturoi", q,6llov "frunz"), cu frunze
cala usturoi[garlic-leaved; li:noblauehbla.ttrig; scorodophylle; fokhagyma

leveh1; 'leCBO'IRO.ll11CTRWI]

210 SCORPIOIDBUS,
SCORPIURUS
(gr. mco~ .,8001"pion", s~ ,.asemAnare", o6pA ,.coadA"), scorpioid, curbat In forml de coad de
scorpion {scorpioid; skorpionart.ig;
scorpiolde; skorpi06zer6; cxopuliORO

.._.1
CYMA SCORPIOIDEUM- cinein

211 SCOTOPHILUS (gr. OIC6to; .,obscuritate", qn>.tm ,.a iubi") - BCUuWphilru

212 SCOTOPHOBISMUS m (gr., 96~

""""),scotofobism,reactiuneaorganis
mului a de Intuneric [skotophobism;
Skotophobismus; scotopbobi&me; sko-.
tofobizm.us; ~
213 SCOTOPHYTA n pl {gr. -, ff(rrov
,.plant"), seotofite, plante de locuri
ntunecoase [darkness-plants; Skotopbyten, Dunkelpfianzen; scotophytes; szkotofitk, rnykban 016 n6vnyek;

CJ:OTo41Krw]

SCOTOPLANCTON n (gr. , Kl.ayKtO; .,rl.tli.eitor"), scotoplancton, planctonul apelor de mari adlncimi, lip

...

SCOTOTAXIS

site de lumini [skotoplankton; Skotoplankton, Dunkelplankton; scotoplancton; s:r.kotoplankton; CJ:OTomnum

225

TOB, rJI)'61nmw:ft IIJlllHrTOH)

215 SCOTOTAXIS f (gr. ,

t~l~ "ordine"), scototaxie, orientare pozitivi


spre Intuneric [skototaxis; Skototaxie; scototaxie; szkototaxis; CJ:OTO-

226

""""'l

216 SCOTOTROPISMUS m (gr. , -rpom'i


"curbare"), scototropism, tropism cauzat de obscuritate, cu orientare spre
Intuneric [skototropism; Skototropismus; scototropisme; szkototropizmus j CJ:OTOTPODHlM)
217 SCRIPTUS, scris, pitat (epit. Endy
mion non-scriplus) [written, spotted;
besehrieben, gezeiehnet, gefleekt;
l!crit, macule; irsos, f6ltos; nanncaH

"'

H&dl:)

218

SCROBJCULARIS, SCROBICULA
TUS, SCROBICUWSUS, scrobiculat, cu gl'opi mici sau cu scobituri
alungite (stmburele la Prunus persica,
recepta eului la Tragqpogon) [sa-obiculate, minutely pitted; kleingrubig,
ausgestochen; scrobicute, creuse de
petites fossettes; gOdrOcsMs, vajatos;
liM'Ian.di]

219

SCROBICULUS m, gropill., scobiturti; depresiune miel!. pe suprafaa


unui organ [pit, small pot; Griibchen,
Falz; fossette; gMrGcske, vjat;

228

229
280

llMka)

220 SCROFUWSUS-+ inflatus

221 SCROTIFORMIS, scrotiform, In


formti de sticule sau de pung (scro
tiform, pouchshaped; beutelfOrmig,
hodensackfOrmig; scrotiforme; zskocska alakU; MOWOHK006pa3H&dl] -.
bursiformis, tuberculris

222 SCRUPBUS, SCRUPOSUS, dur I.


Cu gropie dure. 2. Acoperit cu pie
tri coluros [rough, pebbly; rauh,
rauhgrubig, steinig; dur, raboteux;
durva, kOvecses; HeposHbdf]
223 SCRUTATOR m, cercettor (recentius ab ullo SCI"Uiatori planta non inPen
ta mai recent planta n-a fost regtisit
de nici un cercettor) [scientific explorer; Forscher; scrutateur, chercheur
scientifique; tudomnyos kutat6;
nccne.o;osa"Iem.)- indagator
SCULPTURA TUS, impodobit, ornamental [ornate, adornate; verziert,
geschmiickt; orne, decore; diszes,
dlszitett; yxpameHn&dl:]

231

SCUTATUS,
SCUTIFORMIS,
SCUTI, scutat, de forma unui scut
(scutifolius) [scutate, shield-shaped,
bucklershaped; schildartig, schildfOrmig; ecussonne; pajzsos, pajzsszerd; ~"IOJUI,II.H&Iii)- clypoolus
SCUTELLARIS, SCUTELLATUS,
SCUTELLIFORMIS, SCUTULATUS, scutelar, ln form de scutule
(embrWnul la Holcus) [scutellate,
scutellitorm ; schildchenfOrmig; scutelll
forme; pajzsocskaaJakll; ~OBHA1fldD]
SCUTELLUM. n, scutule, scutel
1. Cotiledonul scutiform convex al
cariopsei, cu rol d absorb~ie a substanelor nutritiv
(Grammeae). 2.
Apoteciu disciform i sesil ( Parme
lia). 3. Apendicele labiului superior
al caliciu lui ( Sculellal"ia) [seu tel,
scutellum; Schildchen; scutelle; pajzsocska; CKyTeJJnyM, JllH"IoK) -ancile
SCUTUM n, scut 1. Celulele lnveliului extern, scutitorm, al anteridi.ei
(Characeae). 2. vtrful dilatat al
stilului (Asclepias). 3. Disc circular
care nconjoar capionul ( Apocynaceae) {shield; Schild; ecusson;
pajzs; m;HT, CI)'"IYM)
SCYBALARIUS (gr. aiO.ll}ctlu:~
"de rmie") - coprophilus
SCYPHA f, SCYPHUS m {gr.crKUcpot;
"cupti"), cup, expansiunea cupuliformti a apoteciilor, purtind organele de
fructiticaie
( L1chenes) [scyphus,
cu pe; Becher; scyphus, cu pe; serleg;
c~clta. 6oKaneu]-. oplarium
SCYTINUM n {gr. aKI)"tOt; "piele"),
scitin, pstaie cu epicarpul coriaceu
sau lemnos i cu pulpa :ci'irnoas
(Cassia,
Tanw.rindus) [scytinum;
Scytinum; scytine; !szcitinum; CU:II
THHYM]

232 SCYTOIDEUS (gr. ,

ti6ot;

"ase-

- coriaceus
233 SCYTOPHYLLUS (gr. , .UiJ..ov
"frunz"/ cu frunze coriacee [leathery
leaved; ederblttrig; a feuilles coriactles j b0r0s Jevehl; KOlKHCTOJlHC'IHMD)
- corifolius
SEBACEUS, sebaceu, asemntor cu
seul (sebaceous, tallow-like; talgartig; &eba ce j faggyli.szer\i j CaJJ&RJ,Jft]
235 SBCEDENS (secedo), detaabil, care
se separ de suport [separating, split
ting apart; ab!Osend, abfallend; secedente, dtltachable, tombant; levl6,
lehllll6 ;p~IOID.HftCll] - secernens
SECERNISCENS
236 SECERNENS,
(secenw)- secerhns
mnare")

"'

...

"'

SEGREGATUS

SECESSIO f, separare, desprindere


(a (rudelor, a frunulor) [separatioi'i,
detachment; Absonderung; ~para
tion, dl!!tachement; elktliOnilJes, levls; OT~em!e]

238

SECESSUS, separat, izolat [separated,

removed; abgesondert, abgetrennt;


separe, dt\tacht\; elktilllnillt, levlt;
OT,!teJIHBWHftcB)

SECRETIO f, secreie, producerea


unor substane biochimice de organele secretorii (glande, esuturi)
[secretion; Sekretwn, Absonderung;
secretion; szekrt\ciO, kiv.laszts; ccxpeq~~x, BWJI.eneHHe]

SECRETORIUS, secretor, care secret produse vegetale (glande ....... ,


peri ...., )
[secretory;
absondernd;
secretoire; kivlasztO; ceKJ'CTOPHLlD,

BW.UenBTem.HwA]

'"

"'

SECTJO r 1. Seciune [cutting; Durchschnitt; coupe; metszet; ce'leHHe].


2. Secie, ca subdiviziune a genului,
in taxonomie [section; Sektion; seetion; szekci6; ceJ(QHII]
SECTIO TRANSVERS..4LIS......,. transversalitl
SECTOR m, sector, unitate topografic In fitocenologie, inferioar domeniului i superioar districtului (BraunBianquet} [sector; Sektor; secteur;
szektor; cerrop]
SECTORIALIS (lat. seco "a tia"),
sectorial, de grefaj (chimer) [sectorial ~ sektorial; sectoriel; szektorilis;
cenopHam.HWJ!.]

SECTVS, -SECTUS, sectat, incizat


ptn la baz (frunza,...., pin la nervura
median)
(angustisectus, dissectus,
cordisectus) [cut; -schnittig, geschnitten; seque; szeldelt, hasogatntt; pal
pelallllhlft, pacce'ltHRwJ!.]
SECUNDARIUS, secundar, de ordinul al doilea [secondary; sekundAr;
secondaire; msodlagos; BTOpH'IHMA)
SECUNDIFWRUS, secunditlor, cu
toate tlorile Intoarse In aceeai parte
(Herbert) [secundiflorous, einseitigbliihend; secondiflore; egyoldalon virg
z6; OJUIOCTOpOHHeitBeTKOBWIIJ
247 SECUNDIFOLJUS, secundiloliat, cu
toate frunzele indreptate tn aceeai
parte (Herbert) [secundilolious; einseitigblttrig; secondifolie; egyoldalon
leveles j O.ll.HOCTOpOHHeJIHCTHWfi]
SECUNDINA n, secundina, lnveliul
intern al ovulului sau al seminei
[secondine; Sekundine, innere Samen-

"'

'"

schale; secondine; szekundina, bels6


maghE!jszlivet, magdudor-beltakar6;

cexyiJ.!tlllla] - ~n

sECUNDUS, al doilea, urmtorul


(frun:rii, lob) [:second, next; zweiter,
folgender; seoond, suivant; msodik,
kOvetkezO; BTOpoil, CJle.UYIOIIIBA]
250 SECURIFORMIS, securiform, In
form de secure (frunz) (hatchet-shaped; beilfOrmig; en forme de hache;
rejsze alakU.; ceK11poo6palHE.Ifi]
251 sEDANS (sdo), alintor, calmant,
care potolete durerea [soothing; lindernd; calmant, lenifiant; csillapUO,
enyhit6; ycnotraHBaiOlllHII.]
SEDES 1, loc, poziie [seat, place;
Stelle, Platz; lieu, place; hely;
Mecro]
SEDES FLORJS......,. torU$
sEGES (-ET/8) l, semntur, cimp
tnsmtnat cu cereaJe (inter segeks
tntre semnturi) [cornfield; Saatteld,
Qetreidefeld; champ ensemence; vetes, gabonatold; noce:B, namHll, 3ace-

'"

nHHoe DOJIC)

SEGETALIA n pl, buruieni din


semnturi [lield-weeds; Saatunkru
ter; mauvaises herbes des semies;
szntofiHdi
gyomn(lv(myek,
vet~i
8'fOmn6vBnyek;copHonOJieDW: paCTeHIIll}
255 SEGETALIS, SE'getal, care crete
printre semnturi [growing in cornnelds; saatfeldbewohnend; seget!ll;
vetesi, ,-etls kOzt termO; naweHHJ.IJ!.] "'
sEGMENTAT/O l, segmentare 1.
Divizarea In segmente sau tn pri
asemntoare. 2. Divizarea celulei
apicale [segmentation, splitting into
segments; Segmentierung, Gliederung;
segmentation; szegmentci6, barzdl6ds; cerMeHTau;HH, .!l.eJICRHe Ha cerMCHTY] ......,. merogenesis
257 SEGMENTATUS, segmentat, divizat In segmente (frunz, ovul) [segmented; segmentiert; segmente; szegmentlt, feldarabolt; cerMeHillpoBaH-

"'

HYit]

SEGMENTUM n, segment, una din


diviziunile organului seetat [segment;
Segment, Abschnitt; segment; szelet,
hasb j CCI"MCHT)
259 SEGREGATIO f, segregare, separare
[segregation, dissociation; Segregation, Absonderung; segregation, sB
paration; szegregci6, elko.JQnOJes;

258

260

cerperaJ..(I{ll, paCillerureHHe]
SEGREGATUS-+ separat!~.$,

!Us, sejunctUE

disjunc-

...

...

SEIROGONIDIUM

...

..,

SEIROGONIDIUM n IF GeiPI
,.funie", yovi&IOV ,.slmlnA.") - H
I'Hpora

SBIROLYTICUS (gr. ., )n.W'


.,care se desprinde"), seirolitic, cu
caractere ereditare separate {hibrizi
-...) [seirolytic; seirol1tisch; seirolytique ; szeirolitikus; ceapOJIBTII'Iec

..1]

SBIROSPORA l (gr.-, cnwpci "si.mlni:"), seirospor, paraspor; spori


dispui In serii furcat ramificate sau
tn grupa nereulate (Cuamiaceae)
[seirospore ; Sell'ospore; seirospore ;
s%eirosp6ra; CCllpOeDOpa] ..... paraspora,
uirogonidiwn, synapw.pora
SBISMOCHORISMUS m (gr. Ge
1op0!; "zguduire", xaJPte .,a se rlsplndi"), seismoehorism, rs{>lndire prin
1le~rea fructului, semmtei sau a
sporilor datoritli. unei zgud.uiri (FitUng) [seismochorism; Seismochorismus; seismoeborisme; szeiszmochorizmus; ceJtcMOxopalM]
SBJSMONASTIA f (gr. , vrunO'
.,comprimat"), seismonastie, micare
de reacie la atingere sau zguduire
(la Minw~a, DWnaeaJ [seismonast1;
Seismonastie, StoAreizbewegung; st\ts
monastie; szeiszmonasztia, rUkOdsi
ingermozgs ; celcM01lact11Jl]
SBJSMOTROPJSMUS m (gr. -, 't'pom) "curbare"), seismotropism, mi
care de curbare cauzat de atingere
sau de zguduire (P!effer) [seismotropism; Seismotropismus; s6ismotropisme; szeiszmotropizmus; ceJtCMoTJIOIIIUM] ....,.

267

...

aiofl'opismu

SEJUNCTUS....,. discrtlus, disjunctus,


aegregatutr, aeptuatutr

SELECTJO f, selectie, trierea natural


sau artificial a indivizilor cu caliti
superioare, avind ca urmare ameliorarea descendenilor [selecton; Selektion, Auslese; st\lection; szelekciO,
kiv.lasztOds; cenexUIIll, or6op]
SBLECTJYUS, selectiv 1. Cu freevenA. mai mare Intr-o asociaie (apecit-). B. Cu rsplndire i sociabilitate
sub inlluena coneuren~i (coroW
1e-...) [seleetive; selekt1v, auswa.hlend; &ele<:tif; szelektiv, kivlogat6;
C>eJieUIUHYR, 113611pa'ffiJJ.HWit)

270 SELECTUS, selecionat, ales [sela<:


ted, chosen; auserwhlt, auserlesen;
st\leetionne, choisi; kivlasztott; oro6pomu.ol]

SELENOCARPUS (gr. tJU..tav11 "lun", ~~ .,fruct"), eu fructe semi-

lunare sau falcate (hallmoon-fruited,


sickle-fruited;
Ii.alhmond.frOchtig,
sicbe1lrOchtig; 8. lruita lunul4s,
fruits en faucilJe; 16lhold-term6s6, sar16&-termeao; aonyl1)11110DJW.r.RWR,
IIOIIJJO.ItBYI:) - drepaMCal'pW

"'

SELENOTROPJSMUS m {gr. -,..:pa-

de "cotiturA."), selenotropism mlf-

ciri de curbare sub infiuena razelor


lunare [selenotropism; Selenotropis
mus; s616nolropisme; szelenotropiz.
mus; CCJICBOTpOnii3M
273 SELLA 1, a, ~tul care separA
lovea de S!Opia ligularl a frunzelor
sporifere (la ltHJlta) (saddJe; Battel;
selle; nyereg; oeano]
8ELLIFORMIS, SELLIGER, In
tonn de a [saddle-shaped; sattelfOrmig; seltiforme; nyereg alakU;cc,a275

-1

SEMECARPICUS,
SBltlBCAR
PUS (gr. atllldOV ,,semn, drapel",
Ka~ .,fruct"), cu fructe prevzute
eu .,drapel" {standard-fruited; tahnenfriichtig; fruits en drapeau;
zszl6a termsll; 4maronnoAJWa]
SEMEN n 1. Smln. B. Grunte,
3. Ovul fecundat, ajuns la stadiu de
maturitate, servind la. rAspindirea
plantei [seed; Same,. Korn, Saat;
semence, graine ; mag ; cewr. CCMOEa,

3CpBOBU)

. " SEMJ-, semi-, pe jumtate (emialtlzus, semiaquatcutr, aemihirlru) [half-;


halb-; semi-, demi-; tel-, telig; uony-]
-+Mnti
SEMJADHABRENS, semiaderent,
alipit sau sudat numai tn jumtate
parte ( ealciu ,..,., nectarin "..", oPar ,..,. )
[half-adberent; halbangewacbsen; demi-adht\rent; telig odatapad6, ft\lig

"'

DOJI)'IIpiiiJOl'tuOili,Bit,
upipOCIIdll]-+ umiliber
hozzn6tt j

279
280

DOJiy

SEMIADNATUS- aemiconnatua
SEMIAMPLECTENS, SEMIAMPLBCTIYUS, SBMIAMPLEXUS,
semiamplectent, care lnvluie un
Ol'g&n numai pe jumtate (frunuk
la laatia tMkn'ia) Jhalf-embracing;
halbumfassend;
emi-embrassant,
demi-amplectif; telig, kOriilfog6; uo-

.nyo61.eMlDOII(KI]

281 SEMIAMPLEXICAULIS, semiam


plexicaul, care tmbrtiiJSaz jumta
tea tulpinii (frunze~ la lnula brit4n
nca, Pieris hUracioidu) [semiam
plexicaul, balfstemembracing; halbst.engelumfassend; semi-amplexicaule;
ft\lig
sz&.r6le16; uo~nco6loeM

molli,BI]

...

SEMIDEHISCENS

SEMIAMPLEXIFIIJRUS, semiamplexifior, care lmbrliieaz fioarea


numai pe jumtate ( .rcvam4 """) [half
fiowerembracing;
halbbhltenumfassend; semi-amplexirlore; ftllig vrgQ.Uile16; nony~CMIIIOWiltl]
283 SEMIANNULARIS, semiinelar, inelat pe jumtate (embrion) [hal!-ringed; halbumringelt, halbberingelt;
semi-annulaire; felig gyiirds; DOJJ)'
2B2

k()n;I>QeBll.llllWit]

'"

SEMJAPERTUS, semideschis, pe
deschis sau acoperit (fruct,
ostiol) [halr-opened; halbo!fen, balhgcl)ffnet; demt-ouvert; Jelig nyitott;
jumtate

DOJJYOTXPWTWii}

285

SEMIAPOGAMIA f (lat.-, gr. iauO


.,de la", y6J10!; "cstorie"), semiapogamie. apogamie cu fertilizare parial
(la PAra.smidium) (Blackman) [se-

miaJ.>ogamy; Halbapogamie; semi-apo-

gamle; rl!szleges apog{unia; c;cMHanonoMU]


286

SEMIARIDUS, semiarid, pe jumAtate uscat (clim, sol) [haU-dry; halbtrocken; demi-aride; fl!lig szraz; no

JI)':JIICylliJlJlBW8}

"'

SEMIBIFIDUS, semibifidat, despicat pe jumtate [ligul .-) (semibilidate; balhzweispaltig; demi - hilide; telig kettebasadt; nony.II.ByHa,a-

..,...a]

288

SEMIBIWCULARIS, semibilocular,
pe jumtate bilocular (fruct) (semibiloculate; halbzweircberig; demibiloculaire; 11\lig ketrekeszes; nony.II.ByrHC3AR&di]

289

SEMICALYCJFORMIS, semicaliciform [hali cup-shaped; halbkelchformig; demi-caliciforme; lelig cseszealakU i DOJly'latlle'IXOBH,!Uit.IA)

290

SEMICANCELLATUS, semicancelat, parial dispus in gratii [halt-latticed; halbgitteri~; semi-grille, demigrillage; Mlig racsos; nonypemeT'Iandl] - semiclatrotus

291

292

SEMICAPSULARIS, semicapsular,
pe jumtate Inchis tn capsul ~half
capsulate; halbkapselig; deml-capsule; telig tokba-zrt; nonyKOpo6'laTW8]
SEMICIRCULARI-CRENATUS,
semicircular crenat, cu crenaiuni semicirculare (frunzele la BetQnica) [semicirculari-crenate; halbrundgekerbt;
a crenelures demi-rondes; felkllrszeriien csipkezett, lekerekitetten csipkezett; nOJJYICpyrno-ro.no.ll.'I&TWa]

SEMJCJRCULARIS, semicircular,
semirotund (frunzele la Ginlgo) (semicircular, hallround; ha1brund, ha1bkreisiOrmig, halbkreisrund; semicirculaire, demi-rond; fClk6rfi, telkOr
alakU; no.nyxpyrmdi] -semiorbieulari..
294 SEMICLATRATUS _. semieancel-

293

latus

SEMICLAUSUS, semilnchis [semiclosed; halbgeschlossen; demi-cloa;


lelig e&ukott ; DOJIY3axpmwl]
296 SEMICONNATUS, semiconat, concrescut pe jumtate (semi-connate:
halhverwachsen; demi-soude; rellg
osszenott; nonynpBpocmBA] - umiad295

nat~

SEMICONJ!OLUTUS, semiconvolut,
rsucit pe jumtate [semi-convolute;
halbgerollt; demi-enroule; telig csavarodott; noJJ)'38Bepa:yn.dl]
298 SEMJCORDA.TUS, SEMICORDIFORMJS, semicordat, parial cordat
[semi-cordate; balbherzfOrmig; semicordilorme; telig szlv alakU; DOJI)'
297

cep.ll.1(ellll.ll,8]

299

SEMICOSTATUS, semicostat, parial costat [semi-coatate; haJhgerippt;


semicoste; telig bordzott; llOJI)1)e6.
pBCTWA)

300

SBMICYUNDRACEUS,
SEMICYUNDRICUS, semicilindric (frunza la Triglochin muitimum, peiolul
la Clemalis flammula) (seml-cylindrical; halbwalzig, halbwalzenfOrmig;
demi-cylindrique; l&lbengeres; DOJI)'
~ecD8] ..... semiteres

301

SEMIDECANDRUS (lat.-, gr. Ot~~:cr


.,zece", dvilp, dWipOI; "brbat"), semidecandru, cu cinci stamine [rive-stamened; W.nlmnnig, halbzebnmnnig;
9. cinq etamnes; Otporz6s; WITIITid
'lllHKOBW8]

302

SEMIDECURRENS, semidecurent,
decurent numai pe jumll.tate parte;
parial decurent (frunza la J1erbaseum phlomoidu) [semi-decurrent;
halbherablaufend;
semi-d6current;
telig lefut6; noJI)'Ril36erawJWII)

303

SEMIDECUSSATUS, semidecusat,
dispus In parte cruci [semi-decussate;
halbkreuzstndig; demi-croise; teligkeresztben 9.116; nonynepeKpecnu.l&t)

30"

SEMIDEHJSCENS, semidehiscent,
dehiscent numai pe jumtate [hallopening; halbaurspnngend; semidebiscent; fflig felnyH6; OOnyBCKpW

llaKllll;B'Acll]

SEMIDIGYNUS
SEMIDIGYNUS (lat. , gr. O~
,,douii.", yuV1) "femeie"), semidigin,
cu douii. carpele concrese;ute la baf.
(ovar) (semi-digynous; halbzweinarbig; semi-digyne; ket tt\JigOsszen6tt
termOievelo.; nonyABynecntmw:il:]
306 SEM/DUPLEX, semidublu (cu staminele interne perfecte, cele externe
petaloide i pe Jumtate transtormate
in floare dubl) [semidouble; halbverdoppelt; semi-double; ft\lig dupl.zott i DOJIYAJIOii:Hoil:)
semiecvitant,
307 SEMIEQVJTANS,
care se 1ncalec numai pe jumtate
(frunze.....,) (semiequitant; halbreitend; semi.t\quitant; lt\lig egymsra
gOngyiilOdO; nonyo6LeMJtiOIII)IJ:I:] -+ se805

mi.ob~lulus

semierect (halfupright; halbaufrecht; demidresse;


felig felliO; nonynpiiMOCTO.IJ'Ulli)
309 SEMIFLOscuwsus,
semiflosculos, cu flori ligulate [semiriosculous;
zungenbltitig; semi-flosculeux, demifleuronnt\; nyelvecskt\s virgU: noJlY~KO'IKOBLJJ:I:, Jllbi'IKOQBeTKOBblll:) -+
liguliflorus
310 SEMIFWSCULUS m-+ flos ligulatus
311 SEMIF RVTEX m-+ suffrutex
312 SEMIGALEATUS, semigaleat, cu
jumtate de casc [semi-galeate; halbbehelmt; demi-casqut\; telig sisakos ; nonymneMOBHp;Hwll:]
313 SEMIGAMOPETALUS {lat. -, gr.
yU).IOI; "unire", m1:aJ..ov "petal."), semigamopetal, cu petalele concrescute
numai in partea lor inferioar (semigamopctalous; halbverwachsenkronbliittrig; semi-gamopt\tale; tt\lig forrtszirmll; nonycnailHonelleCTHWII:]
314 SEMIGWBOSUS,
SEMJGLOBULARIS, SEMIGLOBULOSUS, semiglobulos, emisferic [half-globose, hemispherical; halbkugelig, halbkugelrund; semi-globuleux,
ht\mispberique; ft\lgOmbszeril; no.II}'Diapo~~J~AHwR]
-+ Mmisphaericus, cupoliformis
315 SEMIHASTATUS, semihastat, hastat nu!J1ai pe o parte (semi-hastate;
h~lhs_PtellMrmig;
demi-haste; fEilig
dardas i DOnyKOm.e.811JlHhlJI:]
316 SEMIHERCOGAMIA f (lat. -, gr.
308

semihercogamie; ft\lherkog.mia; nonyrepmraMIIJI]

317 SEMIHUMJDUS,

semiumed (climat ....., sol'""') [semi-humid; halb!eucht; semi-humide; ft\lig nedves,


!t\lig nyirkos; nOJI)'BJlamtwR]

318

[semiimmersed;
demi-submerge,
almeriilt;

319

tpK<>; "tngrditur", yUp.o;

"csto

semihercogamie,
polenizare
prtn mtermediul insectelor, uneori
ins i
autopolenizare (Delphino)
Halbherkogamie;
[semihercogamy;

semiimers

pe

halbuntergetaucht
demi-plonge; telig

nonynor~a]

SEMIINFERUS, semiinferior, ade-

rent numai in jumtatea inferioar


(ovar ...... ) (semi-inferior; halbunterstiindig; demi-infere; telig alsOll
sU.; IIOJ!YHIOIOILJII:)

320

SEMIINTEGRJFOLIUS, semiintegrifoliat, cu frunze aproape nedivizate


(semi-integrifolious; fastganzblttrig;
semi-integrifolie; majdnem osztatlan
levehi; DOJ!Y~HOKpaHHRII:)

321

SEMILAMELLA !,

semilamel, lameHi. himenial ce nu se Intinde


complet de la centru ptn la
circonterin (la Agaricus) (hali-lamei; Halblamelle; demi-teuillet; fEil
lemezke; nonynnacTitliKa)

322

SEM/LAMINA f,

semilamin, jula nervura median a


laminei frunzei (half-blade; Halbspreite; demi-limbe; ftlllemez; no.ll)'DJI3CTHHKa]

323

SEMILATENS (lateo), semilatent,


cu unele caractere la care anomalia
accidentalA este o manifestare a unei
tnsuiri latente i inactivabile (De
Vries) [semilatent; semnatent, halbverborgen; semi-latent; ft\Iig IappangO; nonyJiaTetrTHYit]

SEMIERECTUS,

ri~"), .

SEM!lMMERSUS,

jumtate scufundat In ap (frun'w.-)

mtatea ptn

324 SEMILENTICULARIS,

semilenticular [semilenticular; halblinsentOrmig; demi-lenticulaire; ft\lig lencsr


szer6; DOJIY'IC':Ie.Bli'IKOBHAHLIIt)
325 SEMILIANA f, semilian, plant
parial adaptat pentru crare, care
crete la liziera pdurilor sau formeaz
garduri vii (ex. Clematis Pitalba)
(Warming) [semiliane; Halbliane; de
mi-liane; lt\ligkU.szO cserje; DOJIYJI}(a-

.,1

326

SEM/LIBER, semiliber, semiaderent


[halt-free; halbfrei; demi-libre; telig
szabad; nonycoo6o.ll.HLIIIJ -+ semiadhcuren~

327

SEM/LICHEN m, semilichen, ciu-

ce se poate combina cu dife


rite alge pentru a forma un lichen
sau poate tri saprofitic, separat de
perc

SEMIPECTINATUS
alge (Zukal) [semilichen; Semilichen;
semilichen; teligzuzm6; nOJI)'JIIIDiaA-

ml

328 SEMIWBATUS, semilobat [halflobed; halbgelappt; semi-lobe; telig


karejos; nonynonacnn.di]
329 SEMILOCULARIS,
SEMIWCULATUS, semilocular, cu lojele incom-

plet inchisa sau incomplet separate


prin septe (ovar-) [semilocular;
halhrcherig;
demiloculaire; felig
rekeszes; nonynrel,IUII>IA]

330

SEMJLOCULUS

incomplet

m, semilocul, loje

prin pereii des


comunictnd cu lojele vecine
Halbfach; demiloge;
[semilocule;
f(llrekesz, relkamrcska; nonyrHe3,11,o)
331 SEMILUNARIS, SEMILUNATUSt
semilunar, in form de semilun sau
de secer (stipelele la Passiflora,
seminele la
Vaccinium) [crescentlnchis

pAritori,

sbaped, halt-moon-shaped,

semilu-

nate, sickle-shaped; halbmondfOrmig,


sichelfOrmig; semi-lunaire, falciforme;
felholdszerfi, sariD alakU; nonynyHIIWii,
cepHOBHAHWil:]--> falcalus, lunaris, falciformis, meniscatus, drepan332 SEMIMARGINATUS,
semimarginat, prevzut cu margine sau dunKA
numai pe jumtatea organulu {hafrbordered; halbgerndert; dem-margintl; !elig szegtllyes; no.nyoxa:JlMJI!H

....1

33a

33~

a35

S{maill{r;

oeMeReHBe)

3"

ceMeB:oo6pa:JHbllt]

SEMINUDUS, seminud, parial neacoperit [seminude; halbnackt; seminude; fo;ilig csupasz; nonyroJlLlJi]"'
SEMINULA f--. spora
342 SEMJNULIFER--. sporifer
3<3 SEMIOBYOLUTUS - semiequitans
SEMIORBICULARIS,
.SEMIORBICULATUS, semiorbicular, semirotund, semiciclc [semiorbicular, hallround, hemispherical; halbrund, halbkreisrund; semi-orbiculaire; relkOr
alakU; nonyoJ:pyrnw.:ll:]- semicircularis
SEMJOYALIS, semioval [remioval;
halboval; semiovale; relig ovlis;

'"

'"

'"

"'

SEMINARIUM n, pepinier, r1isadni; culturi de plante ierbacee sau


lemnoase, destinate pentru transplantare pe terenul definitiv [seminary,
seed-bed, seed-plot, nursery, treenursery;
Pflanzenschule,
Baumschule; pepiniera, couche; tenyt\szkert, faiskola, csemeteiskola, meleg-

"'

a36 SEMINATIO f, diseminare, lmpr


tierea natural sau artificial a seminelor [dissemination, seeding, sowing;
Aussaat; diss6mination, !Wmination,

vetes; o6-

SEMINICOLUS (-COLA f'), seminicol, care se dezvolti!. pe sau In seminte [seminicol~us; samenbewohnend; st\minicole; magon t\lli; nopaZ:IUOUQ~It ceMeBa, ~~~ na ceMOHu]
338 SEMINIFER, seminifer, care poart
sau produce semine (seed-bearin~J,
producing seed; samentragend; &emtniCere; magvat term6; ceMeHOHOCHW.It]
339 SEMJNIFORMIS, seminiform, de
forma seminelor [seed-shaped; samenfOrmig; st\miniforme; magszerO:;

SEMIMESOPHYTICUS (lat. -,
j.lto'~ "mijloc", qroWv "plant"), semimezofitic, de uscciune moderat; care face trecere intre mezofitc i xerofitic [semimesophytic; halbmesophytisch;
semi-m6sophytique;
f(;\lig mezofitikus; ROJlYMe3o4>THWJi]
SEMINALIS, -SEMINALIS, seminal, referitor la semine (funicul) sau
coninlnd semine (bisemirnJlis) (seminal, -sooded; samcn-, -samig; seminal; magra vonatkozO, -magvU;
CeMeHHotl:, -ceMJlHllblil:] -+ -spermus

gy ; DHTOMIIHIC, pa.cca;umlC)

magkisz6r6ds,

'"

DOJiyOBa.JlbHWii:]

SEMIOVATUS,
SEMIOVIFORMIS, semiovat, de forma unei jum
ti de ou (frunu ....... , fructe.-) [semiovate; haibeirund, halbeifOrmig;
demiove; ft\ltojsdad alakU; DOJIYJIIt-

-1

SEM/PALMA TUS, semipalmat, J?Rlmat divizat numai pin la mi!'"


(frunz) [semipalmate; halbhand Ormig; demipalme; Mlig tenyeres;

TIOJIYnaJJb'IQThlfi]

348

SEMIPARASJTUS m rasilus

hemipa-

SEMIPATENS, semipatent,semideschis [half-spreading, half-open; halbabstehend, halboffen; demi-t\talt\, demi-ouvert; f8lig elliO, telig nyitott;
DOJIYOTXpLUWil:]

350

SEMIPECTINATUS, SEMIPECTINIFORMIS, semipectinat. semipectiniform; pe jumtate parte In


form de piaptn [halfcomb-shaped;
halbkmmig, halbkammformig; demipt\ctine; telig resa alakU; nonyrpe6.

-1

SEMJPELLUCJDUS
351

...

HWit] - semitranspareM

SEMJPERMEABILJS,
semipermeabil, cu permeabilitate redusi
{membran) rsemipermeable; semipermeabe1, hafbdurchlssig; demi-permeable: relig.tereszt6; IIOJIYliPOHII
Qam.o.~lt]

353

...

SEMIPETALOIDEUS,
semipeta
loid, asemntor ca form sau consistenii cu petalele [semipetaloid;
halb-blumenblattartig; demipetalolde;
ft!lig sziromszerd; DOJIYJ(eJJeCTI(OBJtZJ:

awA]

SEMIPINNATUS, semipenat, p_enat


pe jumtatea lun:r,mii sale (haU
pinnate; halbgefie ert; semi-penne;
felig szrnyalt; nonyucpKCTwft]
355 SEMIPLENUS, semiplin, cu floare
dubl la care staminele i carpelele
nu sint transformate in petale [hali
full; halbgefilllt; semi-double; lt!lig
telt j DOJJ)'MBXPOBW.Il)
356 SEMIPLICATUS, semipliat, semicutat, parial pliat [half-plaited; halbfaltig; semi-pliS&e; telig tlsszehajtogatott i DOJJyCKJiaJI'IaTWII:]
SEMIRADIANS,
SEM/RADIATUS, semiradiat, cu florile externe
numai parial radiare (Composittu)
[semiradiate; halbstrahlig, halbgestrahlt; semi-radit!; lt!lig sugaras;

..,

DOJIYJIY'ICBOII:]

358

SEMIREFLEXUS, semirefiect (ovul


-) [half-reflexed; halbzurtickgebogen; semi-rt!IIOOhi; telig htrahajl6;
DOJIYOTBepH)'TWit]

359

crescute (ovar_,) [semiseptate, half


partitloned; halbquerwindig, halb
querfcherig; sem1-septt!; ft!lig kamrs, telvla.szfalas; noeyncpcropoJJ:

SBMIPBLLUCJDUS, semipelucid,
semitransparent [semi-peUucide, semilranslucide; halbdurchScheinend, halb
durchsichtig; demitranspaJ'ent; telig
ttetsz, felig tltszlt; rmnyupolpu-

SEMIRENJFORMJS, semireniform,
reniform numai Intr-o parte a orga
oului (stipelele la Salix aurita) [se
mirenitorm; halbnierenfOrmig; se mi
rE!niforme; telig vese alakU; nOJJyuO'I
ICOBH)J;Jn.iJl]

'famft]

363

.,1

'"

DOJI)'JIIIJib'I8TidA)

SEMISPECJES 1, semispecie, specie in curs de difereniere dintr-o


alt specie pe baz de izolare geografic [semispecies; Semispezies; semispecies, demi-espece; zemispeciesz,
llllspeciesz; JtO.I1)'BIW
366 SEMJSPICATUS, semiseicat, dispus partial In spice [half-sp1ked; halbAhrig; demillpit!; telig kalszos; ne.
Jl)'JI:OJJOCIICTWA)

367

361

SEMJSAGJTTATUS, semisagitat, de
forma jumtii unui fier de sgeat
(stipelele la Uthyna) (semisagittate;
halbpfeilformig; semi-sagittt!; ft!lg
nyii-alakli; DOJIYCTPCJIOBD,qHWA)

362

SEMISEPTATUS, semiseptat, cu
septe transversale incomplet con-

SEMISJCCATIVUS,
semisicativ,
care se usucA numai In parte (ultriuri
.... ) [semisiccative; halbtrocknend;
semisiccatil; telig szrad6; IIOJiyBW
cyontBaiOIIUIA]

368

SEMISTAMJNARJUS, SEMISTAMJNATUS, semistaminat, cu o


plU'te din stamine transformate tn
pe tale (fiori duble) [semistaminate;
halbstaubgefABartig; semi-staminaire ;
felig porz6s; oOIIYTW'IHHO'IB.WAI
369 SEMISTERILITAS 1, semisterili
tate, capacitatea funcional parial
a gameilor masculi i femeii In cazul
bibrizilor structurali (Belling) [semi
sterility; Semisterilitt; semisterilitt!; ft!lmedd()&E!g j D0JI)'CTepiiJJ1oHOCTI>)
370 SEMJSTRIATUS, semistriat, parial striat {semistriate; halbgestreilt;
semi-strit!; telig csikolt; nonyuOJioca
TI>IJt)

371

~ulat, parial

DOJlycenan.di:J

SEMJSERRATUS, semiserat, parserat (semiserrate; halbgestl.gt;


semident.e en scie; telig fUreszfogas;
ial

365

360 SEMIRETICULATUS,

semiretireticulat [semireticulate;
balbgenetzt; semi-rt!ticule; telig bl6s;

SEMISEPTUM n, semisept, sept


concrescut, din ovul (semiseptum; Halbscheidewand; demicloison; felvlasdal; oonyueperopoJJ:parial

SEMISUBULATUS,
semisubulat
(stipelele la Zy:ophyllum) [semisubulate; halbptriemenf6rmig; semisubult!; f~lig .ralakU; DOJIYIIIBJlOBIIJJ.
~J

SEMISULCATUS, semisulcat, brz


dat parial (semisulcate, hall-furrowed; halhgefurcht; demi-sillonne;
ft!lig ba:rzds; nOJiy6opo3.1l;'laThlii]
373 SEMISUPERUS, semisuperior, ade
rent la jumtatea inferioar a caliciului (ovar-) [semi-superior; halboberstndig; demi-supere; reng fels6
llsU; non)'BepXBA:]'"

372

...
874

SEPALINUS
SBMISYMPHYOSTBMONEUS
(lat.-, gr. 0\lll~ ,.a eoncrete", at1)pow
,,fir"), semisimfiostemon, cu unele
stamine libere lji altele sudate (flori
""' ) (semisymphyostemoneous; semisymphyostemon;
semi-symphyostemone; flilig 6sszentitt porz6s; re
~OHHWII:)

375 SEMITA 1, crare, potecA. (ad stmitu pe marginea crhilor) [footpath;


Pfad; sentier; ~veny; TpOna]
376 SEMITERBS, semicilindric (frun
m ......, peJiol '""" tulpiM-) (semite
rete, halt-terete; halbzylindrisch, halb
stielrund; semi-cylindrique, demi
cylindrique; :relhengeres; nonyQH.uB:R,QJ)Il'lecu:l] - semicylindrkur
377 SEMITOMENTOSUS, semitomentos, parial tomentos [semitomentose; halbfilzig; demi-cotonneux; flilig
mol;thos; DOJIYBO.In:O'UIWI]
378 SEMITRANSPARENS ....,. semipel
l'"idus
379 SBMITRIGYNUS (lat. , gr. 1'Pi'
"b'ei", ')'UV1\ ,,femeie"), semitrigin, cu
douA pistile concrescute pinA la jumAtate, iar al treilea liber (Meissner)
[semi-trigynous; halbdreiweibig; semi-trigyne; reszben bromanys; no-

timpul anului

re118, Ibeis

'"

,..

DOJIYCJBO))O'IHW.il.]

SEMJVERTICILLATUS, semiverticilat, dispus in semiverticile [haiCwhorled; halbquirlig, halbwirtelig;


demi-verticille; lelig 6rv0s; DOJJYMY
TCI.B'IaTLtA] -+ hemycyclicw;
38ft SEMIVESTITUS,
semiimbrcat,
parial acoperit (frucl .- cu peri)
(half-covered; halbhekleidet; demtvetu, demi-couvert; lelig takart;
nonynpmqn.nwA]
385 SEMOTUS-+ remotus, distaM
386 SEMPERFLORENS, semperfiorent,
care lnflorete toatA. vara sau tn tot

HW.Jt] -+

ai:won, cheinwnocAlorus

,ase

crapciOIQHit, ,llpnJieiOtQ1I.Ji]

391

~1)

383

[eVerho-

wering; immerbltihend; remontant,


toujours fleurissant; llrllkvirgzO, fo)yton virgz6; II{)CTOJIHBO ~
SEMPERJ'IRENS,
SEMPERYIRESCENS, sempervirescent, mefilu
verde; persistent 'i In timpul iernii
(frunzele la Bu:nu sem:r.rpinM) [evel'green ; immergriinen , immergrOn ;
toujours vert; Or6kz61d; IIO'IH03M!-

SEMPERVIVUS, care triete mereu, pururea verde [everliving; immerlebend; vivant toujours; Orlikkh
616; IIC"IKOXIIB~it] -+ sempeN'inm
389 SENARJUS {num), dte
(frunu
,... .- tn. P611cil} [senary, containing
six; je sechs, seehs haltend; Asix, con
tenant six; hatonkent, hatb61 8.116;
mecrepxoil] -+ seni
390 SENESCENS (senesco), seneseent.
1. Mai vlrstnic. 2. CArnot (aging,
hecoming aged, becomirig grey; alternd, grauwerdend; vieillissant, devenant gris; llreged6, szOrkiU6;

380

SEMJTURBANIFORMJS, SEMITURBANUS, semiturhaniform [hallturban-shaped;


halhturbanfOrmig;
semi-turbaniforme; felturhn-alakU;
nonynop6alroBJwlwA)
381 SBMJVAGINANS, semivaginant, eare formeazA. numai o jumtate de
vagin ((runw-} (half-sheating; halbumscheidend; demi-engainant; relig
hiivelyez6; IIOJl)'BJlaraJJJllQ,BLdl:]
382 SEMIVALVATUS, SEMIVALVIS,
semivalvat, cu valve dehiscente numai
la virf (fruct-) [semivalvate; halbklappig; semi-valve; telig kopcsos;

( Bepnia wnPerilo-

wnperlorem)

392
393

39ft
395

SENESCENTIA t, senescenA., hnhA.trtnire a organismului sau a unor


organe manifestatA prin turburlri funcionale sau prin degenerare [senescence: Seneszenz, Altern; vieillissement; llregedes; CTapocn., CTapeBHC]
SENI num . ...., senaNus
SENJLJTAS f-+ selUJCf!lmia
SENSIBILI$- se118iJiPus
SENSIBILITAS 1,
sensibilitate
[sensitiveness; Emplindlichkeit; sen
sibilite; erzekenyseg; 'I)'BCTBJI'Iem.-

<>=1

396 SENSITIVUS, SENSORICUS, sensitiv, sensibil (frunze ...... , peri """' papile_.) [sensitive; empfindsam, empfindlich; sensible, sensitif; erzekeny,
erz6 ; 'IYJICTBHTe.llbHid.ll.]
397 SENSUS (-US) m, sens, lneles,
opinie, concepie (sensu: lato, striclo, ampliore, angustiore, lation etc.,
sensu Engkri In sens lat, strict,
mai amplu, mai Ingust, mai lat etc.,
dup opinia lui Engler) [sense, meaning, opinion; Sinn, Meinung; sense,
opinion; ertelem, nezet; CMLJca n,
3Ha'leBHe]
398 SENTICOSUS, SENTUS-+ spinosus
399 SEPALINUS, SEPAWJDEUS, sepaloid, asemntor cu sepalele (co-

SEPALODIUJU

roiA cu petalele verzi) [sepal-like, sepaloid; kelchblattartig; s6palol:de;


e&eszelevetszerd; 'lameJllfC1100)BII,!IHWii]
400 SEPAWDIUM n, sepalodie, transformare a petalelor tu sepale sau In
organe sepaloide [sepalody; Sepalodie; s6palodie; szepal6dium; ccna401

no,..l]
SEPALULUM n,

sepalul,

sepal

(Necker) [sepalulum; KelchbiAttchen; sCpalule; cseszelevlke; Mamic

Jiem.XB.It ':lailleJIIICTIIK]

SEPALUM n, sepal, element !oliaceu, de obicei verde, component al


caliciului [sepal; Kelchblatt; sepale;
cs~zelevel; 'lamenncTm]
-SEPALUS,
cu sepala (acutisepalus,
403
clwrisepalus, gamosepalus, eleuthero
sepalus) [-sepalled; -kelchblttrig; a
sepale; -cs~zelevehi; -':lamCJIIICTIIEO-

402

Bldli)

SEPARATUM n, separat, tiraj special dupA o lucrare publicat [separate; Separatdruck, Sonderdruck;
tire part; kUMnlenyomat; oTTBCI:]
405 SEPARA TUS, separat, desprit, detaat, deosebit, izolat (separate, separated; getrennt, abgesondert, geschieden; separe, detacbe; elkii!Onitett,
sz6tvlt,
Jev)t;
OTJJ:eJICltJibiJ:l] .discretus, disjuru;lus, segregatus, sejurn:lus
406 SEPES f-+ saepes
SEPIACEUS, SEPJCOWR, sepiaceu, de culoarea cafenie brun a sepiei [sepia-coloured, coftee-brown;
sepiafarbig,
kaffeebraun; s6piace,
brun de caf; sz6pia szlnii, kv6barna;

rkra osztott, rekeszes; ncpcropoJJ:'Iaywl]

4J2

M~pc3HL1it]

413

SEPTEMWBATUS, SEPTEMWBUS, cu apte lobi (frunz.-)


{septemlobate; siebenlappig; septemlobe; Mtkart\lyU; ceMIInonacrHw.lt]
414 SEPTEMNERVATUS, SEPTEMNERVJS, cu apte nervuri [septemnervate; siebennervig; septemnervi6;
Mterii; ceMHlEIUtJ:OBhlit] - seplupliner
vius
415 SEPTENTRIONALIS, septentrional, nordic [northern; nOrdlich; septentrional, nordique; eszaki; ceaepHbl.lt]

416

404

..,

~a cemlll, J:04lcAHw:Jt) -+

coffeatus

408 SEPIMENTUM m _,. dissepimen-

'""'
SEPT-,

409

SEPTEM-, SEPTENARIUS, SEPTENATUS (num), cu ap


te (septangularis, septemdentatus, septemfoliolalus, seplemparlitus) (seven-;
sieben-, siebenzhlig; a sept, par
sept; het-, hetest\vel; ceMH-, ceMep-

4.10

SEPTALIS, septal, care aparine


septelor (gland'"'"') {septal; septal,
querwand-; septale; rekeszfali, vAiaszfali; CCIITa.JIWihl.lt-+ septilis

Hoit) ....,. hept, /U!pta-

411 SEPTATUS, septat, compartimentat; prevzut cu membrane despr


itoare ((ruei,..., ovar-) [septate;
septiert, scheidewandig; septt\, cloisonnt\; vlaszfalas, harnUalas, kam-

SEPTEMFJDUS, de apte ori fidat


(frunz,.,_,) [septemtid; s1ebenspaltig;
fendu en sept; Mtszer basitott; ce

SEPTICIDALIS,
SEPTICIDUS,
septicid, care se deschide de-a lungul
liniilor de concretere a carpelelor sau
In linia septelor ( dehiscenta cap~;ulei
la Colchicum, Dig!Q.lis, Ver<Ltrum)
[septicidal, septicide; seytizid, wandspaltig, scheidewandspa tig; septicide; valaszlali, vlaszfal menten felnyil6 j J)llCTpccKHB&IOIWIJtCJJ. 00 nepero-

po,.....J

SEPTICUS, septic 1. Infectat de


microbi. 2. Care produce putrefacie [septic; angesteckt, fulniserre
gend; septique; szeptikus, fertlizOtt,
rothadast okozO; ceura'lecKKit)
418 SEPTIFER, SEPT/GER, septifer,
care poartA septe sau perei despr
itori
[septiferous, bearing septa;
scheidewandtragend; septifl!re; vlaszfalas; BMOJOIQIIli neperopoJJ:KH) -+ sep
tatus, phragmifer
419 SEPTIFORMIS, septiform, tn form
de perete desp1!.ritor [septiform; scheidewandfllrmig; septiforme; valaszfalszerO:; neperopo,D.koo6p33Hhlli]
420 SEPTIFRAGUS, septifrag, care se
deschide prin ruperea liniei de sutur
a carpelelor, valvele separindu-se de
septe (dehiscena capsulei la Datura,
Calluna, Rhodolkndron) [septifragal;
wandbriicbig, scheidewandabreil3end
septifrage;
vlaszfalt61
felnyHO;
p33naMhi.BaiOtOHit neperopoJJ:JCYI
417

421

SEPTILIS _,. septlis

%22

SEPTOBASIDIUM n (lat. septu


"gard", gr. lll:n3tov "picioru")
septobazidie, bazidie segmentat. pri
septe transversale sau longitudinal
(Ustilaginales) (septobasid; Septo

478

SERRATO-CJLIATUS

basidie; septobaside; szeptobazidium;

cenro6a:nl..!tlu:] --+ phragmobasidium,proUibasidium

423

SEPTULATUS,
SEPTULIFER,
septulat, prevzut cu septe mici [septulate; kleinwandig; septule; kis

VlaszfaJU j MMXOnepeTOPO.II'IQTWA)

424

SEPTUM n, sept (pl. septuri),


perete membranos care divide ovarul
sau fructul in loje (Crw:iferae) [sep-

tum,

partition,

cross-wall;

Sept,

Scheidewand, Querwand, Querfacb;


cloison; vlaszfal, rekeszfal, harnt
fal; oeperopo.ll;ka] - dissepimentum,
phragrmi.
SEPTUM SPURJUM, perete fals,
incomplet Inchis sau perlorat (Juglans) (false-wall, spurious septum;
falsche Scheidewand-; fausse cloison;
lvlaszfal; nolKHu neperopo!l.K3] pseudoseptum, dissepimentum spurium
425 SEPTUPLINERYIUS

.....,.

lardivus, serus

'35

gelnd; serpentant; kigyQzO; nonJy


non3y>mli] ...... flexuosw, meandri
nU8, tcrtU<Jsus

4.36

-SEPTUS (angustiseptus, latiseptus]_,.


sepW.Ius

SEPULCHRALIS, sepulcral, folosit


pentru ornamentarea mormintelor
[sepulchral; grab:tierend; sl!ipulCI'al;
sirokat diszitO; rpo6oso.ii:]
428

SEPULTUS, ingropat, adincit, SCU


fundal in pmint [Duried; begraben;
enfoui; behantolt, besott; norpe.
6tl1Hwlt)

429

430

SEQUENS (seqMr),

urmtorul,

care

urmeaz (anno sequente, in anul ur


m tor; et sequenres, i urmtoarele)

rrollowng, next; folgend; suivant;


kovetkezO, kovet6; nocneJU']OII(Hit,
cne;zywm.Jtft]
SERIALIS, serial, dispus in serii
longitudinale sau transversale (frun
.u ,...,, slamin.e ,..., ) [serial, arranged n
rows; serial, gereiht, rehig; dispose
en serie; sorb an ll6; cepHallbm.Jii] ......
-farius, -stichW!

SERIATUS, -SERIATUS, seriat,


in serii (multiseriatus) [seriate,
seriated, rowed, ranked; gereiht, angereiht, rehenfOrmig gestellt; serie;
sorozatban ano; pacnonolKeHHblil: pllaezat

.li&MH, PJI)I.Hhl.ii:] ......

432

-farius,

(:~ericanthus, :~ericifoliWI,

sericoneurU8)

[sericeous, silky; seidig, seiden sei-,

SERPENTARIUS,
SERPENTIFORMIS, serpentiform, de forma
flexuoas
a arpelui [snake-like;
schlangentormi; serpentiforme; kigy6
alakU; 3Mee0fipll3Hbl.ii:] -. flexU<JsWJ,

ophio-, anguiformil!, anguineus, colubrinU8, serpentinus {1)

SERPENTINUS, serpentin l. er
puitor, llexuos. 2. Care prefer substratul serpentin [snake-like, flexuose
serpentinous; schlangenartig, schlan:
genbnlich, geschl!i.ngelt, serpentinliebend; serpentant, flexueux, serpentine; kigy0z6, szerpentinkedvel6;
3MeeBJI,lVlbli!, cepDeHTHHm.JA)
4.38 SERRAEFOLJUS ...... serrat(oliUII
'39 SERRATIDENTATUS, seratdinat
[serrate-dentate; sgezhnig; dentl!i en
scie; fllfflszlogU, fUreszesen fogas;
UHJib'laTooy6'1aTblli)
440 SERRATIFWRUS, cu flori seral
dinate [serrate-flowered; sgebliitig,
gesgtbliitig; a fleurs dentees en scie;
fiireszfogas virgU; Jy&iaTOl(BeTKoa~t~lt]

437

-+

4.4.t

prionanthU8

SERRATIFOLIUS, cu frunze sarat


dinat_e (_sen:ate-l~aved;

sgeblttrig;

serratlfohe, a feualles dentees en scie;


fiireszes leveUi; IlKIIL'IaToJIHcTHhl.ll] ......

-stichW!

SERIC-,
SERICANUS,
SERI
CATUS, SERICEUS, SER/CI-,
SERICO-, sericeu, mtsos, cu peri
mtsoi fini i culcai (dosul frunzei
la Chrysanthemum cinerarifolium)

SERPENS (ser]XJ), erpuitor (tulpiniJ. '""-') [trai ling, winding; schlii.nlli,HA,

sep~m

nervatus

426

denartig, seidenhaarig, seidenglAnzend ;


soyeux; selymes, selyemszer(i, sely
mes sz6rii; IDeniOIIIICYhiA, UleJlXOBW8,
IDeJJKoeo-1 __, bomh'fJ;i(erus, byssaceus
4.33 SERIES 1, serie, ir 1. Suhunitate
taxonomk a genului. 2. Grup de
comuniti de plante ocupind succesiv
acelai loc de la stadiul de pionier
plri la cel de subclimax {Dansereau)
. [row, series; Serie, Reihe; serie; sor,
soro za t ; cepWJ:, pJI,!ij
434 SEROTINUS, serotin, care inllorete sau fructific toamna tirziu ( Dianthus serotinWJ) [late-coming; spt
zeitig; serotin, tardif; kesoi, ke.sOn
virgz6, kesOn termO; D03,li,Hbl.ii:]-+

44.2
44.3

prionophyllWI, scrrcwfoliU8
SERRATIFORMIS ...... serratus, prionotis

SERRATO-CIL/ATUS, serat-ciliat,
cu cili pe dinii seratiformi [serrate
ciliate; gesgtwimperig; cilie dente
en scie; pillsan fiireszes; p:UH'IaToDILIIL'IaTLiil)

SERRATQ..DENTATUS

4.44: SERRATO-DENTATUS _,. urrarus


.U5 SERRATULUS, fin serat-dinat
[flnely serrate; feingesAgt; finement
dentete en scie; finomen ffiriszfogU;
MeJIXOIJII.m>'laTidlt] -

serrulatru

.U6 SERRATURA 1, seratur, totalitatea dinilor serai de pe un organ


(serration, seJ'I'ature; Si.gezhnung;
serrature; fiireszfogazat;
IlBJilo'laTocn.)

4.i1

SERRATUS, SERRATI-, SERRATO-, -SERRATUS, serat, cu dinii


ascuii, aplecai spre virful organulul,
avtnd inciziunile ascuite, asemn
toare cu dinii de ferf!tru (frunzele
la Unica dio~o.) (acutiserralus) [serrate, sawed, saw-edged, saw-toothed;
gesAgt., sgeZlhnig; dente en scie;
tO.reszes, filre&zfogU; muu.'laTWR) -

prion-, prioiW, serraro-dentrus


SERRIFORMIS, In form de fer
stru [saw-shaped; sAgef6rmig; serriforme, en forme de sete; fO.re&z alakU;
IJIUIOBR,IIHWII] prionote$
U9 SERRULATU-8 - serrtUulw
UO SERRULIFU!JRUS, cu fiori serulat
dinlate [serrulifiorous; feingeaAgtbliitig; 8. Oeurs serruU:es; finoman ro.reszes virgU; MeJliCOnJIJD>'IIlTOQBCTXOBlrlll:)
Ui SERRULIPOLIUS, cu frunze serulate (frunza de Prunw padw) [serrulifoliate; feingesgtbiA.ttrig; a reuilles
serrulOOs; fin ornan fo.re&zes leveiQ;
ii8

and a hali; anderthalb; un et demi;


egy 6a f1!1; nonyropa-]
456 SESSILIFWRUS, cu flori sesile, cu
Dori nepedicelate (Quercus seniJi{Wra)
(sltting-flowered; sitzendbliitig, sitzbliitig, un~stieltbliitig; a fleurs sessiles; iil6 vll'gt\, kocsnytalan virgU.;
CRJUl'IBOI.1BCTICOBWAI

'57 SESSILIFOLIUS, eu Irunze sesile,


nepeiolate (sitting-leaved; sitzbltt
rig; a feuilles sessiles; iiM levelll,
ny6ltelen levehi.; CJ~.AAW:OJIIICTRlri:Al
'58 SESSILIS, sesil, aezat nemijlocit
pe suport; lipsit de peiol sau pedicel
(fru.n: ...... , flo~ ...... , papus ...... ) [ses
sl1e, sitting, stalkless; sitzend, stiei
los, ungestielt, festsitr.end; sessile;
iil6, n;yeltelen, kooslmytatan; Cll,!lii'IRA,
6cc'lcpcmmBw8] -+ hedr -, hedrano'59

'60
461

SBTA 1, setA. 1. Pr aspru, rigid i


lung. 2. Pedicelul capsulei ( B"Y
ophyta) [bristle, sporophore; Borste,
Borstenhaar, SporenkafJS!dstiel; soie,
sporophore; serte, sertesz6r, mohatoknyel; ~. nmmra. cnopo41op]

462

SETACEO-DENTATUS,
setaceudinat
[setaceo-dentate; borstiggezlihnt; setac6-dente; sertesen fogazott

452

'lex, rHpJIJIH.IUI]

SERUS, trziu, care nflorete tirziu


(late, late flowering; spt, spltbldhend; tardil, fleurissant tardivement;
kes6i, kils6n virgz6; D03.!tHHI, noo.~~;
HOJU~eT)'ll(BA) ..... serotinus
455 SESQUI- (num.), de unu i jum.Uate
(sesquip~alis, sesguipoUicaru) [one
'-5~

SESTONOLOGIA f (gr. , ).6y01;


"vorbire"), sestonologie, studiul sestonului [sestonolog;y; Sestonologie; sestonologie; szesztonol6gia; cecTOifOJIO-

nuj

MeJIXOIDIJ'Il.'IBTO-JP!CTHWR)

SERTIFORMIS, SERTULATUS,
SERTULIFORMIS, SERTULOSUS,
sertiform, tn form de ghirland,
cunun sau buchet (garland-shaped;
girlandenMrmig, bliitengewindeformig;
sertiforme, en guirlande; koszorU alakU, csokorszerll; BeiD:OIIJI,IUINA]
453 SERTULUM n, SERTUM n 1. Buchet, mnunchi de flori. 2. Umbel
simpl. 3. Radiile terminate prin cite
o floare. 4. Colecie de plante descrise
sau ilustrate (J. C. Baumgarten, Se.r
turn Lipsicum, 1790) [cluster, garland
of flowers, simple umbel; StruLl
chen, Girlande, einfache Dolde; bouquet, sertule; csokor, bokreta, egyszerd erny6svirgzat; 6yKereu:, eeHo-

SESTON n (gr. ~ "eiur"), seston, totalitatea organismelor vii i


moarte din ape eare pot fi colectate
cu ajutorul unor plase fine [seston;
Baston; seston; szeszton; cecroH)

eJ6 j ID;enuDICT03y6'1aTLdl:) _. SekJSOden141U.

U3

SETACEO-MUCRONATUS, setaceu-mucronat [setaceo-mucronate; borstigweichspitzig; a soies mucronOOs;


sert6sen szlkahegyfi ; IqeTHHHcroocTpokOHe'IHWA)

li61i

SETACEUS, SETIFER. SETIFORMIS, SETIGER, setaceu, setiform.


1. Cu peri lungi, rigizi, groi i mai
rari (caliciul la Silene dubia, tulpina
la Picris sorwlwitks ). 2. Cu consistena
i forma prului de porc (frunzele
la Scho~nol!lectus setaceus) [setaceous,
bristly, bnstle-like; borstig, borstigbehaart, borstenartig, borstenfOrmig;
setace, stiforme; szerteszerll, sertesz6rOS, serte alakU; lQC11IHIICTLrA,
oteTillmOBII,((IlLIA]-.chaet-, ckaelo-, -chae-

""

"'

465

SIGILLATUS

SETIFWRUS, cu flori setos-proase


{setifloJ'{)us; borstenhliitig; setiUore;
serteszOrOs

virgd. ;

IQCTJUD:OQBOTXO

~llj

466

SETIFOLIUS, cu frunze setos-pl.roase sau de forma setei de porc


[bristl;r-leaved; borstenblttrig; setiloli; sertes levelll, serteszerti levehl;

........

~OJIIICTIWA)

...

1etaceo

'"

468 SETOSUS, setos, abundent acoperit


cu peri setacei [setose, bristly; sehr
borstig, borstigbehaart; seteux; gazdagon serteszOros ; ~elliHIICTWJI:, o6Km.H01qeYBHHCTw8] -+ cMet-, chaeto-,

"'
'"

469 SET ULA f, setul, set mic (minute


bristle; Borstchen; petite soie; aprO
serte ; WCTHHona]
470 SETUL/FER, SETULIGER, SETU-

"'

467

SETOSO-DENTATUS

-+

-chadfU

WSUS, setulos, care poartA. sete mici

[six-; sechs-; a six;


bat-; mo;:TH-] - he:u~SEXANDRUS (lat. -, gr. dVTJp,

'"

SICCITAS 1, uscii.ciune, stare uscatA.


[dryness, dry state, siccty; Trockenheit, trockene Zustand; siccite: sz&razsg, sz.ritott llapot; cyx.ocn.. 3&cyxoJ

"'

SICCUS, uscat (fruct-) [dry; tro


cken; sec; szraz; cyxol)

st~:tfltn'us,

s1x(orus,

sezmaculatus,

u3!r1Jiiiatus)

4v3p0; "bArbat") -

M:randricus

473 SEXANGU LARIS, SEXANGULA


TUS, SEXANGULUS - huapna
lis, Mxagonus
47(1 SEXDENTATUS, ase-dinat [sexdentate; secbszbnig; a six dents;
hatfogU; 11WC1113y&!aTbll]
475 SEXFARIUS, cu ase rinduri, cu
ase serii
[sexfarious, six-rowed;
sechsreihig; sexfarie; hatsoros; mecTRpJUUIWR]

476 SEXJUGATUS, SEXJUGUS, cu


ase
perechi (foliole) [sexjugate;
sechspaarig; sexjugue; hatszoprros;

,._78

SEXWCULARlS,
SEXLOCULATUS, cu ase loculi sau loje [sexlocular, sexcelled; sechslil.cherig; sexloculaire; hatrekeszes; mecTilfHe3.11;-

""l

SEXOCARPIA f (lat. sexus ,,sex",


gr. xapn~ "fruct"), sexocarpie, forma-

rea fructului ca urmare a fecundaiei


[sexokarpy; Sexokarpie; sexocarpie;
szekszokrpia; cekCOXapDIIR]

SlCCIFOUUS, eu frunza uscate [dr1.leaved; trockenblttrig; siccHohe;


szraz leveld; cyXOliiiCTBbiA]

SICERARJUS, ameitor, lmbii.tii.tor


(stunning; berauschend; enivrant;
mmorit6; OD:IoJUWOIQIIit, yuoJITeJPdlbll]
,._90 SJClFORMIS _.. pugioniform.is

"'
491

SICYOIDEUS {gr. Gurodi&TK ,.asemntor castravetelui") - lagenariua

492

SIDEROPHILUS (gr. c:ri&rt~ "fier",


.po.t<o .,a iubi"), siderom, care preferi substraturile feroase (bacterii'"""')

[sideropbilous, iron-loving; eisenlie-bend; sid6rophile; vasal kedvellS;

mecTBnapHLIJt]

477

SlCCESCENTIA f, uscciune, secetli,


ariditate [dryness, aridity; Trockenheit, Diirre; s6cheresse, aridlte; szrazsg; cyxocn., 3ae)'Xa)

...

IQeTHHHCIHWll:, lQeTKHO'lEOHOCHWII:)

472

cymeBHWA, BWCOXIDRR)

SEX- (num.), ,ase, cu ase{sezc:osfatus,

[setulose, minutely setose; kleinborsUg, hOrstchentragend; setulifilre, il


petites soies; apr6 sert6jil; Me.ttro47t

SEXTUPLEX (num.), de ase ori


[si:dold, rrix-times;sechsfach ;sextuple;
hatszor; mo;:TepJWI)
SEXUAUS, sexual, referito.r la se
xualitate (generaie, organ, propagare,
sistem, spori) [sexual; sexual, geschlechUich; sex uel;
szekszulis,
nemi; cexcyant.BbiJI. uonoaoA]
SEXUALITAS 1, sexualitate [sexuality; SexualitAt, GeschlechUickkeit;
sexualit6; nemis~; cexcyam.socn.)
SEXUS (-US) m, sex (al plantelor)
(sex; Geschlecht; sexe; nem; nOJI)
SICCANS, SJCCESCENS (aicco), usctor, care se usucA [becoming dry;
vertrocknend; se dess6chant; megszrad6; ocymatOW,Ril]
SJCCATUS, uscat [dried out; ausgetrocknet; dess6cbe; klszradt; aw-

zene30JII06HBWA]

493

SIDEROPHOBUS (gr. -, cpol3b "a


fugi"), siderofob, care evit substraturile feroase (bacterii "...,) (ron-hating:
eisenmeidend; sideroph,obe; vasal ke-riiliS j llleJIC300ITaJIIHBSIO!Wlil, ~PO

l)o6HLIJt)

49(1 SIGJLLATUS, sigilat, cu cicatrice


In form de sigil (rizom.ul la Pofy-

476

SJGMOIDEUS
gonatum verticiUatum) [sigillate; sie
gelartig; sigille; pecsetes; ne'faTO'IHwA]
<95 SJGMOIDEUS (gr. Gl'Y).IOe:t.Oil.; "ca
litera sigma"), sigmoid, curbat In
direcii opuse, asemntor literei greceti "S" (sigma) (nectariile la Aconitum ~ximum) [sigmoid, doubly
curved;
sigmafOrmig;
sigmolde;
s~;igma alakU, ellentetesen ketszer
gtlrbtilt; CHrMOJrH,zun.di]
SIGNATUS, SIGNIPER, semnat,
scris marcat [marked; gezeichnet;
signJ, marque; megjel6lt, jeggyel ell
tott; o6o:llla'leHHbll:t]
SIGNA n pl, semne {convenionale de
abrevia ii: '1 peren .> 0 a~mal, r
vzut etc.) [marks, sgns; Ze1chen ;
signes; jelek; yCJioBHble 3HaJCH]
SILJCEUS, SILICIFER, SIL!CIOSUS, silicios, care conine siliciu [sili
ceous flinty; kieselartig, kieselhart;
silice~x; kovs, kovaszerii; J~peM

...
...

IIRCTWH]

499

SILICICOLUS, SJLICOLUS (-COLA t), silicicol, care crete pe solul_'i


silicioase, nesuportlnd calcarul ( Pten
dium aquilinum, Calluna "ulg~:~ris}
[silicicolous; silikol, silikatbMenbewohnend; silicicole; kovs talajban termO;
ofillTalOw;BH Ha CHJDfltllii) -+ calcifugus

5<JO SILICIFICATIO t, slicificare, depozitarea siliciului tn esuturi (Equisetum)


[si!icification; Verkieseln; silicification; kovsods, kovalerakods; Cll
mru;H4m;au;Hll]

501

SILICULA f, silicul, fruct uscat,


mai scurt decit de trei ori limea
lui (Capsella, Bunias) [silicule, silicle,
short siliqua; ScMtchen, kleine Schote; silicule; becdke, bec6ketermes,
tska; CT'py'IO'IeJC]

502 SlLICULJFORMIS, siliculiform, de


forma siliculei [silicle-shaped; schOtchenfOrmig;
siliculiforme; becOke
alakU; crpy'IO'IK006pa3HLI~]
503

SJLJCUWSUS, SJLICULIFER, siliculos, cu numeroase silicule [sili


colose; schotchcntragend; siliculeux;
bec0ks; HOCYili.HR CTpy'IO'IJCH)

504

SILIQUA f, silicv, fruct capsul,


format din dou carpele concrescute,
cu mai multe semine, dehiscent, cel
puin de trei ori mai lung dect lat
( Sinapis, Raphanus) [silique; Schote;
silique; bec6, beOOtermes; CTp)"'OI]

SILIQUIFORMIS,
505 SILIQUARIS,
silicvitorm, de forma silicvei {sili-

506

507

5<l8

5<l9

quiform; schotenformig; siliquilorme;


bec6 alakU ; CT'py'U:oo6pa3RWA]
SILIQUOSUS, -SILIQUUS, silicvos,
cu numeroase silicve (angustisiliquU$,
l19nisliquosus) [siliquose;
schotenfrilchtig, schotentragend; siliqueux;
beclls; HeCyntH~ crpy'IKR]
SJLYA 1, pdure (in silris caeduis
In pduri cu frunze cztoare) [forest,
wood, woodland; Wald, Forst; lo~t.
bois; erdO; JIOC) - saltus
SILYATICUS, silvatic, care crete
In pduri (planre "') [sylvt>Strian,
lorest-, pertaining to woods; waldig,
waldwachsend, waldliebend; sylvcst.re,
forestier; erdei; necHoA] -+ Mmorosus, hylaeus, silvestris
SJLYESTRIS I-T RIS, -TRE), SJLYESTER (-T'JUS, -TRE) -+ silVaiiCUS

SILVICOLUS (-COLA 1), silvicol,


care crete l:n pdure [sylvicolous,
forest-dwelling; waldbewohnend; sylvicole; erd6ben lakO; o6HraiOllQID
B necy] silvaticus
511 SILYICULTURA f, silvicultur, cui
tivarea speciilor forestiere [sylviculture, forestry; Waldkultur, Forstwirtschart, Forstfach; sylviculture; erdeszet, erd6milveles, erdl'igazdasg;

510

.IJeCOBO.[\CTBO)

512 SJLYOSTEPPA f, silvostep, zona


de tranziie de la step la pdure;
antestep cu pduri (foreststeppe;
Waldsteppe; sylvosteppe; erdOstyepp;
necocrem.]

513 SILVOSUS, pduros [woody; waldig; boise; erdOs; JIHCTHbiA]


514 SILVULA f, pdurice, cring, ptlc
[grove; Wldchen; bocage; erdOcske,
liget; JICCOII"}
515 SIMJLARJS, SIMILIS, SIMILI-,
similar, asemntor (similiflorus)
[similar, resemblin:,like; gleich, gleicharlig, hnlich; Slmilaire, semblable;
hason!O j O.D;HOpOJlliLIA] --+ homo-,
lwmoio-, consimilis, -oMs, -oid~us
516 SIMILISYMMETRJA f (lat. similis
"asemntor", gr. G6f.IIJ.t'tpor;; "simetric"), similisimetrie (sirrutria celor
dou jumllti

de val ve la Diatomeae)
{Schuett) {similisymmetry; Similisymmetrie, hnlichkeitssymmetrie; similisymetrie: szirniliszimetria; CHMH
JJHCBMMeT'pHII)
517 S!MILITUDO f, asemnare, similitudine [similarity, resemblance, lkeness; hnlichkeit; similitude, res-

SIPHONOSTELE

semblance;

hasonlO-

528

518 SJMPLEX, SIMPLICI-, simplu,


neeompus, neramiticat (pr """' raum ,..., ) (simplicicaulis, simplici(olius)
simple, und1vided, unbranched; ein\ ach, unverzweigt, astlos; simple, ll()ll
ramifie; egyszeril, nem Osszetett, el

529

519

530

hasonlatosag,

sg j DO.D.o6He, CXO.!I,CTBO)

nem gazO; npOCToll:, HepaJBeTBni!HIIblii)


- haplo-
SIMULANS (simulo), aparent, in-

care simuleaz [apparent, deceitrul, imitating, resembling; tu


eltor,

schend, scheinend, annahernd, hnlich;


apparent, trompeur, semblant; lt.szO

lagos, csal6ka, megteveszW, hasonl6;


06MaH'UlBbli't) depiens,
fallax, mentiens
SIMULTANEUS, simultan, concomitent, din acelai timp [simultaneous;
gleichzeitg;
simultane; egyidejU,
ugyanakkori, egyszcrre torten6; O.D,HoBpeMeHHt.Lii) -> isochronu.s, synchronicus, homochronu.s
SINENSIS, SJNICUS, chinez, originar din China (Chinese; chinesisch;
chinois; kinai; KHTaii:c!CIIti]
SINGULARIS, SINGULI-, singular,
singuratic, solitar (singulifloru.s) [solitary, single, alone; einzeln, einzig;
singulier, solitaire, unique; magnos,
egyetlen, egyediili; oco6wJ:I:, etJ.HHII'IuwA] -+ solitariu.s, unicus, nwnoSINISTER, sting, din partea sting
(Iert, on the left; links, linksseitig;
gauche; bal, baloldali; JieawA)
SINISTROGYRUS (lat.-, gr. -y6po.:;
,.rsucit"), rsucit de la dreapta spre
stinga (tulpina la Hu.mulus lupu/us)
(sinislrogyrous; linkswindend; sinislrogyre, tordu a gauche; balra csavarodO; Jleaocxpy'leHHbiA]
SINISTRORSUS, Intors de la dreapta
spre stinga (tulpina la Calystegia,
Phaseolus) [sinistrorse; linksgedreht;
toarne gauche, sinistrorse; balrafor
dul0 j JleBOBPIW.IiUOW.Hit]
DOXOliCHil:,

520

52t
522

523
524

525

526

SINISTROSTYL/A 1, sinistrostilie,
stile tnclinate spre stinga (la florile
enantiostile) {Knuth) [sinistrostyly;
Sinistrostylie; sinistrostylie; szinisztrosztilia; CKHIICTJXlCTifJlllll}

527

SINUATO-, SINUATUS, sinuat, cu


scobituri sau sinuozit!i rotunjite
( sinuato-dentatus, sinuato- obatus, sinuato-serratu.s) [sinuated, sinuate- ; buchtig, ausgehuchtet, buchtig- ; sinue;
oblos, ives bemBlyedesU, Obliisen-;
BbleM'J:QTJ.IA, BJ.IeM'IaTO-)

531
532

533

"'
535

536

537

SINUOLATUS, sinuolat, cu sinuozitll.i mici i fine [sinuolate, finely


sinuate; kleinbuchtig; sinuoltl; OblOcs
kes j MenJCOBLieM'I3TJ.Iit)
SINUOSUS, sinuos, cu sinuoziti
numeroase i mari [sinuose, sinuous.
very sinuate; groBbuchtig, reichbuchtig, vollbuchlig; sinueux; gazdagon
OblOs; rJzy6oKoBweM'IaTwtt] -> (le:eUfJ
sus, mesentMriformis
SINUS (-US) m, sinus (pl. sinusuri)
1. Sinuozitate. 2. Cavitatea curbat
dintre doi lobi [sinus, recess; Bucht;
sinus, echancrure; szinusz, Obol, ives
bemelyedes; B&reMKa, :iaJIHB, 6yxTa]
SIOTROPISMUS m {gr. m:i.o> "a
zgudui", 't"POitl'\ "rsucire") - seisrrwtropismus
SIPHON-, SIPHONO-, SIPHONACEUS, SIPHONEUS, SIPHONICUS, -SIPHONIUS (gr. G(q>CI)v ,.tub"),
tubular, tubulos (siphonanthus, siphonogamu.s, cladosiphonicu.s, monosiphoniu.s) [siphoneous, tubular; rOhrig,
rOhren- ; siphone, tubuleux; csOves;
ypy6'1aT&dt, Tpy6'1aTo-] -> fistulosus,
tubularis
S/PHONANTHIA f (gr. , livtlot;
"floare"), sifonantie, conformaia tu
buloas a florilor radiare ligulate din
antodii (Composivu) [siphonanthy;
Siphonanthie; siphonanthie; csOvesvirgllsg; CHtlloHaHTIIII]
SIPHONOPHYTA n pl (gr. , qruWv
,.plant"), sifonofite, plante numai
cu flori tubuloase n antodiu (Com
positae) [siphonophyles; Siphonophyten; siphonophytes; szilonofitk; CH
ljloeo!l!BTw]
SIPHONOGAMIA f (gr. , yUpo10
,.cstorie"), sifonogamie, fecundarea
ovulului cu polenul transmis printr-un
tub polinic [siphonogamy; Siphonogamie; siphonogamie; szifonog.mia;
CJUIK>eoriiMIDI)
SIPHONOPLASTUM n {gr. , ttA.a
,.modelat"), sifonoplast, miceliu
unicelular ramificat, neseptat, con
innd citoplasm i mai muli nuclei
(Algae, Fungi) [siphonoplast; Siphonoplast; siphonoplaste; szifonoplasztisz j CH4ioHOIDI8CT}

CJ't"6t;

SIPHONOSTELE f (gr. -, CJ't"ft)..Tl


"coloan"), sifonostel, cilindru central
cu parenchim medular tnconjurat de
vasele lemnoase i liberiene sub form
de inele (Pteridophyta) [siphonostele;
Siphonostele; siphonostele; szifonosztele; CH4ioHOCTCJia]

...

SIRAPLANCTON
538

SI RAPLANCTON
,.groap",

da~

(gr. l;vpo~;
"rAtcitor"),

5~7

siraplancton, litoplancton. format indeosebi din specii de T/lalauosira


[siraplankton; Siraplank\on; siraplancton; sziraplankton;

539

cxpaonaJD:TOH]

SITOTROPISMUS ra (gr. c'lt~


,.aliment", tpom') .,curbare"), sito
tropism, curbare sub influena unui

excitant de nutriie [sitotropism; Stotropismus; sitotropisme; szitotropizmus;

540

CRTOTpODR3M]

SITUS (-US) m, situaie, aez.are,


stare [site, position, situation,
state; Stellung, Lage, Zustand, Stelle;
situation, position, etat; helyzet, elhelyez~. llapot; nonoaeHHe, pacuo-

cici6; co~ll]

548

549

poziie,

,.......,1

SJTUS, situat, aezat (situated, pla


ced; set down; gelegen, gestellt; sitne,
plate; elhelyezett; pac:JJOJlOaellllA)
- impqsitus
542 SMARA.GDINUS, smaragdin, Inchis

Mi

550

55t

alblstrui verde, de culoarea verde al

smaragdului [smaJ"agdine, emeraldgreen, dark bluish-green; smaJ'lllt(i.grOn; emeraudine, vert d'Smerallae;


szmaragdzOid; CMapar,aoawlt, 113YMPYA~

awl]

MS

SOBOLES f, sobol 1. Baza stoloniform a tul{'inii. 2. &bol subteran.


a. Ramificaie a rizomului servind la
tnmulirea i rspndirea plantei ( Agropyrvm repeM) [sobol, shoot, sprout,
sucker, root-sucker; Wurzelspross,
Stockspross, Wurzelauslufer, Wurzelschoanng, Wurz~ltrieb, ~urzelaus
schlag; sobole, reJe"ton, Jet, brout,
coulant, pousse; gyllkersarj, tllsarj,
ftlldalatti sarj, gyoktlrhajts; ompwctC,
nopocm., no6er, xopnooll: ornpwcx]
SOBOLIFER, sobolifer, care poart
soboli [soboliferous, sobol-hearing;
wurzelsprossend, wurzelsprossentragend; sobolifere; gyllktlrsarjas, gyoktlrhajtsos;

SOCIATIO r, sociale.1. Microasociaie


2. Unitatea cenoticA, corespunzAtoare
climaxului In sistemul de clasificare
(Weaver, Clements). 3. Unitatea elementar a covorului vegetal (Du Rietz)
(sociation; Soziation; sociation; szo-

552

553

554

SOCIATUS, asociat [associated; vergesellschaftet; associe; trsult; crpynnaposaam.dt]


SOCIETAS l, societate, asociaie
(boklnC{lrum socitmu asociaia betanitilor) [society; Verein, Gesellschaft;
societe; trsasg, trsulat; o611lCC'1110.
<006_,..,]
SOCIOLOGIA r, sociologia, studiul
asocierii organismelor [sociology; Soziologie; sociologie; szociol6gia, tarsulstan; COIUIOnonu]
SOCIOMORPHOLOGIA t (lat. -, r.
po~
.,form", ).6yo~ "vorbire'),
sociomorfologie, socioiOJie descriptiv
(soclomorpholO(Y; Soziomorphologie;
sociomorpholog1e; szociomorfol6gia;
COI(ROMop9onOI1Ill)
SOL m, soare [sun; Sonne; soleil;
nap; COJIB~]
SOLARIS, solar, de soare [solar,
sunny; sonnig, sonnenliebend; solaire;
napos, napot kedvel6; COJme"lffWA]
SOLARISATIO t, solarizare, Intirzierea procesului de fotosintez prin
expunerea IndelungatA a plantei la
lumin intensiv [solarisation; Solarisation; solarisation; szolarizciO;

COJiap113aUI111}

555

SOLARIUM n, solariu, locul de expunere la insolaie puternic a unor


plante din grdinile Jilotanice [soia~
rium; Sonnenbett; solarium; szo-

556

SOLENACANTHUS (gr.G(!)).T)v "tub''"


lilmv8a "spin"), cu spini tubuloi
[tubulispinous; r6hrenstachelig; a apines tu buleuses; cs6ves t6vis'fi; TPY6

lrium; COnlfPHI]

AalOlltHA OTnpwCI\lt]

KOKOmo'IIOBidit}

M5 80CIABILITAS f, sociabilitate, capacitatea, gradul i modul de grupare


al indivizilor unei specii In cadrul
asociaiei (sociability, gregariousness;
Soziabilitt, Geselligkeit, Gest>lligkeitsgrad, Hufungsweise; sociabilite; tr
sulskepessBg; o611lCCT:BeBHOCTJ>, craftaocn, CX)"'e&Hocn.]

557

SOLENANTHUS (gr. -,
re") -+ !ubuliflorus

558

SOLENAIDIA l (gr. -, al8otov


"genital"), solenidie, transformare a
staminelor tn formaiuni tubuloase
(Morren) [solenaidy; Solenaidie; solenaidie; szolenaidia; COJreHaii.IJ.IDI]

M6 SOCIALIS, social, care crete in


numr foarte mare de indivizi, constituind fondul asociaiei {Drude) [social; gesellig; social; t.rsas, seregesen
616 j COUilaJli>Bh.IJI, o611lecTBCBIIIoiJf]

559

SOLENIAPLANCTON n (gr. , tt'An.ykt~


"rtcitor"),
soleniaplancton,
fitoplancton neritic plutitor, cu preponderana unor alge tubuloase ( Rhi~
JMelenio.) [soleniaplankton; Soleni-

liv9o~

"floa-

...

SORALIUM

aplankton; soleniaplaneton; szoleni


aplankton; conemlaallaHnOa)
560 SOLBNOSTELE f {gr. , ctrl!).TI "coloanl"J, solenostel, stel tubulos cu
noem mtern i extern (Van Tieghem)

[solenostele; Solenostele; solenostele;


szolenosztele; coJteiiOCTeJIC]
561 SOLERRANTIA n pl {lat. solum
..sol", errans "rtlcitor") ..... phyroe-

daplwn
SOLIDJTAS
t, soliditate {solidity;
562
Festigkeit; so1idlte; szilrdsg; TBip

somat.isch, kOrperlich; somatlque;


szomatllrua, testl; ~
DIYISIO SOMATICA - OIJI'YOkinesiB, mito1is
513 SOMATOBLASTUM n
111a~ ,.germen"), somatob ast, celuli
eare pe cale de diviziune dA. nattue
unor celule somatice [somatoblaat;
Somatoblast; somatoblaate; szomatoblszt ; COM&T06nacr}

lgr..,

SOMATOGAMIA f (gr. , "cstorie") (Renner) pselldoopo

ocn.J

gamia,

SOLIDUS, SOLID!-, solid, compact,


plin, dens (culmul la 21, frunza
la Sempuvivum, tulyina la Hyoseuamus) (soldiMI'vius) [solid, compact,
firm, strong; solid, rest, dicht, kri.fti~, hart; solide, compact, plein;
wltird, tOmGr, tomott, kemtny;
Tallp,~~;lrll, DJlOTHiodl] __,. compactus, spis

576

~
56. SOLISEQUIALIS, SOLISEQUUS-+

577

563

helWtropicus
565 SOLITARIUS, solitar, singuratic,
unic ((Jr .-, frw;te .....,, mupri ,.._,)
[alone, solitary, single, lonely; allein,
solitr, einzeln, vereinzelt, einzelstehend, alleinstehend; solitare, seul,
unique; magnos, egyedUli, egyedfil
116; O,ItHHo'IHbllt] -~o singularis, mono-,
uni-, solus
566 SOLUBJLJS 1. Solubil. 2. Se1arabil,
detaabil (soluble, separable; lllsbar,
abllisbar, trennbar; soluble, separabie; oldhat6, feloldhat6, elkillllnithet6;

575 SOMATOGENUS (gr. -, y8VVIi(o "a


se nate"), somatogenic 1. Dezvoltat
din celule somatice. 2. Cu caractere
doblndite (somatogenic; somatogeniscb; soma~ne; szomatog6n; coMaroreRRWil}

578

579

pacTBOpBMN8, .o;eJllUQHitc.]

SOLU M n, sol, pmtnt, teren [soi!,


earth, ground; Boden; terre, sol;
f6ld, talaj; DO'IB&.}
568 SOLUS ...... soliwius
569 SOLUTIO t 1. Soluie. 2. Dizolvare.
a. Separare [solution, detachmcnt;
Solution, Aufl(lsung, L6sunf, Trennung; solution, st\paration, disJonction;
oldat, felold6dil.s, elkill6nfilt\s; pacnop,
567

580
581

OT)J;eneJDIC}

570 SOWTUS, dizolvat, separat,

neade~

rent, detaat,liber[dissolute, separated.


unbound; abgeUist, gellist, Iose, abgetrennt; dissofu, separe, detacht\ j ieloldott, szt\tvlt, levlt, szabad; OT~CH
~1

SOMA n (gr. aliJJ.UX ,.corp") ...... corpus


572 -SOMALJS, SOMATICUS, -SOMUS,
somatie, corporal, referitor la un corpuscul nereproductiv (keterosomalis,
Aomosonudis, enne<Uomus) [somatie;

571

p.eur~~mia, p~eudom.U:is

582

...

583

SOMATOMIXIS r {gr. -, p~
.,amestec") - pseudom.u:is
SOMATOPHYTA n pl (gr. -, ~v
..,Plant"), somatofite,
plante snpenoare provenite din celule somaU.ce
(somatophytes; Somatophyten; somatophytes; szomatofltk; oowaTOI)B'rw:)
SOMATOPLASMA n (gr. , ~
"modelare"), somatoplasmi, substana
celulei somatice [somatoplasm; ao..
matoplasma; somatoplasme; szomatoplazma; COMaTODJia3Ma]
SOMATOTROPISMUS m (gr. -,
tpoK'i) "curbare"), somatotropism, influena nemijlocit a substratului asupra creterii organismelor (Van Tieghem) [somatotropism; Somatotropismus; somatotropisme; szomatotropizmus; cowaTOTpoDJI3M]
SOMATROPISMUS m (gr. - -) somawlropismll6

SOMNIFER, somnifer, care aduce


somnul (PaptWe,.somniferum) [somniferous, inducing sleep; schlalerzeu
gend, schlafbringend; somnift\re; altat6, lmot hozO; CHOTBOpawll) -~o
soporifer
SOMNUS m, somn, poziia specialA
a unor organe din timpul nopii
(a. frunzelor de O:xalis, a norilor de
Comolvulw) [sleep ; Schiat ; sommeil ;
alvs; COR]
SOPORIFER ...... somnifer
SORALIUM n (gr. ~"grAmadA"),
sora!!, lagAr de soredil localizat In
anumite pri ale talului, pe marginea
lobilor (n Jishenologie la Rocella)

...

SORDAGO
[soralium; Sorale; sorale; storlium;
oopamoll]

SORDAGO C, sordago, panaarea patologd murdar cenuie a frunzelor de


Mirabilis jalapa (Correns) (sordago;
Sordago; sOrdago; szordgO; cop.aaro1
SORDJDUS, sordid, suriu, alb-murdar [sordid, soiled, dingy, dirty-looking;
schmutztf,
sordide-grau,
schmutzigwei.B; sordida, sale, blanchAt
resale; szennyes sztnii, szennyes
feber, piszkos szlnii; rJ)R311JdiQ
SOREDIATUS, SOREDIIFER, sorediat, prevzut cu soredli [sorediate;
soredientragend; soredi; sarjmorzss;
~J:I: COpe.II,IIA]
SOREDIUM n (gr, a~ "grmad"),
sorediu, corp de reproducere vegeta
tiv la Lichenes, format dintr-un
grup de celule de alge in stare de
div1ziune, care sint nconjurate de
hifele ciupercii [sorede; Boredie, Bruthii.ufchen ; sorMie; szoredum, sarJmorzsa; Copew~s] --. phygoblastema,
gorwtrophium, sor11uma, meneblll$tema
SOREMA n (gr. <'Jd>pauj.Kl "grmad"),
sorem, grAmadA de carpete apari
ntnd unei flori [sorema; Sorema;
sorema; szOrma; copwa]
590 SOREUMA n (gr. -) --. soredium
SORIFER, sorifer, care poart sori
[soriferous, sorus-bearing; sorustragend; sorifhe; sz6rusos, szOrust hordozO; COPYCbi, JteCylli'Bil XY'JICH)
SOROCARPJUM n (gr. , t::apn~
"fruet") __,_ sOI'osi
593 SOROPHORUM n (gr. ampOc; "gr
mad", qJOptro "a purta") --. sporophyl-

'"
'"

"'

'"

'"

'"

,.,

...

..,
".
"'

lum

SOROSIS t (gr. -), soroz, fruct compus format din bace agregate, pe
umtate sudate tntre ele, cu tnveiurile floraie (sau i cu axa) crnoas
(Ananas, Morus) (sorose; Scheinbeere, Haurenfrucht, Beerenhaufen;
sorose; szor6zis, Albogy6, bogy6s termesgazat; copoJHc] __,_ sorocarpium
SOROSUS m (gr. -) --+ sorosis
SORUS m !gr. -), sor, grup de sporangi acoperii de induziu (pe sporofilele
de Filices) (sorus, cluster of sporangia;
Sorus, Sporangiengruppe; sore, groupe
de sporanges; sz6rus, sporangiumcsoport ; copyc, xy'IXa]
SORUS (gr, -), cu sori {atactosorus,
angiosorus, cystosorus, leucosorus) (-sorous; mitSporenhuichen; a sores;
szOrusos; X)''leoii]

"'

SPADICATUS, SPADICIGER (gr.

cn61/; "ramur de palmier"), spadi-

citer, cu spadice (spadicate; blUtenkolbentragend; spadice; torzsavirg


zatot hordoz6; c DO'IaTkOM)
599 SPADICEO-GRISEUS, brun-cenuiu
[brownish-grey; brunlichgrau; bruntre-gris; barnAsszUrke; Kopwnresocepwll:]

600 SPADJCEUS, SPADICIFORMIS,


spadiceu 1. Care se aseamn cu un
spadice. 2. Brun lucios, de culoarea
curmalei [date-brown, deep reddishbrown; dattelbraun, glnzendbraun,
kolbenartig; spadice, bai; datolya
barna, fenyJQbarna, torzsaszerii; Katn
T&HOB&IA, DO'ISTKOB&IA)

601

SPADICIFWRUS, spadiciflor, cu
In spadice ( Arum)
(spadicitlorous; kolbenblotig; spadiciflore; tOrzsavirgll; no'laTII:OJ.tBCTIl ori dispuse

XOBLIA]

602 SPADIX m (gr. -), spadice, inflorescen. spieiform, cu axa ciHndric


tngroat, cu llori sesile protejate de
spat (Arum) [spadix; Bititenkolben,
Kolben; spadice; torzsavirgzat, torzsa j UO'!aTOIC)
603 SPAN-, SPANIO (gr. anO;v101;; "puin"), cu puine ... ( spananthus, spaniocarpus) [few-; Wenig-; a peu; keves-;
MaJio-1 --+ oligo-, pauci604 SPANANDRJA C(gr. -, dvftp, dvOpOc;
"mascul"), spanandrie, lmpuinarea
sau raritatea numeric a descendenilor masculi [spanandry; Spanandrie;
spanandrie; spanandria, himritkasg;
CJiaHaH.apllll]
&os SPANANTHUS (gr. , dv66c; "floare") __,_ oliganthus, pauci(lorus
606 SPAN/OCARPUS (gr.
KapnOc;
"fruct") --+ oligocarpus
607 SPANOGY NIA f (gr. , "f\lvl) "femeie")'
spanoginie, lmpunarea sau raritatea
numeric
a descendeni!or femeii
[spanogyny; Spanogynie; spanogynie;
spanoglnia, nOritkasg; cnaHorllfPill)
SPANOPHYLLUS (gr. -, q~UJ.A.ov
"frunz") __,. paucifolius, oligophyllus
SPANOSPERMf!S (gr. -, o7ttpllQ
"smln") --. olrgospermus
610 SPARSJFLORlJS, sparsif!or, cu flori
mprtiate i spaiate [sparsiflorous;
zerstl'eutbltitig; sparsiflore; sz6rtvirgU, kuszavirg(!; Paccel!HHOUSCTICO

...

B&lll:)

611

SPARSIFOLI U S, sparsifoliat, cu frun


ze lmprtiate i distanate [sparsi-

f81

SPECTRUM

!olious; zerstreutblttri$, lockerbltt


rig; sparsifolie; A reud les eparses;
sz6rtlevelii, kuszalevehl; pacceJJHHO

JIIICTBJd.li:]

612 SPARSIOPLAST.A n pl (lat. sparsus


"rsfirat", gr. 1t.Il<ft.; "modelat"),
sparsioplaste, elaioplaste la DUJtome<U,
variabile ca numr i poziie (Mereschkowsky) [sparsioplasts; Sparsioplasten; sparsioplastes; sparzioplasztiszok; cnapcHonnacTbl]
6t3 SPARSUS, spar, tmprtiat, risipit,
rsfirat 1. Dispus fr ordine (frunse ,....., peri,...., plante-). 2. Cu numr
redus de indivizi tn asociaie [sparse,
dispersed, scattered; zerstreut, spr
lich, vereinzelt, unregelmssig verteilt;
epars, disperse, eparpille; sz6rt, szetsz6rt, sz6rv8.nyos, ritks, kusza;
pacc:eJIHJU>l.ll, pe.!I)(I(D] _,. dispersus
614.

SPATHA f (gr. omi9r1 "spat"),


spat (pl. spaturi), hractee mare care
invelete unele inllorescene, mai ales
spadicele (CaUa, Zea, Arum) [spathe;
BIU.tenscheide, Spatha; spathe; hu
roklevc!l, virgzati burok, torz.saburok
level, virghtivelylevel; no~~:pwsaJio,
o6BtipTKa, kp1>1JIO] -+ ealopodium
615 SPATHACEUS, SPATHIFORMJS,
spataceu, asemntor cu un spat
[spathaceous, spalhe-like; b!Utenscheideartig; spathace, spathiforme; buroklevc!Iszerd; noE:pwB8JJOldiAB1oli1]
616 SPATHATUS, SPATHI-, -SPATHUS, spatat, prevzut cu spat
(spathiflorus, albispathus, eriospathus,
erassispathus) [spathate, spathed;
b!atenscheidig, bltitenscheide-lragend;
spathe, a spathe; burokleveles; HMe
JOIQHJi DOKpbiB!UIO)

61?

SPATHELLA f -+ glumella

618

SPATHELLULA

619

SPATHILLA 1, spatil, spatul secundar la inflorescen1a palmierilor


[spathilla; Spathilla; spathille; szpatilla; cnaTHJIJia]

620

f ....... glumellula

cnei.(H8Jlli38Ullll]

624

spatol, partea inferioar disciform, lipicioas, a translatorului, care se fixeaz pe capul

SPATOLA f,

insectei polenizatoare (CyMnchum)

SPECIES

t, spec-ie, unitatea taxo-

In clasificarea
plantelor {species; Spezies, Art; espCce; faj ; BB.IJ.]
625 SPECIFICUS, specific, caracteristic,
care aparine Um'll specii (caracter.....,)
[specific; spezitisch, artlich; spl!cirique; faji, fajlagos, fajra jellemzli;
BH,II.O:OOR)
626 SPECIMEN n, exemplar, eantion;
plant IntreagA sau numai fragment
destinat pentru studiu [specimen,
exemplar; Exemplar, Probestuck; specimen, exemplaire; p6ldny; o6pa:teQ,
nomic

fundamental

_,
6,.

"'""'""'~')

629
630

SPECIOSUS -+ pufcher, "enustus


SPECTABJLIS ....... speciwus

631

SPECTANS (specW), orientat spre,


care privete spre, referitor la (deorsum spectans, Indreptat fn jos; radicula hilum spectaM, radicula oriental spre hil) [turned towards, direeted,
looking towards, situated towards;
gerichtet, schauend, betrelfend, hin
weisend ; tourne, dirige vers; irnyul6,
odanc!zO; nosepJIYTI>IA, o6paw;i!HHLIR]

63:!

SPECTRUM n, spectru, imagine,


reprezentare [spectrum, representa
tion; Spektrum, Darstellung; spectre;
spfktrum, szlnUp, hrzols; CDCXTP,

SPECIOLAE f pl, speciole, specii


iniiale neformate lnc definitiv, care
pe cale de hibridare pot da natere
la specii noi (Plate) [speciolae; Speziolen; spetioles; speciOlk, kezdO
fajok; cneuoom.J]
628 SPECIOIJJGIA !, speciologie, tratat
despre specii (Turesson) [speciolo~;
Speziologie; sp6ciologie; spccio!Og~a;
cne!J-IIonoma]

SPATHULATUS,
SPATHULJ-,
spatulat, in form de lopic (spathulifolius); rotund dilatat la vrf
i lung atenuat la baz (frunze la
Bellis, Leonrodon hispidus, li ieracium
alpinum) [spathulate; spatelig, spatelfOrmig; spathule; lapt alakU;
JIOII8T':18Tblit, JIOD8TK006pa:JHt.iA]

621

[spatola;
Klehscheibe;
spatole;
szpatola, ragad6s korong; caarona)
622 SPECIALIS, special, propriu, deosebit (bDtanicd .....,, formd ,.... ) [special,
peculiar, proper; speziell, besonderer,
eigentO.mlich; spl!c1al, propre, particulier; specilis, sajtsgos, kiilonleges, fajlagos; cne~n. oco6wit, co6crsemo.IJI) - peculiaris, proprius, particularis
623 SPECIALISATIO t, specializare,
adaptarea special a unor parazii
pentru anumite plante gazde (Albugo
candida numai pentru speciile de
Cruciferae) {specialization; Spezialisierung; specialisation ; specilizci6;

ll3o6pruuHBe]

....,,

...

.SPECULUM

.,.

..,

...
...
...

.
.,

...
.....,
...

SPECULUM n, SPECUS {-US) m spelunca

SPEIRANTHIA f (gr. mtdp(& ,,r


sucire", li~ .,floare"), spirantie,
anomalie floral constind din tor
siunea axei sale (speiranthy; Speiranthie; speiranthie; szpiril.ntia, viril.gtengely-csavarods; cneDpaH'IIlll]
SPJilREMA n (gr, mtttpru.111 "tnfurare"), speirem, gonidiul licbenilor [speirema, gonidium of Licbens;
Speirema; speirbme; szpeirCma; roBH.ItiiJI nHmaiiRHKOB]

SPEIREMATOPHORUM n-+ goni


diophorum

f (r. mrfJMltov
),hyo!i "vorb1re"), speolo-

SPELAEOLCGIA
"peljter",

gie, studiul peterilor [spelaeology;


Hohlenkunde; spe!Cologie; barlangtan;
CIJCOJIOI'HJI)

SPELUNCA f, peter, grot [cave;


H6hle; grotte; barlang; ~pa] _"
specwlum

SPERM, SPERMA-,SPERMATO,
SPERMATUS, SPERMIO-, SPER
MO-, -SPERMUS(gr. oxipJ.lll. "smin
t"), cu semine sau cu spori; referitor
la seminte sau la spori (spermagenus,

spenn{lphorus, endospermicus, asperma


tus, gymrwspermus) [-seed, -seeded; samen-, -samig; graines, seminal;

magvas-, -magvu;

Maro-, cuepMo-] -

-<:eMliHHbllt, cnep-

seminalis
SPERMAGENUS (gr ., -ygvvitro "a
se nate") -+ sper/1UJ,togenus

SPERMAGONIUM n {gr. -, y6vot;


"urma")

-+

SPermogt)nium

SPERMAMOEBA t (~ .. , f.tot!Julo!i
"alternant"), BPermamtb 1. Spermatozoid uniciliat, cu micri amiboidale (Morwblepharidaceae). 2. Parte
specializat a protoplasmei anteridialc,
fertilizind oosfera (Sapi"(J/egniae) [spermamoeba; Spermamoeba; spermami
be; spermamoba; cnepmMe6a)
SPERMANGIUM n (gr. , yy&iov
"vas~. spermangiu, sporangele algelor
[spermangium; Spermangium; spermangium; spermangum; cnepMaHrBJi)
SPERMAPHORJUM n (gr. -, 'POP~
"a purta") -+ funiculus, placenta
SPERMAPHYTA n pl (gr. ,
"plantA'') -+ spermatophyta

IPU'tOV

SPERMAPODIUM n (gr. - n:oli.;


~ "picior"), spermar,odiu,' suportul ramiricat al pistilu ui (Umbelli
ferae) [spermapodium; Spermapodium;

..,

...
"'

spermapode; sperma pOdium; cnepMa,


DO.li;Bit)

SPERMAPOIXJPHORUM n (gr . q10pho "a purta") - spermapodium


SPERMARIUM n {gr. -) ....,. antheridiwn
SPERMATANGJUM n (gr. -, O:r
"vas") ....,. anthuidium, sper11W-

1&(ov

gonium

SPERMATICUS (gr. ) 1. Sperma tic,


seminal 2. De sex mascul (celulif - )
[spermatic; spermatisch; spermatique;
spermatikus, ivarsejti; ceMeHHoA]
651 SPERMATJDIUM n {r. -, s18o!i
,.asemnare"), spermatid1e. 1. Celula
mam a anterozoizilor. 2. Spor ( Algae)
[spermatid; Spermatide, Spermatozoidmutterzelle; spermatide; spermatidium; cnepManma]
652 SPERMATliFER, SPERMATIIGER (gr. , lat. fero, gero "a purta"),
spermatifer, care poart spermatii
[spermatiferous; spermatientragend;
spermatiifbre; spermatium-hordoz6 ;
65Q

~8

euepMawm]

-+

sperm4tiopho-

'""

653 SPERMATJOIDEUS (~. -, stOo;;;


"asemnare"), spermatiotd, asemn
tor eu spermatiile [spermatioid; spermatienbnlich; spermatioide; sperma
tiumszerO.; cnepMaTHOBH)I)lblit]
SPERMATIOPHORUS (gr. -, (jiOpful
"a purta") - speri1UJ,tiifer
655 SPERMATIUM n
spermatie,
eelul sexual mascu neciliat ( RhoMphycede) {spermatium; Spermalium;
spermatium;spermtium, himivarSf'jl;

lgr. -),

spermatoconidium
SPERMATOCARPIA f (gr. -, ~~:ap

CllC))MaU:Ifit) -+

656

n:Oc; "fruct"), spermatocarpie, fructe


fr carpele, fiind lns complet inchise de bractei (seminele unor Goni
ferae) [spermatocarpy; Spermatokarpie; spermatocarpie; spermat~krpia;

cnepMaTOKapllWI}

657

SPERMATOCONIDIUM n {gr. -,

.c6vt.litov ,,praf") -

sperm,ium

658 SPERMATOCYSTJDJUM n, SPER


MATOCYSTIS l (gr, -, ri>an(i "sac"),
spermatocistidie, spermatocist, celula
mam a anteridiei (Musci) [spermatocyst; Spermato1;yste; spermatocyste;
spermatociszta; cnepMaTO~]
. " SPERMATOCYTJS, -IDIS f (gr. -,
rito(i "cavitate") - androcytis
660 SPERMATOCYTIUM, -IDISn {gr.-).
sperma toci tiu, sporange cu spermato

...

SPERMOGONliFER'

zoizi (A. Braun) [spermatocytium;


Spermatoz:ytium;
spermatocytium;
spermatooitium; cnepMaTOUIITR)'M]
661 SPERMATOGAMETA 1 (gr. , '}'(1
~~ "soie"), spermatogamet, gamet
mascul (Hartog) [spermatogamete;
Spermatogamet;
spermatogam ete;
spermatogAm6ta;

cncpMaTOfaMC:Ta]

662 _SPERMATOGENESIS 1 (gr. , 1t-

v~ "natere"), spermatogenez, dezvoltarea celulelor sexuale mascule


din spermatogonii (de ex. anterozoizi,
grll.unciori de polen etc.) [spermatog

nesis ;Spermatogenese;

spermatoge-

nese j spermatogent!ZS j cnepMaTOfetiCJ)


- spermogenesis

663

SPERMATOGENUS, SPERMA1VGENICUS (gr. -, ')'&VVOOl "a nate"),


spermatogen 1. Care produce elemente
mascule. 2. Care produce semine

[spermatogenous,
spermatogenetic;
spermatogen; spermatog~ne; spermatogtln j

cnepMaTOfCHHb18, o6pa3yiOWHil:

ceMCHJCa] -+ spermogenus

664

SPERMATOGONIDIUM n (gr. -,

oy6~ "natere")

-:+ spermaUJ:;ooll

SPERMATOG()NJUM n (gr. -),


spermatogoniu, celula sexual primordiaUi. mascul {La \'aletta) [spermatogonium; Spermatogonium; spe.rmatogonium; spt~rmatog6nium, hlm
Osivarsejt; cnepMaTOf'01Ullt]
666 SPERMATOGRAPHJA f {gr. -,)'plilfKil "a scrie"), spermatografie, descrierea seminelor [spermatography; Samenbeschreibung; spermatographie;
maglelrs; cnepMaTorpa4ooi]
667 SPERMATOKIJiiETICUS (gr. -, KWTlttKO<; "mictor"), spermatocinetic,
care tinde s produc elemente maseule [spermatokinetic; spermatokinetisch; spermatocinHique; spermatokinelikus; cnepMaTOKHHeTH'IecK.IlA}
668 SPERMATOPHYTA n pl (gr. -,
iptlTQv "plant"'), spermfi{Ofite, !,'l'Up
taxonomic
superioar,
cuprinz.lnd
plante vasculare cu flori i seminJ.e
{spermatophyles, seed-plants; Sp('rmatophyten, Samenpflanzen; sp0rmatophytes, plantes a semences; spermatoCil ak, magvas nOv~nyek; cnep665

MaTO$HTw, paCTCHIOI ceMelU!blC) -+ anlhophyta, phanerogamae, spermophyta

669

SPERMATOPLASMA n {gr. -, n:Mi.o11 "modelare"), spHmaloplasmli, cito-

plasma celulei mascnle [spermatoplasm; Spermatoplssma; Sp'rmatoplasme; spermatnplazma; cnep:.ta.TOruuuMa]

S~ERMATOPLASTUM n (gr. -,
K.a(n0r; "modelat"), spermatoplast,.
celul sexualA maseull [spermatoplast;
Spermatoplast; spermatoplaste; himivarsejt j CI!CPMBTOUJJaCT)
6:'1 SPERMATOSPHAERA f {Itzigsohn}
-+ spert7UZWplastum
6:'2 SPERMATOSOMA n (gr. -, ~
"corp'') -+ pernwwuxm
673 SPERMATOZOON n (gr. -, C4tov
"animal"), spermatozoid, celul. mascul mol>il rezultati rn anteridie
[spermatozoid; Spermatozoid; spermalozoide; spermatozoid, mozg6 himi''arsejt; cnepr.taT030B,Iij -+ microgtunela, spermawgondium, epermium
SPERMIOGENESIS f (gr. -, "ftvsot.c..

6i0

"natere") -+ spermatbe.11Uis

SPERMJOTELEOSJS f (gr. -, tti.mo~ .,terminat") -+ spermatogenesis<


676 SPERMIUM n {gr. ) microgtunem., spermato~n
67/ SPERMOCARPIUM n {gr. -, tmPKOo;
"fruct"), spermocarp. 1. Oogon dupA
fecundare. 2. Fructul la Cluzrautre
(Bennett i Murray) [spermocarp;
Spermokarp; spermocarpe; spermo-karpium; cnepMOXapJJIIA]
678 SPERMOCARPUS (gr. - ) -+ phanerogamus

SPERMOCENTRUM n (gr. -, lat.


centrum "centru"), spermocentru, centroromul mascul tn timpul fecundrii
[spermocentre; Spermozentrum; spermocentre; spermocentrum; cnepMOll.CHTP]

SPERMODERMA n, SPERMODER.UIS, -IDIS f, SPERMODERMIUM


n (gr. -, Otpll(l "piele"), spermodermA ..
inveliul seminal [spermoderm, seedcoat; Samenhiille, Samendecke, Samenmantel; spermoderme; magbej,.
magtakar6; cnepMO.@PMa] - epispermium
681 SPERMODOPHORUM n {gr. , ~
"drum", cpopt<o "a purta") - gynl)phorum
682 SPERMOGEMMA t (gr. -, lat.
gemma "mugure") -+ archegonium.
683 SPERMOGENESIS f (gr. -, ~
"natere") - spumatbgenesis
680

SPERMOGENUS (gr, -, yr.vviw "a


se Dl'.te"') -+ spermak!genus
685

SPERMOGONllFER (gr. -,

"urmaf, lat. tero ,,a purta"), spermogomter, care poartl spermogonii

...

SPERMOGONIUM
[spermogoniiferous ; spermogonientragend; spermogoniifbre; spermogoniumta.rtO ;

686

687

688

689

690
691

taches noires; flszk6s, OszOkfOltos,


feketepettyes; OMepTBCBWBit, ra.Hrpe-

B03HWit. o!Wiemmlt, o6ozzetnu.III:]

cnepMOI'OilOBOCHYit)

SPERMOGONIUM n (gr. - ), spermogoniu, organ de fructificaitl la


Fungi i Lichenu, constituind o cavitate ln form de butelie, in care iau
natere spermatiile, avind dimensiuni
mai reduse dectt cele din picnidii
[spermogone; Spermogon; spermogome; spermogOnium; CDepMOCO}[It.it]
SPERMOLOGIA f (gr. -, )..6yo10 "vorbire''), spermologie, studiul semine
lor sau a sporilor [spermology; Samenkunde, Sporenkunde; spermologie;
magtan, spOratan; cuepMOJTonu]
SPERMOPHORIUM n (gr. , IPOPE(i)
"a purta"), spermofor, suportul sporului (Fungi) [spermophorium; Sporentrger; spermophorium; spOratartO;
cnopoaoc]
SPERMOPHORUM n (gr . -),spermotor 1. Ginofor (Umbelliferae). 2.
Plaeent [spermophore,
gynophore,
placenta; SamentrAger, Samenleiste,
Stempeltrger; spermophore, gynophore, placenta; spermo!Orum, magtart6,
termiSpikkely,
magtanya;
cnepMOtoP, rHHO$op, IlJiaa,eHTa]
SPERMOPHYTA n pl (gr. -, qHJt6v
"plant") _,. permawphyla
SPERMOSPORA l (gr. -, mtopO: "s
mn"), spermospor, spor format n
spermogoniu [spermospore; Spermospore; spermospore; spermospOra;

697

~~:opa)

SPHAENO- (gr. 0'((11\V,O'(pi1V6o; "col"),


cuneiform, cuneat (spluuMitkus, sphtwnophyllus) (wedge-, cuneate; keil-,
keiUOrmig; cuneiforme, en coin; ek
alakU; XJIHHO, XJIHHOBH.n,Hbl:lt) - cunealus, cunei-, sphen699 SPHAER-, -SPHAERICUS, SPHAERO-, SPHAEROIDAUS, SPHAE
ROIDEUS (gr. GIJ>Iltpa .,sfer, glob",
&t&lo; "asemnare"), sferoidal, globulos (spluurantluu, sphaerocephalus,
splul6rococcus )[spherical, globose,ball-;
S,Pha.risch, kugelig, kugel-, kugelhnhch; spherique, globulaire, globuleux;
szferikus, gomMlyU, gOmbszerii, gomh-;
98

ClPePII'IecKHll, C$epoBAaJII>Hl>I:It,

o6pa3H&lil, mapOB~o-.

SPERMOSPHAERA f (gr. , aqMI"sfer"), spermosfer, zona de


sol ce tnconjoar seminele In curs
de germinare (Verona) [spermosphere;
Spermospha.re; spermosphere; sparmoszfera; cnepMoc4lepa]
693 SPERMOTHECA f (gr.
0ftK11
"cutie") - pericarpium
694 SPERMOTYUUM n (gr. , tUi.:11
"proeminen") caruncula, slrophiola
ipo.

695 SPERMOTY PUS m (gr. -, tintoc;


"model"), spermotip, exemplar crescut din smina tipului original (Swingle) [spermotype; Spermotypus; spermotype; spermotipus; cnepMOTBn]
6%

SPHACELATUS (gr. aqlfttcS~ "gail.gangrenos, cangrenos, putre


zit; cu pete brune sau negricioase
(sphacelate, decayed, mortified, blackish speckled; brandig, brandfieckig,
schwarzfieckig; sphacele, gangrene, a
gren"),

mapo-

ICpymo-1-+ glo-

bosus, globulari3, globi-, globuli-

700

cuepMOCIIopa)

692

SPHACELD:i m {gr. -), gangrenA


1. BoalA. a trunchiului sau a ramurilor
arborilor care produce uscarea sau
necrozarea acestora. 2. Detaarea tn
plci a scoarfei trunchiurilor sau a
ramurilor din cauza gerului [gangrene,
bark-necrose; Rindenbrand; sphacele, necrose de recoree; keregUszkosMes, keregnekr6zis; raarpCHa, HeiCpoJ

SPHAERAPHIDES f pi,SPHAERORAPHIDES f pl (gr. -, !Xlq~Io;, Pcupi&lo;


"ac"), sferorafide, sferocristale, sferite; grmezi de cristale sferice de
oxalat de calciu din celula unor
plante (Cactaceae) [sphaeraphides,
sphn.8l'OCI'ystals;
Sphroraphiden,
Sphrokristallen;
spheroraphides,
spberocristalls; szferorafidok, szferokristlyok, gombkristlyok; c4lepopa4m.a,hl, c4JepoiJ)HCTaJJJlb1] _,.

sphaeriles,

spha,erocrystaili
701 SPHAERAPLANCTON n (gr.
,
rtIAlYJC.TOo; "rtcitor"), sleroplancton,
plancton cu organisme globuloase,
format indeosebi din Halosplw.era viridis [sphaeraplankton; Spharoplankton; spMraplancton; szferoplankton;
c.pepaDJiamtTOH)
702 SPHAERENCHYMA n {gr. , ltyXUJ.I "umplutur"), sferenchim, esut
format din celule sterice (de ex. n
pulpa unor fructe) [sphaerenchyma;
Sphrenchyma; spherenchyme; szferenchima; ~Ma]
703 SPHAERITES t pl (gr. -)-+ sphaera.phides

70~

SPHAEROCARPUS (gr. , KP'JI:OIO


"fruct"), cu fructe sferice [aphaero-

SPICIFORMIS

carpous; kugelfrilcbtig; spMroc91'pe;

g6mbtermesii; xpyrJioDJio.lllll>l'iiJ
705 SPHAEROCHORISIS f {gr. , X(I')Pio;

"separat"), &ferochoriz,
teratologic abundentA
toate direciile (sco]14

ramil'carea
a axei In
magorum)

[sphaerochorisis; SphArochorise; spbe


rochorise; szferochorizis; c41ePoxopu:mc]
706 SPHAEROCRYSTALLI m pl (gr. ,
xp1io-tuUo.; ,,ghia") - spko.eraphi-

d"
70?

SPHAEROMA

szferoma; c4lePoMa]

708
709

710
711
712

713

(gr.

acpuiproJ.I(l

"corp sferic"), sferom, totalitatea microzomilor unei celule (Dangeard)


[sphaerome; Sphrom; spMrome;
-+

SPHAEROPHORUS

sphaeruscma

(~.
"purttor") -+

o-~i~

,,glob", q>Op0t;
globosus
SPHAEROPHYTA n pl {gr. -, ~~~rtOv
"plant"), sferofite, plante cu fructificai globuloase (sporangele la Filices) [sphaeropbytes; Sphrophyten ;
spMrophytes; szferofitk; ollcPocllHn.l]
SPHAEROPLANCTON n (gr. , 1ta
'YK't0; "rtcitor") ...... ;sphcuraplancton
SPHAEROPLASTA n pl (gr. ,
n:.ao"'t610 "modelat") - biobl(l8tum
SPHAEROSOMA n (gr. -, crlllJJU
"corp") - sp/uJeT()ma
SPHAEROSPERMUS (gr. -, crn&pJ.IU
"smln"), cu semine globuloase
[ball-seeded; kugelsamig; semences
spberiques; glimbolyii magvU; KpYr
JioceMllHHLIJi]

71, SPHAEROSPORA ! (gr. , mropd


"smin") -->

fetr(l8pol'4

715 SPHAEROSPORANGJUM n (gr.- ,


O.yydov "vas"), sferosporange, zoosporange sferic ( Peronospol'4ceae) [sphaerosporange; Spharosporangium; spberosporange; szferosporngium; c$epocnopasndt]
716

719 SPHAERULINUS - rloboidalis


720 SPHAGNOLOGIA ! (gr. ~
"muchi", ).6oyol; "vorbire"), sfagnoIogie, studiul genului Spllqnum[sphagnology; Sphagnologie, T""orfmooskunde; sphagnologie; tlizegmohatan;
cflarROJIOt1lll)

721

$nro4HTI>I]

722 SPHALEROCARPIUMn,SPHALEROCARPUM n (gr. (JI!Nl).spOt; "uor


cztor",
tcopxOI;
"fruct"), sfalerocarp, fruct baciform monosperm i
indehiscent (Ta~) [sphalerocarpum; Sphalerokarp; sphaleroearpe;
sztalerokarpium; c4w!eponpiiBit]
723 SPHALMA n (gr. ~J.IU. o~J.lU"tOIO
"eroare"), eroare, greljeal (sp1udm4le
typograp'hko, eroare t.ipogra1ic) [error,
mistake; Irrtum; faute, erreur; hiba,
teYedes; omR6xa]
724. SPHEN, SPHENO- - sphruno725 SPHINGOPHJLUS (gr. mptr!; "sfinx,
monstru", fJilMm "a iubi"), sfingofil,
polenizat de fluturi de noapte [sphingophlous; nachtfalterblumig; sphingophile; Cjjeli lepkekkel porz6d0;
c(IHHrOI)Hnwt:w:Ji]

726 SPHONDYWIDEUS {gr. mp0v8oOIO


"vertebr", t:iOOIO ~"asemnare") fusiformill
727 SPHYGMISMUS m (gr. mpl)"(p0~
"pulsaie"), sfigmism, formarea vacuolelor contractile sub influena unor
excitaii (Massart)fsphygmism; Sphygmismus; sphygmisme; szfigmi.zmus;
C$HrMIOM)

728 SPICA f, spic, tip de intlorescen


cu numeroase flori sesile sau scurt
pedicelate, dispuse pe o ax comun
(Plantag_t! mUJor, Triticum, HorMum)

SPHAEROSTACHYS, SPHAEROSTACHYUS (gr. , crtU;tOIO ,.spic"!


cu spice globuloase [ball-spiked; kuge Ahrig; a epis en globe; ~mbkalszil;

[spike; Ahre; epi; tuzer, fiizCrvirg


zat; Jc:OJIOC] ...... szachys
SPICA SPURIA pse'lldtnpica,
spica61rum

KpyrJIOIC:OJIOCMJi]

717

?18

SPHAEROTHECIUM n (gr. , 9fJK11


.,teac"), sferotec, corp de fructificare sferic, cu peridie unilocular
( Asoomycete) [sphaerotheeium; SpMrotheka;
spberothilque; szlerotecium; c4lepon:Jntit]
SPHAERU LA f, sferul 1. Sfer
mic. 2. Peridie globuloas [sphacrule;
Kugelchen; spherule; glimbOcske;
M8JICH!oKilll

c+ePa)

SPHAGNOPHYTA n pl (gr ., 4l\I'Wv


,,planUl."), sfagnofite, plante care crese
Jn sfagnete [sphagnophytes; Sphagnophyten; sphagnophytes; szfagno!itak;

729 SPICASTRUM -

spica spuria

730 SPICATUS, SPIC/FER, SPICIGER, SPICI-, spicat, dispus to spice,


care poart spice (spici[lorus) [spi
eate, spiciferous; hrig, hrentragend;
epie, spicif~re; ruzeres, kalszos j xo-JIOCJICTMil:, KOJIOCOHOCHMA}

73f

-+

:>krehy-

SPJCIFORMIS, spicitorm, tn formA


de spic (pan~ul ,_,) [spi.ke-like;

...

.SPICILEGIUM

.,32

i33

J3i

'735

i36
137

'738
739

7fl0
.,IH

A.hrenfOrmig; spiciforme; ruzerszerii,


kalsz alakU; r.:onocoBII,II,HIIIII:]
SPICILEGIUM n, spicuire, culegere
de articole (ca titlu de carte) (gle
aning, colleetion; hrenlese, Sammlung; glanure, collection; tarl6ztts,
gy(ijtemeny; c6opBHJ:, KOMeKJJ.DR) pugillus
SPICULA t, spicule, intlorescena
paria1 a spicului general, format
din flori, ax, glume i glumelule
(Graminetu) [spikelet, secondaryspike:
hrehen, Grashrchen; spieule, epiet,
epillet; rtldrke, kalszka j KOJIOCOK,
CIIIIK)'na] ....... achnanthium, locusta
SPIC ULA TUS, SPICULIFER, spiculat, care poartii spieulee [spieu
late, spiky; hrehentragend; spicute;
rozertes; HMelO~A CJDIKYm.r, 3aOCTpeH
HWit] - spiculosus
SPIC ULIFORMIS, spiculi!orm, de
forma unor spieulee [spikelet-hke;
hrchenfilrmig; spleulitorme; ftlz.erkeszer(i, kalszka alakU; emu:yJIO

-1!]

SPICUWSUS .....,. 'piculatus


SPILADOPHJLUS (gr. O'ltt'Mi~, artt
Mao' "argil", qll).t(o "a iubi"),
argilofil, care prefer soiurile argi
loase[spiladophilous, clay-loving; lehm
liebend, tonhebend; argilophile; agya
gos talajt kedvel6; rnuHoJTI06BBblit)
SPILADOPIIYTA n pl (gr. -, q!U1'0v
"plant") ....... pelophyta
SPILOTUS, SPIL-, SPILO- (gr.
cnti~ "pat"), (spilanthus, spilopterlU) - macu/atus, pantherinus
SPIL US m, SPILA f (gr. ) ....... hi1=
SPIN-, SPINATUS, SPINEUS,
SPINI-, SPJNIFER, SPIN !GER,
SPINOSUS, -SPINUS, cu sl'ini, sp
nos, gbimpos (spinalbus, spmaUl'eus,
spininervius, badispinus) [spine-, spini-,
-spined, -thorned, spinose, spiny,
thorny; dorn, -dornig, bedornt; spini-,
epineuX, 8. epines; tOvises, fOvist\; ICOntO'Ie.-, HrJlHCTo-, KOl[l()'lllit,

RecyliiBit

74.fa

7~5

746

JUOiiHit, 33.0CTpJUOII\HitCJ1]

SPINICARPUS (lat. spina "spin",


gr. Kal)K.; .,fruct"), cu fructe spinoase (spinicarpous; bedorntfriichhg;
spinicarpe; tovises termesii; KOJJIO'Ie-

JlJIO.D;Hitl.lt)

747

SPINIFOLIUS, cu frunze spinoase


[spiny-leaved, spinifolious; bo>dorntbfttrig; spinilolie; tovises leve!il;
KOnlO'ICJIIICTUWJt)

748
749

750
751

752

SPI NIFORMIS ,spiniform [spiniform,


spine-like; dorntGrmig; spiniforme;
tOvis alakl\; XOmo'IKOBR,II,Hblil]
SPINOSUS, spinos, gbimpos (frunzele la Carduus, Cirsium) [spinose,
thorny; dornig, bedornt; Cpineux;
tovises; xoruo'!H:it) ....... senlicosus
SPIN ULA f ....... spinella
SPINUL/FER, SPINULI-, SPii'fUWSUS, spinulos, cu spiniori (spinuliflorus, spinulifolius, spinuliformis)
[spinulose; klemdornig, feindornig,
dtlrnchen-; spinuleux; tOviskes; Me.1
KOKOJUO'iHII.) _,. spinel[OSUS
SPINUWSO-DENTATUS, spinulos
dinat (frunza la Jle:r) [spinulos!l
dentate; bedorntzhnig; spinuleuxdente; Uiviskesen fogazott; KoJito'le

3y5-'laudl:}

753

SPIRA

(gr.

o-n:eipa

".~pital"),

tn spiral a unui
organ [spire, coil; Spiralc, Windung,
_Schraube; spire, tour; csavarods;
spiral, rsucirea

CIIHpaJib, 3aBBTOk)

754.

HrJIHCTbl.ii,

HrJI&I)

.,i2

SPJNA f, spin, ghimpe; excrescen


durll., punginte, nedetaabl, fcind
corp cu lemnul [spine, thorn; Dorn;
&pne; Hivis; kOJDO'IIa, BrJTa]
"7fa3 SPINELLA !, spinior, organ ascuit, mai rigid ca pll.rul, dar fr consistena lemnoas a spinului (spinule; ~rnchen; spinelle, spinule; tOviske; MruJeRJ>XIUI XOJUO'IKa) - spinula

SPINELLATUS, SPINELWSUS,
cu spinf}ori (spinulose; klelndornig;
spinelle, spinuleux; tiivisk6s; MeJIKoxomo'lllit] _. spinul0$US
SPINESCENS (spinesco),spinescent,
slab spinos sub aspectul consistentei (loliole involucrale la Soolymus
hispf.Uiicus, fructele la Spinacia, ramurile la Ononis pseudf'Jhircina) [pi
nescent; dornigwerdend; spinescent;
gyengetilskes, tOskesedG; cnerxa Ko-

SPIRALIS, SPIRO-, -SPIRUS, spralat, dispus In spiral (flori......,, fructe


...... , pe/ioz.....,) (spirostylus, monospirus)
[spira, coiled; spiralig, spiralfOrmig,
schraubenfOrmig, schraubigg6wunden;
spirale, tordu; spirlis, csavaros, csavarodott, csigavonalas; CDHpaJibHWit,
3aBHTOJt)

755

SPIRALISATIO f, spitalizare, tnf


urarea in spiral a cromonemelor
de cromozomi din stadiul mitotic
sau meiotic (Darlington) [spiralisalion;
Spiralisation; spiralisation; spiraliz{l.
ciO; cmtpaJIH3aUHJI)

,..

<87

SPIRAUSMUS m, spiralism, monstrozitate floralil sau foliarl datorit


unei torsiuni nenormale (spiralism;
Spiralismus, Spiraldrehung, Zwangdrehung; spirahsme; rendellenes tsavarodS; CIIIfPSJOlJM]

757 SPIRANTHUS (gr. <rndpu

"spi,.floare"), cu tlori spiralate (spiranthous; schraubenbliitig; a


fleurs spiralees; csavart virgd; Cllll-

ral", liv&o~

..

,.,

pam.Ho~oawA)

"'
759

..

,.,

SPIREMA n (gr. onsipTJJ.Ul"rsucire"),


spirem, forma unui ghemotoc al filamentelor nucleare din profaza mitozei
(Fiemming} [spireme; Spirem; spireme; spirema; cnHpeMa] dolichonema
SPIRILLUM n, spiril, hacterie fila-

mentoas spiralat [spirillum; Spirllle; spirille; spirillum; ClDIPJL'l!la}.


SPIROCARPUS (gr. cm&ipa "spiral!i.", JCaj)JtO~ "trucL"), spiroca:rpic,
cu fructe spiralate [spirourpvus;
schraubenfrtichtig; spirocarpe; csavut

..

SPISSUS, SPISSI- (spissifolius) -+


compac!us, densus, solidus
SPITHAMALIS,
SPITHAMEUS
{gr. mneallt) "chioap"), spitamal,
de lungimea unei chioape scurte
(cea 17,5 cm) [span-long; kleinspannenlang; longueur d'un pe tit empan;
r6vid arasznyi; B ManyJO llll,l!eH& ae-

=lll

l'inueus,.

SPODOLEUCUS 1.... , >.oK6, "lb"),


alb [greysh-white; grulich

cenuiu

weiB; gristre-bianche; sziirkesleber ;.


nen<n>Bo-6enwA)

SPONGIIFORMIS (gr. mtoyyt.Q "burete", lat. forma ,.form"), spongii


form, de forma buretelui (rRiceliu ,..... )>
[sponge-shaped; schwammartig; spongforme; szivatsszerfi, spongya alakU ;.
ry6Koo6pa311b1il]

SPONGILLA 1, SPONGIOLA f (gr. ),.


extremitatea rdcinilor ~
a radicelelor la locul perilor absorbani
{spongelet, spongiole; Schwmmchen;
spongiole; spongiola, szivacsocska ;.
spongiol,

,.,

,
,.,

SPLBNDIDUS

(splemle9 }, lucios,lucitor(shining, glittering, gleaming; glADzend, schimmernd; brillant, luisant; fenyes~


lc!nyld j 6necrliiQB'I) -+ fulferu, nCGM~
niuns, pAanra
SPODIUS, SPODO-, SPODOCHROUS (gr. <rn030r; .,cenu", xpOa "culoare"), cenuiu, sur, culoare intermediar Intre alb i negru (sPfHloce_phalus, sporlophyllu., spodotricluu) [ashgrey, grey-coloured; QSchgrau, aschlarbig; gris cendri; hamuszlirke; ne-.
neJUdlo-oepLdl:, oene.m.llbiA] -

,.,

,.,

SPLENDBN~

griseus, tephreus
770 SPODOGRAMMA n {gr. , ypp.pct.
,.literA. gravatli"), spodogram, imaginea microscopic a membranei celu
Iare mineralizate, dup arderea substanelor organice [spodogram; Spodogramm; spodogramme; spodogram ~
CIIO,!I,OrpaMMa)

term6sii; CIIHP8.lU>RODJIO,IlHWI1]

SPIROCENTRUS (gr, , rivtpov


"pinten"), cu pinteni spiralai [spirally-spurred; schraubenspornig; a
c!perons spiralt\s; csavart sarkantyUsli;
CDHpoUeHTpHqCCKHDj
SPIROCYCLJCUS, SPIROCYCLUS
{gr. -, Kinci..ot; "cerc"), spirociclic,
aezat pe axll. in linie de spiral
(florile la Ranunculus) [spirocyclic;
SP.irozyklisch; spirocyclique; spirocikhkus; ClDIPOUIOOUI'JCCKHA]
SPIROISMUS m, sriroism, rllsucirea
organului in cursu dezvoltrii sale
{Morren) [spiroism; Spiroismus; spiroisme; spiroizmus; CJUIPOH3M]
SPIROWBUS, spirolobat, cu lobul
cotiledonar lnf,urat tn spiral (embrionul la Buntas) [spirolobous; spiraliggelappt; spirolobe; spirlisan
bekunkorodott; CDllpa.m.HO.II.Olli>Hblll]
7&5 SPIROTROPUS (gr. , 1'pom) "rsu
cre"), spirotropic, rsucit In spiral
[spirotropous; spirotrop; spirotrope;
spirlisan csavarodO; CIDtpOTpOliHblli]

SPONGOPHYLWM

CIJOHrHona]

"'

".

SPONGIOPLASMA n (gr . ; Mopa.


,.modelare"), spongioplasm, structura reticular, spongioas a citoplQS
mei, cuprins intr-o materie fiuid
hialin, dup teoria reticular, azi.
depit [spongiuplasm; Spongioplasma; spongioplasme; spongioplazma;
CllOHI'BOIDU&:JMa)
SPONGIOSUS (gr. ), spongios, cu
esut poros, compresibil i elastic
(perigonul fructului de Salicornia, silicva la Raphanus sati~>us) [spongiose,_
spongy, porous; schwammig; spongieux ; szivacsos ; ry6'1D.rwJI]
SPONGOPHYLLUM n (gr. -, fJ(lllov
.,frunz") 1, Frunz spongioasii., avlnd
parencbim de consisten spongioas,
fr esut palisadic (la unele plante
acvalice). 2. Frunz de umbr (Clements) [spongophyll; Spongophyll ~
spongophylle; szivacsos le vei; ry6-'larwit JIBCT)

488

SPONSAUA

"'
'"

SPONSALIA n pl, PLANTARUM


- tmthe11is, fuurulatio, nuptiae plan

,.,.,.

SPONTANEUS, spontan, necultivat;


eaJ'e crete in stare sllbatie!i [spontaneous, uoeultivated, wild; wildwaehsend, unbebaut, wild; spontane,
non eultiv, sauvage; vadonterm6;

-1

euoll'I'8IIB:&IIt, CllMOopolDBOJU>m.rit, .l{Hro-

GENERAT/O SPONTANEA- abiog~nesis, genertJtio a.equiPa


779 SPORA f {gr. crnopU .,s!imln!i"),
spor, celula reproductiv asexuat
a criptogamelor, eaJ'e IAr proces de
fecundare poate reproduce planta
noul (spore; Spore; spore; sp6ra;
onopa)

SPORADICUS (gr. mropu&.K~ "tm


sporadic, lmprtiat, dispersat; rAspindit In puine exemplare
pe iei pe oolo rsporadic, scattered,
dispersed; sporadiseh, zerstreut, vereint.elt auftretend; sporadique, dispers!'~; sz6rv8.nyos, elsz6rtan eHi; cnopa,!IK'Iecait, ~IUOUI;Bitcll xoe-rAe)
781 SPORANGIATUS (gr. cmopQ. "s
minii", tiyystov "vas"), sporangiat,
prevzut eu sporangii [sporangiate;
sporangientragend; sporangie; sporangiumos; c cnopa.HI"'f.it] - sporangiifer
782 SPORANGIDIUM n (gr. , Ult.Ov
.,mie"), sporangidie 1. Capsula la
Bryophytc. {Milller). 2. Sporangele
unor Pungi (Lindley). 3. Columela
la Bryophym. 4. Peretele saeiform
intern al capsulei (Bryophym) [sporangidium; Sporangidium; sporangidium; sporangidium; cnopaBI'II,IUlyM]
783 . SPORANGIIFER (~. , lat. fero
.,a purta"), sporangiter, care poart
sporange (sporangi(erous, sporangiumbearing; sporangientragend; sporan
gitere; sporangiumos; HeCyll{Qit eno' llHI'IIA:] - sporangiatus
SPORANGIOCARPIUM n (gr -,
mps6~ "fruct") - ascocarpium, 11po
rocarp1um

'"'

rangiophore; Sporangiophor; sporangiopbore; sporangiofor, sporangium


tart6 ; cuopalll'llellOCel
787 SPORANGIOSORUS m (gr. -,
omp6r; ,.grmad"), sporangtosor, sor
cu sporangii (Al&ae) (sporangiosorus;
Sporangien&Orus; sporangiosore; spo
gngiumos sz6rus ; J()"tl(a cnopaHJ"Hes]
788 SPORANGIOSPORA f (gr. ., o.opO.
"slmln"), sporangiospor, spor endogen format fn sporange sferic susi
nut de un sporangiofor (Eumycetes)
[sporangiospore; Sporangiospore; sporangiospore; sporangiosp6ra; cnopaH-

..

prtiat"l,

'"

SPORANGJOLA 1, SPORANGJO.
LUM n (gr.- -), sporangiol, sporange
see~n!lar mie, eu puini spori (Sporodmw) [sporang10Ie; Sporangiole
Sporen~A.uschen, SporenbeM1terchen;
sporang10le; sporangiola; cnopamllO-

791

SPORANGJOPHORUM n (gr. - .,
cpo~ "a purta"), sporangiofor, suportul sporangelui (EquisetaceaeJ (spo-

-SPORJCUS, SPORIFER, -SPORUS


{gr. ), -spor, cu spori (androllporicus, endosporw, episporicWJ, micro
BpDrus, echmosporus) [-sporous; -spor,
-cnopo-sporisch ; -spore ; -spOrs ;

SPORIDJIFER (gr. -, -i8wv "mic",


lat. fero .,a purta"), SP.oridiifer, care
poart sporidii [sporidiiferous; sporidientragend; sporidiiU:re; spondiumos, sporidiumokat hordoz6; cuopH-

.!UleliOCHblit}

'

SPORIDJlFORMJS (gr. ., lat.


forma "form"), sporidiiform, de forma unor sporidii rsporidiumlike;
s_poridienfOrm1g; sporiallforme; spori
diurn aJakU; CDOPJUlBeBH,!J,Hhlil]

793

SPORIDIJGER (gr. , lat. gero


"a duce") - sporidiifer, sporidio-

phtmu

- ), sporiBazidiospor
sporid10le;
cnopa] -+

79~

SPORIDIOLUM n (gr.
dioll I. Spor mic. 2.
[sporidiole; Sporidiolum;
sporidi6lum; Ma.lleHbXU
basidio11pora

795

SPORIDIOPHORUS (~. - ., 190ptro


"a purta") - sporidi1{er

796

SPORIDJUM n (gr. - -1, sporidie

1. Spor secundar mie. 2. :bazidiospor

(UrediMae). 3. 8~1 promlcehulut. 4, Ascospor Ispondium;


Sporidie: sporidie; sporidtum; cnop8,!1;Bit) - 11porula
h~;plo.id

naj
786

SPORANGIUM n (gr. }, sporange,


organ In care se formeaz i se dezvoltA sporii (Cryptogamae) [sporange,
spore-ease; Sporangie, Sporenbehl
ter, Sporengehuse; sporange; spor.n
gium, sp6ratok, sp6ratart6; cnopaHcn1f] - goniocysti, symplocium

Bwit)

78t

""""'Pal

797

SPOR/FER, SPOR/GER {gr. -, lat.


fero "a purta", gero "a duce"), spori

SPOROPHORUM

fer, care poart spori (capsulii., tubercul la Tub6rcularia) [sporiferous,


spore-bearing; sporentragend; sporirere; splirs, spOrkat hordozO; cnopoaoctn.III] _,. sporoplwrus

SPORIFJCATIO f (gr. -, lat. facio


"a face") -+ sporogenesis, sporogonia,
sporultuio
799 SPORIPARITAS f (gr. -, lat. pario
"a nate"), sporiparitate, reproducere
prin formarea sporilor {sporiparity;
Sporiparitt, Sporenbildung; sporiparite; sp6rs szaporods; peupo,IlyXI(IIll
798

cuopoo6pa30B8HIIeM]

800

801

802

803

804

805
806

SPOROBIONTON n (gr. -, l3io;


"via") -+ sporophyron, sporugonarium
SPOROBLASTUM n (gr. , jJi..ucrt~
"germen, mugure") - archesporium
SPOROCARPJUM n (gr. , KUpxOi;
"fruct"), sporocarp 1. Organ ce conine i protejeaz sporii
(asea la
Ascomyeetes, oogonul Ia AlgtU, sporangele la FilWea). 2. lnduzie, sor
(Hydropteridales) [sporocarp; Sporokarpium, Sporenfrucht, Sporangiumfrucht, Keimfrucht; sporocarpe; sporokarpium; cnopOJcapml.lt] __,. dioMcarpium
SPOROCJIORES f pl (gr. -, :X<Optw
,.a se rsplnd"), sporoc(h)ore, plante
care se rsptndesc prin spori (Dansareau) (sporochores; Sporochoren;
sporochores; sporoch6r -novenyek,
sp6rk Utjn terjed6k;
cnopoxopLI]
SPOROCLADIUM n {gr. -, .U..UOO;
"ramur"), sporocladiu, ramur sporifer ( Algae) [sporoclade; sr,orenast,
sporentragende Ast; sporoc ade, rameau sporif~re; sporokladium, sp6rs
g; cnopok1Ia,l1.1111:}
SPOROCONIDIUMn(gr.-, ~~:OvtStov
.,praf") __,. atrospora
SPOROCYSTA !, SPOROCYSTJS t
{gr. -, dxrt'-' "pungA."), sporocist,
vezicul care produce spori unisexuai
(Davs) [sporocyst; Sporozyste, Sporenblase; sporocyste; sporociszta;
CDOpOI(HCTa)

807

SPOROCYTIS, -IDIS, f (gr. -, Klito.;


"cutie"), sporoct, celula mam asporului (Goebel) [sporocyte, spore-mothercell; Sporozyte, Sporenmuttenelle;
sporocyte; sporocita, sp6raanyasejt;
CDOpc)JtiiT, :MaTeplhlCKIUI XJJeTka CDOpLI)

808

SPOROCYTIUM n (gr. - -), sporocitiu, sporange simplu, coninnd spori


(A. Braun) [sporocytium; Sporozy-

tium; sporocytium; sporocitum; cno-

po"'"">"d

809 SPORODERMA n, SPORODERMIS,


-IDIS, f (gr. -, BtpJ.UI "piele"), sporoderm, lnveliul sporulut (sporoderm;
Sporenhaut; sporoderme; sporoderma,
sp6raburok; cuopo.a;epMa]
810 SPORODOCHIUM n (V -, Bo:xiJ'iov
"recipient"), sporodocbiu, conidiofori
agregai tn form de perinie (de
ex. la ciupercile saprorite) [sporodo
cbium; Sporodochium; sporOdoque;
sporodochium; cnopo.a;oXHJI}
811 SPOROOAMIA f (gr. -, ~ .,c1isil
torie"), spurogamie, producerea sporilor fr contopirea gameilor fsporogamy; Sporogamie; sporogamie; sporog.mia;

cuopor&Mllll)

SPOROGENESIS f (gr. -, ytm:w;


"natere"), sporogenez, procesul de
formare a sporilor [sporogeneis, sporeformatiun; Sporogenese, Sporenbildung;
sporogense;
sporogenezis,
s_p6r~epz6des; ~oporea:CJ} __,. spori
ficatw, sporogorna
818 SPOROGENUS (gr. - -), sporogencaxe produce spori (filament.-) [sporogenous, produeing spores; sporenerteugend; sporoglme; sp6raterm{l, sp0rakepz6; cnoporemn.dt, DpOB3Bo~Ollil:
812

CDOPLl]

...

STRATUM SPOROGENUM __,. hymenium


SPOROGONARIUM n {gr. -, y6vo;
"urma") -+ sporobi.onton, sporophy-

815

""
SPDROGONIA f (gr. - -) -

sporoge
nesis
816 SPDROGONIUM n (gr. - -), sporogon,
organ rezultat dup fecundarea oosferei din arehegon prin divizarea
oului (zigotului), formlndu-se capsula sau urna In care iau natere sporii,
proces care constituie generaia sporofitic ( BI:JJOphyta) [sporogonium;
Sporogon, Moosfrucht, Mooskapsel;
sporogone; sporog6nium, spOratok;
cnoporoHRJt)
817 SPOROIDEUS (gr. -, sl&o.; "asemnare''), sporoideu, asemntor cu
sporii [spore-like; sporenhnlich; sporoide; sp6raszerii; cnopoBII,II;IlLI.it]

818 SPOROMORPHUS (gr. , IJOP'Pli


"form") -+ sporoitkus
819 SPOROPHORUM n (gr. -, q10pOo;
"purttor"),
sporofor 1. Corp de
fruetificaie pedicelat, formind spori
(ex. Cera,iomyxacU} (Lyon). 2. Tal

...

SPOROPHORUS

phyll; Sporotrophophyll; sporotrophophyUe; sporotrofofillum; cnopo-rpo-

ramilicat cu spori. 3. PlacentA. 4.


Sporofit (Bryophyta, Pla'idophyta)
[sporophore; Sporentri.ger; sporophore; sp6ratart6; CJiopo41op}
820 SPOROPHORUS jgr. - -) ...... sporifer
821 SPOROPHYAS, ADIS C, SPOROPHYDJUM n (gr. , cpu~ .,cretere"),
sporotiad 1. Sporange (Thallophyta).
fl. Oogon (CharoceM) [sporopbyas,
sporopllydium; Sporophyade, Sporenknospe, Eiknospe; sporophyade; sporofi&.aa; CJiopo4:1Ra.o.HII:]
822 SPOROPHYLLUM n (gr. , 'Pl)Uov

831

dophyta) [sporophyll; Sporophyll, Sporenblatt; sporophylle; sporofillum,


sp6ratrrm6 levtl; cnopo4Bun) __,.
ganutophyllum, soroplwrum
823 SPOROPHYTICUS (gr. -, ~
"plant"), sporoftic, relativ la sporoftt [sporophyt.ic", sporophyt.iscll, sporopliytique; sporofitikus; cnopc+nulfec!Oiil:]
GENERA T/0 SPOROPHYTICA. __,.
generatio ase:rUlis

834 -SPORUS (gr. ) __,. -sporieus

"frunz"), sporofil, frunl fertil,


sporifer, pe dos cu sporangi ( Pteri

824 SPOROPHYTON n (gr. - }, sporofit,


generatia asexuati. In metagenez,
cu 2n cromozomi, in care se produc
sporii
(Bryophyta,
Pteridophyk!}
[sporophyle; Sporophyt; sporophyte;
sporoftta, ivartalan ivadCk; cnopo41HT,
6ecnonoe noKoneHHe] --+ oganwbium,
sp&r&bionW., syncaryophyton

-.,.J

830 SPOROZOIDIUM n (gr. -,


"animalcul") .... zoospora

SPOROSTEGIUM n (gr. -, att"f<O


"a acoperi"), sporostegiu, nveliul
celular a fructifi<'aiei (Chara) [sporostegium; HUllschluche; sporostege;
termestakarO, termesburok; cnopocre-

835

SPUMARIUS,
SPUMESCENS,
SPUMOSUS, spumescent, spu~os,
asemnll.tor cu spuma [spumescens,
froth-like, frothy; schaumartig, schu
mig; spumescent, Ccumeux; habszerii,
babos ; newnumtCH, neBJICTLlil:]

836

SPURIUS, fals, aparent, cu aspect


lneltor (disepiment, spic, ramur;
[spurious, 1alse; falsch, unecht, scheinbar; faux; l, bams, l.tsz6lagos;
JIOliCHLlil:] .... falsus, pseudo
BACCA SPtfRIA __,. pseudobacca
CALYX SPURJUS .... calyculus,
pseudocal y:r
FRUCTUS SPURIUS __,. pseudocarpium
PARASJTUS SPURJUS ....,. pseudoparasilus
VERTJCJLLUS SPURIUS .... pseuMverticiilus, "ertieillas~r

837

SQUALENS, SQUAUDUS, murdar galben [squalid, dirty, fillhy;


schmutzig, schmutzigfarbig, scbmutziggelb; squalide, sale, jaune sale;
piszkos szlnd, szennyes szind, szenynyessrga; rpJ13HLllt, rpJm~o-lRJITbli!)

838

SQUAM-, SQUAMI-, SQUAMUS,


SQUAMIFER,
SQUAMATUS,
SQUAAMOSUS, solzos, scvamos, acoperit cu scvame ( squami(lorru, squamifoliru, int~~grisquamus) [scale-, -scaled, squamate, scaly, squamose, squamirerous, bearing scales; schuppen.
schuppg, beschuppt, schuppentragend; squami-, squamenx, ecailleux,
squamifere; pikkely-, pkkelyes; 'leDIye-, lfemyitlfa.Tblli, 'lemyeHOCIUtlli:] __. lepidtJtus, lepidtJ-, -lepidru

rHyM)

"'

SPOROTAMIUM n (gr. , ror.n&tov


"4epozit") .... hypothecium

828

SPOROTHECJUM n (gr. -, 8i1Kil


"cutie"), sporotec, capsulii. sporifer
(Cryptogamae) [sporothecium; Sporotheka; sporotheque; sporoteka, spOratok; cnopoTaa]

829

SPOROTROPHOPHYLLUM n (gr. -,
-tpo'P"I'! "nutriie'', ~;~UUov "frunz"),
sporotrofofil, frunzii. asimilatoare i
sporiferii. ( P~ridophyla) [sporotropho-

SPORULA f (gr. }, sporulll., spor


mic {sporule; Sporchen, Sporule;
sporule , sporula; cnopyna, ManeRM:all
cnopa] -+ sporidium

832 SPORULATIO f {gr. -) .... sporogenesis, sporifieatio


SPORULIGER,
833 SPORULIFER,
SPORULIGENUS (gr. , lat. fero,
gero "a purta", gr. yewat "a se
nate"), sporulifer, care produce sau
poartll. sporule [sporuliferous; sporcbentragend; sporulifl!re; sporuls;.
cnopyJIOHOCHI>I:U:)

825 SPOROSOMA n (gr. , aGI~ "corp"),


sporozom, corp de reproducere (Potonie} [sporosome, reproductiva body;
Sporosom, FortpflanzungskOrper; spol'QSOme, corpuscule reproducur; sporoszOma, szaporit6lest; cnopocow)
826

~tOtov

STAMINAL/S

491
839

SQUAMA f

1.

Scvam,

solz.

2.

Frunz rudimentar, nepeiolat, incolor, de un verde deschis sau hrunie,

81t8

protejind diferite plri aeriene sau


subterane ale plantelor (antodiile la

Com.posil4~, tulpina la lVeottia, mugurii Ia Orobanche, conurile la Abiu,


Pinus, peWlul la CeteNUh, rizomii
la Athyrium, Polypodium, bulbii la
Lilium etc.) (squama, scale; Schuppe,

Blattschuppe; squame,

~caille;

8!i9

pk-

kely, pikkelylevel; '1emy11, '!emynn __,.

ley_U.
840

~-qUAMAE NECTARIFERAE .....


ntct4rifer
SQUAMACEUS,
SQUAMARIDS,
SQUAMIFORMIS, SQUAMOIDE
US, scvamiform, solziform (perigonul
la Juglans, frunzele la Lycopqdium
annotinum) (scalelike, squamiform;
schuppentormig, schuppenartig; squamiforme; pikkelyszer11, pikkely alilkll;
'leiDyeBIQH&rit]

841

SQUAMELLA l, scvamel 1. Sevade ordin secundar. 2. Lob


al talului (Lichene11). 3. Lodicul
(Gramineae) [squamella, lodicule-;
SchUppchen, Lodfkula; squamelle, lodicule; pikkelylevelke, lepelpikkely;
JI.1CHO'lJta, 'leiDYI1Xa] -+ S?~mula
842 SQUAMELLIFER,
SQUAMULATUS, SQUAMULOSUS, scvamelifer,
scvamulos, prevtut cu scvamele [squamelliferous, squamulate, squamulos.;,;
schuppchentragend,
kleinschuppig;
squamellifere, squamuleux; pikkelyIev61k6s; nrteao'IKOIIOCHwli:, MCJli:O'tewyA':IaTblli:)
81t3 SQUAMELLIFORMIS, SQUAMULIFORMI S, scvamuliform, cu scvamemici (squamuliform, squamella-like;
schuppclienfOrmig;
squamelliforme,
squamuliforme; pikkelylevelke alakti;
IDICHO'IICOBII,IIHI>Iii:, 'lemyiti:oo6pa3Hblli:j
8't4 SQUAMODIU M n, scYamodiu, transformarea organelor foliare in trunz<'
solzoase iWorsdell) [squamody; Squamodium; squamodie; szkvmoditim;
m mic

CKBaM0~1JII]

845 SQUAMULA f - squamella


846 SQUARROSUS, scvaros, rigid i larg
etalat n toate direciile (tulpina !<1.
Ciclwrium. intybus, mnorescena la
Crambe maritiTM) [squarrose, squarrous; sparrig; squarreux; terpedteu
elgaz6; orronwpernn.dl:]
84? SQUARRUWSUS, scvarulos, puJin
scvaros [squarrulose; etwas sparr1g;
squarruleux; kisse terpedten llO;
HCCKO]Jio!CO OTTOublpeHHl>l]

850

851
852
853

85!i

855

STABIUS, stabil, fixat, nescbim


ba:tor (selum arenal'ium stabile, p
mtnt nisipos fixat) [stable, steadfast;
feststehend, dauerbaft, bestndig;
slable, fixe: tUiandQsult; cra6Hnbiii>IA,
ueno.IUIIUOlblA]
STABILOPLASTA n pl (lat. , gr.
ni.ao'WI; "modelat"), stabiloplaste,
elaioplaste colorate, cu poziie i
numr constant (Mereskowskyj [stabiloplasts; Stabiloplasten; stabi oplastes; stabiloplasztiszok; CTa6HJiortnaCTbl)
STACHY,
STACHYDJ-,
STACHYO-, -STACHYS, -STACHYUS
(gr. ctt:tll~ "spic"), cu spice, referitor la spice ( stachydifolius, slachyophorus, acrostachys, chrysostachys, chlarostachyus, microstachys) [spicate,
spike-; -hrig, hren-; epie, a epies;
-fiizerii, tazeres-, kalszos; XOJioco-,
KOJIOCWA] -+ spicazus, spciSTACHYS (-YOS) m (gr. } -+
spica
STAD!UM n -+ phasis
STAGNALJS,
STAGNATILJS,
STAGNICOLUS,
STAGNINUS,
STAGNARIUS, stagnal, care crete
in apele stttoare, In bli, eleleie,
mocirla (Callitriche sur.gnalis) [stagnal, growing in marshes; teichwach
sen~, sumpfwachaend; des Hangs,
croissant dans les marais; i!Ovlzi,
mocsri; npy~oBwJl, npy,nOlloit)
STAGNANS (stagno), stagnant, st
ttor (in aquis stagmmtibus, in apele
stttoare) [slagnant, standing; stehend; bleibend; stagnant; ano, megmaradO; croJl'Ul.U) .... staiiS
STAGNOPLANCTON n (lat. stagnum "mlatin", gr. nMtyn~ "rt
citor"), stagnoplancton, planctonul
apelor stttoare (Ivanoft) [staguoplankton; Stagnoplankton; stngrlO
plaucton; llOvi:!.ek planktonja; era
rHOIJJlaBKrOH]

856 STAGNUM n 1. Ap stlloare.


2. Mlatin. 3. Lac. 4. Mocirl [marsh,
swamp, pond, pool; Sumpf, 'l'cich;
etang, marais; llOviz, tO, mocsr;
npyl(l
S5; STAMEN (-!NIS) n (gr. att'UtOOv
.,tir"), stamin, organ al florii, format
din rilament, anter i conectiV", to
talitatea lor constituind androceul
( Pha.ntrogamae) [stamen; Staubblatt,
Staubgef~;
etamine; porzO, porzOievel; TW'IHHJ:a)
858 STAMJNALIS,
STAMINEALIS,
STAMJNEUS, staminal, care apar

STAMINATUS
in,e staminelor ( epistami~tis, paucislaminew) [staminal, stammeal; staminat; staminaire; porz6ra vonatkozO j OTHOC~ii:CJI J: 'JJ.l.'IJnaaM] -+
-stemon
859 STAMINATUS, .STAMINIFER,
STAM/NIGER, staminat, prevzut
cu stamine; care poart stamine,
staminifer [staminate, staminiferous,
stamen-bearing; staubgeftwtragend;
1\tamine, staminifere; porzOs, porz6t
hordoz0 j TldlJJIHO'iHbllt, 'JWiBJ!KOBDCBldil:] -+ andro-, mas
860 STAMINIFORMIS, staminilorm, de
forma staminelor [stamen-lik.e; staubblattfOrmig, staubgef!HHOrmig; staminiforme; porzO alakU; 'JJ.l.'IHHXO-

870

871

o6paaBJ.J.Jl]

861 STAMINODIUM n (gr. -, 618010


"asemnare"), staminodie 1. Transformarea organelor florale In stamine. 2. Stamin steril, rudiment de
stamin sau stamin modUicat pentru alte funcii fiziolo_gice [staminode,
staminody; Btaminodte, Staubge(!i.Brudiment, Nebenstaubgefa, Nebenla
den; staminode; atporzO, meddtlporz.O,
satnya porz6, Albim, porzcksokevliny;
CTaMJIHO,II,Hil:, He,QOpaUIB!IlJiaiCA 'Jf>l'IJ!H
xa] -+ paraslamen, suunen sterile
862 STAMINOSUS, cu numeroase sta
mine [staminose; staubblattreich; stamineux; sokporzOjli.; Mllot"OTLI'IIIHO'I
H&dt)
863
864.

STAMINULA f -+ staminodium
STANS {slo} -+ stagnans

865

ST ASIGENESJS 1 (gr. otUcrt.<; ,,staionare", ytvecn<; "natere"), stasigenez, stabilizarea i persistenta tipurilor, precum i modul lor de organizare in cursul procesului evolutiv
incepind de la specie i ptn la filum
(Huxley) [stasigenesis; Stasigen~e;
stasigenese; stasigenezis; c'JaCBreHe3]

866

867

868

ST ASIMORPHIA f (gr. -, I.IOPflli}


oprirea dezvolfaza iniial a
acestuia, cauzind schimbarea formei
sale normale [stasimorphy; Stasimorphie; stasimorphie; staszimorfia; cn3HMop4u!J -+ atesomia
,.form"), stasimorfie,
trii unui organ in

STASIS f {gr. ), staz, intirziere


in creterea In lungime a unui organ
(Czapek) [stasis; Stasis; stase; st
zis; CT113]
STASOPHJLUS (gr. -, qnJ..tro "a
iubi"), stasofil, care crete in ape
stagnante [stasophilous; stasophil;

872

873

875

876

877

stasopbile;
~HYI!j

llOvizet

...

kedvel6; cra:w-

STASOPHYTA n pl {gr. , q101:0v


,.plant"), stasofite, plante din apele
stagnante {Clementa) [stasophyta, stagnant water-plants; Stasophyten;
stasophytes; stazofitk, All6v1zek nOvenyei; CTa304Jrn;i]
STATENCHYMA n {gr. (J"tll"t0~ "staionar", lnwur: ,.umplutur"),
statenchim, esut format din statociti
[statenchyma; Statenchym; statenchyme; statenchima; CTaTeRXHMa)
STATHMOKINESIS f (gr. ow9Jl~
"oprire", J.:tVfiO\~ "micare"), statmocinez, oprirea procesului de mitoz
sau de meioz sub infiuena unor
substane chimice (Dustin) [stathmokinesis; Stathmokinesis; stalhmokinese; statmokint1zis; c-raTMOmHC3]
STATICUS (gr. ow.n~~:O<; "opritor"),
static, stabil; aflat n stare de repaus
sau care produce aceast stare ( ailo
staticua, lxlcterioatalicus, epistaticus,
hypostaticus) (static; statisch; statique; sttikus, nyugvO; CTaUI'IeC!QJii)
STAT/O 1, statiune, loc de cretere,
sub aspect eco1ogic [station; Standort; station; termOhely, el6fordulsi
ktirU.lmenyek; CTSJ\lfll) -+ habitatW,
habitat
STATISTICUS, statistic (secundum
methodum statisticam, dup metoda
statistic) [statistic; statistisch; statistque ; sta tisz tikai ; CTaTI:lcti:I'!.CCIHii]
STATOCRATUS (gr. otatO; ,,staionar", ~~:pdto~; "fort"), statocrat,
care triete fn condiii ecologice
stabile (organism-) (L. Post) [statocratic ; statokrat; statocratc; statokrtikus j CTaTOiqJQ'JHblil)
STATOCYSTES f pl (gr. -, t-.:OOtt.<;
,.cavitate"), statociti, celule scnsi
tive speciale pentru perceperea excitaiilor gravitaionale
[Haberlandt)
[statocysts; Statozysten; statocysles;
statocisztak; CTaTOD,HCTltl}
STATOLITHES m pl (gr. ,

A.i6~

.,piatr"), statolii, gruncioare mobile


de amidon care sub aciunea greutii

lor influeneaz direcia creterii unor


organe (llaberlandt) [statolitbes;
Statolithen, beweglche Strkektlrner,
GehOrsteinchen; statolitbes; statolitok, mozg6 kemenylt6szem('.Sl!k; CTa~
TOnRTW]

878 STATOPLASTA n pl (gr. -, 1tIIO""t6<;


,,modelat"), statoplaste, gruncioare
mobile de amidon [statoplasts; Sta-

...

-STEMON

toplasten; statoplast.es; statoplaszti-

szok ; CTaTOilllaCTLI]
879 STATOSPORA f {gr. -, anop

"s

statospor, spor de rezistentA


(resting-spore; Dauerspore; spore de
conservation; kitartO sp6ra; oomRmln"),

w;rute cnopa]

880

STATUS (-US) m, stare, stadiu


( slatu fenili, tn stadiul fertil; sUJtu
malUl"(), In stare matur; statu mobili,
In stare de mobilitate; statu quit.N~
centi, in stare de repaus) (state; Zu-

stand; etat; llapot; cocrOIUIHe]

881

stadium
STAURACANTHUS

(gr.

-+

<n:aupOt;

"tncruciare", (llK:avea "spin"),


cu
spini tncruciai [crosswise-thorned;
kreuzstachelig, kreuzdornig; a epines
en croix; keresztben ano Uivisll;

kpecTOin'JIDOBaTLIA]

882

890

.,fruct"), stegocarpie, cu fructe operculate (capsule la Bryophyw) {stegocarpic; decklrtlchtig; stegocarpique;


kupakos term~ll, fedett term~ll;
D()l(pLITO[[J(O,II,HLIIi:)

891 STEIRONOTHIA t (gr. <mtpo<;


"steril", v68o<; ,.,hibridic"), steronotie,
sterilitate absolut la hibrizi (Poli
i Tielensee) [steironotby; Steironotbie, unbedmgte Sterilitt; steironotbie, sterilit~ absolue; teljes medd6s~g; CTeitpOHOl'lllf, COBeptnellliHe
WIO.!QIC]

6ec-

892 STELARIS (gr. otftXTJ "coloan"),


stelar, care aparine stelei [steJar;
steJar; stelaire; sztelere vonatkoz6;
CTe.llllpm.dt)

STAUROCONIDIUM n (gr. -, x6vt8tov .,prar'), stauroconidie, conidie


cruciform (Pungi imptrfecti) [stauroconidium; Staurokonidium; staUroconidie; staurokonidlum; craapoxoHHAHll]

883 STAURODES, STAURO!DEUS (gr.


-, BlSo<; "asemnare") -+ cruciformis
88~ STAUROGAMJA f
(gr. -, rJA~
"cstorie"), staurogame, polenizare
ncruciat (cross-fertilizatiou; Kreuzhestubung;
pollnisaton croissee;
kOlcsQntis megporzs; nepexpCcTHoe
oiiLIJieHHe]-+ xenogamia

885 STAUROPHYLLUM n (gr. otttup61;


"pali~ad", qnJAWv "frunz"), stauroIil, frunz format din celule palsadice (Ciements) [stauropbyll; Slaurorhyll; staurophylle; staurofillum; craopocilliJUI]
8S6 STAUROS (-1) m (gr.-), stauros,
}Jro~minena central mai mare a
valvelor (Diawrrnuu) [stauros; Stauros; stauros; stauroz; craBpoc]
887 STAUROSOMA n (gr.-,o&j.ttt"corp"l
-+ letras

888 STEGMATA n pl (gr. o'ftyw "a acopPri"), stegmate, celule lenticulare


periferice din fasciculele conductoare
ale unor Preridophyta, cu incluziuni
calcaroase (Mettenius) (stegmata, covering-plate; Stegmaten, Deckzellen; stegmates; sztegmatk, takarOsejtek; crerMara]
889 STEGO-, -STEGIUS (gr. -), acoperit

(cystollfegius, ehalcoste!us, lurerosteg!U) [covered; -decltig, bedeckt-;

couvert; fedett,

chl4mydo-, indutiU,
ttus, vestitiU
STEGOCARPICUS (gr. , Kttpm)~

-ooxpWTwl] -+

takart;

noa:pwro-,

893 STELE (-ES) t, (gr. ), stel, cilindrul central a rdcinii i tulpinii


[stele, axial cylinder; Stele, Sule,
Zentralzylinder; stele, cylindre central; szt~le, kOzponti henger; cTeJta,
CTeJie, ~HTpaJIIoHldit QII.IIHII.!1P]
s9q STELIDIUM n (gr. , -1!hov ,.mic")
-+ pmietium

895 STELLARIS, STELLATI-, STEL


LATO, STELLATUS, STELLI,
STELLIFER, stelat, dispus In form
de stea ( stellatiflorus, slellato-pi/Qsus,
stellinervis) (starry, stellate, starshaped, star-; sternfrmig, sternart~, stern-; etoilC; csillagos, csillagszeru, csillag-; 3Be3A'IaTldit, 3Be3AOBH~
HbiA, 3Jie3JJ,'Iaro-] -+ astero
896 STELLJFORMIS-+ srellari.s
897 STELLULA t, s~lu, verticil de
frunze mici ( Bryophyla} [stellula,
small rosette; Sternchen, kleine Ro
set te; stellule, petite rosette; csil
lagocska, kis rozetta; 3Be3JJ:O'IKa, po-

''TO'""]

898 STELLULATUS, stelulat, cu organe


mici dispuse stelat (bractei, peri)
stellulate; kleinsternig; stellu!e; csil
agocsks; MeJDCOJoe3A'I&niA]
899 STELOLEMMA n (gr, otft).TJ "coloa

n", A.t~ "tnveli"), stelolem, esu

turile cue acoper cilindrul central


(Strasburger) {stelolemma; Stelolemme; steloll!mme; sztelolemma; c-rononeMMa]
900 -STEMON, -STEMONEUS, -STEMONIUS,
-STEMONUS, -STEMUS (gr. cn:fu.uov .,fir") (micrQstenwn, all4gotenwneiU, adenostemoneus,
epUterrnmius, polyUmonus, eriostemus)

4&4

STEN
90i

902

903

906

907

908

909

- sttlminalis, staminatus, -andricus


STEN-, STENO- (gr. O"t&vil<; "lnglllil"), 1ngtJSt, restrins (slerw.nthm.ts,
.5ftllbCtphalw,
sfenogynus,
stenor
rhiz~a) {narrow-; scbmal-;
tHroit;
keskeny-; yn:o-]- angust-, angusti,
angustus
STENANTHUS (gr. -, iivB<x; .,floare"), cu Dori Inguste [narrow-flowered;
scbmalbliitig; a- fleurs etroites; keskeny virQgU; ~IOIU!eTHLIIt)
STENOBATHJCUS {gr. -, ~9U<;
"adincime"), stenobatic, cu adaptabilitate redus faf de zonele de
adlncimi (ex. plancton ...... ) (Zernov) (stenobatbic; stcnobathiscb; stenobatbique; sztenobatikus; CTeHo6aTHb!lt]
STENOBOTRYS, STENOBOTRYUS (gr. -, Pb1:Pu<; "ciorchin"), cu
raceme lnguste[stenobotryous; schmaltraubig; a grappe etroite; keskeny Hirtii; pxoKHCTCBO:il)
STENOBULBUS (gr. -, lat. bulbus
"bulb"), cu bulb lngust [stenobulbous;
schmalzwiebeli~;
a bulbe etroit;
keskeny gumOrU; yJJCOn)'KOBHutb!lt]
STENOCARPUS (gr. -,
ICOpnO<;
,.truct"), cu fructe inguste [stenocarpous, narrow-fruited; schmaUrlkbtig; fruits etroits; keskeny termCsd; )'31CODJTOJJ.Hbln-)
STENOCHORIA f (gr. -, :,;roptoo .,a
se rsplndi"), stenoc(h)crie, rsplndire
g~afic limitat la un areal mic
(D1anthus caUiwnus) [stenochory;
Stenochorie; stenochorie; sztenoct,Oria; CTCHOXopllll)
STENOCHORUS (~. -), stenochor,
cu areal de rsptndll'e restrins (pc
cie ,..__.) [stenochoric; eng..-erbr~:ilet;
stenochore; sztenochor, szUk elter
jcdes(i; CTeHOXOJJRWit) -stemxcicus
STENOCLADUS (gr. -, Kit5o!O "ramur"), cu ramuri inguste [slenocladous; schmalzweigig, schmalstig; a
rameaux etroits; keskeny gli; }l-

912

913
9H

915

916

91?

918

STENO/IYGRJCUS {gr. , iry~


"umezeal"), stenohigric, cu adaptabi
litate redus fatA de variafiile condiiilor de umiditate (specie) [steno-hygric; stenohygrisch; stt\nohygrique;
sztenohigrikus; CTeHOillfpH'ICCKHII)

919

STEl'I'OLOMUS (gr. , M~a "margine"), cu marginea ingust {frunz)


[narrow-margined; schmalsaumig; a
bordure etroite; keskeny szei-u; yl
kOOTOPO'IeBHWA]

920

STENOMORPHJCUS (gr. -, ~OPIPll


"form"), stenomorl, cu nfiare mai
mic decit la forma tipic [dwarfed,
stenomorphic; kleingestaltig; sltinomorphe; kls alakU; Ka))Jllli::OB!>lli)

921

STEJYOPETALUS (gr. , n&taJ...ov


"petal"), cu petala tngust [narrowpetaled; schmalkronblttrig; ii. pt\taJes t\troits; keskeny szirmU; )'3XOJie=nwl]

922

STENOPHAGUS (gr. , q>m)ivl "a


mnca") -+ oligophagU$

923

STENOPHOTICUS (gr. -, cpOOI;, q>a:~t~


"lumin"), stenofotic, cu adaptabilitate redusA faJ de variaiile de luminA (AigfMI) {stenophotic; stenophotiscb; stenophotique; szteaotOtikus;
CTCBo4Jo'tlh:ecnB]

KOBeTBHCTWA]

910

STENOCOENICUS (gr. , xo1v010


"In comun"), stenocenic, care crete
Intr-un biotop restrins (specU ,..._)
[stenocoenic; stenozonisch stenocenique; sztenocOnikus; ~ee

...

91i

STENOCOENOSIS f (gr. --), stenocenoz, cenoz cu area\ de distribuie limitat (Gams) [stenocoenose;
Stenozonose; stenoct\nose; sztenoconOzis; CTeRO~)

STENOCYSTIS,-IDJS, f (gr. -,Kl>atl'


"cavitate"), stenocist, celulA axilar tnUlnit In frunzele nnor muchi (Morinj [stenoc;yst; Stenozyst; stenocyste j SZlenOCISZta j CTeHOUHCT)
STENODONTVS (gr. , Uot~, 686vto<; "dinte") - angutidentalu
STENOOECICUS (gr. , o{JCO<; "locuin"), stenoecic, cu adaptabilitate
ecologic lngust (Zernov) [stenoecic;
stenllzisch; stnot\cique; sztenllcikus; CreHOlll,H'IecxHA) - stenocll(mts
STENOGONUS (gr . , y6lVIQIO "unghiular, muchiat"), cu muchie lngust
[narrow-angled; schmalkantig; angles etroits; keskeny lii, keskeny
szegletii; )'3IoyroJD>HWti)
STENOHALINUS (gr. ., ID.1vo'
"salin"), stenohalin, cu adaptabilitate
redus fa de condiiile de salinitate
( Algue) [stenohaline; stenobalin; st&nohaline; sztenohalin; c:reaorllJlHHHwJI)
STENOHYDRICUS (gr. -, 600lp,
o&rto, "ap"), stenohidric, cu limite
minimale ln suportarea variaiilol' In
coninutul de ap (specie) Jstenohydric; stenohydrisch; stenohy rique;
sztenohidrikus; CTeHOnl,llpR'IecDtJ!:]

...

STERCORA TUS

STENOPHYLLUS {gr. -,

1Pi>Uov
cu lrunze inguste (naJTOwleaved; schmalbU!.ttrig; . !euilles
t\lroites; keskeny Jeveh1; )'3J:oJIItCTHWI]
925 STENOPLASTICITASI ~~- -, 11.M't'~ "modelat"), stenoplasbcitate, capacitate limitat In suportarea variaiilor unora dintre factorii ecologici
(Zernov) [stenoplasticity; StenoplastizitAt; stenoplasticite; sztenoplasz92oi

"frunz"),

ticits;

926

CTeHODJtac11l'lHOCTb]

STENOPTERUS

(gr.

Jmpl)v

cu aripi Inguste [nal'r'OW


winged; schmalfliigelig; a ailes ilitl'<li"arip"),

tes; keskeny szRrnyU; y3XOxpbl.llldA]

927

STENOSEPALUS (gr. -, lat. sepalum "sepal"), cu sepalele Inguste


[narrow-sepaled; sehmalkelchbiAttrig;
a s~pales etroites; keskeny sziromleveHi; y3li:O'IaWCJJliCTHKOBWJt)
928 STENOSIS f (gr. ), stenoz 1.
ngustare. 2. Formarea celulelor prin
lngustarea pereilor celulari [stenosis;
Stenosis, Yerengung; stenose, resserrement; szten6zis, tlsszeszUkiiles;
CTC1103, cyxtewte]
~29 STENOSPERMOCARPIA f (gr. ,
tnl:tp~ "smln, mp!t(H;
"fruct"),
stenospermocarpie, degenerarea ovu
lelor dup fertilizare, fructele format~>
fiind parial sau complet lipsite de
semine (Stout) [stenospermocarpy;
Stenospermokarpie; stenospermocarpie; sztenospermokrpia; creaocncp-

93* STENOTOPIA r {gr. , 'f6xol; "loc")


stenotopie, adaptabilitate lngust fa'
de variatele eondiii ecologice [stenotopy; Stenoto-pie; stenotopie; sztenot6pia; CTeHOTOIIIIll]
935 STENOTOPICUS (gr. -), stenotopic, cu viaa strins limitat la anwni
te condiii ecologica sau numai la
unele plante gazde [stenotopic; stenotopisch; stenotopique; sztenot6pikus; CTeBOTOIIBLiii)
936 STENOTROPJCUS (fP' -, tp6lw.;
"atitudine"), stenotrop1e, cu posibiliti limitate de adaptare la variate
condiii (Solms) [stenotropic; stenotropisch; st~notrope; sztenotr6p;
CTCHOTPQIDIWJI]

93i

938

939

MOKaPDII.II]

930

STENOSPERMUS (gr. --),cu seminInguste [narrow-seeded; schmalsamig; a graines Hroites; keskeny


magvU; Y3KOCeM.IIHH1>IA]
931 .STENO.STACHYS,
STENOSTACHYUS (gr. , <JtU;tu~ "spic"), cu
spicele lnguste[narrow-spiked; schmal
hrig; stenostachye; vekony ka
lszU; YlXOKOJJOCwii]

932.

ele

STENOSYNUSICUS (gr. -, crovouaia


"reunire"), stenosinuzic, cu fideli
tate restrns la anumite fitocenozt'
(Gams) (stenosynusic; stenos:ynusisch;
stenosynusique;
sztenoszmuziku~;

940

9-U

94.2.

STERCOPHILUS, STERCORARIUS (lat. stercus "excrement", gr.


cpllSm "a iubi"), slercofil, care crete
pe excremente [stercophilous, growing
on dung; kotwachsend, dungliebend,
mistwachsend; stereophile; trgyn
e10; vuo:mwJt]

91i3

STERCORATUS, gunoit (in locs


sttlrNratis, pe loouri gunoite) (dun~ed:
gediingt, mistig; lume, engra1sse;
trigyzott; yHUOM:etmJ.dl)

CTeHOCRHylK'ICC1:Kii)

933

STENOTHERMICUS (gr. -, eip)Jrt


"cldur"), stenotermic, cu adaptabilitate slab la variaiile de temperatur i avizat la temperatur uniform (Oscillatoria ruhesuns) [stenothermlc; stenothermisch; stenothermique; sz.tenotermikus; c-reHOTepM~1

STENOXYBIONTA n pl (gr. , Ol;ilo;


"ascuit", j}tO<; "via"), stenoxibioni, organisme care suport numai
mici schimbri In cantitatea de oxigen
din mediul lor de via [stenoxybionta;
Stenoxybionten; stenoxybiontes; sztenoxibiontk; CTeBoxcu6BoaTw]
STEPHANO-, -STEPHANUS,
-STEPHUS, STEPHO- (gr. ottq>avo-10
"coroan"), coronant, dispus In ver
ticil In form de coroan (brachyslephanw, acanthostephus, stephocarpwJ
[ crowning, crown-; bekril.nzt-, krOnend; couronne; korons; KOpoH
'13To-, KOpoR'IaTwA] -+ coronmu
STEPHANOCARPUS (gr. , KUP!tM
,.fruct"), cu fructe dispuse In form
de coroan [stephanocarpous; kranz
lriichtig; stephanocarpe; korons termesii; BeH~o.~UWA]
STEPHANODOPHYTA n pl (gr.
, fPl)tOv "plant"), stefanodofite,
plante cu achene inferioare (Corn
positae) [stephanodophytes; Steph:tnodophyten; stepbanodophytes; stefanodofitk; crctPaHo.uo41rw:]
STEPPA 1, step, Intindere arid din
regiunea de ctmpie, cu ierburi xerotile, frli. Vegetaie Jemnoas (Schim
per) [steppe, pampas; Steppe; steppe;
sztyepp, puszta; crem.]

...

'"

STEREIDAE

...
.....,

STEREIDAB !pl (gr. <m~,.tare"),


stereide, celule cu pereii tngroai,
constituind stereomul (stereids; Steretden; sterCides; sztereidk, szilrditOsejtek; CTepellllW)
STEREOCYT/S, -!DIS 1 (gr. -, 1C&no;
"cutie")-+ 11tereidae
STEREOKINESJS f (gr. -, KiVflol.;
"micare") -+ thigmotazis
STEREOMA n (gr. crteptwpa "schelet"), stereom, esut de susinere;
esut mecanic format din stereide
Schwendener) [stereome, strengthening tissue; Steroome, Skelettgewebe, mechanische Gewebe, Festigungsgewebe; stCrOOme, tissu de soutien;
sztereoma, szilrdit6 sz(!vet; crepeoM,

MexaHil'I:OCJ:IUl nam.)

"''

...

STEREOPHYLLUS (JVotspt6.;
"tare", qrUU..ov "frunz"), cu frunze
tari [stereophyllous; steifblttrig,
hartbiA.ttrig; stertophylle; kemeny
levehl; :aCcncoJIBCrHltiA:] -+ rigidifolius,
selerophyllus

STEREOPLASMA n (gr. -, ni..aj.Ul


"modelare"), stereoplasm, partea solid a citoplasmei (Naegeli) [stereoplasm; Stereoplasma; stbreoplasme;
stereoplazma; crcpeonJU13Ma]
950 STEREOPUS (gr. -, 1t0~ no8610
"picior"), cu suportul tare [hardstalked; steifstengelig; stereo pe; kemeny tl.inkil; zecn:.ouOtKOBNit]
951 STEREOSPERMUS (gr. -, on&p11a
"smtn"), cu semine tari [bard-seeded; hartsamig; a graines dures;
kemeny magvU; zecn:ocewmmd!]
STEREOTACTISMUS m (gr. -, taK
'tl.KO,. "de orinduire") _.. thigmotaxis
953 STEREOTAXIS f (gr. -, W~t.;
"ordine") - thigm{)ta:cis
STEREOTROPISMUS m (gr . ,
't'~ "rsucire") -+ thgmotropismus

.,,

955 STERIGMA n, STERJGMUM n (gr.


<n:ilPlYJ.IU "suport"), sterigm, suportul condiniosporilor sau a basi diosporilor [sterigma; Sterigma; sterigme,
st.erigmate; szterigma, sp6rany~l;
c-repHTMa, cnopoRoc}-+ lriehidium
956

STERILIS, steril 1. Neferlil, neproducAtor de fructe. 2. Neproductor


~e spori (miee!iu....,) [sterile, inferttle, barren, frU!tless; steril, unfruehtbar, fruchtlos, keimfrei; sterile infertile; meddli, term~ketlen, 'nem
sporatermli; CTepJIJII>RWA, 6ecnno,11,111>JI:i]
STAMEN STERILE_. staminodium

STER/LISAT/0 11 sterilizare, distrugerea microorganismelor dintr-un


substrat [sterlizatlon; Sterilisierun~,
Entkeimung; sterilisation; sterihz.ls, csir.tlanits; c-repllllH'3al(llliJ
958 STERILITAS f, sterilitate 1. Incapacitatea de a produce spori sau
semine germinabile. 2. Lipsa microorganismelor dintr-un mediu steri\izat
[sterility; Sterilitt., Unfruchtbarkeit; steriliU; medd3s~g, magtalansg, csir.tlansg; CTepH.IIbHOCTb, 6cc957

959

Il.Tio,o;ue)

STERNOTR/BALIS, STERNOT RJBUS (gr. I!Upvov "piept", tp{jlm "a


freca"), sternotrib, cu antera dispus
astfel, incit transmiterea polenului
are loc prin intermediul prii ventrale a insectei polenizatoare (De!
phino) [sternotribal, sternotribe; sternotrib; sternotribe; szternotrib, hasi
oldalhoz tapadO; c-repHoTpHfiHLlh)
960 STERNUTATORIUS, strnuttor,
care provoac. strnutare [sneezecausing; niessenerregend; sternutatoire; tlisszentest okoz6; 'lHXOBbl'lbiBaJO)I{lllt]-+ ptarmicus
961 STERROPHILUS (gr. o-t&ppOo; ,.aspru, solid", qnJ..too .,a iubi"), sterofil,
care crete in mlatin [moor-loving;
sumpOiebend, sumpfbewohnend; sterropbile, croissant dans les marecages;
mocslirban ei6; CTeppoq.run.u&~A:]
STERROPHYTA n pl (gr. -, <pu-rOv
sterofite, plante de mla
hni {Clements) [moor plants; Sumpfpflanzen; plan les des marecages; mocsari novenyllk; 6onoTuwe pacTeHHJI,
CTeppo<\IRTl>I}
963 STESOMJA f, STESOMORPlllA f
(gr. 'tan!J.It ,.a opri", J.IOJXPl'l "form") --+
.62

"_Plant"),

stasimorphia

96' STICHIDIUM n (~- 111tXiO,ov "ir


mic"), stihidie, ram!lcaie special
a talului purtind tetraspora11gi ( Rhodo!'h'llceae) [stichidium; Slichde;
stich1dium; sztichidium; CTHXItAKii)
965

--+

carpocloniwn

STICHO-, -STICHUS (gr. 111:ix,oo;


,,ir, rind") (distichus, anisostichw;, po-

lystichU8)-+ -farius, -seriatus

966 STICHOBASIDIUM n {~r. -, jhlO'lOwv "picioru"), stichobaZ!de, bazidie cu fusurile nucleare paralele cu
axa longitudinal a bazidiei (GMteromyeells) [stichobasidium; Stichobasidie; slichobaside; szticliobazidium; CTIIlto6a3H,!OO!J
967 STJCHOCARPICUS, STJCHOCARPUS (gr. -, Kttj)K~ "fruct"), stiho-

STIPIFER

carpic, cu fructe dispuse in spiral


[stichocarpous; stiehokarpisch; stichocarpe; szticbokarpikus; CTHXOka
piiRid.it]

968

STICTO-, -ST!CTUS (gr. GttKt6~


.,punctat"), punctat, puncticulat,

pAtat (stictocarpus, st:topero.lw;, chry-

sostictus, polystictu.s) (punctate, punctured, spotted, dotted; punktiert,

gefleckt, gezeichnet; ponctue, tachete;


pontozott, pettyes; H311CmpcHHo-, To':lenu.IA] -

969

punctatus, maculatU&

STJCTOPHYLLUS (gr. -, <pllAJ..ov


"frunz"), cu frunze punctate [punctate-leaved; punktiertblattrig; a teuilles ponctuees; pontozott Je,eh1;
mneliq)ellllOJDICTHldii]

9?0 STJGMA n (gr. <n:!)'lla, odwatot;


"pnnct, ineptur"), stigmat 1. Partea superioar a ovarului {Tulipq.)
sau a stilului, adesea lipicioas, simpl sau ramificatii (Arnica), foliacee
(Iris), papiloasil (Festuca), aspcrgiliform (Panicum) etc., recepia
nlnd polenul. 2. Pat colorat pe
organe (zoosporii la Ectocarpus, anteridiile la Fucw;) [stigma, coloured
spot; Narbe; stigmate, tache oculaire;
hibe, szemtoltocska; CTHI'Mll, piJnt.ue,
ma'3oK]
9;1 STIGMATICUS, sligmatic, care

"

TOCTeruyM]

979 STIGMATOSUS, STIGMOSUS, stigmatos, cu stigmate numeroase sau


mari [stigmatose; reichnarb~, gross
narbig; stigmateux; sokbib6J6; MHOropbiJJLI..IeBYft} ..... polystigmaticus
980 -STJGMUS (argyN)8tigmus, micN)
stigmus) -+ -maculatus, -stigmatCU8

STILBOCARPUS (gr. crnl.~ "lucitor", tca~ "fruct") -+ lampN)carpl.I,


982 STIMDLANS, STIMULOSUS, arztor, iritant (perii la Urtica) [burning, stinging; brennend, nesselnd;
ardent, irrilant; t\getO; zr~ii:]

981

..... urens

STJMULUS

,._)

4J8i

STIGMATIFER, stigmatifer, care


poart stigmate [stigmaliferous, stig
ma-bearing; benarbt, narbentragend;
stigmatifllre; biMs, bibet hordozO;

STIPATUS, strtns, tndesuit [sti


pate, crowded, surrounded; gedrngt;
scrre, tou!fu; szoros; CKY'IeliHld.it, BLJ-

985

STJPELLA f, STIPELLUM n,
STIPELLUS m, stipeHi., formaiune
scvamiform la baza trunzelor penate,
de obicei ctte dou, avind culoare,
form i funcii deosebite de acestea
( Thalictrum, PhasUJlus) [stipel; Stipelle, Nebenblttchen; stipelle; pl-

986

STIPELLATUS, stipelat, prevzutl


cu stipele [stipellate; nebenbl!i.tt
chentragend; stipellt\; plhcsks:

sti~matului

(secreie

[stigmatic; sbgmatisch; stigmatique;


bibt\re vonatkozO; pWliLI.IeBIJft]

9?4

9?5

STJGMATIFORMIS, STIGMATOI
DEUS (gr. , 6Uio~ "asemnare"),
stigmatiform [stigma-shaped; narbenUirmig; stigmatiforme; bibeszerii, hibe
alakU; pLJJILD,eBll,li,Hwft]
STJGMATOMYCOSJS f (gr. -, ).niKll
"ciuperc"), stigmatomicoz,
boala
unor fructe cauzat de inepturile
unor duntori animali (stigmatomycosis; Stigmatomr.kose; stigmatomycose; sztigmatomakOzis; CTHrMaTOMII
oo]
STIGMATOli'OJIIUM n (gr , vo~OI;
"punat"), stigmatonomiu, cavitli in
form de pete cauzate prin roa ere
de larvele unor insecte rn prile
parenchimatice ale plantelor [stigmatonomium; Platzmme; stigmatonomium; sztigmatonOmium; CIHrM&To-

BOMJIYM)

m-+

pilus urticans

nOJJHeHHIJ.it)

pWILueHOCHLJft)-+ 8ligmaWphorU$

9;3

stigmatifer

978 STIGMATOSTEGJUM n (gr. ,


Gtt"{(1) "a acoperi"), stigmatostegiu,
tegumentul stigmatului [stigmatoste
gium, stigma-covering; Narbendecke;
stigmatostllge; bibetakarO; CTHI'Ma-

983

aparine

9'72

9i6 STIGMATOPHORUM n (gr. , q10pt0


"a purta"), st4;matolor, partea ter
minal a stilului care poattl stigmatele (CQ/nposiwe) [stigmatophorum;.
Narbentrger; stigmatophore; bibetartO; CTIITMa.T041op)
9 STJGMATOPHORUS (gr. ) -+

hrska j nplliiHCTHH'U*]

C npllJDICTHIIHICaMII)

987

STIPESm, -ITJS, slip 1. Picioru


ciupercii ( Agal'icus ). 2. Suportul
unui organ al plantei, In general. a.
Tulpin neramificat avind la virf o
coroan de frunze (Palm4e). 4. Suportul frunzei ( Ptuidophyta) {stipe.
stalk, stock, support, trunk; Stamm,
Stock, Strunk; stipe, pied, tronc de
Palmiers, pied de champignon; t6nk~
gomhat6nk, prllmaszr, nytll (rllta
lhan); HODao oeaex rpB6a]
988 STIPIFER, STIPITATUS, stipitat, purtat de un suport sau de un

...

.STJPITIFORMIS
piciorut (ovar, papus) {stapitate, stalked; gestielt; stipiM; nyetelt; CRa6ZC~~~HWJt,

BOSEOI)

989 STIPITJFORMIS, stipitiform, de


fOTma unui stip [stipe-shaped; stielfMmig; stipitiforme; nyel alakU:, t6nkszerfi; ~11]
~90 STIPULA t, sUpui, apendice folia
. ceu, uneori v~iform, aflat mai
ales la locul de mserJie a frunzei pe
tulpini (Rosa, Yici4 [stipule; Blattansab,
Nebenblatt,
Afterblatt;
stipule; plhalev~l, melleklev~l; opH-

-1

STJPULACEUS - stipuliformis
992 STJPULANEUS, stipulaneu, rezul

~91

tat din transformarea unui stipul


[stipulaneous; nebenblattvertretend;
stipulan~; p!lha eredetii; 38Me!JUl
JOIItll.lt DJIIlllliCTiliD]

SPINA STIPULANEA - spbw.


993 STJPULATUS, STIPULIFER,
-STIPULUS, stipulat, prevzut cu
slipull (frunz) (erassiseipulus) [stipulate, stipule-bearing; nebenbltt
rig; stipule, stipulifere; p!lhs, pRIhaleveles ; JipliJDICI'IImBw.R, HMCIOllPll:t

""'""""""']

99< STIPULIFORMIS, stipuli!orm, de

forma unui stipul [stipulilorm, stipule-shaped; nebenblattfOrmig; stipulitorme; plhaszerll; npliJIHCTHJIKo-

BII,!UIWJt] - slipulactlWI

STIPULOSUS, sLipulos, cu stipuli


mari (stipulose, with large stipules;
breitnebenblttrig; stipuleux; nagypalhjli; MHOrODpiDllfC'IJIHKOBW:Jt]
99. STIRPALIS, stirpal, caulinar, dispus pe tulpin (muguri) [caulinary;
stammstAndig; caulinaire: szron
iiO; paCDOnozeRRl,llt Ba cDOJTe]
997 STIRPS 1 1. Plant. 2. Specie. 3.
Trunchi. 4. Tulpin [plant, species,
race, trunk, stock, shoot; Pflanze,
Art, Stamm, Staude, Stengel; plante,
esr.~ce, race, tronc, tige; noveny, faj,
laJta, t6rzs, szr; pacTCHHe, 1111.11,

995

...

CTBOJJ,

999

cre6em.]

STO[J) m, stolon; lstar subteran


lung llrttor, ramlficat, provenit mai
ales din rll.dcinll. sau rizom i servind
la propagarea plantei ( Agropyron
repent~) [stole, stolon, sucker, runner; Stolon, AusHI.ufer Wurzelauslluter; stolon, rejet, rejeton; tarack,
gy6kertarack, IOld alatti sarj; eronoH,
no&p]

vezi tarnaenlum

STOLONIFER, stolonifer, care poart


stoloni (plantd!:::.) [stoloniferous; auslufertragend, auslufertreibend; stolonif~re; tarackos, tarackot hordozO;
CTOJIOBOBOCHWJi]

STOLONIFORMIS, stoloniform, de
forma stolonilor {stoloniform; ausU.uferfilrmig; stoloniforme; tarackszerti j CTOJJOROBHJnDdit)
1001 STOMA n (gr. <Jt"4ul,<n6jW.-ro~ "gur"),
stomate, celule epidermice specializate, existente in frunze i alte organe
aeriene, cu orificiu intercelular (ostlolli) prin care are loc schimbul de gaze
i eliminarea vaporilor de ap [stoma,
stomate; Stoma, SpaltMfnungsapparat, Spalt{llfnung, MOndung, AtmungsHI.cke; stomate; szt6ma, levegilnylls, gAzcserenyils, l~gz5nyils; CTOMa,
ycrwu~ ] -+ sl()lnatium
1002 STOMATARJUS (gr. ), stomatal,
care are loc prin stomate (lranspiraie -..) [stomatal, stomatary; stomatr; stomataire; sztomatAlis; yCTbll.'l

1000

HW:It, CTOMa:ram.HLIA)

1003

STOMATJCUS {gr. ), stomatic,


care aparine stomatei [stomatic;
stomatisch; stomatique; sztomatikus;
CTOMS.Til'lecKKA]
100~
STOMATJFER (gr. -, lat. fero "a
purta"), stomatifer, care poart stomate [stomatiferous; spaltOffnungentragend; stomatif~re; leveg6nyilsos;
yCn.HueHOCHblJi)
STOMATIUM
n (gr, ) _,. sroma
1005
,
1006 STOMATOCARPIUM n (gr.
Kll~ "fruct"), stomatocarp, fruct
monooarpic ce se deschide printr-o
crptur oblic
[stomatocarp; Rachenbalg; stomatocarpe; sztomalok9.rpium j CTOM8TOKapDHit)
1007

STOMIUM n {gr. ), stomiu, orificiu


produs prin ruperea peretelui sporangilor, prin care sporii sint pui in
libertate (PieriMphyta) [stomium;
Stomium; stomium; spOratok-nyi-

1008

STOMUS (gr,-, (aciMsWmus, a11i

1010

STRAMEN n, STRAMENTUM n,
paie (straw; Spreu, Stroh; paille;
szalma; coJioMa]

1011

STRAMINELLUS, galben deschis


[light-yellow; hellgelb; jaune clair;
spadtsrga; 6neJl,JIO-:dJrrwll)

ls j

CTOMByM]

sostomus, chrysoslomus] -> porosus,


-porus, stomatifer
1009 ST RAGU LUM n -palea, glumella

...

STRIGA

1012 STRAMINEUS, slramineu, de culoarea galbenA ca paiul {stramineous,


straw-yellow; strohgelb; jaune pa ilie;
szalmasrga ; COJioMCHJI'oz!Jm.1A]
10!3 STRANGULATUS, STRANGUWSUS, strangulat, gttuit (cupa deasupra
tructului de Corylus mazima, rd
cina la Damm cornubierntis) {strangulated, choked, throttled: eingeschnlirt; 9trangle; Osszesziiktilt; nepeTJI

H}'TLJ.il:,

1014

nepetUHypOBaHHbJJi:, Y.IO'WeHHb1A)

t, stratificare, disin straturi sau zone suprapuse


(de ex. structura membranei celulare;
ierarhizarea speciilor dup tnlllime,
n fitosociologie) [stratification; Scbich1ung; stratification ; retegezodes;
STRATIFJCATJO

pozi.ia

CTpaTHcilHKa~IJ,

1015

1(116

1017
1018

1019

spycaocn)

STRATJFJCATUS, stratificat, care

rormeaz

straturi suprapuse [strali-

lied; schichtig, schichtenbildend;


stratifie; reteges; crpaTBt)HitHpoBaH
H&l.lt]-+ slratosus
STRATJOBOTANICA f {gr. atpti
'ttO(j; "rzboinic",
PotVTI "iarb"),
stratiobotanica, modificri in nora
unei regiuni datorite rzboiului sau
manevrelor militare (Hegi) [slraliobotanc; Straliobotanik, Man6verpfianze; slratiobotanique; sztraliobotanika; CTpaTHo6oTaH:Hka]
STRATOSUS-+ stratficclus
STRATUM n, strat [layer, slwet;
Schicht; couche, assise; reteg; cnoR]
STRATUM SPORJFERUM, stratul
sporifer, stratul fertil [sporferous
layer; Sporenlagcr; couche sporfhr;
sporatermO rele~, termO rilleg; cnopoHOCHblfi cnOti.J -+ hymenum, membrana gongy/ifera
STREPENS (strepo), STREPJTANS (strepito), zgomotos, ftielor,
fonitor (de ex. dehiscenta unor fructe)
(rustling; rauschend; bruissanl; zizegO, susogO; meJT.ecTA~jj}

1020 STREPSJNEMA n (gr. atpEIIK>) "a


se rsuci", vi'JJICI "fir"), slrepsinem,
filamentele cromozomice paralele sau
rsucite din stadiul strepsiten al
cariocinezei (Gregore) [strepsinema;
strepsinema; slrepsinema; strepszint\mu; cTpencHHeMa]
1021

STREPS11'ENA f (gr. , tcliv1a


"panglic"), strepsiten, faza final a
diplotenului, caracterizatA prin Incetarea micrilor de rotaie din cursul
cariocinezei (Dixon) [strepsitene; Strepsitn; stl'ilpsitene; strepsziten; cTpen

""""']

1022 STREPT-, STREPTO- {gr.


"rsucit"),

rsucit

cnpetrt~

(st~pkwanlhus,

streptocarpus, streRtopus, stnptophyll!U!) [t.wisted-; gedreht; tortille, tor


du; sodort-, csavart-; ap~o-.
331CPY'IeHHo-1--+ Wl'fuatus, Wrsil'us, torti
t023 STREPTOCAULJS (gr. , mu)..O;
"tulpin"), cu tulpina rsucit [tv.is1ed-stalked; gedrebtstengelig; . tige
lordue; sodort szrll; ctcpy"leHHOCTe-6e.;noJiw.ii]
1024 STREPTOPETALUS {gr. , n&ml.ov
"petal"), cu petalele rsucite [twistcd-petaled; gedrehtkronbUi.ttrig; a
pe ta les tordus; sodort szirmU; cxpyeHHonenccTHWJi)

1025 STRIA 1, striu, striaie, dung, proeminen sau adtncitur longitudinal


fin pe un organ (frunz, fruct, valvele la Diatomeae) [stria, fine streak;
Streifen, Strieme, Streifchen ; strie;
csik, rovlka, fin om snc; nonocxa,_
IDTpHX]

1026

STRJATELLUS,
STRJATULUS,
cu slriaii fine (finely-striated; fcinges!reift; finement stri8; fin ornan cslkos j TOHkODOJlOC'UlTYI!)
1027 STRJATIFOUUS, cu frunzele striate
[striate-leaved; gestreiltblAttrig; a
feuilles strit!es; cslkolt Jevelii; nonoc'la
TOJIIIC'rHW.il)

10:!8

STRJATJO 1, STRJATURA f, striatotalitatea i modul de striae


a unui organ [striation; Streifung;
striation; rovtkossg, hornyols;
ie,

fiO.'IOC'I8TOCTb)

1029 STRJATUS, striat, provzut cn


dungi, mici brazde sau cu proeminene longitudinale {tulpin, frunze,
semine) [striate; streif1g, gestreift,
rillig, gerillt; strie; cslkolt, svolt,
finoman rovatkolt; DOJIOCaTblit, lKeJJo6
'I&TidA]

1030 STRICT!-, STRJCTUS, eapn, rigid, puin flexib_il (stricticaulis, stric


tiflorus, strictifoliw) {strict, straight,
stilt, Yery upright; sleit, straff, steitautreebt; raide, rigide; merev; npsMo.lt, TOp'l&lUifJi)

1031

STRIDULANS, STRIDULUS,
strdulant, vtjtitor, irtitor {stridulating, rattling, crackling; klappernd.
knarrend; stridulant, grincant; szi-
szegiS, suhog6, zU:gO; apB~JY'!RA]

1032 STRIGA 1, set sau scvamii setitormii


scurt, rigidA, strins alipit de cele
!alte, cu baza dilatat (Orwsmc1:, Li
thospermum) [striga; Striegelhaar;.

...

STRIGATUS

striga; bihircssz6r; C'JPIII'6.. BOJIOCO

BIUHU'WIIyAlta)

1033 STRIGATUS,
STRIGILLOSUS.
STRIGUUJSUS,
STRJGOSUS,
STRIGI-, strigos, cu sete sau scvame
setiforme rigide, dispuse pe o baz
convex (slrigipes) [strigose; striegelig, gestriegelt, striegelhaarig; strigueux; borosts, bibircses szOrii;
TO~CTIUIIICTWit)

t034 STRJIFORMJS, striiform, In form


de dungi sau de strii [striiform, streaklike; streifenrormig; striiforme; savszertl, cslkszel'11; nonOCJ:oo6pa31U>IJt]
i035

STRJOLATUS, striolat, cu dun~


fine [striolate; kleinstreifig; striole;
apr0 csikU. j Me.Til(()DITpHXOaallllbiJ:l:)

1036

STROBJLACEUS (gr.
otpO~tW,
.,con"), strobilaceu, asemntor cu
conul de PinaceM (fructul la H!'mu-

STROMATOIDEUS <F. -, staot;


"asemnare"), stromato1d, asemn
tor cu stroma [stromatoid; stromatoid,
lagerartig, polsterhnlieh; stromatoide; sb'Omaszertl; crpoMOJ>,,l;HWit]
10,3 STROMJJIFER,
STROMBIFORMIS, STROMBUUFER, STROMBUUFORMJS {gr. <n:pOIJ.PoiO "cochilie, sflrlea7."), rsucit in spiral
(fruct, frunz) [spirallytwisted; schneckenfOrmiggewunden; contourne en
spirale; csigavonalas, spirlisan csavarodott ; CBCPHYTl>lB CDRpamJO] -> cochleatus
10U

m (gr. -), strombus,


(Medicago) [strombus; Stromhus; strombus; strombu; c-rpoM6yc)
STROMBUS

pstaie spiralat

10,5

STRONGYW- (gr. OW)"yl)h.o; ,,rotund") ( strongylowlx, strongylocarpus,


strongylophyllus) - rotundi-, orbiculari-, circularis

10,6

STROPHANTINA 1 (gr. <n:poiPtol


"a so rsuci", iiv6o10 "floare"), strofantin, glicozid cardiotonic extras
din seminele de Strophanthus hispidus {strophanthine;
Strophantn;
strophanthine; strofantin; CTpo4anTKH]

lus lupulus, Halocnemum 8lrobilaceum)

stroblaceous, cone-shaped; r.apfenOrmig, zapfenartig; strobilace; tolhozszerii,


toboz alakU;
BI>Iii,

1.037

KOHycoo6pa3-

IDHDlltOBH,IlHb18] ->

strobilifonnis

STROBILATUS, STROBILIFER,
strobilat, prevzut cu strobili; strobilifer [strobilate, cone-hearing; zapfentragend; strobile, strobili!Cre, conifere; tobozos, toboztermO; IDHIDKO-

1047

U M n (!p". -) - caruncula, spennotylium, eplphysis

Ba.Tbdi, DlHIIlKOHOCHLIJi)

1038

STROBJLIFORMIS,
STROBJLINUS, STROBIWIDES (gr. -, &iOo~
"asemnare"} -> strobilactus

1039

STROBJLUS m (gr, -), strobil, con


femel; totalitatea carpelelor imbricate, dispuse tn spiral pe o ax, la
maturitate devenind lemnoase, avind
la baz semine nude (Coniferae,
Cycadtae) [cone, strobile; Zapfen;
cOne, strobile; toboz, tobozvirgzat;

1M8

STROPHISMUS m (gr. ), strofism,


rsucirea sau torsiunea unui organ
ca reacie la excitaii externe {Czapek) [strophism; Strophismuss; stropbisme; strofizmus; CTpo413M) ___,. lortismus, lropismus

1049

STROPHOGENESJS f (gr. -, ytveot;

ot~,

<n:pli\j..Laro;

"covor"), strom!i. 1. Mas de filamente


miceliene tmpletite, tn care se gsesc
corpuri de fructifica ie ( Pyrenomycelalts).

2.

Substana

plasmatic

1050

incoloril, spongioas,
a cloroplastelor [stroma; Stroma,
Fruchtlager, Fruchtpolster der Pilze,
Grundmalle der Chloroplasten; stroma; strOma; crpoMa]

fundamental,

tOU

STROMATIFER (gr. -, lat. fero "a


purta"), stromatifer, prevzut cu
strom (stromatiferous, stromatous;
stromatragend; stromatirl!re; strOms;

~it CTpoM}')

"na~tere"), strofogenez, diferenierea

une1 singure generaii n mai multe


faze, considerat ca alternan de
generaii (Strasburger} [strophogenesis; Strophogenese; strophogenese;
strofogenezis; crpo4toreHC3]

crpo6BJt, IIIHDIKa] -> conus

1.0'0 STROMA n (gr.

STROPHIOLA f, STROPHIOLUS

m, STROPHIOLUM n, STROPHI-

STROPHOMANIA l (gr. , ).Ulvu1


"nebunie"), strofomanie, torsiunea teratologic a tulpinii, lilotaxia devenind
neregulatli [strophomania; Zwangsdrehung; strophomanie, strorom
nia, rendellenes csavarodils; CTpo41o

......

1051

STROPHOTAXJS 1 (gr. -, 1Ql!u:;


"ordine"), strofotaxie, orinduirea organelor tn urma micrii de rsucire
(stropbotaxis; Strophotaxis; strophotaxie; strolotaxis; c-rpoclloTUCKC)

iOl

STYLOGONIDIUM

t052 STRUCTURA f, structur, dispoziia elementelor sau a esuturilor planlei i raportul poziionat dintre ele
(citoplasmatic,

histolo:icl,

1063 STYL-,

-STYLUS {gr.
cu stilul, cu stilele
(stylophoru.s, anisostylus, aristerosty
lus, brachystylu.s, gamostylus, microstylus, gracilistylus) [style-, -styled.
-stylous; griffel-, -griffelig; stylo-.
-style, a style; bibeszl-, -bibesz!U;

peio

[structura, orgam"tion; Aufbau, Struktur, GefUge; structure,


organisation; struktura, felepit~.
alkat, 6sszetetel, szerkezet; CTPYK
lar)

TYJIB, crpoCBHe, ycTpoltcTBo]

1053

umfltur, tume!iere;
protuberan In form de gu [stru-

CTOJI6RKO-, CTOJI6a:troBh!it)

106~

STRUMA f,

ma, tumour, swelling; Kropf, Gescbwulst; goitre, tumeur, excroissan-

ce; k.inoves, daganat, golyva;

JKeJlllaJC,

STRUMARIUS, tumefiat, cu umflturi, cu protuberane in form de


gu [strumiform; kropfartig, ange-

schwollen; goitreux, tumetie; goly-

vaszerd; uapocToaH,o;HLIIl:]

1055 STRUMIFER, STRUMIGER,


STRUMOSUS,
STRUMULOSUS,
strumifer, cu protuberane (strumiferous, strumosc; kropfig, kropftragend; strumifere, strumeux; daganatos, golyvs; lKeJIBaJ:oHOCHblit]
1056 STRUMJFORMJS, strumiform, in
form de gu sau de tumoare (strumilorm, cushion-like, wen-like; kropffOrmig, wulstiOrmig; slrumiforme; golyva alakU, daganat alakU; lKeJIBaJCO
o6pa:mw.ii.]
1057 STRUPPI- (lat. struppus "curele
impletita.") (struppifolius) --> lori-,
himanto-, loratus
1058 STRYCHNINA l, stricnin, alcaloid
indolic foarte toxic, extras din seminele
de Strychnos nu~-vomica,
folosit in terapie [slrychnin; Strychnin; strychnne; sztrichnin; CIPBXHHH]
1059
1060

STUPA

f, STUPPA f,

1065 STYLATU$, STYLIFER, STYLOPHORUS (gr. -, q>Opt(o "a purta"),


stiliter, prevzut cu stil [style-bearing;
griflelig, griftdtragend; stylifere; bibeszlas, biMt tartO; CTon611]fOCHLJit)
1066 STYLIDJUM n (gr. ), stilidiu I.
Partea canaliculat din gitul archegonului ( Bryophyta). 2. Coloan delicat, alungit., din interiorul unor
peridii (Fungi) [stylidium; Stylidium, Fadensulchen; stylidium; sztilidium; ~li]
1067 STYLIDUCTUS (-US) m (gr. -,
lat. ductus "canal"), stiliduct, tubul
ngust al stilului [styliduct, stylar
canal; Gritrelkanal; styliduc; bibeszlcsO; KaaaJI cron6Hxa]-+ styliscu.s
STYLI)IDEUS
1068 STYLIFORMIS,
(gr. -, sUioo; "asemnare"), stiliform,
in form de stil [styliform, style-like;
griffelf6rmig; stylilorme; bibesz.l
alakU.; cron61llCOBH.LUWA]
1069

STYLISCUS m (gr. -)--> styliductus

1070

STYLIPLANCTON n {gr. -, KM'(K


0c; "rtcitor"), stiliplancton, fitoplancton neritic format din RhiZbsolenia styliformis [styliplankton;
Styliplankton; styliplancton; sztiliplankton; CI1lJlHIIJlaHKToa]

1071

STYIJJCOJ\'IDIUM n (gr. -, tc6v18tov


"praf") -+ acroconidium

1072

STYWDIUM n (gr. -), stilodiu 1.


Stigmat stiliform, foarte Ingust,
decurent pe stil (Compositae, Gramineae, Liliaceae). 2. Pseudostil constituind un apendice al anterelor
(Cyrumwrium) [stylodium; Stylodium, gritfelhnliche Narbe; stylode;
sztiiOdium, bibesz.lszerll hibe; CTB

cli, mas

sau proas [tuft, tow;


Werg; etoup!l; szOsz, csepll; uat'JUI]
filamentoas

STUPACEVS, STUPEVS, stupaceu, de forma cilului [tow-like;


wergartig; stupace; csepiiszerfi; na-

KJteJill;l,HYit]

1061

STUPA TUS, STUPOSUS, tloconos,


acoperit de o mas tilamentoas sau
cu peri lungi, dei i impletii [stupose;
wergig; etoupeux; szOszlls, csepiis;
noxpwTWJt DaKJleM] -+ floccosus

1062

STYGOBIONTA n pl {gr. <rW,-o~


"repulsie", !Jioo; "via), stigobioni,
organisme care triesc in ape murdare, respingtoare (stygobionts; Stygobionten; stygobiontes; sztigobiontk j C'JIII'06BOBT:W)

STYLARIS (gr. -), stilar, care aparine stilului sau se refer la acesta
(de ex. cicatricea rmas dup cde
rea sti!Pllatului pe fructul de Comus,
Cucurb,la) [stylar; griftel-, styiAr;
stylaire; bibeszlra vonatkozO; crOJI
6HKOBWif]

HSpocT)

10M

STYLO-,

~.. "coloan"),

JIO,!(IJJ!:]

1073 STYLOGOJ\'IDIUM n (gr. -, -y6vt


Stov "slimin mic"), stilogonidie,
gonidie format la virful unor hife

STYWIDAE
sp~iale (Basidiomycetu) [stylogonidmm; Stylogonide; stylogonidie; sztiJogonidium; CTilllOroHJtli,JU}
, t:18o.;
10?i. STYWIDAE l pl (gr.
,.asemnare"), stiloide, cristale pris
matice de oxalat de calciu din celule
(Aga~~e, Allium, Iris) (styloids; Styloiden, Sulenkristalle; styloides; oszlopkristlyok; CTHnoR,iJ.t.r]

1075 STYWPODIUM n (gr.


8~ "picior"),
disclform la

1076

10??

1078
1.0?9

1.080
1.081

, noUt;, -no-

stilopodiu, expansiune
baza stilului (Umbelli(el'fU!) [stylopod, style-foot; Grif
felpolster, GriffelfuB,
Griffelposta
ment; stylopode; bibeprna, bib,v!nkos; CTHnonowrft, no.~~;CTOJt6He]
STYLOSPORA f (gr. , mropd "s
mint"), stilospor, spor alungit, for
mat la virful filamentului micelian
sau in picnidii (Lichenes, Pungi)
[stylospore; Stylospore; stylospore;
stilosp6ra; CTIIIJ()CQOpa]- clirwspora,
pycnidiospora, pycnoconidium, pyc11o
SJWra, macropycnidium
STYWSTEGIUM n. (gr. , athrt
"aCOf!eri") stiloste~iu, scufia special
a shlului ( Ascleptadaceae) [styloste
gium; Griffeldeckel; stylostCge; sztiloszt!igium, bibekorona; CTIUIOCTCI11it]
- stylotegium
STYWSTEMUS (gr. , at"J.ltt "bo
boc") - hermaphrodilus
STYWSUS (gr. ), cu stile lungi i
numeroase [stylose, long-styled; lauggriUelig; styleux; hosszU bbeszh.i.;
.!VliiHHocton6w:oBYit}
STYWTEGIUM n (gr. , t&y~
"acoperi") - szylostegium
STYLUS m (gr. -), stil, partea fiiiform aflata deasupra ovarului, care
se termin prin stigmat [style; Grif
fel; style; bibeszl; cron&uc 1

1082 STYPTICUS, STYPTO- (gr. GturmK6.; ,.acru"), ac~u, astringent (fructul la Prunus sptn.osa) (styplocarpus)
[astringent, tart-; adstringierend, zusammenziehend, herb-; acerbe, astringent; fanyar_. OsszehU.z6; BlllkytUIIIt,
Tepm:o-) ____,. adszrmgens
1083

1.08~

1085 SUB (prefix de diminuare i atenuare


al cuvintului de care se leag), abia,
slab, puin, aproape, dedesubt (subalternus, subamarus, subarticulatus,
subcallosus, subcanueens, subtropicus)
{almost, somewhat, sligblly, nearly,
below, under; fast, ziemlich, etwas,
schwach-, -lich, unter-; a peu pres,
Mgrement, faiblement, peu, au-dessous; alig, majdnem, nilmileg gyengen,
kisse, ded, alatti; DO'ITH, CJierKa, nop;]
SUBACAULIS, subacaul, aproape
tulpin [almost without stern;
fast stengellos; presque acaule; majdnem szrtalan; DO'llll 6eccTe6eJILuwll]
- subcaulesce/l8
1087 SUBACIDUS-+ acidulus
1088 SUBACULEATUS, slab aculeat
[somewhat aculeate; etwas stachelig;
faiblement aculee, presque aiguillonne;
gyengen tovises; pe;:tXOJCOJI!O'lEOBMA]
1089 SUBACUTUS, subacut, slab acut
[subacute, somewhat acute; fast spitzig; subaigu; alig hegyes; e.ll,]la
380CTpetmt.rA, OCTJIOBaTwA] -+ aculius-

1086

fr

'"""

1090 SUBAEQUALIS, subegal, aproape


cu aceleai dimensiuni [subequal; fastgleich, ziemlich gleich; subegale; majd
nem egyenl6; UO'ITII paBKt.Iii]
1091 SUBAEQUJLATERALIS, subechilateral, cu laturile aproape egale [subequilateral; fast gl~ichseitig; subequilateral; majdnem egyenl6 oldalU;
DO'ITH paeuo6oKHA)
1092 SUBALATUS, slab aripat [somewhat
winged; fastgefliigelt; presque ai!e;
kisse szrnyalt j UO'ITII KpldJlaTWit)
1093 SU BALPJNUS, subalpin, care cre
te tn etajul subalpin (etaj de vegeta
tie, regiune, plant) {subalpine, below
the alpine region; subalpin, voralpenbewohnend; subalpin; havasalji,
alhavasi; cy6ant.IIHacJ:HA] -+ infraa/pinus
109\t

SUBANGULARIS, SUBANGULA
TUS, subangulat, slab muchiat [subangular; etwas kantig; subanguleux;
kissC szegletes; CJta5oyrnosaThlii]

SUAVEOLENS, cu miros plcut


[suaveolent, tragrant, sweet-smelling,
scented pleasantly; wohlriechend; il
odeur agrea bie; kellemes illatU, j6szagU; .II)'UIHcn;IIt, 6naroyxaKHNA]

1095

SUBAPHYLLUS (lat.-, gr. a "fr",


!p\!Uov "frunz"), aproape fr frunze
[almost without leaves; fast blattlos;
presque sans feui\les; majdnem leveltelen; DO'ITII 6CJJIIIC11lldA]

SUAVIS, suav, plcut [pleasant,


sweet; angenehm, lieblich; suave,
agreable; kellemes, kedves; cnap;tall'i,

1096

SUBAPJCALIS- infraapicalis

1097

SUBAQUILUS, aproape brun inchis


[a1most dark-brown; fast dunkel~

npllllTHblli)

...

SUBCLASS/S
braun; presque brun fonce; majdnem

almost bifiorous; teilweise zweibliitig;


subbifiore; rMzben ketvitgil; '18C-

&6tetbama; CJienca TCMDOXOJ)JI'IHCBWA]

1098 SUBARBORESCENS,subarboi'OOlent,

aproape arborescent [subarboreseent;


fast baumartig; subarborescent; majdnem fa alakli; lfellOJIHO ,apeaoaH.aJD.IA)
1099 SUBARBUSTUM n, subarbust, arbust de obicei mai scund de 1 m,

cu tulpina Jemnoasli numai spre bazil.,


tn nst ierbacee, ca i extremitile
ramurilor care se distrug nimicindu-se
In timpul iernii (Cytisus) [subarbuscle, undersbrub; Zwergstraucb, ZwergbA.umchen; sousarbrisseau; telcserje,
torpefcska; xyCTapHH'IeJ:, no.JJYEYcrapHIIX] _. suffrure~, semifrute:c
1100 SUBARCTICUS, subaretic, situat tn
zona subarctic [subarctic; subarktisch; subarctique; sarkvidek alatti;

TII'IIIO- ~YJ.tBCTXOM>II]

:1110 SU BBIWBATUS, sUbbilobat, aproape bilobat [subbilobate; fast zweiIappig; subbiloM; majdnem k6tkar~JOS; IIO'lTR ~ynOD3CTBbii]

lUt

SUBCAERULEUS,subceruleu,aproape albaatru ceruleu [almost sky-blue;


fast bimmelblau; presque cerute; kiss~
egszinkk i rOJI)'6eloW)Iit] ...., caerulanB
11:12 SUBCAESPITOSUS,
subces:p:itos.
slab cespitos, aproape ca paJilitea
[subcespitose; fast rasentormig; presque gazonnant; kisse p.uitos; DO'ITH
,!l,epBHCibll)

1113

cy6apXTIACCXHA)

1101 SUBARCUATUS, subarcuit, slab


boltit [subareuate; etwas wOlbig; subarque; kissC ivelt; DO'I111

.zcyroo6p~

CJletn IOJIOICOIPI.Il;HWI)

UH SUBCANAUCULATUS, subcana-

~J

SUBASCENDENS,
subascendent,
slab ascendent [subascentling; etwas
aufsteigend; presque ascendent; alig
felemelked6; nO'lTH BOCX.O.Illlllllllt]
H03 SUBASPER, pui~ aspru [somewhat rough; rauhlich; presque rude;
erdeskes; cna6omepoxoDaTLiit]
110~ SUBASSOCIATIO f,
subasociaie,
categorie cenotaxonomic inferioar
asociaiei, de care se deosebete prin
prezena unor specii difereniale (Fa.getum luzuletosum), lipsindu-i specii
caracteristice proprii [subassociation;
Subassoziation; sous-ailsooiation ; szub1102

assz.ciOciO;

cy6accoll)Jall)ls]

1105 SUBATLANTICUS, subaUantic, cu

areal aUantic, dar care ptrunde


adnc In regiunile central europene
[specie) [subatlantic; subatlantJsch;
subatlantique; szubatlantikus; cy6-

:1106

1107

SUBCAMPANULATUS, subcampanulat, aproape campanulat. [snbcampanulate; fast glockenfOrmig; subcampanule; majdnem harangswrll

:1115

1116

1117

1:118

liculat, slab canaliculat [subcanaliculate; etwas rinnlg; subcanalicule;


kisse csatorn.s; cn~'laTI.Iil:]
SUBCAPILLARIS,
subcapilar,
aproape de grosimea prului [subcapillary; fast haarfein; subcapillaire ~
majdnem hajsr.lvkony; UO'lnl aoJiocan.tit}
SUBCARINATUS, subcarenat, cu
carena
neevident
(subcarinate;
schwachgekielt; subcarene; kiss cs6nakos: cnerxa KHneDII,IUiblll]
SUBCARNOSUS, subcrnos, cu consistena aproape crnoas (somewhat
fleshy; halbfleischig; presque charnu;
kisse hUsos; HeCKom.xo-MliCHCTYR]
SU BCARTILAGINEUS,
subcartilaginos, parial cartila~inos (subcartilaginous; halbknorpehg; subcartila
gineux; rE!szben po:rcos; Beii01lHOCTbiO
YpJlllleBOR]

amaHTB'feCICIIJI:)

:11:19 SUBCAULESCENS -

SUBAURICULATUS, SUBAURITUS, subauriculat, cu apendici de


forma unor auricule miel {subauriculate; schwachgeOhrt; subauricule;
kiss~ fillecskes; cna6oymxoBa.Tblit]

1120 SUBCENTRALI$, subcentral, situat


Ung centru [subcentral; fast mittelstandig; subcentral; kOzpont melletti;.

SUBAXILLARIS ....,

infraaxillarU

D(I'ITH

1121

GUbacaulU

ueHTpiUibHI>lJl]

SUBCILIATUS, subciliat, slab ciliat


[somewhat ciliated; etwas gewimpert;
subcilie; ltisse pills; ~~

:1108 SUBBARBATUS, subbarbat, cu puini peri dispui in smoc [subbarbate;


etwas brtig; subbarbu; kisse sza-

1:122 SUBCINERBUS- cinerasceM

:1:109 SUBBJFIJ)RUS, subbi!lor, cu pedunculi parial binori [subbillorous,

:1123 SUBCLASSIS l, subclasA, categorie


sistematic imediat inferioar clasei
(Ginkgidae, Euchlorophycidu, Ascomv~

k.llsz6r0s;

c.na6o6opo.wtaTLII]

TWll]

SUBCLAUSUS
utidae) [suhclass, under-class; Unterklasse; sous-classe; alosztly; no,a;-

1136

"""1

1125

1126

1127

1.128

SUBCLAUSUS, aproape tnchis sau


compact (formaie vegetal) [somewhat closed; fast geschlossen; presque
ferme; majdnem zrt; DO'I.Til :laM
ny:rwD]
SUBCLAVIFORMIS, subclavilorm,
aproape tn form de mciuc [somewhat club-shaped; fast keulenfOrmig;
subclaviforme; majdnem bunkO alak'tl j IIO'I.TII 6yD8110Bli,D;IRdtl:)
SUBCLIMAX l (lat. , gr. KM~
,.,scar"), subclimax, stadiu tn evoluia succesiu!}ii unei formatiuni vegetale care premerge stadiufui fine.l e.l
climaxului [subclimax; Subklimax;
subclimax; szubklimax; cy6KJJBMaKC}
SUBCOIJ)RATUS, subcolorat, slab
colorat [slightly coloured; etwas ge
frbt; laiblement colore; alig szlnes;
cna6ooxpameHHWit)
SUBCOMPRESSUS, slab comprimat [somewhat flattened ;etwaszusm
men:rdrtickt; faiblement comprime;
kiss osszenyomott; cncrxa a:andl]
-

compnssiruculus

t129 SUBCONCENTRICUS, subconcen-

tric, aproape concentric (slightly concentric; fast konzentriseh; subconcentrique; kiss6 koncentrikus; IIO'ITH

t130

t131

U32

t133

-"""']
SUBCONCOLORUS,

subconcolor,
aproape de aceeai culoare [slightly
concolorous; fast gleichfarbig; presque concolore; majdnem egyszinfi;
IIO'I.TII O.II.BOIJ;BCTHbdl)

SUBCONICUS, SUBCONOIDALIS,

subconic, aproape conie [subconical;


fast kegeiiOrmig; subconique; majdnem kUpos; no'l.'nl tcOHII'IecKBit)

1138

H39

ur.o
1141

SUBCURVATUS, slab curbat [so

mewbat hent; schwe.chgekriimmt; le.


gerement courbe; kisse gOrbiilt; cna6o-

1130f'BYTid.lt)

1143
11/oi

1148

subcordalus

-+

hypophiowdali11

f,
subcuticula,
strat infracutieular (Fun:fi) (subcuticle; Subkutikula; subcuticule; szubkutikula, felbilr alatti reteg; cy6xyTH
KYDa]

cilindric [subcylindraceous; fast walzenf6rmig; subcylindrac6; majdnem


hengeres; oO'I.TII Il,IIJllllf,QpH'ICCIQiit}
1146 SUBDEGANDRUS, subdecandru, de
obicei eu zece stamine [subdecandrous;
gewohnlich zehnmannig; subdeeandre; rendszerint tlzporzOs; o6w'IHO
JJ.CC111'11Th!'IBKKOBJ.IIt]

SUBCOPIOSUS, subcopios, destul de


abundent [subcopious; fast zahlreich;
subcopieux; eleg b0s6ges; no'ITII
o&vn."""']

SUBCORDIFORMIS -

SUBCUTANEUS
SUBCUTICULA

SUBCY1H5 SVBCYLINDRACEUS,
LINDRICUS, subcilindric, aproape

1147

eep.a;u;eBB.~~;B~>~A}

proape pielos [subcoriaeeous; fast


lederartig; subcoriad; majdnem hOr
S181'd; cnen:a XOEIICThiA]
SUBCORTICALIS, subcortical, aflat
sub scoar (parazit, strat) [subcortical ; un terrindig; subcortical ; k6reg
ala tU; DO.D,tcopoBOJI:)
SUBCORYMBOSUS, subcorimbos,
partial corlmbos [subcorymbose; fast
doldentraubig; subcorymbeux; restben storozO; nOUB n:ntl'XOBaTWit]
SUBCRENATUS, subcrenat, slab
crenat [subcrenate; schwachgekerbt;
suberene; gyengen csipk6zett; cn:a6oropo)l'tamlt]
SUBCRISPUS, subcrispat, slab in
cre it {suberispate; etwas krausig;
subcrispe; kisse fodros; cn:a60KYJU!Illlld.lt]
SUBCROCEUS, subcroceu, ofraniu
glbui (subcroceous; sa!rangelblich;
jauntre-salran; sfrnysQrgs; no'ITH
m~aHHWii]

SUBCONVOLUTUS,
subconvolut,
aproar,e infurat in spiral [subconvo ute; fast zusammengerollt; subconvolute;
majdnem beg6ngyOlt;
DO'ITB 3aBCpuyTWit]

SUBCORDATUS, subcordat, aproape cordat [subcordate, almost heart


sbaped; fast herzfQrmig; presque cordiforma; majdnem sziv alakU; DO'ITB

us:s

1137

SUBCORIACEUS, subcoriaceu, a-

1H9

SUBDECURRENS,
subdeeurent,
aproape sau puin decurent (frunzii)
[subdecurrent; fast herablaufend;
subdeeurrent; kiss6 le!utO; no'ITH HJDo
6eraJOIIg[AJ
SUBDENTATUS, subdentat, slab

neregule.t dinat [subdentate, im


perfectly dentate; schwachgezhnt;
subdente; alig fogazott; CJierxa 3y&
'I&TWll]
i

SUBDEPRESSUS, slab turtit [sub


depressed; etwas niedergedrtickt; sub
deprime;
gyeng{m
Osszenyomott;
cn:atio npJOU.TJ.IIt]

...

SUBEROGENUS

1150 SUBDIAPHANUS,subdiatan, aproa

pe strveziu [subdiaphanous; fast


durchsichtig; presque transparent;

majdnem

.tl.tsz6 ;,

no'lru apoJpa'lawii.]

1151 SUBDICHOTOMUS, subdicotomic,


aproape bifurcat [subdichotomous;
fast :abelig; subdichotome; majdnem Vllls; cy6.r:IHXOTOMH'ICCKHJl]

t152

SUBDIFFORMIS, suhdiform, cu
forma aproape neregulat [subdilform;

fast formenlos; subdifforme; majdnt-m


alaktalan; DO'iTII HCO~HopoJ(Hbilt]

1.153 SUBDIGJTATUS, subdigitat, aproape digital (subdigitate; fast fingerig:


subdigite; majdnem ujjas; no'lrH na.'l&'ISTWI]

1.15'-

ti55

SUBDIMIDIATUS, subdimidiat, cu
jumti inegale {frunza la
Begonia) [unequally dimidiate; ungleichhalbiert; inegalement dimidie;
egyeniOtlentil felezett; HeplliiHOnono
Bml'laTLiit]
dou

SUBDJOEC/A

(lat. -,

gr.

8t~

.,dublu", oh:o.; .,cas"), subdioecit",


caz;ul plantelor cu flori unisexuatt>,
organele dt" reproducere ale celuilalt
sex fiind avortat in msur diferit
(Ribes alpinum) {Darwin) (subdioecia; Subdiozie; subdioecie; szubdiocia; cy6JIHOJI.(Itl!;]

U56 SUBDIOECJUS,
SUBDIOICUS
(), subdioic, cu flori unisexuate pe
fiecare individ al aceleiai specii,
cellalt organ sexual fiind avortat
[subdioecious; subdiOzisch; subdioique; szubdioikus; cy6.!1,110H'Iecmlt]
1157

SUBD/ST!CHUS {lat.-, gr. -, at;


xo~ "rind"), subdistih, aproape bise
riat [subdistichous; fast doppelreihig; subdistique; majdnem ketsoros;
DO'ITH JIBypii,!I,Hhlii}

1162 SUBDURUS, duriuscul, puin dur


[rather hard; hlrtlich; duret; kiss
kemny;

T8epAOUndl, aecJXOBat611)

1163 SUBEDENTATUS, aproape nedinat (subedentate; fast Zahnloa; presque dpourvu de dents:; majdnemfogar.atlan; ttO'ITH 6eny6'1&TWA]
SUBENDEMICUS, subendemic, endemism ce crete sporadic i pe teritoriile 1nveeinate (specie) [subendemic; subendemisch; subendmique;
szubendemikus; ~]
SUBEPI1165 SUBEPJDERMAL!S,
DERMJCUS (lat. sub "dedesubt'', gr.
tlta6tpp(l;: "epiderm"), s:ubepidermal,
aflat sub stratul epidermei (esut.....,)
[subepidermal; subepidermal; subepidermale; szubepidermlis; cy63IIIIllepMaJU>Hhl8]
1166 SUBEPISTATICUS {lat.-, gr. tlttatunKO; "dominant"), subepistatic,
care oprim caracterul opus (Correns) [subepistatic; subepistabsch;
subepistatique: szubepist.tikus; cyfullliCTaTII'IeCXHil]

SUBER, -ERIS, n, suber, plut;


stratul exterior de celule moarte,
avind membrana impregnat cu suberin, ale unor plante lemnoase (Quercus suber) sau de pe rizomii i tuberculii unor plante ierboase (Solanum.
tuberoeum) [suber, cork;
Kork;
li~ge; para; npo6n]- contextU8 su1MrosU8
1168 SUBERECTUS, suberect, aproape
erect (nearly erect; fast aufrechtstehend; suberig: majdnem egyenesen
fel.Il6; npliiiO.n;Hli'I'hlA]
1169 SUBERIF/CAT/0 f, suberificare,
formarea esutului suberos [suberifi
cation: Verkorkung; suberification;
elparsod!i.s;
onpo6kose.aae}- suberisatio
f167

1158 SUBDISTORTUS, slab rsucit [SG


mewhat twisted; fast gedreht; pres
que tordu; kisse csavarodott; no':ITH
Jat:py'le.HHbiii] .- sublortU8

1170 SUBERIFOL!US, cu frunze sube-

1159 SUBDIVJSJO l, subtncrengtur.


categorie sistematic inferioar incren
g.turii (Gymnospermophytina, Myxo
mycotina) [subdivision; Unterabtei
lung; suhdivision; altorzs; DOJJ.PaJlleJt]

ua

roase [corkleaved; korkbl.ttrig; a


feuilles Ii~euses; paras levehl; npo6-

1172

1160 SUBDOLUS- ambiguus


t161

SUBDOMINANS (t:klminor), subdominant, aproape dominant (specii)


[subdominant; fast vorherrschend;
subdominant; majdnem dominns;

cy6,D;OM1111llHTHbi.Ii:

kOJIHCTRbiA]

SU BERIFORMIS- plrelloithus
SUBERINUM n, suberln, substanA elastic, impermeabil, care impregneaz
celulele esutului suberos
[suberin; Suberin, Korkstoff, Korksubstanz; suberine; paraanyag; cy
6epBH]

1113 SUBERJSATIO f .- subuficatio


117~

SUBEROGENUS, SUBEROGENICUS, suberogen, care pl'Oduce suber

...

SUBEROSUS
(suberogenie; suberogen; sdberoglme;
parakepz;6: cy6cporemn.l:il:)
CONTEXTUS SUBEROGENUS phe!UJJenum
1175 SUBEROSUS, suberos, de natura
i consistena spongioas a plutei
(tulpina la FllJus) [subei'(}Se, corky;
korklg, korkartig, verkorkt; subereux, liegeux; pars; npo6roawlt]
CONTEXTUS
SUBEROSUS -

,..,,

1176 SUBEX m, subex, partea axei care

produce frunze catafilare (Kerner)


[subex; Niederblattstamm; subex;
sz;ubex; cy6en:]

H77

SUBFALCATUS, subtalcat, aproape


falcitorm [subfalcate; fast sicbeltormig; presque ralque; kisse sar16s;
IIO'ITK CCJ)DOBK.!Uil>IJ!:)

1178

SUBFAMILIA f, sub!amilie, categorie sistematic. imediat inferioar


familiei ( Panicoideae) [subfamily;
Unterfamilie; sous-famille; alcsald;
IIO)l,CeMeiiCTBO)

1179

SUBFASCICULATUS, subfasciculat, incomplet fasciculat [subfasciculate; fast bUscbelig; subfascicuh!;


kisse nyal.bos; no'ITH JJY'iXOBaTidh]

1180 SUBFWRAUS, subtloral, aflat sub

floare {ramur) rsubfloral; subfloral,


unterblO.tig; subfiQrale; Yir3g alatti;
IIO.Il~KLdl:)

1181

unitate
formei [s"ubfQrm; Unterform; sous-forme; alalak; tromPopMa]
SUBFORMA f,

sistematic

subtorm,

inferioar

1182 SUBFORMATIO

f,

subformaie,

comunitate ngetal mai mic dectt


formaia [subforma1ion; Unterformation; subformation ; allormciO, swb-

formciO; cy64K>pM~]

U83

SUBFOSSILIS, subfooil, incomplet


fosiliz;at [subfossil; subtossil, teilweise versteinert; subfossile; sz;ubfoszszilis j IIO'ITH HCKOIIaeMblfi)

1184: SUBFUSCUS- brunMctus

U85

SUBGENUS (eris) n, subgen, categorie sistematic Imediat inferioar


genului (subgenus; Untergattung;
sous-genre; szubgenusz, alnelll%edek;

1187

SUBGLOBOSUS,
SUBGWBUWSUS, subglobulos, aproape globulos
(fruct, mugure) [subglobose, nearlyglobular, almost spherical, roundish;
fast kugelrund; subglobulaire, presque spherique; gllmbolyded; noornr
mapoBit.llHwA]
1188 SUBGREGARIUS, subgregar, care
crete tn grupuri laxe [subgregarious;
looker gruppiert; presque agrege;
laz.n csoportos; pwxno rpymmpoll8ll~
HLtil:)

SUBGYNOECIUS (lat. , gr. yuvr'j


"femeie'', oh:~ "cas"), subginoooic,
cind plantele, ~netic cu nori femeie,
mai manifestA. I prezen.a unor organe
hermafrodite sau mascule [subgynoecious; subgynllzisch; subgynoCcique;
szubginl)Cikus; cyfirHHoJII}l'leCKHA]
'
119<> SUBHIRSUTUS, subhirsut, aproape
hirsut [subhirsute; schwachrauhhaarig; subhirsute; kisse borzassz6rii:;
cna.6oliCecn:oaOJtOCHcTuli]
1191 S[!BHYMENJALIS (lat. , gr. UJ,n'IV
"membran"), subhimenial, aflat sub
himeniu {strat) [subhymenial; subhymenial; subhymeniaie; szubhimenilis; cy6rHMeHHaJI&HLIIi)
1192 SUBl/YMENIUM n (lat. gr. ),
subhimeniu, stratul de celule dintre
tram i bimeniu (Aga.ricus) [subhymenum; Subhymenium; subhymenium; szubhimenium; cyfirHMeHHit]t189

hypDtMcium

SUBHYPOSTATICUS (lat. , gr.


"care suport"), subhipostatic, care este oprimat de sexul
opus (caracter) (subhypostatic; subhypostatisch; subhypostatique; szubhipostatikus; cyfirHIIOCTam'lecKilll:]
1194 SUBICULUM n, subicul, esut de
bite filamentoase irqpletite i laxe,
purttoare de peritecii
(Allescher)
[subicule; Subikulum; subiculum;
szubikulum; IIO.IlCJloAKa)
subimbricat,
1195 SUBIMBRICATUS,
parial acoperit prin tnclecare (sevamele antodmlui) [subimbricate, somewhat overlapping; etwas dachziegelig;
subimbrique; kiss6 fedelekes; nO':ITH
'lepemlT'IaTWA]
1193

1196

subglabru, aproape
[almost hairless; fast kabl;
subglabre, presque glabre; majdnem
kopasz; JIO'ITII ronwlt]

\mo(JfUtuc~

SUBIMMERSUS, subimers, parial acoperit (mugurele intrapeolar


a Robinia) [somewbat submersed;
halbversteckt; presque sub merge,
partiellement reoouvert; f61ig rejtett,
renben takart; IIO':ITH norpyxeiiHWI)

DO.IIPO.!l.]

1186 SUBGLABER,
nepros

U97

SUBINCISUS, slab incizat [subin~


cised; fast eingeschnitten; faible

..,
H98

SUBROSEUS
1210

din citoplasm (Frey


Wyssling) lsubmicrosome; SubmikrOsom; subm!Crosome; szubmikroszOma;
cy6MBKpocoMa] - biosoma
1211 SUBNIGER, negricios, neru cenu
iu [blakish, nigrescent, turnmg black;
schwilrzlich, schwarzwerdend, verschwrzend;
noireissant, noirtre;
feketellO, feketes; 'lepSOBarwii, ..epHe

SUBINERMIS, aproape nespinos


[somewhat unarmed; fast unbewehrt;
presque inerme; majdnem tOvistelen j

U99

RO'ITH

HCBOopylKCHBLLA]

SUBINSJPJDUS, aproape fr gust


[somewhat tastless; etwas fad; presque insipide; majdnem iztelen; no'ITH
6c3.BKyCHWit]

1200

1201

SUBINTEGRIFOLIUS,
subintegrifoliat, cu frunzele aproape tntregi
[subintegrilolious; fast ungeteiltblii.tt.
rig; subintegrifolie; majdnem osz_

tatJan Jevehl; DO'ITH l(e.1'[hHOIIHCTHW.Ji]


SUBJECTUS, SUBJACENS, atlat
dedesubt [placed below; daruntrrste-

hend;

situe au-dessous; alu\

pacrtOJI()JeHHbllt

Jevii;

no.LI]

1202 SUBLANATUS, slab linos [sub!#


uate , etwas woiJig, presque lanugi-

neux; kisse gyapjasszOrii; cna6o mepcTitCTLdt]

1203 SUBLETHALIS, subletal, aproape


mortal (factor) (sublethal; fast tl:!d
lich; presque mortcl; majdnem hallt
okoz6; cy6neram.mdt ]
1204 SUBLIGNOSUS, suhlemnos, aproape
lemn os [sublignose; fast holzartig;
sous-ligneux; majdnem elfsodott;

1206

1207

SUBLITTORALIS, subliloral, aflat


aproape de litoral (zon) [sublittoral;
sublltoral, fast strandig; sublittoral;
partkt!zeli; cy6JIHTOPaJII>HWit )
SUB!tiARINUS, submarin, aflat
sub apele milrii (alge'""") (submarilime; unterseeisch; submarin; tenger
alatti; nO)l.DOlt,Hl>lll:]
SUBMERSUS, submers, scufundat,
aflat sub suprafaa apei tulpina i
frunzele la Ceratophyllum submersum)
[submersed, plunged; untergetaucht;
submerge, plonge; viz alatti, almertilt; norpylKeHKhiit] - demersus
(lat. , J.i(Kpo.;
"mic"), submicronic, vizibil numai
cu ajutorul ultramicroscopului [submicronic; submikronisch; submicronique; szubmikr6nikus; cy6MBKpoHit'leacRit]

t208 SUBMJCROI't'ICUS

1209

SUBMICROSCOP!CUS (lat., gr. -,


O"Konro., aobserva"), submicroscopic,
ce nu poate fi observat cu microscopul
obinuit [suhmicroscopic; submikroskopisch; submicroscopique; szubmikroszkOpikus; cy6MJIJq)Oekoiiii'IeCICHit]

G6Jt,&u "corp"), submicrozom, granul


submicroscopic

10~A]- nig~suns, nigrifXln.~. denigrans

1212

SUBNIVALIS, subnival, care aparine zonei Interioare a zpezilor perene


[subnival; subnival; subniveai; szubnivlls; DOil.CHeJJ:HWA]

SUBOBTUSUS, subobtuz, aproape


obtuz [slightly obtuse; etwas abge
stumptt; presque obtuse; majdnem
tompa; RO'ITH rynoit]
12V. SUBORBICULARIS, suborbicular,
aproape circular (frunzele la MalPa)
[suborbicular; fast kreisfOrmig, rundlich; suborbiculaire; kerekded, majdnem kor alakU; nO'ITII oxpyr.IUdii] __,.

1213

subrotundatus, subrotundus
1215 SUBORDINATIO t, subordonare,

gruparea ierarhizat, pornindu-se de


la caracterele generale spre cele mai
speciale, ca principiu adoptat la ela
siticarea actual a organismelor [su
bordination; Untereinordnung; subordination; alrendetes; cy5o~Ha

DO'ITH )l.peBeCJIHHt.~it)

1205

SUBMICROSOMA n (lat . , gr. -,

ment incise; ltiss6 bemetszett; cna6o


Ha.llpe38HHLIA]

J.ltli, DOJI'd1Helf11e]

1:!-tG

SUBORDO m, subordin, categorie


sistematic inferioar ordinului ( Bro
meliineae, Saxifragineae) (suhorder;
unterordnung; sous-ordre; alrend;

ITOil.DOpll)l.Ok]

121'7

sUBOVATUS, subovat, aproape ovat


[aJmost egg-shaped; fast elfrmig;
suhove; majdnem tojsdad; nO'IrH
11 HLieRII)IHb!ii']

1218
1219

SUBP~LOSUS-

1222

SU BROSEUS __,. I'OsJlus

pilosiusculus

SUBRAMOSFS, SUBRAMIFICATUS, slab ramficat [subramose; wenig


,-crzweigt; subrameux; alig [gas;
cna6oaereucrwa, MaJtOBeTBHcrw.ll:]
1220 SUBREGNUM n, subregn, categoria
sistematic inferioar regnului (CI'yp
togamae, Phanerosamae) [subking
dom; Unterreich; sous-regue; alreg
num, alorszilg; no.a'lapcmo]
1221 SUBRENIFORM/S,
subrenitorm,
aproape reniform [subreniform; fast
nierenfllrmig; subrBniforme; majd
nem veae alakU; cnen:a n~A]

...

SUBROSTRATUS

1223 SUBROSTRATUS, subl'QStrat, cu


rostru mic [subi'OStrate; k1einschnabelig; subrostre; kiscs6rii; MeJJKOHOCaTtrlil]
1224.

SUBROTUNDATUS, SUBROTUNDU S - sulwrbicularis

1225 SUBSALSUS, suhsrat, semisrtu


ros [subsaline; halbsabliebend; demisalin; kisse sOtiirO, kiss szikes;
conoHQeBan.dl)

t226 SUBSECTIO 1,
sistematic

1227

t228

t229

1230

section; Untersektion; sous-section;


subszekci6; n~ctxll)fJI]
SUBSERICEUS, subsericeu, slab
mAtAsos pros [somewhat silky; fast
seidenhaarig; presque soyeux; gyengen selyemes sz6rd; IIO'lTII ure.ru:o!IIICThiJ!:]
SUBSERIES 1, subserie, categorie
sistematic inferioar seriei [subseries; Unterserie; sous-sCrie; alsoJ'()zat;
no.n.cepwt, no.Itpllll]
SUBSERRATUS, subserat, slab;
seral (subserrate, slightly serrate;
schwachgesgt; faiblement dente en
scie; kisse !iireszes; cnenca nHm.'larLI.l.]
SUBSESSILIS, subsesil, aproape sesit, cu peiol foarte scurt [subsessile;
rast sitzend; subsessile; majdnem
OM; nO'<ITH

1231

1232
1233

123"

1235

subsecie, categorie
inferioar seciei [sub-

~1!.]

SUBSPECJES f, subspecie, categorie sistematicA. inferioar speciei,


avind areal propriu [subspecies; Unterart; sous-espece; alfaj; nDABHA]
SUBSPECJFICUS - infraspecificus
SUBSPONTANEVS,
subspontan,
slbticit, scpat din culturii (plant)
[subspontaneous; verwildert, subspontan, wiederverwildert, kulturfliichtig;
subspontane; elvadult, visszavadult,
kultursz6keveny; O)J.Il'UlDIIIIIJt] __,. aufusus, efferat~U
SUBSQUAMOSVS, subscvamos, puin scvamos [subsquamose; schwachbeschuppt;
subsquameux;
kisse
pkkelyes; CJiaOo 'lewyliUTLli:t]
S'O BSTANTIA t, substan, materie
(incrustant, inlercelular) [substance,
matter; Stoff; substance; anyag;

1239

12"1
12"2

1243
124"

DO,I(TpK6a, DO,IIKOJJeliO)

SUBTRIOECIA f (lat. -, gr. 'tPl


"trei", otKo<; "cas"), subtrioecie, trioecie la care aparent toi indivizii au
flori hermafrodite, totui unele sint
flori mascule sau lemele reduse [subtrioecy; SubtriOzie; subtrio6cie; szubtrOcia; cy6Tpuo:n~11]
124& SUBTROPICUS, subtropical, aflat
in zona subtropical [subtropic; subtropisch; subtropical ; szubtropiklis,
forroegov alatti; cyfupotiR'feCKKA]
12"5

SUBULAR/S, SUBULATUS, SU

BULIFER, SUBULIFORMIS, SUBULI-, subulat, tn form de sul;


Ingust cilindric i lent atenuat la vtrl
(subulifolius) {frunzele la Sagina subulata) [subulate, awl-shaped; pfrieroenfOrmg, pfriemlich; subute, en
forme d'a\Eme; r alakli, lassan kihegyesedO; IIDlJioDil,!tRLIA, I1111J1G-]

cy6cTaHIDIJI, BeliJ;ecTBO]

1236

SUBSTOMATICUS,
substomatic,
aflat sub celulele stomatice (camer)
[substomatic; substomatisch; substomatique; It\gz6nyils alatti; cy6CTOMaTll'lectWil:]

1237 SUBSTRATUM n, substrat, strat


nutritiv (substratum; Substrat, Unterlage, Orundlage, Boden, Nhrbo-

den; substratum, couche nutritive;


aljzat, tptalaj; cy6cTpaT]
SUBTERMINALIS,
subterminal~
aflat sau rezultat aproape de extremitatea unui organ (frumd - .
cretere"_."), [subterminal; subterminal, untergipfelstndig; sub terminal;
cslics alatti; cyfuepMHHa.nLIILIA]-+ infraterminalUJ, subapu:alis
SVBTERRANEUS, SVBTERRENUS, subteran, aflat sub sol (tulpini! :::::) [subterraneous, subterranean,
underground; unterirdisch; souterrain, hypoge; fOid alatti; no,ll3eMHLlii.]
-+ hypogaeus
SUBTETRAGONUS (lat.
, gr.
WfPU"(fVlK~ "patrumuchat"), subtetragonal, slab patrumuchiat [subtetragonal; fast verkantig; subtetragone; gyengl!n negyeto.; cyfuerpa
roHam.HLIJt)
SUBTILIS, subtil, fin i delicat
[fine, thn, delicate; fein, zart; subtil, fin j finom, vekony j TOHlCRil:)
SUBTOMENTOSUS, subtomentos.
slab tomentos [subtomentose; etwas
filz.ig; subtomenteux; kisse molyhos;
CJia6onyWKCTNii.]
SUBTORTUS __,. subdiswrtus
SUBTRIBUS (-US) f, subtrib,
categorie sistematic inferioar tribului (Nardinae) [subtribe; Untertribus; sous-tribu; altribusz, alraj;

1248

SUBUMBELLATUS, suhumbelat,
aproape umbelat [subumbellate; fast
doldig; subombelle; kisse ernylls; c.ner
xa _30ilTIIJCOBJI,!I.HLlit, cna6o 30IITll'lBI>Iil:)

SUFFULCIENS

i2"9

SUBVARIETAS 1, subvarietate, categorie sistematidi. inferioar varietii (subvariety; Untervariett, Unterabart; sousvariete; alvltozat;
JIO.IlPa3110BII.llHOCTb)
1250 SUBVELUTINUS, subvelutin, slab
catifelat pros [subvelutinous; etwas
samtartig; subveloute; kisse brsonyszOrtis; cnenc:a 6apxaTHLift]
1251 SUBVERTICILLATUS, subverti
cilat, dispus n verticile imperfecte sau
neregulate [subverticillate; fast quirlig; subverticilM; majdnem OrvOs;
OO'ITB MyTOB'IaTLiit)
1252 SUBVELUBIL/S, subvolubil, parial volubil [half-winding; halbwindend; demi-volubile; f8lig csavarodott;
OO'lTH 3aBIIBBIOIU,Hi!.Cll.)

12i3 SUCCOSUS, suculent, zemos, cArnos


(tulpina la Sedum, frunza la Aga11e)
[succose, sappy, juicy, fleshy; saftig,
sa!treich, fielSChig; succulent, juteux,
charnu; nedvdlis, led.Us, pozsgts,
hlisos; cyo:yJieHTKhlft, CO'IliLIH, MJICK
CTLifi]-+ succulenlus
1264 SUCCULENTA n pl, plante sueulente [succulenta, succulent plants;
Sukkulenten, Saftpflanzen,
Fettblattpflanzen; succulentes, plantes
succulentes; pozsgs novenyek; cyxxyneRTM) - chylo.phyta
1265 SUCCULENTUS-. succosus
1266 SUCCUS m, suc, zeam; partea
lichid din organele vegetale [sap,
juice; Salt; suc, jus; nedv; coa:]lympha

1253

1267

SUCCEDANEUS, SUCCEDANUS,
succedaneu, inlocuitor; care preia
locul sau funciile unui alt organ
[substituted; vertretend, stellvertretend; succedano:!; hclyettesttO; 3aMel!laJOIU,Hi!.]

125-" SUCCESSIBIL/TAS t, succesibi!ita


te, capacitatea de a transmite caracterele de urmai [successibility; Erbfhigkeit; successibilite; OrOk!ekenyseg j DOCJ1C)10BaTeJlbHOCTL)
1255 SUCCESS/0 f, succesiune, schimbrile naturale succesive ale asocia
iilor vegetale dintr-o staiune datorite modificrilor pedocHmatice i
avind ca urmare Inlocuirea acestora
prin altele [succession; Sukzession;
succession; szukcessziO, egymsra
kOvetkez&!; CYKUCCCilll)
1256 SUCCESSIVUS, succesiv, care se
continu (generaie, verticil) [successive, following; allm.hlich, nachlolgend, aufeinanderfolgend; successif,
succedan;
folytatOiagos, egyms
ut.n kOvelkez.O; nocneD.OBaTeJlbHbi.il]
1257 SUCCIFER, succifer, care produce
sau conduce suc (succiferous; safttragend; succifere; nedvkpz0, ned
vet vezetO; HeCyiU,HK cox]-> chymiferus
1258 SUCCJJ\'CTUS _,. cinctus
1259 SUCCINEUS-+ electrinus
1260

SUCCIO f-> absorbtio

1261

SUCCIRUBER, cu sucul rou [redjuiced; rotsaftig; a jus rouge; piros


ned va ; a:pacKOCO'IHLI.b)

1262 SUCCISUS, tiat de jos (succise,


cut off underneath; abgeschnitten;
tranche, coupe; levgott; no.t~pe3BB

....

SUDATIO f-> exsudatio

1268 SUDORIFICUS, sudorific, care pro


voac asudarea [sudorific; schweiB
treibend; sudorifique; izzasztO; nororoHHblil:]
1269 SUFFLATUS-+ inflatus
1270 SUFFOCANS (suffoco), sufocant,
tnnbuitor (suflocating, stifiing; erstickend; sulfocant, etouflant; ellojtO,
fojtO; 3antytllaiODIHft, YiJYWaiO~ft]
1271 SUFFRUTESCENS, SUFFRUTICANS, sufrutescent 1. Uor Jigni
ficat. 2. Care seamn cu un subar
bust (plant/1 ,_,) [sufrrutescent, slightly woody;
halbstrauchig, halbstrauchhnlich; sousfrutescent; cserj6sed3, bokrosod6, elrsodO; nony~cyc
TapHHKOBbiJl]
1272 SUFFRUTEX m, subarbust, plant
cu tulpina lemnoas. numai la baz,
extremitile sale ierboase nu rezist
ngheului (Sal"ia officinali.s) [undershrub, halt-shrub; Halbstrauch,
Staude; sous-arbrisseau; felcserje;
KYCTapHil'ICK, OOJIYK)'CTapHIIK] -+ (ruticulus, stmifruttx, subarbustum
1273 SUFFRUTICETUM n, sulruticet,
formaie de tufe scunde i semiar
buti [half-shrub formation; Halb
strauch-Formation; formation de sousarbrisseaux; ft\lcserjCs-formciO; tllopMaWill oonyxycrapidhi:o:a] - phrygana
1274.

SUFFRUTICOSUS,sulruticos, subarbustiv [suffruticose; halbstrauchig,


staudig; sous-arbustif; fClcserjes; oo-

ny~cyCTapHHKosblil:]

1275 SUFFULCIENS, SUFFULTORIUS,


proptitor, sprijinitor, susintor [supporting, sustaining; sUiUend, unter-

SUFFULTUS

1276

1277

1278

1279

1280

1281

1282

stiltzend; soutenant, appuyant; t


maszt6, altmaszt6; no)tiDipafOlUIIIt]
SUFFULTUS, proptit, rih;imat, susinut (inflorescenf ~, ptri ~) [propped, supported, subtended; gestiiltf,
unterstiltzt; soutenu, appuye; megtmasztott, altmasztott; DOJI.IlepTwit]
SUFFUSUS, mbibat, umezit, umectat [soaked, tinged, wetled; beneht,
befeuchtet; humecte, trempe; nedvesltett 0 CMO'IeHHbiA)
SULCATUS,
SVLCI-, SULCO-,
-SULCUS, sulcat, brzdat; prevzut
cu brazde Jongltudinale mai profunde
(tulpina la Eguisetum) ( sulcinervis,
sukolanatus, bisulcus, crebrisu/cus)
{grooved, furrowed, sulcate-, fu!T(IW;
b'efurcht, aUS!efurchl, gekehlt, gefurcht, -flllclug; sillonne, cannelle;
barzds, sncolt, durvn rovtkolt ;
6opoJ,!I;'IaTWA, 6opo3.!1,'laTo-)
SULCICAULJS, cu tulpina brz
dat [sulcate-stemmed; gefurchtstengt-lig; tige sillonni:e; barzds
szrU; 6opoJJl'laTo-He6ellb'laT.Wi!.]
SULCUS m, brazd, scobitur mai
profund tn form de "V" In lungul
unui organ (tulpina la Rumex alpinus, valvele unor Diatom~, lamelele
unor Fungi) (groove, furrow; Furche; sillon; barazda; 6opowa]
SULPHURELLUS, SULPHURESCENS, sulfuriu galben-deschis [slighlly
sulphur-coloured;
hellschwefelgelb;
jaune soufre-clair; vilgos kensarga;
6ne;uroccpno- :acC.;rr~t~ll:]
SULPHUREUS, SULPHURDVUS,
sulturiu, de culoarea palid galben
a sulfului [sulphur-yellow; schwefelgelb; jaune soufre; kimsrga; cepHo:acfJmd8]-+ thei-, thtifJ-

1283 SUMMITAS 1,
apex

magnifique; pomps,
BeJIRXOJleDHLIA)

1287 SUPEf!.COMPOSITUS --+ supradecomposuus


"1288 SUPERCRESCEl\'S
(supercresco)~
supercrescent, care crete peste un
alt organ [supercrescent; iiberwacllsend ; supercrescent; r.novo; pacrylUIIA CBCp~y)
1289 SUPERFJCJALIS, superficial
J.
Aflat pe faa superioar. 2. Aflat.
aproape de suprafa [superficial;
oberflchlich;
superficiel; feliileti.
fclsztni; nosepxHOCTHWil.]
1290 SUPERFICIES l, suprafa, partea
superioar a unui organ (de ex. <t
frunzei) [surface, face, upper surface;
Oberflchc; surface; feliilet; noaepxuocn.)
1291 SUPERFLCUS, superfluu, inutil, de
prisos (superlluous, overflowing; Uberf!Ussig; superflu; felesleges; Hl.llnwnnA] --+ hyperwlicus
NOMEN SUPERFLUUM--+ nwetacoenymum, nomen hypertelicum
1292 SUPERFOETATIO 1, superfetaie,
fertilizarea ovulului prin mai muHe
feluri de polen (superfoetation: SuperfOt.ation; superfelation; szuperfOtciO; cynept!JeTaUIDI]
"1293 SUPERllllPOSITUS--+ superposiws
1294. SUPERIOR (corup. de la superus},
superior, aflat mai sus (fabiu '"""'
ovar.-, palee-) (folia cauli1w superiora frunzele tulpinale sup<>rioare)
[superior, upper, higher; obt'!': supC
rieur; felsObb; BepxHHii]
1295

Sl1PERNATANS (supernato), supernatant, care inoat pe suvrafa{a


apei (Wolffia) [supernatant; iiber
schwimmend; surnageant; felszinen
Usz6; Jl.ll8B&f011l.HA csepxy]

1296

SUPERPARASJTUS m, superparazit, parazitul para~itului [superparasite; Superparasit; superparasitc;


szuperparazita; ~xnapa311T]

1297

SUPERPOSJTUS, suprapus, aezat


deasupra altui organ (muguri,...., ramuri-, verticil-) [superposed, placed
above; obenstehend, Ubereinandergestellt; superpose; szuperpon.lt, rotehelyezett, egymil.s felett elhelyezkedO;
nonoJKeHHWit caepxy, BJoi1DCJICll:811l.HA]-+

SUMMUlJI n __,.

1284. SUPERANS (supero), depind, care


depete In lungime organul imecinat (stamimt stylum sup.,rantia, sta
minele depAind n lungime stilul;
bl'acteae flores conspicue superantes,
bracteile depind evident In lungime
florile) [exceeding, overtopping, Ionger than; tlberragend, tiberschreitend,
lAnger als; depassant; feliilmUIO,
tli:lhaladO, hoss.zabb; DpcBJ>llD&IOUPIJI,
~OJliDIUIA)

1285 SUPERAXILLARIS

--+

suprooxil-

lari8

12tl6 SUPERBUS, superb, impozant [superb, splendid; prachtig; superbe,

remek; m.wnn.IA..

superimptHi!us, supraposinu

1298 SUPERSPECIES f, superspecie,


grup monofiletic de specii alopatrice,
care nu pot fi considerate ca apari-

SVSPENSOR

ntnd aceleiai specii din cauza unor


deosebiri mortologice evidente {Mayr)
[superspecies; Superspezies; superespece; szuperspeciesz; Ha,.!Ulll!l]
1299 SUPERUS, superior, aflat mai sus
decit organul cu care este comparat
(floare, labiu, ovar, inel, himeniu)
[upper, higher; oberer, Oberstndig;
superieur; felsO;

1309

1310

~~epxiiLlll]

1300

SUPERVOLUTJVUS, SUPERVO
LUTUS, supervolutiv, rsucit tn spiral In sus sau pe un organ (frunz-)
[supervolute, coiled over; Ubergerollt,
fibereinandergerollt; supervolutif, contorte; rcsavarodott, lelfele csavarodott; cxpyqCHHidJt]
1301 SUPJNATUS, SUPINUS 1. Culcat,
etalat pe sol (tulpina la Pot8ntilla
supii'UJ,), 2. nclinat tnapoi [supine,
hent backwards; niederliegend, riicklingsgelegt, riickwrtsliegend; coucbe, etaJe sur le sol, courbe en arriere;
lelekvO, hever6, htrabajlott; neEa

1311

1312

'IBA, npocrepndl:, 3amyn.JA Ha3aJI)

1302 SUPPLEMENTUM n, supliment,


adaos (ca titlu de carte, Boissier:
Flora OrienMlis, Supplementurn) [supplement, addition; Nacbtrag, Beilage; supplement; p6tlek, toldalek;
,;;,onOJUieHJle] __,. corqllarium
1303 SUPPRESSIO f, supresiune, avartarea complet a organulu [suppression; Suppression; supression; szupresszi6; nOJJ.aBJielllle]
1304 SUPRAAXILLARIS,
supraaxilar,
care Crllljte mai sus de axila frunzei
sau a ramurii (s!ipele-) [supraaxillary; oberwinkclstAndig, oberachselstndig; supraaxillaire; Mnaljfeletli;
Han,na'lynrnwii.] __,. superaxillaris
1305 SUPRABASALIS, suhprabazal, aflat
d(lasupra bazei [suprabasal; iibergrundll!Andig; suprabasal; alapon feliili;

1313
13H

1315

1316

1317

cynpa6a3am.Hb1A]

1306

SUPRACOMPOSJTUS _,. supradecompositus

1307 SUPRADECOMPOSJTUS, repetat


compus, de mai multe ori penat
compus) frunzele la ThalU:trum foetidurn) [supradecompound; vielrach
zusammengesetzt; supradecompose;
t6bbsz6rOsen Osszetett; MHOroEpaTHO
CJio::caw:l] __,. supercompositWJ, supra-

raMII, aecyll(llll no6enr]

1318

SURCULUS m 1. Lstar tlnr, ml


2. Lstar produs de un mugure
radical. 3. Tulpin foliacee ( Bryo
phyta, Pteriphyta) [sucker; Zweiglein,
Wurzelspro6,
Moosstengel;
surcule, surgeon, rejeton, rejet, sou
che; sarj, rilgytengely, mohaszr;
di.

notier,

composilus

1::!08 SUPRAFASTJGJATUS, suprafastigiat, ctnd ramurile laterale erecta


depesc In lungime axa principal
{innorescena la St4nacti ramosa,
Sent>ci.o barbaraeifoliua) [supra!astigia-

te; ilbergipfelt; suprafastlgill; tengely


csU.cst tU.InC!v6; Ba,npaBBOIIUCOXIIit]
SUPRAFOLJACEUS, suprafoliaeeu,
situat deasupra frunzei [suprafoliaceous; tlberblattstAndig; sur!oliac6;
levei feletti; Ha.WJ]ICTHI>LI]
SUPRAMATURATJO !, supramaturatie, rscoacere; faza postmaturizri fiziologice
a fructelor, cind
devin moi i Incepe putrezirea [supra
maturation, overripening; Oberreife;
surmaturation, blettissement; hllerettseg; ncpccuenocn.]
SUPRANUMERARIUS, s~pranu
merar, anat In numr mat mare
decit cel obinuit (cronwzqmi ,..,.,
nuclei '""' semine -..) [supranumerary;
iiberzhlig; surnumeral!'e; szm!eletti; CBepXEOM~VIe~CIHbiJt]
SUPRAPETJOLARIS, supra_peJiolar, anat deasupra peiolului (sttpelele la Melianthus maJol'} [suprapetiolar; iiberblattstielstAnili~; suprapetiolaire; levelnyel relettJ; aa,a_'le
pemEOBLIIt)
SUPRAP08ITUS-+ superpqsitWJ
SUPRASPECIES f, supraspecie,
grup de specii tnrudite [supraspecies;
Sammelart; supraspecies; kollektiv
faj; KOJJJieKI118Hbll BK.Lt] __,. coenospecies
SUPRATERRANEUS, suprateran,
aflat deasupra pmlntului [supraterraneous, above-ground; iiberirdisch, oberirdisch; supraterrestre; IOid
feletti; Ha.11:3eMHlrllt] __,. epiraeus
SUPREMUS (superi. de la 8uperus),
suprem, cel mai de sus (frunzd '""'
floare-..) [highest, topmost; der
oberste; le plus baut; legfelsll; caM~>~ ii
aepxliHA]
SURCULIFER,
SURCULIGER,
SURCUWSUS, cu Ibtari, care
poart lstari (surculigerous, surculose; sprossentragend, sprossenreich;
surculifere, surculeux; sarjas; c no6e

xop~~e~~olt

no6er, o6.nacmemu.ri

crefiem., IIPHCOCI:a]

1319

SURGENS {surgo) _,. adsurpns

1320 SUSPENSOR m, suspensor, suportul


embrionului (PJuuuroJamtU) [sus

612

SUSPENSUS
pensor; Suspensor, Embryotrger,
Keimtrger; suspenseur; csiratuggesztO; cyCIIeH30p, no,JIBeCOK]- embryophorum
1321 SUSPENSUS, suspendat, atirnat
(ovul-) (suspended, hanging; hn
gend, ahhngend; suspendu; fUggO,
csiingll j DO,II;BeiiiCHHldl'i, BHCX':IHil)
{322 SUSTENTANS, SUSTINENS (suslento, sustneo), susintor [suppQrting, upholding; unterstutzend; soutenant; fenntart6, altmasztO; no.J..Q,e~aJOIItlfA]

1323 SUTU RA f, sutur, linia de concrt>


tere a dou frunze carpelare prin
marginile lor sau linia de dehiscen1
a fructelor uscate [suture; Sutur,
Naht, Verbindungsnaht, Verwachsungsnaht, Fruchtnaht; suture; varrat,
forrads;

133~

1335

1336

moB]

132~

SUTURALIS, sutural, care aparine


unei suturi (deltiscend .-, linie.-)
[sutural; sutural; suturale; varrati,
OsszenOvesi j OTHOCIIWIIi!CJI K IDBY)

1325

SUTVRATUS, SUTVRIFER, SUTUROSUS, suturat, prevzut cu suturi!. (suturate, suturose; benhtet.,


nahtig, nahttragend; suture, suturirere, sutureux; forradsos, varratos;
mOBHl>lA)

1326

SYCHNOCARPUS (gr. cruxvOc; ,Jrecvent", KllP1t0; "fruct") - multifer


(2), polycarpicus (3)

1327

1332
1333

SYCON (1) n, SYCW'VE (-ES) f,


SYCONIUM n, SYCONUS m (gr.
G011:ov .,smochin"), sicon, fruct compus, cu numeroase fructe nchise
intr-un receptacul crnos {Ficus carica) [sycon, fig-fruit; Feigenfrucht ;
sycone, fruit de ligue; lUgetermes;

COlKHTCJ!LCTBO)

1337

1-338

SYCOSIS f (gr. m)K(I)O"t!; .,tumoare'),


sicoz, boal epidermal cauzat de
Microsporon [sycosis; Sykoze; sycose;
azik6zis; cmcoo)

SYMBIOTICUS (gr. -), simbiotic,


care triete in simbioz (bacterii ......, )
[symbiotic; symbiotisch, zusammen
lebend; symbiotiqne; szimbi6tikus,
~'>gyUttel5; CHM(iltOTJI'IecKHft]
SYMBIOTJSMUS m (gr. -) __,. sym
biosis

1339

SYMBIOTROPHISJ.f.US m (gr. -.
.,nutriie"), simbiotrofism, nutriie vcgetal. obinut. pe calea simbiozei (Kirchner) (symbiotrophism;
Symbiotrophismus; symbiotrophisme;
szimbiotrof1zmus; CHM6HoTPo.PHJM]

1340

SYMBIOTROPHVS (gr. - -), simbiotrol, care se nutrete pe calea


simbiozei (plant) (symbiotrophic; symbiotroph;
symbiotrophe; szimbiotr01ikus j CKM6HOTpe$i'ICUlHit]

1341

SYMBOLA f (gr. cruJ.tfloAT! .,contri(ea titlu de carte,


Cohn: Symbola ad seminis phisiologia) (contribution; Beitrag; contribution; adalek; BJHOC, BXJJa.a]
SYMMETRANTHUS {gr. mJj.J.J.IET~
"de aceeai msur", dv9o; "floarc"i,
cu flori simetrice [symmetranthous;
symmetrischblUtig; symetranthe; reszarnyos virgU; CHMMeTpH'mo-uaen:o~

CIIKOB. CIIKOBHA)

1328

Sammlung; colleclion; gyiijtemeny;


xon,TeJCUilll, co6paKRe, c6opHHX)
SYLY- - silvSYM- (gr. m)v ,.cu, mpreunli'') syn
SYMBASIS f {gr. -, f!Uo-t; "picior"),
simbazis 1. Posedare a mai multor
tipuri independente. 2. ncruciarea
liber dintre mai multe linii de descendeni (Cook) [symbasis; Symbasis;
symbasis; szimbzis; cHM6a3Hc]
SYMBIONTA n pl (gr.
, flioc;
"via"), simbioni, partenerii car11
triesc in simbioz [symbionts; Symbionten; symbiotes; szimbiontk;
CHM6JIOHTb1)
SYlllBIOSIS f (gr. cruJ.tfliOO"t!; "via
In comun"), simbioz, conviC'uirea
dintre dou organisme, cu foloase
reci{lroce pentru ambii p&.rteneri [symbiosJs; Symbios"", Zusammenleben, Lebensgemeinschaft; symbiose; szimbi6zis, harm6nikus egyUtttillis; CHM6HOJ,

1329

SYGOLLIPHYTA n pl -

1330

SYLLABVS m (!P' crullulh'l "asamblare"), conspect, sintez (titlu de


carte, Engler: SylkJbus der Pflanzenfamilien) [survey, list; Zusammenfassung, Ubersicht; assemblage, synthl!se; Osszefoglallls, tnezet; o630p]

1342

t331 SYLLOGE (-ES) f (gr. G\lA.O"'fiJ


,,asamblare"), colectie, culegere (titlu
de carte, Dumortier: Sylloge Juragermanndeal-um) [collection, gathering;

1343

syncolli-

phyta

-rpoq]

buie"), contribuie

Bbl.ii.)

SYMMETRIA f (gr. -}, simetrie,


raportul de coresponden i egalitate
a prilor asemntoare ale unor
organe [symmetry; Symmetrie, Gleich

SYMPODJUM
mBigkeit;

symetrie;

reszarnyossg;

szimetrla,

CBMMerpu]

134/l SYMMETRICUS (gr. -), simetric


(symmetrical; symrnetrisch; symetrique; szimetrikus, reszarnyos; CBM
MCTpH'IJU.Jil]

13~5

SYMMETROCARPUS (gr. -, KU~


,,fruct"), cu fructe simelrife [symmetrocarpous; symmetrisch-friichtig; symetrocarpe; reszarnyos termesu;

CHMMetpll'lHOIDIOlUJLiil)

1346 SYMPATRICUS (!f.:- crl:lv.,tmpreunl"


1mtPlK~ "paterna!'), simpatric, cu
areal de distribuie care se suprapune
sau se ntre taie (specii ,...._.) (Mayr)
[sympatric; sympatrisch; sympatrique; szimpatrikus; CHMllaxpiNecxHil]
1347 SYMPEDA f (gr. -, 1d:li11 "piedic"),
simped, raport de simetrie printr-un
plan de intersecie [sympeda; Sympeda; sympeda; szimpeda; CHMII~]
1348 SYMPERJANTHEUS (gr. , 'lttPt
"Imprejur", a~ "floare"), simperiantic, cu periantul reunit In tub
[symperianthous; symperianth; symperiantM; szimperiantikus; CBMDepHaHTHidit]

SYMPETALJCUS, SYMPETALUS
(gr. -, xtt-W.Ov "petal"), simpetalic,
gamopetal; cu pelalele concrescute
(corola la Nicotiana, Centauna) rsympelalous, gamopetalous; verwacb.Senkronblttrig; synpetale, gamopetale;
torrl.szirmil; cnaitHo.IICIICCTHbllt}-+ gamopelalus, metachlamydeus
1350 SYMPHJ-, SYMPHYO- (gr. Otlf.llp00>
"a concrete"), concreM:ut (symphiantherus, symphyogenus) [united; verwachsen-; conne; osszenott-; cnpocx-

13~9

ao-, cnaHH:o-]

SYMPHJCARPUS (gr. -, t~:ap~tO<;


"fruct"), cu fructele concrescute sau
reunile {symphicarpous; verwachsenfrilchtig, gehurtfl'Uchtig; symphicar1'"'; 6sszen6tt termlisii, csoportos termlisii; cnpoCTHOII.ItO,!l;Hblii)
1!J&2 SYMPHYLLODIUlll n (gr. crlw "lmpreun", qriJA.ov "frunz", siS{)(; "asemnare"), simfilodiu, scYam ovulifer ale onului (Coniferae) (symr,~byl
lode; Symphyllodium; symphyl ode;
szimfil!Odium; CHM4d!JIJIOAftil:]
1353 SYMPHYLLUS (gr.- -),cu frunzele
concrescute [symphyllous; verwachsenblttrig; a feuilles soudCes; OszszenOtt leveiU; cna.HKOJIHCTHblit]
1354 SYMPHYOGENESJS f (gr. -, )'ivtuu; ,,natere"), simfiogenez, tormar\a organului prin reunirea altor

1::\51

organe pln atunci separate [symphyogenesis; S_ymphyogenese; symphyogen~e; sZlmfogenezis; CHM4JRoreHC3]


SYMPHYOGENJCUS,
SYMPHYO1355
GENUS (gr. symphysus, connatus, concrelus
4

) -

SYMPHYONEURUS (gr. -, veupov


,nerv"), cu ne-rvurile reunite [unitedllerved; verwachsennervig, vereintner
vig; a nervures soudlies; osszenott
erezetii; Cna.HHOlKIIJUoH&lit]
1857 SYMPHYOSTEMONEUS (gr. -,
atilf.IOOV .,fir"), cu staminele sudate
[symphyostemonous; verwachsenfil.dig; a litamines soudees; forrt porzOjU;
1356

CIIallliOTbl'UIHKOJIJ>l.ll.)

1858

SYMPHYSIA f, SYMPHYSIS l
(gr. aU,.a~a1o; "concretere"), coalescen, concreterea congemtal sau
ulterioar1i. a unor pri sau organe
obinuit separate (Bessey) [coalescence,
tusion of parts; Verwachsung; coaIescence, union; osszenoves; CKM4!H3,
cpa.J.QeHHe]- coalescenlia, concrescentia

SYMPHYTICUS
1359 SYMPHYSUS,
(gr.-), simfitic, format ~;~rin concre
terea prilor separate (picnidii, nuclei) [symphytic, coalescent; sympbytisch, werwacbsen; sympbytique, reuni, soude; OsszenOtt; cpociQIIltcll] concretus, connatus, symphyogenicus,
coalitus
SYMPHYT[JGYNUS
(gr. -, .-yuvi)
1360
,,soie"), simfitogin, avind pistilul aderent la caliciu [sympbytogynic; sym
phytogyn; sympbytogyne; szimfitogin; CJIM4liiTOf11HHblli:] __,. sympkyWihelicus
1361 SYMPHYTOTHELICUS (gr. -, 91'1
).~ "femenin") __,. symphyWgynus
1362 SYMPLASTUM n (gr. o-Uv "impreun", "lt!lUtOo; "format"), simplast,
corp plasmatic multinucleal, care
poate deveni un plasmodiu sau un
sincitiu (Hanstein) [symplast; Symplast; symplaste; szimplasztum; CHM~
4

llJ18CT]

1363

SYMPLOCJUM n (gr. -, "lti.Km "a


cuta") -+ sporangium (Pteridophyta)

13M

SYMPODIALIS (gr. -, woOo;, no06o;


"picior"), simpodial, pseudomonopodial, prevzut cu pseudoax (ramificaie -) [s.ympodial; sympodial;
sympodiale; szimpodilis, ltengelyes,
lmonopodilis; CHMTIO!UilnhHbiii"]

13-65

SYMPODJUM n (gr. - -), simpodiu,


psrudoax; ramificaie la care axa
principal are cretere definit, ril.-

...

SY MPOLYJlORPHYSMUS
mlntnd SfUrtll, iar ramurile de ordinul
i urmtoarele devin verticale, mal
lungi, aparent continutnd creterea
axei principale (Malus, Juglo.M)
(sympode; Scheinachse, SproBverkettung; sympode; szimp6dium, ltengely; CH!'.moD,IIft] - puudoaxil!
1366 SYMPOLYMORPHl'SMUS m (gr. -
KO.~ ,,numcrcs", J.IOI)(Iril "form"),
simpolimortism, prezena mai multor
forme la un organ al aceluiai individ
de plant (Lindman) [sympolymorphism; Sympolymorphismus; sympolymorphisme; stinpolimorfzmus; CBM1

ta75

1376

DOJIHMOp41mM]

1367

SYMPTOMA n (gr. ollJ.l1ttO)Ilfl "simptom"), simptom, manifestrile caracteristice ale unor stri patologice
(de cx. pt.ri foliare, cloroze, ;:ccroze)
[symptom; Symplum; symptOmc;
k6rti.l.net; CHMllTOM]

1371

t368

SYMPTOMATOLCGIA f (F- -, Myo.;


"vorbire"\ simptomatologie, studiul
simptome or de boli [symptomatology;
Symptomatologie; symptomatologie;
szimptomatol6gia; CIIMDTOMaTonOTllll]
SYN- (gr. 0'\Jv ,.tmpreun"j, cu, mpreun (wHb, togethcr; m1t, zusammen; avec, ensemblc; Ossze-, egyiill;
cnalillo-, cpOCTHD-}--+ sym-, coen-

1378

1369

1379

SYNANGJUM n (gr. -, {zyysiov


"vas"), sinangiu, concreterea eupuliform1i. a sporangilor, uneori prevzute i cu induzie (Marallio.lu)
[synan~um; Synangium; synangium;
szinangmm; CHRaHrRI)
SYNANTHEREUS, SYNANTHERJCUS, SYNANTHERUS (gr. dvtlq~ ,.tnnorit"), sinanteric, cu anterele tubuliform concrescute (stamine la tmele Composittu:) (synantherous; verwachsenbeutelig, vereintstaubbeutelig; synantMre; .Osszenlltt
portokti., cs0porz6jU.; cpOCTBom.un.RB
EOBwb]- syngenesiw
SYNANTHERJA f (gr. - -), sinanterie, concreterea tubu\itormA a staminelor prin an tere le lor (synanlhery;
Synantherie, Staubbeutelverwachsung;
synantMrie; szinanteria, portok-fiszszeniives; CHHaHTepHll)
SfNANTHESIS f (gr. -, l:tv9J1G~
"Inflorire"), sinantez., maturizarea
simultan. a staminelor i a pistilelor
(synanthesis; Synanthese; synantMse;
szinantt:ds; cuHaHTC3Hll] __,. synacme
SYNANTHEUS, SYNANTHUS (gr.
dv8o; "floare"), snantic 1. Cu florile concrescute. 2. Cu apari/''
simultan a florilor i a frunze or
[synanthous, synanthic; verwachsen-.
b\Utig; synanthe; OsszenOtt vir.gll;
cpocTHOIU!eTJ[OBhli!.]

t370

S YNACME (-ES) f (gr. , CtiCilTJ


"vlrf") --+ synanthesis

1371

SYNAKINETE f-ES) f (gr. , a.


"fr", d\ltlO'lo; "micare"), sinachinet, fragment de filament pluricelular
(Algo.e) [synakinete; Synakinete;
synakinMe; szinakinetesz; CHHaKK
acra]

1380

1372

SYNANDRJCUS (gr. -, l:tvi)p, dv


OpOo; "brbat"), sinandric, cu staminele
concrescute [synandric; verwachSE-nstaubfadig, ,erwachsenstaubbeutelig;
synandre; tlsszenOtt purtokU; cpocTHO-

1381

SYNANTHODIUM n (gr. , dv
1K0011~ "asemntor cu noarea"), sinantodiu, concrcterea teratologic5,
lateral, a dou antodii, avind un
peduncul comun (To.ro.xa.cum) [synanthody; Synant hodie; synant hodic;
sznantOdium; CHHaHTo.ll)lll]

1382

SYNANTHROPUS {gr. -, lr.v0j)(i)ftcw;


"om") --+ o.nthropophilus

1383

SYNAPHOSIS f (gr. GDVWfllts"tT]~\


"a devia"), sinar,hoz, schimbare In
coeziunea plasmatic [synaphosis; Synaphose;
synaphose;
szinaphOzis;

'""')

TLI'IBBO'lHLIIl]

1373

137~

SYNANDilJUM n n (gr. - ), sinandriu, tub staminal rezultat din


cuncreterea total a staminelor din
floare (ComposiUJe) [synandry; Synandrie, Staubfdenverwacbsung, Staubbeulelrtlhre; synandrie; szinandria,
porzMsszenfiv~,
portokcsO; cmtaH

-)

SYNANDRODJUM n (gr. -, stOo~


"asemnare"), sinandrodiu, concrete
rea staminodiilor {synandrodium; Synandrodie; synandrodium; szinandrOdium, .lporz6k tlsszenov~se; CBHaH-

noo.llHAl

SYNANTHIA f (gr. -), slnantie-,


unor flori obinuit separate (Morren) (synanl11y; Synanlhie,
BHI.lenvcrwachsung; synanthie; virgtlsstenfnCs; cnHaHlM, cpacraHHe uoer

concreterea

CHHa4mJic]
t38~

SYNAPSIS f (gr. cri>va\1/u; "leg


tur"), sinapsis, ngrimdirea cromozomilor tn profaza meiozei i orinduirea lor concomitent in ghem
(Farmer i Moor) [synapsis; Syno.p-

SYNCL/STUS

015

sis; synapsis; szinapstis;

amancac]
syndesis, syniz.esis
!:::85 SYNAPTENE (-ES) f (!p'. atv
"lmpreun",
nnvla .,panghc") -+
zygotene
t386 SYNAPTOSPERMIA f (p,-. ouvan
tUm "a se lega mpreun', crnEpiJ(l
"smtn"), sinaptospermie 1. Reu-+

nirea la cdere a seminelor sau a


fructelor uniseminale pentru a li
diseminate prin vint (la plantele de
deeuri i stepe.).
2. Diseminarea
mpreun a seminelor pe un loc
p<'n1ru a forma plicuri dese (la plantele de deerluri si stepe) (Murbeck)
[synaplospermy; Synaptospermie,
Keimkoppelung; synaptospermie; sz
naptospermia; cHHamocnepMHif)
138i SYNAPTOSPORA f (gr. , mropQ
"slimtn") -+ seirosporu.
1388 SYNARMOPHYTA n pl (gr. crllvapI.IOo; "reunit", IPU16V
"plant"), si
narmofite, plante cu flori ginandrice
(Necker) [synarmophyles; Synarmophyten; synarmophytes; szinarmofitk; CHHapMocllKTbiJ
1389 SYNARMOPHYTUS (gr. ) -+
gynandricus
139') SYNBOTANJCA f (gr. mJv "lmpreun(.", Po'WV11,.iarba") ..... phytOcoeiWlogia
1391 SYNCARPIA f (gr. , KaprW~ ,.fruct"),

sincarpie, concrelerea tnttmpltoare


a unor carpete sau fructe [syncarpy;
Synkarpie, Friich ten verwachsung ; syncarpie; szinkrpia, termesosszenoves;

tiei necontopii ( Basidi<Jmycetes) (syncaryon; Synkaryon; syncaryonte;


szinkarion; CHHEapKOH]
1396 SYNCARYOPHYTON n (gr . ,
qro.Ov "plant") .... sporophywn
1897 SYNCARYOTICUS {gr. ), sin
cariotic, cu celule diploide ( Ascomy
cetcs, Basidiomycetes) [synkaryotic;
synkaryotisch; syncaryotique; szin
kariotikus; CMIOOlpHOTH'IecKHfi)
1398

COJIOB'18.lld8]

t3~9

SYNCHORION n, SYJ!,'CHOR/UM
n (gr. , xmpo "a so rllsptndi") ....
carcerulus, schizocarpium

1%00

SYNCHOROllJGIA f (gr. , lry'o!O


"vorbire"), sincorologie, studiul rs
pindirii geografice a asociaiilor vege
talc i a factorilor care condiioneaz
aceasta (Schrotcr) (synchorology; Synchorologie, Gesellschaftsverbreitung;
synchorologie; szinkorol6gia, nYeny
trsulsok elterjedese; CHH~~:opoJIOfHII}

1401

SYNCHOROLOGICUS (gr. ), sincorologic, referitor la sincorologie


[synchorologic; synehorologisch; syn
chorologique; szinkorolOgikus; CMHKoponorH'feCKH1i}

H02

SYNCHRONICUS, SYNCHRONUS
(gr. -, XP~ ,.timp"), sincronie,
simultan; care exist sau se Jlelrece
tn acelai timp (specie ,..._,, milo~ ,..._,)
[synchronic; synchron, gleichzeilig;
synchrone, synchronique; egyidejii;
CHHXpoHHblA]-+ isochronus, simultaneu:o

1403

SYNCHRONOGAMIA l (~T . , y~
,.cstorie"), sincronogam1e, maturi
zarea simultan a florilor mascule i
femeie la acelai individ (Kirchner)
[syncill'onogamy;
Synchronogamie;
synchronogamie; szinkronogmia; CMH
XpOHOCaMHif)

1404

SYNCHRONOLOGIA f (gr. , 1...6"vorbire"), sincronologie, studiul


sub aspect istoric al dezvoltrii i a
sccvenei asociaiilor vegetale (Riibel)
[synchronology, history of vegetation;
Synchronologie, Ve~tation~schichte;
syncllronologie; szmkronolOgia; CHH

CHIOCapOHll} -+

coenocarpia
SYJ'ICARPICUS {gr. - -), sincarpic,
(U carpelcle (sau fructele) concrescuto
(g!nrceul la Lythrum salicaria) [syni'Urpous; synkarpisch, verwachsenfruchlbHI.ttrig,
wrwachsonfriichtig;
syncarpe: szinkrpikus, Osszen6tt termOleve!U, Qsszen6tt termesa; CHHKapnMMJ:I] -+ coenocarpicu.&
13\13 SYJ\"CARPIUM n (gr. -l, sincarpiu, fruct policarpelar format din
drupe partial sudate (.'rloru.&) [syncarp; Synkarpium, Beerenhaufen,
Sammclfrucht; syncarpe: szinkllrpium;
CH:m~pnHR, C..'IOlfi:Hall KOCTIDII:a] .... ooerwcarp!um
139~

t:::'J.'i
I:J95

yoo;

SL'VCARl'OCYTIS (-IDIS) l {gr. -,


t.:l')PIOV "nuc", KUtOo; .,vas")-+ ovulum
SYl\'CARYON n (gr. ), sincarion(t)

XpOHOJ'IOCHJI,

1. r\ucleul zigotului, rezultat din con-

jugarea celulei sexuale mascule i


femeie. 2. Pereche de nuclei rezultind
din diviziunea ambilor nuclei game-

SYNCEPHALUS (gr. -, ..:&ql(l).l'l


,.cap"), cu capitulele concrescute [syncephalous; verwachsenkOpfig; syncephale; OsszenOtt fejecskCJU; cpocrno

-+

H.05

HCTOpliJI

pacTKTeJlbHOCTH}

syngenelica

SYNCL/STUS (gr. , KMGIOV "loc


inchis") -+ indehiscens

S Yl\'COLLI PHYTA
H06

SYNCOLLIPHYTA n pl {gr. ttfrr

Koll.oo; "alipit"), sincolitite, plante cu

616

Ht5 SYNDIPWIDJCUS (gr. - - ), sin


diploid, cu nuclei diploizi fuzionai
(celule - ) [syndiplo1d; syndiploid;
syndiploide; szindiploid; CllfW!nnOH,IJ,-

periantul alipit de pericarp (syncolli


phyta; Synkolliphyten; syncolliphytes; szinkollfitk; CHHJ:OJ1JU14mnt]

!407

SYNCOTYLEDONEUS {gr. -, Kom-Il&oV "cavitate"), sincotiledonar, cu


cotiledoanele concrescute (syncotyledonous; verwachsenkeimblttrig; syncotyledone; Osszenlltt sziklevelii; cnau-

BoceMeiiOJlOJThHLdl:]

uos

SYNGOTYLJA f (gr. ), sincotilie,


coliledoanelor prin una
din marginile lor [syncotyly; Synkoty!ie; syncotylie; sziklev!\1-llsszenOves, szinkotlia; cHHKontJUIJI, cpRCTaHHe
concreterea

ceMII.U.OOeit)

H09

SYNCYANOSJS r (gr, -, 1ruavbo;


"albastru"), sincianoz, simbioza Intre Cyanophyceae i alte microorganisme (Pascher) [syncyanosis; Synzyanose; syncyanose; szincinOzis; CHH
UHatl03]

H10

HU

fli12

SYNCYTIUMn (gr. , KU'tt<; "cutie"),


sincitiu I. Celul multinucleat mare
format tn cursul mitosei premeiotice
sau la inceputul stadiului de meiotil
(Levan). 2. Reunirea mai multor
celule uninucleate, cu nucleii nacontopii (laticiferele la unele Compositae)
(syncyte; Synzytium; syncyte; szincitium; CHHIU!THA]
SYNDESIS f (gr. cruvos.cn~ "unire"),
sindez, lmperecherea
cromozomilor
omologi In meioz (Haecker) [syndesis; Byndese; syndl!se; szind!izis;
CHHJ1C3liC] -+ syno.psis
SYNDETOCHEJLUS (gr. o:Wv&to~
"unit", xet.Oo; "buz"), cu stomate
complex, rezultat din diviziunea su:esiv a celulei mame iniiale (Chadefaud) [syndetocheilous; syndetocheil;
syndetocheile; osszetett IegzOnyilsti;

CJIHJleTOXeitJU,HLJA]

tlit3

SYNDIMORPHISMUS m (gr. aUv


"mpreun", Sipop(J)O<; "bi(orm"), sindimorlism, dimoliismul unor organe
ale aceluiai individ de plant (Lindman) [syndimorphism; Syndimorphismus; syndimorphisme; szindiformizmus; CHHJ1HMop$H3M]

HH SYNDIPWIDIA

f (gr. , Out),boo;
"dublu", Uho~ "obinuit"), sindiploidie, fuzionarea unor nuclei diploizi, dublindu-se numrul cromozomilor (Strasbu~er) [syndiploidy;
Syndiploiilie; synd1ploidie; szindiploidia; CHH,D,IfiiJIOH)lHll)

...,.1

H16 SYNDYNAMJCA f (gr. -, Oiwa~io;


,,putere"), sindinamica, evoluia i
dinamica asociaiilor vegetale (syndynamics; Syndynamik, Bukzessionslehre, Gesel!schaftswechsel; syndynamique; szindinmika; CHH,!J,HHaMBKa]
1ftt7 SYNEMA (MATIS) n (gr. -, vf\~a
"fir"), sinem 1. Partea columnar a
staminelor monadelfe (Malllo.ceae). 2.
Columna constituit prin Iilamentele
staminelor (Orchidaceae) [synema; Staubgef.Bsule; syneme; porzOoszlop;
ClllleMa, KOJIOHXa Thi'IHHOK]

SYNENCHYMA (-matis) n (gr. ,


"umplutur"), sinenchlm, e.
sut rezultat din fuzionarea filamentelor celulare [synenchyma; Bynenchym;
synenchyme; szinenchima; CHKeHXlfMa]
1U\l SYNERGIA f, SYNERGISMUS m
(gr. auvspyta "cooperare"), siner
gism, dezvoltarea mai avantajoas
a dou organisme care triesc impreun [synergism; Bynergismus, Synergie; synergisme; szinergizmus; CHH
ili-18

tyxu~a

epru3M]

1420 SYNERGIDAE f pl (gr. ), sinergide,


cei doi nuclei (energide) aflai deasupra oosferei In partea superioar
a sacului embrionar ( Angiospermae)
[synergids, help-cells; Synergiden, Hills
zellen, Gehillmnen; synergides; szinergidk,
segedsejtek, segit6sejtek;
Cllltepl'IIR:W]

SYNGAMEON (1} n {gr. aUv "mpreun", yll~o~ "cstorie"}, singameon, fitocenoz in care pe cale de
incruciare iau natere specii hibride
noi i constante (Lotsy) [syngamcon,
pairing community; Syngameon, Kreuzungsgemeinschaft; syngameon ; szin
gameon; CHHntM.OOH]
1422 SYNGAMETA f (gr. , 'YJ.ffitll~
,,soie") (MacMillan) ...,. zygota

1423 SYNGAMETJA f (gr. ), singameie,


deosebire numai fiziologic ntre dou
sexe morfologic identice (Blackman)
[srngamety; Syngametie; syngametie;
szmgametia; CHHraMeUJill]
1424

SYNGAMIA f (gr. -, yap.~ "cs


torie"), singamie, fuziunea gameilor
dnd natere zigotului [syngamy; Syngamie, Gametenfusion; syngamie;
szingmia, ivarsejtek egyesU!ese; CHH

""'"")

617

SYNSPERMUS

SYNGENESIS 1 {gr.
, ytvooar;
"origine"), singenez, reproducere sexuat [syngenesis, sexualreproduction;
sexuelle Fortpflanzung; reproduction
sexuelle; ivaros szaporods; nOJI080e
palMHOlKCHHe) -+ garrwgenesis
1426 SYNGENESIUS {gr.- -) -> synant4.25

1427

thericus
SYNGENETICA f (gr. -), singenetica,
studiul istoricului dezvoltrii i a
secvenei asociaiilor vegetale [syngenetics; Syngenetik, Gesellschaftentwicklungslehre; syngenetique; szingenetika, nOvenytrsulsok tOrzslejJOdestana; CHHreHeTHkk] -+ synchro-

ecologice ale asociaiei, precum


relaiilor de interdependen
dintre asociaiile vegetale t mediUl
lor geografic [synecology; Synokologie, Gesellschaltshaushalt; synecolo
gie; szinOkoiOgia, novenyszovetkezetek kOrnyezettana; CIUDJ:OJIOrHa)
H.38 SYNOECOWGICUS (gr, - -),sinecologic, relativ la sinecologie (synecologic; synilkologisch; synecologique; szinOkoiOgikus; CJlH)KOJIOru'!eciilor
i a

SYNONYMIA f (gr. cruvdlvu)lO<; "nume identic"), sinonimie, denumiri


identice pentru plante deosebite sau
nume deosebite pentru aceeai plant
(synonymy; Synonymie; syJ)onyrnie;
szinonimia; CllHOHHMRa)

144.0

SYNONYMON n, SYNONYMUM n
gr. ), sinonim, numele asU.zi navaabil, al unui taxon [synonym; Syno
nym, Nebenname; synonyme; szinonima, trsnev; cHUoliHM]

14U

SYNOPSIS 1 (gr. GUVOlVl<; "priviregeneral"), sinopsis, descrierea condensat a florei unei regiuni sau
a unor grupe de plante (ca titlu de
carte; Acharius: Syoopsis methodica
Lichenum) (synopsis, general view
'O"berblick, Vorschau; pNicis, vu;
generale; tnezet; o6:rop, o6oopcHHe,

nologia

H28

SYNGRAMMATA n pl (gr. -, ypap).la

"schi"), singramc, simetrie liniar


tn raport cu axa (Diatonwae) (Muellcr) [syngrammata; Syngrammen;

syngrammes; szingranll.J<ik CIIHfPaMMhl]

i429

1430

1431

1432

1433

14.34
11135

Jl.36

14.37

SYNGYNUS (gr. -, yuVl't "femeie")........,

epigynus
SYNHAPLOIDEUS (gr. , nl.OO;
"singur", tOt~ "obinuit"), sinhaploid, cu nuclei haploizi reunii (N~
rnec) [synhaploid ;synhaploid; synhaploide; szinhaploid; CHHrau.rlOII,!{Hblll:]
SYNIZES/8 f (gr. cruvl~ "a aeza
alturi") (McCiung) -+ syMpsis
SYNMORPHOLOGJA f (gr. <ri>v "1m
preun", J.tOPIPil "form", Myo.; "vorbire"), sinmorfologie, studiul structurii comunitilor vegetale [synmorphology; Synmorphologie, Pllanzengesellschaf1 sslruktur; synmorphologie;
szinmorfo!Ogia; CHHMop!ftonorHJI]
SYNNEMA n {gr. -, vfjll(l "fir"),
sinem, formatia columnar a conidio
forilor coereni (Traversa i Saccardo)
[synnema; Synnema; synnema; szinuema; CHHHeMaJ
SYNOCHORIUM n (gr. -, xOptov
"membran") ..... carcerula, dieresilis
SYNOECIA 1 (gr. , oiKO~ "ca<;"),
sinecio 1. Prezena pe acelai individ a anteridlilor i a archegoanelor.
2. Prezena pe aceeai plant a staminei i a pistilului (Kirchncr) [synoecy; SynOzie, f~inhausigkeit; syno~cie; egylakisg; CHH)l!HR)
SYNOECJUS, SYNOICUS (gr. -),
sinecic, caracterizat prin sinecie [synoecious, synoicous; synOzisch, einhausig; synlcique; egylaki; OMJOJl.OMH&dtJ --+ monoecius
SYNOECOLOGIA t (gr. - -, A.Oyoc;
"vorbire"), sinecologie, studiul condi-

""lll

1439

CIIIICOK, KO}{CJJ8KT)

1H2

SYNOPTICUS (gr. -), sinoptic, care


ofer o privire general (tablou - )
[synoptic; synoptisch, tibersichtlich;
synoptique; tnezeti; JCOKCIIeiTIIBHMi:t]

1ir.43

Pita

SYNORRHIZUS {gr. oi.lv "impreun"


"rdcin"), cu rdcinile con:
crescute (embrionul la unele Coni.
fcrae) [synorrhizous; verwachsenwurzelig; synorrhize; OsszenOtt gyOkerU ;

CpOCTHOKOpeWlCOBWJIJ

1444 SYNPET_ALUS (gr. -, 7tttttOv ,.petal"), smpetal, cu petalele unite


[synpetalous;
vcrwachsenkronbltt
rig; synpetale; forrtszirmll; cnaAHO
nem:cnn>~Jf] -+ gamopetalus

1H5

SYNSEPALUS (gr. -, lat. sepalum


,,sepal"), sinsepal, cu sepalele unite
(caliciu! la Solanaceae) [synsepa.Jous
verwachsenkelchblttrig; synsepale ~
forrt cst\szelevehi; cnaHHO'IaiUeJlllcru:
KOnw.AJ --+ gamosepalus

tHG

SYNSPERMUS (gr. -, mttp~ ,,slmln"), cu seminele concrescute


[synspermous; verwachsensamig; synsperme; Osszen6tt magvU; CIIaHHoce
MliHRbla)

618

SYNSPORANGJUM

1U7 SYNSPORANGIUM n (gr., mwpit


Uyyslov "vaa"), sinsporange, grupare de sporangi sau de
sori la Pteridophytu. fosile [synsporange; Synsporangium; synsporange;
sz.insporangium; CRHCJIOpaHrHit]
14lo8 SYNSPORUS (gr. --,, sinsporul,
cu sporii reunii; care se rsplndete
prin conjugarea celulelor ( Alga")
[synsporous; synspor; synspore; Oss"sAmtnA.",

un6tt

spOrs; cnaJDiocnopOBwit)

SYNTAGMA n (gr. -, 't6.1P ,.prezentare"), sintagm, lucrare, oper


(ea tiUu de carte, Colius: Synla&ma
herbarum) [work; Werk; ouvrage;
dolgozat; DIHl'S, CO'IHHCHHe)
tr.50 SYNTAXON n (gr . , ~\' "ordine"), sintaxon (pl. sintaxoni), unitate
sistematic de orice rang In cenotaxonomie [syntaxon; Syntaxon; syntaxon; szintaxon; CHHTaJCCOB] _,. coenotaxon
tr.51 SYNT AXONOMIA f (gr. --, avolla
"nume"), sintaxonomie, cenotaxonomie, sistematica comunitilor biologice [syntaxonomy, coenotaxonomy;
Syntaxonomie, ZOnotaxonomie; syntaxonomie, c~notaxonomie; szintaxon6mia, conotaxonOmia; CHHTaxco-

1459

1&60

Hlo9

HOMDll, ueJIOTiliCCOHOMRll)

1/o6t

H62
H63

1452 SYNTELOMITICUS (gr. , rt?..o,


"capt", 11ho' "fir"), syntelomitic,
cu centromere ca:re nu sint terminale
(cromo:rom '""')
(Oguma) [syntelomitic; syntelomitisch; synt.elomitique; szntelomilikus; CHHTeJIOMRTH'Iec-

,..1

1464

1453 SYNTEPALUS (gr. , lat, tepalum

,.tepal"), sintepal, cu tepalele concrescute (perigon) [syntepalous; syntepal; syntepale; rorrtlepellevehi;


CHHTellaJI1>HYit) _,. gamotep<dus
1454 SYNTRJPLOJDJA f (gr. -, 'tpmA.Ocw;
"triplu", &i8oo; "asemnare"), sintriploidie, futionarea nucleilor triploizi,
formind nucleul hexaploid (NCmec)
[syntriploidy; Syntriploidie; syntriploldie; szintrploidia; CHATPHilllOHA'UI)
1455 SYNTROPHIA f (~- -, 't~ "aliment"), sintrofie, simbioz antagonstic Intre licheni [syntrophy; Syntrophie; syntrophie; szintrOfia; CHA-

TPOI\IBA]

1456 S,YNTROPHJCUS (gr. --) _,. epiphy-

llcus
H57 SYNTROPHJSMUS m (gr. )syntrophia
t458 SYNTROPICUS {gr. , 'tpom\ "r
sucire"), ~>intropic, rsucit sau orien-

tat in aceeai direcie {syntropic;


syntropisch; syntropique; szintr6pikus; CHHTpoRif'feCXIIn)
SYNTYPUS m (gr. -, Mto.; "model"), sintip, una dintre mai multe
specii originale care a fost descrisA.
tr a se fi specificat hololipul {syntype; Syntypus; syntype; szintipus;
ClliiTIIl1) - cotypus
SYNUSIA r, SYNUSJUM n (gr.
OUVOUO"(D "reunire"), sinuzie 1. Populaie format din una sau mai
multe specii aparinlnd unei singure
sau mai multor bioforme (Gams).
Z. Po{lulaie cu specii aparinlnd
aceleai biotorme sau unor biofonne
asemntoare
(Petrovsk) [synusia,
synusium; Synusie, Pfianzenverein;
synusie; szinuzlum; CJ!Hy:JJUI)
SY NZOICUS (gr. -, qbov "animal"),
sinzoic, cu seminele diseminate prin
intermediul unor animale (planle.-,
propagar~-) (Sernander) [synzoic;
synzoisch; synzoique; szinzoikus,
llatok Utjn terjed6; CHH:roll'!ecxalt]
_,. :wochorus
SYNZOOCHORJA f (gr. --, :x;mpto)
"a se rsplndi") - zoochoria
SYNZOOGONIDIUM n {p:. --, y6VL
Swv ,,smn"), sinzoogomdie, zoogonidie pluricelular, avtnd cite un
nucleu sub fiecare pereche de cili
(Vauderia) [synzoogonidium; Synzoo~nidium; synzoogonidu; szinzoogomdium; CHIOOoroKHW~a)
SYNZOOSPORA f (gr. --, mwp.
.,sAmln"), sinzoospor, zoospor bicili-.
at, asociat in mas cu ali zoospori
(V u.ucheria) [synzoosporie; Synzoospore; synzoospore; szinzoospOra;
CHHlOOCUopa)

1465 SYNZYGIA f (gr. -,

I:IYY~

"jug")

sinzigie, punctul de jonciune a baze11


cotiledoanelor opuse [synzygia; SynzYJie, Verbindungsstelie; synzygie;
szmzlgia; cHH3HrllJI]
1466 SYPHOOENIA f (gr. cri1p0v .,tub",
1evvtUo "a se nate"), sifogenie, formarea ascidiilor de frunze (In terato..
logie) [syphogeny; Syphogenie; syphogenle; eltllm!OsOdes, szi!ogenia
CH41oreHIIJI)

Hi67 SYRINGEUS, SYRINGINUS (gr.

.,fiuier", lat. Syringa "liliac")


lile:inus

Gtpll~
-+

1468

SYRJNGIFLORUS, cu flori de lilia


[lilac-flowered; fliederblumig j a fleu
de Iilas; borostyn-virgU;
ReBOJDeTJ:OBblit)

...

1469

SYZI'GJA
SY RJNGODENDRON n {gr. , 8tv-

lipov "arbore"), siringodendron, tulpina fosil de Sigillaria [syringodendron; Syringodendron; syringodendron; sziringodendron ; CRpHHI"'.Il.CH

H76

SYSTEMA (-MATIS) n (gr. cr\xJtlUKl, cr6cmlJ.l.llto~; "sistem"), sistem


1. Mod de orinduire dup principii
tiiflifice a materialului dintr-un domemu al tiinei. 2. Titlu de carte
(Agardh: Syslemo. Algarum) {sys
tem; System, Zusammenstellung;
systeme; rendszer; CBCTCMa]*

1477

SYSTEMATICA 1 (gr.-), sistematic [sy~tematics; Systematik; systemalique; szisztematika; CJlCTCMa

,apOH]

1470

SYRROTIA n pl (gr. <rilppot.a .,con-

fluen"), siroii, micelii tn stadiu de


rezisten, formate
din fasciculele
de bile tibroastl i rizomorfe (syrro-

tia; Syrrotien; syrrotia; szirrotik;

CHppoi.{HJ:I:)

1471

THKa} -+

SYRTIDIUM n (~r. <rilJ)'t"tr;, ai:Jpn~ "banc de nisip'), sirtidie, formaiunea vegeta1 a bancurilor de nisip
syrtidium, sandbar-formation; Syrtidium; syrtidium; szirtidium, homok

1478

ztony-formciO;

.. ,

SYSTEMATICUS (gr. -),sistematic,


orlnduit dup un sistem (!Mto.nicd ...... )
[systematic; systematisch; systo!imal.ique; szisztematikus, rcndszerez6;
cHCTeMaTK'iecxRI] ......

CHPTHJlHYM)

SYRTJDOPHJLUS (gr. -, IPIMm


"n iubi"), sirtidofil, care crete pe
bancuri de nisip {syrtidophilous,
dwellng on dry sandbars; syrtidophil, sandbankliebend; syrtidophile;
homokpadon n6v6; CHpTHll.04Ull>HwJ:i]
1473 SYRTIDOPIIYTA n pl (gr., qnnOv
.,plant"), sirtidotite, plantele bancurilor de nisip (Ciements) [syrtidophyta,
dry sandhar-plants; Syrtidophyten,
Sandhankpflanzen;
syrtidophytes,
plantes des hancs de sabie; szirtidotitk, szraz homokztonyok nlhe.
nyei; CJipTH~otlmrl>l]
SYSSOMATA n pl (gr. (J\)Cf "im
preun", CJGij.La, cnilJ.l.ll'fO~ .,corp"), si
somate, agregat de monozomi [sys
somat a; Sy.>somatcn; syssomatcs;
syszomatk; CHCcOMarl>l)
1 -- SYSTELWPIIYTA n pl (gr. <JOOti:u.o> "a inveli", (llll't0V .,plant"),
silelofite, J'lante cu caliciu! persistent, fcln corp de fructul [systel
lophytes; Systellophyten; systeiJo.
phytes; szisztellolitk; CHCTeilllO$Hrl>l]

1472

tflXOMmia

Ho79

la:wnomicus

SYSTEMATJSAT/0 f (gr.-), sistcmatizare [systematization; Syste


matisierung; systematisation; szisztematit.ls; CHCreMaTIIlai(IU] -+ classific:llio

1<'.80

SY STOLE f (gr. cruoro1'j ,;contractare''J, sistol, faza de contractare a


vacuolelor pulsatile ( AlgtU) (systole;
Sy~tole, Zusammenziehun~r; systole,
phase de oontraction; SZis:dOie, 6szszehU.z6ds; CHCTona]

1481

SY.STOLJCUS {gr. -), sistolic, de


contractare (micare) [systolic; systolisch, zusammenziehend;
systolique; sziszt61ikus, Osszebuz6dsi;
CHCTOnH~CCKhJi)

1482

SYSTROPHE l (gr. auatpoq~f) "lor


siune"), sistrofii, aglomerarea plasmej i a plastidelor fn jurul nucleului
(Schimper) [syslrophe; Systrophe,
Kernlage; systrophe; szisztrofe; CHC-

TpocfleJ

H38

SYZYGIA l - synzygia

T
1

TABACINUS, tabacin, de culoarea


palid bruni1 a tutunului [tabaccobrown, paie brown; tabakfarben,
tabakbraun; t.abacin, couleur de tabac; doh.nybarna; TaiSa'IHW:il, Ta6a'l-

nicolianeus

ao6ypw.ll] -

TABES

f,

TABESCENTJA

f,

tabescen 1. Oprire a dezvoltrii,


urmat de vetejire sau avortare a

unor organe. 2. Atrofiere (tabes,


tabescence; Abz.ehrung, Auszehrung;
tabes, t.abescence, dElptkissement;

elsorvads; Ta6cc, .uerpa,~~al(WI]


TABESCENS, TABIDUS (tabesco)
1. Atrofiat, in curs de atrofiere. 2.

Care se topete (tabescent, wasting


away, shrivelling, becoming stunted,
wasted, melted; abzehrend, abgezehrt,
geschmolzen; tabescent, deperissant,
alfaibli, fondu; elsorvadO csenevesz,

olvad6; CCblXaK>lQII-il:c.!l, 'laxuytllllit, Ta-

fO~i!:J

TABULA f, tabul 1. Plan cu


unei pagini. 2, Hart.
3. Suportul unor ciuperci [tablet,
tabula, plank; Ta!el, Figurentafel,
Karte; table, carte; tabla, kep,
terk6p; Ta6n11u.a, Kavral
T ABULARIS, tabular, orizontal
intins de forma unei table [tabular,
plate-like, llattened, placular; talelartig; tabulaire; t.blaszerii; nnocilustraia

Jrorop:a&df, ropH30HTaJlbHO
HJ.I.il.] -+ uWuliformis

yDJtOW:eH

TABULATUS, stratificat, etajat;


dispus In straturi suprapuse [stratitied; schichtig; stratifiC, etage; reteges, emeletes, tbls; Ta6na'!an.lil,

CJIOIICTJ.Ii:t, JlpyCHhl.il.]

TABULIFORMJS .....,. tabularis

TACHY- (gr. 1:ax61; "repede"), repede,


de timpuriu (tachysporus, wchytelicu) [quickly-; schnell-; rapide;
gyors, korai; CJ:opo-1

TACHYAUXESIS t (gr, ., atJe1)ato;


"dezvoltare"), tahiauxez, dezvoltarea

mai rapid a unui organ fa de altu


similar [tachyauxesis, quick-growth;
Wachstumschnelligkeit; tachyauxese;
gyorsabb-nllvekedes; TaxHayxce3]
10 TACHYGENESIS 1 {gr. -, "&vooto;
"natere"),
tahigenez,
dezvoltare
accelerat {in filogenie) [tachygenesis, accelerated development;- Tachygenese,
Entwicklungsverkiirzung;
tach1genese; tachigen6zis, gyors ki
!ejll:ldes; nx~~reHe3)
11 TACIIYSPORIA t (gr. , G1t0p(t
,,sminj."),
tahisporie, diseminare
timpurie [tachyspory; Tachysporie;
tachysporie; korai magszOrs; TaxJtcnopHII]

12

TACTICUS, TACTICO-, -TACTICUS (gr. mK1:uc6o; "de ortnduire"),


tactic, care reacioneaz la o excitaie
printr-un mod de orinduire (tactioopterus, heterolacticus) [tactic; taktisch;
tactique; taktkus; TaKTII'Ieaadi]
13 TACTILIS, tactil, sensibil la atin
gere (papil-, pr-)[tactile;fiihl
bar; tactile; tapintO, erintesre erzekeny; OCJI.3aTeJJLIWii]
14 TACTISMUS m tactism, micri
libere ca reaciune la excitanii ex
temi (de ex. la cldur, lumin,
chmism) [tactism; Taktismus; tac
tisme; taktizmus; TaKTH3M] ....... taxis,
taxisrnus

15

TACTUS (-US) m, atingere, in[touch, touching, intluence;


Beriihrung, Einflul3; attouchement,
inlluence; erintes, behats; npHXO
fluen

CHOBeHBe, MHJIHitC)

16

TAENIANUS, TAENIATUS, TAE


NIIFORMJS, TAENIO-, TAENIO
SUS (gr. mtvia "panglic"), teniiform, in form de panglic (tcumiophyl
lus) [tacniate, band-like, strap-shaped,
rihbon-like, taP.erwormshaped; band!Ormig, schlelfenfOrmig, bandwurmformig; rubane, banderolle; pntlika
szerfi; JietlTOo6palHJ>Iit, Tecl>MOBH,Il

....

621
17

18

l9

20

21

22

23

"

TAXONOMJCUS
TAETER, TETER, de1[dttor, reapinr:;tor, fetid (miros-.. [di.sgusting;
eke haft, hlllich; dgoutant; undorit6, undortkeltli; npOTIIOHLdt]
TAGMATA n pl (gr. 'fyj.Ul "ortndui.re"), tagme, agregri de molecule
(Pfeffer) [molecule-aggregations; MolekUlverbindungen; aggregations moMculaires;
molekula-csoportosulsok;
MOJJeKyJlllllble co6paHI[jl]
TAIGA t, taiga, zona pduroas
nordic populat de Co11i(era (Siberia) [taiga; Taiga; taiga; tajga; Taltra]
TALEA f, buta, marcat; ramurii sau
fragment de plant folosit la lnmulirea vegetativ [cutting, slip; Steckreis, Steckling, Senker; bouture,
m:ucotte; bujls, dugvoy; cu:euel()
TANGENTALlS, tangenial (seciune,....) [tangential; tangential; tangentiel; Crint6leges, rint/S irltnyU;
TaiU'eHTam.Hw:JI:)
TANNJNUM n, tanin, grup de substane astringente, tanante, extrase
din gale sau din scoara unor arbori
( Alnus, Castanea, Quercus) [tannin;
Tannin, G2rbstofr; tannine; tannin,
cserzOanyag; TallllHH]
TAPES!UM n (gr. t41t11~ .,covor"),
tapesiu, miceliu superficial dens
lntreesut, cuprinzind ascofori [tapesium; Tapesium; tapesium; tapezium;
TanelHYM]
TAPETALlS, tapetal, care aparine
tapetului (celule,...,, strat,.....) [tapetai; tapetal; tape tale; tapetlis; TanennbHYA]

!5

TAPETUM (gr. -), tapet, strat tapetal 1. Tcsutul nutritiv intern al


sporangelui ( PteridrJphyta). 2. Strat
do celule care cptuesc sacii polinici (Phanerogamae) [tapete, tapetalcclls; Tapete, Tapetenzellen; tap6teum;
tapetum, tapetum-reteg; Tane-ryM, awCTHJtafOWHJt CJIOII:]

TAPHRENCHYMA n (gr. tffippoo;


"an", trxUJia "umplutur"), tafrenchim, esut format din celule sau
canale poroase; botrenchim (taphrencloym!l, bothrenchyma; Taphrenchym;
laphr~nchyme; tafrenchima; Ta$peHXHMa] -+ bothrenchyma
27 TAPHROPHlLUS !gr. -, IPlMm "a
iubi"), tafrofil, care crete prin canale
fi anuri [ditch-dwelling; grabeniebend; aimant les canaux; snckedvel6; ra.,ppoifiJlbHblJI:]
TAPHROPHYTA n
(gr. -, qnJt6v
"plant"), tafrofite, pante de canale

anuri [ditch-dwelling plants;


Orabenpflanzen; plantes des canaux;
Aroknovenyek, tafrotitli.k; Ta$po~PUi

''~~

TARDIFLORUS, tardiflor, care Inttrziu [late-flowering; sptblUhend; tardiflore; k6s/Sn virgz6;


no3)'.{llottam11{11Ji] -+ opsianthus
30 TARDJVUS,
TARDUS,
tardiv,
care se produce cu Intirziere (fn~etificaUJ '""' Inflorire"') [late, slow,
tardy; spt, versptuet; tardif; k6s6i,
k6sedelmes; nol)(llliA, MCAJJCHIIW:Ji] -+
serotinus
3t TARTAREUS, tartareu, asemlinlitor cu tartrul; cu suprafaa aspr i
frimicioas (tn
lichenologie) [tartareous; weinsteinartig; tartareux;
bork&zerd; B1lHIWXaMCBHLJii, mepOJtO

29

florete

Ba.TWII:]

TAUTONYMUM n
(gr.
'fflbtb
"aoelai", 6VOJW. "nume"), tautonim,
epitet srcecific care repetil. numele
generic Calamin.tkacalamintha) [tautonym; Tautonym; tautonyme; tautonim; TSBTO~
33 TAXJNOMJA r - taxonomia
TAXIS 1, TAX!SMUS m {gr .
"ordine") -+ tactismus
35 TAXITER!A f (gr. -, ttm "mon
stru"), taxiterie, anomalie cu puine
abateri de la forma normal (taxitery; Taxiterie; taxiterie; taxit6ria;
T:U:CBTepflll]
TAXOLOGIA f {gr. , i..Oyot; "vorbiiiL" re")
-+ taxonomia
37 TAXON n (pl. TAXA) (gr. -),taxon
{pl. taxoni), unitate sau categorie
sistematic [taxon, taxonomie group;
Taxon, taxonomische Einheit; taxon,
groupe taxonomique; taxon, taxon omiai egysCg j TUOOH, CllCTCMaTH'ICCXaR
xareropn)
32

38

TAXONOMIA 1 (gr. -, v~ "lege"),


taxonomie; sistematic; clasificare;
gruparea natural a plantelor pe bazli
de caractere de asemnare i de Inrudire [taxonomy; Taxonomie, Sys
tematik, Ordnungslehre; taxonomie;
taxon6mia, rendszertan, rendszerezes,
osztlyozs; TaKCOHOMllll] -+ sgstematica, taxinomia

39

TAXONOMJCUS ~- --), taxonomie,


de clasificare,
e sistematizare
(""up"', categorie,....) [taxonomie;
taxonomisch; taxonomique; taxonOmikus, rendszerezesi; TaxcouoMH~
"'ecXHJt] -+ systematicus

!6

"

EI

'"'"

TECNOSPORA
liO

TECNOSPORA f (gr. 1'811:\IOv "copil", mtopd "sAminA... ), tecnospor, spor

rezultat nemijlocit din organele de

reproducere mascule sau femeie (Filees, Eq~tisetum) (Radlko(er) [tek-

nospore;

Teknospore;

teknosp6ra;

poB, BB)'TpeHlJllll o6oJIO'IJ:a ceMCHH, 1:0

tecnospore;

TeKHocnopa}

(~. 'ttKU~Jv
"altura",
~

TECTOPARATYPUS m

"muncitor", 1tapU
"moder') tectoparalip, exemplar ales
pentru analiza st.ructurii microseopice
a tipului initial al speciei sau al genu-

DOK(lOBOBH)I;RLJA)

50

lui (Chapman) [lectoparatype; Tektoparatypus; tectoparalype; tektoparalipus; ,-CKTonapaTIID)

i2

TECTOPLESIOTYPUS m (gr. -,
"-11aioo; "aJJroape", timoo; "model"),
tectopleziolap; tectoparalip, dar cu
exemplarele descrise mai trziu [tectoplesiotype; Tektoplesiotypus; tectoplesiotype; tektopleziotipus; TCXTODDelHOTHD

li3

4~

~5

TECTOTYPUS m (gr.--), tectotiJ?,


fragment al excmplarului tipic folosl
pentru analize microscopice [tectotrpe; Teklotypus; tectolYPe; tektotpus; TetrJOnm]
TECTORIUS __,. tegens
TECTUM n, acoperi de cas [roof;
Dach; toit; hztelll; ll"pLIUJa, KpOBJJJI]
__,. tegula
PLANTAE TECTORUM, plantele
acoperiurilor
de case [roof-plants;
Dachpflanzen; plan les des toits,
hbtetok<in tenyt\szO novt\nyek; t:poBeJILHLie pacTeHHJI]

~6

TECTURATUS, TECTUS, acoperit [covered, clothed; bedeekt., bekleidet, verdeckt; couvert, vetO., garni;
tedett, takarl, heburkolt; nOXpLITblif,

coopertus, operfus, Peslilus, amictus, indutus, obtectus,


chlamydo-, stego-
TEGENS (tego), caro acoper, sare
nvelete (foliis non se legentibus, cu
DpJikpLITLIJi, O.ll.CTLIJi] __,.

(l7

frunze care nu se acoper) [covering,


clothing, concealing; deckend, verhUilend, schiitzend; couvrant; betedO,
bebortt6, betakar6; noxph!BalOw&R,
npJIKphlsaJcWIIif] __,. operiens, restiei<S,
tecWriu9
48

TEGMEN n, tegmen, tnveh 1.


lnveliul intern al ovulului. 2. Stratul protector intern de celule care
invelete smina. 3. GlumA. [tegmen,
covering, inn~r seed-coat, glume;
Htille, innere Samenhaut, innere
Samenschale, Hiillspelze; tt\gument,
enveloppe, secondine, glume; takm,
belso5 maiht\j, pelyva; n:rMes, n0x-

secundina
TEGMENTACEUS,
tegmentaceu,
asemli.nlor cu scvamele mugurilor
[legmentaceous; knospenschuppeuartig; Lt\gmentace; riigypikkelyszerii;
JIOCI:QBMI 'lem)'JI] __,.

49

TEGMENTOSUS, TEGMINATUS.
-TEGMJNUS, tegmentos, tegminat.,
prevzut cu tnveli (ategminus, bitegminus) [tegmentose; bch'iillt, bedeckt,
knospendeckig; tegmint\, enveloppe;
hetakart, takar6Nlteges; npKt:pbiThlii,
C DOitpOBOM)

TEGMENTUM n __,. tegme11, irttegu


mentum
52 TEGULA f ...... tectum
53 TEGULICOLUS (-COLA l), teguli.
col, care crete pe acoperiuri sau
pe iglele caselor [tegulicolous; dach
bewohnend, ziegelbewohnend;
tegulicole, hzte!On e10, hzcsrrepeken
5t

(>(0; lKKBYWHii Ha q1LIW3JI.]


5~

,,
,,

TEJCHOSOMA n (gr. utxo.; .,perete", Gtil!-1 "corp"), teicozom, picturi


sau sferule din membrana celularil
(Gardiner) [leichosome; Tekhosom;
teichosome; teichoszOma; TeHXOCOMa]
TELA f, esut [tissue; Gew('b~; tissu;
szOvet; TKaHL] __,. contextus*
TELEJANTHUS (gr. te.Elroc:; ,.CO!l;
plet", li~ "floare") __,. ~hermapltrodf

~
TELEOBLEMA

n (gr. , ~/.i'jJ.IIl
__,. velum partiale
58 TELEOMITOSJS f (gr. -, J.lito<;
"filament") -+ caryokinesis
TELEPLASTIDIA n pl (gr. ttA.o.;:
"capt", 1tU<nO<; "modelat"), teleplaslilie, celule reproductoare [teleplastids, reproductiva ce lis; Teleplastiden, Re~roduktivzell('n; cellules reproducbves; szaporitOsejtek;
57

"inveli")

,,

Te.n.eMaCTilALr, p:nMHOlKeHuble K.ll.eTKM]

TELEUTOCONIDIUM n (gr. n:
"final", Kovi6tov "prat") -->
teleuWspora.
(gi'. ,
61 TELEVTOGONIDIUM n
yoviOtov "smin mic") ..... leleutospora
62 TELEUTOSORUS m (gr. -, oropO.;
"grmad."), teleutosor, agregare deteleutospori (Arlhur i Holway)
[teleutosorus; Teleutosorus; tt\leutosore; teleutoszorusz; TCJJelirocopyc)
63 TELEllTOSPORA t (gr. -, o-1t0p
.,smtn"), teleutospor 1. Spor d&
lwti)

623

TEMPERANS
de propagare (U1'6di-twlu). 2. Spor de arnli [teleutospore,

rezisten i

.,

rcsting sporo; Teleutospore, Winterspore, Dauerspore; tllleutospore; teleutosp6ra, ttllisp6ra, ttelel6 nyugv6sp6ra, kitart6sp6ra; TeJJ:eilrocnopa, 311M
tulll cno,a] _,. teU~nid~wn. Uleulogonidium, chronisJH'ra, hypnospora
TELIOSORUS m, TELIUM n (gr.
ttM>10 "capt", O"CO.JOIO .,grmad") -

7i

N<>>M>]

75

teleutosorus

TELIOSPJRA l (gr. , mwp(t "sA


- ltltulospora
66 TELLURICUS, pmtntesc, referitor
la pmlnt sau la globul pmtntesc
( ap!l ..... , pla11.1e,....) [telluric, earthly;
irdisch, weltlich; teJTeStre; 161di,
toldgOmbi; leMJiolt] _,. terraneus, rerreslris
67 TELMATEJUS (gr. tt1.pu, 'ri4at~
"mlatin"), de mlatin, eate crete
In mlatini [growing in marshes,
maadown or pools; sumpfig, sumpfbewohnend; croissant dans les marais;
mocsri, m:~csarakban lll6; tiono-

65

mtn")

THCTwii] _,.

6Bswll]

G'J

76

77
78

telmicolus

TELMATOPHILUS {gr. , q.tA.tco


"a iubi"), telmatofil, care preferli
locurile mllitinoase [dwelling in wet
meadows; sumjlfliebend; aimant les
m:~rais; mocsarkedvel6; l6onOTHo.moTELMATOPHYTA n pl {gr. ,
q~vtOv "plant"), telmatolite, plante
de pajit umede i de terenun ml
tin oase (Ciements) [wet-meadowplants;
Sumpfpflanzen; plantes des marais; mocsrnovenyek; 6oJJoTawe pao-

79

TELMATOPLANCTON n (gr. -,
telmatoplancton, planctonul mlatinilor i al bl
toacelor [telmatoplankton; Telma
toplankton; telmatoplanctor.; mo
csr-plankton; T6JIMaTOiliUUin'OH]
71 TELMICOLUS (-COLA C) _,. ~l
mateius
TBLOCENTR!CUS (gr. 't"~ "ca
pl", Ktvtpev "centru"), telocentric,
cu centromer terminal (cromozom~)
l telocentric; telozentrisch; tllloeentrique; telocentrikus; TeJIO..tllfrPB'IOC
)(Hii]-+ telomilicus

TBWCHROMOMERA n pl (gr. ,
JtpWJ.ta. "culoare", 1.1tpo-; "parte"), telocromomere, cromomere localizate terminal [teloehromomeres; Telochromomeren; tEilochromomeres; telokromomerk; TenoxpoMONepRI]

TBLOCRATUS (gr. , Kp{rm; "putere"), telocrat, intermediar Intre me&OCrat i criocrat, lncheind ciclul
unei noi perioade glaciare (1wersen
i A. L6we) [telocrat; telokrat; tlllocrate; telokr.t; T6Jloxpa.THWIJ
TBUX:ONIDIUM n (gr. , "f0vl81ov
.,smln miel"), telogonidie, ~onidie
reaultati din generatiile succes1ve ale
aeeleJai celule (A. Braun) [telogoni
diurn; Telogonidie; tlllogonidie; telogonldium; TeJioroHB.llHJ
TBLOKINBSIS 1 {gr. , Kivi'IO"~
.,micare") -+ Ulophasis
TBWMA n (gr. -), telom, organ fundamental din punct de vedere morfologic, din care In cursul dezvoltrii
sale are loc ramifiea.rea cormului la
plantele superioare [telome; Telom;
teJom; tel om; TenOM]
TBLOMBRA n pl (gr. -, ~10 "par
te"), telomere, capetele cromozomilor
situai distal de centromer !Miiller)
(telomeres; Telomeren; telomeres;
telomerk; TCJioMCpw]

80

.-....)

n).a'YKt010 ,;rtcitor"),

TBLOGHROMOSOMA n (gr.
,
,.corp"), telocromozom, cromo
aom cu centromer terminal [telochro
ID060me; Telochromosom; telochro
mosome; telokromosz6ma; Tenoxpo-

Gllpcr.

82

83

TBWMITICUS (gr. ,
ment") _,. ldocenlricus

pl~

,.fila-

TBLOPHASIS f (gr. , IP<to"~ "apatelofaz., faza terminal a


mitozet, cu reconstituirea celor doi
nuclei Ia peli (Heidenhain) [telophase;
Telopbase, Endstadium; telophase;
telof.zis, vgszakasz, zrOszakasz ;

reni"~,

TBI.IJREDU PLIGATJO 1
1'6duplielitJ

-+

inter-

TBLOSYNAPSIS 1 (gr. , cr6va1Vl;


"unire"), telosinapsis, configuraia de
Imperechere cap la cap a cromozo
milor homologi in cursul primei divi
zi uni meiotice (Wilson) [telosynapsis;
Telosynapsis; tlllosynapsis; teloszinapszis; TeJIOCHHam:BC] _,. muynde..
sis, klosyntksis

Si

TBLOSYNDESIS f (gr. ,
.,unire") _,. ~losynapsis

85

TBMPBRANS (lempero), temperant, care alin sau tempereazA. dure


1'88. (mtdicamt~m-) [temperant; ms
sipnd; templlrant; Cl!lilapit6; yaroKa&

-Il

cr6v0tG~

TEMPERA TUS
86

MepeHHlollt]

87

eule [tentaculate; Ciihltdig; tcnlacuIe; tentakulumos, ~rzl:l-mirigysz6r0s;

TEMPERA TUS, temperat, moderat


(regiune-,
zon-)
[temperate;
gemAssigt; tempere; mersekelt; y-

TEMPUS (ORIS) n.' timp, durftt,


de timp [hme, ~urat~on;
Zeit, Dauer; temps, durOO; 1dli, ldO
szak; spew:)*
88 TEMULBNTUS, TEMULUS, ame
itor, stupefiant; care produce u~bu
rri nervoase [temulentous, stuplfy:mg,
drunken; betubend, berauschend;
~nivrant, stup~fiant; b6dtt0; om.JIIIIUOII(Ifii, XMeJlbHOjj:)
89 TENACELLUS, puin . tenace (so
mewhat tenacious; etwas zh; peu
tenace; kisse szivOs; uecxom.Ko ueperioad

DzyDaJll,l(eN:OCHltlft, C 'I)'BCTBKTeJlbHblMK

"'"'"""""']

101 TENTACULUM n, tentacu\,

JIOCOK)

102

m<HR]

TENACULA n pl-> haptt!ra


TENAGEIUS (gr. t~~ 'ttvu)'&O~
"loc umed") -+ palustri11, telmateius
92 TENAX, tenace, care se rupe greu
(tulpin) [tenacious, tougb, holding
fast; za.h; tenace; szivos; ~D.

90
91

BJI3KHi.)

93

TENEBRICOLUS (.COLA C), tenebricol, care crete pe locuri tntunecoase


{tenebricolous; finsterbewohnend; t~
nebricole; homlyban elo j pacyYl!QI.It
B

94

104
105

TENEBROSUS, tenebros, Intunecos


[tenebrous, dark; fins~er, dunkel;
ten~breux; homAiyos, sOtet; 3aTCHCH

TENELLI-, TENELLUS, delicat,


fin (tenelliflorus) [tender,
delicate; zart; delicat, grCle; vekony,
fin om j ,li,OBOJThHO HeJKHbiJ:i)
96 TENENS (teneo), care ine (susine
sau poart) tholding, bearing; haltend, tragend; tenant, portant; tartO; hordozO; 3aUKMaiOiliBA]
TENER, TENERI-, ginga, delicat,
fin, subire (tenericaulis, tenerifrons)
[tender; zart, fein, weich; tendre,
grele; finom, Vl:ikony; HexHLIJt, TOB

106

subire,

"

.,.. 1

98

103

3aTeHeJlll.lt)

HLdl)

95

tensiune, extensibilitate
a unui lichid sau esut)
[tension; Spannung; tension; feszitl:is, fesztilts~g; BliipaeHHC]
99 TENTACULARIS, tentacular, de
forma tentaculului (feeler-shaped;
fiihlfadenartig; tentaculaire; tent
kulumszerii; IIJYIWlbQeBB.a,HLIIi]
tOO TENTACULATUS, TENTACULJ.
FER,. tentaculat, prevzut cu tenta-

TENS/0

r,

{superficial

pr

glandulos, sensitiv, de captare i digerare, de pe frunzele unor planle


carnivore (Dro11era) [tentaclc, sensitive glandular hair; Tentakel, Fiihlladen Fangarm; tentacule, poil secrete~r excitable; tentkulum, tapadO
mirigy~zOr, ~rzO mirlgysz6r; myrranbue, 'I)'BCTBJITellbHblil: H lKeJIC3KCT&Iii: BO

TENTAMENn, TENTAMEl\"TUlll
n, incercare, eseu (ca titlu al unor
lucrri, ex.
Besser: Tentamcn d8
Abrotani11 1832) [atlempt, cssay;

Versuch;' essai; ksArlet, prohAlkozs, ertekezes; nonwTJca, o'lepK]


TENTHREDINIFER {gr. t&v0PTJ
3lbv"viespe", lat. fero .,a purta"), care
poart sau este vizitat de viespi
[bearing wasps; wespentragend; portant des guepes; darazsakat hordozO;
OCJfHOHOCHLIJ:i)
TENUATUS, subiat [lhinned; verdiinnt; aminci; elvekonyodott; yTOH
'lemu.IJ:i,
OTTIIJiYTblft) ->
a!!enuatus
TENUI, TENUIS, subire, . fin
(tenuicolllali.UI, tenuilobus, tenulpes,
tenuirostris) {thin, slender, fine,
finely-; diinn, zari, f~in; mince, effi!e, grele; Vl:ikony, fiDOffi j TOHKHil:,
TOKKO] -+ ischno-, lepto
TENU/CAULIS, cu tulpini subiri
[thin-stalkcd; diinnstcngelig; a liges
minces; v~kony szrU; TOHJCOCTe6eJJb
'laTI>l11]

TENUIFOLIUS, cu frunzele subiri [thin.Jeaved; diinnblttrig; tenuiolie; v~kony leveh1; TOHKOnllCTHbTn]


108 TENUISECTUS, fin seclat [fiuelycut; diinnzerleilt; tinement fendu;
finoman szeldelt; TOHKopacce'leuubTJi]
109 TEPALUM n, tepal, una din pi{'seie
(foliolele) de acelai fel i de aceeaj
culoare ale perigonului (Orchis, Tu
lipa) [tepal; Tepale, Per'1gonblatt;
tepale; lepelleveJ; nHCTO'teK OKonoI.IBeTBlll::a] -+ folium perigoniale
110 -TEPALUS, cu tepalele (gamotepa
lus, syntepalus) [-tepalous; lepal;
-t~pale, tepales; -lepelleveh1;
107

nll1lbiWJt]

111

-e-

TEPHR-,
TEPHREUS, TEPH
RO-, TEPHROSIUS, TEPHRUS
(gr, uq,pO; "cenuiu"), cenuiu, sur
(tephranlhus, tephrocephalu11, tephro.--

621i

TERNATI-

phyllus, tephrotrichw) [ash-coloured,


ash-grey, ashy-; aschgrau; gris-cendre; szilrke, hamuszUrke; neDC1UtHo-,
neneni>HbiJt, nenenbm>-eepYA:] - cinereus, spodius, griseus
112 TEPHRACANTHUS (gr. -, lhcav8a
,,spin"), cu spini surii [ashy-thorned;
aschgraustachelig; a aiguillons cendrt\s; sztlrke t6visli; oeueJlhBORrJlltC
mii]

113 TEPHROLEUCUS {gr. -, ).ro~


,.alb"), cenuiu-alb [asliy-white; grauweiss; gristre-blanc; szUrkest'eh6r;
DeneJDollo-6e.ru.IA]

114

TEPHROMELAS (gr. -, pt.(ll; .,negru"), suriu-negru [ashy-black; ascil.grau-schwarz; gristre-noir; szilrks


fekete; nenen&Ho-orepm.dt]
TEPIDARJUM n, tepidariu, ser
cu temperatur moderat {+ 12 +18 C
[tepidarium, Cape-House;
Tepidarium, lauwarmes Glashaus;
serre a temperatura til!de, tpidarium;
tepidrium, langyo.s ilveghz;
Te0

IlllHU:a]

1'16

TERATOGENIAI{gr. 'tt~ ttpato~


,.minune", ~ .,urma"), terato~
nie, geneza morfozelor teratologu:e
[teratogeny; Teratogenie; tera toga..
nie; teratogen ia; -reparoreRWI)
., lbyo<;
t17 TERATOLOGIA t (gr.
.,vorbire"), teratGlogie, studiul abera~
unilor morlologice, a deformaiunilor
i a monstruozittilor [teratology;
Teratologie, Mibiidungslehre; tera
tologie; teratolOgia, rendellenes alakulsok tana; TepaTonorHA]
ft8 TERATOLOGICUS {gr. -), terato
logie, deosobit de forma normal
[teratologie; teratologisch; teratologique; teratol6gikus, rendellenes;
Tep&TO.JIOrH'IecxHJij

ft9

120
121
122

123

n {gr. -), teratom,


a esutului
foliar (gale) [teratoma; Teratom;
teratome; tertoma; n:paToMa)
TERCINA f, tercina, cel de-al treilea
integument al ovulului [tercine; Terzine; terci ne; tercne; TePL\HHa)
TEREBRATOR m-+ 1ric!UJgyna
TEREBRATUS - perforalus
TERES, TERETI-, ingust eilindric
i circular in seciune transversal
(~reticaulis, teretifolius, ~retirostris,
teretispinus) [tere te; stielrund, drahl
rund, walzenfOrmig; etroitement cylindri.que, tereti-; keskenyen hengeres;
BaJlbkOBanJit, BaJlbXOBaTO]

TERATOMA

ercteren

teralologic

TERGALIS, TERGI-, dorsal (te,.._


gispermru) fdoMal! rUckenseiUg, rii.cke-n ;dorsal ;htoldali ;i; ~Opcam..ubiA]
r!IJrsalis
125 TERGEMINALIS, TERGEMINATUS, TERGEMINUS, tergeminat,de
trei ori fngeminat saubifoliolat (deex.
frunz compus) [tergeminate; dreifachgepaart, dreifachgedoppelt, dreifacbzweiz!l.hlig, dreimalgezweit; terge.
mine; hromszor pros; TpexnapRbill,
YJ1)oeHHO.ItDOH'I8TLiiiJ -+ lrijugus, trjugatus, trigeminatus, triplical<l-gemina
124.

'"'
TERGUM

n, dos, partea dorsall


a organului
[back, dorsal-side;
Riicken, Riickenseite; dos; hts6 oidai; TWJibHillf cropoaa, cro!Ha)
127 TERMINALlS, TERMINI-, terminal, format la captul sau In virful
unui organ (termmifloriUI) [terminal,
apical; endstii.ndig, spitzenstndig, gipfelstndig, gipfel-, end-; terminal, apical; vt\gll6, cslicsllsll, gtet6z0,
szrtetlizO; -repMHHani>llLIA, sepxyme'IHblit. J:OHC'IHWil]-+ apicalis"'
128 TERMINALISATJO 1, terminalizaie, deplasarea chiasmelor ctre extremitile llamentelor cromozomice
din stadiul diploten al meiozei (Darlington) [terminalisation; Terminalisation; terminalisation; terminaliz126

ni6;

TepMIIBaJlHJa~l

TERMINANS (termina), terminant,


care se termin [terminating; endigend, abgrenzend; se terminant; vgzMO, hatrol6; 3axaJNtmafOII(RA]
130 TERMINOLOGIA f (gr. ttwmv "li
mit", ).byo~ "vorbire"), terminologie,
glosologie; totalitatea termenilor tehnici dintro disciplin [terminology;
Terminologie; terminologie; terminolOgia, mfiszOkincs; TepMHROJIOrHA] glossologia
t3t TERMINUS m 1. Hotar, limit.
2. Termen, cuvint [limit, term, word;
Grenze, Ausdruck; limite, terme; ha
tar, kifejezl!s; rpaHHua, TepMHHr
129

132

TERNARIUS, ternar, compus din


trei pri (hibrid - , nume .-...) [ternacy; ternr; ternaire; hrmas; TpoA

HOfl, Tpe'X'IJieJU!Llit)

133

TERNATI-, TERNATUS, ternat,


dispus clte trei (ternatifolIUI, ternatopinnatiUI) [ternate, in threes, ternately.; gedreit, dreizhlig; terne, trois
a trois; hrmasval, hrmank6nt;
ypOA'faTbiA) -+ trinarius,
trinatus,
ll'inus, tridymus, triplex

...

...

TERN!TERN!-, TERNUS -o Urnati-, ~,...


natus {~rniflorus, lernifoliiU)
135 TERRA 1, pmtnt (in wbe ~errorum,
in toat lumea) [earth; Erde; terre;
Mld; 3eMrui}
TERRANEUS,
TERRESTRJS,
TERRI- ,terestru, care crete pe
pli.mlnt {tl!rricolus, terripnus) [terrest.rial, terraneous; terrestrisch, irdi.sch, erdig, erd-; terrestre; lii1di,
Mldiin lil6; Ha3eMHLiit, 3eM1UlHOit} -+
geophilus
137 TERREUS, pmtntiu, de culoarea
glbui brun a p!i.mlntului [earth
coloured, yellowish-brown; erdfarbig,
gelblich-braun; couleur de terre, jauntre-brun; fiildszfn(i, Wgsbarna;

tlaJI cer.teHHM
XOlKYJ)a) -> exopleura,
epispermium
TESTACEUS, testaceu 1. Ca o ml'm

hran groas i dur.

"'

3eMJ!RCTbdi, ';il(eJITOBaTo-6ypwl)

care crete pe pmlnt (terricolous;


erdbewohnend; tlirricole; talajlakO;
Ha 3eMJie} -o

taeoecius

139 TERRIPHYTA n pl (lat. terra ,.p


mlnt", gr. !p\rtov "plantii"), terifite,
plante terestre [terrestrial plante:; Terriphyten, Erdprlanzen, Landpfianzen;
terriphytes, plantes terrestres; terrilitk, fOldben lil!S niivlinyek; ua'leMHJ.Ie pacTCHHII.]
TERRITORIUM n, teritoriu [territory; Gebiet; territoire; terO.let; Tep

...
1U

pRTOpHJI,

TESSULARIS, TESSULATUS
tuselatus

-+

TESTA f, test, lnveliul extern al


(testa, outer coat of seed;
Samenscba]e, u6ere~ Samenhaut; testa, ttl$ument externe de la graine;
magMJ, kUisO maghej; TllCTa, aapy:
seminei

150
151

o6Jiacn.)

TERTIARJUS, teriar 1. De ordinul


al treilea (pedunrul ..... , (oliold ,..._, ).
2. Care se refer la era teriar
(reliut - ) [tertiary; tertiAr; tertiairc;
harmadrendO, harmadkori; TJ!8TII'IHJ.IIl]
TESQUICOLUS (-COLA 1), deer
ticol, care crete prin deerturi [deserticolous; wiistenbewohnend, wiisteliebend; deserticole; puszfakon lak6;
o6RTaJOWH~ B nycn.me] -> desertioolus
TESSELATUS, teselat, mo:r.alcat; cu
desen asemntor cu plitrl!.~lele tablei
de ah (perigonul la Fruillaria melta:ris) [tesselate, tesselated, checkered; wilrfelig, gewfir(elt, scbachbrelt
artig; tesseM, marquettl, en damier;
kocks, sakktblaszerti, mo:r.aiks:r.er11;
waxMaTHhltl, JOTeT'IaTwH] -> tessulatus,
tessularis

Rou cr

TecTaBR,llHwll]

138 TERRICOLUS (COLA 1), terieol,


o6HTaJOIIIJIA

2.

miziu [testaceous, tile-coloured, brickred; hart.schalig, ziegelfarbig, zegelrot,


scherbengelb; testa eli, rouge hrique;
maghejszer(i, t6glas:r.inv0r0s, cserCps:r.inii; Kllpllll'lHhdt, XHpnR'IRo-KpacHblH,

153

15<
155

156

157

158

TESTE (kPJtor ), atesl, dovedete;


avtndu-se Incredere In fidelitalea ritrii autorului ... , (la citarea hiblografiei) [proov, according to ... ; h!Jweist, besltigt; ttlmoigntl par ... ; tanusitja... , iga:r.olja... ; AOXB.3h1Bae-r, no
AOXa3alllleM ... , cornacHo] _, (ide
TESTICULARIS,
TESTICULATUS, testicular, bituberculal, priJvzut cu dou corpuri globuloase (tubercul ,..., ) [t('slcular, testiculate; hodenliirmig, sackartig; testiculaire, testicuM; heNJs:r.eril., zs.kocskaszerU, MtgumOcskli.s; TecTH"JCYJtll.pHL!I!] ..... scrotiformis
TESTJCULUS m, TESTIS m . ..,.
anthera
TETER _, taeter
TETR-, TETRA- (gr. ;tt:tpW; "patru"), cu patru (lell'o.nt/;erw>, retracaulis, ~tro.denus, tell'alepidus) [four-;
Ver-; 8. quatre; [n<:lgy-; 'ICTblpx-) --+
qllo.dr-, quadriTETRACAMARUS,
TETRACAMERATUS (gr. -, II:UJ.uipa "bolt") ....
quadriloculi.U'is
TETRACANTHUS {gr. -, Urcuv(la
"spm'), cu patru spini [four-thoned;
vierdornig j a quatrc epines; ni'gytiisklijU j '!eTb!pCx.IIL~bti:!)]
TETRACARPELLARIS (gr. -, lat.
carpellum "carpel") _, quadricarpella.ris
TETRACARPUS
(gr. -, Kap"lt6<;
"fruct"), cu patru fncle [lctracarpous; vicrfrilchtig; qua{J'(' fndts;
nligytermCsU; 'len.tptlxnnoAH!>li"i]
TETRACENTRUS (gr. -, rc&vtpov
"pinten"), cu palru pintcni [fo.>ur-spurred; vierspornig; a quatre eperons;
nCgysarkantyU.s; '!('Tblpi3xmnope1.1Hbtii)
TETRACERUS (gr. -, dpao; .,('OJ'n");
cu patru coa1ne [four-horn~-tl vier-,
Mrnig; quadricornf'; nligyszarvaesks;
'l.eTbipCx.porHD)
TETRAClfAENA t, TETRACIIAENIUM n (gr. -, u "nu", -x:atvtl) .,a Si}
deschide"), tetrachen, fruct usrat

627

TETRAMERUS

indehiscent, formJ.t din patru aehene,


respectiv nueule ( Boraginaceae, La
biame) [tetrachaenium; TetracMne;
Vierlingsfrucht; tetrakCne; nCgy.JSka
sz.at; 'ICTbli)EXceMIIHKa]
t59 TETRACl/OTOM/A r (gr. titpaxa
,.de patru ori", t611'1 "tiere"), tetracotomie, divizarea tulpinii sau a axei
in patru ramuri de acelai ordin
(Worsdell) [tetrachotomy; Tetraehotomie; tetrachotomio; tetrachotomia;
TeTp~oTOMJU]

TETRACOCCUS (gr. n:tpd; ,.patru",


K61CKOI; .,bac") __. quadriCOCCIU
161 TETRACOTYLEDON f (gr. ,ICOW
Aq&ilv .,cavitate"), letracotiledon, embrion cu dou eotiledoane bifidate (De
Vries) (tetracotyl; Tetrakotyledone; tetracotyledon; tetrakotiledon; TeTpa

160

KOTHIIc,II;OH}

TETRACYCLICUS (gr. -, Kil~e'}..o(;


.,cere"), tetraciclic, compus din patru
dcluri sau verticile de piese tlorale
(tetracyclic; tetrazyklisch, vierquirlig;
tCtracyclique; n6gykOrOS, n6gyOrvOs;
'leTblpb[!cpyroeolt]
163 TETRACYTIDES f pl (gr. , KUt~
.,cutie"), tetracii, cele yatru celule
haploide rezultate din diviziunea reducional a unei celule diploide [te
tracytes; Tetrazyten; t6lracyles; te
tracitek; Terpai(HTLI]
161, TBTRADENUS (gr. -, Mflv, ti0tvo10
,,gland"), cu patru glande [tetradenous; vierdrUsig; tetradlme; negymirigyes; '1en.lpi5XJKeJJe311CTwii}
162

165

TETRADIDYMUS (gr. , Oi.Ou11010


,,dublu"), de patru ori lngemtnat, cu
patru perechi [four-paired; viermalgezweit; tetradidyme, quadri.gemine;
nCgy.;;zer pros; 'ICTLip!xnapw.tll]

166

TETRADOGENESJS t (gr , ytve.


0"110 "natere"), tetradogenez, formarea tetradelor de cromatido in
timpul primei diviziuni meiotice a tetradelor de spori i de gruncioare de
polen [tetradogenesis; Tetradogenesis;
16tradogenese; tetr8.dkepz6des; TC
Tpa,~:~orelle3]

167

TETRADONTUS (gr. , OOoii!O, 660v


tOIO "dinte") .... quadride11tat1U

168

TETRADYNAMUS (gr. ., OilvaJU<;


"putere"), tetradinam, cu patru sta
mine mai lungi i dou mai scurte
(Horile la Cruciferru) [tetradynamous;
viermil.chtig, tetradynamiseh; tetradyname; negyfiiporz6s; 'len.IJ)&-cJIJUr
HLdt)

169

TETRAEDRICUS, TETRAEDRUS

(gr. -rnpclel)pov "telraedru"), tetra

cdric, de forma unui poliedru cu patru


tete triunJII.iulare {letrahedral; tetrae
dnsch, vlerfichig, vierseitig; ttrae
drique; tetraedrikus; 'lOTW))b;rpaHHblll:}
170 TETRAFOL/ATUS,
TETRAFO
LIUS (gr. n:tpci:IO ,.patru", lat. tolium ,.frunz") .... qu.adrifoli!U
171 TETRAGONALIS, TETRAGONUS
(gr. -, 'r<DVill "unghi") .... quadra~~gu
la ris

172

TBTRAGONIDANGIUM n

yovtOwv

(gr. ,

arrttov
"vas"), tetragonidangiu, organ reproductiv asexuat in care se formeaz
tetragonidii (Florid.etu) [tetragonidangum; Tetragonidanglum; tetragenl
dange; tetragonidngium; TCTparOKR
A3HI'HJi)
173 TETRAGONIDIUM n {gr. ), tetragonidie, spori rezultai pe cale asexuat i rupai adesea cte patru
(FWrickae [tetragonidium; Tetrago
nidium; t.etragonidie; tetragonidium;
"smlnt

mic",

wrparollli,QllAJ

17ft

TETRAGONOCARPUS (gr. tnpu"patrunghiular",


~eapn:O<;
,.rruct"), cu fructe tetra11onale (letra
gonocarpous; vierechsfrU.chtig; tetragonocarpe; ngy.:mrkos termsQ; 'le

'f(DVlK6.;

TWpCxCTOpGHHOIlJIO,!J;HLiil]

TETRAGONOLOBUS (gr. --, 'A.o~IO


"lob"), tetragonal lobat [telragonaly
lobate; viereckig-gelappt; tetragono
lobe; nCgysarkos karCjU; 'lerwpCx
CrGpOJlHOIIOnaGTHLIJi)
176 TETRAGYNUS (gr. -,-yuviJ "femeie"),
tetragin1 cu lialru carpele sau cu
patru P.JStile floru-e ~ ) [tetragynous;
vierwe1big, vierfruchtblttrig, vier
grirtelig; ttragyne; negyanys, ngy
term6s; 'leTLipfxnecTJt'IHLIA]
177 TETRAHYBRIDA f (~.lat. hybrida "hibrid"), tetrah1brid, hibrid
provenit din patru specii parentale
[t-etrahybrid; Tetrahybride, tetraphyler
Bastard; tetrahybride; tetrahibrid;
175

TeTpara6pH.a)

TETRAWGULARIS (gr. -, lat. locularis "bcular") .... quadriloculari$


179 TETRAMERISTELJCUS (gr. , J.ttpo!O "parte", crtiJA11 "coloan"), tetrameristelie (esut ....., ) [tetrameristelic;
tetrameristelisch; t0tramristelique;
tetramerisztlikus;
Terpa.'lolepRCTeJJb
178

....

180

TETRAMERUS (gr. ), tetramor cu,


patru diviziuni sau pri (lloare)

628

TETRAMORPHUS

[tetramerous; tetramer, vierzAhlig ,vierteilig, viergliederig; ttramm; ngy


tagU,
ngyosztatU.;
Ttrpampllldii,
'ICTWpb.'IJieHIILlJ:I:)

t81

TETRAMORPHUS (gr. -, popq~f)


tetramorf, cu patru forme
diferite (antere, stile, stigmate de
lungimi diferite) [tetramorpbic; tetramorph, viergestaltig; ttramorphe;
ngy alakU ; TCTpaMop4)m.lli]
182 TETRANDER,
TETRANDRUS
(gr. , 6V1'1p, Uv3p6.; .,brbat"), tetrandric, prevzut cu patru stamine[tetrandrous, four-stamened; viermn
nig; ttrandre; ngyhlmes, n4cypor
z6s j 'ICTbiJihTW.'lHHO'UILIR)
TETRANTHERUS (gr. , dv9rjp01;
,.tnfiorit"), cu patru an tere [four-anthered; vierstaubbeutelig; ttranthllre;
ngy portokU; 'ICTw.pexn:Nm.BlUCOBw.i!J
TETRANUCLEATUS (gr., lat. nucleus .,smn"), tetranucleat, prevzut cu patru nudei [tetranucleate;
vi1rkernig; tetranucle; ngy sejt
magvU; 'ICTbl~,nepHI>I1i)
.,form"),

...
...

TETRAPETALUS(gr,,~v.,pe

tal"), cu patru petale [four-petalled;


vierkronblttrig; tetraptale, quadripetale; ngys1.irmU; 'ICThlpb.:nenecT

....

195
196

197
198

186

TETRAPHYLETICUS fgr. -, qrokil


"trib"), tetratilelic, derivat din patru
specii deosebite (hibrid) sau din patru
!mii filetice [tetrafhyletic; tetraphyletisch; tetraphylehque; tetrafilOkus;

16 j 'ICTLipb.'IBIOenHCTHXOBI>Iii)

199

TETRASOMJCUS
(gr. , o-dlpa
"corp"), tetrazomic, cu doi cromozomi omologi supranumerari [tetrnsomic; tetrasomisch; Hitrasomique;
tetraszomikus; TeTpacoMH'I{tnllt] .....
tetraploideWJ

200

TETRASPERMUS {gr. -, ontp~a


tetrasperm, cu patru semine [four-seeded; viersamig; .quatre
semences; ntlgymagvU; 'leJLTpfxceMeH
Hhlli)

201

TETRASPORA f (gr.-, mtapli "s


tetraspor, patru spori obli
gatorii formai in sporangc ( Phaeo
phyceae, Rodophyceae} [telrasporc; Tetraspore, Vierteilungsspore; tetraspor<';
tetraspOra; Terpacnopa] _.. sphae1ospora

202

TETRASPORAI\'GIUM n (gr ... ,


dyy&tov "vas"), tetrasporangc, spo
ranga cu letrasvori ( Rhodophyceae)
[tetrasporangium; Tetrasporangium;
ttrasporange; totrasporngium; TeTpacnopaHJHfi]

203

TETRASPORJPER (gr.--, lat. tero


"a produce"), tetrasporiter, care produce tetraspori [totrasporirerous; te-

TeTP8~BJlerH'IeCKHii)

TETRAPHYLLUS (gr. -, IPUkl.ov


....,. quadrifolius
t88 TETRAPLO. (gr. utprut}.6ot; "de
patru ori"), cvadruplu, de patru ori
mai mult sau mai mare (lelraplocaulis)
[four-fold; viermal, vierfach; quadruple j Dfgyszeresen; 'leTBepHO) _,.
quadrupli, quadruplo
TETRAPLOIDEUS (gr. , i.3lot;
"obinuit"), tetraploid, care conine
de patru ori numrul haploid de cromozomi din nucleu {tetraploid; tetra
ploid; tetraplolde; tetr.ploid, negyszeres szmU; TeTpannoH)lHJ>IJ!]
190 TETRAPLOSTEMONEUS (gr. -,
atT)prov .,fir"), tetraplostemon, cu de
patru ori mai multe slamine decit
petalele {floare .-) [tetraplostemonous; tetraplostemon; tetraploslfmone; tetraplosztfmon; reTpailiiOCTeMOH

187

.,frunz")

...

....

191

TETRAPTERUS
(gr.
t&-rpW;
,.patru", 1tt&p0v ,.arip"), cu patru

aripi sau loliole {four-winged; vierfHigelig; tetraptere, a quatre ailes; n6gyS%rnyacak.s; 'ICTwpCU;phmbiA)
TETRAPYRENUS (gr, , nupf)v
,.simbure"), cu patru simburi osoi
(fruct) [four-stoned; viersteinkernig;
a quatre noyaux; negy csontmagvti;
'ffTI>Ip!XkO'IXOBirllt)
TETRAQUETER (gr. -, lat. quete1
"unghi") - quadrangularis
TETRARCHICUS (gr. , pxil "origine"), tetrarhic, cu patru fascicule
de vase conductoare {rdcinii ,_,)
[tetrarch; tetrarch, vierstrahlig; tC
trarche; negysugarU; Terpapxm.Iii]
TETRARINUS - tetrandrus
TETRAS (-ADIS) f (gr. }, tetrad 1.
Tetraspor. 2. Glomerulcu patru gr
uncioare de polen (Ericaceae). 3, Di
vizare a cromozomului in patru pri
[tetrad; Tetrade, Pollentetrade; tetrade; tetrd, negyes csoport; Tpa.na] staurosoma
TETRASCHISTICUS (gr. -, o-xunO~
.,despicat") ....,. quadripartitus
TETRASEPALUS (gr. , lat. sepa
lum .,sepal"), cu patru sepale [le
t.rasepalous, four-sepalled; vierkelch
blttrig; tetrasepale; n!igy-~sszelcve-

"smln."),

min"),

THALLOPHYTA

029

trasporentragend; tetrasporifere; tetrasport k~pz6; TeTpa.cnopoHOC81>Jil]


204 TETRASPOROPHYTON n (gr. ,
cputOv "plant"), tetrasporofit, sporolitul care produce tetraspori [tetrasporophyte; Tetrasporophyt; tetrasporophyte; tetrasporof1t; Terpacnopo41KT] .... deuWsporophyWn
205 TETRASPDRUS (gr. ), tetrasporic,
cu patru spori [tetrasporous, fourspored; viersporig; tHraspore; n~gy
spOrs; 'leThlpl!xcnopoahlif]
206 TETRASTACHYS,
TETRASTACHYUS (gr. -, O"taxuo; "spic"), cu
patru spice [four-spiked; vierhrig;
tHrastachye; negykalszU; 'leTI.Iptx-

kOrper; thalamlum, corps de fruetification; term6test, term6r6sz; JDJO,~~;oBoe

THALAMUS m (gr. -) -+ receplaculum, torus


218 THALA8SJCU8,
THALA8SIU8
{gr. (IQ.aaou "marea") -+ maritimus
219 THALA8SINUS {gr.-), albstrui
verde, verde marin[sea-green, bluishgreen; meergriin, blulichgriin; bleu
marin, bleutre vert; tengerkek, kekeszO!d; MOJ)CICOCHHHit, CllllellaT03eJJ:eRhiH]

220

KOJIOChlli:]

TETRASTEMONEUS (gr. -, otfii.IOOV


"fir"), cu patru stamine [tetrastemonous; vierfadig; tetrastemone; n~gy
porzOs j 'leTM~Tlol'IIIHKOBl>IJt)
208 TETRASTICHUS (gr. -, O'l"iX~
"rind") - quadriserialis
209 TETRASTIGMATICUS, TETRASTIGMUS (gr. -, ati7pa .,punct"),
tetrastigmatic, cu patru sti~mate [tetrasti~matous; tetrastigmatJBch, viernarblg; tetrastigmate; negybibes; 'le207

TblpExphlm.~eBJ>IA]

210

211

212

213

214
215

2.16

TETRASTYLUS (gr. -, rni:ioo; "cotetrastil, cu patru stile {tetrastylous; viergrilfelig; tetrastyle;


negy-bibeszAIU; 'len.I~it]
TETRAVALENS (gr. -; lat. valeo
"a valora") .... quadrivalens
TEXTIFORMIS,
TEXT/LINUS,
TEXTILIOSUS, TEXT/LIS, Intreesut, de forma unei (.esturi [woven,
weaving; gewebt, geflochten; textile,
treillisC; szOvetszerii, egymsbasz6tt;
nne-reHWli:, n:aKbiJi] .... texturatus
TEXTUM n, TEXTURA 1, TEXTUS (-US) m, esut, impletitur
(celular, de hife) [tissue, texture; Gewebe, Geflecht; tissu; szOvet, OsszefonOds; TKaH:b, TCKCTypa]
TEXTURATUS -. tcxtiliosus, textili<l
THALAMIFLORUS {gr. WJ,a).IO<,
"dormitor", lat. flos ;,floare"), talamiflor, cu staminele i petalele dispuse
nemijlocit pe receptacul [thalamirlorous; bodenbliitig, fruchtbodenbliitig;
thalamiflore; vacokvir.gU.; now.e~&eT
loan"),

KOBblti]

THALAMIUMn (gr. ), talamiu,corp


de fructificaie (Algae, Pungi, Lichenes) [thalamium, fruit-body; Frucht-

TeJIO]

217

THALAS80PHILUS {gr. -, 4'1Uco "a


iubi"), talasofil, care crete ln mri
[thalassophilous, sea-loving; sooliebend; tlialassophile; tengerben tHO;
MOpemo61JBblJij

THALASSOPHYT A n pl (gr. -, fllu-rOv "plant"), talasofite, plante maritime, vegetaia marin [sea-plants;
Seepflanzen, )leeresvegetation; planles maritimes; tengeri nOvlmyek; MopcKJte BO,!l.OpOCJtH,
MOpcxHe p8CTeHH1!)
222 THALASSOPLANCTON n (gr. -,
7t.IIYK't0o; "rtcitor"), talasoplancto:1,
planctonul oceanelor (Forel) [thala5,
soplankton, oceanic plankton; Tha
lassoplankton; thalassoplancton; oce.nplankton; unaccoliJUlHKTOH]
221

223

THALLJDJUM n (gr. 911'-~ "ger


men"), talidiu, corp de rer,roducere
vegetativ format pe pri e cauloidale i rizoidale ale talului (Choraceae) (thallidium; Thallidium, Ablcger; thallidie; tallidium; TaJIJIH.llHyM

224

THALLIFORMIS,

THALLINUS,
THALLOIDEU8
(gr. -, sl3oo; "asemnare"), taloid, asemntor cu un tai [thalloid, thalluslike; lagerartig, lagerli.hnlich; thalloide; telepszerii; cnoeBH~eo6pa:JH&Iit,
CJioeBHUJ.Hbl'li:, TaJIJIOMHblJij -o blastema
ticus
THALLODICU~

225

THALLOCHLORUM n (gr. -, xMlpOo;


"palid Yerde"), taloclor, pigmentul
palid verde al lichenilor (Paulson)
[thallochlore; Thallochlorum; thallochlore; talloklorum; TamlOXJJop]

226

THALLOP/fYTA n pl (gr. -, ~utOv


"plant"), talofite, plante cu organizaie simpl, redus la un tal, lip-

sindu-le rdcina, tulpina, frunzele,


florile i seminele ( Algae, Fungi, Lichcnes) [thallophytes; Thallophyten,
Lagerpflanzen; thallophytes; telepes
novenyek; TannOtjmn.r, CJioeBHW.Khle
pacTeHK11]

THALLUS
.227

THALLUS m (gr. ), tai, corpul de


al CI'ptogamelor, nediferen
iat in rdcini, tulpirii f frunze
thallus; Thallus. Lager; thalle; telep;

sourre; kensarga- ;

vegetaie

l
,_)

THAMN/UM n (gr. eir.ll~ "tuf"),


tamniu, talul frutculos al lichenilor
(Cladonia rangiferillll) {thamnium;
Aslla.ger; thamnium; t.amnium, bok
rosteJep j X)'CTIICTOC cnOCBJIII.C]
'229 THANATOCOENOSISI jgr. OOva.-.:01;
"mort", 'KOIV~ "comun") .... necro
ooenosis
THANA TOTOPUS m (gr. -, tOn:OlO
"loc"), tanatotop, spaiul ocupat de
tanatocenod. [thanatotope; Thanatotopus; thanatotope; hullater, huila
heJy; Ta.H3TOTOD]
231 THECA t (gr. (h'lKll "cutie"), tec,
teac 1. Sporange (FilicesJ.2.Capsul
(Bryophyta). 3. Carapace silidos (Di
atomeae). 4. Semianter ( Anthophyta)
[theca, spore case, moos capsule,
anther-lobe; Biichse, Behlter, Moosbl1chse, Sporenbehlter, Sporenkapsel,
Antherenfach;
tbllque,
sporange,
capsule, demianthere; tokocska, sze
Jence, mohtok, portoklel, portokre
kesz; TeJ:a, Kopo6o'IJCa, cnopatirHA, rue-

240

:228

2t.1

"'

3.!1.0 Dbiiii>Hlllta]

232

THECAPHORUM n (gr. , tpap~


tecator, suportul tecii
[thecaphore; Thekaphor; tbecaphore;
"purttor"),

tokny~l; Te](alltop]

THECAPHORUS (gr. --), tecafor,


care poart teci [thecaphorous; biichsentragend; thl!caphore; tokot tart.O;
Hecyuvt:A rexy] _,. tkecatus, thecif~r
THECASPORA l (gr. , anop "s
min") .... asoospora
235 THECATUS, THECIFER (gr. -) _,.

233

cepHo-JKeJITWii]

...
-+

sulphu.reus
TI/ELE-, THEW-, -THELIS (gr.
8111.11 "mamelon") (the/.egonus, thele
carpus, thelocamplus, au.lacotkelis, pa
chythelU) _,. ma.millatus, verru.cosu.s

THELEPHORUS (gr. , fPOP~ "purttor"), _,. mamillatu.s, verru.cosus


THELODES (gr. -, ~;Uiot; "asem
nare") -+ mamllaris
THELOSUS (gr. ) _,. thelephoru.s
THELY- (gr. 9f\1.ut; "femeie") (theligenicus) _,. femineus
THBLYBLASTUM n {gr. -, j3Aao't0~
"lstar"), teliblast,
gametul femel
matur [lhelyblast; 'l'h.elyblasl; thClyblaste; tchblszt; Te.1u6nacT]
THELYCARYON n {gr. -, ~~::Upuov
"nuc"), telicaron, nucleul macrogametului (Boveri) [thelykaryon, egguucleus; The\ykaryon, Eikcrn; thelycaryonte, noyau de la macrogamete;
petesejtmag; TeJIHKaplfoH]
Tl/ELYCARYOTICUS {gr.- -),leii
cariotic, rezultat din partenogcnez
[thelykaryotic; thelykaryolsch, par
thcnogenetsch entstanden; thelycaryo
lque; telikari6tikus, sziiznemzesb61
kelctkezett; TC.1liKapHont'le\:KHil:] __,.parthenogeneticus
THELYGEN/A r {gr. -, yvs:w;
"natere"), teligenie, productlrea de
urmai In majoritate sau cu exclusi
vita te femJii [tholyeny; Thelygenie;
thelygenic; teligen1a; TeJIHreHWJ]
THELYTOK/A f (gr. 911.U'toK[u
"procreare de urm1i femJ!i"), telitochie, partenogenez num'l.i cu urmai
de sex fem}l (Siebold) [thelytoky;
'rhelytokie; thi'llytokio; tel1t6kia;
TCJLitTOKifil]

tlucaphorus
:236

THECID/UM n jgr. ) _,. achaena,


achaenium

:237

THECIFORMIS (gr. , lat. forma


taciform, de forma unei
teci [theca-like; biichsenJOrmig; the
ciforme; tok alakU; TeKOBH,'l.HidA} -+
ooleo-, coleQdes

THELYTONICUS {gr. -, 1:6vo~ "vi


goare") _,. part.Mnogeneticu3
251 THEOBOTANOLOGIA f (gr. e~ot;
"z9u", j}:J'ttiVI'I "iarb", ~yo~ "vor
bire") -+ hierobolanicon
252 THEOBROMINUS (gr. , J},JWiltl
"mlnca.re") -+ cacainu.s

'238

THECIUM n (gr. ), teciu, stratul


hmenial de sub epiteciu (Fu.ngi,
Lichtntrs) [thecium; Thecium; thCcium; t6cium; TeURA]

THEORETICUS (gr.
ee:opllttKbt;;
"speculativ"), teoretic, speculativ (diagama floral) [theorelic; theoretisch;
tMoretique;
tcoretikus,
elmeleli;

:239

THEI-, THEIO-, THEION-, THIO(~r. 9siov ,;mit"), suUuriu galben


(tluianthu~, thtriogalus, thtrionacanthus)
[su!phur-y~How; schwe!e!gelb-; jaune

"form"),

250

TCOpCTH'lCCKifit]

2M

1'HERAPEUT/CUS (gr. 9tJ)(:tmun"vindector"), terapeutic, vinde.,


c tor [therapeutic, curative; theraK0~

081

THERMOPHYLACT!CCS

peutisch, heilend; lherapeutique; gy6gyit6, gy6gyszati; repaneBTH':IeckH.ii]


2.'J5 THERJACA f (gr. BllPt.at>~ .,de
animale slbatice"), teriaca, medicamente folosite contra mucturilor de
animale [theriac; Theriak; theriaque;
Allatmaril.s elleni-szerek; JJCKapcTBo
npOTHBYJCYC3 )I(HBOTHoe]
25G THERMALIS (gr. Qtp~TJ "cldur"),
lermal, care crete in apele calde
[thermal; warmquellig, !herma!; lhermal; termlis, melegvlzi; Temmit,
TCpMaJJI>lll>IA)
257

THERMAUX/SMUS m (gr. -, atitermauxism, aciu


nea cldurii asupra creterii plantelor
[thermauxism; Thermauxismus; thermauxisme; termauxizmus; TCpMayx~I'IGt .,cretere"),

CRlM]

258

259

TIIERMICUS, -T!IERAtUS (gr. -),


termic, de cldur (endothermicus,
homooothermus) [thermic, warm; thermisch; thermique; lermikus, lu'i-;
TCpMH'IeCXHti]

ferent, adaptat la schimbAri mari de


temperatur (plante _.) [thermoindi
fterent; thermisch-indifterent; thermoinditlrent; termoindillerens, h6kozombos; TCPMO~~l -... eurytltermus
.
265 THERMOLABJLIS (gr. -, lat. labilis "trector"), termolabil 1. Adaptat la temperatura mediului inconjurli.tor. 2. Care se inactiveaz la
temperaturi mai mari (.bacterii ,.... )
[thermolabile; thermolabtl; thermolabile; termolabilis; repMOna6K.rn.uwlt,
KCYCTOII'IIIBI>lA Ha TCDnOTC]
266 THERMOLY SIS f (gr. -, ).6cn~ ..dizolvare"), termolizli., lizare datorit aciunii cldurii [thermolysis; Tbermolyse; thermolyse; termolizis; repMO
nlll]

267

THERMOMETRUM n (gr. -, ~ti>OV"


termometru [thermometer; Wrmemesser; thermomHre;
termometer; TepMOMeTp]

268

THERMOMORPHOSIS f (gr.-, f..16p.,formare"),


termomorfoz,
morfoz atribuit temperaturii [thermomorphosis; Thermomorphose; lher~
momorphose; termomorfOzis; Tt'pMoMOP4!oJ]

269

THERMONASTIA f (gr. -, vuatOo;


,.comprimat"), termonaslie, mil'ri
nastice datorita schimbrii de t.~mpc
ratur (thermonasty; Thermona:>Lie;
thermonastie; termonasztia; repMo-

THERMOAESTHESIS f (gr. -, aia9TJGl'O "pereepere"), termoes!czie, sen-

sibilitate la

cldur [thermoarslhcsy;
Thermo;othesie; thermoestil\'sie; hU-

erzekenyseg; TepMoXTe:ilic]

2GO

:~q

THERMOCHORISMUS m (gr. ,
xwpt<o .,a se rspindi"), termochorism,
delaarea organului din cauze termice
(Fitting) [lhermochorism; Thermochorismus; thermochorisme; termokori:~;
mus j TCpMOXOpHJM)

2G2

2G~;

TJJERMUD!FFUS/0 1 (gr. -, lat.


diffusio "tmprtiere"), termodifuziune, difuziunea apei In direcia curentului de cldur [lherm~diffusio.,
Thermodilfusion :
thermodifrusion;
termodiffuzi6; repMOJJ.H4HiJJ3HJJ]
THERMOGEJ.'lUS (gr.
, -yevvw
nate"), lermogtm, care produc(!
elildur (bacterii) [thermogenic; thermogen; thrrmogtme; h61ermi:i, hOfejlcsztO; TepMOreHHitlii, DpOH3BO.lll!UIHil

2C'

TllERMOINDIFFERENS (gr. ,lat.


indifferens "indilcrent"), termoindi-

THERMOPERIODICITAS 1 (gr. -,
lat. periodicitas ,.periodicitate"), termoperiodicitate, efectul variaiilor detemperatur dintre perioadele de lumin i Intuneric asupra dezvoltrii
plantelor (thermoperiodicity; Thermoperiodzitat; thermopflriodici\e; termoperiodcits;

271

rcpMonepHO~If'IHOCTbl

THERMOPHASIS f (gr. -, qxio-1o;


faza de w-rnalizare [thermophase: Thermophase;
thermophasc; termolzis; repMotlla'la}
.,apariie"), termofaz,

THERMOPHILUS (gr.
, QIH{I).
.,a iubi"), termofil, iubitor de cldur
(bacterii, plante superioare) [thermophil; thermophil, wrmeliebend; tllermophile; termofil, melegkedve\0; rep-

"a se

re!lJlOTY)

1ji(I)CJI~

Hacntll]

270

THERMOCLEISTOGAMIA f lgr. -,
K'A.81.Gt~ "tnchis", ')'p.o<; "cs~1!orie"),
lermocleistogamie, au!ofecundarea florilor rmase nedeschise din cauza
temperaturii ncfavorahile (Knuth)
[lhermoc\eislogamy; 'fhermokleistoga mie; 1hermoclei~! ogamie; 1ermokleisztogmia; repMOk>1eACTOTaMHQ]

,.msur"),

Mo4mn~>Hwli)

273

THERMOPHYLACTICUS (gr. ,
"care se menine"), termofilactic, rezistent la temperaturf
mari {thermophylactc, heat-resistant;
lhermophylaktisch; thermophy!acli-

<pUIIKtiKt'H;

1'HERMOPHYTA

que; termolilaktikus, MellenllO;


Te)MOI)KnaKTH'IeciCHA)
THERMOPHYTA n pl {gr., <Pirtov
"plant"), termofite, _plante iubitoare
de cldur [thermophilic plants; Thermo:phyten; plantes thermophiles, thermophytes; termofitk, melegkedveiO
novenyek; TepM~Tbl]
THERMOREGULAT/0 f (gr. , lat.
regulatio "reglare"), termoregulaie,
autoreglarea temperaturii la plante
[thermoregulation; Thermoregulation;
thermoregulation: termoregulciO, Mmerseklet-Onszablyozs; TepMopery

283

!lmnRhlft]

285

JUI~Kll)

276

THERMOSTABILIS (gr. -,lat. stabilis "stabil"), termostabil 1. Stabil


fa de variaiile de c!i.ldur. 2. Care
nu devin inactive la temr,eraturi
mari (bacterii,....) [thermostab e; thermostabil, hitzebestndig; thermosta
bie; termostabilis, h6.lland0; Ten.TIO

286

ycnur'IKBw.ii]

THERMOTACTISJI.IUS m (gr. ,
"de orinduire"), termotactism, micare de locomoie in direcia
tempera turii optimale (thermotactism;
Thermotaktismus;
thermotactisme;
termotaktizmus; TepMOTakTH1M] -+
thermotaxi:t
TK:tiK:~

278

THERMOTAXIS f (gr. , Tt't!;t.:;


"orinduire") -+ lhnmotactismus

279

THERMOTOLERANS (gr. -, lat.


tolero "a suporta"), termotolerant.
care suport extremele de temperaturi
(bacter ,.... ) [thermotolerant; thermotolerant; thermotolerant; termotoler.ns, Mt11r6; TeilJJOTeptlHMW.Ii]

280

281

THERMOTROP/SMUS m (gr. -,
TPom) "curbare"), termotrOJ.>ism, mi
cri de curbare sub influena cldurii
{Wortmann) [thermotropism; Thermotropismus; thermotropisme; termotropizmus; TepMOTpOIDI1M] -+ caloritropismus
THEROMEGATHERMA f (gr. &tp~
]ltya.; "m1re", 9tp1J.'Jl "cl
dur"), teromegaterm!i., temperatur
medie de var de peste 20
[the
romegathenn; Theromegatherme; the
romegatherme; teromegaterma; TepO
MerarepM]
"var",

co

282

THEROMESOTHERlllA f (gr. ,
J,ltGOIO "mediu", ), teromezoterm,
temperatur
medie de var intre
12-20 ca (theromesotherm; Theromesotherme; theromesotherme; teromezoterma; TepoMelorepM]

THEROM/CROTHERMA f (gr . ,
J.1.1K:p0<; "mic"), teromicroterm, tem
peratur medie de var sub 12 c
[theromicrotherm; Theromikrotherme;
theromicrotherme; teromikroterma;
TepoMHICpOTepM)
THEROPHYLLUS (gr. -, q~U11.A.ov
"frunz"), terofil, cu frunze d.ztoare,
rezultate tn perioada aceleiai veri
(pl4nt :=.) [therophyllous; therophy-H; theropf-.ylle; terofill; Tepo-

287
288

289

THEROPHYTA n pl (gr. -, qltlt6v


plante anuale care
prin seminele lor
(Raunkiaer) [therophytes; Therophyten, einjhrige Sommerptlanzen; therophytes; terofitAk, egyeves novenyek; repoclllfrw, oJ:tHonenmm:]
THESAURUS m (gr. 9T]o-aup6t;
,,comoar"), tezaur, comoar {ca titlu
de lucrare, Pritzel: Thesaurus litera
turae lwtanicae, 1872) [treasure, hoard;
Schatz; t.resor; kincs, kincseshz;
coxpOIIlllllH1lQa]
THESI$ C (gr. 9&0'110 "stabilire"),
tez (thesis; These; these; t6zis,
tetel; Te3HC, DOJJOteeWe]
Tl/IGMICUS (gr. 9yJ,1U "atingere"),
tigmic, de contact ( excilaie """)
[thigmic, due to contact; thigmisch,
beMihrend; de contact; erintkez$i;
TKI"Ml!'lecxHli, J:Olll"8.K1:Hblli]
THIGMOMORPHOSIS C (gr. -, J.16P
fiOOl'lt; "formare") -+ ha.ptolll()rplws~
"plant"), terofite,
hiberneaz numai

THIGMONASTIA t (gr. -, VU<J1010


"comprimat"), tigmonastie, nastie de
contact [thigmonasty; Thigmonastie;
thigmonastie; tigmonaszlia; THrMO
H8CTHJI)

"'
292

THIGMOTACTISMUS m (gr. -,
"de orlnduire") ..... lhig-

'ftlK:tlK:Ot;
m~>taxis

THIGMOTAXIS f (gr. , t~tt; "orinduire"), tigmotaxie, reaciunea organului ajuns tn contact cu o suprafa solidli la care tinde s adere
sau s-o evite [thigmotaxis; Thigmo
taxie; thigmotaxie; tigmotaxis; mr
MOTaKCHc] -+ haptotaxis, stereotaxis,
stereokinuis

THIGMOTROPISMUS m (gr. -,
tpcnn\ "curbare"), tigmotropism, mi

carea de curbare datorit excitaiei


de contact {clrcei ~) [thigmotropism; Thigmotropismus, Kontaktruizbarkeit, Kontaktbewegung; thigmot.ropisme; tigmotropizmus, lirintesi

TJPHOPHYTA

ingermozgAs; THrMOTpOI1113M} -+ kapto


tropismus, sterwtropismW~
29' THINJCOLUS (-COLA f}, THJNQ.
PHILUS (gr. 6t10, &tvO; "dun de
nisip", lat. colo .,a locui", gr. q~ti..too
"a iubi"), tnicol, tinolil, care cret~>
pe dunele de nisip [dune-loving, dwel-

ling on dunes; dilnenbewohnend, diinenliebend; thinicole, vivant sur les

295

dunes; homokbuckD (\Ji.i; THHO$ru:n,


RLlil, .zuoaomo6HBL1H]
THINOPHYTA n pl (gr . , IPUf0v
"plant"),

tinofite, plante de pe dunele

de nisip [dune-plants; Dllnenpflan-

zen; plantes des dunes; homokbuc-

kk

IOOH)

novenyei;

THHo41HTM,

paCTeHHJJ

THIOBACTERIA n pl (gr. &Iov


,,sulf', PUKti!ptov "bastona"), ti obacterii, sulfobacterii; bacterii care
oxideaz compuii sullului {thiohacteria; Thiobakterien, Schwefelbakterien; thiobacteries; tiohakt6riumok
k6nbakt6riumok; THo6aiTepllii.]

297 THIOPHILUS {gr.


, q,tA&ro .,a
iubi"), tiolil, care prosper in prezena compuilor de suit (bacterii """)
{thiophilic; schwefelliebend; thiophi
le; tiofil, k6nkedvel6; motlmnbHMil,
cepomo6.1lBbTit]
298 THIXOTROPIA f (gr. 9i~t~ "atingere", -rpom') "curbare"), tixotropie,
insuirea sistemului colodal de a
trece pe cale de agitaie mecanic
de la starea de gel la cea de sol
{thixotr~;~py; Thixotropie; thixolropie;
tixotr6pia; THXCOTpODB.II)
299 TIIREMMATOLOGIA f (gr. Opia.lpa,
OpiJ.I.Wto~ "nutriie"), hematologe,
hinj.a cultivrii plantelor in condti
de aclimatizare [tremmatology; Tremmatologie; tremmatologie; tremma
tologia; Tj)CMMftTOJIOJ1lR]

296

300
301

THRIXO-,

THYLifJID~f!S (gr. , st3o.; "ase-

), tdotdeu, asemAnAtor tilelor (thylllike; tbyllenAhnlicb; thylloide; ttlm6 sejtszerii; THJJnoBH,UHNA]


305 THYROlDEUS (gr. Qupe6.; "scut",
dOo~ "asemnare") - peltatus
306 THYRS, THYRSI-, -THYRSUS
(~r- Q(lpao~ "Urs"), cu tirs, panicuhform (thyrsanthus, thyrsifer, chry
sothyr.sus) [thyrsi-, panicle-shaped;
strauO-; thyrsi; bugs; MeTeJlJro.]
3o7 THY RSIFORMIS, THYRSOIDEUS
(gr. -, dOo~ "asemnare"), tirsiform,
tn form de tirs, piramid sau panicul
[thyrsiform, thyrsoid; strauBfi:irmig;
thyrsiforme; tirzus-alakU, bugaszerii;
mnare

THpCOBftAHL!ti]

308
309

THY RSUS m (gr. ) - panicula


THYSANO- (gr. 900aVOI; "franj"),
franjurat (thysanocarpus, thysanochi
lus, thy$1lnolepis) [frnge-; fransen-;
en frange; rojtos-; 6axpc.Aa:ro-)
310 T/BICINUS, In form de fluier sau
de naut [pipe-like; fl6tenartig, pfeifenhnlich; en forme de flute; furulyaszerii; T"py60'IKOBH..IIHw.il:]
311 TJGELLA f, TJGELLULA f, TlGELLUM n - cauliculus, hypocotylu11
TJGILLARIS, tn form de grind
[beam-like; lattenformig; en soliveau;
gerends, gerendaszerli; 6a.JIKoo6pa3
.",.)

3!3

t~es j

314

-THRIX (gr. 9ptl;, tpttricho-

X~ "pr") -+

THUR/FER, care produce tmiie


{hearing incense; weihrauchtragend;
produissant de l'encens; tomj6nt
termQ j npOH3BO,!J.HTeJtbHLdl JtMaH]

302

THYLLAE f pl {gr. 9Ul.u~~:o.; "sac"),


tile, formaiuni veziculoase care astup vasele lemnoase (Robinia) (thylls;
Thyllen, Tilpfelblschen; thylles; tom6sejtek; THJI.Jal]

303

THYLLISAT/0 l (gr. ), tilizaie,


formarea tilelor [thyllisation; Thyllenbildung; tbyllisation; t<lm6sejl
kepzMes; THJJJiil3allll.ll]

TJGRJl'I'US, tigrin, ptat sau vrgat


ca tigru! [tiger-like spotted, speckled;
tigerfleckig; tigr~, tachete; tigrispety-

315
316

317

TKrpOBblH]

TJNCTORIALIS,
TJNCTORJUS,
TINGENS (tingo), tinctorial, colo
rant, folosit p&ntru vopsire [tincto
rial, tinctorious, dyeing, colouring,
tingeing, staining; frbend, tinctorial,
teignant, colorant; fest6, szlnezO;
KpaCliJtl>Hl>l~,
xpacJIIIJ,HD] infecto
rius*
T 1 NCTU S, colorat [coloured; gefrht;
col ore; szines; OKpaDteuablii.]
TJPHICOLUS (-COLA f) (gr. tifP(I<; ,,lac", lat. colo "a locui"), tificol,
care crete prin lacuri i eleteie
[tiphicolous, pond-dwelling; weiberbe
wohnend, lischteicbbewohnend; tiphcole, vivant dans les etangs; balastOban ell.i; paCT~ B npy,11.11x]
TIPHOPHYTA n pl (gr. -, ~ptn6v
"plant"), tifofite, plante de lacuri
i eleteie [pond-plants: Fscbteicbpflan2en; plantes des etangs; halastavi nOvenyek; npy.o;om.~e pacn:t~HJ~J

...

1'/TVBANS
318
319

TITUBANS (lilubo) _,. OJciUans,


vacillans, 9er1alili.s
TOCOCYSTIS ,-!DIS f (gr. tOK~
"urma'', ~to;

"cavitate") _.

wco.

pora, onotoconta
320 TOCONOTHUS (gr. , v69oo; "alterat"), cu sterilitate relativ (hibrid !:::: )

[tokonothous, relatively sterile; teilweise unfruchtbar; relativement sterile; reszlegesen meddO; 'IBCTK'IHO
CYepll.flloHWA]

320a TOCOSPORA r (gr. -, 01t0~ "s


min) ..... JOnoloconla
321 TOCOZYGOTA 1 (gr, , On'mt0t;
"lnjugat"), tocozigot, zigot care pro-

duce nemijlocit noi gamei haplozi


(Ren ner) {tokozye-ote; Tokozygote;
tocozygote; tokoztgOta; TOXOllll"OT8.)
322 TOFACEUS, cenuiu-brun, cafeniu
deschis (greyish-brown, bufly-drab;
graulichbraun; grisltre brun; barnsszUrke, drapszim1; cepoaaT06y-

TOMIPARUS (gr. -, lat. paro "a


se lnmuli"), tomipar, care se multiplic prin sciziune (Bory) [tomiparous; torni par; torni pare; hasadssalszaporodO; OTHOCJllltiiJk:ll K pacmermemno) - scissipa.rus, schi.wgeneticus
331 TOMUS m (gr. "t6!l~ .,parte"), tom,
volum sau parlo a unui volum [tome;
Band, Bandteil; lume, kOtet, kotetr6sz j TOM]
332 TONESIS f {gr. T0vo~; "tensiune"),
tonezie, capacitatea organismului de
a prezenta o tonsiune (Massarl) [tonesis; Tonesie; tonCsie; tonezis; To330

solonicus, auxotonicus, hyperlonicu.s,


eleclrotonus) [-tonic, -tonous; -tonisch;

-toniqne;

pwA]

TOGATUS _. 11es1itus, obttctus


32% TOLUIFER --+ balsamifer
325 TOMENTELLUS, TOMENTOSJUSCULUS, TOMENTOSULUS, TOMBNTULOSUS, slab tomentos, (in
tomentos [tomentulose, slightly tomentose; schwachfilzi~, leinfilzig; faiblement tomenteux, lmement tomenteux; gyeng6n molyhos, finoman szOszOs j cna6oBOitJIO'IHWA, TOHKOBOilJTO'I
HWA)

TOHHqecxHitJ

323

320

327

328

329

335

336

TOMENTOSUS, tomentos, acoperit


cu toment bracteile la Ceraslium
lomentcsum) [tomentose, tomentous;
lilzig, filzartig; tomenteux; molyhos,
szOszOs; BO:Iln:O'Illblii.)

337

TOMENTUM n, toment, totalitatea


perilor scuri, dei, ptslos-impletii,
care acoper unele organe (de ex.
seminele la Gonypium) [tomentum;
Filz; tomentum; mohoiy, szosz; aoll-

338

nm<]

TOMIANGIUM n (gr. tbilll "tiere",


yydov
"vas"), tomiangiu, sacul
sporifer la Bryophyta (Van Tieghem)
[tomiange; Tomiangium; tomiange;
tomingium; TOMHaUTHII}
TOMIO-, -TOMUS (gr.-), despicat,
incizat, divizat In pri {Wmiophpllus, ani.sotomus, polytomus) [cut, mcised, notched; -schnittig, -teilig;
decoupe, divise, fendu; bevgott,
hasltott, szeldelt; ea.npelHWil, J)ClaH
Hwll)

"'"""J

TONICITAS t (gr. -), tonicitate,


starea de tensiune (a protoplasmei)
[tonicily; Spannkraft; ton ici te; toni-
cits, feszO.Its~gi Uapot; TOHH'IHQCno)
334 -TONJCUS, -TONUS (gr. -), tonic,
cu stare de tensiune plasmatic ( alla333

339

-t6nikns,

-tesznltsegU;

TONOPLASTUM n (gr. -, Xtl.atOo;


"modelat"), tonoplast, membrana care
desparte citoplasma de vacuola celular (De Vries) [tonoplast; Tonoplast,
Tonoplastenhaut, Tonoplastenmembran, Vakuolenwand; tonoplaste; tonoplasztum, vakuolahrtya, vakuolabu
fOk j TOHOruiaCT)
TONOSIS f (gr. -), tonoz, schimbarea turgescenei datorit puterii
osmotice interoelulare [tonosis; Ton osis; tonose; ton6zis; yonolllC)
TONOTAXIS 1 (gr. -, t~t~ "ornduire"), tonotaxie, sensibilitate la
variaiunile osmotice, ca reacie la
schimbarea mediului nconjurtor
(Bcyerinck) [tonotaxis; Tonotaxis;
tonot.axie; tonotaxis; TotiOTakCHC]
TONOTROPJSMUS m (gr. -, "tpom\
"curbare") ..... osmotropismus
TONSILIS, care suport tunderea
(arbust) [tonsile; beschneidbar; tonsila, nyirDatO, nyeshet6 , cTpHlK6Hblit,
CTplf:ICOBWJi]

340

TOPJARIA f, grdinrie ornamen[ornamental gardening; Kunstgrtnerei; jardinage ornamentul; miikerteszet j ,!l:ekOpaTHBHoe CaJtOBO.ll.CTBO)

3H

TOPJCALIS, -TOPICUS, -TOPUS,


TOPO- (gr. "t6n:QIO "loc"), topic, local,
referitor la un loo sau areal limitat
(eclopicus, helcroto_Pus, lopotacticus)
[topical, local; topiSch, Ortlich, lokal;

tal

...

TOTIPOTESri.-t
topiquc, local; t6pikus, helyi;

TO-

JIH'I.ecklfJI, nOJCaJILliWA]

"'

TOPOBIONT A n pl (gr.

353
j!to.;

caracbiolop
[topobionta; Topobionten; topobiontes; topobiont.k; Tono6HOilTw]
343 TOPOCHEMOTAXIS 1 (gr. -, arab.
al-kimiya ,,alchimie", g;. 'tii!;~.; "ornduire"), topochemolaxe, mcare de
"via"), topobioni, o~anisme
teristice i dominante mir-un

ornduire datorit unui excitant chimic


[topochemotaxis;
Topochemotaxie;
lopocltemotaxie; topokemotaxis; TO-

noxeMorakCHC]

TOPOCL/MA n (gr- , KAlpa "climat"),


dima stratulua de aer dih
apropierea solului [topoclimate; Standortsklima; topoclimat; topoklima;
topoclim,

TOllOKJIHMaT)

345

TOPOGALYANOTAXIS t (f;- -,it.


Galvani, gr. 't'~1.; ,.orinduire'), topo-

galvanotaxie,

atracie

tn

""'I)

rsucit [twisted. coiled; gedreht; tordu, tortille, entortille; csavarodott , 3aJ:PY'IeHHblil) ....,.
rortWI
355 TORQUESCENS (torq!U6), care sersucete [twisting; drehend; s'enlortillant; csavarodO; 3Upy'1118IUOW;IIiiCB}
356 TORRIDUS, torid, arztor, uscat,
tropical (zonii ,.... ) [torrid, dr!ed,
parched; gedorrt, trocken; to~de~
br"Olant, dessche; torr6, szaraz;

3HOAHwli)

357

359
3GO

TOPOTAXIS f (gr. ), topolaxie,


de orientare in funcie de
izvorul de excitaie [lopotaxis; Topotaxie, Ortsbewegung; topotaxie;
lopotaxis; ronoraJ.:Cllc]

TOPOTROPISMUS m (gr. , 1:ponil


.,curbare"), topotropism, micare de
turbur tn direcia izvorului de exdtaie [topotropism ; Top?lropismus; t J
potropisme; topotrop1zmus; rono-

"'

362

rportHlM]

350

TQPOTYPUS m (gr. , 't\J1t0t;; "mo


del"), to~otip, exemplar colectat. din
localitatea de origine a tipului (top~
Lype; Topolypus; topolype; topotlpus; TODOTHII)

351

TORMINAL/S, TORMINOSUS, torminal, care slin colicele [colic-healing; koliklindernd; gullrissant la


colique; kOiikt enyhflO; o6.'1er'I&IO
~Wtil: kO.Bili:H)

TORS/O f, torsiune, rlsucirea in


a unui organ tn jurul axei
sale longitudinale (de. ex. la tulpin,
frunze) [torsion, twisting, curling.
spiral-bending; Torsion, Drehung,
zwangdrehung; torsion; csavarodhs;
spiral

TOPlRSI, cxp)"iJlBaHHC,

358

micare

349

TOROSUS - torultMru
TORPENS, TORPESCENS (torpes~
co), amor\itor, paralizant [torpe!'
cent, para ysing; lahmend; paralysant; benJtO, merevllO; nap~~<1H])'JO

354 TORQUATUS,

direcJia

galvanice {topogalvanolaxJs;
Topogalvanotaxie; topogalvanotaxie;
topogalvanol axis ; Tonora.TIBaHOTUCOIC]
346 TOPOGRAPHIA f (g<. -, '"""" "a
scrie"), topografie, descrierea confi.
guraiei i situaiei unui loc sau re
giune [topography; Gelndebeschrei
bung; topographie; topogr.tia, helyrajz; TOnorpatftliA]
347 TOPOPHOTOTAXIS f (gr. , q>lill;;,
(fKI>t6.:; "lumin", 1:d~1t;; "orinduire"),
topofototaxie, micare de reacie tn
direcia izvorului de lumin [topo
photot ax'1s, Topophototaxie, topopllo
totaxie; topotototaxis ;ronociMrrOTUCOIC]
excitaiei

352

3G3

364

3al:py'lllBaHHe)

TORS/JIU$, TORTJLJS, TORT!-,


torsiv, care se rsucete in spiral

(WrtifoJius, kJrt(lOrWI, kJrtipes, f~rti


spinus) [twisted spirally, twishng;
windend, spiralig-gedreht;
tordu~
tortile, s'entortillant; csavarodO, teker<ldz6, sodrott; Jq)}"'eHt.IA, CKPY'IH:aiUOll(llii.Cil] - strepto, raebo
TORTISMUS m- strophismus, tro
pismus
TORTUOSUS, tortuos, erpuitor,
repetat curbat in direcii diferite
(tulpina la Alyssum torluosum) [tor
tuous, irregulatly twisted; schln
gelnd, hinund hergedreht; tortueux,
serpentant; tekervllnyes, ki~nOzO;
H3BHJJHCTWit] ...... seryens, sinuosus, flexuosus, maeandri(ormis
TORTUS--~> Wrqualus
TORULOSUS, torulos, cu mici um
flturi neregulate i cu ~tuituri ntre
ele (silicvele la Hespms) [torulow:
kleinwulstig , toruleux; duzzadsos:
MH0TOB3,!t)'TW.R, yJJIOBaTwA) ....,. torosus}
TORUS m, torus 1. Disc receptacular
(ComptMitM). 2. Poriunea disciform
ngroat a lamelei mediane de la
punctuaiile
areolale
(Conifer~)
(torus, receptacle, torus of p1ts;
Torus, Bliitenboden: torus, recepta
ele; torusz, vacok; rop, UBCTo-1oJI(e.
nozel ....,. thalamWI, sedes floris
TOTIPOTENTIA f-+ omnipot.enlia

...

TOTUS
365

TOTUS tot intreg [ali, entire; ganz;


tout, entiere'; teljes, egesz; aeo., Q,e-

Jlbllblit]

366

367

...
369

370

311

372

TOXICARIUS, TOXICUS, toxic,


[toxical, toxic, poisonous;
giftig, vergittend; toxiquo; mergez6;
TOJXII'Uihtit, ~Lift] -+ sr;eleralus
TOXIC/FER,
TOXICOPHORUS,
TOXIFER, toxifer, care secret sau
conduce otrav [toxiferous; giftgebend, giftliefernd; toxifere; mlirget
ad() j ll,li;OHOCHLiil)
TOXICITAS 1, toxicitate [toxicity;
Toxizitt, Giftigkeit; toxicite; mergezO bats; yOkCII'IHOCTI>, JI,II;OBilTDCn)
TOXICOLOGIA f (gr. to~ucOv "o.
trav", Myo.; "vorbire"), toxicologie, studiul otrvurilot: i al. otrv_iri
lor [toxicology; ToxJkologJe, Giftkunde; toxicologie; toxikol6gia, meregtan j TOICJQ:OJIOI11ll)
TOXINES t pl (gr.-), toxine, substane active secretate de bacterii,
ciuperci etc., vtmtoare organismelor [toxines; Toxine; toxines;
toxinok, m8rgez0 feMrjlik; TOKCIIll&i]
TOXO-, -TOXUS (gr. 1"6~ov ,,sgeat
arc"), sagitat (loxoplwrus, wxophyl
lus) arcuit ( chrysotoxus) [sagittate,
arroW-, curved; pfeil, bogen-, gebo
gen; sagitte, arquli; nyilas, ivelt;
CTpeJJO, .zcyro)
TRABECULAE f pl, trabecule 1.
Cordoane sterile formind p11retele
despritor parial
al sporangelui
(loo/!tes). 2. Cordoane transversale
la dinii feristomiului (Bryophyta).
3. esutu )acunos dintre cortex i
fascJculul central (Selaginel!a) [tra.
becules, cross-bars; Trabekeln, Gewebestrnge
Querblkcben;
tra
blicules; tra'beku\.k; TpalieJtym.t, neotrvitor

peKJia.Il1111b1]

373 TRABECULATUS, TRABECULOSUS, trabeculat, cu cordoane transversale, cu trabecule [trabeculate,


cross-barred; querblkig; traMcule;
trabekuls, har.ntgerends; nepexnaJJ.'IBTLIA]

TRACHEAE r pl, trahei, vase lemnoase perfecte, deschise, tubuloase,


formate din celule prosenchimatice
suprapuse, cu rol de conducere a
sevei brute i apoi a gazelor [tracheae;
Tracheen, Luftr6hren, Luftlasern;
tracMes; trachek, faedenyek, viz
szllit6 csovek; TpaxeJI]
375 TRACHEIDAE r pl, traheide, vase
lemnoase imperfecte sau vase tnchi~;e;

"'

vase tubuloase formate din celule


alungite, supraPUile, cu pereii _rans
versali neresorbii, avind funcn meMnice i asigurind circulaia sevei
pe cale de difuziune (tracheids; Tracheiden, tracbeenAhnlicbe HolzgefsSe; trachllides; tracheidk, edeny
alakU fasejtek, vlzszllit6 sejtek;
TpaxeJI,IJ;bl]
376 TRACHENCHYMA n (gr. 'tpaxda
"trahee", l!rxt>J.Kt ,.umplutur"), trachenchim, esut format din traheide [trachencbyma; Trachenchym;
trachenchyme; trachenchima; -rpaxea:XIlMa]

377

".
"'
380

381

382
383

38'

TRACHEOMA n (gr. -)-+ hydroma


TRACHY- (gr. 'tpaxi>t,; "aspru''),
aspru la atingere (trat!hyanlluu, lrachyodontus,
trachyphyllus,
trachy
spermus) [rough-; rauh-; r!.!de, pre;
erdes-; mepoxosaTo-] -+ las,.
TRACHYCARPUS {gr. , 1CPJt~
"fruct"), cu fructe aspre rrough-fru"l
ted; rauhfriicbtig; a truits rudes;
lirdes termesu; mepoxosaTOitllOAHLIII]
-+ lasiocarpUB
TRACTATUS (-US) m, tratat,
prelucrare (ca titlu de cri, Axtius:
Tractatus dB Cucumeribus) [treatise;
Abbandlung, Betrachtung; trai te;
feldolgozs; TJ)I\JCT&T}
TRACTELLUM n, tractelum, fla.
gelui anterior al zoosporilor (Sapro
legniaceae) [tractellum; Traktellum;
traetellum; traktellum; Tpa.nemryM]
TRAGANUS-+ hircinus, hif"C(Jus
TRAMA f, tram, mas de hife pe
lamelele unor ciuperci din care apar
peridiile cu bazidiosporii ( Nidularia
ceae) [tranu.; Einschlag; trame;
tramalemez; Tpam]
TRANQUILLUS linitit (ap) [quiet,
still; rubig; tranquille; csendes;
cnOJCOibn.!R)

385

TRANSFORMAT !O
f-> melallWr
pMsis
386 TRANSFORMATUS -+ metamorphosatus
TRANSFORMISMUS m, transformism, concepie biologic dup care
speciile se afl intr-o continu transformare, aprtnd specii noi i disprlnd
unele specii vechi [transformism;
Transformismus, Entwicklung; transformisme; transzformizmus; TpaHC

"'

$0PMHlM)

388

TRANSIENS (lranseo), tranzient,


de trecere, intermediar (specie) [tran

TRAUMATOTAXIS

sient, ehanging (... ); ilbergehend;


transient; tmen6, tmeneti, tvl
toz6; ncpexo~J.I:}
389 TRANSITIVUS, TRANSITORIUS,
trector, temporar (amidon~. (o,...
mii ~ ) [transitory, passing over;
transitorisch, Ubergnglich; transit.oire; vndor!O, tmenetl; nepexo.~t
~1

TRANSITUS (-US) m, tranziie,


trecere [transition; Obergang; transition ; .tmenet; nepexoJ(J
391 TRANSLATIO t, transport {al pole-

390

nului) [transport; Obertragung; transport; tvitel; nepe~~o,ll]


392 TRANSLATOR m, translator, corpuscul lipicios care unete cele aou
ramuri ale poliniilor i care se prinde
de partea dorsal a insectelor, asigurind astfel polenizarea [Asclepiadaceae) [translator; Translator; trans-

lateur;
nylil j

393

~""""~

transzlator,

csipOk~sziilek
'JPaHCJiliTOp, DepeHOC'IQJ(, nepe-

al altei plante cu care apoi concrete


[transplantation, graft; Transplantation, Propfung, Impfen; t.ransplantation, greffage; transzplantci6,
szervtiiltet~. olts; -rpancnniiii'TllQIII:.

.._1

'"
'"

39'

TRANSLUCENS,
TRANSLUCIDUS, translucid, semitransparent
[translucent; durchscheinend ; trans
lucide; ttetszO, WinyM; npocse'IIIJiarolll;llit] - diaphanus, pellucidu.a
395 TRANSPARENS, transparent, str
veziu [transparent;
durchsichtig;
transparent; .tltsz6; npoopa'lm.Iit] ......

'"
'"

398

TRANSPARENT/A !, transparen
[transparency; Durchsichtigkeit; transparence; tltszOsg; npo3pa'fBOCT1>]
TRANSPIRAT/O !, transpiraie,
eliminarea vaporilor de ap din esu
lui plantelor prin cuticul sau prin
stomate (transpiration; Transpiration,
Verdiinstung, Wasserdiinstung; tran
spiration; transzpirci6, elprolgs,
prologtats; TPaHCIDipal(llll,
HHe] -+ perspiratio

Hcnape-

TRANSPIROMETRUM n, transpirometru, aparat pentru msurarea


cantitii de transpiraie [transpirometer; Transpirometer; transpirom(!tre; transzpirometer; TpaHcmtpoMerp)
399 TRANSPLANTAT/O f, transplantare, altoire; mutarea unui organ
sau esut tn organul corespunztor

TRANSVERSALIS, TRANSVERSARIUS, TRANSVERSUS, transversal, cruci, dispus de-a curmeziul


[transversal, transverse, lying crosswise;
querliegend,
querlaufend;
transversal; harntlekv6, keresztben
fekvl'i; nonepetmwAJ
TRAPEZI-,
TRAPEZJFORMJS,
TRAPEZOIDALIS,
TRAPEZOI
DEUS (gr. tpa.t(tov "trapez;"), trapez;iform, trapezoidal, de forma unui
patrulater, la baz; cu dou laturi
paralele i inegale (trapezica.rpu.a, tra
pezifqliu.s) [t.rapezilorm, trapezoid;
trapezrlirmig, trapez~nlich; trap~zi
forme, trapt\zoldal; trapt\zszerii, trapt\z alakU; l"pane~eol5pa.3Rldit, TP&De~,!l;HftlA]

'"

TRAUMATICUS (gr. tpatlpa, -.:pa.


,.ran"), traumatic, cu rniri;
cauzat de rniri [traumatic; trauma
tisch, verwundet; traumatique; s~rii
Ouat<l.;

Ieses ; TpaBMaTH'IecKH.It)

TRAUMATOCHORISMUS m (gr. -,
rspndi"), traumatoc(h)o
rism, det3_farea organului tn urma
unei rnir1 (Fitting) [traumatocborism; Traumatochorismus; traumatochorisme; traumatochorizmus; TPaB
xmptro "a se

hyalinus, limpidus

396

septat (transversely septate; querfl


cherig; transversalement septe; ha-

rntfalas; nouepe'IHo-neperopo,!t'laudl:)

TRANSWCATIO l, translocaie 1.
Transferul unui fragment cromozomal
i unirea lui cu un alt cromozom.
2. Migratia asimilatelor din esut
[translocation; TranBlokation; trans
location; trannlokci6; TpaHCnoKa~ll,
nepeMCIIteJDie] ...... transp<Jrlatio

TRANSPORTATJO f - wnslocatio
TRANSSEPTATUS,
transversa-

Ma10XOpH3M)

'"
'"
"'

TRAUMATODINESIS f
(gr. ,
.,Invirtire"), traumatodinez,
micare de circulaie a citoplasmei
cauzat de rnire [traumatodinesis;
Traumatodinese;
traumatodinese;
traumatodint\zis; ypaBMaTO):tl(He3)
TRAUMATONASTIA l (gr. -, va<nb.;: "comprimat"), traumatonastie,
micare nastic declanat de o excitaie
de rnire (traumatonasty;
Traumatonastie;
traumatonastie;
traumatonasztia; TpllBMaTOHaCTHII]
TRAUMATOTAXIS f (gr. , tt~..;
.,orinduire"), traumatotaxie, mica
rea dtoplasmei i a nucleului In directia rnirll (traumatotaxy; Traumatotaxie; traumatotaxie; traumato
taxis j 1])8BMBTOT8KCHC)

O(VflO"t.;

688

T RAUMATOTROPJS.llUS
409

TRAUMATOTROPISMUS m (gr.

-, Tponi') "curbare"), traumatotropism,


micare de curbare datotit unei
rniri [traumatotropism; .Traumato-

tropismus,
Verletzungskrilmmung;
traumatotropisme;
traumatotropiz-

mus; "fPaBM3TOTponH3M}
TREMELWIDEUS (~enul Tremella,
gr. &i&ot; "asemnare')- gelalimnus
411 TREMULANS, TREMULUS, tremurtor ( Popullt$ tremula, ca epit.)
[trembling; zitternd, zitterig; tremblant; reszketO, rezgO; .llpolUillRii]
412 TRES, TRIA num. (gr. 'tPt~ 'tpia
"trei"), trei [three; drei; trois;
~JO

413

4tt.

415

416

417

418

419

hrom; TpH)
TRI-, cu trei (triacanthus, triadenius,
trichaetiU, trifolliculus, trilamellaris,
trim~ristdicus,
trinodis, tris~erigma
ticus) [three-, tri-; drei-; a trois,
tri-; hrom-; TpSx-)
TRIACHAENIUM n (lat.-, gr. a
"nu", xaiVUI "a se deschide"), triachen, poliachen formaU. din trei
carpele, a'\"nd trei semine [triachaenium; Triachne; triachaine; h.rmaskaszat ; Tpi:xceMJ~HKa]
TRJADELPHICUS,
TRIADELPHUS Oat.-,0~ "frate"), triadei(,
reunit in trei mnunchiuri (staminele
la ll ypericum) [triadelphous; dreibriiderig, triadelphisch; triadelphe;
hromlalks; TpCx6paTCTBeBHbltl.]
TRIALATUS, triaripat, cu trei foJiole [three-winged; dreifiU.gelig; a
trois aile-s; hromszrnyli; Tp!xxpwJil>lit] .... trip~rw;, tripterygius
TRIANDRUS (lat., gr. &vl\p, UvOpO~ "brbat"), triandric, prevzut
cu trei stamine (Sa/ix friandra)
ftriandrian, triandrous, three-stamened; dreimnnig, triandrisch; triandre, a trois etamines; hromhimes,
hromporz6s; Tp!xThl'IHHKOB&lit] .... triarinus
TR/Ai\"GULARIS, TRIANGULATUS, TRIANGULUS, triunghiular,
cu trei unghiuri, coluri sau muchii
(frunz, fruct, tulpin) [triangular,
three-angled, three-cornered; dreieckig, dreikan tig; triangulaire; hromszogU, hromelU; TpCyroJlbHLIA]
.... delwilkw;, delwidalis, trigonalis,
trigonus, triqueter, trullalus
TRIANTHERUS (lat. ., v&r]pO~
"tnrlorit"), cu trei antere [triantheriferous; dreistaubbeutelig; triantherifere; hrornportokli; TP!XIlWll&
HHkOBWtl)

TRJANTHUS (lat. -, gr. ivQlw;


"floare"), cu trei flori [three-flowered;
dreibllitig;
trifloril; hromvirgU;
TP!x.J..tBCTIOClBWA) -+ triflorus
~2t
TRJARCHJCUS (lat. , gr. PXt'l
.,inceput"), triarch, cu trei fascicule
lemnoase (stele) [triarch; triarch,
dreistrahlig; triarche; trirbikus, h
romsugarli; TpRapXH'IecKHit, T~XJTY
'IeBo.ii]
422 TRJARJNUS....,. triandrus
423 TRJARISTATUS,
triaristat,
cu
trei ariste [lriaristato; dreigt-annig;
triarste; hromszlks; TpCxOCTHbiA)
~2~ TRIARTJCULATUS, triarticulat,cu
trei articulaiuni [triarticulale; dWli
gliederig; triarticule; hromizesiifesll; -rpCx'l.lleHHCTWit)
~25 TRIBRACTEATUS,
tribracleat,
cu trei b~~tctei [tribracteate, threebracted; dreideckbltlrig; tribractee;
brom murvalevohl; TptJUipHtmeTHH420

XOBDIIt)

TRJDUS (US) f, trib, taxun inferior subfamiliei (Maydeae) [tribe;


Tribus; tribu; tribusz, raj, nemzetsCg
csoport; TpK6a, xoneHo)
427 TRJCAMARUS....,. triliJCularis
~28
TRJCAPSULARJS, tricapsular, cu
trei capsule [tricapsular; dreikapselig;
tricapsulaire; hromtokU; TpC:u:opo6'laThlA)
~29
TRJCARJNATUS, tricarenat, cu
trei care ne [tricarinate; dreikielig;
tricarene; hromcsOnakU; Tpexi\K
426

nenott]

430

431

432

q33
qaq

TRICARPELLARIS, tricarp~br, cu
trei carpelo [tricarpellary, tricarp('llatc; dreifruchtblttrig; tricarpellaire; h.rom lerm1>le\eh1; Tphrwon,onRCTHKOB!.ttl.]
TRICEPHALUS, TRICEPS, tricefal, cu trei caplule [lhree-h~adcd;
dreikOpfig; tricephale; hArom fejecskes; Tp<ixrna.Bwn]
TRICH-, TRJCHI-, -TR!CHUS,
-TRJX (gr. 6p~ tPLXO, "pr"),
pilros, cu peri (trichanther1a, trichiforms, chrysolrichus, sclerotri:r) [hairy-, haired; behaart, -haarig; velu,
a poiL!; szOrOs, -szOrU; oonocucro-,
sonOCMCTwA] .....,. thrixo-, -lhrix, friclao-,
pil-, pili-, -pilus
TRJCHACANTHUS (gr. -, ii..:av9a
"spin") .... trichocenlrus
TRJCHANTHUS (gr.-, av&o-; "floare"), cu flori proase [hairy-flo-

...

TR/CHOPHORUS

::~; virt~~:~~~~~~h~

trichosanthus
TRICHJD/UM n (gr . , i&tov d
min.)- sterigma

'"
'"
'" baza

TRICHIFER

(gr. , lat.

purta")- pil-, pilifer

fero

"a

TRICHILIUM n (gr. ,~'Il "~up"),


lric(h)iliu, pernie cu peri zblr!J la
peiolului (Cecrop,a) [tr!eb~l!um;
Trichilium; triehilium; tr~ehdmm;
TpHxiiJlllyM)

{.38

TRICHITES
prozilate"),

f pl (r.
tp1~lt11;
trichite, Cristale actcu-

iirorme in constituia gra~ulelor le


amidon (A. Mayer) [trich1tes; Trt-

"'

.,

chiten; triehites; triehitek; TJ)11XHTW]


TRICHLAMYDEUS (lat. tres, tria

.. trei", gr. xMip~. x).cq.t~ "mal!!.a"), tric(h)lamideu 1. Cu trei invehun. 2. Cu trei straturi protec
{trirhlamydeous; dreima~~elig; tri
chlamyde;

h.rom

takar6JU; rpHXJta

Mll,llHhlit, TP!xROKpOBllblit)

T RICHOBACTERIA n pl (gr. 6plt,


ttmr.O<; "pr, seu:", Jktni)p~y .,.~as

"'

cml)

TRJCHOCOCCUS (gr. , tc6K~


bac"), cu bace proase [trichococ
~ous; behaartbeerig;
trihocoque;
szlir6S bogyOjU; BOJIOCKCroOpewxosw.ll)
4-'o9 TRICHODES, TRJCHOIDEUS (gr.
. s~ .,asemnare"), tricboid, ase
ffinii.tor eu prul [hair-like; haarartig; trleho1de; szOrszerO.; uonocoII.IU!LIII:)

TRICHODONTUS (gr. , ~. 030vto.;.; "dinte"), cu dinii proi


(hairytoothed; behaartzhntg; tri
chodonte; szliros fogll; BOJIOCHcT03y6-

toa-:e

lona"l, trihohacter1i, bacten1 CII_Iate


[lrichobacteria;
Wimperbakter1en;
trichobacteries; csillangOs bakt&riu
mok; TPIIXo6at>repKA)
TR/CHOBLASTUS m (-UM n)
(gr.. , PMlot~ ,,germen"), tri~obla~t
1. Idioblast deosebit ca form I ram1~
ficare. 2. Co!uJe specializate _dina
natere perilor absorbani [trtch~
blast; Tr1choblast; trichoblaste; trl
choblaszt; TpHXo6naCT]
TRICHOCA~YCINUS,
TRICHOCALYX (Jrr. , KCU.~ "_cup"), .cu
caticiul piiros [trichocalycmo':"', wll?
haired calyx; behaartkelch1g; trlchocalyce, a calice velu; szOrOs cseszejU j BOJIOCHCro-'I8Ille'IKOBLI.il.}
T RJCHOCARPUS (gr. , tmfl'IU"';
.,fruct"), cu fructe proa~ (halryfruited; behaartfrUchbg; tnchocarpe;
sz6rOs termesii ; BOJIOCBCTOilJlOJJ;HNJt]
U/, TRICHOCAUUS (gr. -, Kau~ .,tulpin") cu tulpina proas [hairystalked; 'behaartstengelg; tige velue;
szOrOs szArU; fiOJJOCliCTOc-re&m.'lan.dl:]
-'145 TRICHOCENTRUS (gr. , .tctvtpov
virf ascuit"), cu spini pliroI [hairy
~Pined; behaartstachelig; a epines
velues; szOrO~ liisk&jii; BOJIOCKCTOHriiHC;wii.]-+ lnchacanthus
TRICHOCEPHALUS (gr. , ~1)
"cap''), cu capitule proase [ha1ry

'"

...

flower-headed ; behaartblUtenkopfig;
a capitules velues; szlirOs virgfejecs
k6s j BOJIOC!ICTOrOJZOB'f&Tblil:}
TRJCHOCLADUS (gr. ' Kl&l!W
ramur"), cu ramur-i proase (hairyi'wigged; behaartzweigg; a branches
velues; szliros gU; BOliOCJICI'OBeTBR.

'I&TWA]

TRICHOOYNA f (gr. -, ytM\ .,femeie"), trihogin 1. Prelungu"e a carpogonului servind ca recipient al


spermatiilor (li.Jv.xlophyceo.~). 2. Pro-eminen curbat pe vfrful ascogonului care asigur fecundarea ( Ase4mycetes) [triebogyne; Trichogyn, Fangfaden, Empfngnisfaden; trichogyne;
trichogin; TpHX.or:......l .....,. ltrobratQr
'-52 TltlUHOLEPIS (gr. , 41r:O!W "seva.
m'') cu scvame proase [hairy-sca
led; beha~chuppig; a &cail)es velu
es; sz0r6S p1kkelyd; BOJIOCHCTO->:~emyJt
'laTWII)

TRICHOMA n (gr. tplXCilflll .,pro


zitate") trihom 1. Ansamblul perilor i 'a excrescenelor epidermale.
2. Tai filamentos (CQn_ferva) [trich~
me Trichom, Haarbildungen; tr
cho:Oe; trichOma, szOrkeplet, szOrszlfiggelek; TpHxoMa]
454 TRICHONEURU$ (gr. 9P1~, tpt;tO
plir" vt(>pov ,.nerv"), cu nervuri
Proa;e [hairy-nerved; bobaartnervig; a nervures velues; szlirOs ere.
zetU; BOJJOCJicroHepBBLIA]
TRJCHOPETALUS (gr. -, nttaMJV
.,petal"), cu petale plroas~ [hairrpetaled behaartkronblttrig; tri
chopetaie; szlirOs szirmU; BOJIOCHc;onenecTHLJil:]

456

TRIGHOPHORUS m (UM n)
, f!Kiptal .,a purt_a"), trihofor 1:
Suportul trihogin~lm. ~- Trunchi
filamentos
(Fung1)
[tr1hcophore;
Trlchophorum; trlchophore; trichof6rum; TpHxOI)op]
{gr.

T RJCHOPHORUS
4.57

TRJCHOPHORUS (gr. ) -+ pil-,


pilifer
458 TRICHOPHYLLUS (gr. , q:o6JJ.OV
"frunz"), cu frunze proase [hairyleaved; behaartblttrig; a feuilles
velues; sztirOs leveh1; sonocHCTOJJHCT

470

~J

459

TRICHOPLANCTON n (gr. -, Anay-

Ktl.;

ton

"rtcitor"),

v~etal

trihoplancton,planc-

format

471

Indeosebi

din specii de Tha/lasiolhrix [lrichoplankton; Trichoplankton; tricho-

plancton; trichoplankton;

TpHxOil.llaHK

TOH)

460

TRICHOPODUS (gr. -, 1iO~ 'lto00o;


,.picior"), cu suportul pros [trichopodous; behaartfililig; trichopode;

472

sz0r6S tOnkU; BOJJOCHCTOHOlKkOBhdt)

461

1162

463

TRICHOSANTHUS (gr. -, livOO<;


"floare") - trichanthus
TRICHOSEPALUS (gr. -, lat. se-

473

palum "sepal"), cu sepalele proase


[hairy -sepaled; behaartkelchblttrig; a
stlpales velus; sz6r()s cst':szelevei(i;
BOJIOCHCTO-'IaMeJUICTII](OBidJi)
TRICHOSPERMUS (gr. -, c:rn:tpiJa
cu seminele proase
[hairy-seeded; behaartsamig; a graines velues; szOros magvit; sonOCHcro.,smin"),

47~

""""""'lli
TRJCHOSPORANGIUM n (gr. -,
allopU .,smln", yydov .,vas"),
trihosporange, sporange multilocular
( Pluwosporauae)
[trichosporange;
Trichosporangium;
trichosporange;
trichosporangium; 'lpHXocnopaarHJ:i]
465 TRIGHOSPORA 1 (gr. --) --+ zoospora
46~

466

TRIGHOTHALLICUS (gr. -, 9a.AJ,.O~


.,germen"), cu talul filamentos [Iri
chothallic; fadenlagerig; trichothallique; tonalas telepU; HMeJOlUHJ:l HHTeBH.IIJIIdJ:l TaniiOM)

4.67

TRICHOTOMUS {gr.-, 'lOIJit "t


iere"), trichotomc, triturcat; divizat
n trei ramuri sau pri (tulpir1 ,.., )
[tricltotomous, three-forked; dreiteilig, dreigabelig, dreigabeligverzweigt;
trichotomc; hrom osztatli, hrom
gU; TpliXOTOMH'IecKH.ii] - lrifurcatus

468

469

TRICHROMUS, TRICOLOR [lat.


tres, gr. l(.pli:ll.la "culoare"), tricolor, cu
trei culori deosebite [tricolour; dre-ifarbig; tricolore; hrom szlml; 'lpexUBeTHblll]
TRICORNIS, lricotn, cu trei proeminene In form de coarne [three-hor-

4.15

476
4/7

ned; dreihOrnig; lricorne; h.rom


szarvU; yp!xporHfl]
TRICOSTALIS,
TRJCOSTATUS,
tricostat, cu trei coaste (fruct, frunz,
tulpin)
(tricostate, three-ribbed;
dreirippig; fricos te; Mrombords;
T)li!xpe6epHMA}-+ triplioostatus
TRICOTYLEDONARIS,
TRICOTYLEDONEUS,
TRICOTYLUS
(lat.-, gr. Korui..T]Siliv "cavitate"),
tricotiledonar, cu trei colile<.loane,
respectiv cu dou (din care unul
adinc divizat) [tricotyledonous; .dreikeimblttrig;
tricotyledone; h.rom
szlklevelU; 'lpi!xceMJtD,OJibHbiJt]
TRICU.SPIDATUS, tricuspidat, cu
trei cuspide [tricuspidate_, threepointed; dreispitzig, dreilan~spitzig;
tricuspide; hrom szlkahegyu; T)l!llocrpoKOIIC'Itn.JII]
TRICYCLICUS (gr. -rpd~ "trei",
JCUKI..o~ .,cerc"), triciclic, cu trei
ciduri sau verticile (florile la Acer)
(tricyclic, three-whorled; trizyklisch,
dreikreisig, dreiquirlig; tricyclique;
hromk6rOs,
Mromorvos; 'Jpi!:uJ;BKJIII'IHbli:t, yptxKpyrODOI:t)
TRIDACTYLINUS, TRJJJACTYLIS, TRIDACTYLITES (gr. -, &uctul..o~ "deget"), tridigitat, cu trei diviziuni digitilorme [three-fin~ered; dreifingerig; tridactyle, tridigJte; h.romujjas; Tp!Xllam.'lamJ:I) --+ tridigitatus
TRIDENTATUS, tridinj.at, cu trei
dini (frunz ~) [tridentate, threetoothed;, dreizhnig; tridente; hrom
fogU; Tpi!x3y6'1aTblll] - tridentifer
TRIDENTIFER, TRIDENTIGER
_,_ tridentatus
TRIDIGITATO-PINNATUS,
tridigitat-p-enat, cu peiolul comun ramlficat tn trei peioli secundari (frunz,l-) [tridigitate-pinnato; dreiringeriggefiedert; tridigite-penne; luiromszor ujjasan sz.rnyall; Tpi!XIIanL':IaTonepHCTblA)

478

TRIDIGJTATUS _,_ trdactylinus

4.79

TRIDUlJS, de trei zile (cu durat


de via sau de nflorire) [lriduus;
dreiUi.gtg; de trois jours; hromnapos j 'lpeXJIHeBHl>IA]

4.81)

TRIDY MUS (gr. tpiOt>IJO~


plu") - ternalus, triplex

481

TRJDY NAMUS (gr. -rpd~ "trei",


"putere"), tridinam, cu trei
stamine mai lungi dectt celelalte trei
Mva11t~

.,tri-

...

TR/MERUS

(Xarcissus) (tridynamous; tridynam;


tridyname; tridinm; TpexcHJIPKhi:Jt)
1i82 TRIENNALIS, TRIENNJS, trienal, care dureaz trei ani (triennal;
dreijhrig; triennal; hrom evi;
TJ)(lxJieTHHJi] ----+ trimulus, trimus
li83 TRIFARIUS .....,. triseriatus
484 TRIFJDUS, trifidat, de trei ori
fidat (frunz) [trifid, three-cleft;
dreispaltig, dreiteilig; triCide; hrom
osztatti, hrom hasit.&U; rpexaa..Q
pe3HI.dl:)

485
4.86

thl'ee-angled; dreieckig,
dre1kantig, dreiseitig, dreiwinkelig,
dreikant-; lrigone, triangulaire; Mromsz6gU, hrom oldahi, hbomsz6g-;
TptixyrO.IlltHiodl, l])&yrom.Ho-, TpC!XCTOpoHIJI(Ji) - triangularis, triqueter
497 TR!GONOCARPUS (gr. , Ka~
"fruct"), cu rructe triunghiulare
[trigonocarpous; dreikanUrtlchtig; trigonocarpe; baromszog-termesa; ypex~
[tri_onous,

TOJil>HOWJO)IllhJJij

498

TRIFWRUS _,. trianlhus

TRJFOLIATUS, trifoliat, cu trei


frunze [threeleaved; dreiblttrig;
trifolie; hOromlevelii, hrmaslevehi;
TPi!lUIJfctllldJI] _,. triphyllus
487 TRIFOLIOLATUS, trifoliolat, cu
trei foliole (frunzd......,) (trifoliolate
dreikleinblttrig; triloliole; hrom
Jev6lk.6jii j

TPi!XJJllCTO'IkOBbla)

488
489

TRJFOLJUS -+ trifoliatus
TRIFORM!S _,. trimorphus
490 TRIFURCATUS,
TRIFURCUS,
trifurcat, cu trei ramificaii [trifur~-ate, three-forked; dreigabelig, dreizinkiggegabelt; trifurqu; hromgU,
hromviJ!jU; Tpfu\BBJlb<tan.Ji:i] Iri~
clwtomus
.91
TRIGAMUS (gr. , y{lpo~ "cstorie"),
trigam, cu trei feluri de flori (mascule,
femeie i hermafrodite In antodiile
unor Compcsitae) [trigamous; dreiehig; trigame; hromnemfi; TJ)lll'aM~

romanys,

TRIGEMINATUS, TRIGEMINUS
tergeminalis, tergcminalus
493 TRJGENERICUS, trigeneric, rezultat din trei gBnuri diferite {hibrid)
[trigeneric; dreigattig, lrigenerisch;
trigCnerique; trigencrikus; Tpil;~~;po,!~;
-+

495

TRIGLOI.-'HIDIATUS,
TRIGWCHJNUS, TR!GLOCHIS (gr. -,
yMoxio;; "vrf ascuit"), trigloehidiat,
cu trei glochidii [trigloehidiate; dreifachwiederhakig; triglochidie; hiromszor kampOs; Tpilup.o'IKOBaTbll:t]

TRIHILATUS, trihilat, cu trei


hiluri sau pori {pole11 ,..... ) [trihilate;
dreinabellleekig; trihililere; hrom
magk(i)d6k6s j C TpeMll OTBepCTIUIMII}
500 TR!HYBRIDA f, trihibrid, hibrid
cu trei ractori parentali (trihybrid;
Trih)bride; trihybride; Mrmas hibrid; TJ)BrHtipH.!I]
501 TRIJUGUS,
TRIJUGATUS --+
tergeminalis, tergemiootus
502

TRJLATERALlS, trlateral, cu trei


laturi [trilateral, three-sided; dreiseitig; trilateral; h{u-Qmolda!U; Tpilx
cropoHHil.ll]

503

TRILETUS, trilet, cu o cicatrice


(sporii unor Filices) [trilete; trilet, dreistrahlnarbig; trilete,
il cicatrice triradiee; hromsugarU
sebhelyes; ypilxpy6.QOB.bla}

50"'

TRJLOBATUS, TRILOBUS, trilobat, cu trei lobi [trilobate, trilobed,


three-lobed; dreilappig; trilobe; ha
romkarejU; T~xnonacTHLiil:]

505

TRIWCULARJS,
TR/LOCULA
TUS, trilocular, prevzut cu trei
loculi sau loji (anter, ovar) [trilocular, three-celled, three-chambered;
dreifacherig; triloculaire, a troi.s
loges; hromrekeszes, hromiiregii;
TpexrHeJAHhlill tricamarus

506

TRIMACULATUS, trimaculat, cu
trei pete colorate [trimaculate; dreiflckig;
trimacule; hrompettyes;

TRJGLUM!S, cu trei glume [triglumal; dreispelzig; triglume; hrom


peJyvjU, j Tpil;~~;nnilH'I2TLIJ:i}

496

TRJGONAUS, TRIGONJUS, TRJGONO-, 1'RIGONUS (gr. tpiy<ovo<;


"triunghiular"), trigon, triunghiular,
cu trei unghiuri, muchii, colturi sau
laturi (lrigonccalyx, trigoncspermus)

Tpe;~~;nec

499

~J

494

hromterm<ls;

m'IHLI:A)

HMll]

492

TR/GYNUS (gr. 'tJ)Slo; "trei", 'YUV'il


"femeie"), tri~in, cu trei pistile ( Beta
trigyna ) [trJgynous, three-pistilled;
dreiweibig, dreigriffelig; trigynB; h-

triradiar

TpilX.IDITHKCT.biJ:i}

50?

TRIMERUS (gr. 'tpelo;; "trei", j.ltpoo;;


"parte"), trimBr, cu trei diviziuni
sau piese {ciclu f/oral ::::) [trimerous;
dreizhlig, dreiteilig, dreigliederig;
triml!re; hromosz.tatU, hromtagU;
TpiiMepHLiil, Tpilx'IJieHHLJJ:t]

TRJMERJSTELE
TRIMERISTELE f (gr. , c:rtl)i..11
trimeristel, stel fermat din
trei componeni (Brebner) [trimeristele; Tr1meristele; trimtir!Stele; trimeriszti!!le; yPHMepRCTCile]
509 T RIMBSTRIS, trimestrial, cu duratA
de inflorire sau de via de trei luni
[quarterly; dreimonatlich; trimes triei:
negyedeves, hrom Mnapig tart6;
7p!Xr.tee11'1HWit)
510 TRJMONOECIA f (gr. -, ~6vo.;
"singur", oll.;:o.; .,cas"), trimonoecie,
flori mascule, temele i hermafrodite
pe aceeai plant [trimonoecia; TrimonOzie; trimonoecie; trimonOcia;
508

Tp11MOH03~11)

511

512

513
514

515

516

517

TRIMONOECISMUS m (gr. -) .......


1rinwnoecia.
TRIMORPHUS (gr. -, J.Wpqn'l ,.torm"), trimort, cu trei forme (trunze,
flori) [trimorphous; dreifOrmig, dreigestaltig; trimorphe, triforme; hAromalakU.; ll)HMopcJtuhlit] -+ triformis
TRJMULUS, TRIMUS ....... trienna.lis
TRINARJUS, TRINATUS ..... ternati-, ternatus
TRINERVATUS,
TRJNERVJS,
1'RINERVJUS, trinervat, cu trei
nervuri [threc-nerved; dreincrvig; trinerve; hromerO.; TP!x"lKllru:OBbla] ......
lriplica.to nervalus, triplinervis
TRJNOMINALIS, trinominal, prevzut cu trei nume \nomenclatur)
[trinomial; trinominel , dreinamig;
trinominal; hromnevU., hrom elnevezCsil.; TpiOIOM11aJU>H1t11-i]
TRJNUCLEAR/S, TRINUCLEATUS, trinucleat, cu trei nuclei [trinucleate; dreizellkernig; trinuclee, a
trois noyaux; Mrom sejtmagvli;
TP~PHb!tl.)

518

TRINUS-+ trinarius, trinatus


ti19 TRIOBCIA l, TRIOECISMUS m
(gr. TJ}tlic; "trei", oh:oc; "cas"),
trioecie, poligamie trioecic; prezena
tlorilor masculo, lemele i hermalrodite pe trei exemplare dilerite ale
aceleiai specii (Fraxinus) [trioecia;
TriO:r;ie, Dreihusigkeit; trio8cie; tri
Oei a, hromlakisg; TpH3UIIll, Tpfx.n,oMHOCTb]

TRIOECICUS (gr. --), trioecic, trioic,


care prezint trioccie (poligamie)
[trioecious, trioicous; triOz1sCh; trioecique; trioikus, hromlaki ; Ypfx.O:OM
Hblii.]
521 TRIOVULATUS, triovulat, cu trei
ovule (ovar :::) [triovulate; dreieiig;
520

triovul8; hrom magdudorU; Tp!x-

"coloan"),

ceMMO'IXOBWJi]

TRIPARTIBJLIS, tripartibil, care


poate fi tmprit in trei pri [tripartible; dreiteilbar; triparlihle; hrom
rkzre oszthatO; ,o:cnlllli,J{JicJI ua-rpoe]
TRIPART/TUS, tripartit, divizat
plnli aproape de baz in trei pri
(frunz ,..._,) [tripartite, three-parted;
dreiteilig; triparti; hiromosztatU;
TpfXpa3ACJll>Hitlii.)
TRIPETALUS, tripetal, cu trei
petale (floare-) [three-petalled;
dreikronblttrig;
trip8tale; h.rom
szirmU ; T~XJienectHblll:]
520 TRIPHYLETICUS (gr. , flltlf-EttKO;
"tribal"), trililetic, provenit din trei
linii de descenden (hibrid -..)
[triphyletic; triphyletisch, dreistm
mig; triphyletique; trililetikus, harmas leszrmazsU; TpH(luneTII'lecJCHJI]
526 TRIPHYLLUS (gr. -, lfi(JUov "frun
z") -+ trifoliatus

5"

527

528

TRIPINNATUS, tripenat, de trei


ori penat compus (frumd,...) [tripinnate;
dreifachgefiedert; tripenne;
hromszor szrnyalt; TPH:tCllbl aepHcn.dl:, YTPDCHHO nepHCThli-1] ...... tripficatopinnatus
TRIPINNATIFIDUS, tripenat fi
dat, de trei ori penal ridat (frun: - )
[tripinnatifid;
dreifachfiederspallig;
tripinnatifide; hromszor szarnyasan
hasadt; TpHl!C.llbl nepHCTOHa.LJ.pe3Kbill]
TRJPINNATIPARTITUS, lripenat parlit, de trei ori penat partit
(frunz~ ,...., ) [tripinnatiparted; drei
fiederiggeteilt; tripinnatipartite; h
romszor szrnyasan osztott; TpCxnepHCTOpa3.ll.em.Hwll}

530

TRIPINNATISECTUS,
tripcnat
sectat, de trei ori p('nat sectat [t.ripinnatisect, tbrice pinnatis('ct; dreifachriederschnittig; tripinnatisCque;
hromszor szrnyasan szeldelt; Tp!x
nepncyopaCCC'feHHblll]

531

TRIPLASJA
f
{gr.
tputMAcn.OI;
"ternat"), triplazie, despicarea unui
organ tn trei formatii analoage (Fermond) [triplasy; Tr1plasie, Dreigabelung; triplasie; tripTzia; TPII1IM3Hll)
TRIPLEX, triplu, de trei ori, triplicat [triple, lreble, triplicale, threefold; dreifach, dreifltig; tripla; hrmas, hAromszoros; TpoltHolt, )'TpoeHHWR] ....., triplicatus, tridymus, triplus
ternalus

...

TRJSPORJCUS

533

TRIPLICATO-GEMINATUS- urgeminatus
53/i TRIPLICATO-NERVATUS _. trinervatus
535 TRIPLICATO-PI.'\'NATUS -+ tri
pinnatus
536 TRIPLICATO-TERNATUS -+ triternatus
537 TRIPLICATO-TRISECTUS- triternatisectus
538 TRJPLICATUS ...... triplex
539 TRIPLJCOSTATUS __,. tricostatus
51i0 TRIPLINERVJS __,. triner~>atus
51it

TRJPLOCAULIS, triplocaul 1. Cu
trei tulpini sau axe. 2. Cu axele de

ordinul al treilea rezultate din mugurii

laterali ai axei de ordinul al doilea

( Plantago) [triplocaulous; triplokau-

J isch,

542

M3

044

54.5
.546

547

dreiachsig; triplocaule; hrom-

tengelyil j TpCXCTc6wu.Hhllt)
TRIPLOIDEUS {gr. "tptnMo; "triJ!lu'', sili~ "asemnare"), triploid,
<~are conine de trei ori numrul
haploid de cromozomi (celul ""'"')
jlr1ploid; triploid ; triploide; triploid;
Tp!ITL10it ~Ilhi A] -+ trisomicus
T Rl PWSTEMONJA f (gr. -, oti11.wv
"fir"), triplostemonie, dispoziia sta
minelor In trei cicluri ( Lauraceae)
[ triploslemony; Triplostemonie; triplostemonie; triplosztem6nia, hrom
kOrO.s porz6tj ; TpHIIJlOCTeMOIIRJI)
TRIPWSTICHUS (gr.
, odxo10
"rind"), trplostih, dispus tn trei rinduri sau serii (celulele corticale la
Chara) [triplostichous; dreireihig, dreizeilig; trplostiq11e; hromsoros, hrom
Orviis;
T!)t!IPJI!IHt.tit) --+ triserial~,
trifarius, tristichus
TRTPLUS ..... triplex

TRTPOLARTS, tripolar, prevzut cu


trei poli (ln diviziunea crornatinelor
Jin mitczii) (tripolar; tripolar; tripolaire;
tripolA:ris,
hromsarkU;
TJ)!XOO!IllpHbiA)
.

TRIPOSPLANCTON n {gr. :n:M:rytmlo;


triposplancton, plancton
marin compus mai ales din Ceratium
tripos [triposplanklon; Triposplankton; triposplancton; triposzplankton;
TpHROCIIJlaJIKTOH]
S48 TR/PTERYGJUS,
TRIPTERUS
(gr. -rpt- "trei", 1t'tep6v
"arip",
:n&p\)ytov "aripioar") --+ trialatus
549 TRIPTON n (gr. orpt1t't0; "frlmi
jarc"), tripton, seston abiotic; tota-

litatea suspensiilor fr de via


plutind rn ape [tripton; Tripton;
tripton; tripton; TPIDITOH]
5511 TRJPYRENUS(gr.-rtn "trei'', 1tUpftv
"piatril., simbure"), tripiren, cu trei
semine osoase [tripyrenous; dreikernig, dreisteinkernig; tripyrene, a trois
noyaux; hrom magvti, hrom csont
magv(t ; TpC:UOCTO'lXOBWA)
551 TRJQUETER, TRIQUETRUS ......
trigonalis, triangulari~
552 TRIRADIATUS, triradiat, cu trei
radii sau raze [triradiate; dreistra.hlig; triradie; MromsugarU; Tpi!x.ny'leBOA)
553 TRJSECTATUS, TR/SECTUS, Iri
sectat, cu trei inciziuni adinci pln la
nervura median (frunzd ....., ) [trisected, trisect; dreschnittig; triseque; hitromszor szeldelt; T()Cxpacce'leHHWil:]

554.

555

556

557

558
559

.,rtcitor"),

TRJSEPALUS, trisepal, cu trei sepaie (floare ....., ) [trisepalous, threesepaled; dreikefchblttrig; trisepale;
hrom cseszelevehi; TPCxuwenHCTHJCOBblA]
TRJSEPTATUS, triseptat, cu trei
perei despritor {fruct ......, ) [triseptate; dreiquerfcherig; trisepte; h]
rom vlaszfalas; Tp!xneperopo,ll'laTbdl:
TRISERJALIS,
TR/SERIATUS,
triseriat, disr.us tn trei serii sau rin
duri [triseria , triseriate, three-ranked;
dreireihig; triserie, trilarie; hitromsoroo; TJ)i!xpll.!IH&IA) __,. tri(arius, triplostichus, tritichu9
TRISERRATUS, triserat, de trei
ori serat dnat [triserrate; dreis
gig; trois fois dente on scie; hrom
rureszrogU; TPi!IUIIUit.'laTbiJi]
TRISETUS, trisetos, cu trei set'
[lrisetose; dreiborslig; triseteux; hrom sertCj(i; Tpi!xuteTHHKODMii]
TRISOMICUS (gr. tpt- "trei", o-Ulf,ta
,,corp"), trizomic, cu douil. garnituri
cromo:wmice normale (diploide = 2n)
i cu unu sau mai mul1 cromozomi
supranumerari (celul ,..,_,) [trisomic;
trisomisch, trisomatisch; lrisomque;
1risz6mikus; TpHCOMR'Iecl:KA] --+ triploide~

560

TRISPERMUS (gr. -, o:n:tp~ "s


trisperm, cu trei semine
[trispermous, three-st>eded; dreisamg;
trisperme; hrommagvli.; Tpi!xce)o..!IIH
min"),

Hblft]

561

TRJSPORJCUS (gr. -, (JI'top "s~


trispor, cu trei spori {trispo-

mln"),

...

TR!STACHYUS
rous; dreisporig; t.rispore; hromsp6rs; TpexcnoposLIJ]
562 TR!STACHYUS {gr.-,a'tllxuo; .,spic"),
cu trei spice [tliree-spiked; drei
lhrig; tmtachy~; hromkalszos;

valeilt; trivalent; trivalent; trivalens;


575

563

576

TpliBaJieHTHLI.i!:)

T))iSXkOJJOCW.it, TpbJmm.OBLlfi}

TR!STICHUS (gr. , cn:ixoo; ,,rind")


triploslichus
564 TRISTIGMATICUS (gr. , c:ni:ypa
"pat"), tristigmatic, cu trei stig
ma te [tristigmatic; dreinarbig; tristigmate; hfomtermlis; Tpexpwm.tte
-+

577

B&dt]

TRJSTIS, trist, matnegricios [sad,


dull-coloured; traurig, triibfarbig;
triste, sombre, noirtre; s:wmorU,
fenytelen fekete; Mpa'IHLiit, 'l:epaoaarn8]
566 TR!STRIATUS, tristriat, cu trei
striaii [tristriate; dreistreifi~; tristrie;
haromcslkU, hromrovil.tkas; TJ>Cx

565

578
579

nOJiocaTNit]

567

568
569

570

571

5i2

573

TRISTYLIA f (gr. -, cn:tiAo~ "cotristilie, prezena unor stile


scurte, mijlocii i lungi la aceeai
specie [tristyly; Tristylie; tristylie;
trisztilia ; T))liC'I11JUill]
TRISTYLUS (gr. ), cu trei stile
[tristylous; dreigriftelig; tristyle; h.
rombibesz.IU; T()Cx.CTon6HKOBLIA]
TRISULCATUS, TRISULCUS, trisulcat, cu trei brazde [trisulcate, threefurrowed; dreifurchig; trisillonne; hrombar.zd.s; Tpe,t6opoop;un.111.]
TRITERNATISECTUS, triternat
sectat, de trei ori ternat sectat [tri
ternatisectate; dreifachdreischnittig;
triternatiseque; hromszor hromha
sitsU; ypi!xTJ)OR'IaTOpa3pe:Ja.mn.tfi] -+
triplicalo-lrisectus
TRITERNATUS, triternat, de trei
ori ternat (frunz -l [triternate, thrice
terna te; dreifachdreizhlig; triterne;
hromszor h8.rmas; YTpoeHHOlJIOit'fa
Ti>lll] -+ triplicatoWrrwtus
TRITUBERCULATUS, trituberculat, cu trei tuberculi [trituberculate;
dreiknotig; tritubercule; hromgumOs;
Tpi!x6yrOp'i3TLJA)
loan),

TRIUNCINALIS,
TRIUNCINATUS, cu trei spini incrligai [triuncinate, lhreehooked; dreihakig; trioncine; h.romkampOs; Tpi!n:pro'IXOBaTLJA]

574

TRIVALENS, trivalent, cu tr!li cromozomi homologi (de e:x.. celula tn


cursul primei diviziuni meiotice) [tri-

580

581

TR!VALVIS, TRIVALVULARIS,
trivalvular, cu trei valve [trivalvate,
threevalved; dreiklappig; trivalve;
hromkopcsU; TpeJc.CTBOp'lanrlt]
TRIVASCULARIS, trivascular, for
mat din trei vase conductoare ltrivascular; dreigefssig; trivasculal.l'8;
hrom ed6nyii; yp!xcocy~A:]
TRIVIALIS, trivial, comun, obinuit
(nomen lriviale nume comun, epitet
specific la Linne) [trivial, oommon,
ordinary; geme in, gew6hnlich; trivial, commun; ktizonseges, 8.1talnos;
TpHBHaJibHLiil:, o6LIXHOBeiiHLJ:A]
-TRIX (gr. Opti;, tptxOc; "pr") -+
lrich
TRIXENIA f (gr, tpt- - "trei",
:voo; "gazd"), tri:x.enie, parazitare
suceesiv pe trei plante gazde deoseltite (De Bary) [trixeny; Trixenie;
trixenie; trix6nia; T'pllKCeHHJI]
TRIZONALIS, TRIZONATUS, trizonat, cu trei zone, straturi sau dungi
[trizonate, three-girdled; dreigilrtelig; trizone; hromszor Ovezett; Tpll-

"""""""l!]
TROCHLEARIFORMIS,

TROCHLEARIS (gr. 'tPtXt.iu ,.roat de


scripete"), trohleariform, rsucit tn
form de urub (embrion,...,) [troch
lear, pulley-wheel shaped; schraubenfOrmig, rollentormig; troch!eaire;
csavaros, csavar alakU; kaTymC'illbi.II.)
582 TROCHOCARPUS (gr. tPOXbt; .,roat", Mpn6o; "rruct"), cu fructe rotate
[rotatefruited; radfrtichtig; a fruits
rotes; kerekszerii termesu; IroneconnoJl.HLiil:)
583 TROCTO
(gr. tPfiJK:~ "mincat"),
ros, erodat (trocto/epis, lroctophyllus)
[gnaved-; ausgenagt; erode; kirllgott-;
Bblfpb13eHHO-]

584

TROGIJJBIONTON n (gr. tpOOyi..Tl


ptoo; "via"}, troglobiont,
organism care triete tn caverne sau
peteri [troglobiont; Troglobiont; tro
globionte; barlanglak6 szenezet;
Tp0ino6HOHT)
"cavern",

585

TROGLOCOLUS .COLA f), TROGLODYTUS (gr. -, lat. incola "locuitor", gr. tpmyA.o86rJto; "locuitor
de caverne"), troglodit, care triete
n caverne sau peteri [troglocolous,
troglodytous; Mhlenbewohnend; troglodyte; odl11ak6, barlanglakO; o5HTatoWHH B nemepax]

...

586

TROPJIOSFOROPJJ rLLCM
TROGWXENUS (gr. , l;tvo~ "oaspete"), trogloxen, care triete numAi
intfmpltor "ca oaspe" In peteri
[trogloxenous; trogloxen; trogloxene;
esetlegeaen barlanglak6; TPOmoKcen
HNO)

TROPAXIS f {gr. -rpom) "rotire",


liqov "ax"), tropaxis, planul teorotic dintre epicotil i hipowlil, de
unde are loc creterea In direcii
opuse {White) [tropaxis; Tropaxis;
tropaxis; tropaxis; Tpona~:orc]
588 TROPHIA f (gr. 'tPOifil "nutriie"),
trofie, dezvoltarea inegal a o:>su
turilor sau a organelor datorit pozi587

iei lor (Wiesner) [troplty;


tropbie; tr6Cia; TPOI}Irul]

589

Trophi~;

TROPHICUS, TROPHO-, -TROPHUS {gr. }, trofic 1. Do nutri.ie


(adaptare, esut) (anorgan()trophicus,
endotrophicus, troplwphyllus, chemotrophus). 2. De cretere n grosime
[trophic, increasing in thickness; tffl-

phisch, nhr-, verdicken-; trophique,


nourricier; trotikus, tpllkoz.si; 'lpo-

olllnocKHH]

590 TROPHOBIOSJS l (gr. -, 1Jto10 "via"), trofobioz, simliioz pe aceeai


plant intre ft~rnici i alte insecte,
primele dind aprarea, iar insectele
asigurind hrana parial a furniC-ilor
[trophobiosis; Troptwbiosll; trophobiose; trofobi6zis; Tpo4KKiKoJ]
591

TROPIIOCHROMATJNUM n {gr.-"culoare"), trofocromatinii,


cromatin cu rol In nutriia celular
(Do:~ngeard)
(trophochromalhl; Trophochrumatin; trophochroma.Hnc; lrofokromalin; Tpo$oxpoMaTHU}

595

mrraro~tl.ll

Tpc$oXpOMH.!1Hit}

593

TROPHOCOTOPJIYLLf'.1f n (gr. -,
K<Ot(.o!O "seductor", <p6U.ov "fruu"),
trofocotofil, frondelc 1mor Thallophyta servind aflt la nutritic, dt i
Ia reproducere (PotoniP) (trophocolophyll; Trophokot.ophyll ; tropho;otophylle; trolokotofillum; TpO!jloKoTo~n)

TROPHOCOTOSOllfA n (gr. --, Gib


tJ.!l "corp"), trofocotozom, corpuSI.'uli
(org:.me) rare s;;rvesc la. unele Thal-

lvpliyta

aLU la

nutriie,

ct

~i

la

reproducere {PotoniC) [l.rophoco\1'~0me: Trophokolosom; trophocotoson1e;


trofokotoszoma; TJXl4tOkOTOCOMa)

k.Jlen:a]

596

TROPHOGENUS (gr. -, -ysvvOiiJ "a


se nate"), trofogen, care produce
substan_e nutritive (de ex. stratul
epilimmon pentru fitoplancton) [tro
phogenous; trophogen; trophogtme;
trofogen, eJelmet ad O; -rpo4Jore101wA}
, tJ.T~t!O
597 TROPJIOMIXIS f (gr.
"amestec"), trolomixie, fuzionarea nu
cleilor vegetativi {Schiirhotr) (trophomixie; Trophomixis; trophoulixie; trofomixis; TpocjKIMHXCIIc]
598 TROPHOllfORPHOSIS f (gr. -, f.I6P(j)(l)O"t<; "formare''), trofomorfoz, mor
faz datorit condiiilor do nutriie
[trophomorphosis; 'frophomorphose;
trophomorphose; trofomorf6zis; Tpo$OM01'41o3}
599 TROPHONEMA n (gr. , vf\f.l "fir")-+
plasmonema

600

601

xp6Jj.la

TROPHOCHROMJD/UM n (gr.- -),


trofocromidie, cromidie vegelaW [lrophochromidium;
1'rophochromidiu;
lrophochromidie;
trotokromidium;

TROPJIOCYTIS(-IDIS) f (gr. -, ~~:ll'tu;


"cutie"), trofocit, celul nutritivA
{trophocyle; Trophozyt; tropho1yte;
trofocita,
tpl16sejt;
Tpo4JoU.ItT,

TROPHONUCLEUS {gr. , lat. nucleus "smbure"), trofonucleu, nucleu


In curs de cretere dup aulogamie
(FlagellatM) (Prowazek) Llrophonudeus; Trophonukleus; trophonucleus;
trotonukleusz; TPo4>oJIYOieyc]
TROPHOPHYLLUM n (gr. -, q:o6.Mv "frunz"), trofolil, frunz asi
milatoare, care nu produce spori
( Filices) [trophophyll; Trophophyll,
Ernhrungsblatt; trophophylle; trofofillum, tenyesz6Ievel, tllpllOJevel;

TpOQlO$Hiln)

602

TROPHOPLASMA n (gr. -, n).\i;GJ.lCl


"moddare"), trofoplasm, part<'a alveolar a citoplasmei, cu funcii de
nutrilie (Naegeli) [trophoplasrn; Troph()p asrna, Nhrplasrna, Ernrungsplasma, Wabenplasma; trophoplasme;
trofoplazma, 1llpl.I6plazma; ypo41onnaJMa} .... reticuloplJ~ma
603 TROPIIOPLASTUM n (gr. -, n/..arsT610 "modelat") .... plJ~tidium
TROPHOSOMA n (gr. ,O"ibf.lll ,.rr.rp .. ),
trofozom, corpuscul sau organ numai
cu functii de nutriie, Ia Thai!>Jphyta
(PoloniC) [trophcsome; Trophosom;
lrophosome; trofosz6ma, tllpllOtestecske; Tpo4K>cc>Ma]
61!5 TROPHOSPERMIUM n, TROPP!OSPERMUM n (gr. , G'lttf.IU "si'tmn-

'"

") _. plc.cwta
TROPIIOSPOROPHl'LLlJM n (gr.
Gftopd "smin", <pUUov "frunz")!
trofosporofilit, frunz asimilatoare l

...

TROPHOSPOROSOMA

607

608
609

610

611

612

concomitent sporifer ( Pteridophyta)


[trophosporophyll; Trophosporophyll;
trophosporophylle; trofosporofillum;
rpCHilocnopo$KJm]
TROPHOSPOROSOMA n (gr.
,
adijta "corp"), trofosporozom, corpuscul sau organ la Thallophyta, servind atit la nutriie, cit i la reproducere (PoloniC) [lrophosporosome;
Trophosporosom; trophosporosome;
trofosporoszOma; rpcwllocrropocoM.a}
TROPllOTAXIS f (gr.
, Til.l;t~
"orinduire") - trophotropUmus
TROPHOTROPISMUSm (gr. -;r:poo.i!
"curbare"), trofotropism, tropism rn
direcia mediului mai bogat In substane nutritive, provocat de excitant chimiei [trophotropism; Trophotropismus; trophotroptsme; trofotropizmus; rpol)oTponH3M] -+ trQphQW.xis
TROPICUS (gr. "tpom.K6~ "tropical"), tropical, care crete in zona
tropicelor (plant ,.._,) [tropical; tropisch; tropical; trOpusi, forr6 ego vi;
TPOnHecntiiJ
-TROPICUS, -TROPALIS, -TROPUS, TROPJSTICUS (gr. tpo7ttw
"a lua direcia"}, -tropic, cu direcia
spre, orientat spre, cu micri de
cur bare spre ( anisotrQpicus, carpQtro
pcus, IU!lwtropicus, homotropalis, geotropus, heterotropus) [-tropous, directing towards, turning towards; -tropisch, richtend zu, wendend nach;
-trope, dirijli vers; -trop, irnyul6,
fordu16; TJ)OOifbiA, TpOfllt;'lecKHA, lfQOpaBneHHbiJt, COfHYTbiR]
TROPISMUS m (gr. tporcl) "curbare,
mod de com~ortare"), tropism, facu].
tatea plantCI de a lua o direcie,
determmat prin curbri de cretere,
sub influena unei excitaii externe,
fie spre izvorul de excitaie (pozitiv),
fie in direcia opus acestuia (negativ)
[tropism; 'tropismus, Reizkriimmung;
tropisme; lropizmus, ingermozg:l.s,
gOrbii!eses ingermozgs; TPOIIH3M]

TROPOMORPHISMUSm (gr. -, ~op


qn'a "form"), tropomorfism, adaptarea
constituional a tropofitelor la xerofitism i higrofitism periodic [tropomorphism; Tropomorphismus; tropomorphisme; tropomorfizmus; Tpo noMop$H3t.t]
614 TROPOPHYTA n pl (gr. -, qmtOv
"plant"), tropofite, plante cu adaptare la higrofitism in timpul verii
i la xerofitism In timpul iernii (F. W.
Schimper) [tropophytes; Tropophyten,

615

616

617

618

619

Wechselpflanzen; tropophytes; tropofitk j TpOIIO$HTbl)


TRlJLLATUS, TRULL!FORMJS,
TRULLJ-, t.ruliform, in form de
mistrie {truUifolius) [trowel-like, trowel-; kdlefOrmig, kelle-; truelliforme;
vakol6kanl alakti; '!aweBHlU!bll:t, 'lameBH!1Ho-] -+ triangularis
TRUNCATELLUS, TRUNCATULUS, TRUNCATULATUS, slab
trunchiat [truncatulate; etwasgeslutzt:
troncatule; kisse csonkahegyii; CJierKa
o6py6neHHb1Ji)
TRUNCATUS, TRUNCATO-, trunchiat, retezat, ciuntit, transversal tiat
{frunz -)
{truncato-acuminatus)
[truncate; gestutzt, abgestutzt, abgeschnitten, verstiimmelt; tronque;
tompitott, levgotthegytl, csonkahegytl; yce<teHHhiH, o6py6neHHwi, yce
'ICHHO-] -+ CQlobo-, retusus
TRUNCJCOLUS (-COLA f), truncicol, care crete pe trunchiul arborilor (alge '"""' ciuperci.....,, licheni -J
[truncicolous; stammbewohnend,
strunkhewohnend; truncicole; faWrz~fin lak6; o611Tal01UHJ:i Ha CTBOnax.]
TRUNCIGENUS, truncigen, "nscut"
pe trunchi [truncigcnous; stammgebiirlig, truncigen; truncigtme; fatorzs6n keletkez(~tt; B03HHKaJOwHR Ha
CTBOITaX]

620

TRUNCUS m, trunchi 1. Tulpina


arborilor sau a plantelor lemnoase
m1i mari. 2. Piciorul ciupercilor cu
plrie [trunk; Holzstamm, Strunk,
Stamm; tronc; fatorzs, tOrzs; cmon]

621

TRYMA n (gr . ..-pii)Jn "gaur"),


triml"i, nuc drupacer! cu exocarpul
dehisccnt. (Juglans) (Necker) [tryml; Tryml, aufspringende Steinfrucht; tryma; felnyi16 csonthejas
tormes; TpHMa]

622

TUBACEUS ..... tubi(Qrmis

623

tulpin modifiingroat,
scurt,
subteran,
cu hipsofile i muguri, continind sub
stane de rezerv (Solanum tubero-

613

TUBER n, tuber,

cat,

sum) [tuber; Knolle, SproBknolle;


tuhercule; gumO, hajt.sgum6; t:ny6em..] *

624

TUBERASCENS (tuberaseo), tuberascent, in curs de tubcrizare [tuberascent; knolligwerdcnd; tuberascent;


gum6sod6; CTaHOBHI..I(KHCR KJly6HeBKA
HbiM]

&25

TUBERCULARIS ..... tuberculiformi9

..,
626

TUNDRA
TUBERCULATUS, TUHERCULIFER, tuberculat, cu tuberculi sau cu
asperiti

verucitorme [tuberculate,

tubercled; knOtig, hOckerig; tubercu!e;


gum6csks, hoporjs, gyllkergum6s;
6yrop'iaTbJit, 6yropKOHOCIIIdilj

62?

TUBERCULIFORMIS,
form, de forma tuberculilor
shaped; knOllchenfOrmig;
forme; gum6cska alak(I;
BJUIHbiJI:, KJJy6eHbkOBK,!lHbJJi)

tuberculi[tubercletuberculi6yropxo-+

tuber-

cularis, scrotiformis
628

639

TUBERCUL/SAT/0 .f, tuberculiza-

640

re, formarea tuberculi\or {tuberculization; Kno\lchenbildung; tuberculisation; gum6cskakepzii<les; Ty6epK}'JJH


JaUHII]

629

tuberculos, cu
tuberculi [tuhercu\ose; klein
knO!lig, kleinMckerig; tuberculeux;
gum6csks, dudoros; MHOro6yrop'la
TUBERCUWSUS,

numeroi

6!il

TbiA]

TUBERCULUM n, tubercul 1. Tu
ber mic. 2. Rdcin tuberizal ( Dah
tia, Filipendula). 3. Nodozitate pe
rdcini datorit simbiozei (Legumi
nosae). 4. Tumori sau asperiti veruciforme pe organe (capsula la Eu
phorbia palustris) ftubercle; Tuberkel,
Wurzelknolle, KnOllchen, HOckerchen,
Knotchen; tubercule; gumOcska, gyOkergumO; Kny6eHeK, 6yropoK]*
631 TUBERIDIUM n --> pseudobulbus
632 TUBERIFER --> tuberosus
633 TUBERIFORMIS, TUBEROIDEUS, tuberilu~m. In form de tuber
{rizom-...) [tuber-like; knollenfrmig;
tubElriforme; gum6 alakU; xrry6He

630

6ii2

vecske; Tpy6o'IKil]

TU DUS m, tub [tubc; R6hre; tube;


csO; rpy6ka] *
6/iii TUJTANS (tueor}, protector, care
apr (frunz ,..., ) [protecting; sch\lt
zend; defendant, protecteur; ved6;
M3

3ll1Wflli310IIQllt, oxpaHJIIOlliHII:]

6ii5

BH,liHhtH]

TUBEROGEMMA f, tuherul, tubcr


gemiform, ca organ de propagare
( Bryophyta, Fi earia verna) [budlike
tnber; knospenartige Knolle; tuber
gemmiforme; riigyszerii gum6, sarjgum6; nO'fJC006palJIWit kJT)'6ellh)
635 TUBEROSITAS f, tuberozitate, ghebo7.itate, protuberan, umfltur
[tuberosity; HOcker, KnorN!n; tuberosite; daganat, megvastagods, cso
m6sods; 6yrpKcTocn)
636 TUBEROSUS, tuheros, care poart
tubrri [tuberose, tuberous; knollig,
knotig; tubereux ; gum6s, koloncos;

63ii

KJJy6HeBoit, lllKWKOB3Tblit]*

637
638

TUBERULA f - tubtrogemma
TUB/C/1'fUS, TUBIFORMIS, TUBl-, tubiform, de forma unui tub
sau a unei trompele (tubiflorus,

tubisptUhus) [tubilorm, trumpet-like;


rOhrenfOrmig, trompettentormig, rO
hren-; tubilorme; cs6 alakli, trombita
alakU, csllves-; rpy6k0o6pa3HWD] -->
tubaceus, solenTUBILLUS m, tubilus, prelungirea
intr-un tub micropilar al lnveliului
intern al ovulului, care conduce grun
ciorul de polen in camera polinic
(Ephedra) [tubillus; Tubillus, Rllhr
chen; tubille; tubillusz; T()y6xa]
TUBULARIS, TUBUUFORMIS,
TUBULJ-, tubular, tubulilorm, Jn
form de tub (tldJuliflorWJ) [tubular,
tubuliform; rOhrchenartig, rOhrchenfOrmig, rOhrchen-; tubulaire, tubuliforme; csovecskeszerii, cs6vecske
alakli; rpy6o'!K006pallfhlli) --> solenTUBULATUS, TUBUWSUS, -TUDUS, tubulat, tubulos, gunos in
lorm de tub (brevitubus) [tubulate,
tubulose; kleinr6hrig; tubuleux; esli
vecskes; rpy6'faTWit, c TPY6o'fKOJI:] -+
cuniculatus, cavernosus
TUBULUS m, tub mic 1. Tubul
himenial (Polyporus). 2. Canalul ce
leag periteciul cu ostiola ( Pyreno
mycttes) [tubule, smalt tube; ROhr
chen, Rohrlein; tubule; tubulusz, csO-

TUMEFACIENS, TUMENS, TUMESCENS (tumeseo), tumescent, care se umfl [tumescent, being swol
lcn, swelling up; schwel!end; tumescent, se gonrlent; duzzadO, dagad6;

Bll1YB310lliHiiCJ1]

64.6

TUMEFACTUS, TUMIDUS, umflat, tumid [tumid, inflated, swollen;


angeschwollen, aufgeschwollen; tumi
de, renne, gonfle, enfle; duzzadt,
dagadt; BlJIYTLtli, pacnyXWHA] ... inflalus,phyma-,phymato,phys-,physemato
sus, turgidus

64.7

TU MOR m, tumoare, umtliHurii [tu


mour; swelling; Aulschwemmung, Geschwulst; tumeur, rentlement; dudor,
daganat, pUp; BlJJ.YTHe, npKnyXJIOCTio]

648

TUNDRA f, tundr, vegetaie din


zona arctic, dominat de muchi,
licheni i tuferiuri scunde, lipsit
de arbori [tundra; Tundra; toundra;
tundra; rYHI1pa]

Tl'.NJCA

64.9

tunic 1. Membrana sau


protector al unui organ {al
bulbului, seminei, ovulului). 2. Stra-

TUNICA 1,

esutul

tul exterior de celule al meristemului


apical {Schmiedt) [tunic, coat, sk.in,
envclope; Schale, Manlel, Hautschale; tuniquc, tegument; tunika,
hej, kopeny takarO, burkolat; TY
nHII"a, o6onO'lKa]

650

TUNICATUS, tunica!, acoperit cu un


protector subire [tunicate,
coated; beschalt, fiberkleidet, behll
tct, schalig; tunique; kllpenyes,
Mjas, beburkolt j HMe!OIWtit TYHHKy,
J:nveli

noKphl'rldJt o60nO'IKoii]

651

TURBANIFORMIS, turbanitorm, de

forma unui turban (fructul la CucUJ'o

bita turbaniformis) Cturban-shaped;


turhanfOrmig; turbamforme; turbAn
alaiul.; nop6aaoBH,IIHwli:] -cidariformis
652 TURBINARJUS, TURBINATUS,
TURBINELLUS,
TURBINEUS,
TURBJNI-, turbinat, obconic, de
forma unei sllrleze (rdcina la Bratsica rapa, caliciu! la Agrimona, Philadelphus)
(turbinicarpus, turbiniflorus, turbinifolius) [turbinate, top
shaped; kreiselformig, verkehrtkegelig,
kro1sul-; turbine, en toupie; pOrgetytyiiszerli, forditott klipos, pQrgettyli-;
KerJieBl(,IJ,Hblft, !Cy6ap'laTbllt] - o!Jconieus
653 TURFA 1, turb, materie vegetall
partial carbonizat sub apli. [peat;
Torf; tourbe; turfa, tOzeg; rop$]

GM

658

TURGIDUS, turgid, umflat [turgid, swollen; geschwollen, nngesehwollen, ~edunsen j turgide, renne, enne,
boufh; duzzadt, dago.dt; JI3..'J.YTM8,
p113!JYTblm in{latus, phyma-,phys-,
pliysema-, tumidus
659 TURGONASTIA f (lat. turgor "umflare", gr. vac:n:<x; "comprimat"), turgonastie, micri nastice sub influenta
turgescenei
[turgonasty; Turgonaslie; turgonastie; turgonasztia; ryproaaCTHR]
660 TUR/Of, turion !. Muguri d<~ hibernare la plantele acvatico (1/ydroclwris, Straliotes). 2. Ramur frunzoas ncflorifer,
din primul art
( Rnbus) [turion, scaly sucker; Stockknospe,
'Oberwinterungsknosp,l,
Hibernakel, Stocksprosse, Wurzeltrieb; kitart6riigJ, ttelclO rtigy,
hajts; rypHoH] hibernaculum
G6t TURRIFORMJS, TURR!TUS, in
form de turn [Lower-shaped; turnfi.irmig; turrilorme; toronyszerU; 6am
HeBH,!I,Hbi:J:i]

662

663

TURFA...,,ttUS, TURFOSUS, turbos, care crete pe sol turbos (turfa

ceous peaty, growing in bogs; torfarl.ig, torfbewohnend, tortliebend;


torfacC, tourbeux; tOzegszerli, t6zeges, turras, tozegen 610; rop41Ruoii]
655

TURFOSAE f pl, locuri turboa<Je


[peat-bogs; Torfmoore; tourbi~res;
t6zeglpok; ToplflliHHnt:]

656

TURGESCE!'t'S (turgesco), turgescent, umnat din cauza apei pe care


o conine [turgescont; anschwellend;
turgescent; duzzadO, folyad6kfeszes;

664.

665

BllJ.YBaiOJliHitcJI]

65i

TURGESGENTJA f, TURG/DlTAS f, TURGOR m, turgescen, starea de Intindere a mcmbranei celulare cauzatli. de presiunea osmotic
a sucului celular (turgescence, turgidily; Turgeszenz, Turgor, Saugspannung, Zellenspannung, Anschwellung, Schwellung; turgescence, tur
gidite; .turgeszcencia, turgor, feszesseg, sejtlesziilts()g, duzzadds; Typrop,

Typrecu:w~]

6G6

667

TUTUS, ocrotit, protejat, aprat


(plante,....,) [protected; geS<.;htitzl; protege; vedett, vedelmezett; noKpDBHTenbCTByeMwtl]*
TYCIIOCOENJCUS,
TYCIIOCOENOTJCUS (gr. 't'li;<;ll "Intimplare",
KowO<; "In comun"), tihocenotic, ""'"
caracteristic i aflat intimpltor in
biocenoz (specie,..,_,) [tychococnotk;
lychozOrtotisch; tychocenotique; tichocOnikus, eletterben esetleges elOfordulsU j TliXOI(eHOTif'ieciCHJ:ij
TYGHOLIMNETICUS (gr . , '.!lVTl
"lac"), tiholimnetic, ariat inllmpllor
in apele limnetice (tycholimnetc;
tycholmaetisch;
tycholimnetiqM;
ticholimnetikus, tavakban id6legesen
el0Iordul0 j TltXOJlHMHeTII'IecJClfflj
TYCITOPELAG/CUS (gr. -, nCJ...ayo.;
"mare"), tihopelagic, aflat num:u
temporar la suprafaa apelor pclagit:e,
obinuit fiind In fundul acestorJ.
(planeton ,...") (tycho~;~elagic; tychopclagisch; tychopelagque; ticlwpd.igikus; T11XOIJC1larH'IecJC11ll]
1'YCHOPLANCTON n (gr. -,n:!.aytcrO<; ,.rtcitor"), tihoplancton,planctonul Intilnit numai ocazional 1!1
apele libere [tychoplankton; Tychoplankton; tychoplancton; tichoplankton; T11XOllJlamrroH]
TYCHOPOTAMICUS (gr. -, no't'a!!O<;
"riu"), tihopotamic, care crete numai
ocazional n apele rlurilor [tycbopG
tamic; tychopotamisch; tychopota-

640

TYTTJ/mique; tichopotarnikus;

'Ject:BJI]

668

669

TYCHOTJIELYTOKIA t (gr . , 9f!A~


.,femeie", '1"0Koc; "copil"), t.ihotelitochie, partenogenez la care din ovulul
nefecundat rezult numai tnlmpltor
indivizi femeii [tychothelytokia; Tychothdytokie; tychothelytokie; liehothellt6kia; TH:tOTeJUITOXWI]

TYL-, TYW- (gr. 't\loc; .,protube(tylaco.nlh~U~, ty/l)phyllus, ty-

675

6i6

."

ran")

locarpus) __,.

670

THXOIIOTaMH-

cal/t;~sus

TYLICOWR-+ arde.siacus, oniscus

671

TYWMA n (gr. -)-+ callus

672

TYJI-IPANUM n
{gr.
"tob") __,. epiphragma

673

TYPICUS (gr. tintoc; "model"), li


pic, caracteristic; caro prezint caracterele tipului (11pecie -.., Mrietate ,.,.")

tilJln:avov

[typkal; typisch; typique; tipikus,


jellegzeles, saj.tsgos; THIIH'Illblil]"'

TYPOGENESIS f

(gr. -,

679

'YtVEO"ll;

"no.-tcre"), tipogenez, faz de evoluie cantitativ sau exploziv tn

formarea tipului nou, tn filogenie


(Schindcwolf) [typogenesis; Typogenesc; typogenese; tipogenezis; TBnoreH.eJ]

680

TYPOLOGIA f (gr. -, b)'o~ .,vvr


bire"), tipologie, studiul tipurilor
[typology; Typologie; typologte; tipolOgia; THllOnOrliJI]
TYPOLYSJS f {gr. -, ).ocn~ "dizolvare"), tipoli~r., stadiul fitogerontic;
faza care preced extincia tipului
(Schindewolf) {typolysis; Typolyse;
typolyse; tipQJizis; THnOJIHJ]
TYPONYMUM n (gr. , 6voJl(l
"nume"), tiponim, nume nevalabil din
cauza unei denumiri mai vechi bazate
pe acelai tip (0. F. Cook) [lyponym;
1'yponym; typonyme; tip<mim; THnolDIM]
TYPOSTASIS l (gr.-, G"t00t~ .,sta
hilitate"), tipostaz, faza static, caracterizat prin absena relativ a
formrii tipurilor noi, tn filogenie
(Schwindewolf) [typostasis; 'fypostase; typostase; tiposztzis; TlfflOCTa:la]
TY PUS m (gr. -), tip 1. Reprezentantul cel mai caracteristic al unei
unitti sistematice (tful taxonomie).
2. Exemplarul origina folosit la descrierea ini/ial a taxonului (tip nomenclatura) [type; Typus, Qrundform; type; lipus; nm)
TYTTH-, TYTTHO- (gr. rotOO~
.,mic'~)
(tytthamhus, tytthrxephalus}
--+ m1cr-, m1cro-, puvi-

u
1

UBER, rodnic, fertil, productiv [frl.!itful, productive;_ fruchtbar; fertrl~,


recond, producbf; termt\keny, bo-

termesu j

_,. fertilis

IUIOJ10pO,QHblil:,

ofiHJihHbiJ:i]

UBERTAS f rodnicie, producthitate, abundenf [fruitfulness, fertilit_y,

fecundity abundance; Fruchtbarkert,


Fiille; fe;tilitk, fecondite, abondance;
termt\kenysg, bfist\g; mJO.a;opoli,He, nno-

;:J;OHOCHOCTL, a:w(ilfJJHC]

sau tn

asociaii

':egetal'! to!lrte varrate

tenyt\szO; y6HKBHCTHblii]

humide

r{edves,

nyrkos;

CMpoA,

ULIGINARJUS,
ULIGJNOSUS,
mltinos, care crete !". Jocuri ml~
tinoase (Equisetum ulLgrnoswn) [uliginose, uliginou_s, rnarshy, sv.:ampy;
surnpfg, sumpfhebend, marsc~1~, moorig, bruchbewohnel_ld; . uhgrneux,
marecageux; mocsr1, mgovnyos;
TOIUUlOit] *

13

ULNA.RIS _,. brachialis

7 ULO- (gr. oUM.; "incretit"), crispat,


tncreit (ulophyllus, uloptmu, ulospermiU, ulothrix) [shaggy, curly-,
crisp-; kraus-; crepu; fodros-; KYP
'laBO] --+ crispatus
8

12

UDUS, ud, umed, aptos, jilav [damp,


moist wet soaked; naB, feucht;
Bna)IO!Liit) .... modidus

11

UBJQUITARIUS,_ ubicvist 1. Cu
areal geografic extn~s- 2. Care ~e~te
in condiii de medru foarte drfe,rtte

[uhiquist; ubiqurst; ub~uste; brhol

10

ULTRAMARINUS, albastru lucitor albastru ultramarin [shining-blue,


ult~amarine blue; glnzendblau, ultramarinblau bleu brillant; ragyo
gokek, ultraln.arinkek; ynoTPaMapH
HOBbli!]--+ lazu/wus
ULTRAMJCRON n (lat. ultra "peste", gr. J.mcpO~ "II_lic"),. ultramicron,
particule cu m.~Jmc mtre 5--:-200
milimicroni, viztbLle cu ultramu;ro-

15

16

17

scopul [ultramicron; Ultramikron; u ltramicron; ullramikron; ynoTpaMHKpoH]


ULTRAMJCROSCOPJUM n (lat.
, gr. , O'teOftto:l "a observa"), ultramicroscop, microscop pentru observarea particulelor inframicroscopice
(milimicronice) (ultramicroscope; Ultramikroskop; ultramicroscope; ultramikroszkop ; YllhTpaMHKpoc~~:on]
ULTRAPLANCTON n (lat.-, gr.
1t}..a-ytm'.t<; "rtcitor"), ultraplancton,
plancton cu dimensiuni sub cind
milimicroni(ultraplankton; Ultraplankton; ultraplancton; ultraplankton;
ynoTpanJiamtroH]
ULTRASESTON n (lat.-, gr. cr11crt6<;
"trecut prin ciur"), ultraseston, seston de dimensiuni ultramicroscopicc
{ultraseston; Ultraseston; ultraseston; ultraszeszton; y.llhTpacecToH]
UMBELLA 1, umbel, inflorescent
monopodialti, cu flori dispuse pc pedunculi (radii) pornii din acelai
punct i desfcu1 pc un acelai plan
(Umbelliferae) [umbel; Dolde, Schirm;
ombelle; ernyOvirgzal; 30HTHK)
UMBELLARIS, UMBELLATUS,
UMBELLIFER, UMBELL!-, umbelat, carfl poart umbel (umbel
li{/Qrus) [umbellate, umbelliferous; doidig, doldentragend, sehirmlragcnd, dolden- ; ombelle, ombellifilre; ernyOs;
30HTII'IHb!Ji, 30KTHKOHOCHI.li\) --+ umbra
culifer
UMBELLULA f, umbelul, umhl'la
secundar din virful radiilor primare
ale unei umbele compuse [umbellule; Dti\dchen, Schrmchlln; ombellule; ernyi:icske; 30HTH'IeK]
UMBELLULATUS,
l!MBELLULJFER, umbelulat., prrvzut cu umbelule [umbellulatt>; dOidcltentragend,
kleindoldig; ombellule, oml.wllulifere;
erny6cskt\s; 30HTH'IK0Bblfi, 30HTii'IKOHOC
H!.Iil]
UMBILTCATUS, omhilicat J. Prevzut cu ombilic. 2. Cu o mic depresi-

661

UNI-

une n form de ombilic (ealdul la


Silene vulgaris) [umbilicate, navei
-like; nabelig, genabelt, nabelflirmig; ombilique; kOidOkO.;, kOldOkfoltos; c py6'1HXOM] __,. ompholodes
t8 UMB!UCUS m, ombilic 1. Hil,
locul de inseria a funiculului pe s
mln.l1. 2. Adlncitur In partea bazal
i apical la unele fructe (Cydonia).
3. Ri:wid ramificat (Umbilicwia).
4. O,;tiolil (Fungi). 5. Protuberan
pe vave (Diawmeae) [umbilicus,
navei; Nabel, Keimgrube; ombilic;
kOldOk, magkO\dQk;

19

UMBO

m,

py6'1HK,

gihozitate,

IIYITOK)

mamelon,

(ex. in centrul apofizei


solzilor conului de Pinus pinaster)
[umbo, boss; Buckel; bosse, mameIon; kidUdorods, pajzs-kOldOk; ropprotuherant

6HHa, BbluyKJIIIHa, .8blllyltnOCTb]

30

31

UNCUS m, cirlig, formaie spinilorcu vlrtul incirligat (de ex. pe


frunze, semine) [hook; Haken; crochet; horog, kampO; KpiO'IOK]

32

UNDI-, UNDULATI-, UNDULI-,


UNDOSUS, UNDULATUS, UNDULpSUS, ondulat, cu suprafaa vlu
rit (frunzele la Polygonum undulalum) (untb'pes, undulati(ohus, unduli(larus) [undate, undated, undulate,
waved, wavy, wave-; wellig, gewellt,
wellenHirmig, wogig, stumpfCaltig,
wellcn-; onde, ondu!e, onduleux; hnllmos, hullilmszerii; BOJIHliCThlJt, BOJI

20

UMBONATUS, UMBONULATUS,
umbonat, cu mici proeminene ma
meliforme (pe tulpini la Cactus)
[umbonate, bossed, embossed; buckelig, gebuckelt; bossette, bossele;
pUpos, pUpozott; IU11IIIKOB3Tb1J;!]
21 UMBRA f, umbr [shade, shadow;
Schatten; ombre; rnyek; TeH~>)
22 UMBRACULIFER-+ umhellatus
23 UMBRACULUM n, umbracul 1.
Loc umbros. 2. Arhegoniofor stipi
tat (Marclumtia) [umbraculum, shady-place; Umbrakulum, schat.tiger
Platz; ombracule, endroit ombrage;
umbrkulum, rnyas hely; no.rtcrasxa,

JUICJO]

UNGVICULARIS,
UNGUIFORMIS, UNGULIFORMIS, unguicular 1. Care aparine sau se refer la
unguicul. 2. De forma unguiculei.
3. Lung sau lat de o unghie (circa t, 3
cm) [unguicular, nail-shaped, clawshaped, halt-inch Jong; fingernagelartig, fingernagellang; onguiculaire;
k6r0mszer11, kOrOmliosszli, korOmsze-.
les; HoronroBifil.Hhlli:, nony.rtJoli:MOBhlfi]

3<'1

UNGUICULATUS, UNGULATUS,
unguiculat 1. Prevzut cu unguicul.
2. ngustat la baz tn unguicul
(petal '""') [unguiculate, nailed, ela
wcd, hoof-shaped; nagelig, genagelt,
benagelt, klauen-; onguicu!e, onglette;
kOrmOs, sziromkOrmUs; c HororKaMaJ

35

U!WUICULUS m, UNGUJS m,
1. Partea inferioar tngus
tali\ a petalei, cu care se prinde de
receptacul (Dianlhusj. 2. Unitate
dimensional de cea t, 3 cm [unguculus, little nail, claw; Fingcrnagel,
Nagellnge;
onglct; sziromkOrOm,
k0r0mhossz j HOrOTOK, HOrOTL)

36

UNI-, UNICUS, unic, solitar, cu un


singur (unialatus, uniorulatus) (single, solitary, one-; einzig, eln-, einsam; uni.que, solitaire, a un seul;
egy-, egyediili, magnos; oAHO-, O.!IHH,
yHHKaJil>HI.dt, C)l.HHCTBCHH!dfi]

2.r.

28

UNCIALIS---+ pollicaris

29

UNGI-, UNCINATO-, UNCJNA


TUS, uncinat, cu virful tncirligat

33

reHHcroe Mecro]

UMBRATICOLUS
(-COLA
f),
UMBRATICUS, umbraticol, care
crete pe locuri umbrite (umbralico
lous; schattenbewohnend, schaUenliebcnd;
ombraticole;
rnyekban
n0v0; TeffCnJ06Hohiif, TCHCBblHOC!llf.8bli1]
25 UMBR/NUS, umbrin, brun nchis
[umbri ne, umber-hrown, turbid-brown;
umbrabraun,
dunkelhraun,
tiefbraun; brun ton ce; sotetbarna; L(Bera
yM6p1.1]
26 UMBROSUS, umbros, care crete in
umbr sau produce umbr [shady;
schattig, bcschaLLet; ombrage, ombreux; ilrny6kos, ilrnyas; JeJIHCTIJi:t)
PLANTAE UMRROSAE -+- sadaphyta
27 UNCIA f---+ pollex

(laciniile c-aliciului la Scleranthus


uncinatus, toliolele involucrale la Arctiam vulgare, peri pe semine i fructe
la Bidens, Galium) (urn:ifolius, uncintfto-setosus) [uncinate, hooked, bent;
hakig, hakiggekriimmt, haken-; oncine, crochu, recourbe en crochet;
kampos, horgos, horgas-; KPIO'IKOsaTblll:, KpiO'IKOSaTo-]
UNCTUOSUS, onctuos, uleios la
pipit (frunza la Pinguicula) [unctuous, greassy; Olig, fettig; onctueux;
olajos; ">HpHWJi]

unguicul

...

U.NJBRACTEATUS

37

UNIBRACTEATUS, unibracteat, cu
o bractee solitar (floare.-) [unibracteate; elndeckblttrig; unibrac
tete; egymurvs j O;:IHODpHLtBeTHHKO

53

HO~CTKOBt.Ili:j

BI>IA]

UNICALCARATUS,
unipintenat
(rorolil ""') [one-spurred; einspornig;
uni6peronn6; egysarkantyU.s; OlUIO
mnopuuw.a]
39 UNJCAMERATUS -+ uni/Qcularis
40 UNICAPSULARIS, unicapsular, cu
o singur capsul {unicapsular; einkapselig; unicapsulaire; egytokos;
38

't

0.11;110Kopo6o'UILIA]

UNJCAULIS, unicaul, cu o singur

[one-stalked; einstengelg;
umcaul, monoclade; egyszrU; Otl
tulpin

uOCTe6e.ruo'laTbili]

UNICELLULARIS, unicelular, rormat dintr-o sin~JUr celul [unicellular, one-celled; emzellig; unicellulaire;
cgysejtfi , o)I;HOEJIEITO'IIUd.lt) __,. monocellularis, monocyticus
43 UNICILIATUS, uniciliat, cu un
singur cii [uniciliate; einwimperig;
unicilie; egycsillang6s, egypills; o...

5~

~~

UNICOLOR, UNICOLORUS- conoolor, 11WMchrous


45 UNICOSTATUS, unicostat, cu o
singur coast [unicostate, one-rib
bed; einrippig; unicostC; egybordii.s;

UNIFOLUCULUS m. unifolicul,
fruct apocarpic format dintr-un singur
folicul {Actaea, Delphinium) [uni
folliculus; Einzelbalg; unifollicule;
magnos ttisz;l5termes; o,o;aoaHCTOBKa]
56 UNIFORMJS, uniform, de aceeai
form [uniform; einf6rmig, gleichrO~
mig; uniforme; egyforma, awnoa
alakli; O)UI006pamLIR, o.amtakOBb!ii] mononwrphus, iso11Wrphus, plesiomor-

ph~

57

UNIGEMINATUS- unijugatus
UNIJUGATUS, UNJJUGUS, unig<lminat, cu o singur r.ereche (de
foliole, frunze, fructe) [unajugate; einpaarig, einjochig; unijugue, unig6mine; egyszer pros; o,o;HonapllbiJ:i] unigt~minatus, unipar
59 UNILABIATUS, unilabiat, cu un
singur labiu [unilabiate, one-lipped;
einlippig; unilahie; egyajkti; o,o;xory
58

6blil:]

60

46

superioar

dorsal

Hblft) -

61

UNIWBATUS, UNILOBUS, unilobat, cu un singur lob ( anter -..,


frunz .-...) [unilobate; einlappig; unilobe; egykarejos, egyrekeszes; o.ll,llorronacrnwii]

62

UNILOCULARIS,
UNILOCULA
TUS, unilocular, cu o singur loj1
(anterd-, ovar-) [unilocular, onecelled, one-chamhercd; einfcherig,
unilokul!'; uniloculaire; cgyiiregii,
egyrekesz;es; O.!UiorHeJ,o;l:lwtl:] _,. unica

asemntoare

11WTIO(acialis

UNIFACTORIALIS - 11Wnogenus
50 UNIFARIUS - uniserialis
51 UNIFER, unifer, care nflorete i
frucliflcil. o dat pe an (uniferous;
einmaltragend; unifCre: egyszcrter
mi) j Ol(HOUJIO,n)'lUidl)
52 UNIFLAGELLATUS, uniflagolat, cu
un singur flagel [uniflagellatc; cingei
selig; uniflagel!e; ogyostoros; 0111:10
2:1)'THXOBWA]

UNILATERALIS, unilateral 1. Cu
o singur latur. 2. Dispus pe o sirt
gur parte [unilateral, oue-sided; einseitig; unilateral; egyoldalU; O.li,IIO
6oKHJI, O,J,HOCTO(>OI:IIIb!Ji)

(frunzele la Viscum) [unifacial; unifaz;ial; unifacial; mindket oldaln


hason(Q j YJlll41al{Ha.'lbHb!i, O)UIOCTOpOH
49

UNJFOLIATUS, UNIFOLIUS, uni


foliat, cu o singur frunz [unifoliate;
einblttrig; unifoliil; egylevelG; o,o;-

55

OD.HOpe6pHCTbl9]

UNIDENTATUS, unidentat, cu un
singur dinte [unidentate; einz;hnig;
unidente; egytogU; omroly6'faThlii]
47 UNIEMBRYONATUS,
uniembrio
nat, cu un singur embrion [uniem
bryonate; einkeimi!{; uniembryonnC;
egycsirs, egyembr16s; o,o;Ho3apo,o;M
weBwli:)
~8
UNIFACIALIS, unifacial, cu fata

HO.IlHCTHb!ii)

42

BOpecllll'laTbi.it)

UNIFLORJGERUS, U.VIFLORUS,
uniflor, cu o singur floare (infloruct~nii-..)
[uni!lorous, one-Clowered;
einbliitig; unflore; egyviragU;

meratus, nwnothalamic!ts

63

fi'

UNINERVATUS,
UNJ.~.YERVIS,
uninervat, cu o singur ncrvur
(frunzele la Coll(t~~) [uninervate,
one-nervcd ; cinncrvig:
u1Linerni;
egyerii j OAI:IOJitll!li<OH3Thlfi]
UNINOMINALIS, uninominal, pre-

vzut cu un singur nume (In nomenclatur) [uninominal; uninominal, ein-

namig; uninominul; egyncvil, egyszaw


vas elnevezesa; yHHnoMllam.HwR]

....,

URENS
valvod, univalvular; enklappig; univalve, univalvulaire; egykopc.sU; O:J.

U.VI.VUCLEARIS, UN/NUCLEA
TUS, uninucleat, avind un singur
nucleu (ccfulii - ) [uninucleate; ein-

kernig; uninucle<.i; egy.rejtmagvU; 011

iiOJI.'le~<~wil] --+

mononucleo.ris
D.YIOVUL.4RIS, lhYIOVULATUS,
naiovulat, cu un singur ovul (ovar- j
[uniovu!ate; eineiig; uniovultl; egymagdudoros, egymJgriigyes; o;~.ilo

HOCTBOp'laTbdl:)

"

UNIVERSALTS, universal (iMo


lucru.-, umbel4 ,...,, velum ""') [uni
wrsal, general; allgemein; universel; llalnos; yiDUiepcaru.umR, o6~Kl!.j

80

UNIVORUS
hagu11

JI!il.leBoii]

67

C.Y 1PAR ....,. unijngatus

"

numai cu un singur pol; cu

C.YIPJL1R/S,

unipolar,

81

prev1hut
creterP

numai intr-o singur direcie (Thallophyta) [unipolar; unipolar; unipob.iril; eg>JJarkUsgU, unipolris; y-

,,

URCEOLUS m, urceol, ergan in


de urcior mic (ascidie, utri
cula la Carex) {urceolus, smal pitcher; Urcoolus, kleiner Krug; urceole;
korsOcska; kYBnlHII'lHk]

Ui'I'ITUS

-+

concrctus, connatus

UNJVALVATUS,
UNIVALJTIS,
univalvat, Ctt o singur valv [cni-

torm

U REDO f, rugin, boal cauzat de


uredospori (Gramineae) [rust; Brand,
G~treidebrand, Kornbrand, Schmierbrand ; brO.!ure; rozsdabetegseg; p:~~:as

'IRliHIIK]

85

UREDOCONID/U.::JI n, UREDOGONIDIUM n (lat.uro "a arde", gr.


K6Vtlhov "praf", r6voo; "urma") _,.
uretkspQrtL
UREDOSORUS m {lat.-, gr. G(O~
urcdosor, sor cu uredospor [uredosorus; Urcdosorus; uredoso~
re; me<.loszOrus; ype.a.ocopyc, ype.ao
"grmad''),

Ky'lxa]

8)

l.J,VJSTflclTOSUS, uni:.;tr3.lificat, rtt


un si:Jgnr strat (:esul,...,) [unislratose, I'nschkhli<;!;', nnistralfie, c-gyrjto..,;li; O~HOC.10ii11Wft]

Jfo::toKpDnM!i]

UNUS (nnm.), unu (one; eins; un;


O~HH} _,. uni-. moM-

cgy;

83

nocnH.['J.:u!.Hblli}

UNJTEGiUJii;ATUS, U.YITEOJil
.VUS, unitegmin:tt, cu un singur intl'gum~tlt (.J;tl!-) [unitegminous; cindeckig; unteg-minC; egytr~!.:arOs; O.I-

mMop~

URCEIFORMIS,
URCEOLARIS,
URCEOLATUS, URCEOLATO, ur~
ccolat, de forma unui urdor; ventri
cos la mijloc, lngustat la git i cu
limbul erect (corola la ConPallaria,
Erica, Vaccinium) [urceolar, urceolate, pitcher like, urnshaped; kru~ig,
krugfUrmig,
becherartig,
krugtg-;
urcCoJe, urniforme, en cruche; b6gre
alakll, korsOszerii; tcyBlllHH'IaTwR, JCYB
IIDlH'IaTO-] _,. cerami-

UNISEJllNALIS --+ moMspermus


U.VISEPTATlJS, uniseptat, cu un
singur perete despritor [uniseptate;
einquerfcherig, einwandig; unicloisonne , e~l'laszfahl , o~Houeperopo,:~

UNISERIALIS, UNISERIATUS,
nniseriat, dispus intr-o singur serie,
pJ un singur rind [uniseriate, one~
r,)Wed, orw-ranked; einreillg, einzei!ig; u::tiscri:!; egysoros; OAHOPII.J.Hbllt}
_,. mono~tichus, uni{arius
UNISERRATUS, uniser'at, simplu
seral; cu m:J.rginea serat, avlnd
diniori simpli (frun::ii,...,) [uniserrale; einmalgesgt, einfachgesgt;
simp!em~nl denle en scie; egyszerfUreszes; o,1HOU~IJ1b'I3Thli'i]
lJJ.VlSEXUALIS, UNISEXUATUS,
unisexuat, num<ti cu un singur sex
!flori numai cu stamine sau numai
~u pistil.l) (unis;cxua!; eingeschlechlig;
unisexuol: egyivarll, egynemii; OLt
nononbtli] ....... nwnogamus, monost xualis
U.YISP//ULJS, unispilalat, cu o
singurii spil'al [unispiral; eiusehraubig; nnispitat.\; egy,~.~..-arodsi't; 0.1-

isophagus,

82

HHnO.lllPHhlil]

'larwll.)

-+

88

UREDOSPORA f (lat., gr . .:mop.


uredospor, &_lor binucleat,
de varJ. (Uredinalcs) [uretlospore;
Uretlospore, Sommerspore, Brandspore; uredospore; urcdosp6ra, nyri
spb~a; ype.J;.ocuopaJ _,. protospora, uredocfJnidium
,.smtnil"),

UREl'iS, URTICAiVS (urfJ, urtico),


urticant, urzictor, arztltor, iritant
(perii lrunzelor de Urtira dioica)
[urticant, burning, sLinging; hren
nflnd, nessolnd; urticanl, brillant,
irrilant; Cget6, esalnozO; Jl(ryqHii]
PILUS UllTICANS, I<'r urlicant,
al crui virf ruptil elibereaz un
acid urticant (Urtca urens) [stiu-

...

URNA

ging-hair, urticant-hair; Brennhaar,


Nesselhaar; poil urticant; full.nk
sz6r, csalnsz{\r; )l(l"y'lHD BOJiocoJC]
..... stimulus
89

URNA f, urn, capsul sporifer


( Bryophyta) [urn; Urne, Moosbfichsel; urne; urna, mohatokocska; ypRa]

90

URO-, -URUS (gr. obpci "coad")


(urooorpus, IrU.U:rurus) -o caudatus,
caudi

91

..
"

'IXOBH.!IHbiJI:}

98

USTALIS, USTULATUS, US1'ULOSUS -o fuligineus


USTILAGO f,

mlur, tciune; boal


cauzat de ciuperci

a unor Gramineae

(Ustilaginales)
[loose-smut,
llag
smut; Flugbrand, St:reifenbrand; charbon; repiiiO Uszog; ronosHesLIJI: rpH6,
UTERUS m, uter, termen general
entru integumentul corpurilor de
ructificaie ale ciupercilor (peridii,
peritecii, volve) [uterus; Mutterbalg;
uterus; uterusz; MaTI!:a, MaTepHHcxall

r.

CyMI(a]

UT RICULATU S, UT RICULOSU S,
utriculat, prevzut cu utricul [utricu
late, hladdery, inflated; schlauchig,
bauchig; utricule; toml6s; yrpiiKynRHLIA]

99

URTICANS -o urens

cre6neoa11 ronOBHR]

95

UT/L/S, util, folositor [uselul; nUtz


lich, nutzbar, gebruchlich; utile;
hasznos; none:mbiR]
97 U1'RICULARIS, UTRICULIFOR
MIS, utricular, de forma utriculei
{utricular, utriculirorm, bag-shaped;
schlauchartig, schlauchfllrmig; utriculaire, utriculiforme; tllml3szerU,
tl!m!O alakU; MewonWBH.IUILIJt, cyMo

URS/NAE f pl, ursini, cristale lngemll.nate de oxalat de calciu ( Begonia) [ursines; Ursinen; ursines;
urszink; ypcHHbi]

92

96

U1'RICULUS m, utricul 1. Organ


apendicular saciform (la frunzele
suhmerse de Utricularia, hractei acoperind ovarul la Carex, Chenopodium,
parlea umflat a anteridiei la Bryo
phyta). 2. Fruct rezultat din ovar
superior monomer, cu dehiscent neregulat (Lemna) [utricle; Utriculus,
Schlauch,
Fruchl.schlauch,
Schlauchhalg; utricule; tOmlO,IOmlll
termes, sztltyO; Mewo'lex, ny3h!pi!K, cyMO'Ika)

too UVA
101
102

f, bac cu epicarpul subtire


(Vitis) (berry; Beerenfrucht; baie;
bogyO; IITO.ll.a) ..... bacca
UVAR/US, UVIFORMIS-o bacca
"~

V V/FER

-o

baccatus, baccifer

V
1

VACCINUS, rocat murdar, de culoarea fructelor mature de Vaccinium


vitie-idaea [bay, dun in colour; schmu

tzigrtltlieh;

fauve

sordida;

szeny-

nyesv;'}r{ls j pldlKeBBTOKP3CHWJ:I:]

VACJLLANS (vacilfo)
titubans, versatilis

-+

oscillans,

VACUOLA C, vacuol, cavitate vezidin citoplasm coninnd suc


celular sau gaze [vacuole; Vakuole,
Saftraum; vacuole; vakuola, sejtiireg,
culoas

nedvtireg, vizter; BBJ:YO!Ib, ny3LipCJC]*

VACUOLARIS, vacuolar, care aparvacuolei (membran,...,, suc,...,)


[ vacuolar; vakuolar; vacuolaire; V&
kuolris; BBK}'OJIJipH!.IU]

VACUOLATUS, vacuolat, prevzut


cu vacuole [vacuolate; saftraumig;
vacuoM; vakuols, vlzteres; BBJCYO.

JIH3HpOBBKHb1Jt]

'
8

10

ine

VACUOLISATJO 1, vacuolizare 1.
Formare a vacuolelor. 2. Degenerare
vacuolar a nucleului prin formarea
de vacuole apoase [vacuolization;
Vakuolisation, vakuolige De~enera
tion; vacuolisation ; vakuolizc16, vakuols degenerci6; saKyOJIII3ar:(H11)
VACUOMA n, vacuom, sistemul vacuolar al planlelor unicelulare (Dangeard) [vacuome; Vakuom; vacuome;
vaku6ma; BUICYOM)
VACUUS, gol, golit de coninutul
propriu [empty, hollow; leer, taub;
vide, creux; Ures; nycroii)-o fatuus,
viduus
VADEMECU M n (indecL) vademecum ("vino cu mine"), manual portativ [pocket-book; Taschenbuch;
vade-mecum, li vre portatif; zscbkOnyv;
nyresOJlHTeJU, cnpaso'IHOC noco6He]
VAGABU.NDUS, VAGA.NS (va$or),
vagabond, migrator; care i sch1mb
poziia iniial (amidon,._) [wandering; wandernd, umherschweifend;

migrateur; vndor!O; 6li)?K.!IaJOWUii,


pacKH)liiCTLIJi)
11 VAGIFORMIS ..... difformis
12 VAGILIS, vagil, cu micri libere
(organe -) [freely-moving; treibeweglich; vagile; szabadmozgAsU; IIOllBmHoli] ..... mobilis
VAGINA l, vagin, teac 1. Formaiune membranoas teciform care
nvelete organul de suport. 2. Baza
dilatat a sporofilei (lsoltaceae) [sheath; Scheide; l!'aine, etui; hiively,
tok; BJiararrH~J
14 VAGINALIS, vaginal, care aparine
vaginei [vaginal; vaginal; vaginale;
vagin.lis, hiivelyhez tartoz6; B!laraJIHW:HLIIt)
VAGINA.NS, vaginant, care formeaz
o teac In jurul organului axial
(brac~e -, frunz-, peiol-) [vaginant, sheathing; urnscheidend, sebei
debildend; enganant; hiivelyezO; o6-

puytow;lllt

BJI:lra.TIH~)

16 VAGINATUS, VAGI.NIFER, vaginat, prevzut cu o vagin sau teac


(frunzd -) (vaginate, sheathed; hescheidet, blattscheidig; engaine; hiivelyes; c BnafaJIHweM]
17 VAGINELLA f, VAGINULA t, vaginul, vagin mic !. Teaca de la
baza setei sporogonului (Bryophyta).
2. Floare tubuloas (Compositae)
[vaginule, small vagina; Scheidchen;
vaginulc, gainule; hiivelyke; ManeHhxoe B!laraJIHwe)

VAGUS, VAGI, vag, difuz, lmpr


lint, dispu.. neregulat (vaginerl'is,
vagiramosus) [vague, uncertain, scattered; zerstreut, allseitswendig; vague, epars; bizonytalan, szetszOrt;
paCICHlliiCTbiJ:i]

19

VALBNS,
VALIDUS
VALIDI(va/eo) 1. Sntos. 2. Puternic, cu
valoare sau putere ( aequiva/ens, bi
yaJens) fhealthy, strong; gesund, krf
tig; valide. sain, fort; egeszseges,

YALENTIA

erOteljes; B3JleHTtfl,fit, CiUibHLIII:] - robusti


20 VALENTIA t, valen, putere 1.
Amplitudinea ooologic a speciilor
(tn ~obotanic). 2. lndicarea num
rulm de cromozomi din celul. 3. Prepondmen

,.

cantitativ

(fn

31

genetic)

[valence; Valenz, Werligkeit, Wirkungsst!irke;


-.alence;
valencia,
erfu;so:;\g ; Ba.JlCHTHOCTb)
2t VALLECULA l, valecul11., nule;
depresiunea alungil dintre coaste
(pe tulpinade Equisetum, la fructele
de Umbelliferae) [\allecula; Rille,
Rinne, Tlchen; vallecule; barzda;
6opol.II,Ka, nolK6Hntta, ilreno6]
22 VALLECULATUS, VALLECULOSU8, valeculat, prevzut cu nu
lee (valleculate, grooved, lurrowed;
rillig, gerillt; vallecule; bar.zdlt,
barll.zds; noJK6HH.Ian.di, >eeno6'laTbi.II.]
VALLICOLUS (-COLA l}, care cre
te prin vi [valley-growing; ta!bewohnend; poussant dans Ies vallees;
YOigyJak0; o6RT3IOID;Hit B .II,OnHHe]
VALLIS f, vale [valley; Tai; vallee;
volgy; _a:olliDia, .tlomunaJ

zekonys.g; sapHa6>~.1bnocrb, WJMeH'II!


BOC!b]

YARIA.NS (;.ario), variind, ('are so


sau se abate prin unJ sau
mai multe caractere de tip [varying,
changing; abandernd, variirend, wedtselnd; changcant; vltozO; oapMI
py10mrlii HJMeHIIIOIUI!itcll}
VARIAT/Of, variaie, deosebire morfologic sau genotipic intre indiYizii speciei (variation; Varalion,
Abnderung; variation; variciO, vltozat j BapHaU:IIIl, .8H,QOII3!1-!CHCHHC, H3
MCI:ICI!IIC]
YARIEGATIO C, variegaifl, mo!ai
care 1, Panaarea frunzelor in parte
diferit colorate. 2. Ptaro somaticJ.
mozaicat (in genetic) [variegalion;
Panaschierung; variegation; tarkasg; csikoltsg; M03aH'IHOCrb]
schimb

"

25

,.

VALVA r, valv 1. Una din jum


pericarpului fructelor uscate
dehiscente (pstaia la Rubinia). 2.
Diviziune dia peretele capsulei ( Bryop_hyta). 3. Membran silicioas
(Diatomeae). 4. Frunz protectoare
la spatul inflorcscenei
( Allium)
[valve; Klappe, Schale, Tilrflilgcl;
val ve; kop.cs; Bant.aa, CTsopKa]
tile

35

YAR/EGATUS, variegat, viirgat, pa


([lorile la Aconitnm va
riegatum) [variegaled, blotched; bunt,
buntgefleckt, buntschcckig, bun!streifig; panachC, bigarre; tarka; neCTpwil]

36

varitl(.alo, divcrsilalo;
inforioar.1 sub
specwi, cu caractere diferen!ia!P secundare, dar cu areal propri11 [nriety, diversily; Varillll, Abart, \'crschiedenheit.; varietC, diversilti; v<i.ltozat, kiiiOnf<ilesE!g; nap:1erer, pa"JttODit,'l.HOCT<>]

VALVACEUS, VALVIFORMIS, valvaccu, valviform, asemntor cu


valva [valvaceous, valviform; klappenarlig; valvace; kop.cssztlrfi; CTBO
pO'IHblil.j

27

VALVATUS, -VALV/S, valvat 1.


Prevzut cu valv. 2. Care se deschide
prin valve (bi.,alvis) [valvatc, valved; klappig; valvC; kopcsos; CTBO
p'laTblil.]

YALVICIDUS -

"

VALVULA f, valvul 1. Valv


2. Glum floral (Gramineae)
[valvule, va\vclct; Klppchcn; valvule; valvula, apr6 kopcs; cmopo'l

30

38

ralMtus ('!.)

mic.

VAR/ABILIS, variabil, schimbtor


[variable, varying, changcablc; wrndmlich, wechselnd, variabel; Vllriahle, changeable; v.llozatos, villtozekony; llJMCH'IHBWit, HeiiOCTOJIHHMil.]

naat, p~tri

V ARIETAS

t,

cate~orle sistematic

VARIICOWR

28

VARIABILITAS f, variabilit.1te,
capacitatea plantelor de a-i mo!li[ka
caracterele morfologice i fiziologice
n cursul cvolnlit~i, ca rezultat al
adaptrii la mediu [variability; Variabilitt, Verndorlichkeit, Verschiedenartigkeil, AbnderungsU.higko>it,
Mannigfaltigkeit; variabilite; Yllo-

39

-+

dii"ersicolor, disco-

'"

VAR/US, VARI.l-, VAR/O, variat, diferit (varu(o/ws, mrw,permus)


[various; verschieden, versehi!~dcnar
tig, mannigfaltig; variC, diver~; vii.ltoziltos, ki:tiOnb<nO, paUH'Il!Ml!, pa3
Hoo6pa"JUMil.] - diversus, di,ersi
VAS (IS, pl. VASA) n 1. Vas, lub.
2. Organe tubulifol'lno sr;rvind la eouducerca sevei [vcssd, duct; GdJ5s;
vaissoau; cdCny; cocypJ

l'ASALIS, VASCULARIS, VASCUWSUS, vascular, compus din yase


(hif '"" tu.b '"" /f!sut --) [vascular;
ger.Oig; vasculaire; e>.lt!ny.:s; cocmucTMi, BaCK)'JIJ!pllh!i.]

..,
41
42

43

44

YENUSTUS
PLAXTAE VASCULARES, plant~
vasculare
(Fihces, Phcmerogamae)
f\ascular-plants;
Gef'\ssptlanzen;
plantes vasculaircs; edenycs n6venylk;
cocy.a~tcrMe pacreHUll] .....,. diodophyta
VAS/CENT RICUS -+ pcrivasalis
VASIDUCTUS (-US) rn -+ raphe
rEGETA BILE (-IS) n __. planta
FEGETABILIS, ...-egctal, care se
rder la plante [vcgctab!e; wgetabilisch, ptlauzlich; veg0table; nove.nyi;
PacTHTenbltwJW

45

VEGETATIO

t,

vegQtaie

1. Covor

vegetal, totaltate a plantclor

filocenozelor care populeaz un anumit

teritorill geo~rafic. 2. Creterea plantelor (vegctatlon, plants-growtb; Vege-

tation, Pflanzendecke, Pflanz.enwuch~;


\'lgl\tation, croissance
de
plantes; novenyzet, novenytakarO, nOvenyi nOvekedes; sereraWIJI, paCTHTC,1bHOCTh]

io6

J"EGETATIVUS, vegetativ 1. De
2. Asexuat [vegetative; vegc
ta tiv, pflanzlich; vegetatif; veJetativ,
tenyeszO, tonyeszeli, nOvekedlisL, inlr
talan; nererantBHhiA]
J"EGETUS, viguros, ,ioi, viu, de
culcare vie [vigurous, fresh, live!y;
l~bend, lebendig, lebhaft, rUstig; vigoureux, vif; erOteljes, ;ilt;\nkszin(l;
cretere.

~7

Kpem.:nn, CBCJKIIil]

VELAMEN n, velarnen, rtveli, strat


acoperitor [cover, covering; HU.Ile;
,elamen, voile; velarnen, burok; ee
;IaMea]"

io9

T"ELATUS, -VELUS, acoperit, nvelit (bivclus) [velate, covered, veilo.>d;


bedeckt, verschleiert, verhiillt; voi\~,
couvert; beburkolt, f.tyolos; no~pM
Thi9, C nOKpbiSa.rlOM)

50

VELLEREUS, FELLEUS .....,. fana-

51

'"'
YELUM n, wlum, viU, voal 1. Mem-

bran acoperind lamelole corpurilor


de fructficaie ale unor ciuper.i
(.4garicus). 2. Induzie Tlll.mbranOa'>d
(lsoltes) [volum, vei!; Sch\eier, Vorhang, Segcl; ,-oile; ftyol; Be:liO:O.f,
noJq:~biBa.lo]

YELUM PARTIALE, vi partial


[marginal vei!; partielles Velum; voi!'!
partiei; reszleges f.lyol; 'lacTlloe nv
KPWBa!IO] -+

tekoblema
VELUM UNIVERSALE, vi uniYersal [universal vei!; allgemeincs Velum; voile general; teljes tatyol;
o6ll{ee no~~:pwBaJIO] -+ proWblema

VELUMEN n, velumen, peri catifini (Sali~ holoseri


cea) [velumen; Samthaar; poil veloute; brsonysziir; mepcn, nymox]
VELUTIJYUS,
53 VELUTJNOSUS,
VELUTJ-, YELUTJNI-, velutinos,
catifelat pros; cu peri moi, seuri
i dei (pedunculii i racemul la
Aconitum velutinum) (11elutipes, l!elutini(Wrus) [velutinous, velvet-like, velvety-; samthaarig, samt-; veloute;
hrsonysziir6s, brsonyos; 6apxaTKwll,
6apxa-rHCTw.il]
VENA f, vtn, nervura secundar
[vein; Ader; veine; olda!er; )d[JtKa]
55 VENAT/0 f, venaie, modul de dispoziie a nervurilor secundare (ve in ing;
Aderung; venation; me!Mkerezet;

52

fela.i tndesuii i

~IIJIKOBaHHej

56

VENENATUS, YENENIFER, VENENOSUS, veninos, otrvitor [poisonous, venemous; giftig, vergittend;


veneneux, to:xique; rnl3rgez0; Jl,'l;OB
Tt.Jii] -+ toxicus
57 VENETUS, albastru ca marea [venice-blue, sea-blue; seeblau; bleumarin; tengerkek; TeMHOCJfBHli, CBHe
DJ.Tbllt, nuopeBNfi] a.;ureus
58 VENOSUS, cu VIfiiOare [venose,
veined; aderig, geadert; vein8; crecskt\5 j lKHJIICOB3Tbiit, BeH03HLlil] _,. phlelxJp/wrus
59 VENTER m, ventru, partea ventral anterioar, dilatat, a arhegonului [venter; Venter, Bauch; ventre;
venter; 6pwunw)
VENTRALIS, ventral, aflat in par
tea anterioar. intern, ada:xial, a organului [ventral, bauchseitig, bauch
stndig;
ventral; hasioldali; BeH
Tpa.JlbHbiD, 6p<OWH09} ..

VENTRIGOSUS, ventricos, umflat


ca un balona (corola unor Labiatae)
(ventricose, velltricous, inflated, swolJen, swelled; bauchig, aufgeblasen;
ventru, ventriforme, renne, gonUe;
hasas, duzzadt; B3AYTbllt] - cysti62 VENULA t, vinioar [veinlet; Aderchen; veinule; erecske; llCKJlO'IKa]
63 VENUWSUS, cu vinioare fine (venulose; feingeadert, kleinaderig; veinuleux; finom crecskes; MeJlKOOKHm:O
61

Dan.ID]

6!1

YENUSTUS, frumos, graios, plcut


[beautful, gracetul; seMn, Iieblich;
joii, gracieux; szep, kellemes; KP:l;
cnat.~A] -+

"~

pulchellus, pulcher, spec!

...

Ji'EPRETUM

65
66

Ji'EPRETUM n, mrcini [bramble;


Dorngebiisch; ronceraie; ttlvisboz6t;
TepHOBIUIK, ICOniO'lftJ! kyCTapHHK)

75
?6

VER (-RIS) n, primvara "(ineunW


vere la inceputul primverii) [spring;

Friihling; printemps; tavasz; secua)

67

VERGENS (~>ergo),apropiindu-se,ase
( ad sptciem typicam vergens asemntndu-se cu specia tipic)
[inclining; annhernd; s'approchant;
kowledO, hasonltt6; o6pall(CnnwJI, uamntndu-se

npaBJICHHbiA]

68

VERMICULARJS, Ji'ERMICULATUS, Ji'ERMICUWSUS, Ji'ERMIFORMIS, vermicular, In form de


vierme sau a literei "S" (rizornul la
Polygonum bistorta) [vermicular, vermiculate, wormshaped; wurmfOrmig;
vermiforme; herny6szerii; 11epseo6
pa3Hb1JI:)

69

70

VERMIFUGUS, vermifug, antihelmintic; folosit contra viermilor intcs


tinali [vermifuge, antihelminthic;
wurmtreibend, wurmwidrig; vermiJuge; feregfizO, gilisztahajtO; npoTHB':'rJJKCrHWA] ..... antihelminlhicu.s, sanlonw=

t,

verminaie, boal
cauzat de insecte prin

Ji'ERM/NAT/0

a plantelor

roaderea organelor vegetative ale plantai [worm-hole, vermination; Wurmkrankheit, Wurmfra!3; vermoulure;
llerny6rgs; 33PWKeKHC 'lepBJIMH)

?1

VERM/TOXICUS-+

72

VERNACULARJS, VERNACULUS,
vernaculB.l', popular, indigen [vernacular, popular; volksttimlich, inln
disch; vernaculaire, populaire; n~pi ;

~~ermifugus

MCCTHLtft, TYJeMHbdt}

73

VERNALIS, vernal 1. De prim


2. Care inflorete primvara
(Arkmis ~~errnllis) [vernal, Jlowering
in spring; frllhlingszeitig, friihlingsbliihend, friihjahrbliihend; vernal, printanier; tavaszi, tavasszal virgzO;
BCCCHHHii]-+ erophilus, vernus'"

?li

Ji'ERNALISAT/Ol, vernalizare, iarovizare; procedeu de reducere a perioadei vegetative a unor plante {Triticum), supunnd seminele unor condiii speciale de temperatur i de
umiditate (Hudson, Lisenko, Whyte)
[vernalization; Vernalisalion, Jarowisation, Versommerung, Keimstim~
mung; vernalisation; vernaliz.ci6,
jaroviz.ciO, lavasziaslts; lfPOBHJaitH.II)

var.

Ji'ERNATIO*l - praefoliatio
VERNICATUS,
VERNICOSUS,
vernisat, lucios (frunzele la llex aqui
folium) [vernicose, varnished, shiny,
lustrous; firnisgiAnzend ; verniss~. brillant; Unyes, MnylO, lakkf~ny(l; naJ:oBH.llKWJI:,
TWif} -+

77

?8

naJCHpOBaHHbiJI,

rn.IIHI.IeBH

fatcaiUB

VERNUS (ca epitete; Draba Perna,


Minuarlia vema) __,. vernalis

Ji'ERRUCA l, verucozitate /. Bu2. Protuberane dure pe ramuri i tulpini (Buonymus verrucosa)


[wart; Warze; verrue; szemOlcs, bibircs; 6opoJJ.aBKa]
79 Ji'ERRUCATUS,
Ji'ERRUCJFER,
VERRUCOSUS, verucos, zgrbunos,
prevzut cu protuberante dure [verrucose, verrucous, warted, warly; warzig; verruqueux; szemtilcstis, bibircses, babugos; 6opOll3B'IaTwll) __,.
thelephorus
80 Ji'ERRUCULA t, verucul, vcrucozitate mic [small wart; kleine Warze;
verrucule; apr6szemtilcs; 6opoJiaBO'!Ka]

81

buruz.

Ji'ERRUCULATUS, VERRUCULIFER, VERRUCUWSUS, veruculat,


veruculos; cu verucoziti mici [verruculate, verruculiferous, verruculose;
kleinwarzig, wrzchentragend, vielwarzig; verrucule, verruculifE!re, verru-

Cuvint clerivat din latinescul ver


"primvara", iar vernalio tn accepi
unea comun InseamnA "nplrlire".
Acest tennen a fost introdus tn botanic de J. Elm~reen In diwrtaia sa
Termini bolanict (sub praesidio <.;.{,innaei), susinut la Upsala (1?62) i publicat in Amoen. Acad. (1789) :!45,
dindu-i accepiunea urmtoart>: "Dispoziia in mugure a Jrunzelor viitoare".
Mai tirziu Wydler (Flora 1851) i-a
schimbat accepiunea, nelegnd prin
acesta modul de Jnfurare i pliere
individual atlt a frunzelor florale, cit
i loliare din mugure. n literatura de
specialitate se mai intrebuineazli termenul de foliatio ("foliaie") att pentru modul de inlurare a pif'Selor din
mugurele flora!, ct i din mugurele
loliar, unnind definiia dat de Lin ne
(Phil. bot. 1?51, 105, 306), dei in accepiunea clasic latin, folositii r;;i in
botanic, prin folialio se inelege Jnfrunzirea plantelor in general. Din eauza
confuziilor, L. C. Richard (1808) a introdus tennenul sugestiv 11-i neeehivoc
de "praefolio.tio".

...

VIABILITAS
culeux; kisszemOicsOs; MeJIKo6opo,!l;aD'fanJJ:i]

82

VERSAT/LIS, versatil, mobil; oscilant pe suport (antero la Bulboco

dium, Lt'lium) [vcrs1.tile, swinging,


swaying; beweg\ich, wankend, schwankend; versatile, oscillant; leng6,
ing6 j Ka'!aiOil\HJiCll, KOJie6JllOW:Hitot:) -+
oscillans, titubans, vacillans
83 VERSJ- (versiCQlor, versicostal!t8, versi(lorus) -+ diversiVBRSURAE (l pl) AGRORUM, mejdie, hat, rwr (balk, boundary palh;
Ackerrand; gueret, sentier de borne;
mesgye ; Me;teH1
85 VERSUS, orientat spre fdirected;
gerichtet, gewendct, gekchrt; dirige,
oriente; irnyul6, fordul6; noaepHyn!li,

95

96

o6paw:eHHbiii]

86

VERTEX m, virf, culme [vertex,


top, summit; Scheitel; sommet; csUcs;

97

sepxymKa) -+ apex

VERTICALJS, vertical, perpendicular pe orizontal [vertical; senkrcchf,


lotrccht, scheitelrecht, vertikal; vertical; filgg0Jeges; BepTHKaJil>Hblil:, OTBeCHblA)
88 VERTICJLLARIS, VERTICILLATUS, VERTJCILL-, VERTJCILLI-,
verticilat, ciclic; aezat in jurul unei
axe la acelai nivel (flori,_,, frunze,_,,
ramuri '""-', peri ,_,) ( vertieillacanthus,
verlicilliflqrus) [verticillate, whorled ;
ifuirlig, quirlstndi~, wirtelig, wirtelfiirmig, quirl-; verhcil!e; OrvOS, OrvOsen .ll6; MyTOB'IQTbli:, ll,IIKJ1H'IecKIIA]
VERTICILLASTER (-ERJS) m,
VERTICILLASTRUM n, verticilastru, verticil fals [verticillaster, falsewhorl; Scheinquirl, Trugwirtel; pseudoverticille; lOrv; IIOJI}'MYTOaKa, JJOJII:
Hali MYTOaKa] ..... pseudorerticillus
90 VERTICILLUS m, verticil, organe
similare dispuse In cerc In jurul unei
axe comune (de ex. foliar, flora!,
dfl peri, de stamine) [verticil, whorl,
ring; Quirl, Wirtel, Kranz; verticille;
Orv; Myroaxa]
VERTICILLUS SPURIUS-+ pseudorerticillus
87

"

91

VERUS, adevrat, real, veritabil


(parazit ,___,) [real, true ; echt, wahr;
vl!ritable; igazi, val6di; IICTHHnwii]

92

VESCUS .....,.

93

VESICA f, VESICULA t 1. Vezibicu. 2. Cavitate cu aer


[vesicle, blister, small bladder, aircul,

eduli,

98

"

cavity; Blase, Blschen; vesicule;


hOiyag; II}'31dpt\K)
VESICANS, VESICATOR!US, vezicant, care produce vezici pe piele
[blistering; blasenziehend; vesicant,
vesicatoire; hOiyagkepzU; uapbiBHoH)
VESJCULATUS, VESJCULJFER,
VESJCUWSUS, veziculos, acoperit
de bicue; umflat (perigonul la
SUMda plendeTI$, epiderma la Gen
taurea stricta, labelul la Cypripedium
calceolus) (vesiculous, blistered; blasig, blasentragend, aufgeblasen; vesiculeux, vesiculifllrc; Mlyagos, h61yagsz:erii; ny3Edp'!aTbiA")-physi-, physo-,
physophorus
YESPERTINUS, vespertin, care nflorete seara [vespertine; abendlich,
abends-aufblilhend; vesperal; esti,
este nyilO; Be'lepHHR]
YESTJBULUM n, vestibul, anticamera stomatic; camera presto
matic [vestibule; Vorhof; vestibule;
elOpitvar; npe,ltll,aepHe]
VESTJENS (vestio) --+ tegens
YESTJGJUM n, vestigiu, urmele sau
rmiele unor orfl'ane czute (de
ex. a frunzelor dm anii trecui)
[vestige, trace, remnant; Spur; vestige, trace; nyom, maradek; cne.u,
ocraroK]

100

VESTIMENTUM n ..... indumentum

101

VEST/TUS --+ teclus,


gatus, indutus

102

VETULUS, VETUS, VETUSTUS,


vrslnic, vechi, btrin (frunzd ,_,)
[ aged, elderly; ltlich; .ge, vieux;
regi, Qreg; crapwA, ycnpenblli]

103

VEXILLATUS, VEXILLJFER, ve.


xiln.t, prevzut cu vexil (vexillate;
fahnentragend; vexille; vitorls, zsz16s; 4maroHOCHblit, napycoHOCHb.lliJ

obteclu,

to-

VEXJLLUM n, vexil 1. Stindard,


drapel. 2. Petala median posterioar,
de obicei dilatat a florilor de PapiIWnaceae [vexil, Standard; Fahne,
Wimpel ; etendard, drapeau, pavilion;
vitorla, z.szlO; 41Jlar, napyc]
105

esculentus

106

VJABJLIS, viabil, capabil de a


sau de a germina [viable; lebensfhig, keimfhig; viable,
germinable; eletkepes, cslr.zOkepes; lii:JUHecnoco6Hb1A]

crete

VIABJLJTAS r, viabilitate, capaci


tatea de cretere i germinare [viability; Viabilitt, Lebenslhigkeit;

V/A LIS

vabilite; eletkepesseg; l1013uecnoco6-

VILLOSIUSCULUS, VILWSULUS,
viloziuscul, cu peri viloi fini [fin!'lyvillose; feinzottig; finement ve!u;
finoman bolyhos; kOj)OTKOaopcucrwit]
VILWSUS, VILLIPER, VILLI-,
vi!QS, cu peri lungi, Hnoi, moi i
dei (tulpina la Vicia villosa) (llicarpus, villicauJis) [YiJ!QSe, villous,
shaggy; zotlig, zotlcl-; velu, villeux;
bolyhos, szOszOs, bozontos; BCij)CIIC-

HOOD>]

107

108

VJALJS, VJARJUS, 'f'JATICUS,


de drum, care crete dea lungul
drumurilor [roadside growmg; wegwachsend, wegeliebend; poussant sur
les routes; ulakon tenyeszO; npH,!!O
pozawll]
VJBRATILJS, VJBRATORIUS, vibratil, care se mic vibrind (cil -J

[vibratile; schwArmend, schwingend,


zitterig; vibratile, vibratoire; rajzU,
mozgekony, rezg6; B!t6pHpY101.L1HH]
109 VJCARIUS, vicariant, care lnlocuie
te un alt organ sau funciile acestuia
(Crozier) [vicarious, vicarial; vikariierend, stellvertretend; vicariante; vi
karins,
egymst
helyeltesitO; Blf
kapHpyro~.L~Hft, 3aMew:aJOUtllft]

12:2

HO VJC/N/SMUS m, vicinism 1. Va-

de cretere la plantele cultivate datoriUl vecintii imediate cu


o alt plant (De Vries). 2. Poienizare strin accidental (vicinism;
Vicinovariieren; vicinisme; vicinizmus; IJIH(aiiH3M)
VICINUS, vecin, Invecinat [ne_i~h
bouring, adjacent; nacltbar; V01sm,
avolsinant; szomszMos; coce.;J.RHJI]
VICUS m, sat (prope vicum lng
sat) [village; Dor!; village; falu;
riaie

'"
"'

,nepeBHJI)

VIDEO v, a vedea (vide vezi; f'i,Jc


supra vezi mai sus; vide relro vezi
mai in urm; vidi (!) am vzut
(originalul); vidi ipse eu insui am
vzut-o; vidi plar.tam vivam et si~J
cam am vzut plan la vie i tJscat;i;
vidi in herbario am vzut planta in
ierbar; mihi videlur mie m1 se pare)
(lo see; se hen ; voir; ltni; an.:~en]
VJDUUS -+ fatuus, vacuus
H5 VIGE.''I'S (vigeo), viu, care lricle
[living, thr~ving; lebcnd; vivant; ~10;
lkHBOit, 3~opoawll]
TEMPUS VIGENDI -+ duralio
116 VIGILIAE f pl, veghea plantelor,
durata zilnic de timp dintre deschiderea i Inchiderea florii (Linn~)
[watch or plants; Wachen der Pflanzen; veille des plantcs; n{l\tnyek
&brenlete; 6!1;CllliC pacretlllll]

"'

"'
118

VJGOR m

-+

vilaliJas

J!JLWSITAS l, vilozitate, prozi


tate viloas [viJIQSity, sha~ynes;,;
Zottigkeit; VillQSite; bolyhossag, bozontossag; aopCRH'IaTocr~>J

DOpcoJ
V/MINALIS, VlMINEUS 1. Care
produce nuiele (Salix. dminalis). 2. n
form de nuia {viminal, rod-shaped,
twig-shaped, hearing twigs, switchlike; rutenfOrmig, g<lrtenartig; semblable a un osior; vesszOszerii; npyTOBH.:I.Hhlll]
VJ.VACEUS, \'inaceu, de culvarca
roie purpurie a vinului rou [\inaceous, wine-colour, purplish red; weinI'Ot; rouge pourpre; YOrOsbor szlnii;
JJ.lit, MOltHaJhlft,

121

DlflfHOKpaCHblit)

VI~VEA.LIS, din vii, de podgorii,


care cret.c prin vii [growng in vineydrds; weingartenbewohnend; des vignobles; szQIOskerli; BI!Horpa.,D:HitKOBblit]
1." rJ.YEUS, VINJCOWR -+ dnceus
125 V/OLACEUS, VJOLACINC:S, V/0LEUS, violaceu, violet, de culoarea
violet a unor specii de Vida {violet,
viola<.:eous; violett, violetUarbig, veilchenfarbig, v~>ildwnblau; vio]f'l, vioJace; iboiyo~sziuU, Jholy.J.kf!k; $HO.'leroawA] -+ ianthinus, iodinus
126 VIOLASCENS, violascent, aproape
violet [violascent, bccoming ,iolt't;
violettwerdend, veilchenblulidt: violascent; kCkeslila; nO'IJII cjmo.1eroat.!li]
VIRENS,
J"IRL'S1:!7 VIRELLUS,
CENS, vircscent 1. Verzui. :!. Care
nverzete [virent, viresccnt, g~t!ni~h.
turning green, becoming green; g"rUnlich, grtin.end, vergrtineud, grlinw.:rdend; verdlre, verdissant, verdoyanl.;
ztildes szinU, zOldiilO; le.'leuoBl ri.Ili,
JeJieHeiOW,Uit] -+ chlorescens, 6rid.ans,

123

1:0:8

viridescens
VIRESCBNTIA

t,

virescen,

in\-er-

zirea anormal a organelor obJnuit


de alt culoare (de ex. a petaldor)
[ virescence, cbloranthy; Vireszenz,
Vergrtinung, OrtinbiULigkeit, Griinb!Uhen; virescence, verdissement, Vt'l"dissage, chloranthie; vireszcencia, t>lzOIdUICs, virgzOJd(I)Cs; II03eJICHCIUie. Je
)leHO~TI\OBHOCTh] -+ chloranllur1
129 l-'IRGATUS 1. Virgat, priwzm cu
ramuri sterile de forma unor nuiele

''"

VJTTATUS
(Euph!trbia ''irgata). 2. Vrgat [virgale, twiggy, rod-shaped, wand-shaped, striped; rutenflrmig, zweigflirmig, gcstreift; vergt>, erme, strie;
vesszOs, vessz6s7A'rli, csikolt; n_,yn.e-

BilJiaNit, crepJKHen6pa.JHwJ:I, nonocan1ff)

130

J!JRGINALIS, VIRGINEUS, ,-irginal 1. lnc nelnflorit. 2. Curat alb


[maidenly, not nowered, pure-whit{':
jungfraulich, nicht blilhend, mat!weiss; virginal, blanche pure; szUzie~, virgzs el6tti, fE!nytelen !eber;

JICBCTMHIIlilil",

'IHCTo6~T!.Iil:,

lfepaCUBtT

UlHI!]
1~1

VIRGULTOSUS, 'VIRGULTUS 1.
Cu tufrimi, cu mreiniuri. 2. Care
rrel\lte prin tufri~uri [shrubby, dw~>l
ling in shrubs; huschig, buschN'ich,
buschbewohnend; buissonneux, vivant
dans les buissons; bokr(ls, ('Serjt-ses,
bokrokb.'tn e\6; KVCTQpHKlCOBbJii, JapocWHii: JcyCTapHIIkOM]

132

VIRGULTUM n 1. Mrcini, !u
2. Ramur vifil'uroas ['lhrub,
vigurous twig; G,~biisch, Zweig:
buisson, rameau, branche de rl'jeton;
hokros hE'Iy, CSE'rjes, cscrjebokor;
fri.

Japocnb, JCycrapKHKa]

1::!3

13.0

VIRIDANS (PiriM)-+ Pirefc.>ns


J!IRIDARJU.M n, boschct, par~',
loc cu muH verdea [bower, park;
Lustgarten, Park; bosquet., place
verdoyantc, paiT.; park, z61des hely,
diszkert; caD:, napK, !ij)eBecnwe Raca:.cD.CI!HJI]

V/RJDESCENS (viridesco) -+ chloresreM, chlorinus, virescens


1;r, T'IRIDJS;VIR/Dl-, verde (l>iridifla{us,
iridiflorus) [green, green- : griin, griin-;
Y('Tt; z{lld, zoJd-; 3C;J(.\HWJ:I:, 3Jii!HO] -+
rhf"ro-, -chlorus
FJR/DVWS, verzui, wrde descl1i~
fgwenish; griinlich; vcrdtre; hal l'ilnyzo!d ; 3CJii!HOBaTb!lt, C!leTJt03Jii!HMJ:i:)
l=s J!IRULENTIA r, virulen, capacit.:~!ca i gradul de intensitate <'ti cart
ag{'nj-ii fitopatng.;mi pot ataca f."~n
!urile p!anfelor gazde [virulency:
Virulenz; virulence; fPr!Oz6kCpf'sSPfi;
MlpyneHTHOI;Tb] -+ aggussil'itas, patflo~:1)

VISCJDUS, VISCOSUS, viscos, li


picios, de natur1i cleioas {Melandriwn "iscosum) [viscous, \'iscid,
glutincus, clammy, sticky; viskos,
klebrig,schmierig, zhfl\lssig vlsqueux,
gluant; mezgs, ragadOs, enyves;
KneJbadt, nnmrult] -+ glutinosus
143 VISCUM n, vise, excreiune vis
coas [pe fructele de Viscum album,
Lorant.hus europae!U) fglue, lime;
Leim, E'chmiere; glu; mezga, Mp;
tU

xn<A]
Jlt~

H5

JiplUCII3tieRnhlll)

m,

vitalism, concare procesele


vitale ale organismelor se datoresc
unor tore speciale ("forA. vital"),
altele decit cele bazate pe condiiile
fizico-chimice [vitalism, vital-foree;
Vitalismus, Lebenskraft, KrartliHie;
vitalisme, force vitale; vitalizmus,
CleterO; BlfTfUIK3M]
1!,;7 VITALITAS f, vitalitate J. Gradul
de vigoare i prosperita!e a organismelor. 2. Oerminabilitate (vitality,
germinability; Vitalitii~, Lebensfhigkeit, Gedeihen, Wiichsigkeit, \'ermehrungsfhigkeit,
Lf'benstiichtigkeit.,
Keimfhigkeit.; Vitalite,
germinabilite; vitalits, e!etkepesst\g, eletreH6

VJTALJSMUS

cepie perimat, dup

val6sg, csir..!Okepesseg; lkH3HChocrh,

npopacraHOCTI.] -+ vigor

HS

VJTELLARJUS,
VITELLT.NUS,
galben Inchis, de culoarea glbenuu
lui de ou [vitellin, dull-yellow, egg)Olk yellow; dotl;{'rgeJh_ ei~elb; jaune
d'oeuf; sOtt'ifsrga, tojssarga; )kCJ[-

TO'IRo-liCi!!IThlll)

1!.9

J'JTICULA f

-+

sarmentum, surcu-

l!tS

15:)

1.}1

gcnia

VIRDLENTUS. virulent. patogen


[virulent; ansteckend; virulent; fer\OzOkCpes; Blfpy.1eHHibiJI, Jl,!t0.811Tblll]-+
patlwgenus
;:,o VIRUS m, virus, form de viaj
ul!ramicroscopic
patogen
{virus;
\"irus; virus; virus; supyc]
d VIS 1, torj., putere [force; Kraft;
fo!'ce: er&; Cli!Ia)
VIS VJTALIS _,. vigor, Pitalismus

VITA !, via [lfe; Leben; vie;


elet; ~JHb)
VITALIS, vital, de via (ciclu...,,
putere,..,.) [vital; Jebhaft, lebenskrf
tig; vital; eJet-, eletkepes; lKH3HenRLiii,

1c:9

VJTJCULOSUS-+ sarmentosus
J'ITREUS,
VITRICUS,
Ylros,
IJansparent ca sticla [glassy, ,i:reous;
glasartig, durchsichtig; vitreux; iivegszerU, tltszO; crel\JlJilUIWA:, creKno

BHll.llhlJ:I:,

npoopa'IHWil} -+ tr~nsparens

FITTA l 1. Canal, duct. 2. Dung,


s!riu [tube, hand, stripe; Kanlchen,
Streifen, Strieme; canal, bandelette,
strie; jrat, csik, sv; nporoK, neHTa,
nonOCKa]
153 J'ITTATUS, VITTIFER, VITTATO, striat, prevzut cu dungi longitudinale (ramuri '"'"' (rude,....,) (Oi15:!

...

V IV AX
viiWius,
viuato-raTMsus)
(vittate,
strJ?ed, band-shaped; gebndert, g~
stredt, slriemig, bandstreif.ig; strie,
rubane; csikos, svos, szalagos;

161

stritus
VIYAX-+ perennis
YIVENS, VIVIDUS, YIVUS, viu,
viguros [alive, living, fresh; lebendig,
krftig; vivant, vif; elo, erOteljes;

162

JICHTO'IHblii, DOJIOCaTblii, JleHTO'IHO-] -+

15~

155

:lKIIBOil:]

VIVIPARUS, vivipar, care se reproduce pe cale vegetativ, prin bulbilii care germineaz in inflorescent<l
( Allium, Polygonum viviparum) sau
prin muguri (oliari ( Poa bulbosa)
[viviparous; lebendgebii.rend; vi vipare; elevensziilO; lKHBOPOJI.JIWIIR]
157 VOLANS (volo), zburtor (papus,
polen) [flying; tliegend; volant; repiilO; nenuowuR]
158 YOLATILIS, volatil, eteric, care se
evaporeaz
uor (uleiuri! [volatil;
f\Uchtig; volatil; 116, eterikus; Jlery'1111] -+ aethereus

1&3

156

159

VOLUBJLIS, volubil, rsucitor, care


se urc pe suport rsucindu-se n
jurul acestuia (tulpina la Convolvulus) (dextrorsum volubilis, rsucin
du-se de la dreapta spre stinga;
sinistrorsum volubilis, rsucindu-se de
la stinga spre dreapta) [voluble,
twining, twisting, coiling; windend,
kreisend; voluble, entortillant; ricsavarodO, tekerOdzO, kering3; 'laBHBa

16~

165

166

167

VULPARIUS, VULPJNUS, ro
cat-brun, de culoarea vulpii [fox
coloured; fuchsbraun, fuchsfarbig;
couleur du renard; r6kavOrOs, r6kaszlnii j 1111COU!IeTHblii)

168

VULVARIUS (ca epitet, Chenopodium vulvaria) _,. olidus

IOWHli:CJJ, Bl>IOLQHUCJJ]

160

YOLUTIOf,rsucire[volution, wreath;

Drehen ; volution,

varods;

torsion;
ricsa3a1Cpy'IHB:1Rile]

cmrpan!.H~

VOLUTUS, VOLUTJ-, rsucit n


( volutiflorus) [volute, ro !led
up; gewunden, gerollt, gedreht; voluti!, entortil\e, enroule; ricsavarodott; 3aaHroil:]
VOLVA t, volv, resturile teciforme
ale valului de la baza piciorului unor
ciuperci (Agaricus) [volva; Wulst;
volve; volva, bocskor, gombatonkhiively; BOllbBa]
YOMICOSUS, VOMJCUS, VOMJTORIUS, vomitiv, emetic, care provoac vrsturi [vomitive, emetic;
brechenerregend; vomitir, emetique;
hnytat6; paoruwlt] .- emelicus
-VORUS (lat. voro, devoro "a minca,
a sfiia"), care mnlnc (carnivorus,
(rucliuorus, herbivorus, inseclivorus)
[feeding, eating, consuming; -fr~
send; mangeant, -vore; -evO; -ll.!I.HhiA]
-+ -plutgus
VULGARJS, VULGATUS, vulgar,
comun (Aquilegia vulgaris, Bidens
vulgata) [vulgar, common; gemein,
allgemein, allbekannt; vulgaire; kOzOns6ges, kOzismert; ByJibrapuwR, noa
ceMecTRbiU] ...... communis
YULNERARIUS, vulnerar, Yindector de rni (Anlhyllis vulneraria)
[wound-healing; wundheilend; vulneraire; sebet gyOgyitO; ucu:eMJOW:IIH
paHw]
spiral

X
t

_,. n-generatio, generatio Jw.ploidea, gametQphyton

:~;-GENERAT/O

2x-GENERATIO _,. 2n-generatio, generatio dplodea, sporophyton

XANTH-, XANTHO-, -XANTHUS,


XANTHINUS (gr. ~avDO.; "galben"},
galben, galben-auriu, galben-lucitor
( xanthacanthus, xanthQCalycus, polyxanthUR) (yellow, slining yellow;
gelb, glanzendgelb, gelb; jaune, jaune
luisant; srga, ragyog6 srga, srga-;
:act!JITLlA, lJ;i!nro-]-+ zantho-

XANTHEINUM n (gr. -}
chlorum

XANTHELLUS, XANTHICUS (gr.


-}, glbui [yellowisb; gelblich, blassgelb; jauntre; srgll6, srgs; JKi!Jl
TOJan>rA]

XANTHINUM n (gr. ), xantina,


pigmentul galben curat din floare
(Kraus) [xanthin; Xanthin; xant
hine; xanthin; KCaHTHH)

XANTHOCHWRUS (gr-. , XA.oop6~


"verde"), glbui-verde [yellowishgreen ; gelblichgrUn; jauntre-vert;
slirgszOld; lRi!nro3elli!Hbtlt]

XANTHOLEUCUS (gr. -, AtuK6~


"alb"), glbui-alb [yellowish-white;
b"Ciblichweill; jauntre-blanc; sr
gsfeher; JKi!nro6enblii)

XANTHOLEUCITES f pl (gr. --),


xantoleucite, Jeucite cu xantofil din
citoplasma plantelor etiolate (Van
Tieghem) [xantholeucites; XantholerJZiten; xantholeucites; xantholeucitk; t:eaHTOJJeyqlfTbl]

10

XANTHOLEUCOPHORUM n (gr.
, (jlop6.; "purttor") -+ xanthophorum

it

XANTHOPHOENICEUS (gr. -, IPO


1V1Kto0.:; "rou purpuriu"), glbui-pur
puriu [yellowish-purple;
gelblichpurpurrot; jauntre-pourpre; srgitsbiborszinti; lRi!JlTOnyHti;OBbiJI:)

-+

antho-

12

XANTHOPHORUM n (gr. , IPOPO~


xantofor,
cromatofor
galben [xanthophorum; Xanthophor;
xanthopbore; xantholOrum;
KCaH
ro4lop] _,. xantholeucophorum

13

XANTHOPHYLLUM n (gr. , IPUAAov "frunz"), xantolila, pigmentul


galben al frunzelor de toamn, asociat cu clorofila[xantbophyll; Xantthophyll,
Blattgelb;
xanthophylle;
xanthofill, levelsrga; kCaHTOrJIHnn] .....
phylloxanehinum

Ho

XEN-, XENO-, -XENJCUS (gr. ~&


oaspe"}, strin, aflat ca
oaspe
( xerwcarpus,
unoplasticUR.
crenoxen ieus, trogloxenicus) [stran
ger, as host; fremd-, gast-; etranger.
comme bOte; vend6g, idegen-; Haocrpaaablit, rocr-1

"purttor"),

VlK~ "strin,

15

t6

XENIA f (gr. ), xenie, apariia pe


fructe, semine sau esuturi a unor
caractere morfologica sau de colorajie anormal(', datorite
intluenei
fecundrii cu polen strin
(Focke)
[xenia; Xenie, Fremdengaben, Gastgeschenke; xenie; xenia; xceHHll]
XENOB/OSIS f (gr. -, jlto.;

"via")

in asosau In dauna unui alt


organism [xenobiosis;
Xenobiose;
xenobiose; xenobiOzis; xceao6H03]-+
parasitismus
xenobioz,

bioz

(vieuire)

ciaii strine

17

XENOAUTOGAllliA f (gr. , a0t6o;


"singur, yii.JlOl> "cstorie"), xeno
autogamie, polenizare lncruciat, dar
n anumite condiii nefavorabile mai
exist i autofertilizare (Robertson)
[xenautogamy; Xenoautogamie; xenoautogamie; xenoautogmia; KceaoaBTOTaMIUE]

18

XENOCARPJA f (gr. -, Kapn6.:;.


"fruct"), xenocarpie, formarea fructului ca rezultat al xenogamiei [xenocarpy; Xenokarpie; xenocarpie; xeno
krp1a; KceaoxapmtJE]

XENOCOENICUS
1\l

XENOCOE,Y/CUS (gr. -, KotvO~; "In


comun"), xenocenic, care crete numai
temporar i tntlmpltor intr-un biotop (organism-) [xenocoeriic; xenozih1isch; xenocenique; xenocOnikus;

h."CCHOI:(CHOTJNCCKH li]

:20

XENOECICUS (gr. -, oiKoi:; "locuin"), xenoecic, care crete pe sau in


alt organism (xenoecic; xenOzisch:
xenoecique; xenoEicikus; ~~:ceHolrtKifec
kHfi] .... parasitaris, parasiticu.s

21

XENOGAMIA f (gr. -, yO:)lo~; "ctis<1


torie"), xenogamio, potenizare indirect, st.rin; polenizare lncrucial.
intre indivizii deosebii ai aceleiai
specii (Loew) [xenogamy, cross-ferlilization; Xenogarnie, Kreuzbestu
bung; Fremdbefruchtung, Fremdbestubung; xCnogamie, pollinisation
croisee; xenQgmia, idegen megporzs, kOlcsOnl.ls megporzs; xceuoraMifll,
nepe~~:pecrHoe
on1.meaae, nepapecrHoe
Oll.IIO.tJ;OTBOpeHHe] --+ gneisogamia, staurogamia

:22

XENOGENESIS 1 (gr.

,.natere")

--+

heterogenej

XBNOGBNUS, XENOGENETICCS
(gr. --)--+ heterogeneticU!J

24

XENOMORPHOSIS f (gr. -, p6pcpoxn.;


"formare") _,. heteromorphosis

25

XBNONOTHUS {gr. -, W9oo; "hibrid"), xenonotic, cind ambii prini


snt specii adventive introduse pritt
aciunea omului (hibrid) [xenonothous; xenonoth; xenonothe; xenonOtikus; KCeHOHOlHbiil] _,. nothoxenttS

27

28

XENOPL.4STICUS {gr. -, nM'l.craro"a


forma"), xenoplastic, heteroplastk;
executat pe diferite portalloiuri
(grefaj -J (xenoplastic; xenoplastisch; xenoplastique; xenoplasztikus;
KCeKon.uc fillfec!(llfi]
XBR-, XERO- (~- G.'1P~ "uscat"),
uscat (xerampeltnu.s, xeranthemru,
xerocarpus, :urochermicu.s) [dry-; trucken-; sec; sziraz-; cyxo-] _,. sic
cus, sicciXBRAMPELINUS (gr. -,

"vit de vie"), xcrampelin,


rea rocat bruniu tnchis a
uscate de vi (dull-rc-d;

30

XERICUS {gr. -) _,. :urophilus

31

XEROBOLAE f pl (gr. -, ~of.Jl "aruncare"), xerobole, plante anemohor.:o


sau dinamohore care i rspndesc
seminele prin expulsare dup crJ.parea carpelelor uscate {Clements~
[xeroboles; Xeroholen; xerobolt'3;
xerobol-nOvCnyek; KCepo6o.'1Hil]

32

XEROCARPICUS, XEROCARPCS
(gr. -, KUJ)'Itb!; "fruct"), xerocarpic, cu
fructe uscate [xerocarpous; trockenfriichtig; a fruits secs; szraz termesa;
cyxonnO,!IHbiil]

33

XBROCHASIA f {gr. -, xOOKro "a

csca"), xerochazie, rsplndirea semiaelor prin uscarea i ruperea peri

carpului fructelor (AschersonJ [xero


chasy; Xerochasie; xCrochasie; xerochzia; ~:cepoxa311J1]

a..

XEROCLEISTOGAMIA r (gr. ,
"tnchis", y0.~0<; "Cstorie"),
x:erocleistogamie, cleistogamie in condiii de uscciuni extreme (Han.~
girg) [xerocleistogamy; Xeroklf'istogamie; xllrocleistogamie; xerok.leisztogmia; ICCepotr.'tellcroraMllll]

35

XBROGEOPHYTA n pl (gr.-, 111


(I)U'tOV "plant"), Xt'roge<)
file 1. Plante la care stadiul d>1
repaus biologic corespunde cu perioada
de uscciune (Massart). 2. Plante cat'<t
tn perioada da uscciune persist prin
organele lor subterane (x:erogeophytes; Xerogeophyten; xerogeophytes;
xerogeofitk; Kceporeo4t11Tb!]

3G

KttG't~

"pmint",

XEROHBWPllYTA n pl {gr. -, V..o.;

"mlatin", -), xerohelofite, plante d"


mlatini caracteri~ate prin transpiraie pronunat [xerohelophytes; Xe-

rohelophyten; xCroMlophytes; xerlilhelotitk;

~~:cepore.no$Itrbl]

3i

XEROMORPHIA f (gr. , 1.wp(l)ij


xeromorfie, adapt.ri mor
fologice la condiiile de uscciun.
(rdcini lungi, p.rozitate abundent
etc.) [xeromorphy; Xeromorphie; xeromorphie; xeromorfia; kcepoMOJ>Iimlf]

38

XEROMORPHOSIS f (gr. --) (Herbst)

li~n:el..o<;

de culoafrunzelor
rostrot,
trockcnweinlaubfarbig, herbstrebenfarbig; xrampelin, rouge bruntrc
fonce; barnaYOrtls; TeMHo~~:pacnwli]

XBRANTI/EMUS (gr. -, 6.:v6EJ.IOV


"floare"), cu Hori uscate {dry-flowercd;
trockenbliitig; a fie urs silches; szJ.raz virgu, szalmavirgU; cyxortaeTIW
Bl.IH]

-, yi:vwu;

23

26

29

"form"),

_,. :uromorphia

...

39

XYLOPHAGUS

XEROPHILUS (gr. , IPt'.m ,,a iubi"),


xerofil, care crete pe terenuri uscate
[xerophilous; trockenliebend, trockenheitliebend; drophile, xerote; sz
razsgtiir~.

szrazsgkedvel6;

$aJJbHbiit, cyxo.lll06HBblit] -

40

41

Kcepo-

uricus

XEROPHOBUS (gr. , qH)Jkl.; "teaxerofob, care evit terenurile


uscate (xerophobous, shunning drought; trockenheitmeidend; xerophobe; sz9.ra~gkerill6; KCepo<flo611blit]
m"},

XESTO- (gr. 9;<ml~; "neted")


slophyllus) .... leio-

51

XJPH-, XJPHO-, -XlPHUS (gr.


,,sabie") (xiphaf:anthus, xipo
lepU, xiphcphyllus) .... ensi-, ensi(ormis, gladii-, gladiatus

XEROPHYTA n pl (gr. -, ~Wt"Ov


plante adaptate
deerturi
etc.
[xeropl1ylcs; Xcrophyten, Trocken-

52

XYL-, XYLO, -XYLON, -XYLUS


(gr. l;@.ov "lemn"), lemnos (cu, n,
pe) lemn
( xylocarpus, xylonacanthus, mdanoxylon, endoxylus) [woody-, wood-; holz-, -holzig; ligneux;
fs, fa; ,n;peBeCHO, ,n;epeBIIHllCTO, -,n;peDeeliHHhlil] .... liglli-, ligncus

XEROPJIYTJCUS (gr. --), xarofitic,


adaptat la conditii de sol cu umiditate sczut [xerophytic; xerophytisch;
xerophyte,
xCrophytique;
xerofilikus, szrazsgtllrO, szrazsg
liO; gceportJ:nHbill]

53

XYLEMA n (gr. -), xilem, fasciculele


de vase lignificate situate spre centrul tulpinii (Dicotyledonatae) [xylem;
Xylem, Holzteil, GelBteil; xyleme;
xihirn, !atest, !asz.Ovet, !ar~sz; KCil.IIOMal

XYL!.J.VUS (gr. ) ->ligneus

55

.YYLOCIIROMA n (gr. -, XPtii!lll


"culoare"), xilocrom, ansamblul pigmen~ilor taninid din lemn [xylochrome; Xylochrom; xylochrome;
xilokr&ma, !arCszcseranyag; kCitJio-

XEROPHYLLUS (gr.
, quJ).Mw
cu frunze uscate [xerophyllous; trockcnb!ttrig; it fcuilJPS
seches; szraz levehi; cyxomfCTHbdl)
--+

sicci{olius

.,plant"), xcrofite,
la staiuni uscate,

heitspflanzen; xCrophytes; xerofitk,


szrazs~tOrO novenyek, sd.razsg.IIO
novenyeK; xcepo$HTbi]

.f3

!o~

:.5

46

47

x~rothermophytes;

xceporepMo41KTw]
4.8 XEROTJCUS (gr. -) .... urophilWJ
49 XEROTROPJSMUS m (gr. , 1pom')
"rsucire"), xerotropsm, micri de
rsudre sau de curbare pentru evitarea uscrii (Borzi) [xerotropism;
Xerotropismus; x~rotropisme; xero
tropizmus; xcepoTpoiD13M)
50

"frunz"),

42

thermophyten;

xerotermolitk;

(gr. -, 7toil1
"pune", WIMro "a prefera"), xeropoiofi!, care crcle pe puni uscate
(plante de stepcJ [heat-loving, drymeadow loving; xeropoiophil; xeropoiophi!e; sz:il'az legcl6kct kedYelii;
xceponoHo$ltJibHWti]

XEROPOIOPHILUS

XEROPOJOPI!YTA n pl (gr. -,
"plant"), xcropoiofite, buruieni; plante de buruienrii (ClemNJis)
[xeropoOphytn, heo.t plants; Xeropoiophyten, Unkrimter; xeropoiophytcs, mauvaiscs herhes; gyomnovenyek; 6yph11H~>l]
cpurOv

XEROTHERil!ICUS, XEROTJJERMOP//JLUS,
XEROTHERMUS
(gr. -, tlEp).lo; "cldur", o:ptUro "a
iuhi"), xcrotermic, care suport hine
dimatul u3cnt i cald (plant......,)
[xcrothermic; xcrotherm, l.rockenwarm; xt<rothcrmc-, x(rothermiquc-;
xerotermikus, szraz Cghnjlati; KCCpoTepMM'ICCKH.il]
XEROT/lER1110PHYTA n pl (gr.
--, t:pt.l't6v "plant"), xerotermofi!e,
plantele din zonele cu climat cald
i uscat [xerothermophytes; Xero-

(xe-

~fQJO;

XJ)OM]

56

XYLOGRAPIIJA f (gr. , -ypO:q>ro "a


descrie"), xilografie, descrierea lemnului [xylography; Holzbeschrcibung;
xylographie; xilogr!ia, faleirUs; kCH:wrpa$n!!]

57

XYLOIDEUS {gr. , eiOoo;


nare") ....,. ligneus

58

Xl'LOL!THUS m {~T. -, /.i9oo; "pia


xi!olit, lemn fositiz.at (xylolith, fossilized wood; Xylolilh, wrsteinerh~s Holz; xylolithe, bois !ossilisC; fo.kOviild; o~taMenenwhlii JICC}

:09

XYLOLOGIA t (gr. -, J,.Oyoo; "vorbiro"), xilologie, studiul lemnului [xylology; Ilolzkunde; xylologie; faisme
ret; kCHJIOJIOTHH]

60

Xl'WPHAGUS (gr. , q>O:-yoJ.I.llt "a


mnca"), xilolag, care roade lemnul

"asem

tr"),

XYWPHILUS

sau se

nutrete cu el
in~ecte-) [wood-eating;

rooted; holzwurzelig; a racines lignitiOOs j fsgy6kerfi j .llpe&eeKOKOpeWKO

.....

(ciuperci.....,,

holdressend ~
xylophage; fargO, faev6; nHTatOlJlll

ACH ,D;pe&eeHHOit)

61

,.a
iubi"), xilofil, care crete pe lemn
(ciuperc.....,)
[xylophilous, woodloving, destroying wood; holzliebend;
xylophile; !lm nov6, fn el o; o6antoXYWPHILUS (gr.

-,

qlttCll

ll{HA Ha,a:pCBeCMHe]

62

6~

XYWPHYTA

XYWRRHJZUS (gr. -,

cin"j,

cu

rdcini

Pita

,.rd

lignificate [woody-

Gtp&J10.

xlostrom, mice\iu plslos


la ciupercile xilofage [xylostroma;
Xylostroma; xylostrome; xilosztrOma; kCHnocrpoMa)
XYWTOMJA f (gr. -, -ro~ .,tie
re"), xilotomie, studiul anatomic al

lemnoase, folosindu-se
fine [xylotomy; Xylotomie;
xylotomie; xilotOmia; KCKnoroMHII]
esuturilor

,.plant"),

~3

XYWSTROMA n (gr. -,

,.tnveli"),

65

n pl {gr. -, q:nnOv
xilofite, plante lemnoase
(Clements)
[woody-plants;
Holzpfianzen; plantes ligneuses; ras novenyek; KCJiiiOiiJHJblit, .:Iep&BRHHble pacreHKII]

...

seciuni

66

XYSTRO- (gr. ~uo-tl'lptoV "briceag,


( xystropetalus) scalpelliformis, scalpri(ormis
dalt")

z
1 ZANTHO (zanthophyllum) __,. xan<ho2 ZEAXANTHINUM n !gr. Ctia
"gru", lat. zea "porumb", ~vfiO~
"galben"), zeaxantna, pigmentul carolnoid galben al porumbului [zeaxanthin; Zeaxanthin; zeaxanthine;
zeaxanthin ; JeaKCaHTHH]
3 ZEBETINUS .....,. balsameus
4 ZEBR/NUS, zebrin, cu dungi variat
colorate (zebrinous;
zehrastreirig,
huntstreifig; zehrine; zebracsikos;
nonocan.JJ:i]
5 ZE!NUM n, zema, prolamina din
seminele de Zea [zein, Zem; zeme;
zcin; 3ei!H]
6 ZEWTYPICUS (gr. CllOtmto~ "gelos") (Radlkofer) .....,. ascxu,alis
? ZENOTROPISMUS m (arab. samt
"drum", gr. tpom'l "curbare"), zenotropism, geotropism negativ (Fayod)
(zenotropism; Zenotropismus; zenotropisme;
zenotropizmus,
negativ
ge<~tropizmus; 3eHOTpODH3M]
8 ZEUGITIS ,-/DIS, f (gr. Ctuyitll~
"reunit"), zeugil, spor format din contopirea a doi nuclei (Fungi) [zeugite;
zeugit; JeyrurJ
Zeugite; zeugitc;

drospor mobil (Radlkofer). 2. Ante


rozo1d (Ocdogonium) [zo1ndrospore;
Zoandrospore; zoandrcsp:>re; zoandrosp6ra; :JoaHlJ.POCDopa]
14 ZOIDIOGAMIA f (~r. -, yci!Wr; "c
storie"),
zoidiogam1e,
zoidogamie
1. Polenizare prin animale (Kirchner).
2. Fecundare prin anterozoizi [zoidiogamy; Tierb!Utigkeit, Zoidiogamie; zoidiogamie; zoidiogmia, llat
megporzs; 30H.lliiOraMHll]
15 ZOIDIOGAMUS (gr. ), zoidiogam
1. Polenizat prin animale. 2. Fecundat prin anterozoizi (zoidiogamic;
tierblii.tig; zoldiogame; llatheporz6dsU, llatporozta; 3:Jif.S.HoraMHbili)
16 ZOIDIOPHILIA f (gr.
<p1A.W>
"a iubi") -+ widiogamia
17

ZOIDIOPHJLUS (gr. -)-+ zoidiogamu

18

ZOID/OSPORA f (gr. -, cmopU "s


mln"), zoidiospor, spor diseminat
prin animale[zoidiospore; Zoidiospore;
zo1diospore; zoidiosp6ra; lOH.!I.HOCTIOpaJ

19

ZODJO. (gr. C00&10v


mal") -+ zoidio

20

ZONA f,

9 ZEUX/S f (gr. Cttll;t~ "nnire"), zeuxis, ereditate cromor.omal (Frost)


[zcuxis; Zeuxis; zeuxis; zeuxis;
JeyKCHC]
10

ZO-, ZOID/0-, ZOO-, -ZOICUS (gr.


'Wov "animal"), prin animale (walIosporus, zoidiogamus, zoogenus, endozoicus) (by animals; tier- ; par les
animaux; llat-; JKHBOTHO]

it

ZOADULA f (gr. -) (Gaillon) __,. wospora

12 ZOALWSPORA f (gr.
"altul", O"ltOpU "smn")
fer) --> zoospora
13 ZOAiVDROSPORA

v.5p6f0 "brbat",-),

'

t (gr. , vilp,
zoandrospor 1. An-

de ani-

zon, flie natural geografic altitudinal, longitudinal sau


climatic (de WJgetaie) [zone, belt,

hand; Zone, GUrtel, Htihenstufe; zone,


etagc, bande; zOna, Ov, Ovezet;
30Ha, HOJIC)

21

ZONALIS,
ZONATUS,
ZONO-,
-ZONUS, zonal, zonat, etajat, stratificat; prevzut cu o dung circular
(frunzele la Pdargonium wnale) {leuoozonatus,
latizcnus,
wnosulcatU8 )"
[zonal, zonate, zoned, barred, girdled, belted; giirtelig, gegiirtelt, umgUrtelt; zone, etage; livezett, livezeti;
30HaJibHblll, OllOJICQHHbJJij

),J..o~

(Radlko-

"figur

22

ZONAT/0 1, zonaie, zonare 1. Dispoziia ln zone. 2. Diferenierea vegetaiei In Ilii altitudinale sau dup
gradieni [zonation,
zoning; Zona

...

ZONULA

23

2'~

25
.2&

27

28

.29

tion, Gtirtelung; zonation; zonciQ,


~vszerii elhelyezkedes; 30Ha1lbHOCTh)
ZONULA t, zonul 1. Zon micJ.
2. Subzon (zonule; Giirtelchen; zonule; s.vocska; nOIICOk, nO.Il30Ha]
ZOOBIOTICUS (gr. l;lllov "animat',
flio.; .,via"), Z?Obiotic. 1. :\flat sub
influena !actortlor ammah (de ex.
polenizare, rsptndireJ ~- Care crc~
to pe animale (parazit v:g~tal} [ZO?
biotic; zoobiotisch; zoobwllquc; zoobi6tikus j 30o6aOTH'ifXIC:KJ:i:]
ZOOCARPUM n (gr. , KaPn:O.;
"fruct") _,. roospora
ZOOCECIDIUM n (gr. , K11K1i5tov
gal
mic")
Mocecidie, cecidie
~auzat de pa~azii animali (Tub_el.!-()
[zoocccidie, plan_t-!;all; Zooz_ez.tdw,
Ticr&"alle; zoocectdJe; zoocectdmm,
Allah gubacs; 3oou:~u:H.l:lu.n]
ZOOCHORIA f (gr. , :x;wptro "a se
rsplnd"t" ), zooc(h)or"ie, i"dsptnd"irea pr"1n
intermediul ammalelor
(plante,.....,,
semine,.....,, fru("fe - , spori-) (Clements) [zoochOry; Ti~rverbreitut~g,
Tierfrtichtigkeit; zoochorte; zooch6rta,
3llatok ltal va\0 ~]tcrjedes; :>ooxopH)lj
-synwor.horia
ZOOCHORUS(gr. ), zooc{h)or, rspn
dit prin animale [zoochoric; titorv.:rbrcitet zoochore; zoochOr, :illatok
ltal t~rjed6; 3ooxopnbtll] _,. synzoirus
ZOOCOENOCYTIS ,!DIS, 1 {gr. ,
Kotvbo; ,,n comun", Klitt<; "cutie"),
zoocenocit, ccnocit ciliat cu micri
libere ( A/gae) [zoocoenocyte; Zo?zOnozvt zoocenocyte;
zoocono<"tta;

300~~n'OitlfT]

30

ZOOCYSTIS f (gr. -, ~~:Ucro.:t<; "sculct"),


zoocist
zoosporange rPzultal din
!ragme~tarea tmui ce~~cist. [:wocysl;
Zoozyst; zoocyste; zooc1szta; 300I..IIIcr]
....... sporocytis

131

ZOODIOlJA f (gr. , Oio.Soo; "n::t


tere") _,. zoo.~pora
22 ZOODIOD.1I'\'GIUM n {gr.- , lqy<.:Iov
"vus"), 7.ootl.iod.angiu, ~~rorang.-: :~u
zoospo~i
[wodJ_oilJ.n<;;lUHl , Z?oJ.1o
dangium; wodwd:l.Tl:,;e; zoodwJangium; JaC~,1liO,Jl!lrH>i}
133 ZOODOMATJ['J! n (~r. , Ck-Jp(rnov
"disuii."), woJom~c~u, dom_a~i~t pupn
lat dl animale mlcl (fur1ucl, 1n~rrl<:,
viermi) [z.Jodomatinm; Zuodonnli;
zoodomatinm; ZOLrl,;mdnm; 300,10
M<ll111ii:]
y:q:treo; "so")
M ZOOGAMET A f {;;:r.
_,. p!ar.ogrrmcta

35 ZOOGAMIA r {gr. , y6~'5 "csl


torie"), zoogamie 1. F~rtihzare cu
transportul polenului prin anima!t'.
2. Fecundare prin anterozoizi [zoogamy; Zoogamie; zoogamie; zoogmia;

wora."'H.R]

ZOOGAMUS (gr. ), zoog:t.m 1.


Fertilizat prin animale. 2. Fecund..lt
prin anterozoizi [zoogamous; zoogam:
zoogame, zoogllm, :>::~~raMHblii:]
37 ZOOGENEUS, ZOOGEJiUS {gr. -,
ysvvw "a se nate"), zoogen, rt"lzultat
sub influena unor animale (de ex.
succe;,iunile in geobota n it:) [ zoogonous
zoogen; zoogene; zoog0n; :>XIfCHHbi"A]
38 ZOOGWEA f {gr . , yM>tO-; "clei"),
zooglee, grupare de bacterii cuprinse
intr-o mas mucilaginoas socr~tal
pe partea extern a membrane\ lor
[zoogloca; ZooglO:t; zooglo~; ZOO
glOa; :>oorn~]
39 ZOOOONANGIUJJ n (gr. -, "!6vo<;
,.urma", yydov "vas"), zoogonang"tu,
celul
reproductiv
dind natJ:rt>
planogameilor {Borzi} [zoogonangi*n;
Zoogonangium; zoogonangB; zoog-onangium; 3oomaaHntii]
t;,O ZOOGONIDA.NGIUM n {gr. , EtSo<;
"asemnare",), zoogonidangiu, orgJ.n
in care se dezvolt zoosporii algelor
(West) [zoogonldln<rium;
Zoogonidan0
gium; zoogonidange ; zoog(Jnid<l.ngium;
300rolfii.J;aHmfl]
H ZOOGOtYlDIUM n {gr. ) _,. zoospora
4.2 ZOOIDA t {gr. -, tiOoo; "asem;\n<\reJ
{Hazen} _,. zoospora
4.3 ZOOMORPllOSIS f {gr. , ~~Op!procr\<;
"formare"), zoomorfoz, morfogencz
sub
influena
agenilor
animali
(gal) {Appel) [zoomorphosls; Zoomorphose;
zoom!!rphosc;
zoomor
fOzis; 300\JOp$03]
t;,4. ZIJOPARASITUSm {gr .. , 1tctp(l"tto.:;
"parazit"), zooparazii, parazit auim:ll [zoopalasitc; Zooparasit; zoopa
rasite; llali t\!0-,kOd); Joonap:mn]
45 ZOOPHAGUS (gr. , ~Caop.-;n "a
minca")_,. carnirorus, insecti>orus
4& ZOOPIJJLUS (g~ . , ~l..tm ,,a iubi"),
zooril, p:Jle:JiZ::l.t prin artimale [wuphilous; zoophil, Uerbli.Hig; zoophile;
<l.ilalporoz\ a; 3\lO~ltJlbH:.ttlj
ii? ZOOPJIUBUS (gr. ", <pOpEw "a se
teme"), zoofob, cu adaptri mec~:
nice sau chimke contra Yoraclli'ij.lt
imbivoarrl0r (de ex. c\1 spini, sccreii)
[zoophobous; zoophob; zoophobe;
zoof6b; :>oo$o6Hb!ii]

36

..,

ZYGOMORPHICUS

48 ZOOPHYTICUS (gr. , ~t~litov "plant"), zoofitic, cu r<Jiate tntre plante


i animale
(simbioz-) [zoophytic; zoophytisch; zoophytique; :z:uofitikus; Joocj)llrHiei;KH&i)
49 ZOOPLAI\'CTO.V n (gr. -, nJ...ayKt~
"rtcitor''),
zooplanclon, planctonul organismelor animale [~ooplank
to:t; Zooplankton; zooplanelon; zuoplankton; J:>on.rtaHKroH]
50 ZOOSIPHONOGAMIA f (gr. , oiq>OY
"tub", y(q.to.; "cstorie"), zoosifonogamie, fecundatie cu anterozoizii
rtnultai din divizarea celulei anteridiale (Cycas, Ginkgo) [zoosiphonogamy; Zoosiphonogamie; zoosiphonogamic; zooszifonogmia; Joocw~Po
noraMI!ll]

51
52

5.1

.54-

5~

::;i,i
.,j:'

.5!>

ZOOSPERMA n (gr. -, o-nip~ ,,s


min") -+ zoospora
ZOOSPHAERA l (gr. -, oqHltpa
"sfer"}, zoosfer,
zoosoor biciliat
( Algae) [zoosphere; ZoOsphre; zoosplu\!ru; zoosztera; 3ooc4lepa)
ZOOSPORA t (gr. -, crxopit "smln
"), zoospor, spor clial mobil formal in sporange (Algae, l<'ungi)
[zoospore; Zoospore, So;JJWrmspore,
Schwrmer; zoospore; zoospOra, rajz63jJ6ra; 30ocnopa] -+ sporozoidium,
trichospora
ZOOSPORANGIOPHORUM n (gr.
--, :yyetov "vas", ljlopO.; "purttor"),
zoosporangiofor, suportul zoo.>poranb'Clui ( Perorwsporaceae) [zoosporangiophore; Zoosporangiophor; zoosporangiophoNJ;
zoosporangiumtartO;
300CJropaHrno!flJp]
ZOOSPORANGIUM n (gr. ---), zoosporange, sporango n care se lormeaz zoospori (Algae, Pungi) [zoosporangium; ZoOSJJOrenbehMter; zoosporange; zoospOratartO, zoosporangmm; 30XrropaHrlfi'l]
ZOOZYGOSPHAER.I f (gr. -, 'uy~
"jug", O'(jhJipa "sfor ") -+ plarwgamcta
ZOOZYGOSPORA f (gr. --, cr:ropQ
.. ~min:l"), zoozigospor, ziguspor mo
bil [zoozygospore; Zoozygospore; zoozygospore; wozigosp6ra; 3003Jirocrr.opa]
ZYG-, ZYGO- (gr. ~t.ry..J.; "jug"),
llljHlredtiat, reunit dle dou (zyg<Jlylicus, zygo>Wmrmens) Lyvked, paireli,
joinod; joch-, pnar-, zusammengL'
jvcht, YMhuudC'n-; accouple, conjugu6, g,:mine; pd.ros-, iker-, Os~Zl'
k'lpcsolt; napHo-, ~nOR'iaro-l --+ ronjugat?, didymo-, geminato-

59

ZYGOAVXOSPORA 1 (gr. -, aix;11


"cretere", cr~topil "smln"), zigoau
xospor, auxospor de rezistenr1 (Baceillariaceae) (zygoauxospore; Zygoau
xospore; zygoauxospore; zigoauxos-p6ra; llfroa)'Kwcnopa]

60 ZYGOCYSTIS ,-101'3 l {gr. -, JC0aru;


"cavitate''), zigoci.;t, celul rezultat
din coajugarea a doi gamei simlari,
inconjurat de o mtmbran rezs
lent(zygoc;r-it; Zy~zy.;te; zygocyste;
zigociszta, JromspOra; 311fOUIICT] ......
::.ygcsperma, zygospora, oospora
61 ZYClOGAMETA t (gr. -, 'YEI~;
"so''), zigogamet, g:..met neciliat,
fr
moh;litate (Aigtu) [zygogamete; Zygogamet; zygogamHo; zigo..
gameta; lliroraMtTa] -+ aplanoganulld
62 ZYGOGAMJA f (gr. -, 'YdJ.Wo; "Csll
torie"), zigogamie, copularea gamotangiiiOJ- (Zy;omycerej) [zygogamy;
Zygogame, Ulmetangienkopulation;
zygogamie; zigogimia; 3Hrora:-.rHJi]
63 ZYGOGENESIS 1 (gr. , 'Ytvsm;
"genez"), zigogJnez, genez ca ur-m:lre a unei ferf.i!ir.ri sexuate [zJg{)-genesis; Zygogenese; zygogenese; zj.
gogene7.is; JKroreiieJ]
6!t ZYGOGENlCUS (gr.-.\, zigogenetic,
rezult.at din fecundare [zygogenic;
zygogenisch; zygogenetique; zigogenikus; 311roreruthli'l]
GJ ZYGOLYSJS f (gr. -, A.U<n~ .. d~sfa.
cere"), zigv!iz, separarea perechilor
alelomorfe d<:l caradt,re rcunito (Mendcl) [zygolysis; Zygolys!!; l'.ygolyse;
zigoliz!S; :mronn3)
ZYGOMERlCUS, ZYGOJJERUS (gr.
, ~tpo~ "parte"), zigom<Jr, divizat in
perechi rzygomero\18; jochleilig, joehJ;Iiedcrig; zygom~re; prosan osz
tot.t; Jilro:>.lepHbtJi]
67 ZYGOMORPIIIA t,ZYGOMORP!JJS.
SMUS m (gr. -, 1-l:JPfJitl "infiare ..J,
r.igomorfie,
zigome~rfism;
simetrl!l
bilalefal; cnd un organ poate li
divir.ilt printr-un plan de simetrie
wrlieal in dou jum:"\t:1!i simila?e
{floare, frunz) [zy.~nmorphy; Zygomorphif', J u~hbildtw;;: 1-J gomorphie;
z!gonDrfiJ, k~toldali rt<szar{lnyvssg;

66

J:trO).-t''~il:t~J

68

ZrGOJWflPlliCUS,
Zl'GOMOR
Pf/ U S (gr. - ), zigomorf, monosimetric;
cu simdrio bilateral [zygomorphic,
zygomor;-,hous; zygomorph, t;lcichgleimssif:sym
seitig-symmetrisch,
metrisch;
zygomorphe;
zigomort,
egyszimetriits, ketolda!uan re..,zan\-

ZYGONEMA
nyos; 3KrOMOP4n.fi1, HenpaBIIJII>Hbdl:] ___..,.
mono.~"ymmetricus

69

ZYGONEMA n (gr. , vfUta "fir"),


zigonem,
structura longitudinal
caracteristic
a cromozomilor n
stadiul zigoten (G;oegoire) [zygonema;
Zygonema; zygonema; zigonema;

70

ZYGOPHASIS f (gr. -, (jiQo-~ "apariie"), zigotaz, taz In dezvoltarea


organismului Intre momentul fertilizrii i diplofaz (Winkler} [zygophase; Zygophase; zygophase; zigof.zis; 3Hrocllala]
ZYGOPHYTA n pl (gr . , qro"t0V
"plant"), zigofile, plante rezultate
din conjugarea celor doi gamei
[zygophytes; Zygophyten; zygophytes; zigolitk; 311J"04111Thl]
ZYGOSIS f {gr. -), zigoz, conjugarea
a doi gamei, formnd zigotul (Nab)
[zygosis; Zygosis; zygosis; zigOzis;
3Hr03]
ZYGOSOMA n (gr. -, Glbp.tt "corp")
__,. mixochromosoma
ZYGOSPERMA n (gr. -, crntpj.l.U
"smin") - t zygocystis, zygospora
ZYGOSPHAERA f (gr . , O"f9Uiptt
,,sfer") __,. gamna

3ttroHeMa]

71

72

73
71i

75

76 ZYGOSPORA f {gr. -, crrcopd "s


mint") ..... zygocyslis, planospora, plano::.ygola
77

ZYGOSPORANGIUM n {gr. --, Uyytiov "vas"), zigosporange, sporange


cu zoospori [zygosporange; Zygosporangium; zygosporange; zigosporn
gium; 3KrocrropaHnlil)
78 ZYGOTA f (gr. -), zigot 1. Celul
rezultat din conjugarea a doi gamei
omologi (Bateson). 2. Oosfera fecundat [zygote; Zygote; zygote; zig(ita,
jromspOra, csirasejt; 3Hrora] --. syngameta, ovum
79 ZYGOTACTISMUS m, ZYGOTAXIS f (gr. -, tuKnKOt; "de orinduire",

.,~

"t6.~1o; "orinduire"), zigotactism,


ia reciproc a hifelor de sex

atracdiferit
pentru conjugare [zygotactism; Zygotaktismus; zygotactisme; zigotaktizmus; 111rorauKJM) ___..,. amphitactismus
80 ZYGOTENA t (gr. -, "talvia "panglic"), zigoten, stadiul profazei meiotice de la inceputul imperecherii
cromozomilor omologi (Winiwarter)
[zygotene; Zygotn; zygoUme; zigoten; 3HCOTeH3) -+ amphitena,syno.p
Itma
81 ZYGOTICUS (gr. -), zigotic, referitor la zigot [zygotic; zygotisch; zygotique j zigotikus; 3H:rOTH'IOCKIIIi:]
82 ZYGOZOOSPORA f (gr. -, ~v "animal", crnopd. "smln"}, zigozoospor.
spor mobil rezultat din conjugarea a
dou celule sexuale omoloage ( Algae,
Fungi) [zygozoospore; Zygozoospore;
1.ygozoospore; zigozoosp6re; 3Hroloocrropa]
83

ZYMASA f (gr. ~6J.1'1 "aluat"), zimafA, enzim fermentativ [zymase;


Glungsenzym; zymase; zim.z, erjeszW enzim; 3HMUa]
8li ZYMOGENICUS,
ZYMOGENUS,
(gr. -, ytvvdro "a produce"), 1.imogen,
zimotic, fermentat.iv (bacterii) [zymotic, zymogenic, termenting, termentproducing; zymotisch, grungserzeu
gend, grungserregend; zymogEmr, zymolique; zim6Ukus, enzimkCpzO, erjedest okoz6; 6pO.llHIIbHw:ll]
85 ZYMOGBNUMn (gr. --)--> profermen80

87

'"m

ZYMOLOGIA r (gr. -, ;l..Oyo<; "vorbire"), zimolo-ie, cnzimologie; studiul


fcrmentilor I a fermenli:irii [zymology; Grungslehre; zymologie, enzymologie; erjedestan; 3HMoJionu)
ZYMOLYSIS f (gr. -, AUm<; "desrf)npunere") -+ enzymolysis

88

ZY MOSJS f {gr. -)

89

ZYMOTICUS (gr.

-+

-)-+

fermenlalio
Z!JIIwgei<cw>

ADDF.NDA
(vjde in textu cum

A
18

NOMEN ABORTJVUM, nume abortiv ("nscut mort") , atribuit nevalabil

akKPCMeHTHLIKa.lll>HOC IlOKOJICHHC]

61

CONTEXTUS
ABSORPTIONIS,
esutul de absorbie a substanelor
nutritive i a apei [absorptive tissue;
Absorptionsgewebe, Sauggewebe; tissu d'absorption; abszorbeil.l6 szOvel;
a6cop6HpyJOUJ;811 TK8H1>]
SPECTRUM
ABSORPTJONIS,
spectru de absorbie [absorplion spec
trum; Absorptionsspektrum; spectre
d'absorption; abszorbciOs spektrum;
cnenp nornow;eHHll]
ORGANA ACCESSORJA, organe ae
ce.>orii {apendici, peri, spini) [accessory
organs; Nebenorgune; organes accessoires; jrulekos szervek; npu.o:aTO'IHl.le oprauw]
RADJCES ACCESSORJAE -+radices
adrentiliae
GEMMAE ACCESSORIAE, muguri
accesorii dezvoltai pe locuri nedeterminate [accessory buds; akzessorische
Knospen, N ebenknospen, Beiknos
pen; bourgeons ae<.essoires; jru!t\kos
rligyek, mellt\krligyek; DpHJ1aTO'IlUUI
llO'l.KU]
GENERAT/O ACCREMENTJTJALJS, generaie acrementiial rezultat J!rin separarea unor pil.ri din
organul parental, din care se dezvolt
indivizi noi [accrementitial generation;

FOL!UM ACEROSUM, frunz acicular (Conifmu.:) [acerous leaf; Nadelblatt; feuille acereuse; t6level; urOJJlo'l.aTNA llHCT]

Ha3BaHHe]

szlak; ~~:opaeawe BOJlOCJCH]

notata)

Akkrementizialgeneration; generation
accrementitielle; levlsi nemzedek;

unui taxon deja valabil nominalizat


{abortive name; abortiver Name; nom
abortif; halvasziilet.ett nev; :~6op-rHBI{Oe
CELLULAE ABSORBENTES, celule absorbante ale materiilor nutritive din sol [absorbent cells; .\bsorptionszellen;
cellules
absorbantes;
felsziv6 sejtek; a6cop6apy10111Ke KJieTKH]
PILI ABSORBENTES, peri absorbani ai rdcinii [root-hairs; Absorptionshaare, Wurzelhaare, Saughaare; poils absorbant.s; gyOkerhaj-

75

157

SJLVAE ACEROSAE, pduri de


conifere [acerous woods; Nadelwlder,
NadelhOlzer, forets ackulaires; feny0erd6k. t(ileveles erd6k; xBOiiHwe neca]
FILAMENT A ACHROMATICA, fi.
lamente acromatice {In cariocinez)
[achromatic spindles; achromatische
Splndelfasern; filaments achromatiques; akromatikus Ionalsz.lak; HCO
xpameHHI>Je HHTH]
ADAPTAT/O ACTIVA, adaptare
activ; dezvoltarea organului ca urmare a funcionrii sale [active adaptation; akt1ve Anpassung; adaptation
active; c.selekvO alkalmazkods; ax
THBHB.II amlllTai.IWI]

193
197

205
20&

ADF-- AFF
ADG- -+AGGD!SCUS ADHAESIVUS, disc adeziv (Vi!aceae) [adhesive disc; Haftscheibe; disque adhesif; tapad6korong;
npHpacTaJOUJ;Ifii. ,II,IICIC]
ADL- -+ ALLCAULES ADLJGATJ, tulpini c
rtoare
(Galium) [dasping-stems;
Klammerstengel; tiges cramponnan
les; kapaszkodO szrak; o6t.eMJUOIQHii.
CTcl'iJUt]

RADJCES ADL!GANTES, rdcini


( H edera) [climbing-roots,
daspin:-roots; Klammerwurzeln, H, ftwurwln; racnes crampons; kapaszkod6 leggyOkerek; U:eiiJ:UlJOUJ;IfCCII KOPHH]
ADN--+ ANNADP- -+ APPADS-- ASSADSC- -+ ASCGEMMAE ADVENTJTJAE, muguri adventivi [adventitious buds;
crO.toare

209
215

22"

li'i2

PLA."''TAE ADVENTJVAE
Adventivknospen,
Nebenknospen,
l:leiknospcn, zufiillige Knospen; bourgeons adventifs; j.ruMko!i rUgy~k,
ffi~ll9krUgyek j 8plUJ1lTO'fHbiC no'IKII)
RADJCES ADVENTITIAE, rd
cini adventive [adventitious roots;
Adventivwurzeln, Ersatzwurzeln, Beiwurzeln, S{lroObi.irtigo Wurzeln; raeines adventlves; pOtgyOkerek, j.rulekos
gyOkerek; npKll.aTO'fHbiC KOpRit)
RAM/ ADVENTJTJI, ramuri adventive [adventitious branches; Adven
tivsprosse; rameaux adventifs; jru
Iekos gnk j DpHJJ;aTO'IHbiC BeTKII)
225

PLANTAE ADVENTIVAE,PLANTAE ADYENAE, plante adven


tlve, antropochore,
originare din
alte regium {Galinsoga) [advenlive
plants; Adventivpflanzen, Fremdlin
ge, Anklimmlinge; plantes adventices;
behurcolt n6v9nyek, jiivevtmy novenyek j a)l.BeHTHBHbiC paCTCRIUI)

2~6

DIVIS/0 AEQUATIONALIS, diviziunea ecvaional a nucleului tn


dou pri egale, numrul cromozomilor celulelor fiice rilmlntnd acelai
cu al celulei mame[equational division;
quationsteilung; division equation
nelle; sz.imtartO osztOd.is; 3KI!auuon-

J.M. Reftelius (1762) a folosit acest


termen pentru a indica modurile In
care sint pliate in mugure "frunzele"
florale (petalele) In tiJilpul iernii sau
la inceputul primverii. Ulterior, WydIe-r (1851) a schimbat sensul, folosindu-! pentru a indica raportul reci
proc de plere in mugure atit a "frunzelor'' florale, cit i a celorfolare (nomofile).
Pentru a indica modul de pli<>re In
mugure atit a frunzelor follare, dl
i a celor norale, Linne (1751) a folosit termenul foliatio, pe care tns n
mai folosea t In accepiunea lui co
m1m, de tnfrunzire tn general.
L.C. Richard (1808), pentru modurile de p!ere In mugure a "frunzelor"
florale, In loc de aestivatio a introdus
termenul sugestiv i neechivoc de
praefloratio, iar n loc de vernatio pe
acel de praefoliatio.
ln literatura mai recent se manifest tendina de abolire a termenilor
aesti~>atio, vematio i foliatio, termeni
inapi i confuzi, utilizlndu-se in locul
acestora termenii pNU!(loratio, I'CSpectiv praefoliatio.
2')1

PLANTAE AFFIXAE, plante fixate


de sol prin rdcinile lor [aHixed
planls; befestigta Pflanzen; p!antcs
attachees; rOg:dtctt novenyek; npll
KJICfiJleHHbiC paCTCHUll.)

3'.!8

FWRES AGGREGATI, flori ::~gre


gale, pe un receptacul comun ( Scaltiosa) (aggregate flowers; angehuflL<
Blilten; fleurs agregees; c:soportos
virfl.gok j co6paHlJb!C llBCTICH]
FRUCTUS AGGREGATI, fructe
agregate (Rubus) [aggregate ruits;
Aggrcgatfri.ichte; fruits agte;;f>s; cso
porlos termCsek; cnolKHhle nJ10Ahl]

332

PLANTAE AGRARIAE, PLANTAB AGRESTES, planle de dmp


[field-plants; Ackerpflanmn; Jlantes
champCtres; sznt6fo.ildi nOvt!nyelc;
llOJJCilb!C paClClJilll]

It 1 ~

NOMEN ALTERNATIVUJI, nume


ulternaliv, cind taxonul are 1louj nume deosebite i ambele valabile (Gra
mineae- Poaceae) [alternatiYe name;
alternative Benennnng; nom <lll,rnatil; vagylagos nCv; aJihTC!1an:auoe
Ua3BaHHCj
P RAEFLORATIOALTER..:\".-1 T1 Y".ti,
prefloraie a\Lcrnativ, clllll an.Jperirt>a frunzelor flurale din mugure esle
allrrnanUI, fiind dispuse pe dou
rinduri [all!>rnative prefloration; altl'i'
nierende Bltitenknospenlage; pn\floraison alternative; vltakoz6 virilgboru-

Hoe )l,eJl.CHHC)
2,7

254
259

DJSCUS AEQUATORIALIS, disc


ecvatorial; plac ecvatorialii, cu dispozih jumiit~ilor de cromozomi n
planul median al fusului (in metafaz)
[equatorial plate; quatorialplatte;
plaque tlqua toriale; ft!lezyOkorong;
3kB8TOpllaJib!l3JI n,laCTHHII:a]
~:w~~.)

GENERATJOAEQUJVOCA~abioge

nests

CAULTS AitREUS, CAULIS EPIGAEUS, tulpin aerian, tulpini\ su


praterestr [aerial-stem; Luftspross;
tige aCrienne; fOldl'cletti szr; nol.nylliHbtlt cTe6c.m.]

FOLIA Alt REA, frunze aerienr, care


nu sint submcrse [aerialleaves; Lullbllter; feuilles a(lriennes; Ieglevelek;

JI03!1)'WHhlC nHCThll]

PLANTAE AEREAE--+ epiphyta


RAD/ X AEREA, n1dltcin aerian
(Orchideac cpifite) [aerial-root; Luftwurzcl; racine a;rienne; JCggyi:\ker;

BOJ.!J.}'WHbltl: KOpCHb)

2S3

* Terrncnul aestil'alio (lat. aeslivus


"dr var") in accepiunea lui clasic
ln~ramn starea de \'iat Jatcntii. a
organismelor in condiiiic cldurilor
i a uscciunilor extreme din timpul
verii.

FA$CICULU$ BICOLLATERALJS

073

a.Jilo'lepHRTHBHOC UBe'JO'IHOC-fiO'IKocnO)I(eHHe]
;YQMEN A:MBIGUUM, nume ambiguu, devenit echivoc i nevalabil
[ambiguous name; mehrdeutiger Nume; nom ambigu; ketertelmii neY;
ls j

497

791

800

CO'\:IHHTeJlbllOe liRlBRHHe)

60(1

6[,6

6 s::

711

717

PRAEFLORATJO AMPLEXA, prE'florape amplex, eu frunzele florah~


din mu~url) mbrilndu-se reeipro<.'
[ embracing prcfloration; umschliE'ssende Bhltcnknospcnlage; prMloraison
embrassante;
Olel6
vmigboruhis;
o6I.eMmomee noJKOCJIO)I(eRHe usena]
rLAVJS ANALYT!CA, cheie analitic
de determinare a taxonilor
f analytical-key; analytischcr Bestimmungsschliissel; elef analytique; analitikns hatt\.rozOitulcs; onpe.ueJJeHHblil:
K.1l0'1]

OVULUM ANATROPUM, ovul anatrop, cu micropilul aezat ling hil,


iar alaza la extremitatea opllS (Lilium) (anatropousovule; umgewendete
Samenanlage; ovule anatrope; \"SZszafordult magkczdemfmy; aHaTponHa!l
ceMJifiO'lKll]
ANDROD!OEC!A TR/0/CA, androdioecie trioic11, poliecie cu indivizi
masculi, hermafrodii i masculi cu
hermafrodii pe indivizii diferii ai
aceleiai specii (Geum urbanum) [trioecious androdioecy; triOzische Andro
t.liOzie; androdiOOcie trol:cique; trioikus androdiOcia; TpeliJlOMH&HJI &IUIPO.n,HJUHJI]
ANDROGYNIA
TRIOJCA {gr.--,
tpt "trei", oilco:; "cas"), androginie
1rioic, J?Oiigamie cu indivizi masculi,
femeii i monoici (masculi i lemelij
(Viswm alb!tm) [trioecious andro~yny; triOzische Androgynie; androgynie tl"ioecique; trioikus androgina;
IpCJ~.nOMHal'l &H)lpOrHHHlt]
ANDROMONOECIA TR/0/CA (gr.
---, tp[ "trei"), andromonoecie triok;),
cu indivizi mascull, femeli i andromonoici (masculi i hermafrodii1
(Cannabis satira) [trioecious andromonoecy; triOzische AndromonOzie;
andromonoecie trioique; trioikus andromon6ciu j TpCJ~.nOMH&JI &H.llpOMOUCU~)

66

ANGULUS D!VERGENTIAE, unghi


de divergcnj.ii, format de pozipa tmui
(lrgan lateral fa de organul pe care
este inserat (in filolaxie) (angle of
divergence; Divergcnzwinltel, Neigungswinkel, Ablaufwinkel; angle dt'
divcrgcnce; elhajlsi szOg; yrOJT
pRCllOlltll:eHHJt]

9!t4
1~~2

12~0

ANN-.....,. ADN.
ANNULU$ ANNOTJNUS, inel anual
tn trunchiul arborilor [annual-ring;
Jahresring, Holzring; anneau annuel;
evgyfirii fagyU.rG.; ro.!IH'!Hoe KOlU>UO]
ANNULUS CAMBIALIS, inel carnbial [cambium-ring; ltambiumring;
kamblumgyiini;
anneau cambial;
X&~6HRni.Hoe KOnbUO)
ANNULUS GLANDULOSUS, inel
glandular [glandular-rin-; driisiger
Ring; anneau glnndula1re; mirigy
gyiirii; JKenelucroe J:Oni.uo]
ANNULUS PIWRUM, inel de peri
[hair-ring; Haarrng, Haarleiste; anneau de poils; sz6rgyllrii; KMLLIO 113
BOnoc)
APP- __,. ADPCELLULAE AUXILIARES, celule
auxiliare ( Rhotkph~eae) [auxiliary
cells; Auxiliarzellen, Hilfszellen; cel
lules auxiliaires; seglt6sejtek; DCIJOo
MDraTeJU>Ride MeTKII)
GEMMA AXILLARIS, mugure axilar [axiliary bud; Axelknospe; bourgeon axillaire; hOnaljriigy; nalywRSJI
noua]

B
35

02

102

FOLIA BASAL!A, frunze bazak


pornind de la baza tulpinii (basallea
ves; Basalbltler, grundstndige Blt
ter; feuilles basales; l6levelek; mno
swe nHCTb.ll]
BASIS FOL/1, baza frunzei, part~a
inferioar a peiolului sau a frunzt>i
s~ile unde se articuleaz pe tulpinJ
(leaf base; Blattgrund; base de 1.1
feuille; levelalap; OCHoBa. naCTa]
BAS!S LAMINAE, baza laminei suu
a limbului, opus virfului, unde incep.;,
peiolul {base of blade; Blaltscheibegrund, Blattspreitegrund; base dtl
la limbe; levelvll, levtHlemez alap;
OCHOBR DJ\RCTHHKH JJHCTR]
FASCICULUS BICOLLATERALIS,
fascicul bicolateral, cind pe amb+.'lt.l
pri opuse ale xilemului este dispus
cite un floem, in partea adaxial,
respectiv abaxial (tulpina la Cucurbitaceae, SolanacetU) [bicollateral vascular bundle; bikollaterale Leitbiin
del; faisceau bicollathal; bikollaterlis edenynyalb; 6111(oruunepa.;II.HLII
Il)"'OK1

.,.

NOMENCLATURA BJNOMINALIS
153

NOMENCLATURA BINOMJNALIS, nomenclatura binominalli, no-

menclatura binarA; nume de specie

format dintr-un nume generic i un


epitet speciric ( Tara.Taeum officinale)
[binary nomenclature; binre Nomenklatur; nomenclature binaire; ket-

nevli elnevezes; 6HaapH3JI HOMeHKJta-

251

n'oa]
BOREALI-OCCJDENTALIS, nordvestic [north-western; nordwesUich;
boreal-occidenlal; eszaknyugati; ce-

BepO-JanaLUHIA)

372

BOREALJ-QR/ENTAL/S, nord-estic
[north-eastern; nordOstlich; boNialoriental; eszakkeleti; cencpo-BOCTo'IHbill:]

BOREO-ALPINUS, boreal-alpin, arctic alpin (boreal-alpine; nilrdlich-alpin, arktisch-alpin; bo~l-alpin; eszaki-alpin;

254

35
51

71
208

209

2t5

TaUH.II]

ceaepo-an~>DHIICKHii]

PRAEFOLJATIO

CAW- -+cal-, kalli-, kalloANNULUS CAMBIALIS, inel rambial din scoara secundar, format din
celule meristematice alungite, unile
cu celulele din periciclu, In seciune
lransversal avnd forma unui inel
[cambium-ring; Kambiumring, Verdickungsring; anneau cambial; kambiumgyiirii; KaMfiila.m.lt08 KOJu.UO)
PJLUS CAPITATUS-+pilus glandulosus
CELLULA FILIALJS, relul fiir
[ daughter-cell; Tochterzelle; cellulefille; lenysejt; .n:o'lepHall KJieTKa}
CELLULA MATRJCALJS, eelul
mam [mother-cell; :\lutterzclle; cl'llule-mere;
anyasejt;
MarepMHCKall
K!ltTKa)
PLANTAE CELLULARES, planle
celulare, criptogame nevasculare [cellular plants; Zellenpflanzen; plantes
cellulaires; snjtes novenyek; KJJ.ero'l
Hwe pacreHM.II]
CYLJNDRUS CENTRALIS, cilindru central, stel; partea eenlral concentric
n rdcinii i tul
pinii de sub endodermul scoarei
primarr,
cuprinzind
Cascicolele

CJRCINATA.

prefoliaie circinat, cu frunza nru


rat In mugure in lungul ei, de la
virf s_rre baz ( Rosaceae) [cireinate

BOTANICA HORTENSIS, botanica


horticol [garden-botany; Gartenbotanik; botanique de jardinage; kerteszeti novenytan; ca.n.onal:l 6oTaiUu:a]

libero-lemnoase i mduva {central


cylinder,
stele;
Zentralzylinder,
Stele;
cylindre
central,
stille;
kOzponti henger, sztele; ueHTPMbHWJt
UJ.IJIHH.n:P, crena]
PLACENTATJO CENTRAL!S, placentaie central, cu ovulele aezat&
in centrul cavitii ovariene ( Primu/a}
[central placentation; Zentralplazentation; placentation centrale; k6zponti
placentaci6; u:eHTpanbHil.ll Wl.auenraWUI}
ADAPTAT/O CHROMATICA, adaptare cromatic, capacitatea pigmenilor unor alge sau bacterii de
a-i schimba culoarea in funcie de
intensitatea luminii (chromatie adaptation; chromatische Adaptation;
adaptation chromatiqne; szlnezOdesi
alkalmazkods; xpoMaTH'IecKall a.Aan-

557

prefohation; schneckenfOrmigtl Blatt


knospenlage; prt\foliation circinnee;
bekunkorodott tiiremles; 3aKpyqeuuoe
JIHCTOBOe DO'IIOOCJI.OliCeHHe)
PRAEFWRATIO COCHLEARJS.
prefloraie cochlear, mod de prefloraie imbricat, petala extern aco
erind pe cele interne ( Aconitum) [cohear prefloration; kochleare Bliitenknospendeckung; pNlfloraison cochleaire; kohleris boruls; Komeapuoe
li;BtTO'IHoe DO'l.KOCJIOJeHHt)
FASCICUL! COLLATERALES. fasdcule colaterale din cilindrul eenlr<~l,
fiecare cu un fascicul liberian exterior
i altullemnos interior [collateral bundles; kollaterale Leitbi.indel; faisceanx
collat.erals; kollaterlis edenynyal.bok;
KOJIJI.aTepanbHble D)"'XH]
COMBJNATIO NOVA, combinai&
nou, el'ecluat pentru prima dat
intr-o publicaie, schimblndu-se rangul sau pozitia sistematic a unui
taxon [new combination; neue Kom
bination; eombinaison nouvt'lle; Uj
kombinciQ; HOBQJI KOM6HH3J..IHII]

r.

619

G52

681

FWS COMPLETUS, floare eom


plet, avind toate piesele component&
(ealiciu, coroli1, slamine i pistil)
[complete flower; vollst.ndige Bliiteo
fleur complete; hinytalan virg, teljes Vrg; nOJIHblii L(lltTOK)

685

FOLIUM

COMPOSJTUM,
avind mai multe
i
inserate pe un peiol comun ( Aesculus,
Robinia) [compound leaf; zu..ammen-

compus,

COROLLA CHOJUPETALA
gesetzles Ela fl; feuille composee;
Osszelett level; cno:Hwlt nHCT]
JNFLORESCENTJA COMPOS/TA,
inflorescenii. compus, axa
prneipaHi purtind ramuri cu inflorescene
secundare (panicul, spic compus, racem compus) [compound inflorescence;
zusammengesctzter Bliltenstand; inflorescence composee; Osszelelt virg
zat; CJIOJt:Hoe COI.IBeTHe]

sadengewebe; tissu palissadique; paliszd-szovet: na.JUIC8.11H8R TKaHJ:,]


CONTEXTUS PRJMARJUS, esu
tul primar (primary tissue; prim re
Gewebe; tissu primaire; elsOdleges
szOvet; rnaBHall TkaKb, oepBK'IHall TKaHb]
CONTEXTUS SECUNDARJUS, e
sutul secundar [secondary tissue; sekundre Gewebe; tissu
secondaire;
msodlagos szOvet; BTOPH'IHall TKallb]
CONTEXTUS FUNDAMENTALIS,
esutul fundamental [ground tissue;
Grundgewebe; Ussu fondamental;
aJapszOvet; $YK.D;8MCHTaJibHall TK8Hb)

70J

PRAEFLORAT/0 CONDUPLICATA, prefloraie conduplical, cnd elementele florale din mugure sint pliate
in do1.1 jumti tn direcia lungimii lor (Ulmus) [conduplicate prefloration; lngsgefaltete Bliitenknospenlage; pfflrloraison conduplicative;
felebehajtogatott virgboruls; BJJ;OJILO
DO'IJCGCnOJt:eHHe]
?17
NOMEN CONFUSUM, nume confuz,
care trebuie inlocuit pentru a nu constitui izvor de erori [confused name;
verwirrter Name; nom confus; zavaros nev; nYTaJO!.Qee Halsanne]
7!:"o:.!ll CONSCRIPTIO
PLANTARUM,
conscrierea plantelor, notarea plantelor tn scop de inventariere (conscription of plants; Pflanzenaufname;
conscriplion des plantes; novenyOszszeirs,
novenyl"elvetelezes; onnc
paCTeHilit]
CONSCRJPTIO PHYTOCOENOWGICA, conscriere fitocenologic, releveu, ridicare fitocenologic cu conscrierea specii!or i a altor date sociologice de pe o suprafa de prob
{relevee, phytosociological record; phytosoziologische Aurnahme; reieve, reJeve phytosociologique; fitocOno!Ogiai
relvetelezes; $HTOI(eKOnor'lecKall onHc]
7.'1:J

;,2

NOMINA GENERICA CONSERVANDA, nume generice de conservat,


meninute chiar impotriva regulii prioritii mai ales pe motivul uzului
prea generalizat al botanitilor (ron::;t'rved generic names; beibehallende
tJattungsnamen, bewahrte Gattungsnamen; noms generiques conserves;
meg0rzend6 nemzetsegnevek; poJJ.O!ill>le
nueaHHlf, no,II,JieJKa~He coxpaHeHHIO]
CONTEXTUS CELLULARIS, esut
celular [cellular tissue; Zellgewebe;
tissu cellulaire; sejtszovet; kneTO'IHaJl
TKaHbl
CONTEXTUS FIBROSUS, esutul
fibros (fibrous tissue; Fasergewebe;
lissu fibreux; rostszOvel; !iiOJlOICHKCTall
TkaHb]
CONTEXTUS PAL/SADICUS, e
sutul palisadic [palisade tissue; Pali-

778

779

PRAEFWRATIO CONTORTA, precontorUl., cind elementele florale din mugure acoper pe jumtate
frunza lnvecinat, celelalte fiind de
asemenea acoperite pe jumtate de
altele, mugurele aprlnd rsucit (Genliana, Oxalis) (contorted prerioration;
gedrehte Bliitenknospendeckung; prefloraison contournee; sodort virgboruls j 3aKpy'ICHHoe DO'IICOCJ[Olt:eHKe UBCTKa)
floraie

RAD/X CONTRACT/LIS, rdcin


care dup terminarea
creterii sale se scurteaz, trglnd
planta mai adinc in pmlnt (iris,
Taraxacum) [contractile root; Zugwurzel; racine contractile, recine tractrice; OsszehU.z6d6 gyOker; J:OHtpaiCTKJibHbll"i ICOpeHb]

contractil,

79 ~

PRAEFOLIAT/0 CONVOLUTJVA,
convoluUi, cind frunzele din
mugure sint rsucite asupra lor In lung
i acoperite de alte frunze la fel rsucite
(Convallaria, Prunus) [convolute prefoliation; Ubergeroilte Knospenlage,
zusammengerollte Blattknospenlage;
prefoliation convolutee; betekeredett
(Osszehengeredett) leveltUremles; c~~ep
uyToe !IHCTOBoe fiO'IKOCJIOlKCHHe]

816

COROLLA CHORI PETALA -+carolla dialypetala


COROLLA DIALYPETALA, corol
dialipetal, cu petalele libere, neconcrescute (Cheiranthuscheiri) (dialypetalous corolla; freibliittrige Krone;
corolle dialypetale; szabadszirmU pr
ta, vltszirmU prta; pal,O;eJlbHL111 BeH
'IHK]-+ corolla choripetala
COROLLA GAMOPETALA, corol
gamopetal, cu petalele concrescute
[Campanula, Genttana} [gamopetalous
corolla; verwachsenblttrige Krone;
corolle gamopetale; forrtszirmU prta ;
cnailllwll: self'llll(] -+ corolla sympetala
COROLLA SYMPETALA-+ corolla

preloliaie

gamopeeala.

6i6

CQRPUS UGNEVM

DENTES COROLLAE, dinii corole


de pe marginea superioar a petalelor
[teeth of the corolla; . Kronzhne;
dents de Ia corolle; prta!ogak; 3~'6hl

aeunn:a]

FA.UX CORfJLLAE, gitul coro](',


partea superioar deschis a tubului
corolei [throat of the corolla; Kron
schlund; gorge de la corolle , prtato
rok; 'lCB BeH'lHKa]
UMBUS COROLLAE, limbut corolei,
partea supl'rioar liber i etalat a
corolei gamopetale [limb of the corolla; Kronsaum ; limbe de la corolle;
prtakarima, prtaperem; orru6 .aeu-

900

CRUS-GALU, piciorul cocoului (ca


epitet Crataegus crU3-gaUi) [cock's foot;
Hahnenrua; pied de coq; kakaslb;

1000

CYCLUS VJTALJS, ciclu vitl\1, an-

IIOTa DCT)'Xa]

samblul fazelor biologice din viaa


unui organism [life cycle; Lebenszyklus; cycle vitale; liletfolyamat, Netciklus; lK113HeHHbiJ1 WfK..'I]

~n]

TUBUS COROLLAE, tubul coroiPi,


rezultat din concrelerea J?CI.alelor In
partea lor inferioar (Syrmgo) [lt1be
of the corolla; KronrOhre; tube de la
corolle; p.rtacsO; rpy6xa BeH'IHKa]
CORPUS LJGNEUIIJ, corp IPmnos,
partea dintre scoar i mAduv a
tulpiniilemnoase (lignoousbody; Holzkl:lrper; corps lignet; fa test; .npe.
oecuHa)
CORPUS VEGETATIVUS, corp ve
getativ, partea plantei care servef,>te
la dezvoltarea i susinerea ei, iar
nu pentru repaoducere [vegetati\e
body; VegelationskOrper; corps vegCtalit; tenyeszOtest; BereTaTHBaoe re.no)
830

'"
854

885

P RAEFWRATIO CORRUGATIVA,

prefloraie corugativl'\, cu petalcle


neregulat plia te in mugure ( Pa~aver)
[corrugatea prefloration; zerkmtterte
Bliitenknospenlage; pre!loraISon corrugative; gyUrt virgboruls; <:Mopw,eHaoe 'lllCTO'IHoe DO'lKOCJIOJKeffiiC]

COSTA MEDIA, nervura mediana


a Irunzei [midrib; Mit-

proeminent

lelnerv, :Mittelrippe; cOte mediane,


nervure mediane; kOzeper; rnaoHall.

"""""'J

CORPUS COTY LEJXJSARE, corpul


coU!edonar, format din cotiledoanele
sudate prin faa lor intern [colyledonar body; KeimblallkOrper, SamenlappenkOrper; corps cotyledonaire;
cslratest , ceMRA01lbf'.oe teno]
Tr..'BUL/ CRJBR.-tLES, tuburi curuile, Yase lib('riene cn membranelr
de separajie situate transversal i
perforate, prin rare circul seva
elaborat [sieve lubi's; Si{'brtihren;
tubes criblt.'s; rostacstin~k; pewCT'IaTbJe
Tpy6m]

891

DCpe'ICHlo ceMJIH)

BOTANI CA DESCRI pTIJ'A. hola


nira descriptiv (descriptive botan.v;
beschreibende Botanik; botanique des.
criptive; lclrO novenytan; onHcare.nbHaJI. 6otaBHJ(Q]

}35

PLANUM DIAGONALE, r)Ian diagonal (la floare) [diagonal phlne;


Diagonalplan, Diagonaiebene; plan
diagonal; ferde slk, UOirnp.i :;ik;

IJ.]i8.TOHQJILHhiJi DJIRH)

t36

DIAGRAMMA FWRALE,

diagram

[flora! diagram; BHJt,,nJia


gramm, BHltengrundriss; diagnmme
fi orale; virgalafrajz, vir:igk,>piet;
,D;Ha.rpaMMa UBeTKa
GLANS DJGESTJVA, gland,\ di;.:-estiv (la plantele carnivore) [dig:;;tivs
gland; Digcslionsdriise, VerdattungsdrUse; glande digestive; em~u.lJllli
rigy; nuweaapHTJlbH.JI..II lKe.ne'lS.]
floral

THECA DIGESTIV A, calol di~es


de la virful radicelei {SolanwwJ.Cj

tiv

[digestive pocket; Verdauungsbii,hse;


t-alotte digestive, emesztOtok-, nuwe
BapHTenloHRJI. Te!Ca]

DIMIDIATO-CORDATUS, dimidi,tt
cordal, cnd namai jumatah<t l,uninci
este cordat (frunza la [ilmt<s g/gLr..l)
( dimdiato-rordal.c; hatbiPt'\-!wni Jtmig; dimidi~corde; 1\\lg sziw:-. nonoBmi'faTo-cep.art~BH,'lHblil)

CRISTA-GALLJ, crPasta
(Rhinanlhus

PLANTAE DECORATIVAE, pl,mte


ornamentale {ornamental plantl!, Zierpflanzen; plantes decoratives; disznOv(myek; .nexopaTHBI!biC pacteHIDI)
DELECTUS SEMINUM, catalog de
semine (seed-list; Samenliste; catalogue de semences; magkatalOgus;

crista-galli, ca

coeo1il11i

tpitr.t)

[cock's comb; Hahnenkamm; nHe


de roq: kakastaJ~j; netylllKR rpe6eHbj

DISCUS BULBI, discul h;:il,ului


[bnlb-plate; Zwicbclschcibe, Z1' itiwlkuchen, Zwiebclstocl; plate:tu de
bulbe; hagymatOnk; Jl.tiCK np.:oamlbl]

FLOS DISCALIS
DISCUS NECTAR/FER, disc nectarifer [nectariferous disk; Honlgscheibe, Nektarienpolster; disque nectarifllre; mAzfejtl'ikorong; Renaponoc

51

HhTA: lUICK}

DISCUS RBCEPTACULARIS, disc


receptacular [receptacular disk; Blii
tenscheibe; disque :receptaculaire;
vacokkorong, vacokprna; U,BeTOnOJKa

"'

II'JlO.!l.LI)

"'
"'
'"

369

388

,.....]

59

Rld.lt ,IIIICIC]

FRUGTUS
DISSEMINANTES,
fructe diseminante [ disseminant fruits;
Streufrfichte; fruits disseminantes;
magbullatO termesek; pacceHBaiO~II
CHARACTERES DISTINCTIV!,
caractere de deosebire [ distinguishing
characters; Abnderungsmerkmale;
caracteres distinctifs; megko.IIJmMzteto jellegek; OTnH'IHTeJD>Hhle npH3nao]
ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi
de divergen [ung le of divergence;
Winkeldvergenz; angle de divergence;

E
FACTORES EDAPHICI, factori adafiei, refertor la condiiile fizicochimice ale solului [edaphic factors;
Bodenfaktoren; facteurs t'idaphiques;
talajtenyez6k; 3.!lll4lJRecmc YCJIOBIDI]

APERTURA EISODIALIS, deschi:o:iitura eisodial, aflat tn partea anterioar a ostiolei stomatei [eisodial
opening; Eisodia!Offnung, EngangsOffnung; aperture llisodiale; eiszodilis nylls, e!Opitvar; 3HCO.!llf8JiloHoe
OTBepCTHe]

101

192

elhajlsi szOg; yroJI pacxo)I(Jl.emtll]

COSTA DORSALIS, coast dorsal,


nervura median dorsal [dorsal midrib;
Nebenrippe, riickenstndige
Hauptrippe; cOte dorsale; htoldali kozt'ip~r; cmmnoe pc6po]
PAGINA DORSALIS, faa inferioar
(a frunzei) [lower surface; Riickseite;
face inft'irieure; hti oldal; CDHRH!lll
CT()pOHa}
SUTURA DORSALIS, sutura dorsal (a carpelelor) [dorsal suture;
Riickennaht; suture dorsale; hti
forrads; cmmuo.lt mo]
ANTHERA DORSIFIXA, anter
dorsifix, inserat pe partea dorsal
a conectivului (numeroase Gramineae,
Lilium) [dorsifixed anther; dorsifixe
Anthere; antMre dorsifixe; htolda
lon lzeso.tO porzO; DbiJU,HIIK npwcpeDJieHIIhiD: CnHIIKOH]
PLANTAEAQUARUM DULCIUM,
plante de ape dulci [sweet-water plants;
SUsswasserpflanzen; plantes d'eau
douce; edesvlzi nOvt'inyek; npecHOBO.!l
m.Ie paCTeHHII]

PLANTAE EFFERATAE, plante


din cultur [escaped-plants; verwilderte Pflanzen;
plant.es e<:happt'ies; elvadult nOvt'inyek,
lrulturszOkevt'inyek; OT,II;JNalO..JJJ.He pacslM.ticite, scpate

257

DISGUS EMBRYONALIS, disc embrional [embryional disc; Embryonal


schld; disque embryonnaire; csirakorong j 3M6pHOHMI>HLIJt AHC1C}
MYCORRHIZA ENOOTROPHICA,
micoriz endotrofic, filamentele miceliene ale ciupercii ptrunzlnd in
rdcin i provocind acolo o reacie
de tuberizare a esuturilor ( Solanum
dulcamara, Orchidaceae, Ericaceae,
Ly.copodium) [endot~ophic mycorrhiza; endotrophe Mykorrhiza; mycorrhize endotrophe; endotrot mfkorrhiza; 311.!1~8JI MHJ:opH3a]
GERMINATIO EPIGAEA, germinat.ie epigee, cind cot!edoanele ajung
la suprafaa solului (Ph~olus) [epigeal germination; oberirdische Keimung; gt'irmination llpigt'ie; fOidfeletti
csirzs ; Ha,ll38MH!lll npopa.CTamte]
CAULIS EPIGAEUS __,. caulis aereus

F
22

GAMBIUM FASGIGULARE, cambiu fasccular, esut rneristematic situat tn partea liberian i Iemnoas
din tulpin [fascicular cambium;
Faszikularkambium; cambum fascculaire; nyalbkambium; D)"'KOBaTwll'
KaM6HJ:I:]

91

FI BRAE RADICALE$, fibre radicale; ramificale subiri ale r'i


cini sau rdcinile adventve de pe
tulpinile subterane sau rizom [rootfibres; Wurzelfasern; fibres radicales;
gykllrfonalak; xopHeBble BOnOCIOI]
GEM MA FWRIFERA, mugure fioral[llower-bud; BlUtenknospe; bou ton,
bourgeon 8. fleur j virgrtigy j UBeTO'I
Hal[ DO'Ixa}

94

,.

GEMMA FWRIPARA __,. gemma


flori.[era
FWS DISCALIS, floare discalA situat pe discul reeeptacular (Com-

CEMMA FOLJIFERA

678

posiuu) [disc-floret; Scheibenbliite;


neuron discal, fleur en tube; kOgvirg;

knos~; bourgeon foliaire, bourgeon


A feuilles j levCirtigy; nHCTOBIUI DO'Ika}
GEM MA FOLIIPARA-+ gemma faliifera

ltBCTOI )IHCJ:a)

FWS EPIGYNUS, floare eplgin,cu


unele pri florale aparent superioare
ovarului scufundat In receptacul [epigynous flower; iiberstndige Bitite;

125

ileur sul;'ere, lleur epigyne;

magh.z
Vtrg j :)IDUlOUI'IIIhlii JJ;BeTOX]
FWS FEMINEUS, floare femel,
unisexuat, '{'Urttnd numai pistil i

feJetti

GEMMA FRUGIFERA,
mugure
fructifer [fruit-bud; Fruchtknospe,
Tragknospe; bourgeon il fruits, lambourde;
term6rUgy; MO)l:OHOCHall.
DO'Itra]- gemma florifera

lipsind stammele [pistillate llower;

Stempelbliite, weibhche Bliite; fleur


femeile, fleur pistillee; n6virg, termOs
virg j ll(eHCKHit UBeTOK, DCCTH'IHblfi
u,BeTOK)

FWS HERMAPHRODJTUS, floare


hermalrodit, bisexuat,

FORMA NOVA (fn), form nou,


valabil ,PUblicat pentru
prima dat, constitumd un taxon nou
(new Iorm; neue Form; forme nouvelle;
tij forma; HOBIUI lfx>pMa]
descris i

purtind atit

stamine, cit i pistil (hermaphrodite


flower, bisexual flower; Zwitterbliite,
zweigeschlechtige BIUte; fleur hermaphrodite, fleur bisexuee; himnOs
virg, ketivarli virg; o6oenoiiLiii
UlleTOit, repMa$pOJJ;HTHLiit QDCTOK]

FWS* HY POGY N US, floare hipogin,


la care p!irile florale sint aezate sub
ovarul situat la virful receptaculului
[hypogynous flower; hypogyne BHite,
unterstandige mute; fleur hypogyne,
fleur inft'lre; hipogln vir.g, maghz
alatti virg; noiUiecl'II"'HbiH ~OK]
PWS LIGULATUS, floare ligulat,
cu tubul corolei unilateral prelungit
intr-o lamin lung, dispus pe marginea discului receptacu]ar (Compositae) ; floare margmal sau rad iara
[ligulate Ilower, ray flower, marginal
flower; Zungenbltite, Randhliile Strahlbl11te; fleur ligutee, fleur marginale;
nyelves virg, szlllsO virg, sugrVl1'9.g j

Sllhl'IKOBblil:

~OK,

U:aeTOIC, paJI.liMM!blit UDeTOK]

uo

KpaeBOil:

FWS MARGJNALIS-fWsligulatus
FWS MASCULUS, floare masculil.
(brbteasc), unisexuat, purtind numai stamine i lipsind pistilul [male
flower, staminate flower; mnnliche
Bliite, Staubblilte; fleur staminee,
fleur mle; himvirg, porzOs virg;
M)')Kl(Oit QBCTOI\, TW:IHHO'IHI>lli UBCTOK]
FWS* PERJGYNUS, floare perigin,
la care prile florale sint aezate in
jurul ovarului aflat In concavitatea
din centrul receptaculului disciform,
neconcrescute lns cu acesta (perigynous flower; perigyne Bliite, mittelstndige
Bltite; fleur "(lllrigyne;
perigin virg, maghzkOrllh virg;
oKOnonecm'luwlt useToE]
FWS RADJALJS..,.. (las ligulatus
GEMMA FOLJJFERA, mugure foliar [leaf-bud; Blattknospe, Trieb-

*rectius: peUUa et stamina epi~a, hy


pogyna vei perigyna floris

G
85

GENERATJO ASEXUALJS, gene-

raie asexuat (diploid, sporofitic),


faz de dezvoltare a organismului in

care In urma reducerii cromatice se


produc celule ~erminative asexuate
(spori) cu nuclei diploizi (2n cromozomi) (Carmophytae) {asexual generation; ungeschlechtliche Generation;
generation asexuee; ivartalan nemzedCk; 6ecnonoBOe noKoneHne]
GENERATJO DJPLOIDEA-+ generatia IUexualis
GENERATJO F/L/ALIS-+ ft, fs-generatio
GENERAT/O GAMETOPHYTICA
- generatia se:r:ualis
GENERAT/O HAPLO/DEA-+ generatia sexualis
GENERATJO SEXUALIS, generaie

sexual

(haploid,

gametofitic),

de dezvoltare a organismului tn
care se produc gamei haploizi (cu
n cromozomi) {Carmaphytae) [sexual
generation; geschlechtliche Generation; glmllration sexuee; ivaros nemzedek; nonoBoe noKoneHne]
GENERATJO SPOROPHYTJCA-+
generatia ase:r:ualis
faz

GEOTROPJSMUS POSITJVUS, geotropism pozitiv, gC<~tropismul propriu


zis, cu tropism In direcia centrului
pmtntului {rdcini, radicele) [positive geotrop1smus; positiver GeotroJlismus; gllolropisme positif; pozitiv
geotropizmus; nono:a:uTCJibHWA reo
T))OIIHJM)

GEOTROPISMUS
NEGATJVUS,
geotropism negativ, cu tropism tn
sus, opus direciei acFunii de gravi
taie (majoritatea tulpmilor) [negative

079

PRAEFLORATIO IMBRICATA
geotropismus; negativer Geotropismus;
geotropisme nega tir; negativ geotropizmus j

OTpKURTeJibHI>Ili:

nyesztett;
caa,ax]
HORTUS BOTANICUS, grdinA botanic [botanic-garden; botanischer
Garten; jardin botanique; botanikuskert ; 60TaBK'I~Idt CII.II]
HORTUS FWRALIS, grdin de
flori {flower-garden; Blumengarten;
jardin a fleurs; virgoskert; ~TIIIIE]
HORTUS OLERUM, grdin de le
gume [kitchen-garden; GemUsegarten;
jardin potager; vetemenyeskert; oro-

reoTp011113M]

GEOTROPJSMUS
LATERALIS,
geotropism lateral, cu tropism in
directie orizontal (tulpini tlrltoare)
(Macdougal) [lateral geotropism; lateraler Oeotropismus; geotropisme lateral; oldalirnyll geotropizmus; 6o-

KOBOA

161

169

181

reoTpoDB~)

GLANS DIGESTIVA, gland digestivil (la plantele carnivore) [digestive


gland; Digestionsdrilse, Verdauungsdriise; glande digestive; emesztomir Jgy ; mnue:aapHT<llii>RAR lKeJie3a]
PJLUS GWCHIDIATUS, p!tr glochidiat (Pic ris hieracioides) [glochidiale half; widerhakiges Haar, Kletterhaar, Klimmhaar; poil glochidie;
szigonyos szr; JCpl:O'iOBaTbJA BOnOCOli:]
GLUMA EXTERNA""""" gluma infe
rior, coetonium
GLUMA INFERIOR, gluma inferioar, extern, abaxial, de la baza spiculeului (Cynodon) [externa! glume;
ussere Hillispelze; glume exterieure;
kiils6 meddQpelyva; nap~ JCOJIOCKo-

JlaJI 'leJliYll] ..... gluma exlerna


GLUMA INTERNA-gluma $uperior
GLUMA SUPERIOR, gluma superioar, intern, adaxial, de la baza
spiculeului (Cynodon/ [interna! glume;
mnere Hiillspelze; g urne interieure;
bels6 (fels6) medd6pelyva; auyrpeHHru~
KOJIOCKOBaJI
'lemyll] __.gluma interior

POil]

HORTUS OLITORIUS __. hortus o-

lerum

HORTUS POMARIUS, pomet, gr


din cu pomi fructiferi [orchard;
Obstgarten; verger, jardin fruitier;
gyiimOicskert, gytim0lcs6s; 1j:lpynOBIdt
ca.n) -+ pomarium
HORTUS V JVUS __,. hortus botani
t.56

'"'

HYBRIDATIO SEXUALIS, hibridare sexuat, rezultat din fecundarea


lncruciat, cu polenul unei alte varieti, specii sau ~en [sexual hybridi
zation; geschlechtbche Bastardierung;
croisement sexue; ivaros keresztezl!id~;

no~OBaR rH6pH~~]

HYBRIDATIO VEGETATIVA, hibridare vegetativ, rezultat pe cale


asexuat (altoire) [vegetative hybri
dization; vegetative Hybridisation;
croisement asexue; vegetativ keresztezOde& j HenO~OBIUJ m6pHAH3a~]

la58

SPECIES HY BRJDA, specie hibrid


[species-hybrid; Artbastard; espOOe
hybridique; hibridfaj, keverekfaj;
M~OBOA

rH6pHA]

H
tS

PJLCS HA.MATUS, pr lncrligat


(pe fructul d.: Galium oparine) [hooked
hair; hakiges Ha ar; poil hameyonne;
horgasszOr, kamp6sszor; Kpto':IKOBanJA
BOJIOCOK)

lt31

la38

HOROLIJGIU.ll FWRAE, orologiu


flora!, gruparea plantelor dup ora
de deschidere a florilor din strat
(floral-clock; Bliitenuhr, Blumrnuhr;
horloge de fi ore; vrg6ra; J.tBCTO'l./ILJe
':lacLJ]
HORTORU.M {HORT.), al grdinilor,
crescut sau produs In grdini (indicaie folosit dup epitetul unui cultivar)
{of gardens; der Grten, in Grten
geziichtet; des jardins, cultivee dans
les jardins; kertek, kertekben kite-

1
la:!

!WMEN ILLEGITIMUM, nume nelegitim, contrar cu dspozi~iile Codului de nomenclatur [illegitimate name;
ungUltiger Name; nom HlSgilime;
szablyellenes nev; HeJaroHnoe Hll3Ba-

H,.]

!,9

PRAEFWRAT/0

IMBRICATA,
frunzele
din
imbricat
(Prunus, Syringa) {imbricate prefloration; dachziegelige Knospendeckung; J?l'Elfloraison imbriqu(!e; fedeIekes Vlrgboruls; ':lepen:BT'IaToc nO'I
imbricat, cind
mugure se acoper

prefloraie

XOCJJO:.Clllle}

1180

GEMMA IMMERSA

52

tOB

GEM MA IMMERSA, mugure ascuns,


mugure acoperit (Plata nU$, Robinia)
[hidden-bud; versteckte KnQSpe; bourgeon cacM; fedett rilgy, rejtett rtigy;
CJCp&iTHall DO'OOl)
COTYLEIXJNES INCUMBENTES,
cotiledoane incumbente, cu radicula
culcaU. pe una din laturile acestora
( Brassica) {incumbent cotyledons;
aulliegende Samenlappen; cotyledons
lncombantes; rsfmulO sziklevelek;

213

CAMBJUM INTERFASCICULARE, cambiu interlascicular [lnterfascicular cambium; interfaszikulres


Kambium; cambium interfasciculalre;
nyalbkOzti kambium; Me::ltll}"'kOII.follt

Jr3M6HJ:l)

260

HERBA JNUTILIS, buruian(weed;


Unkraut; mauvaise herbe; gyom;
6yp&J111, copHliK]

RIUlel1UOUVJe KOTHJlC,U:ORbl)

161

180

,..

210

FRUCTUS INDEHJSCENS, fruct


indehiscent [indehiscent fruit; SchlieB
frucht, geschlossene Frucht; fruit indehiscent; zrttermes, fel nem nyilO
termes; Hepa.CTpeCKWiaKlWHiiCJI IlJlo,rU
CELLULAE JNJTJALES, celule ini
iale, generatoare ale primelor esu
turi [initial-cells; Initialzellen, Scheitelzellen; cellules initiales; kezd6sejtek;
BHHUHa.m.Ht.Je XJICTKH]

L
6

PLANTAE JNSECTJVORAE, plante insectivore, plante carnivore ( Drosera, Utricularia) [insectivorous plants,
carnivoron plants; insektenfressende
Pflanzen, fleischfressende Pflanzen,
Insektivoren; plantes insectivores,
plantes carnivores; rovarev6 novenyek,
hUsevO novenyek; RacecoMOJilUI&Ie pacTeHIUI, Il1IOTOMRWC pacremm]-+ carniji(}N.!phyUJ.
JNTEGUMENTUM BULBI, integumentul bulbului (AUium) [envelope of an bulb; Zwiebelschale; enveloppe du bulbe; hagymahej, hagyma
boruJek j nyiOBHu;H&ilf. DOKpOB]
JNTEGUMENTUM FWRALE, lnveliul flora! (caliciu! i corola) care
protejeaz staminele i pistilul [flora!
envelope; Bltitendecke, Bltitenhillle;
enveloppe fi orale; virAgtakarO; n.ae
TO'tBWA noxpos] -+ perianthium
JNTEGUMENTUM OVUL/, tnveliul ovulului [ovular envelope; Eihillle, SamenknUpfchendecke, Samenknospendecke; tegument ovulaire;
magriigyburok, magkezdemEinyburok;
ceMJIDO'IH&Iil: 00)(po8)
INTEGUMENTUM SEMINIS, tnveliul seminei (seed-coat; Samenhtille, Samenhaut., Samemchale; tegument sE!minal; maghej, magburok,
magtakar(l j DOKPOB ceMeHH] -+ epi
spermium, perispermium
DUCTUS INTERCELLULARES,
canale intercelulare [intercellular pas
sages; lnterzellulrgnge, Zwischenzellrume; canaux intercellulaires;
sejtkOzOtti jratok; MCXOOICTRHKII:)

LABIUM SUPERJUS, labiu supe


rior, partea superioar a corolei lahiate,
adesea convex sau In form de casc
[upper-lip; Oberlippe; l~vre supCrieure 1
felsiS ajalc.; BepXlWI ry6a]
LACJNJAECALYCJS (CALYCJNALES ), laciniile caliciului {calycine
laciniae; Kelchzipfeln; laciniures ca
llcinales; cseszec,mpk, kehelysallangok; Jial{IHIIDI 'laiDC'l.KH]
LACINIAE COROLLAE, laciniile corolei [corolline laciniae; Kronzipfeln;
lacinures corollaires; prtacimpak.;
~Hil: BeH'IHII:a)

LACJNIAE PER/GONI/ (PERIGON IALES ), la cnii perigoniale [perigonial laciniae; Per1gonzipfeln; la cni
ures perigoniales; Iepelcimpk; mlU:H

HH8
{ti

52

OKOnO~THUka]

PILUS LANUGJNOSUS, pr lanuginos., pr pufos (Ranunculus lan.ugillOSU$ )[woolly-hair, cottony-hair ;W oll


haar, Wollflaumhaar; poillanugineuxgyapjas sz6r; mepcrHCrwlt aonocox}
LAPSUS CALAMI, greeal de scris
[slip of the pen; Schreibfehler; faute
d'Eicriture; irshiba, tollhiba; OllliCka]

58

GEMMAE LATENTES-+ gemma6


adventitiae
STATUS LATENS, stare de via
!atent, de repaus biologic (spori,
semine) [resting stage; Ruhestand,
Ruheperiode, la.tenter Zustand; vie
ralentie; nyugvO llapot; CTa.D;WI noxoa]

DUCTUS LATICIFER (LACTI


FER), canallaticifer [laticiferous duct;
Milchrl)hre, MilchsaftrOhre; canal tati
cifllre; tejjrat, tejcsO; MOJIO'DD>IIt
DpOTO)()

82

NOMEN LEGJTIMUM, nume le


gitim, care este conform cu dispoziiile
codului de nomenclatur botanic
[legitimata name; legitimer Name;

MEMBRANA CELLULARIS
nom

l~gitime;

B8311aBII.e]

legitim nev; 38ICOHHoe

POLLJNAT/0 LEGITIMA, poienizare legitim, cu polenul unei flori


cu staminele scurte ajuns pe stigmatul scurt al unei alte flori, in cazul
plantelor dimorfe sau trimorfe (Darwin) [legitimate pollination; legitime
Ba.Ui.ubung; Pollinisation legitime;
legitim megporzas; nelllTHMHoe Ollld

M
108

JlHCTa)

neHHe)

173

COROLLA UGULATA, corol ligulatA, tubuloas la baz i cu limbul


dilatat ( Liguliflorae) ligulate[ corolla;

geschweirte Blumenkrone; cor oile li

guJee; nyelves

prta,

R3H'D:OBI.III BeJNHJ:}

178

felszeres

132

prta;

LIMBUS COROLLAE, Iimbul corolei, partea superioarA. dilatat a coro


lei gamopetale [limb of a corolla;
Blumenkronensaum,
Pergonsaum;
limbe de la corone; prtaperem, pr

lf.llllCTIII>le

138

pacTeHWI]

246

WCUL! ANTHERARUM, lojile anterelor, lobii anterelor [anther-lobes;


Antherenfi:icher; lobes de l'anthere;
portokrekeszek; rae3)J.hl llhl.Jil>HHKOD]
WCULUSOVAR/J, locului ovarului,
cavitate format prin concreterea
unei sau a mai multor carpele, coni
nlnd ovulele [chamber oi' ovary;
Fruchtknotenfach; loge ovarienne;
maghziireg; rHe3)J.O 38B.113H]
WCUS CLASS!CUS, locul clasic,
staiunea de unde a fost colectat
pentru prima dat planta descris
[type-loeality; OriginaUundolt; lieu
clar.;sique, endroit classique; klasszikus
lellihely, eredeti leldhely; MaccH'Iec:Koe
MeCTOHUOl!tlleHJte)

PLANUM MEDJANUM, Plan median [median plane; Medianebene;


plan median; medi.nslk, kOzepslk,
felezO sik; cpe)J.KIIHBJl IIJIOCKocn.]
PLANTAE MEDJCINALES, plante
medicinale [medicinal J>lants; Heilpflanzen; plantes medicmales; gyQgynovenyek; neKapcTBeHKhle pacreHHll]
CANALLIS MEDULLARIS, canal
medular [medullary channel; Mark
rOhre; canal medullaire; belcsatorna;
cep.nu;eDHl'IHblit UHan]-+ tubus m<.'dul-

DEHJSCENTJA WCULJCJDA, de
deschiderea capsulelor avind loc de-a lungul nervurii
mediane a carpelelor ( 1ris germo.nica,
Tulipa gesneruma J [loculicidal dehiscence; fachtciliges Aufspringen; d6hi
scence loculicide; rekeszes kovadlis;
p~kRBUHHe 00 CTBOpKaM]
hiscen loculicid,

_.,.,
_.

NERVUS MEDJANUS, nervura median, care imparte frunza In dou


jumti egale [midrib; Mittelnerv,
Mediannerv, Hauptnerv; nervure mediane; kozeper; cpeJJ;HHHaR lKIVIKa.

iJiaBHaJI lKHJll(a]

IlJia.cnmJ:a m!Cn]

PLANTAE LIMOSAE, plante de


locuri
nmoloase
(pond-plants;
Schlammpllanzen; plantes limeuses,
plantes bourbeuses; iszapnovenyek;

MASSA CERACEA, mas ceroas


acoperind unele organe (frunze, fructe)
[vax-mass; Wachsmasse; masse cireuse, masse ceracee; viasztomeg, viaszreteg; BOCKall Macca]
MEATUS !NTERiJELLULARJS,
meat intercelular, mici spaii dintre
celule [intercellular space; Interzel
lularraum; meat intercellulaire.l sejtkozOtt O.reg, sejtkOz; MaltlleTIIIDt.
Me>OleTO'IJILIA XO.It]

136

takarima; liJlaCTDiilCa BeH'IIIEa]


L/MBUS POLIARJS, limb foliar,
lamina frunz;ei [leaf-blade; Blattflche,
Blattscheibe; limbe foliaire; levellemez;
181

MARGO FOLII, marginea frunzei


marginea Jaminei [Ieat-edge leat.'
margin; Blattrand; bord folu;.ire; Ievenemez szele, Ievellemez 6le; xpalll

luris

DIAPHRAGMA MEDULLARE, dia


[medullary diaphrag
ma; Markquerhaut; diaphragme medullaire; belsziiveti diafragma; MeJJYJI
JIIUlrut: .111ta4lparMa]
RADII MEDULLARES, radii medulare, raze medulare [medullary rays;
Markstrahlen; rayons mMullaires; MI
SUgatak j cep)J.I(eBIIHHble JI)"'H]
PLANTAE MELLIFERAE, plante
melifere [honey-plants; Benenfutterpflanzen; plantes mellireres; mezeiO.
ntivenyek; Me)J.Oooclfble pacremm]
MEMBRANA CELLULARIS, membran celular [ceH-membrane; Zell
haut, Zellmembran, Zellwand; membrane cellulaire; sejtfal; IJICTO"'HHJI
fragm medular

181

0150.JIO'IKA]

MEMBRANA NUCLEARIS, mem


bran!l. nuclear [nuclear-membrane;
Zellkemmembran; membrane nucl6-

...

MERISTEMA PRIMARIUM

aire;

ll.ll.epllllll

aejtmagfal,
o6ono'lxa]

sejtmaghrtya;

MEMBRANA PRO'I'OPLASMATI
CA, membran protoplasmatic [protoplasmic membrane; u13ere Plasmabaut; membrane protoplasmique; protoplazma-hrtya;
nporoona3MarH'lec

o6oJIO-ma]
MER!STEMA
PR/MARIUM
meristem; primar [primary meristem;
primire Merlstem; ml!lrist!lme primai.re;
elsMieges
osztOd6szovet; masHall
I1UI

199

MepiiCTCMa)

MERISTEMA SECUNDARIUM,
meristem secundar [secondary meristem; sekundre Meristem, Folgemerlstem; mllrist.eme secondaire; m
sodlagos oszt6dOszovet; sropH'IHall

21

22

25

MepBCTeMa)

385

GEMMAE MIXTAE, muguri ames.


teca}i (loliari i florali) [mixed buds;
gemlSChte Knospen; bourgeons mixtes;
vegyes riigyek; cMClllaHH&IC UO'IKH]
S/LVAE MIXTAE, pduri mixte
(de amestec) [mlxed forests; Mischwlder; forHs mixtes; vegyes erd6k;

26

CMCIIJIUIBJ.dl: JICC)

886

PLANTAE ARENAE MOBIL/S,


plante de nisipuri zburtoare [moving
sandplants; Flugsandpflanzen; planles de sabie mouvant; mozg6homoki
navenyek; pacTelmll no~HliCHLVC: necnx]

~68

PLANTAE MONTANAE, plante de


munte [mountain plants; Gebiergspflanzen; plantes montagnardes; hegyi
novenyek; ropea11 pacreHWI]

612

MYCORRHJZA ECTOT ROPHICA,


sau extern, cind
numai partea externA. a rdcinii i nu ptrund tntre
celulele acesteia [ectotrophic mycorrhiza; ektotropbe Mykorrhize; mycorrbize eclotrophe; ektotrOf mikorrhiza;
auotpo$HIUI MHKOpHJa]
MYCORRHIZA ENDOTROPHJCA,
micorizil ondotrof sau intern, cnd
miceliile _Ptrund In interiorul celulelor rdcmii [endotrophic mycorrhh:a;
endotrophe Mykorrhize, mycorrln'ze
endotrophe; endotrOf mikorrhiza;
3H.D;OTpo41Hall MHKopma]
micoriz ectotrof
miceliile acoper

N
5

FORMA NANA, forma pitic [dwarf


form; Zwergform; forme nalne; torpe
alak j UpmlkOBIUI 4lopra]

110

RAD/X NAP/FORMJS, rdcin


napiform ( Brassica napus) (turniproot; RUbenwurzel, kegelige Wurzel;
racine napiforme; repa alakU gyoker,
kUp alakU gyOMr; xopeHr. penOBB,!I;
HWii]
LOCUS NATAL/8, loc natal, locul
natural de cretere a plantei [native
country; Geburtsort, Wohnort, Standort; lieu natal; el6fordulsi hely,
lel6hely; pOJJ;Holi t:pat]
PLANTAE NATANTES, plante lnota.toare [swimmlng plants; Schwimmpfianzen; plantes natantes; UszO
n6v6nyek; rutaBIUOIIIJie PacTCIIBII]
NATURAE PROTECTJO, protecia
naturii (nature preservation, protection of the nature; Naturschutz;
protection de la nature; termeszetvei:lelem; oxpaHa npHPO.m:w)
DJSTRJBUTIO NATURALJS, distribuie naturalA. [natural distribution; naturliche Verteilung; distribution naturelle; termeszetes eloszls;
Haryparo.Hoe pacnpocrpaHCHHC]
HYBRIDATIO NATURALJS, hibridare natural[natural hybridization;
natiirliche Bastardierung, natiirliche
Kreuzung; hybridation naturelle; termeszetes kereszlezUdes; Hazyparo.Hall
n16pamnau:w11)
SELEGTIO NATURAL/S, selecie
naturala. [natural selection; naturliche Auslese, natiirliche Zuchtwahl;
selection naturelle; termeszetes kiv
JogatOds j ecrecTBeHHall ce.JteKu:RII)
SYSTEMA NATURALE, sistem natural (de clasificare a plantelor) [natural system; natiirliches System;
systeme naturel; termeszetes rendszer; ecTeCTBeuHall CBCTeMa]
CALCAR NECTARIFERUM, pinten nectarirer ( Aconitum, Trop(UI()lum)
[ncct.ariferous spur; Nektarsporn; eperon nectarifere; sarkantyUs mezedeny,
sarkantyUs nekt.redeny; aex:rapoHoc
HWii mnopcu:]
FOVEA (FOVEOLA) NECTAR!FERA, fovee (foveol, alveol) nectarifer ( Allium, Ranunculus) (nectariferous fovea; Nektargrube, Honiggrube; alveole nectarifere; nektargodOrke, mezgOdOrke; Me.m:oau BMKa]
SQUAMA NECTARIFERA, scvam
nectarifer [nectariferous scale; Nektarschuppe, Honigschupp~; 6caille nectarifet-e; nektrkivlaSzto pikkely,
mCzpikkeJy j HCXTapoHOCH811 'lCm:y.ll,
MC.Il:OHOCHBII ':ICUiy.ll)
FLORES NEUTRI, flori neutre, cu
organele de reproducere avortate [neu-

ORGANA FRUCTJFJCATJONIS

111

ter llowers; geschlechUose Bliiten;


fleurs neutres; ivartalan virgok;
6ecnOJJWe JJ;BeTlO!]
PLANTAE NEUTRALES, plante
indifeN>nte, inflorirea lor nefiind condiionat de schimbarea luminozitii
zilelor [day-neutral plants; Neutral
tagpflanzen;

plantes

indifl!\rentes;

fenyindifferens novenyek; ue.ATJ)8Jlb


HWe pacremJJI]

rea respectiv [new genus; neue Gattung; genre nou vei; Oj genusz, U.j
nemzetseg; KOBWit po.ll]
SPECIES NOVA (sp. n.), specie nou,
descris i publicat. pentru prima
datA In lucrarea respectivA [new
species; neue Art; espbce nouvelle; Uj
faj ;

198

BACTBR/A
NITRIFICANTIA,
bacterii nitrificante [nitrifying bacteria; nitritizierende Bakterien; bacteries nitrifiantes; nitrifik.IO baktri
PLANTAE NOCTURNAE, plante
nocturne, care se deschid i infloresc
seara, respectiv noaptea, ziua rml
nlnd lnchise (Mirabilis, Ncotiana)
[nocturnal plants; Nacbthliiher, Nacht.falterblfiten;
plantes nocturnes;
jszaka nyliO novenyek; HO'luwe pac-

FWS NUDUS, floare nud, lipsitA


de tnveli flora! [naked flower; nackte
Bliite; fleur nue; csupasz virll.g;
rOJILiit LtBeTOK]

GEMMA NUDA, mugure nud, neacoperit desevame solzcase[nakedbud;


nackte Knospe; bou1'Beon nu; csupasz

umok; BIITPH41H~pYJOU1HC 6U:TCJ)Bil:)

133

HOBWA Bll.ll)

rt1gy j T:iJII>HaJI 01)'11[8}

208

PLANTA NUTR/ENS, plant gazfurnizind nutritie parazitului [nu


trient plant; Nhrpflanze; plante
nourissante; tpll noveny, gazda
noveny; IIIITaJOIQee pacTeHHe]
d,

~]

NOMEN DUBJUM, nume dubios

echivoc, deci nevalabil, mai adesea


din cauza dia$nozel incomplete a
taxonului [dubwus name; zweifel
halter Name; nom douteux; ketes
n~V j COMHHTeJUoliOC Ha3BaHHe)

o
38

NOMENCLATURA BINARIS (BI


NOMINALIS), nomenclat.ura binar
a speciilor, constind dintr-un nume
generic i un epitet specific [binary
nomenclature; binare Artnomenklatur; nomenclature binaire; k~tneves
elnevez~s; 6HHapBM HOMeBXJJa:rypa)

150

161

NON NO V 1, n-am cunoscut-o; n-am


examinat-o; meniunea fcut Intr-o
descriere, autorul semnalind prin aceasta c el nu cunoate planta sau vreun
organ {fructul) al acesteia [unknowu to
me; mir unbekannt; inconnu pour moi;
nekem ismeretlen; He H3BeCTHa]
NON VID!, n-am vzut-o; mP.niune
lntilnit tn descrieri, autorul semnalind c el n-a vzut planta sau vreun
organ al acesteia [net seen by me;
ich babe sie nicht gesehen; non vu
par moi; nem lttam; He yBHllB:ta)
HY BR/DA NOTHOXENA, hibrid
adventiv, imigrat ca hibrid [nothoxenous hyllrid; Advenlivbastard; hybride nothoxCne; jOveveny-hibrid;
a,aaeHTHBHhlit m6pH,Il]

169

NOMEN NOVUM, nume nou, care


lnlQCuiete un nume vechi i nevalabil
al taxonului [new name; neuer Name;
nom nouveau; Uj nev; uoaoe uaua.HHe]
GENUS NOVUM, gen nou, descris
i publicat pentru prima dat. tn lucra

73

PRAEFOL/.A.T/0

OBVOLUTJVA.
cind acoperi
rea frunzelor este semiechitant, marginile frunzelor opuse fiind acoperite
alternativ (Salvia officinalis) [obvolute preloliation; halbreitende Knospendeckung; prllfoliation obvolutee;
f(lligOvezO boruls; OKYJaHHoe DO'lxocno:nmre]
OPTIMUM OECOLOGJCUM, optim
ecologic, totalitatea condiiilor optime
din mediul de via\ [ecologica! opti
mum; Okologisches Optimum; optimum &:ologique; Okolgiai optimum;
prefoliaie obvolutiv,

lKOJIOrH"'ecmJ! OIIT1IMYM]

75

BOTANICA OECONOMICA, botanica economic [economica! botany;


Okonomische Botanik; botanique economique; gazdas8.gi novenytan; :n:o~
HOMI:I'IeciCaJI 6oTaiDOOl]

191

PORUS OPISTHIALIS, por opistial~


camerei substomaticU"
[opisthial pere; OpisthialOHnung, Hin
terhofsOflnung; pere opistbiale; opisztilis prus, ut6pitvari gzcserenylls~

232

ORGANA
organe de

deschiztura

OIIHCTH8JII>H8Jl nopa)

FRUCTIFICATJONJS~
fructificaie, corpuri d$

(sporangi) [organs of fructifcation; l3:elruchtungsorgane, Be


fruchtungskVrper; organes de fructification; term6testek; OPniBJ>I oDJIO-

lructificaie

.IlOT&Opcmu]

OM

PLANTES ORNAMENTALES

soril!i. ce acoper partea inferioar


(extemi1) a norilor de Gramineae,
adesea aristat [exterior pale; ullere
Deckspelze; pailette externe; kiilsli
toklsz, alsO tok.Iasz; HaP}'ll:Has D;BeT

ORGANA GENERATIONJS, organe


generativa (staDline, pistil) [genera
tive orgau; Geschlechtsorgane; orga

nea generaUves;

gener.tiv

opraHW Pa3KIIozcmul)

szervek;

ORGANA REPRODUCTIONIS, or-

KOBIUI 'ICIII)'A]

gane de reproducere [archegoane, ante


ridii, flori) [organs or reproduction;

Vermehrungsorgane, Fortpflanzungsorgane; organes reproducteurs; szaporH..O szervek; pcnpo)zyiTHBIIJ.Ie opraaw]


ORGANA VEGETATJVA, o11ane
vegetative, cu rol de cretere I de
susinere a plantei {rd!i.cin, tulpinA,
frunze), uneori i de propagare (stoloni) [organs of vegetation; Vegetatl
onsorgane, Wachstumsorgane; orga
nes vgetatifs; vegetativ szervek,
tenyCsz6 szervek; BerCTa1'IIBJILie opram.~]
PLANTES

ORNAMENTALES,

79

pante ornamentale [decorative plants;


Z1erpflanzen; plantes ornementales;

280

diszn6v6nyek; ~mpaTHBHu pacTCHBll]


PRESSIO OSMOTJCA, presiune osmotic [osmotic pressure; osmotischer

Druck; pression osmotique; oszm6


tikus nyoms; OCMOTII'IecB:oe .$1BJieHBe]
OYARIUM INFERUM, ovar inle
rior, scufundat tn receptacul, celelalte
pAri florale fiind aparent superioare
(COmposiute) [inferior ovary; unter
stnd1ger F"rucbtknoten; ovaire in
fllre ; alsOllsU maghb ; :JaBJillo HIDCIDIII]
OVARIUM SUPERUM, ovar supe
rior, situat la vtrful receptacululm i
concrescut cu acesta, celelalte pri
flora le fiind a~zate sub ovar ( Cru
cifero.e) [supenor ovary; oberstiindi
ger F'ruchtknoten; ovaire supere;
fels/Sllsti maghz; !aBJillo BepXlW.]
OYARIUM SEMIINFERUM, ovar
semiinferior, pe jumtate scufundat
In receptacul la Inceputul an tezei, ayoi
concrescut cu acesta (Sambucus) ~se
miinferior ovary; balbunterstnd1ger
Fruchtknoten ;_ ovaire semiintere; fels
ais6llsU magnz; 3IIBJI3f> llOJl)'IIUCWIIl]

..

p
RAD/X PALA.RIS, rll.dcinll. pivo(Daucus) [t.ap-root, palar-root;
Pfahlwurzel; racine pivotante; kar(l..
gyOk6r; s:opem.. erepzaeaoll:] - rat:Uz
tant

dauciformis

80

PALEA INFERIOR (EXTERIOR),


paleea inferioarA, pa1eea externA; hip

PALEA SUPERIOR (INTERIOR),


paleea superioar, paleea intern;
hipsofil ce acoper partea intern
(superioar) a florilor de Gramineae
[interior paie; Vorspelze, innere (o bere)
Deckspelze; pailette interne; bels6
toklsz, fels6
toklsz;
BH}'TPeHIWI
ItBeTXOBM 'lemya]
PLANTAE PALUSTRES, plante
de mlatini [marshplants; Sumpf
pflanzen; plantes mart\cageuses; mocsri nOvt\nyek; 6on:oTHhle p&CTeiiWI]
COROLLA PAPILIONACEA, corol
papilionacee, zigomorf, formal din
5 petale libere: una superioar mai
mare (vexil, drapel), dou laterale
(aripi) i dou mijlocii, concrescute
In form de luntriil (carene) ( Papi
lionaceac) [butterflyshaped corolla;
schmetterlingsartge Krone; corolle
papilionacee; pillang6s prta; Mo
Tbl.llbi:OBW.it Bell'IIIK]

126

CASTRATIO PARASITARTS, cas


sterilit.ate ca urmare
a vtmrilor cauzate de parazii
[parasitic castration; parasitre Kas
tration; caslration parasitaire; 9l0s
kOdiH ivartalanlts; nap;nHTapHMKactraie parazitar,

Tpa~]

130

PARASITUS FACULTATIYUS,
P.arazit facultativ, care In mod obinu
It se nutrete saprofitic, dar poate duce

i via parazitar (PeniciUium, Mu


cor) [facultative parasite, potential

parasi te; fakultatJver Schmarotzar;


parasite facult.atif; fakultativ parazit.a, a!kalmi t\IOskOd6; 4laJCym.TaTJDHbl.ll: napa:JUT}
PARASITUS OBLIGATUS, para
zit obligat, cu via exclusiv parazitar (PeronospoNU:eae) [obligate pa
rasite; Ganzschmarotzer; holopara
site; obligt parazita, kizr6Iagos parazita; o6J111raTJn.dt napa:JDT] -+ lw
loparasitu.s

PARASITUS MONOPHAGUS, pa
razit monofag, parazitlnd o singur
specie gazd (Puccinia triticij {monophagous parasi te; wirtsbeslndiger
Schmarotzer; parasite monophage;
monofg parzita; O.II;HOII,ll,ll&l.it napa311T]
PARASITUS POLYPHAGUS, pa
razit polirag, parazitlnd mai multe
specii din genuri sau chiar din familii
diferite (Sclerotinia libertiana) [poly-

G86

151

POLLINATIO ARTIFJCJALS
phagous parasita; wirtsvage Schmarotzer; parasi te polyphage; poliCg
eJ&ikMO; MH~I napa:nrr]
PLANTA PARENS, planta mama
[mother plant; Mutterpflanze; plante
m~re;

""""]

158

PILI YERTICILLATI, peri verti


( Melam
pyi'Um sa:msum, Verlwcum phkJmoiUa) [whorled hairs; Quirlhaa:re; poils
verticills; OrvOs sz6r(,k; MYTOB'l&TWe
cilai, etajai i ramifica1

anyanOvny; wa:repBHcxoe pac-

PRO PARTE (p.p.), numai In parte


(corespunde coninutul unui taxon

oonoaa]

'"

261

..,

zen; plantes de jardn; kerti nOv6nyek;


Cll,II.OBWe

ADAPTAT/O PASSIYA, adaptare

PLANUM COMMISSURALE, plaa

prin degenerarea unui o~n


nefolosirii sale [passive a ptation; passive Anpassung; ad:gtation passive; passziv alkalmazk .s;
IIQOCIIBa:oe npi!Cnoco6.1Jemte]
pasiv,

ila.torit

PLANTA PERBNNIS,

plant

pe-

ren, cu durat de via~ti de mai muli


ani [perennial plant; taude, ausdau
ernde Pfla.nze, mehrjhrige Pflanze,
Dauerpflanze; plante vivace, plante
perenne; evel6 nOv6ny; MHOrOJieTDCe

"'

8"

PIU FASCICULATI, peri fasclentn mnunchiuri ( Helianthemum rupifro.gum) [fascleulate hairs;

lai, reunii

Bfiechelhaare; poils faecieullts; nyal8.


bos sz6rik; DYUOBBTWO BOJJocm)
PIU FURCA TI, peri ramifica_l (bi
furca i: Cornus mas, trifurcal!; rysi-

mum diffusum, apicifurcai:


ntcidon
hispidw) [furca te hairs; Gabelhaare,

verzweigte Haare; poils forchus; viils azllriik, liga& sz6r6k ; BIIJDo'llaniC


BOJIOCDio ltCTBBCTlole BOJlOCIJI)

comisural la mericarpii [commissural


plane; Beriibrungsflche; plan com
missurel; varrati sik; xoMMHCcypaJDWI

FWS PLENUS, floare

plin, floare
in voit, ale crei stamine i ~iluri sin~
transformate In petala (
) [doubie flower; gelfillte Bliite; neur pleine;
teltvirg; Max.poe.wl qBCTOK]

PRAEFIJJRATIO,

prefloraie plicativ,

PUCATIYA,

cind frunzele din

mugurele flora! sint longitudinailiate


In felul unui evantai Inchis ( agu.8,
Yitis) [plicate prelloration; gefaltete
Blitenknos~enlage; ftrelloraison pliss6e; tissze ajtogato t virgboruls;

sonat, corol gamopetalii cu tiaza


su~erioarti bilidat, cea inferioar de

PETIOLUS ALATUS, peiol aripato


avind lateral tn lungul su clte o
aripioar decurent (Citrus aurantium)

p&Cl'CHWI)

llJJOCJ:OCTio]

815

P"""""]
COROLLA PERSONATA, corol per-

[wmged P.etiole; gefliigelter Blattstiel;


~titiole aile; sz.rnyalt ledlnyt\1, gatya
evt\lnyeJ; J:pWiaTWI 'ICpeiDOI)
PETIOLUS JNFLATUS,{'eiol umnat, cu esut aeriter, tnUlmt la {'lantele acvatice (Eichhornia CMI&l~e8)
(inflated Jetlole; aufgeblasener B att
stiei; ~e ole renfl6; felf11jt levetnytll,
dur:zad Iev6lnytil; B3,IQ'1'blil: 'lepcmoi)

"'

pacTeBU]

PLANTAE HORTENSES, plante de


grdinA [garden-plants; GartenpOaa

w=mo]

ob cei trilobat, cu o umfltur proeminent (palat) ce Inchide intrarea gttului corolei ( Antirrhinum, Linaria,
Scrophularia) [persona te corolla; mas
kierte Krone; corolle personne; larC06 prta; ~ Beii'DII:]

"'

tice [exotic ~ants ; exotisclie Pflanzen 1

plantes exotiques; exOtikus nh6nyek;


31301'11'1CCXBe

nou cu caracterele diagnostice ale unei


alte plante, In nomenclaturA.) [partially;
zum Tei1; partiellement; csak reszben;

"'

PLANTAE EXOTICAE, plante exo-

918

923

C~TOe DO'l:ltOC<JIOJ!reiii!C]

grunclor de
colen, microsporul sperma tofitelor[polen-gra~n; Pollenkorn; grain de pollen; Vll"gporszemcse, pollenszemcse;

GRANUM POLLINIS,

llldJibQeBoe 3epHO, IILIJILQeaoe 3CpiiioUIIKO)

POLLJNATIO ARTIFICIALIS, po
lenizare artificial, care are loc prin
mijloc~a ~mului [artificial pollination; kunsU1che BesUi.ubung; pollinisation artificielle; mesterstiges beporzs; ~oe om.rneHHe]
PpLLI ATI!J DECUSSATA, pole
Dlzare incruCJat, cind polenul este
'tt!lnsportat din antera unei flori pe
s1gmatul unei alte flori [cross-pollination; Kreuzbest.il.ubung, Fremdbestlinbung; pollinisation croisse; kereszter:ett beporzs, idegen megporzs;
nepexpecmoe om.rneHHC)
PpLLINATIO ILLEGITIMA, eolemzare ilegitim, fn cazul heterostiliei,
cind anterele sint mai lunti sau mai
scurte decft stigmatul ~olemzat (illegitimate pollination; il efEitime Bestiubung; pollinisation il Sgitime; ilie
gitim megporzs; IDVJentTHMHoe OIIW
4

""""'1

POLUNATIO NATURALIS, pole-

nizare

natural,

care are loc prin

ANALYSIS POLLJNICA

686

mijloace naturale (api, vtnt, insecte)


(natural pollination; natiirliche Bestubung; pollinisation naturelle; termhzetes megporz.s; ecrecue:asoe OIIbl-

1250

ANALYSIS POLLINICA, analiz


polinic, cercetarea microscopic a
polenului [pollen analysis; Pollenana
l~e; analyse pollinique; pollenanahzis, virgpor-elemzes; ID>I1li>QeBOit

t293 ORGANA PROPAGATIONIS, organe de propagare (fructe, semine)


[organs of propagation; Fortpflan
zungsorgane; organes de pro.Pagation;
szaporitOszln'vek, elterjesztA!n szervek;
opra:aw pa3MHoxeJmll]
1431 GEMMAE PROVENTJTJAE, muguri lateni, muguri de rezerv, muguri adormii [resting buds, latent
buds; Provcntivknospen, schlafende
Knospen, Ruheknospen; bourgeons
proventifs, bourgeons dormants; alv6rilgyek, nyugv6 rUgyek; DOkORIQHCCJI

.....,1
925

...".,,

TUBllS POLLINICUS, tub polinic,


rezultat In urma germinrii grun
ciorului de polen [pollen tube; Pollenschlauch; tube pollinique; pollentomU:i; DWJII>QtBU TPY~Xmai)

1191

NOMEN PRAEOCCUPATUM, nu-

me preocupat, publicat valabil mai


devreme pentru un alt taxOn (In nomenclatur) [preoccupated name; besetzter Name; nom preoooupe; le!ogJalt

n&v;

panee

'18TWit)

DO'ait, ~HC DO'Ixit, 3llllacHWe DO'Itci!)

1527

BCUO.Ilb30DIUIBOC

B83BIUIBC}

120/i

PLANTAE PRATENSES, plante


de pajiti [meadow-plants; Wiesenpflanzen; plantes de prairie; reti novenyek; nyrOBwe pac-remui)

1208

AXJS PRIMARJUS, axa principal


{primary axis; Hauptachse, Grundacbse; axe principal; f6tengely;
rmumaa; OCI>, nepiiH'IIWf OCJ>]
CAULIS PRJMARJUS, tulpina principal {primary stern; Hauptstengel;
tige principale; f6szar; rJW~mdl: c1:e

6em., DCPB11'111Lllt cre6em.}

CORTEX PRIMARIUS, scoara pri


mari {primary cortex; primre Rin de;
ecorce primaire; els6dleges Mreg;

nepBll'lBilJI

'

xopa}

INFWRESCENTJA

RACEMOSA,
avtnd axa
principal mai dezvoltat, cu cretere
mde!initii, iar florile se dezvolt!\
centripetal ~capitul, corimb, racem,
spic etc.) [racemose inflorescence;
razemOser Bliitenstand; inflorescence
rac{lmeuse ; liirtos virgza t; kHC1:e
inflorescen

racemoas,

BH.UBoe couaeue]

RAM/FICAT/O RACEMOSA, ramiracemoas, monopodial, cu


axa principala. mai dezvoltat i cu
cretere indefinit, iar cele laterale
mai slab dezvoltate i variat ramifi
eate (Anagallis, CapseUa, Coniferae)
[ra.cemose branching; razem&>e Ver
zweigung; ramiiication rac6meuse; fUr
t6s el.gazs; KHC'IeBWU~oe BeTB.IlCmie]
ficaie

.-.]

npBMOp,11,118J1W1w:lt rotCr]

GYNOECEUM PSEUOOMONOME
RUM, gineceu pseudomonomln', aparent format dintr-o singur carpel,
cea de a doua rmlntnd nedezvoltaHI.
[pseudomonomerous gynoeceum; pseu
domonomeres GynQzeum; gyn6c{le
pseudomonomllre; legytagU term6lj;
DCeB.!IOMOHOMepHblit rHHCUCit]

RADIX PRIMARIA, rdcina prin


cipal [primary root; Hauptwurzel;
racine principale; f6gyilker; rJI&B
m.11t xopcm.)
TELA PRIMARIA-contextus pri
marius
1212 CELLULA PRillfORDIALIS, celul
primordialA, cu protoplastul viu, necuprins tn membran [primordial ceH;
Pnmordialzelle; cellule primordiale;
primordiatis sejt; npBMOp):tllam.H!lll
CONTEXTUS PRIMORDIALIScontextus fundamentalis
FOLJUM PRIMORDIALE, frunz
primordialll., aflat tn faza de trecere
de la stadiul cotiledonar la cel al
frunzei adulte, nedivizat!l. lnc ln pri
primordial Ieaf; Primordialblatt;
\ euil1e primordiale ; primordills lev61 ;

PROFUNDE-DENTATUS,
adtnc
dinat (frunzele la Lactuca~ (deeplytoothed; tiefgezhnt; profond6menl
dent6; m6lyen logazott; my6ox03y5-

RACEMUS COMPOS/TUS, racem


compus, ramificat (Yitis 11ini{era)
[compound raceme; zusammengesetz
te Traube; grappe compos6e; Osszetett
flirt ; CJIO:a:au :mcn.)
RACEMUS SIMPLEX, racem sim
plu, neramificat (Ribes) [simple ra-

..,
"

RHYTIIXJMA ANNULARE
cerne; einfache Traube; grappe simple;
eg.ys~Mi flirt; IIPOCTIUI XHCT&)
FWRES RAD/ALES, flori radiare,
liJUiate, dispuse marginal (Comp0$
s1tae) [radial flowers; Strahlbliten,
aktinomorphe Bliiten; Oeurs radiaires;
sugrvitgok; ltBCTm Jl)"':a]
SYMMETRIA RADIALIS, simetrie
radiar, care poate fi divizat prin

mAnuncbi de radicele, li~ind rAdAcina


principalii (G~) [flbrous-root;
Faserwurzel; racine fibreuse; bojtos
gyoker, rostos gyoker; MO'IIOJland
Kopem.]
RAD! X FULCRANS, rdcinA proptitoare {Pandamu) (brace-root, proproot; Stiitzwurzel, Stelzwurzel; racine
d 'appui; t.maszt016ggyOk6r; .n:onon-

mai multe planuri de simetrie tn

IUI'r'eJJI>Hhlll ~ I:Ope&l>, IIO.[tl{epo


ZHBaiOID;Ilil xopem.]

cite dou pri enantiomorfe [radial


symmetry; radiii.re Symmetrie; symetrie radiaire; sugaras r~zarnyossg;

RA.DJX FUSJFORMJS,

FIBRILLAE RADJCALES, fibrile


radicale, ramificaiile cele mai subiri ale rdcini! [root-fibrils; Wurze1fserohen; fibrilles radicales; gy6-

Hhlit KopeHb]

RADIX LATERALIS, rdcin lateralA [lat.eral-root, hranch-ro 0 t; Seit.enwurzel; racine laterale; oidalgyO-

k6rlonalkk; ICOPHCBLie MO'RH)

FOLIUM RADICALE, frunz radical, inserat la nivelul coletului


Ung rdcin [radical-lea!, root-leaf;
Wunelblatt; feume radicale; t61evli!l;
DPHKOPReBOJi

k6r j 6oJ:OJIOit Kopem.]

RAD!X LIGNOSA, rdcin lemnoas (woodyroot; holzige Wurzel; racine


ligneuse; ls gy0k6r; ~~

JlliCT]

GEMMAE RADICALES, muguri radicali ( Rosa, Saliz) [radical-buds;


Wurzelknospen; bourgeons radicals;
gyQk.Afriigyek j ROPRCBWe DO'IKH)
PILI RADICALES, perii radicali,
unicelulari, cu funcii de absorbie
[radical-haits; Wurzelhaare; poils radicaux; gykerhajszlak, gy0kersz6rszlak,
hajszlgyOkerek; ItOPReBhle

l:opem.]

129

REGNUM VEGETABILE, regnul


vegetal, lumea plantelor [plant-klngdom; Pllanzenwelt, Florenreich; regne
veget.ale; novenyvilg, Mvenyor-szilg; uapcTBO pacmm&]

137

NOMEN REJJCIENDUM, nume


de eliminat, care dei prioritar, dar
din motive justificate a fost declarat
neutillzabil In Codul de nomenclatur
botanicA [rejecled name; verwerfender Name; nom . rejeter; elvetendO
nev; onepracMOe Ra3BaHue]

BOJIOCKH)

SPINAE RADIGALES, spini radi


caii, rezultai din metamorfoza unor
rdcini adventive sau a unor ramificaii radicale, aflate la baza unor
tulpini ( Palmae) (radicai-spines; Wurzeldornen; !ipines radicales; gyoker- 221
tOvisek; ~~:opHeBl>le It01IlO'IIIll]
RADII MEDULLARES, radli medulare, expansiuni medulare lameliforme, dispuse radiar ctre cireonferina tulptnii (Dicotyleckmeae) [medullary-rays; Markstrahlen; rayons
medullaires; beJsugarak; cep~HH

m.re

JIY'IH)

RADIJ UMBELLAE, radiile umbelei,


pedunculii umbelei terminate In umbelule (Umbelliferae) [umbel-rays;
Doldenstrahlen, Doldenstiele; rayons
de l'ombelle; sugarak, ernyOsugarak;
JJY'III 30BTBEa)

RADIX DAUCIFORMJS- (radiz)


palaria

RAD!X EXEMBRYONALIS- radicula


RADIX F1 B ROSA, rdcin fibroasA. ;
rdAcinA fasciculatA, formatA dintr-un

fu-

subire,

uneori mal umflat la mijloc, asemlnAtoare fusului (CanrUJbis sati"a)


[spindle-root; Spindelwurzel; racine
fusiforme; orsOgyOker; Bepe1'CiiOBD,D;

Pa.D:Il3JD>Rall CHMMerpwl)

20

rdcin

siformll, alungit cllindricil,

315

P RAEFOLIATIO REVOLUTA (REprefoliaie


revolutii,
cind margimle frunzelor din mugure
sint rsucite spre exterior In direcia
prii inferioare a nervurii mediane
( Rumex J[revoluleprefoliation zurtick
gerollte Blattknospenlage; prefoliation revolutie; kifel6-hengeredett leveiboruU.s; onepH)'TOC DO'IItOCJIQxces:ae)
VOLUTIVA}.

RHYTIIXJMA ANNULARE, ritidom inelar ( Betula) [ring-bark, annular rhytidoma; ~ingborke; rhytidome annulaite; gydrtls kereg; Kom.~Eopa]

RHYTIDOMA LAMELWSUM, ritidom lamelar ( Plalanus) [Iamellate


rhytidoma; lamellose Borke; rhytidome lamellaire; lemezes k6reg;
IlJGlCTJIII'IaT8X EOpa]

RHYTIDOMA SQUAMOSUM, ritidom scvamos (Piesa erulsa) [scalyrhytidoma, scaly-bark; Schuppenbor-

PLANTAE RIPARIAE
te; rhytidome ecaweuse; pikkelyea
kt\reg;

330

...

'leDJ)'haTU:

fut6 szr, kapaszkod6


=&m.]

aopa)

PLANTAB R!PARIAE, plante de


pe malul rlurilor [riparian plants;
Uferpflanzen; planles de rivages; ~
ti nOvt\nyek; 6eperoBu pacremm:]
PLANTAE RUPESTRES, plante

20~

de sttncArii [rock-planta, wall-plants.


rupicoloua planta; Felsenpflanzen. Ge-

steinpflanzen; plantes des rocbera,

plant:es rupicoles; sziklai n6vt\nyek,


szikln

nova n6vt\nyek; BacraJD>JJtM:

pacTeiiHJI]- lifhophyta

225

s
10

SACCUU ANTHERARUM- 8<1Ccus poUinicus


SACCUS EMBRYONALIS, sac embrlonar, aflat tn nuoela ovulului, tn
acest sec formtndu-se embrionul [embryo-sac; Keimsack, Embryosack;
sac
embryonnaire;
embriozsk,
cslrazacskO; 3&ponwmeBL~.It NCIIIOK]
SACCUS POLLINICUS, sac polinic
t. Cavitate aflati!. tn interiorul tecii
(lojei) anterei, coointnd gruncioare
de polen; 2. microsporangele plante..
lor fanerogame [pollen-sac; Pollensack, Antherensack, Pollenfach; sac
pollinique; pollenzsk, pollenzacsk6;

CnopoHOCHLI.It MeniOIC)

SACCUS AERIFER, sac aerifer,


anat Intre exlna i intina gruncioru
lui de polen ( Pinus) [air-sac; Luttsack, Luftblase; sac aerifere; 1Cgh6lyag, repU.6h6Iyag, 1Cgzacsk6; 803)J;ylllHWA MemO'IelC]

13
27

29

112

SAEPES VIYA, gard viu [living


hedge; lebendiger Zaun, baie v1ve,
et6soveny; :acHDIUI 113fopoA&)
SOLUM SALSUGINOSUM, sol s
ra.turos (salt-soil; Salzboden; sol salsugineux; sztkes lalaj; COJIOil'IU]
BOTANICA SALTUARIA, botanic
forestier (forest-botany; Forstbotanik; botanique forestibre; erdeszeti
nllv6nytan; neco~HHe)
CAULIS ScANDENS, tulpin agAtoare [clbnbing-stem, vine; kletternder Stengel; tige grimpante; fel-

SCOPA MAGORUM, mAtura vra.jitoarelor, patul vtntului; proliferarea


teratologic, scoJ!iform sau globuliform.Q, din acelaa punct, al brachiblastelor la Abiea alba, cauzat de ciuperca parazit MelampsoreUa [witchesbroom; Hexenbesen, Donnerbesen,
Donnerbusch; balai de soreiere; boszorknyseprii; MeTi!nxa JCOJUtYHbJI)
FOLIUM SCUTATUM, frunzti. seutat, cordi!orm hastat, cu peiolul
la baza laminei ( Rumex scutalus) [scutiform leal; schild!Ormiges Blatt; feuille ecussonnee; pajzsos lev61; lll;HToB1J.IUD>IA JlliCT]
PILUS SCUTA TUS, pr scutiform,
asemntor unei scvame [Pteriophyta)
[scutate-hair, scale-hair; Schldhaare;
poil ecuseonne; pajzsos sz6r; IUUToBIUtiWil BOJIOCOK)

235

FRUCTUS SECEDENTES, fructe secadente, care, la maturitate, olnd cad,


rAmin lnchise In pericarp [separating
fruits; Fa1lfrilchte; frnts s6cedantes;
zrta.n lehull6 termsek; pacnruuuoIJJ;IICII IIJIOA&i)

2~0

241

IILlJILlllUCOBNii Mel!lOK]

SACCUS SPORIFER, sacul sporifer


al sporogonu}ui, conintnd tetrasporangi ( Bryophyta) [sporiterous sac;
Sporensack; sac sporifere; sp6razs.k;

szr; 8bKmJ;HACJI

245

CONTEXTUS SECRETORIUS, e
sut secretor [secretory-tissue; Sekretonsgewebe; tissu secretoire; kivlaszt6 szovet: cexperopHRll Txam.]
SECTIO LONGITUDINALIS, seciune longitudinal [longitudinal sect"wn; Lngschnitt, Lngsdurchschnitt;
coupe longitudinale; hosszmetsz;et;
npo)J,oJiblfoe ce>remte]
CAUUS SECUNDARIUS, tulpin.
din aceeai r
dcin. sau rizom i aezat ling cea
principal [secondary stern; Nebenstengel; tige secondaire; meltekszr;
secundar, provenit

BTOplf1IHLIJ:I: CTe6ellb)

CORTEX SECUNDARJUS, scoara


secundarA, format din esutul cambial extern [secondary-cortex, bark;
sekundre Rinde, Bast; ecorce secondaire, msodlagos kereg, nopii'IHU
xopa]

JUGA SECUNDARIA, coaste secundare, diseuse lingA cele principale


{pe mericarp1i la Umbelliferae) [seconary-ridges; Nebenriefen; cMes secondaires; mellekbordk; BTOplf1IHLie
pe6pa]
MERISTEMA SECUNDARIUM,
meristem secundar, esut meristematic
de origine, format din celule parenchmatice definitive [seoondarY-meristem; sekundli.res Meristem, Folgmeris-

689

CAULIS SIMPLEX
tem;

m~risteme

stcondaire;

msod

m~zetes k.lvlaszt6ds;

<nfiop]

lagos oszt6d6sz0vet; BTOPII'lfWI MepncTeMa]


MYCELIUM SECUNDARIUM, mi

celiu secundar, ca anex rizoidal la


baza sporoforului [secondary myceli
um; sekundres Myzel; myc8liurn
secondaire, msodlagos gombatonalnyalb j

BTOplt'IHWit ~HJ:I:)

ar..o

NERVUS SECUNDARJUS, nervura secundar, nervura lateral; una


din ramificaiile nervurii principale
(secondary-nerve; Nebennerv, Seitennerv, Seitenader, Seitenrippe; nervure secondaire, nervure laterale; m
sodlagos er, oldalCr; sropwnrMlKHJI!Ca)
PHYLWTAX!S

SECUNDARJA,

filotaxie secundar1i., cind dispoziia


initial a frunzelor face trecere intr-un
alt mod de aezare [secondary-phyllotax~; sekundre Blattstellung; phyllotaxu. st!conda"are, msodlagos levet-

allls j BTOpii'IHbllt tiJWtnOTa.KCHC, BTOpK,

pacuonOJKeHHe]
RADJCES SECUNDARJAE, rd
cini secundare, rezultate tn diferitele
pri ale tulpinii (baz, noduri) sau
constituind ramificaiile de primul
ordin ale rdcinii principale [secondar;r rooti1; Nebenwurzeln, Beiwurzeln;
racmes secondaires; mellekgyOkerek,
oldalgyOkerek; no60'1Hble xopHH, 6o-

""

258

JII!CTa]

268

SELECTIO ARTIF/CIALJS, selecie artificial, fcut de oameni pentru


a obine descendeni cu caliti supe
rioare sau linii pure [artificial selection; kiinstliche Auslese, Zuchtwahl;
selection artilicielle; mesters6ges kivt-

logat.s; HCKyCCTa:IIHM!I: OT60p)

SELEGTIO NATURALIS, selecie


natural, care are loc numai sub
influena condiiilor naturale, rezultind descendeni cu caliti superioare
(Darwin) [natural selection; natiirli
che Auslese; selection naturelle; ter-

GLANDULAE SEPTALES, glandule


septale, ll9Ctarine septale,
aflate In septele pistilelor (Liliaceae)
[septal-glands; Septaldrilsen, Septa1
nektarion; glandules s~ptales; szeptlis
mirlgyek,
rekeszfah
mflzfejtOk;
cetiTIIJThHLie zeJJe:JJCH)

""

KOBwe ICOpHH)

255

SELECTJO PLANTARUM, selecia


plantelor [plant-breeding; Pflanzenziichtung, Pnanzenauslese; sfllection
des plantes; n6v6nykivlasztds (ki
vlogats); cenetcll;Hll pacreHRil:]
NOMEN SEMINUDUM, nume seminud, considerat nevalabil, deoarece
are o diagnoz incomplet, formatA numai din citeva cuvinte [seminude name ;halbnackter Name; nom seminude;
fflligcsupasz nev; uonyroru.e Ha3Batme]
OVARIUM SEMISUPERUM, ovar
semisuperior, ovar semiaderent [semisuperior-ovary;
halbobersUi.ndiger
Fruchtknoten; ovaire demisupere;
felig-lelsO.llsU maghz.; :JaaliJL nOJzyBepXIU"ll]

'IHOO

XYLEMA SEGUNDARJUM, lemn


secundar, rezultat spre interior din
esutul ca.mbial [!>econdary-wood;. se
kundres Hob; xylbme s6condatre;
msodlagos fa; DrOPII'IHU ,ll.peeCJUla]
PLANTAE SEGETALES, plante din
semnturi [cornfield-plants; Ackerpflanzen, Saatpnanzen; plantes sege.
tales, plantes arvicoles; vetesi novenyek; uametiHhle pacTeHWI]
SEGMENTUM FOLII, segmentul
frunzei, Jobul frunzei sectate [leat-segment; Blattsegment, Blattabschnitt;
segment foliaire; levelhash; cerMeBT

ecrecmeH!IYI

GEMMAE SERJALES, mu~ri seriali accesorii, dispui tn linie vertical deasupra mugurilor axilari (Gle
ditsia, Lonicera) [serialbuds; seriale
Beiknospen; bourgeons en serie; szerilis riigyek, sgrban ano menekrfigyek;

cepa:am.IILIO nou:1:1]

"'
503

513

F RUCTUS SICCUS, fruct uscat, cu


pericarpul tare i uscat ( Papavef',
Pluueolus) [dry- fruit; Trockenfrucht;
fruit sec; sz.rJ z termes; cyxoJt IliiO,o:]
PLANTAE SILVATICAE (SIL
VESTRES), plante de pdure [forestplants; Walilpllanzen; ptantes de
forHs; erdei novenyek; JtecllldC pacn:

....

CAULIS SIMPLEX, tulpin simpl


neramificat'! [simple-stalk; einfacher
Stengel, asUoser Stengel; tige simple;
egyszerfi. szr; aepalBCTBJI!HHWil CTO
<ien>]
CIRRUS SJMPLEX, clrcel simplu
neramificat (CMWJll'ulus) [simple tendril; einfache Ranke; vrille simple;
egynerii kac;; K~i)alB}rBJI!iill&lil yc~nt)
FOLIUM SIMPLEX, frunz simpl-,
cu o singur lamin i nedivizat
In foliole [simpleleaf; einfaches l3latt;
feuille simple; egyszeri\ le vei; npocroil
JIUCT)

GEM MA SIMPLEX, mugure simplu,


cu axa neramilicat [simple-bud; eiDfache Knospe; bourgeon simple; egyszerll rtigy; H;p:na:ranOWiall noua]

FLORES SOLARES

provenit din modificarea tulpinii


sau a ramurei (Crawegus oxyacantha,
Gleditsia triacanthos, Prunus spinosa)
{caulinary-spine; SproBdorn; epine
caulinaire; szrtOvis, Agtl)vis; cTe6ne-BIUI orna]
SPINA FOLIACEA, spin foliaceu,
provenit din frunze modificate ( Astra
galus, Berberis, Cactaceae) (leafspine;
BJaltdorn; !;\pne foliacee; leveltovis;
.llliC"T9eRllaH orna]
SPINA STIPULANEA, spin stipu
laneu, provenit din stipele transformate ( Paliurus, Rob in ia) [stipulane
ous spine; Nebenblattdorn; epine sti
pulanee; plhatovis; npllJIHCTIIliKOBaH

INFWRESCENTIA
SIMPLEX,
inflorescenl simpl, cu florile inserate
pe axa neramlflcata. (racem simplu,
spic simplu) (simple-lnfloresc.ence; einfacher Bliitenstand; inflorescence simple; egyszerd virgzat.; npocroe cou;aemo]

RAD! X SIMPLEX, rdcin simpl,


( Daucus, &phanus)
[sintple-root; einfache Wurzel; racine
simple; ~szerd gyOker; nepa3tiJJSuuwit x.opem.]
FLIJRES SOLARES, flori solare, care
se deschid pe timp Insorit [sun-flowers; SonnenbHiten; fleurs solaires;
napot kedvel6 virgok; conaequLie
neramificat

553

572

...,..]
CELLULA SOMATICA, celul somatic, spre deosebire de cea sex:uati\
[somatic-cell; somatische Zelle, KOr
perzelle; cellule somatique; szomatikus

sejt, testi-sejt;

582

625

632

j28

COM&Til'ICCIWII

uenca]

SOMNUS PLANTARUM, somnul

arna)

75'

CnBpMhULie

778

plantelor [sleep of plants; Pflanzen-

sehlaf; sommeil des plante&; novenyek


alvsa j COD pactellliA]
NOMEN SPECIFICUM, nume specific binar al unei plante (TaM:La
cum officirnlle), format din numele
generic i epttetul specific [sP.ecific
name; Artname; nom specifique;
fajnev; BH,Il,Onoe BaDaHHe]
SPECTRUM BIOLOGICUM, seec
tru biologic; reprezentarea distr1bu
iei procentuale a speciilor din flora
unei regiuni sau a unei asociaii
avlndu-se In vedere formele lor bio:
logice (Raunkiaer) [biologica! spec.
trum; Biospektrum, Lebensformen.
spektrum; spectre biologique; hiol6.
giai spektrum j 6HOJIOI'H'leCKHit CRexJ'P]
SPICA COMPOSITA, spic cumpus,
format din mai multe spice ( Hordeum,
Triticum) [compound-spike; zusammengesetzte hre; epi compose; (lsz.
szetett fiizer, kalsz; CJIOlUlbiA xonoc]
SPICA DISTICHA, spic distih, bi
serial (Hordeum dist.ichon) [tworowed
spike; zweizeilige hre; epi a deux
rangs; ketsoros kalsz; ,II,Byxpii,!IHblA

83G

838

7412

cocy.ll.Ll)

PLANTAE SPONTANEAE, plante


spontane, care cresc in natur, necul
tivate (Capsella, Nigella) [spontane
ous plants; wildwachsende Pflanzen;
plantes spontanees; vadontermO nO
v6nyek ; .ll,HICopacrytiJ;He pacTCHIHI]
WCULUS SPU RIUS, loj fab;,
cavitate ovarian desprit prin pe
rei fali ( Papaver) {false-loculus;
Scheinfach; fausse loge; lrekesz,
liireg; noJKHoe meJ.u;o]
PJLUS SQUAMATUS, pr solzos,
scvamiform dilatat {Hyppophae rham
noides) [scaly-hair; Schuppenhaar;
poil ecailleux; pikkelysz6r; 'temyit<Ja-

TbiA BOJIOCOK)

839

SQUAMAE AIYTHODII, scvame antodiale, care acoper imbricat auto


diul [anthodial-scales; Hiillschuppen,
Hiillbltter; ecailles anthodiales; f{j.
szekpikkelyek; qemyH J:opJHnl]
SQUAMAE BULBI, solzii bulbului,
scvamele crnoase interne ale hulbului
( AUium) [bulb-scales; z;wiebenschup
pen, Zwiebelhute; ecailles du bulbe;
hagymapikkelyek ; qemyH Jl'IXOBHQbi)

895

PILI STELLATI, peri stelai, radiar


dintr-o baz
comun
(Tilia tomentosa) [stellate-hairs; Stern
haare; poils 6toites; csillagsz6r0k;
3Be3JJ;'IaThle BOnOCIOI)

95G

FWS STERILIS, floare steril, lip


sind organele de reproducere sau
acestea sint avortate (cele din infloresr-enele marginale la Viburnum opul11s)
[sterile-flower; unfruchtbare Bliite;
fleur sterile; medd6 vir.g; CTepHni>Hhlit

KOJIOC]

SPICA
RAMOSA, SP:ic ramificat
[branched-spike; stige Xhre; epi ra
mifie; gas filzer; BeTBHCnJA xonoc]
SPJCA SJMPLEX, spic simplu, neramificat [simple-spike; einfache hre;
epi simple j egyszerii. fU zer j npOCTOJ:I
&"OJJ.OC)
SPINA CAULJNA, SPINA RAME
ANEA, spin caulinar, spin rameal,

VASA SPI RALIA, vase spirala te


{spiralvessels; Spira1gefae; vaisseaux spiralBs; csavarvonalas ed6nyek;

ramificai

UBeTOJ:)

681
992

TEMPUS FWRBNDI
CIRRHUS STIPULANEUS, ctrcel
stipulaneu, rezultat din transformarea
stipelei (Smilax aspera) (stipulaneous

H76

tendril; NebenblattranlOO; vrille stipulanee; plhakacs; npKJIHCTHHJ:OBLIIi

ycKK]

1003

CELLULAE STOMATICAE, celule


stomatice, dispuse tn epiderm cite
dou i fa In fa, lslnd tntre ele o
deschiztur (ostlola) [stomatic-cells,
guard-cells; SchlieJ.Jzellen; cellules stomatiques; zrOsejtek; 3a.MhiEaiO~e

1018

'"""""
1
STRATUM

CORTICALE, strat cortical [bast-Jayer; Rindenschicht; couche corticale; keregreteg; xopxoBWA

SYSTEMA NATURALE, sistem na-

tural de clasificare pe baza raporturilor !ilogenetict1 (natural-system; natO.rliches System; systeme naturel;
termeszetes rendszer; ecTCCTBeHHU
-]
SYSTEMA PLANTARUM, sistemul plantelor dup care stnt clasifi
ca te [planLs-system; Pilanzensystem;
systeme des plantes; n0v6nyrendszer;
CBCTeMa paCTCHHH]
SYSTEMA RADICUM, sistem radicular [root-system; Wurzelsystem;
systt'lme radiculaire; gylikerrendszer;
J:QpHeBaJI CIICTeM8]

cnoJt]

STRATUM GONIDIALE, strat go-

nidial [gonidial-layer; Gonidialschicht;


couche gonidiale; gonidium-~teg; ro-

HHD;HaJn.m.tli: CJIOit)

STRATUM HERBACEUM, strat


ierbaceu, dill pduri[herbaceous-layer;
Krautschicht; couche herbacee; aljnovenyzet; TPaBHIUJCThlli CJIOA)
STRATUM HYMENIALE- stratum sporiferum
STRATUM MEDULLARE, strat
med ulare [pith-layer; Markschicht ; couche mMullaire; Mlreteg; C:CP.!J:UeBHHHbiA

1052

46

55

CJioil:)

STRUCTURA FLORJSTICA, struc-

esut condu[conducting-tissue; Leitgewebe;


tissu conducteur; szllitOszOvet; npo-

TELA CONDUCTRIX,

ctor

TELA CONTEXTA, esut plslos (felted-tissue; Filzgewebe; tissu entreIace; egymsbafonOdott szovet; ne-

(cell-sap; Zellsart; suc cellulaire; sejtnedv; KJieTO'!Hltlit co~:]


SUCCUS VACUOLARIS, suc vacuolar (vacuole-sap; Vakuolensaft,; suc
vacuolaire; vakuol<iris nedv; JWcyOnllpHhlli cox]

NECTAR/FER,

a11 fi;>p03JJ;Im, HCKT3poHOCHaJI CIOia.D.J:a]

RAD/X SUPERFICIALIS,

rdci

cu ramuri subterane
orizontale, uneori ieite la suprafa
(Abiu, Vitis) [shallow-root, tracingroot; Tauwurzel, Streichwurzel; racine
superficielle, racine tra~ante; harmatgyOker, kOtelgyOMr; DOBepXHOCTBLIIi
xopen, cremo~HJICR xopellh]
n superficial,

pcru:~eTCamu~ TICaHh

TELA PROTECTJVA,

tecie ~protective-tissue;

be; hssu protecteur;

3aw;IITHIUI TDRlo)

de pro.
Schutzgewe
vedCiszOvet ;

esut

TELA VASCULAR!S, esut vascular [vascular-tissue; Gefiillgewebe;


tissu vasculaire; edenyes szOvet; co-

brazd

nectarifer pe foliolele
perigoniale
pliate (FritiUMia, Lilium} [nectariferous furrow; Honigfurche, Honigfurche, Honigfalte; sillon nectaritere, pli
nectarifere; mzbarzda; KerrapoHOCH

U89

BO.IVIIQaJI TDRlo]

SUCCUS CELLULAR/8, suc celular

1280 SULCUS

Ptuguriacoperii

cu scvame sau perule [covered-buds;


bedeckte Knospen; bourgeons couverts; fedett rilgyek; noKpLITLie DO'IICII]
GEMMAE PERULATAE __,. gemmae tectae
TELA CONNECTIVA, ~ut conectiv [connectlve-tfssue; Bmdegewebe;
tissu connectif; kOtCiszOvet; coe)(IIHII-

Tenblla" TKallb]

tur floristic, complexul speciilor ce


intr In compoziia fitocenozei [floris-

tic-structure; floristiches Autbau;


structure floristique; florisztikai fell!ipites; QmopuCTII'IeCI:aJI c-rpyKTypa)
1266

GEMMAB TECT AE,

CYJn!CTU TJCaRh]

87

TEM PUS FWRENDI, perioada de


Inflorire {flowering-time; B!Utezeit;
ptlriode de Ia fleuraison; virgz.si idO
szak; ncpao.a; ItBeTelliDI]- anthe$is
TEMPUS

PRAESENTATIONJS,

timpul de reac~ie, durata minim de


timp necesar unei excitaii pentru
a produce reacia organismului (MacDougal) (presentation-time; Prsen
tationszeit, Reaktionszeit; duree de
prCsentation; prezentci6s id/Startam;
BpeM9 DpeJJ;bJIIIJICIIIIll)

...

CONUS TERMINAU$

i27

TEMPUS VEGETATIONIS, durata


de vegetaie [vegetation-time; Vegetationsperiode, Vegetationsdauer; durt\e
de la vgetation; veget.ci6s idli;
BCreTanmm.dl: ncpuo.n;]
TEM PUS VIGENDI-+ duratio
CONUS TERMINALIS-+ (conus)
PegetatWua
CRESCENTIA

SECTIO TRANSVERSAL/$, sec


iune transversal [transversal-secti
on; Querscbnitt; coupe transversale,
section transversale; keresztmetszet;
BOnepe'IBOC ce'ICHIIC)

623

TERMINALIS,cre

tere terminal[terminal-growth; Sebei


telwachstum; croissance terminale;
cslicsnlivekedes; sepxyme<!Blolit pocr)
FLOS TERMINALIS, floare termi
nal [terminal-fiower; Terminalbli.ite,
EndbHite, gipfelstAndige BIO.te; fleur
terminale; cslicsvirg, csilcsll6 virAg;

TUBER*

* Majoritatea autorilor (Jackson 1960,

sepxymeoun.~lt JUieTOK]

INFLORESCENTIA
TERMINA
LIS, infiorescen terminal [termi
nal inflorescence; endsUi.ndiger BHi
tenstand; inflorescence terminale;
csilcsvirgzat,

szrtet6zli

131

virgzat;

TERMINUS TECHNICUS (lat.-,


gr. 1'qvuc6o; "artificial"), termen
tehnie [techmcal-term, technical-word;
Fachausdruck, Kunstausdruck; terme
tt!chnique; mtisz6, m1lkifejezCs; Tex-

636

BB'IecxHA repMHH]

3U,

602

PLANTAE TINCTORIAE, plante


tinctoriale, folosite la vopsire ( Anthemis tinctoria, Genist tinctoria) [tinctorial-plants; Farbpflanzen; plantes
tinctoriales; fest6novenyek; ll:paCWlloswe pacTeHWI]
D/SSEPIMENTUM TRANSVERSALE, disepiment transversal, perete
transversal care Imparte cavitatea
ovarian In loji [transversal dissepiment; Querscheidewand; cloisson
transversale; harnUekv6 vlasztal;
nonepe'llla9: neperopo.nxa]
NERVI TRANSVERSALES, nervuri transversale, nervuri laterale orientate spre marginea frunzei [transversal-nerves; Queradern, Seitenner
ven; nervures transversales; barAnterek, oldalerek; nonepe'!Hwe lJ:IfnKII]
PLANUM TRANSVERSALE, plan
transversal, orientat perpendicular pe
axa median [transversa1-plane; Quer
ebene; plan transversal; har.ntslk;
B(lnept'IHIUI llliOCI:OCTio)

Henderson 1953, Stearn 1966, Bischoff


Boros
1951i,
ZabinkovaKirpicnikov 1957, Priszter 1963 etc.)
fac deosebire net tntre tuber i tuberculum, folosind terminologia proprie
pentru fiecare. Autorii francezi (Fournier 19~6, Guillermond 19~6. Gatin
192~, Bonnier etc.) i romni (inclusiv
Flora RSR) pentru ambele noiuni
folosesc termenul de tubercul. C. Stras
burger 1971, pentru prima no!iune fo
Josete termenul "Sprollkno le", iar
pentru a doua "Wurzelknolle". Chadefaud i Emberger 1960, pentru prima folosete termenul "bulbe d'axe",
iar pentru a doua "bulbe radiculaire
ou tubercule"'.
RADIX TUBEROSA, rdcin tube
rizatli, coninlnd substane nutritive
de rezervA. ( Lathyrus tuberosus, Da.hlia) [tuberous-root; knollige Wurzel,
Wurzelknolle; racine tubereuse, racine rennee ; gum6s gyoker; KJIY6He
BJmHI>IA Kopem.]
FLOS TUBULOSUS, floare tubu
Joas, cu lamina petalelor tubuliform (Compositae) [tubularflower;
ROhrenhliite; fleur tubulee; csoves
virg; Tpy6'18TWA WleTOK]
1857,

GEMMA TERMINALIS, mugure


terminal (terminal-bnd; Terminalknospe, Endknospe, Gipfelknospe;
bonrgeon terminal; vegragy, cslicSI'tlgy;
BepX}'IIIC'IHail no'IXa]

BepXYIQe'IBoe couaeme]

TUBERA GEMINATA, tuberi ge( Aconltum, Orchis) [paired


tubera; Zwillingsknollen; tubercules
geminees; ikergum6k; .!lBOAHwe KJ1)'6RB]
minai

641

6.a

TUBUS CALYCIS, tubul calidului,


rezultat din conc~terea prii inferioare a sepalelor (Dianthus) (calyx
tube; KelchrOhre; tube calicinal; cse.
szecsO; TPY6Ka 'l.atne'IXPI]
TUBUS MEDULLARIS-+ (canallis) meduUaris
TUBUS PER/GONI/, tubul perigo

oului, format din te,Palele concrescute


(ConiXlllaria) [per1gonial-tube; Perigonr6hre; tubo perigoniare; lepelcs6;
OKOJtOJJ;BCTHaJI TPY6Ka]
TUBUS POLUNICUS, tubul polinic, rezultat din germinarea grun
ciorului de polen [pollen-tube; Pollenschlauch, Befruchtungschlauch; tube
pollinique; pollentoml6; m.IJll>UeBaJI

Tpy6xa)

TUBUS CRIBROSUS, tub cribral,


tub ciuruit ; vas liberian prin care

693

650

VASA CRIBROSA
circul seva elaborat [sieve-tube;
Siebrobr; vaisseau crible, tube cribM;
roslae~/S; PemeT"'BTall TPy6xa)
BULBUS TUNJCATUS, bulb tunicat (Tulipa) [tnnicated-bulb, coated
bulb; schalige Zwiebel; bulbe tunique; kOpenyes hagyma, burkolt hagy-

ma;

"'

'''

IIJii!H'IaTall nyJWBIIU:a]

PLANTAE TURFOSAE, plante de


turbrii [bog-plants; Torlpf!anzen;
plantes des tourbieres, plantes turbeuses; t3zeglpos novenyck; rop4JR-

BJDJ

xyoJJL]

13

pacreHHll.]

PLANTAE TUTAE, plante ocrotite

prin lege[protected-plants; geschiitz-

te Pflanzen; plantes protegees; ve-

dett novenyek ;

oxpa.HHTeJil>m.~e

pac-

mnm]

"'

LOCUS TYPICUS- locus classicus

21

u
3

PLANTAE UBIQ.UITARIAE, plante ubicviste [ubiquist-plants; Ubiquisten; plan les ubiquistes; ubikvista
novenyek; y6HKBliCTHble pacreHIDI]

PLANTAE ULIGINOSAE, plante


de locuri mltinoase [marsh-plants;
Moorpflanzen; plan les de marais;
mocsri nOvl;'lnyek; TOrumaa: pacTeHIDI]

13

UMBELLA COMPOSJTA, umbel.


care radiile sint nc
ramificate tn umbele de
ordinul al doilea (umbelule), bracteile de la baza lor constituind involucele, iar radiile secundare sint terminate prin cite o floare (Daucus)
[compound-umbel; zusammengesetzte
Dolde; ombelle composl;'le; Osszetett
compus, la
odat radiar

ernyOvir.gzat;

CJIOlKHbJit 30HTHK]

UMBELLA S/MPLEX, umbel simpedunculii (radiile) se tercite o floare solitar, iar


bracteile de Ia baza pedunculilor
constituie involucrul ( Butomus, Co,...
nus) [simple-umbel; einfache Dolde;
ombelle simple; egyszerU ernyOvi
rgzat; npocTol!: 30HTIIJ(]
pl, la care
min prin

PLANTAE
UNJCELLULARES,
plante unicelulare [unicellular-plants;
Einzeller, einzellige Pllanzen; plantes
unicellulaires, unicelles; egysejtt'iek,
egysejtil novenyek; oJ];IIoKJieTO'IHU
paCTeiiHll]

VACUOLA DIGESTIVA, vacuoHi


digestivil., format tn jurul particulelor nutritive din celulil, cu rol de
digerare [digestive-vacuole; Verdauungsvakuole; vacuole digestive; emesztO vakuola; DHJI(CBapHTeJU>Hall sa-

"

VAGINA FOLIARIS, va~ina frun


zei, baza dilatat a frunze1, care tnvelete tulpina (Gramineae)
[leafsheath; Blattscheide; gaine foliaire;
levlhU.vely; nHCTOBoe snaranHILie]
VAGINA MEDULLARIS, vagina
medular [medullary-sheath; Mark
scheide; gaine medullaire; belhU.vely;
cep.lltteBH,.!I.Hoe BJiaraJIIIII1C]
DEHJSCENTIA VALVATA, dehisc:en valvatii. sau valvicidii., ce are
Joc: de-a lungul suturii carpelelor,
desfclndu-se tn valve ( Robinia) [valvate-dehiscence; klappiges Aufspringen; dhiscence valvaire; kopcsos
kovads; pacrpeclOOiaHBe no CTIIOpxaM]
PRAEFWRATIO VALVATA, prefloraie valvat, cind frunzele florale
din mugure se acoper numai prin
marginile lor (MalWiceae) [valvateprefloration; klappige Knospendeckung; prefloraison valvee; erintkezo5
virigboruls; crsop'laTOe DO'UCOCJ!oze.
HHel
VASA CR/BROSA, vase ciuruite
[sieve-vessels; Siebgef!3e; vaisseau
cribls; rostaedenyek;
pemen:aTWe
C:OCYJJ:lil]

VASA LACTJCJFERA, vase laticifere [latex-vessels; Mlchsaftge f.Be;


vaisseaux laticiferes; tejed6nyek;
Mne'UILte cocynw]
VASA L/GNEA, vase lrmnoase [woody-vessels; Holzgeflle; vaisseaux
ligneux; faed6nyek; .zq>esec~rne BO

JIOXR<l)

VASA RETJCULATA, vase reticu


late [netted-vessels; NetzgefBe; vaisseaux reticules; rec-s ed6nyek; ceT

'laTI:de COCY,Il;ld)

V ASA SCALARIFORMJA, vase scalariforme [scalariform-vessels, laddershaped vessels; LeitergefBe, Trep


pen~efBe; vaisseaux scalariformes;
Ietras sz.llitOedenyek; DllCTIIH'IBLle

"""""']
VASA SPJRALJA,

vase spiralate
[spiral-vessels; Spiralgeflle, SchraubgefBe; vaisseaux spirales; s pirlis
edenyek; CIIHPaJibiWe cocyJJ;&~]

REGNUM YEGETABILE

46

REGNUM YEGETABILE, ~ul


vegetal, lumea plantelor [plant-kmgdom; Pfianzenreich, Pflanzenwelt;
regne v~getal; novenyvilg, novenyorszag; .apcTBO p8C'I'eBidt)
CELLULA VEGETATIYA, celula
vegetativ, din grunciorul de polen,
care d natere tubului polinic[vegetative-cell; vegetative Zelle; cellule
v6gtative; vegetativ sejt;
screra-

TRBBal:l

48

covering; Wurzelhiille; voile radiculake i gyOkrbUrok i DOEpOB BOO)zyiJllUNX


ICOpRelt]

60

SUT URA VENTRALIS, sutura ventral a carpelelor [ventral-suture;


Bauchnaht; suture ventrale; hasi for-

72

NOMINA VERNACULARIA, nume


vernaculare, denumiri populare [ver.nacular-names; Volksnamen; noms
vernaculaires;
n6pi
elnevezt\sek;

73

FORMA VERNAL!S, form de primvar {forma fertil de primvar


la Equisetum telmatejaj [spring-form;
Friihlingsform; forme de printemps;
tavaszi alak; BeCeHHU Q!opMa]
PLANTAE VERNALES, plante de
primvar
(Corydalis, Leucojum)
[spring-plants;
Friihlingspflanzen;
plantes de printemps; tavaszi nOvenyek; seceaaax pacTeiiiDI )
SPECJES VJCARJAE, specii vicariante, microspecii Indeaproape Inrudita, dar eoologic deosebite, care se
substituie reciproc, avind areale deosebite tie In sens orizontal, fie vertical, sau constituind ecotipuri deosebite {vicarial-species; Vikarianten, vikariierende Arten; especes vicariantes; vikarins fajok; Bmtapl!pyiOII(Hit

rads;

ltllerxa]

CONUS YEGETATIVUS, con vegetativ; vtrf vegetativ; conul de


cretere din virful tulpinii sau al
rdcinii (vegetative-cone; Vegetations&cheitel, Vegetationspunkt, Vegetation&kegel; cOne vegetatif; tenye.
sz6csdcs; uapacraroli(H.it EOB}'c]
HYBR!DA YEGETATIVA, hibrid
vegetativ, rezultat pe cale asexuatii.
(altoire) [vegetative-hybrid; vegetativer Bastard; hylaride vegetatif; vegetativ-kores; screnmsm.I.it rH6piiJl]
PROPAGAT/O VEGETATJVA reproduetio J>egetatiPG
REPRODUCT/0 VEGETATIYA,
reproducere vegetativ, nmulire asexuat prin stoloni, muguri, pri de
tulpin, de frunze etc. [vegetative
reproduction; vegetative Vermehrung,
vegetative Fortpfianzung; propagation vgetative; vegetativ szaporod6s,
ivartalan szaporods; BereraTRBHoe
pa3MHO:&elll!e]
VELAMEN RAD/CUM, velamenul
rdcinii, stratul extern de celule
aerifere &piralate ale rdcinilor unor
Araceae i Orchidaceae epirite [root-

6pron:molt moB]

TYJeMHhle Hll3Ba11ID1]

109

......

123

PLANTAE VINEALES, plante de


podgorii [vineyard-plants; Weinbergpflanzen; plantes des vignobles; szOIOskerti nlivt\nyek; :suaorpaAHJIEOBm:.Ie
pacreKWI]

INDEX BO.M!NESC

abate (care se-) A 5


abatere A 6
abaxial A 2
aberant A 5, 7, '15
aberaie A 6
abia S 1085
abient A 8
nbietin A 9
abiogenez A 10, 251.,
p 1390
abioseston A 11
abiotic A 12
abisal A 26
ablast A 13
aborigen A 17
abortiv A 18
abreviat A 4
abreviaie A 3
abrupt A 19, P 1194
abt!ent A 21, C 87
absena

florilor A 883
mixiei A 928
seminelor A 10?5
absorbant A 22
absorbie A 23
abundent C 797
-reticulat R 194
destul de- S 1133
abunden A 2~, U 2
ac A 168
acalical A 27
acaliculat A 28
acantosfere A 31
acarifer A 32
a~;ariot A 39
acariotic A 39 a
acarioz A 33
acarocecidie A 34
acarodomacii A 35
acarofil A 36
acarofitic A 36
acarp A 37
acarpotrop A 38
acascofite A 69
acaul A i i
acaulesceni A 40
accesoriu A 43, 1222
accident.a.I A 44, 22%
acefal A 58
acelai
I 15

acelular A 55
acentric A 57
acervul A 63
acetabulif orm A 64
aga tin A 70, 31?
acheilarie A 71
achen A 67, 365
achenodiu A 68
achinet A 36 7
achinetosporange A 368
achrofite A 81
aciclic A 172, 349
acicol A 84
acicular A 61, 85
aciculiform A 85
acid A 66, 89
acidofil A 86
acinez A 366
acladiu A 95
aclamideu A 72
aclimatizare A 45
aclimatizat 1 172
aclitrofite A 97
acme A 99
acomodare A 17 5
acomodat A 48
acoper (care-) O 186,
T47,V26

de cas T 45
pe- T 53
acoj!erit A 20, 519, 759,
(.; 207, 31!., 496, 914,
1 129, O 187, S 889, T 46,
V 8, 27, 49
complet- H 326
-cu cear C 237
-cu membran papracee
acoperi
crete

262

S 222
S 384, 1196
acoperitor O 26, 186
acotiledonat A 104
acotiledonate A 103
acramfibrie A 107
acrandrie A 108
-cu

(lietri coluros

par1al-

acrementiial A 49
acrescent A 51
acrior A 65, 88
acriu A 60
acroblastez A 112

acroblastic A 113
acrocarpie A 115
acroceCJdie A 116
acrocentric A 117
acrocist A 80, 119
acrooonidie A 1 t 8
aerodrom A 120, 129
acrofil A 131
acrofite A 132
acrofix A 121
acrofugal A 122
acrogamie A 123
acrogen A 125
acrogenez A 124.
acrogin A 127
acromatic A 75, 77
acromatin A 76
acromie A 78
acromooentru A 79
acronus A 128
acropetal A 129
acroplastic A 133
acropleurogen A 134
acrosarc A 135
acroscopic A 136
acro&incarpie A 139
acroaindez A 140
acrospir A 137
acrospor A 138
acroton A H1
acru A 59, 66, 89, S 1082
acte A 14.3
actinauxism A 145
actinenchim A 146
actinism A 14.7
actinobiologie A 1413
actinodrom A 14.9
actinometru A 150
actinomicoz A 152
actinomorf A 151, P 1068.
R 16, 134
actinostel A 153
actinotactism A 154.
actinotropism A 155
activ A 157, 330
activator A 156
activitate vit.a.I B 186
dezvoltare- P 594
actofil A 158
actorite A 159

INDEX ROMANESC
aculeat A 160
slab- A 1088
aculeiform A 161
aculeol A 163
aculeolat A 162
aculescent A 161
aculeu A 16~
acumbent A 53
acuminat A 166
acuminulat A 167
acumulat A 54, C 539
acut A 87, 170
slab- 8 1089
acutiuscul A 171
acvatic A 959
acvifer A 961
acvozitate A 96/i
adaos A 9~8, 178
adaptabil A 173
adaptabilitate A 17/o
cu- redus M 460, S 904
adaptare A 47, 175
-activ A
157
-advers A 226
capacitate de- A 174
-cromaticA C 372
-pasiv P t76
adaptat A 48
-pentru ploi abundente
01u
adaxial A 177
adpost R tt8
adu!Jat A 1.76
adelf1c A 181
adelfie A 182
adelfocarpie A 183
adeltofag~.e A 186
adelfogamie A 184
adelfoparazitism A 185
adellotaxie A 187
ademenitor 1 41
adend A 178
adenocist A 189
adenocit A 190
adenofor A 192
adenopetalie A 191
aderent A 194
aderena A 195
-anterelor A 830
-petalelor C 172
adesmie A 193
adevrat E 360, G 99, V 91
adeziune A 196
adeziv A 197
adiacent A 203
adic(h)ogamie A 200
adinamandrie A 228
adinamoginie A 229
adiscal A 202
adiional A 179
adinc P 1250
dinat p 1250

adincime P 1249
de mare P 1248
adlncit 1143, 177, S 428
adlncitur A 1006
adminicul A 207
admotiv A 209
adnascent A 210
adnaie A 211
adomst A 213
adormit D 867
mugure- D 867
adosat A 215
adpres A 953
adsorbie A 216
adult A 219
adulterin A 218
adunat A 328, 1118, C 620,
L 80

-tn grmad A 323


-la un loc A 5'
-strtns C 720
adventiv A 224, 225, N 161
aerenchim A 257
aererrantia A 258
aerian A 259, 270, E 257, 301
frunz- A A 259
rdcin-

A A 259

tulpina. - A 259
aericol A 260
aerifer A 261, 271
esutA 257
aerobioni A 262
aerobiotic A 26(1.
aerobiozil A 263
aerocarpie A 265
aerocarpotropic A 266
aerocist A 267
aerolil A 270
parial- M 220
aerofite A 272, E 283
aerofitobloni

273

aeromorfozll. A 269
aeroplanctolite A 275
aeroplanclon A 27~. 750
aerotactism A 276
aerotaxie pozitiv P 1313
aerotro{'ism A 277
-negat1v A 880

afar

alunglnd- D 75
aplecat In- N 205
afilie A 901
afilopod A 902
afinitate A 290
-sexual!L A 290
anat
In axilll. 1 242
Intre 1 205
-In partea de jos D 57
aOebie A 893
afotic A 89~
afotometrie A 895, 896
afototropic A 350
afototropism A 891, 897

afragmiu A 898
afrodisiac A 899
agamandroecie A 292
agameon A 293
agamet A 29~
agamelangiu A 295
agametocit A 296
agamic A 298, 315
agamie A 297
agamobiu A 299
agamocit A 300
agamogenetic A 302
agamogenezil A 301, 303
agamoginoecie A 304
agamoginomonoecie A 305
agamohipnospor A 307
agamomonoecie A 306, 808
agamont A 309
agamospecie A 311
agamospermie A 312
agamospor A 313
agamotrop A 3a
agar-agar A 316
agenez A 319
agent patogen vegetal
p 188
ageotrop A 320
agil A 330
aginic A 348
aglomerat A 322, 323,
C 710, G 176
aglutinat A 32~, 326
aglutinare A 325
agrar A 332
agregare A 327
-de celule A 327, C 636
agregat A 328
agresivitate A 329
agrobiocenoz A 335
agrobologie A 336
agrobotanic

A 337

agrofU A 3~0
agrofite A 342
agrofitocenoz A 3~3
agrologie A 338
agronomic A 339
agronomie {de-) A 339
agrostografie A 341i,
agrolip ,\ 333, 34.6
agrozoocenoz A 347
aheliotrop A 350
aifilofite A 355
ailoslatic A 353
airozom A 356
ailalofite A 357
ajutll.tor A 1222
alabastru A 370
alagostaminal A 407
alasotonic A 409
alautogamie A UO
alturare J 25

alturat

A 209

(de-) P 88
alb A 373, 382, L 136
alturi

MS

..,

INDEX ROMANESC

olb

C 987
aproa(le- A 875
argintiU lucios- A 1010
-ca creta C 884
-Kipsul G 811
-furmina E 389
- -laptele G 4, L 22
--lebAda O 136
albstrui-

- -viU'Ul C 884
- -zApada C 308, N 1.28
-cenuiu C 64, 66, L H2,
S 171, T 113

-curat lucitor C 63
-curat H 344, N 128, O 136,

Vt30
-tledesuht H 595
-g!Ubui C 408, X 8
-gAlbui ca fildeul E 6
-lucitor C 62, N 128
-mat A 882

-mtsos pllros A 1010


-opac ca .POrtelanul P 1103
-plumburm C 2-'t3

-suriu ca plumbul C 243


-verzui A 517, 1053, C 335
albastru C 7, t1
-ametistin A 515
-azuriu A 1248

-ea cerul A 1248, C 7, 11

--marea V 57

- -safirul S "
- cenuiu C 12
--verzui P Hli3
-ceruleu deschis S 1111
-de cobalt C 547
- -lavand L 72
-inchis C 984, 1 119

-lucitor U 8
-purpuriu tnchis H 447
-ultramarin U 8
-verzui C t2, P 204
-violaceu A 515
albstrui C 10
-alb

987

-ca opalul O 182


-cenuiu G 163
-negru C 988
-purpuriu I 1
-roz R 29/i

-suriu L 230

-ofraniu galben C 985


-verde G 331, G 163, T 219
albicaie 374
albicios G 62
albie A 487
albigrane A 377
albine (polenzat prin) M 180
albinism A 374
albumen A 378
albuminoid P 13114
albuminoide A 379, P 131i5
albuminos A 380
alburiu A 375, G 62

-galben L 148, O 53
-negru L tU
-rou E 349
album A 381
alealin A 383
alcaliotropism A 384
alctuit F 127
alee cu arbori A 504
alelogenic A 413
alelomorfie A 414, U5
alelopatie A U6
alelotrih A U8
alelozitism A U 7
alergie A 419
-polnic P 930
ales L 80, 270
aletofite A 388
aleuron A 389
aleurospor A 390
alexipiretic A 392
alexiteric A 394
a1ezie A 420
aUabetic A 1168
algaceu A 395
algal A 395
aiK:e A 396
crete pe- A 397
de- ~ 53/i
relativ la- P 5M
roii R 300
algicol A 397
algoid A 395
algologie A 399
al~otrofism A 400
ahaceu A 421
alintor S 251
alipire A 325
alipit A 194, 326, 953
alncol A 466
alobiogenez A 424
alobioz A 425
alocarpie A 426
aloclorofil A 427
alocclie A 433
aloc(h)oric A 429
aloc(h.)orie A 428
alocronic A (.31
alogamc A 435
alogamie A U1, 434, 4(,2
alogenetic A 436
alogonie A 437
alohton A 432
aloiogenezil A 438, 439
aloiometron A (140
alometrc A (tfd
aloparalectolip A 443
alopatric A U(t
alopelagic A 445
aloplasmil A 447
aloploidie A 449
alopoliploidie A 450
aloritmie A li51
alostndez A 1i55, 456
alosperm A 453

alospor A 45/i
alotetraploidie A (157, 559
aloti_{) A 462
alotr1ploldie A 458
aletroric A 459
alotropic A 460
alozigot A 463
alozom A 452
alpicol A 467
alpigen A 469
alpin A li67
plante -e O 217
alsofite A 470
altdat (t!e-) P 15
alternant A 472, 873
alternan A
473
de generaii A 412,
A t..24, 439, 473, 873, H 216
aJternare A 473
alternativ A li7'
alterne (cu frunze-) A 475
alternlnd (-cu staminele)
A 407
altimetru A 477
altitudine A 478
a1tiuscul A 479
altoi E 236, 1 190
-de vi R 163
al\Qire C 7,6, 1 184, 188,
T 899
de 1 189
-In ochi O 58
aJtoit I 189
alungare E 60
alungire P 1277
alungit E 94, O 17, P 1278
-eliptic O 291
-Inainte P 124/o
alutaceu A lo82
alveolar A 48/o
alveolat A 486, F 27
aJveolaie A 485
aJveolil A 4!!3
aJuvial A (,64
amabil A 488
tiin A 488, B 25/o
amar A 491
cu tulpina -il A 490
amatocol A lo92
amatoru A 492
amatofite A 493
amrui A 489
ambient A 495
ambiguu A 497, 540
ambleocarpic A 500
ambrin A 502
ambroziac A 503
ambrozie (cu miros de-)
A 503
ambulacru A 504
ameiozA A 505
ameliorant A 506
amelitrat A 507

INDEX ROMNESC

ament A 511, J 17, N 175

care

poartform de-

A 509
A 508

In
-mic A 510
amentaceu A 508
amentifer A 509
.ameristic A 512
ameroconidie A 513
.amerospor A 51-lll
amestecat C 667, 1 56, 219,
M 37~ 385
ametistin A 515
albastru A 515
ameitor S lt89, T 88
amlantiu A 53/o
amfiapomicte A 535
amfiaster A 536
a.mfiatiantic A 537
amfiblont A 538, 571, 578
amfibiu A 539
amfibrie A 51it
amficarion A 546
amficarpic A 543
amficarpie A 5/o2
amficarpiu A Sloi
amficarpogen A M5
amficlin A M9
amficotiledon A 551
amficotilie A 588
amficribral A 554
amficriptofite A 555
amliderml!. A 557
amfiflolc A 576
amfifotic A 577
amfigamic A 562
amfigamie A 561
amiigastrie A 563
amfigen A 565
amfigeu A 560
amfigonie A 566
amfile{'Sis A 568
amfurux.ie A 569
amfinucleol A 572
amfinucleu A 573
amfipacific A 574
amfipetal A 575
amfiplasm A 579
amfiplastie A 580
amfllai'c A 581
amfisincotil A 587
amfisincotiledoneu A 552,
587

amfisincotilie A 553, 588


amfisperm A 582
amfJSporangiat A 498, 584
amfistomatic A 586
amfitactism A 589
amfiteciu A 590
amfiten A 591
amfitokie A 592
amfitrlh A 593
amritrofie A 594
amfitrop A 595
amfivazal A 596

amfogenic A 597
amfoheterogonie A 598
amforiform A 599
amiantin A 517
amiboidal A 525
amibiform A 525
amiceHc A 61 o
amicronic A 518
amidon vegetal A 626
formarea A 626
amigdalifer A 612
amigdaliform A 613
amilaceu A 614
amilaz A 615
amiloeritrin

A 617

amilogen A 619, 622


amilor.nezll A 618, 625
amllohtic A 616, 621
amiloplast A 620, 623
amiloplastic A 619
amilosfere A 624
amintit C 476, 661
amitorA A 520, P 1461
amnion A 524
amobtofite A 521
amorloCite A 530
amoritor T 353
ampelografie A 532
ampelologie A 533
amplectent A 448, 600
amplex
prefloraie A 600
amplexicaul A 601
amplexiflor A 602
amplexifoliat A 603
amplificare A 605
amplitudine ecologicli V 20
amplu A 606
ampulaceu A 608
ampul

A 607

In forml!. de- A 609


amputaie A 609
amuzamente D 49
an (din acest-) H 430
anabioni A 630
anabiotic A 632
A 631

anabioz

anablast A 633
anabolism A 634
anaclinotropism A 640
anaolh)oretic A 638
anac h)orez A 637
anacrogin A 641
anacromaz

A 639

anadrom A 642
anaeretic A 643
anaerob A 646
plant li A 647
anaerobionti A 645

A m, 811
A 6r.7
A 661

anaerobioz
anaerofit
anafaz

aparent

P 1467

anafilaxie A 664

A 666
665
A 662
anafototropism A 663
anagenezll A 6/o9
anageotropism A 650
anagram A 651
anale A 792
analecte A 652
analeJ?tic A 653
analitic A 656
analiz A 655
-polinic P 925
analogie A 654
anamorfoz A 658
anametadrom A 657
anamorfism A 658
anandric A 659
ananterat A 660
anaplazie A 667
anasarc A 669
anastatic A 670
anastomozant A 672
anastomoz A 671
anastral A 673
anastrof A 674
anataximorfoz A 675
analitoz
anafiz A
anaforez

anatomie A 677
-a celulei C 1029
-a plantelor P 673
anatonic A 678
anatonoz A 679
anatraumatotropism A 680
anatrop A 682
anatropism A 681
ancestral A 685
ancoriform A 686
androceu A 699
androcit A 694
androcliniu A 692, C 520
androconidie A 693
andros(h)or A 691
androdinam A 697
androdinamie A 696
androdioecie A 695
troicli A 695
androecie A 698
androfen A 720
androfilum A 723
androfit A 724
aodrofor A 722
a.ndrogamet A 700, M 92i
androgametofor A 702
androgametangiu A 701
androgamie A 703
androgamon A 704
androgen A 707
androgenetic A 706
androgenez1l A 705
rezultat prin- A 706
an~in

A 710

androginie A 712
-trioicl A 7U

...

androginodioeeie A 713
androginofor A ?tt,.
androgoniu A 709
androhermafrodite A 715
andromerogonie A 716
andromonoecie A 717

trioic A 717
andromorfozA A 718
andropelalie A 719
androplasm A ?25
androplasmic A 726
andropleogamie A 727
androepor A 730, 708, 736,
Z13
androsporange A 731

androstil A 733
androtip A 73t,.

androzigot A 737

androzom A 729

androzoospor A 700
anemoentomofilie A 741
anemofil A 743, 7t,.9
anemogam A 2M, 71o3, 7%9
anemogame A 742, 748
anemoc(h}or A 7{.0

anemoclh)orie A 739
anemohtdroc(h)or A ?ftt,.
anemometru A 745
anemomrroecoc{b)or A 747
anemomorlie A 7t,.6
anemoplancton A 750
anemospor A 751
anemotaxie A 'i,'i2
anemotropism A 753
anemozooc(h)or A 751!
anestezie A 648
aneuploidie A 755
aneusomaie A 756
aneusporie A 7 5 7

anexat A 793

angiosperm A 760
anguiCJd A 761
angular A 763, G 202
angulat A 764
anlnllos A 765
anlieliotrop A 7i0
anhidrobioz A 7i1
ani (care dureaz trei-)
1' 482
animal
parazit Z 44
plancton- Z 49
animale
crete pe- Z 24
fertilizat prin- Z 36
polenizat prin- Z 15, 46
polenizare prin- Z 14
prin- Z 10
rAspindit prin Z 28
anizoaplanogamet A 775
anizocotilie A 777
anizodinam A 776, 778
anizolilie A 788
anizogamet A 779

INDEX ROMANESC
anizogametangiogamie A 780
anizogamie A 782
anizogenie A 783
anizoginic A 785
anizogon A 784
anizohologamie A 786
anizomerogamie A 787
anizoploid A 789
anizostilie A 790
anizotroyie A 791
anomalii (fr-) P 262
anomodromie A 805
anomomerie A 806
anorganic A 807
anorganotrofic A 808
anormal A 16
anortogenez A 809
anortoploid A 810
anotin A 796
anserin A 812
antagonism A 813
antarctic A 814
antecelular A 815
antel A 820
anten A 816
anterangiu A 822
anter A 821
dorsifix D 369
an tere
cu- concrescute S 1376
cu numeroase- P 942
cu poricide P 1101
cu patru- T t83
cu trei- T 419
lipsit de- A 660
anterelor
aderena- A
830
lobii- L 237
Iojile- C 737, L 237, 244
transformarea tn petale
a A 829
anteridangiu A 823
anteridie A 70t, 825, C 707
-sferic G t68
pedicelul -i A 824
anteridiofor A 824
anterior P 1t63
anterofilie A 829
anterofor A 828
anteroidee A 826
anteromanie A 827
anterosimfizie A 830
anterozoid A sat
anterozoizi (fecundat
prin-) Z tit, 15, 36
antesmoliz A 884
antesmotaxie A 885
antesporofil A 817
antestepA. cu pduri S 512
antetrotofil A 818
antetrofosporofil A 8t9
antez A 885
antibiotice din plante P 643
anticamerA stomatic!l. V 97

anticlinal A 866
antidot A 865, 391
antidrom A 867
antienzim!l. A 868, 869
antiferment A 868, 869
antihelmintic V 69, A 870
antipode A 871
anti&corl;mtic A 1068
antistrof A 872
antitetic A 873
antitrop A 874
antidmotic A 875
antobiologie A 836
antocarp A 837
antocian A 8ft0
antocliniu A 839
antodor A 838
antodilor (concreterea)
s 1381
antodiu A Sloi, C 226
antofag A Sfo6
antofena A 845
antofil A 847
antofite A 850
-anua1e E 402
-saprobiotice S 52
antofitoz A 851
antofor A 848
antolit A 842
antoliz A 8"'antologie A Sfo3
antoplancton A 852
antotaxie A 85fo
antotropism A 855
antoxantin A 856
antracin A 837
antracnoz A 858
antropoc(hlore A 225
antropoc(h ore A 860
antropofil A 72t, 861
antropofite A 862
anturus A 863
anual A 797
anuare A 792
anudeobioni A 877
anul trecut (din-) A 796
apaerotropism A 880
apandrie A 882
apantism A 881
aparat A 9fo5
apare (care-) P 12ft0
--ulterior P 1437
aparent A 946, C 76t, F 14,
N t62, P 383, ua, 1ft56,
s 519, 886
axilar P 1%70
-lateral P 15t7
puin- O 24
aparine de P 353
aparinlnd P 353
ap

aflat sub- S 1207


CU H 463
curat ca a A 960

INDEX ROMANESC
cu exces de H M5
Cr- A 772
-stt.toare S 856
trAiete In- A 959
umflat CU T 656
ap:rare (de-) D 86, P 1343
aprat M 579, T 662
apr~ (care-) A 394, T 644
aprtor P 1343
aprut P 1436
-In acelai timp C 541
aptos A 965, M 68, U 4
apo
crete in curgtoare P 1146,
1148
cu- lin curgtoare L 93
cu- linitite L 93
apei (absorbirea-) 1 47
apele
tnttmpllUor In - limnetice
T IW
ocazional In- riurilor T 667
temporar In- pelagice T 665
apendice A 948
-proeminent P 1233
apertur A 886
apetal A 888
aphaptotropism A 890
aphercotroJ?ism A 892
aphidrotax1e A 900
apical A 106, 908, C 5
apiculat A 905
apilarie A 906
aplanogamet A 907
-femel M 9
-mascul M 312
aplanogametangiu A 908
aplanospor A 909, 910
-mic M 313
aplanosporange A 911
aplazie A 912
aplecat C 240
-Inainte P 1292
-In jos D 57
-strins A 953
aplicativ A 949
apobiotic A 914
apocarp A 915
apocarpic A 916
apochemotaxie A 917
apooit A 919
apocloroz A 918
apo!ite A 930
apofiz A 929
apogalvanotaxie A 920
apogameie A 921
apogamie A 922
-diploid O 155
apogenie A 923
apogeotropism A 924
apogeu A 99
apoginie A 925
apolar A 926
apomeioz A 927

apomixie A 928
apoplastidie A 931
apgplexie A 932
aporogamie A 933
apospermie A 934
aposporie A 935
aposporogonie A 936
apostaz A 937
apostrof A 938
apotaximorl'oz A 939
apoteciu A 940
apotermotaxie A 941
apotigmotaxie A 942
apotrop A 944
apotropism A 943
apoziie A 950
apresor A 952
aproape S 1085
-de P 88
apropiat A 209, 954, P 1305
cel mai- P H40
apropiindu-se V 67
apuctor P 1207
apusean O 39
arac A 207
arahnoideu A 966
aranjat O 214
arat (care-) M 465
armiu A 243
artor A 1052
artur A 321
arbore A 968
In form de- D 59
a.rborescent A 969
aproape- S 1098
arboret A 970
-de arini A 465
arbori
alee cu- A 504
crete pe- E 314
teren plantat cu -A 970
arboricol A 971
arboricultur A 972
arborilor (cultura-) A 972
arbuscul A 974
arbust scund F 170, S 1099
arbustiv F 171
arc (curbat tn-1 A 996
arctic A 992, Il 538
arctofil A 993
arctoteriar A 994
arcuit A 996, C {t61, F 130,

T 371
-la capt C 57

ardeziac A 998
areal A 1000
cu - deosebit A 444
cu - restrins S 908
-geografic A 1000
--natural P 190
are010'8.fie A too5
areofar A 1007

areolat A 1007
areolaie

A 1008

areol A 1006
argilaceu A 1011
argilofil S 737
argilos A 1012
argintiu A 1010
argotaxie A 1013
arhaic A 976
arhalaxis A 917
arhebloz A 978
arhegon A 567, 980, C 826
arhegoniotor A 979
-stipitat U 23
arhenocariotic A 1087
arhenogenez A 1038
arhenotochie A 1039
arheotite A 975
arhespor A 981
arhiantemum A 982
arhibental A 983
arhicarp A 984
arhicleistogamie A 985
arhigenez!i. A 10
arhimeristem A 988
arhiplasm A 989
arhitip A 990
arhizoblastic A 10{t0
arid A 1016
ariditate S {t85
a.rietin A 1017
arii A 1020
-fals A 1019, P U.65
f!l.r- E {t20
arilat A 1018
arilodiu A 1019
arini (crete pe-) A 466
arini A 465
aripat A 372, 403, P 1606
-de jur Imprejur P 308
arip A 369, P 697
aripi P 79
cu -Inguste S 926
cu -rigide S 191
cu patru -A 191
aripiform A 371, 404
aripile morii de vtnt (ca)
M 389
aripioar A 481, P 7!2
aripi oare
cu -despicate S UO
cu - rozee R 301
cu numeroase- P 1038
aristat A 1022
arist A 1021
Ur- E 421
-micii A 1026
ariste
cu douA- B 78
cu numeroase- M 510
cu trei- T 423
aristerostll A 1023
aristiform A 1025
aristul A t 026
arme de apArare A 1027
armeniac A 1029

801

INDEX ROMANESC

armilat A 1031
armil A 1030
armonie H 50
at'omatlc A 528, 1033
aromatizant C 702
aromorfoz A 103~
ars A 222, D tt5
artlcul A tMS
articulat A 10lo7
articulaie A 1046, J 19
articula~ii

cu dou- B 79
cu numeroase- hl 511
cu trei- T 424
artificial A 1049
artrospor A 1 04t.
artrosterigm A 1045
aruncare E 60
aruncat (afar) S 20

de-Rt37

arundinaceu A 1050
arztor A 997, S 982,
T 356, U 88
asbestin A 1053
asc A 1066

"''"
A 1057
produce- A 1059
poart-

ascendent A 1054
slab-

1102

ascidiat A 1055
ascidie A 1056
ascifer A 1057
ascocarp A 1058
-Inchis C 509
ascofor A 1062

ascofruct disciform A 1061


ascogen A 1059
ascogon A 1060
ascom

A 1061

ascospor A 1064, S 796

ascostrom A 1065
ascuns A 20, C 207, 489,
C 914, D 53, I 52, L 56,
58, O 42, R 88
ascuit A
59, 98, tott.,
o 303
-muchiat A 91
slab- A 171
asemAnare S 517
asemntor A t.2, 208, 2lo2,
D 60, H 355, 358, M 473,
P 87, 8 515, V 67
foarte- P 3,.7
aseptic A 106~
asexuat A 315, 1069, N 110,

u;s

asimblastie A 1101
asimetric A 1102
asimilabil A 1 083
asimlla.je A 108,.
asincrenic A 110i
asindezA A 1106
asingamie A 1107

asociat A 328, 1086, C 567,


8 548
asociaie A 1085, C 586, 8 549
-ve:etal P 616
asoctaiilor (dinamica-)
8 1416
asociere A 327, C 586
-simbiotc C 758
asomatofite A 1070
aspect A 1071, F 6
-general H 4, P 595
cu
199
cu - neltor S 836
aspergiliform A 1073

asperiti

cu veruciforme T 626
fr- A 248, L 29
aspermie A 1075
asporogen A 108Q
asprime S 107
aspru A 1072, R 397, T 378
puin- S 106, 1103
asta tic A 1088
astelie A 1089
aster A 1090
asteronom A 1092
astringent S 1082
astrobotanic A 1095
astrosclereide A 1097
astrosfere A 1098
astupat O 25
asudare {provoac-) S 1268
asuprete O 198
aezare P 1126, S 540
aezat C 631, D 321, 1 67,
186, p 1128, s 541
-adaxial A 215
-alturi A 203, 1082
-In ordine O 2H
-pe sau Ung A 951
atactostel A 1109
ataat A 291
atavic A 1111
atavism A 1110
ataxinomic A 1113
atelomitic A 1115
atenuat A 111l.O
atest T H7
atingtor A 1141
atinge (se-) C 173
nu m- N 141
atingere T 15
atipic A 461, 1142
atirnat C 870, S 1821
-tnainte P 1296
atlmtor D 76, P 232
atonie A 1121
atopie A 1122
atractoplasm A 1123
atrgtor
atrocitoz

1 41

A 1119
atrofiatA 1128, T 8
atrofiazl {stt-) C 767
at.rofiere '!' 2

atrofite A 1129
atrop A 1131
atropurpuriu A 1130
atrosanguineu A 1135
atroviolaceu A 1137
augmentare A 1145
augmentat A 1146
aulofite A 1150
auriculat A 1155
auricul A 1154
auricule
cu dou- B 81
fr- E 423
auriculiform A 1156
aurigo A 1157
auriu verde C 406
austral A 1158
autoalogamie A 1160
autocarpie A 1164
autoc(h)or A 1167
autoc1h)orie A 1165
autoc(h)orism A 1166
autocromozom A 1168
autodifereniere A 1170
autoecic A 1171, M !i62
autoecologie A 1189
autoestezie A 1159
autofecundaie A 1172
autofertil A 1175
autofertilizare A 1172
-obligat A 1183
autofilogenie A 1195
autofit A 1196
autogam A 1175
autogamie A 1174
autogen A 1171
autogenetic A 1171
autogenez A 1176
autohomogamie A 1180
autohton A 17, E 127
autoic A 1171
autoinfecie A 1181
autoliz A 1182
automixie A 1183
automorfoz A 1184
autonastie A 1185
autonictnastic A 1186
autonimie A 1188
autoortotropism A 1190
autoparazit A 1192
autoparazitism A 1191
autopartenogenez A 1193
autopeJagic A 1194
autoplast A 1198
autopolenizare A 1199
-excepional A 1180
autopoliploidie A 1200
autopotamic A 1201
autor A 1144
autoreglare R 135
-a temperaturii T 275
autorelnnoire R 157
autoacoliotropic A f203
autosind.e:~A A 1208

1 N DEX ROMANESC
autospor A 1205
autosterilitale A !206
autoletraploidie A 1209
autotip A 121lt
autotomie A 1210
autotoxin A 12U
autotrofie A 1212
autotropism A 1213
autozom A 120(1
autumnal A 1216
autumnaie A 1217
autumnixantin A 1218
auxanograf A t219
auxanometru A 1220
auxiliar A 1222
celule -e A 1222
au:xin A 1223
auxoblast A 122lt
auxospor A 1227
auxotonic A 1228
auxoz A 1226
avelaneu A 1231
avind H 1
avortare complet S 1303
avortat A 18, N 110
cu fructe -e A 500
flori femeie -e P 93
ax A 12lt2
fixare pe- J 18ft
hipocotiHi. P 1385
in form. de- R 8
orientat spre- A 177, 215
-principal C t89, t95,
p 1208
-purttoare a anterelor
A 828
-spiculeului R 9
axo
cu dou B 82
cu mai multe- M 512
cu trei- T 541
dispus in jurul -ei P 272
axial A 1237
axilar A 12{10
axil A 1239
aflat tn- 1 2lt2
axiodrom A 12U
axogamie A 1243
axosperm A t2ftlt
azigot A 1251
azonal A 1245
azot A 1246
azotobacter A 12lt7
azuriu A 12lt8
bacaceu B 2
bacil. A 94, B 1, U tOO
de- c 548
-dublli. B 83
-fals P H72
bace
CU C 548
cu dou B tot

cu numeroase- P 972
cu patru- Q 7
cu proase T ft48
poart B 3
produce- B 3
bacifer B 3
baciform A 93
bacil (in formA. de-) B It
baciliform B It
bactericid B 5
bacterie globuloas C 556
bacteriform B 6
bacterii
-cilia te T ftltO
-nilrificante N 123
bacteriocecidii B 7
bacteriofag B 10
bacterioliz

B 9

bacteriologie B 8, M 339
bacterioriz B 11
bacteriostatic B 12
bacteriotoxin. B 13
baculiform B 15
balanograne B t 8
balaust B 20
baliste B 21
balistic B 22
baloc(h)ore B 21
balospor B 23
balsam B 26
balsamic B 2ft
balsamifer B 25
balt p 58
de- P 59
plante de- H 98
bancuri de nisip
crete pe- S H72
plante de- A 521, S 1473
barbat B 28
barbelat B 29
bariere O 10
barimorloz B 34
baromelric B 31
barotaxie B 32
barotropism B 33
bastard H 455
bastardocarpie B 58
bastardogamie B 59
bastona (in form!i de-)
B 4, 15
batial B 60
batografie B 61
batologie B 61
batracosperm B 62
baza
cu -lit B 47
cu liber B Sit
frunzei B 52
-laminei B 52
-petiolului P 575
-rdcinii R 2U
-vaginant a frunzei P 575
baz B 52
fixat la B 41

bazei
aflat deasupra- S 1305
aflat dedesubt -H 569
bazic A 383
bazidial B 36
bazidie B ltO
-neaeptat. H 323
bazldiocarp B 37
bazidiofor B 38
bazidiospor B 39, S 794.
-haploid S 796
bazifil B 51
baziflx B 41
bazifugal B 42
bazigamie B 43
baziginiu B 4.4.
bazilateral B 46
bazinervat D 48
bazionim B lt9
bazipetal B 50
baziscopie B 53
baziton B 55
bll.lrie E 335
blegar (crete pe-) C 798,
F "
bltoac!i.
L 23
brble$c M 113
bic
bici

593

/In form. de-) A 608


cu-) B 310, P 592,

V 93
acoperit cu-e V 95
btina A 17, E 127
btrln A 794, V 102
bental B 66
bentos B 68
biacuminat B 71
biaiometamorfoz B 7'1.
biaiomorfoz B 73
bialat B 74
biangulat B 75
bianteriler B 76
biapiculat B 77
biaripat B 74, D 301
biaristat B 78
biarticulat B 79
biastrepsis B 80
biauriculat B 81
biaxial B 82
bibac B 83
bibr:lcteat B 84
bibracteolat B 85
bicaliculat B 88
bicalos B 87
bicamerat B 89
bicapitat. A 684, B 90
bicapsular B 91
bicarenat B 92
bicarpelar B 93
bkelular B 9lt
bicentric B 95
biciliat B 98
biciclic B 116
bici (In form de-) F 76
bicu

INDEX ROMANESC
biclavat B 100
bicolateral B 102
bicolor B 103, D 178
bicompartimentat B 89, 1116
biconjugat B 105, 137
bicontott B 106
biconvex B 107
-i disciform L 97
bicorn B 108
bicoronat B 109
bicorticat B 110
bicostat B 111
bicrenat B 112
bicrestat B 113
bicubital B 114
bicuspidat B 115
bidentat n 117
bifacial A 684, B 123
bifactorial B 124
bifer B 126
bifidat B 12?
de dou ori- B 210
biOagelat B 128
biflor B 129
blfoliat B 130
bifolicul B 131
bifurcare F t 97
bifurcat B 136, D 176
aproape- S 1151
bifurcaie n 135
bigemat B 138
bigeminat B 137
bigeneric B 139
biJahiat B 142
bilateral A 684, B 143
biligulat B 144
bilobat B 145
aproape- S 1110
bilocular B 146
semi- S 288
biloment B 14.7
bilunar B 148
bimensual B 148
bimuchiat B 75
ascuit- A 684
binat B 150
binemirositor O 65
binervat B 151
binominal B 153
binominalism B 15fo
bioblast B 155
biocenologie B 159
biocenoz B 160
-de cultur A 335
-faunei agricole A 31o7
lnUmpltor In- T 663
bioc(h)or B 156
-ul individului I 35
biociclu B 161
bioclimatologie B 158
biocrom B 157
hioderm B 162
biodinamic B 163
bioenergetic B 164

bioenergie B 165
biofag B 179
biofll B 180
biofor I 19, 33
biogenetic B 167
biogenez!l. B 168
biogenie B 167
biogeocenoz B 168
biogeografie C 367, B 169
biolit B 170
bioliz B 174
biologic B 172
biologie B 171
-floral A 836
-a frunzei P 554
-a plantelor P 605
bioluminescen B 173
biometrie B 175
biomorfoz B 176
bionomie B 178
biont B 177
bioplasm B 182
bioplast B 183
biopsie B 18/i
bioseston B 185
biosfer B 189
biosintet B 190
biosistematic B 192
biotaxonomie B 192
biotic B 193
biotip B 196
-al ecospeciei O 83
biotonus B 194
biotop B 195
cu-restrins S 910
identitate de- H 418
biovulat B 197
bioz B 186
biozofie B 188
biozom B 187
bipalmat B 198
bipartit B 200
bipartiie B 199
bipenat B 202
-partit B 203
biperforat B 201
bipintenat B 86
bipolar B 20%
bipolaritate B 205
biradiat B 206
birostrat B 208
bisanual B 122, D 187
bisectat B 211
biseptat B 212
biserat B 214
biseriat B 213, D 335
aproape- S 1157
bisetos B 215
bisexual A 496, B 216
bisexualltate A 711
bise:x:uat A 710
bisimetric B 219
bisturiu (fn form de-) S 111
bisulcat B 218

biternat B 220
bilrifJor B 22f
bituberculat T 148
biuncinat B 222
biunguicular B 223
bivalent B 22/i, D 196
bivalvat B 225
bizonal B 227
blastem B 228
blastez B 230
blastocarpic B 232
blastofil B 237
blastofor B 236
blastogenez B 233
blastografie B 23%
blastomanie D 235, C 484
blastospor B 238
blefaroplast B 24::1, M 120
boab A 94, B 1
boal M to71
cauzeaz- P 183
-plantelor M 471
bob de fasole (in form de-}
F %, P 715
boboc fioral A 370
bogat C 797, P 933
boleoanemochorie B 245
boleuautocborie B 2%5
bolism B 247
bolnvicios A 2%0, 1 1,6,
M li70, P 186
boltit A 996, C 793, F 130
slab- S 1101
boltitur C 971, F 131
bombare P 143%
bombat
-In fa P 1!.33
-spre exterior C 793
bombilifer B 2%9
bondari (purtlndJ B 21i9
bonet (n form e-) P 61!5
bont O 34
bord urii
cu - roie R 384
boreal B 251
-alpin B 251
boschet V 134
bostricilorm B 252
hostrix B 253
botanic B 255
botanic B 254, H 317
-agricol A 337
-apelor curgtoare P 114 7
cercetare- P 603
de-B 255
descriptiv B 258, D 91.,
p 630
-economic O 75
-forestier S 29
-horticol B 25%
-plantelor fosile P 19
botanist B 256, H 160
botanist! B 257
botanizare H 158

INDEX ROMANESC
botanografie B 258

botanolit B 259
botanol~e B 260

botrenchim T 26

B 264
botritic R 4
botriocim.

aparent- P 14.73
botuliform A 4.08, B 266
brachial B 263
bracteat B 281
braclee B 280
-mic B 282
bractei
cu doi- B 84.
cu mai multe- M 513
cu trei- T 4.25

B 282, P 1304.
bracteole (cu dou-) B 85
bracteol

bracteomanie B 283
brad !ca un-) S 4.8, A 9

s 43
B 284
B 285
bradisporie B 286
brahiblast B 272
brahidodrom B 275
brahisclereide B 278
brahistilie B 279, M 359
brazd C 6/.4., 8 1280
-nectariler S 1280
brazde (cu cinci-) Q 4.8
cu

ffill'OS

de-

bradiauxez
bradlgenez

cu dou- B 218

cu- mici S 1029


cu trei- T 569
brzdat

8 1278

C Mi, G 191,

S 372
E U9
brevidiurn B 289
briceag {in form de-) S 111
briofil B 300
brioid B 298
briologie B 299
briospor B 301
brlu C v.2
bromatologie B 293
parial-

pronunat-

bronzat A 243
brum

P Hl41

O 164
brun B 297
-ca hlrciogul N 121
cafeniu- S 407, T 322
- - deschis T 322
- - Inchis A 222, C 596
castaniu- C 159
eenuiu- S 599
-- ca oarecele M 583
-de ciocolat!i. C 1, T 252
deschis- L 277
devenit- I 155
gAlbui- F 183
-- ca pm1ntul T 137
Inchis- A 963, B 16, 297,
brumriu

brun
C 1, 596, F 202, P 1640, U 25

aproape- - S 1097
lucios- S 600
palid- C 904, T 1, N
rocat- B 16, C 53,
C 244, 254, 445, F
L 100, 163, R 370, P
- -Inchis P 1019, R

.,.

4H
159,
184,
397
401,

B 297, H U9
ruginiu- F 39
bruniu B 296, F 183, 201
-alb p 399
-ca iepurele L tt/1
-de alune A 1231
-ga]ben deschis A 'Oii
--de ocru O 49
-palid A 482
-verde C 74
buburuz V 78
buctrie (de-) C 948
-roietic

buci

-alese A 652
rupt In- D 299
buchet S 453
In form de- S 452
bucl (tn ferm! de-) B 252,
c 428
bulb B 309
cu -Ingust S 905
-tunicat T 650
bulbi (poart-) B 304
bulbiform B 303
bulbil B 305
bulbior B 308
bulbodiu B 306
bulbos B 304
bulbotuber B 307
bulbului (discul-) B 306
buletin A :1.43
bun B 250, H 360
-de mincat E 50
burete F 191
In form de- S 712
bursicul B 311
bursiform C 899
buruian H 156, 1 260
buruieni X 45
-btinae E 363
-din semAnturi S 251"
-din terenurile agricole
E 331
plivirea -lor R 409 .
buruieniuri anb'opofile
R 391
buta M 82, T 20
butelie (In form de-) A 608,

L 31

(In form de-) D 360,


213
butuc de roat (In forml!. de.-)
M 887
bu:r.e (cu doul!.-) B 142
butoia

cacogenez C 3
caconim C 4
oado
ImpreunA C 613
nu- P 348
caduc D :1.5
cafeniu
-brun S 407, T 322
-deschis T 322
calamus C 15
calatidifor C 16
calatidiu C 17
pedunculul -ului C 16
c(h)a,laU!. C 252
calcaritorm C 21
calcaros C 20
calceiform C 22
calcicol C 23
calcifil C 23, 25
calcifug C 24, 26
calcul C 27
calendar floral C 29
calibeiform C 256
calicantemie C lot
caliciu C 50
cu-C40,42
cu- despicat 8 137
cu - pros T %42
cu - rou R 291, 379
cu - rozaceu R 291
cu - semiaderent H 1U
-extern C 44
-gamosepal P :1.75
lipsit de- A 27
neaderent la- A 27
numai cu- A 888
-secundar C 44
calicii (cu dou-) B 88
caliciului (laciniile-) L 14
calicodofite C 255
calicul C 44
fr A 28
caliculat C 43
caliculi (cu doi-) B 88
califiomie C li.5
calim M 123
caliptrat C %7
caliptr C 46
-rdcinii P 687
caliptriform C li.S
caii ptrogen C 49
calmant 8 251
caloritropism C 37
calos C 30
calot. digestiv D 111
calozitate C 31
caloziti (cu dou-) B 87
calus C 31
calusheteroplazie C 32
calushipertrofie C 3%
calushomoioplazie C 33
calusmetaplazie C 35
caivescent C 38

106

INDEX ROMNESC

cambial C 51
cambiu c 52
-fascieular F 22
camelite C 258

camelin C 53
camerA prestomatic V 97

camer substomatic

deschiztur-- O 191
campaniform C M
campanulat C M
aproape- S 1113
campestru A 1051, C 55
campilotrop C 58
camptodrom C 57
canal F 134, D 387, V 152
-intercelular 1 210
-laticifer L 64
-medular M 11i3
-rez.inifer D 387

-valecular L 23
canaliculat C 59

sinuat- R 333
slab-S tU
cancelat C 60
cancerul arborilor C 83
candelabri!orm C 61
candid C 63
canelur H 598

canescent
cangren

C 6\t

G 59

can!P'enos S 696

canm C 65
cap C so
capabil P H 51
capac (cu-) O 184
capacitate F 10, P 1152
-de absorbie R 179
-de adaptare A 17/i

-de regenerare R 120


capilaceu C 67
capilar C 67
capilaritate C 68

C 69
fistulos C 566
capion C 944
tn form de- C 943
capitat C 71
capitul C 72, 226
IAr A 58
capitula
cu- concrescute S 1398
cu mai multe- M 5H
cu- proase T 4.4G
cu trei- T 431
capreolat C 75
capiliiu

caprilicaie C 77
capsul C 78, S 782,
baciform C 556

T 231

prin concretere
p 898
-monospermil S 12
-neoperculatil. C 509
-spori!er S 828, U 89
dubl

capsule
cu douA . B 91
cu mai multe M 515
cu patru- Q 5
cu trei- T 428
capsulei
pedicelul-8 461
peretele- P 275
capsulifer C 79
caracter C 260, P 1310
caractere
-de deosebire D 336
cu-dobindite S 575
cu-ereditare separate
s 262
cu- ale tipului T 673
caracteristic T 673
carapace silicios L 266,
T 231
carbonaceu C 81
carceruHi. C 82
carcinom C 83
cardinal C 85
carenat C 91
caren C 90
cu neevdent S 1116
carene P 79
cu dou- B 92
cu multe- M 516
cu trei- T 429
caren (cu-) C 87
caricografie C 88
carie C 89
carienchim C 133
carier de nisip A 1003
cariocinezll C 137
carioclastic C 1311
carlofaz

C 144

cariogamie C 135
carioil'am C 136
cariolimf C 139, N 192
carioliz C 140
cariologie C 138
carioplasm C 145
carioplasmogamie C 146
carioplast C 147
cariops C 148
cariorexie C 149
carios C 92
cariosimfiz C 151
cariotec C 152
cariotin C 153
cariotip C 1511
cariozom C 150
carmezin C 300
carne C 97
carnea
asemntor cu- S 70
-fructului M 222, P 1M3
c!i.rnii (de culoarea-) 1 85
carnet de lnsemnri A 227
carneu C 94, 1 85
carnivor C 95, 1 180
carnivore (plante-) I 180

carnivorot'ite 1 180
carotinll. C 98
carpadeliu C 100, 871
carpelil. C 103, 117, M 57
-abortiv C 107, P 94
-sterll C 107
carp ele
cu - concrescute C 573
G 39, S 1392
cu douA- B 98
concrescute S 305
cu -neeoncrescute L 290
cu patru- Q 6, T 176
cu trei- T 430
format din mai multep 859
transformarea organelor
f!OI-ale in- P 719
carpelei
tnverzirea- O 167
pedicelul H 610
carpelelor (concreterea-)
c 572, s 1891
carpelodiu C 101, P 719
carpelomanie C 102
carpocefal C 105
carpoclonlu C 106
carpodiu C 107
carpofag F 164
carpof or C 116
carpogamie C 108
carpogenez C 109
carpogon C 110
carpolit C 111
carpoliz C 113
carpologie C 112
carpomanie C 114
carponomiu C 115
carpopodiu C 118
carpoptozli C 119
carpo.sferli C 122
carposperm C 121
carpospor C 123
carpo.sporange C 124
carpostegiu C 125
carpostomiu C 126
carpotec C 127
carpotropism C 128
carpozigot C 129
carpozom C 120
carte O 206
cartilagineu C 130
cartilaginos C 130
parial S 1118
caruncul C 131
casc C 157, G 9
cu-O 10
cu jumtate de- S 312
ln formA de- G 11
casideu C 156
casmandroece C 26~
casmanterie C 265
casmocleistogamie C 267
casmofite C 271

800

INDEX ROMNESC
('asmogamie C 269
casmo{'etalie C 270
castamu C 159
-brun C 159
castrare C 160

parazitar P 126
castravete (fn form!i. de-)
c 9t.5
catablast C 161
cat.abolism C 162
catacllnotropism C 164
catacorol C 165
catacromaz C 163
catadrom C 166
cataflll! C 176
cataforez C 173
catafototropism C 174:
catagenez C 167
cata~eotropism C t68
catahz C 171
catalogC 170, D 47, R 151
-de semine D 47
catapetalism C 172
cataplasm C 178
cataplazie C 177
calarobioni C 183
catartic C 184
catatonoz C 179
catatraumatotropism C 180
categorie sistematici! T 37
catifelat pros V 53
slab-8 1250
c.atodic C 185
catotrop C 186
caudat C 188
caudex C 189
caudicul C 190
caulicul C 191
caulidiu C 192
cauliflorie C 193
caulinar C 194, S 996
caulocaliciu C 196
caulocolezie C 197
caulom C 198
caulotaxie C 199
cavernos C 201
cavitate C 1016, L 23

castraie

-celular

L 271t

cu aer V 93
ovarian L 241t
ca viti
cu-C 20t
cu dou- B 146
roase de larve N 145
catE'olar C t55
cdere L 52
cderea

.florilor A 853
.trunzelor D u

.timpurie a frunzelor P 5;6


.ramurilor C 488
cltorie I 347
cluz H 319

cld~r

de- T 258
iubitor de- T 272
produce- T 263
cpcel O 185
crare S 375
crmiziu L 61
crbunelui (de cnloarea)
A 857
crbunos C 81
crnos C 96, S 62, 863, 1263
fruct- S M
crunt S 390
cscat H 287, 318, R 327
csua seminelor A 876
crtor A 206, C 472
cel B 308
cztor C 6, 613, D 151 E 63,
p 713
czut D -46
ceap B 309
cu miros de A 421, -423
cear C 228
acoperit cu- C 237
asemntor cu- C 229
cecidie C 206
-cauzat de ciuperci P 661
-cauzat de alge P 535
cecidiiform G H
cecidiofite C 20-4
ceddiolor C 203
cecidiologie C 202
cefalodiu C 226
cefalofor C 227
celalalt C 2-45
celestin C 7
celoblast C 565
celonem C 566
celular C 209, 1028
degenerare - D 42
diviziune-li C 1036, t055,
D 351
membran AC t04t, M 181
nucleu- C 143, t032, N 195
plante -e C 209
SUC C 1058, E 122, S 1266
esut- C 772
vacuol li. L 274
celul C 208, 10U
-binucleat D t66
Cu cloro(il C 332
-cu pigmen~i C 387
-fr clorofil L t40
fr membran G 27t, 272
fiic C 208
-globuloas C 556
-mam C 208, M 122
a anteridiei S 658
a anterozoizilor S 651
-a macrogametului M 24
a sporului P 311, S 807
-marginal H 201
-moart N -42
-multinucleat P 984

nenucleat

A 39

T 595
primordial P 1212
-nutritiv

reproductiv asexuat

A 300, S 779

de rezisten E 1 't8
-sexual G 17
--mascul

S 670

-sexuat G -4t
somatic S 572
-vegetativ V 1!6

celule
-absorbante A 22
agregare de- A 327, C 636
-agregate ln colonii C 571
-auxiliare A 1222
dezvoltat din
somatice
s 575
cu- diploide S 1397
cu dou-B 94
cu-paralele P tOt
format din mai multe P 860
-iniiale 1 161
-nsoitoare C 660
-moarte N 39
-pietroase B 278, S 176
-reproductoare T 59
-specializate T 441
-spiculare A 1097
-stomatice S t003
celulei
anatomia- C 1029
descrierea- C 1052
dinamica- C 104-4
fiziologia C t068
puterea formativ a- P 782
mortificarea- N -49
celulozll. C 210
cenantie C 212
cenantiu C 568
cenobioni C 569
cenobiospor C 570
cenobiu C 571
cenocarp C 57-4
cenocarpic C 573
cenocarpie C 572
cenocenti'U C 575
cenocist C 577
-ciliat Z 29
cenocladie C 576
cenofil C 58-4
cenogamet C 578
cenogenez C 8, 579
cenoglee C 580
cenogonidie C 581
cenologie C 582
cenomonoecie C 583
cenoprotal C 585
cenosrer c 588
cenospecie C 587
cenospor C 589
cenotaxonomie S 1451
cenoxenic X 19

INDEX ROMNESC
cenoz C 586
-plantelor cultivate A M3
cenozigot C 592
cenozoogonidie C 591
central C 215
placentaie - C 215
centre (cu dou-) B 95
centrilugal C 216
centripetal C 218
centromere C 219
cu-difuze P 835
cu mai multe- P 956
cu-neterminale S 1452
cu-terminale O 267,
T 72
fr- A 57
centroplasm C 220
centroplast C 221
centrosfer C 223
centroxilic E 125
centrozom C 222, M 427
centru
-divizionar intranuclear
N 184
nedispus In- A 57
situat llng- P 88, S 1120
cenu C 443
cenuiu C 66, G 258, P 911,
S 769, T 111
-alb C 6~, 66, L H2, S 771,
'1' 113
albastru- C 12, N 173
albstrui- G 163
--ca oelu1 E 257
-ardeziac A 998
-bruniu ca oarecele M 583,
619

-columbin C 646, P 57
curat- C 433
-deschis C 434, G 257
fumuriu- F 185, N 36
inchis- S 136
palid- C 43/i, L 142
-plumburiu L 230, M 391,
p 85/i
ceom C 9
cer J 21
ceraceu C 229
ccrat C 237
ceratiu C 235
ceratomanie C 236
cerc C 1000
aezat In- C 996
curbat in- O 314
in form de- C 451
neaezat In- A 349
cercetare E 87, 1, 111, 268
-detaliat A 655
cercetat C 598
de- 1 174
cercettor 1 110, 269, S 223
-al naturii N 25

cereale C 238, F 167


recoltarea -lor M 258
cerulescent C 10
ceruleu C 11
cervicolor C 244
cespitos C 13
slab- S 112
chalaz C 252
chamefite C 258
cbasmandroecie C 264
chasmanterie C 265
chasmocleistogamie C 267
chasmofite C 271
chasmogamie C 269
chasmopetalie C 270
cheie analitic A 656, C 500
cheie de determinare A 656,
c 500
cheilomanie C 275
cheimonofil C 277
cheimonofob C 278
chemoauxism C 283
chemocinez C 287
chemoc(h)orism C 284
chemo dinezii C 285
chemo dolic(h)ozii C 286
chemoestezie C 282
chemofobotactism C 293
chemoliz C 289
chemoluminescen C 288
chemometrie C 290
chemomorfoz C 291
chemonastie C 292
chemosintez C 29!i
chemotactlsm C 295
-negativ C 293, A 9li'
-pozitiv P 1314
chemoterap'!e C 296
chemotrof C 297
chemotropism C 298
chemozoofob C 299
chemocJoranie C 24;
chersofite C 301
chetoplancton C 250
chiasma. C 302
chiastobazidie C 303
chilofite C 413
chimie vegetal P 610
chimifer C 41!.
chinez S 521
chionofite C 309
ch irdt. P 1652
chironim C 310
chiropterofil C 280
chirotip C 311
chist Inchis C 31 i
chomapofite C 353
chomofite C 35~
cianeu C 984
cianocist C 986
cianoficin C 990
cianofil C 989, 991
cianoplast C 992

ciatiu C 994
cicatrice C 418
-al hilului O 151
cu-C 417
cu - triradiar T 503
-semlnalA H 300
cicatricos C 84, 417
cicatricul C 418
cicatrizare C 419
cicatrizat C 417
ciclic C 996, V 88
ciclocoriz C 997
ciclonastie C 998
cicloz C 999
ciclu C 1000
-de via B 161
-vital C 1000
cicluri
cu patru '1' 162
cu trei- T 473
cid C 422
bacleri- B 5
fungi F 188
cii C 426, F 78
cili
cu doi- B 98
cu-laterali P 842
cu mai muli- P 1075
cu - mici C 425
cu muli M 522
ciliat B 241, C 423
slab- S 11:l1
cilindrenchim C 1002
cilindric C 1001
aproape- S 1tli5
cilindrii C 1003
-central C 215, 1003, S 893
cu mai muli -i -i P 1051:1
fr-- A 1089
primitiv P 1418
--unle M 450
ciliograd C 424
ciliolat C 425
cim!l. C 100/i
-bipar D 110
D 188
-dic(h)azial D t 70
-evantai R 239
-helicoidal B 253
-scorpioid C 429
-secer D 373
-unipar M 403
cimobotris C tOOi
cimos C 1008
cinabarin C 441
cinci Q 32
ctte- Q 30
CU p 236, Q 32
de- ori Q 30, 50
cincicostat Q 34
cincilocular P 238
cincipartit Q 45
cincilea (al-) Q .51
Compus

INDEX ROMANESC
cincin C ~29
cincinat C ~28
cinenchim C !i32
cinerascent C ~3~
cinereu C ~33

cinetonem

~37

cinetoplaste C ~38
cinetozom C ~39
cinoplasm

C lil!6

cioc R 355
cu-R 308
cu-mic R 350
In form de- R 35/i
cioca.n (tn form de-) M 81
ciocuri (cu dou-) B 208
cioplrit L 12
ciphel c 1012

circonferin

~99

circular C %51, 690, 996,


G 31~, O 210
aparent- P 150!i
ap,~e- S 12U,
circula ie C 4.52
circu oreal C !i56
circumcis C li68
circumferinli C 4.60
circumflex C 4.61
circumnoral C li62
circumlateralism C 4.63
circumnutaie C 4.65
circumpolar C fo67
circumvoluie C 4.71
cire (de-) C 233
cisalpin C !i71i
cist tnchis C 317
cistel C 4.75
cistid C 1018
-lateral. P 831
cistocarp C 1019
cistocarpului (oficifiul) C 126
cistofor C 1021
cistolit C 1020
cistosfer C 1023
cistosor C 1022
cistospor M 320
cistotil C 1025
citat
4.76
IQcul- C 476
citaz C 1027
-citic C 1028
para- P 101
citQanatomie C 1029
citoaster C 1030
citoblast C 1032
citoblastem C 1031
citochilem C 1038
citochim C 1039
citochimie C 1035
citocinez C 1055

citoelasUc C 1060
citoclez C 1056
citoc (h) orism C 1036
citocrom C 1037
citodll. C 101i2
citoderm C 104.1
citodinamic C 10/i.li
citofiziQlogie C 1068
citogamie C 101i5
citogenetic C 10ii7
citogenez C 1046
citogeografie C 1050
citogonie C 101i9
citografie C 1052
citogranul C 1051
citohidroliz C 1051i
citohimer C 103/i
citolimf C 1058
citolitic C 1060
citolizin C 1059
citologie C 1057
-nuclear C 138
-plantelor P 618
citomecanic C 1062
citomitom C 106/i
citomixie C 1065
citomorfologie C 1066
citomorfoz C 1067
citoplasm C 1069
-fr membran G 272
-gameilor G 35
citoplasmei
geneza- P 761i
lizarea- P 766
partea solid a - S 91i9
pelicula- P 756
Citorz C 1070
citosarc C 1071
citoschelet C 1072
citostatic c 107/i
ctotezis C 1076
citotQxin C 1071
citotropism C 1078
citozom C 1073
cuntit C 885, P 1671,
R 213, T 617
ciuperc F 191
referitor la- M 596
ciuperci M 600
ciupercii (piciorul) C 227,
S 987, T 620
cupercilor (geneza-) M 601
ciuruit de jur ImpreJur A 55/i
cinesc C 1009
cUi S 1059
in form de S 1060
cimp A 321, R 4.19
crete pe cimp A 1051, H.li18
-cu cereale S 253
de- A 332, C 55, R 418
lUCI"at A 1052
clmpie P N2
ctrcel C 76, 473
-neramificat S 518

...

-simplu S 518
-stipulaneu S 992
-de vi de vie P 62
ctrcei (cu-) C 75, li72
cirlig 11 21, U 31
-mic H 20
recurbat tn- R 107
cirlige (cu numeroase-)
p 939
cirnat (tn form de-) B 266
citgat A 105
cladenchm C 479
cladQdistrofie C li81
clad.odiu C 480
cladofor C 485
cladogen C 483
cladogenez C 482
cladomanie C 484
cladopodiu C 487
cladoptoz C 488
clamidocist C 317
cladogonidie C 318
clamidospor C 319
clandestin C lo89
clar D 233
clasli C li92
clasic C 490
locul- L 246
clasificare C li91, T 38
de- T 39
clastotip C 493
clavat C lo97
clavirorm intors O 3
cleios O 188, V 11i2
cleistandrQecie C 50/i.
cleistanterie C 505
cleistocarp C 509
cleistocarpc C 508
cleistocarpie C 507
cleistogam C 511
cleistQgamie C 510
cleistopetale C 512
climacorize C 515
climat tropical (de-)
M 159
climateric C 516
climatic C 517
climatip C 518
climax C 519
clim local M 318
clinandriu A 692, C 520
clnantiu C 521
clindiu C 522
clinu C 523
clinogeotropism C 525
clinotropism C 529
-negativ C 16/i.
-pozitiv A 64.0
clitoc (h) ore C 530
clQn C 533
clonotip C 534
clopoel (In form de-)
C54
clorencbim C 326

INDEX ROMNESC

clorescent C 327
clorescen

C 332
cloroCil. C 343
CORine- C 341
lipsa de- A 918
lizare- C 342
parazit cu- H tH,
cloro!iligerC 3U
clorofilolizli. C 342
clorofilos C 341
cloroglobinll. C 833
cloroleucile C 334
cloronemli C 336
cloroplast C 346
clorosudaie C 350
clorovaporizaie C 350
cloroz C 347
clostru C 535
cluziu C 536
cnefoplancton C 538
clorocist

coacere

asemntor cuveveriei

coada

133

de-)

(perioad

M 125
coada oricelului

M 631

asemntor cu- S 172


coagulare C 542
coaj C sto, 831, 901

-de

nuc

P 1669

coalescent C 543
coalescen C 544, S 1358
coam J 9
coard (In form de-)
F 192
coarne
cu

dou-

B 108

cu multe- P 959

cu patru-T 157

coarnele de elan
asemntor cu- A 385
coarnele berbecilor
asemntor cu- A
1017
coast

coast

(de deal) C 532, 629


(a mrii)

de- N 96
(pe organe)
c 851, J 14
-dorsal. D 368
in form de- R 8
coaste
cu- C 852
cu dou- B tt1
cu mai mulle- P 863
cu patru- Q 2
cu -proase R 15
cu trei- T 470
-secundare S 245
coautor C 614
coboJtin C 547
cobortt D 57
c:occineu C 551
COCCO({ODU C 552
toccoht C 55/a
coast

C 555
556
cocblear C 557
prefloraie -A. C 557
cochleat C 558
cocoat H 45rt
Cod internaional de nomenclatur botanic C 559
codi P 211
codorninant C 561
codru N 76
coenzlrn C 593
coeren C 601
coeziune C 601
schimbarea coeziuni plasmatice S 1383
colerment C fi93
cohabitant C 599
coif C 46, 157, G 9
coilocarpie C 603
colaborator C 61-'t
colaplancton C 615
colateral C 619
colectat L 80
de L 83
colectiv C 621
colectori C 622
colecie C 169, S 1331
-de articole publicate
A 1108
de plante uscate H 159
-anual de lucrri A 792
colenchim C 623
coleogen C 606
coleopterocecidie C 608
coleopteronom C 609
coleoptil C 610
coleoriz C 611
colesul C 612
colet C 633
coletere C 624
colic (alin-) T 351
colicvescent C 628
colinar C 531, 625
colin C 532, 629
coloidomorloz C 632
colonie C 636
-de organisme C 511
coloniste C 637
colorabil C 372
uor H 541
colorant T 314
colorarea excesiv a organelor C 384
colorat C 371, 639, F 175,
P 679, T 315
viu- L 27
coloraie C 640, P 681
colpenchim C M2
col A 90, 766
coccosfer

coccus

C 347

coluri

cu A 765, G 202
cu cinci- P 243
cu mai mulle- P 993

cu multe- M 507
cu ase- H 275
cu trei- T 418
coluroo A 76~
columbin C 6~6
columelar C 6~8
columel C 647, S 782
columna
rllamentelor staminale
8 H17
-slaminelor monadelfe
s 1417
columnar C 650, P 37
column C 6~9
comapofite C 3~3
comat J 10
-pAros C 651, 887
combinat C 6M
-venos C 653
combinaie C 652
-nou C 652, N 77
comemorat C 661, .M 615
comensal C 663
comensa1ism C 66~
comesean C 663
comestibil E 50
comiscuum C 665
comisur C 666
comitat C 659
comoar T 286
comofite C 354
compact C 672, F 16,
p 815, s 563
aproape- S 1t24
compaginat C 673
comparaie C 67~
compar cu C 708
compartimentat S 411
compensare C 676
competiie C 677
complementaie C 680
complet C 68t, H 320.
p 63, 262
completare A 11~5, M 9~
completat A 176, 1140
-substanial E 106
compleJo. C 682
comprimat C 5~5, Gi::!, 68&
-circular C 765
de sus D 80
dor$al- O ~
compus C 685
de dou ori- B 10~
palmat- P 45
penal- P 699
comun C 65, 668, T 5?5.
V 165
comunA P 13
comunitate C 669, 758.
anat fn- C 567
con C 7M
-de cretere C 784, Y 4&
-femel S 1039
-mic C 783

610

INDEX ROMANESC
-vegelativ V 46
tn form de- S 1036
concatenat C 687
concaulescenA.

concav C 689

C 688

pe ambele pAri A 550


concentric C 690
aproape- S. 1129
conceptacul C 691
-nefertil C 931
CODCCJ;ltie 8 397
conch1die C 693
concolor C 691,., 1 298
concomitent H SM, S 520
concrescent C 697
concrescenA C 698
concrescut A 52, 181 212,
A 793, C 51i3, 699' 741,
o 37, s 1350

-cu paleea C 833


-Imprejur C t..&li
-pe jumatate S 296
-prin vlrf A tU
concrescute (cu carpete-}
s 1392
concrete (care-} A 210
concr~tere C Mii S 1358
format- S 1359 '
linie de- S tS23
unit prin- A 197, C 5U
concreterea

-anermalA a tulpinilor

c 197

-antodiilor 8 1381
-carP.elelor C 572, S 1391
-cotiledoanelor A 588,
S HOS
-florilor s 1380
-fructelor S !391
-rrunzelor O 49
-mugurilor O li3
-organelor lnvecinate
p 1330
-ramurilor C 576
-stelelor O 53
condensat C 701
condil C 707
condimentar C 702
condiie C 703
condnocinez; C 356
condrioconi C 35 5
condriom C 357
condriomite C 358
condriosler C 360
condrioz;om C 359
conductor C 70ft
conduplcat C 705
conectiv C 71i3
conex C 7U
confervoid C 711
configuraie C 712
confluent A 672, C 715
confluen

A 671

reciproc

conform C 716
confuz; C 717
nume- C 717
congen6J'ic C 118
congenital C 719
conglobat C 721
conglomerat C 722
conglutinat C 723
co~t C 72ft
comc C 726
!1-Proape- S 1131
mvers- O 33
rsturnat- O 5
conidangiofor C 727
conidangiu C 728
conidie C 734.
-cruciform S 882
-cu macropicnidii M 43
miel!. M 319
suportul -i C 730
-unicelularll. A 513
-vermiformll. S 200
conidiiler C 729
conidiofor C 523, 730
conidiofori
-agre:ap S 810
-as0Cl8.t A 63..~, C 807
conidiost.rom L 733
conifer C 735
conifere (pduri de-) A 61
coniotec C 737
conivent C 745
conjugare C 739
-a celulelor C 10ft5
conjugat -penal p 708
conocarp C 7ft7
conocst C 736
conororoftte C 74.9
conoidal C 726
conopodiu C 750
consanguin C 752
conserlere C 752a
-fitocenologicll. C 752a
-a plantelor A 795, C 752a
conserva (al C 7511
conservat (de-) -c 753
considerat ca t' 1225, Q 53
consisten

In- S 179
intArit tn- S 193
consoriu C 758
conspect C 759, S 1330
constant C 763, ( 264
constttor C 763
constructiv C 766
consumat de psri
A 123ft
contabescent C 767
contact {aflat In-)
c 773
de- T 288
contagios C 768
contaminare 1 132
contemporan C 5'*1
lntrire

{care se-)
8 1256
continuu C 775
r.ontopire F 20ft
contopirea
nucleilor C 151
-citoplasmatic a gamei
lor P 763
contort C 778
conlortoplancton C 776
contortuplicat C 177
contra A 864
contractare S 14.81
contractat C 545, 780
contractil C 779, P 1M.5
contraotrav A 391, 865
contrar N 64
contra.s C 780
contribuie S 13/ft
contur A 499
conine (care-) C 77~ 1 91
conubiu C 7ft6
'
conul C 783
convariante C 787
convarietate C 788
convenabil 1 88
convergent C 790
convergen~ C 791
convex_ C 793
convolut C 794
convolutiv V 79-i.
copaln C 796
copios C 797, O 205
copleete (care-) O 199
coprofag C 798
coprofil C 798, M 191
coprofite C 799
copt M 128
copulare C 739
copularea
-celulelor fiice A 18/f
gametangiilor Z 62
heterogamelor H 2H
copula C 800
coracin C 802
coraliform C 803
coralin C 804
corb (negru de-) C 802
cordat C 806
aproape- S 1134
invers- O 6
parial- S 298
cordiform C 86
cordon C 362, 442
-umbilical F 19-i.
cordoane
cu, transversale T 373
-sterile la sporan"e
T 372
o
-transversale la peristom
T 3?2
corectat (-de) C 828
de- c 829
continu

611
corelaie

corem1u

INDEX ROMNESC
C 827
C 807

corespunztor C 725
corespunzind C 789
coriaceu C 808
corifilie C 844
corifofite C 845
corimb C 81t2
CU C 8{10
dispus In C 840

corinbos

C 84.0

8 1138
corimbotirs C 841
corisimtilie C 84.6
coriz C 365
cormautoc{h)ore C 811
cormofite C 812
cornet (In form de-)
C9U
cornul abundent-ei (asem
nAtor cu-) C 815
cornul secarei C 502
cornut C 814
coroan C 821
cu- dubl B 109
-de frunze C 821
-de ramuri C 821
corolaceu C 817
coroiat C 819
coroll C 816
cu- C 819
-antodia1A mic C 820
-dialipetalil. C 816
fr- A 888
-gamopetaUi C 816
Iigula tA L 173
-papilionacee P 79
-personal P
349
-secundar P 100
--extern G 165
-s1rnJ?etal C 816
parial

corole1

lacinille- L H
lobii- C 816
tubul- C 816
corolifer C 819
corologie C 367
corolul C 820
coronaceu C 822
coronant C 823
coronat C 823, S 938
coronul

824.

corotip C 868
corp C 825
cotiledonar C SM
de fructificaie C 120,
825, O 232, T 216
--pedicelat S 819
sferic S 717
-lemnos C 825
de reproducere S 825
asexuat P 1295
reproductiv D 2~5
-w'getativ C 825, P 688

corporal S 572
corpuscul C 826
cortical C 832
strat- S 1018
corticat C 833
corticol C 83~
cortinat C 836
cortin

C 835

cu- C 836
tn form de- C 837
cortiniform C 837
cortonomie C 369
corugativ C 830
cosmestezie C 84.7
cosmobiologie C M8
cosmopolit C 849
cosmopolite (plante-)
A 560, C 850
costat C 852, J t3
parial- S 299
cotidian Q 54
cotiledon C 853, P H09
rudiment de- B 237
cotiledoane
cu concrescute S H07
cu mai multeP 973
cu trei- T ~7t
incumbente l 108
plante fr- A t03
cotiledoanelor (concreterea-)
A 588, S 1408

cotiledonar C 8M
corp C 854.
cotiledoneu C 855
covor vegetal V 4.5
craspediu C 858
craspedodrom C 860
craterilorm C 865
crpat R 226, S t 7t
crparea lrunchiului
arborilor P 340
crplitur R 32~
-mic R 326
crpturos F 71, L tt5,
R 325

creasc

creast
CU C

creasta

(tncepe s) O 235
C 90, 89t
892

C 891
cu A 386
creat de om A 1049
cremastoplancton C 867
cremicolor C 868
cremnofite C 869
cremocarp C 871
crenat C 873
fin C 877
slab- P 196, S 1139
crenale C 872
cren C 872
crenobioni C 874
crenofite C 875
crenoplancton C 876
crenulat C 877
cocoului

asemnator

creofil C 879
crepidat C 880
crepitacul C sst
crepitant C S82
crescent C 883
crescut A 52
complet- A 219
-tmpreun C 599
crestat I 89, J t3
cresttur E 96, 430
creste (cu dou) B 113
crete tn O 66
-bazine P 529
-canale T 27
-sucur O 195
-vecintate P 821
-oriunde P 76
crete pe C 604, E 229,
H2,P437
-animale E 315
-arbori E 814
-bancuri de nisip S 1472
coline C 625
-excremente S 942
-garduri S Ht
malul rlurilor R 332
-marginea lacuriJQl' P 105
-nisip S 2
-peiol P 374
-sUnci R 413, 4H
terenuri nisipoase S 3
crete (-peste) S 1288
pretutindeni O 146
-printre .semn1i.turi S 255
-repede P t322
-sAlbatic S 778
-sub slcii S t 8
cretere A 50
de- A 49, V 46
-exuberantA L 283
-In grosime P 5
loc de- H 3, S 873
oprit tn- A !o
reintegrare prin R 148
. terminaM. T t 27
creterea

-plantelor V 45
tensiunii osmotice

A 679

cretaceu C 884
crihral c 885
cribrovazal C SS6
crimofite C 906
criobioni C 907
criofil C 909
crioflor C 908
crioplanctofite C 911
crioplancton C 910
crioscopic C 912
criotropism C 913
criptocecidie C 918
criptofite C 928
criptogam C 921
criptogame A 103, C 919

811

INDEX ROMNESC
-vasculare C 919
-nevasculare C 209
"Criptogamic A 286, 315
criptogamie C 920
"Criptogenetic C 922
"Criptohaplomitoz C 923
-criptohibrid C 92ft
criptomerie C 925
.criptomitoz C 926
~riptonervat C 927
-criptoplasm C 929
.criptopor C 930
criptostomate C 931
crisogonidie C 407
crispare C 889
crispat C 890, U 1
cristale C 93G
-aciculiforme T 438
-de oxalat de calciu
s 1074
cristalin C 932
cristaloc(h)ore C 933
cristalogen C 934
cristaloUi C 935
cristat C 892
crizofil C 410
crizotanin C 411
cring D 390, L 272, S 514
crtnguri (plante de-)
A 470
cromatic C 372
cromatidie C 373
cromatin C 374
cromatinei {descompunerea-)
c 376
cromatofor C 371
-galben X 12
.cromatoliz C 376
.cromatologie C 375
cromatoplasm C 378
cromidie C 383
-vesetal
T 592
cromidiilor (fuzionarea-)
c 380
cromidiocentru C 379
cromidiogamie C 380
cromism C 384
cromocentru C 385
cromocit C 387
cromocondrie C 386
cromofil C 394
cromofob C 395
cromogen C 388
cromoleucite C 389
cromolipoide C 390
cromomere C 391
-terminale T 73
cromonem C 392
cromoplast C 397
cromotropism C 399
cromozom C 398, 1 33
-biYalent G 68
-sexuat A 452

-supranumerar E 508,
T 199
-tipic A 1204
cromozomi
cu mai muli- P 966
cu- supranumerari P 1048
figura stelat la- A 1090
cronic C 400
cronispor C 401
cronisporange C 402
cronizoospor C 403
"crossing-over" C 89(.
cruce C 905
dispus tn- C 896
cruciat C 896
cruci T 402
parialS 303
crud C 897, 1 51
crustaceu C 902
crust C 901
crustos C 903, L 115
cteinofite C 937
ctetologie C 939
ctetozom C 940
ctonofite C 412
cu s 1369
cubic C 941
cubital C 942
cuculat C 943
cucumeriform C 945
cucurbitaceu C 946
cui (In form de-) G 194
cuib de pasre (In form
de-)N115
cuirasat L 267
culcat S 1301
-la pmtnt P 1336
culegere S 1331
culegeri A 1108
-de articole C 169, S 732
cules C 620, L 80
culinar C 948
culm C 950
culme C 949, V 86
culoare C 638
de- C 371
-cuprului C 254
--tears P 40
desch.is la- D 234, L 27
fr-

D 18

Inchis la A 1127, F 200,


M 488, N 118, O 22, P 397,
p 1640, s 91
culori
cu dou- B 103
cu mai multe- M 525
cultiform C 951
cultigen C 952
cultigrex C 953
cultiplex C 954.
cultiva (a-) C 634,
cultivar C 955

cultivat C 957, S 88
greu de- H 108
uor de- H 107
cultura
-arborilor A 972
-specillor forestiere
s 511
cultur
form

de- C 951
din E 51, S 1233
varmz tn- H 106
cuneat C 959, S 698
cuneiform C 959, S 698
cunoscut C 598
nu am cunoscut-o N 150
cunun (in form de-)
s 452
cup S 230, C 995
In form de- C 964, P 889
cupreu C 962
cuprinde C 774, 1 91
cupular C 964
cupul C 963
cupulifer C 965
curat P 1663
alb lucitor C 63
ca apa A 960
curativ D 88, 1 2, M 138,
scpat

saa

C 184
curbare C 971
-la zguduire S 266
curbat A 635, 689, C 58,
56, 973, n 454
brusc- In jos D 37
--in afar R 111
--inapoi R 206
-In afar R 101
-In are A 996, G 3H
-In jurul organului P 326
-tn jos D 28
-In semicero C 461
-In sus R 167
-inapoi R 205
nclinat In jos C 240
-nervat C 97'
-repetat T 360
-spre dreapta D 125
-spre interior A 221,
l 109, 140, 250
-spre pmint C 186
-slab C 972, S 1142, H 585
tufos- S 172
curburii G 317
curcubeului {de culoarea-)
1 282
curea {n form de-) H 301,
L 265
curgtor C 967
curge C 967
curgere C 968
curs C 968
curvipetalitate C 975
curitor

INDEX ROMANESC
curviseriat C 976
cuspidat C 977
cuspid C 978
cuspide (cu trei-) T 412
cutarea frunzelor l> 848

cutat P 849, 1625, R {103


cut C
-mic

889, P 846, R 402


R

401.-

cute (cu- mici) R 405


cutlcul C 979
-epidermic A 557
cutm C 981
cutinizare C 982
cutis C 983
cuit {In form de-) C 956
cuvnt T 131
cvadripartit Q 18
cvadrivalent Q 22
cvadruplu Q 23, T 188
cviescent Q 29
cvincuncial Q 31
dacrioid D t

dactiloriz D 3
dantelat C 873
dauciform D 6
drmAturi R 389
duntor N 172
deal C 629
deasupra E 229, H 536
aezat- S 1297
debil D 7
decaden Un-) R 209
decaginie b 9
decamer D 11
decandrie D 12
deciduu D 15
declinat D 17
decoct 1 156
decojit E H
decolorat D 18
deconjuga1ie D 20
decorativ D 21, O 2H
plante -e D 21, O 2U
decorticat D 22, E H
decromati:zare C 163
decumLent D 25
decupat E 431
dccurent D 26
aproape- S 1H7
decusat C 896, D 29
dedesubt H 533, l 134,
s 1085
aflat- S 1201
dedicat D 30
dediferen\iere D 31
dedublare D 32, 394
detectiv D 33
defensiv D 34
definit D 36
deflect D 37
deflorat D 38
defoliat D 39

deformat A 16, D 40,


M 467
degenerare D 42
celular C tOM
degenerat A 1128, D 43
degenerescen D 42
degerat G 64
degertar P
340
dehiscent D U
pe jumtate- S 304
dehiscen D 45
-la umiditate H 509
-loculicid L 2~3
-valvat V 27
-valvicid V 27
delicat D 7, G 230, H 22,
L 116, T 95, 97
-i fin S 12U
delicii D 49
delicvescent D 52
deltoidal D M
deluros C 531
demonstrativ D 58
demonstreaz (care-) M ~65
dendrobiont () 60
dendrocronologie D 61
dendroid D 59
dendrologie D 62
denitrificant D 64
dens C 672, P 1675, S 563
dentat D 67
denticid D 69
denticul D 70
denticulat O 61
denudat D 71
denumire D 65
-a plantdor D 65
-popular V 72
deoperculat D 72
deosebete (se-~ D 201
deosebi (a se- D 337
deosebire (de-) D 336
deosebit D 349, P 1166,
s !,05, 622
departe A 913
depind S 128~
-ln lungime E 425
prin cretere E 436
deperulaie
D 77
depigmentare A 37!., D 78
depilat D 79
depresiune L 23
-nlungil V 21
dermatccaliptrogen D 82
dermatocist D 83
dermatogrn D 81,
dermatoplasm D 85
dermatoplast D 86
dermatozom D 87
des D 68
dt'scendenl D ~8, P 1271
-dintr-o ramUr a filmmJui P 5!,8
descenden D 89

deschide brusc (care se-)


R :1.66
deschide noaptea {care
se-) N 133
deschide prin rAsucire
(care se-) E 4:1.4
deschidere O 237
-a mugurilor D 77, G 7t
deschis A 887, C 246, 263.
p 361
-la culoare D 234, L 27
larg- H 287, 318, P 180.
deschiztur A 886, O 272.
-camerei substomatice
o 191
-opistial E 59
micA O 288, P 1125
descojit A 56, D 22
descompunere C 89, D 332:
descoperit I 266
descoperitor 1 265
descrescent D 24
descriere D 90
descrierea
celulei C 1052
-configuraiei

munilor

248
-florior F 92
-mugurilor B 2M
naturii P 596
-rdcinilor R 260
-seminelor S 666
descriptiv D 9:1.
descvamat D :1.04
desemnat D 94
desen de contur S 162
desenare D 50
desenat D 51
desenator 1 U
desfoar {care se-)
E U4
desfurarea unui fenomen
p 1233
desftare
A 526
desftri
D 49
desfrur.zire D !,1
desgolit E 518
dE'.'!gusttor N 31, T 1;
deshidratat A 772
desilient D 95
desinapsis D 108
desinen D 97
deslipit D 313
desmoc(h)ore D 10()
desmoliz D 102
desmoplancton D i 03
desprit D 299, 311, 313
I 229, S t.05
despicabil F 68, S 168
despicare F 69, :1.44
a lilomului D 302
de!!picat D 322, H 318,
S 135, 171, T 329
-n dou B 127, 200, l 230

INDEX ROMANESC
-cireular C ft68
-pe jumtate S 287
-uniform 1 SU
despicturl (cu-) R 325
desprindere S 237
despuiat D 71, 105, E 518
deert (de-) E 321
deerticol T H2
deert uri
care crete prin T H2
care prefer E 32ft
destructiv D 106
detaabil S 235, 566
detaat S !t05, 570
determinare D 111, 1 16
determinat de D 112
detritus D 11ft
deuterogamie D 116
deutoplasm D 117
dexiostil D 123
dezasimilaie D 328
dezintegrarea substanei
nucleare C HO
dezvoltare A 50, 605
-accelerat T 10
-autonom A 1176
-complet M 127
-embrionar E 99
-lntlrz.iat1l N 90
nenormal la antere
A 827
oprirea In- A 912
oprit in- A 18
redus In- R 39ft
dezvoltat E U3, G %
bine- A 219
-cu anticipaie P 1210
complet- A 52
-din celule somatice
575
-fntlmpUHor A 221t
-mai devreme P 1169
-mai tln:iu H 628
slab- D 7ft
diachen C 871, D 128
diacinez.a D 138
diacron D 129
diadelf D 131
diadrom D 132
diaferie D H6
dializ D H9
diafragm D HS
diageotropism D 133
diagnoz D 13ft
diagonal D 135
diagram D 136
floral D 136
diaheliotropism D 137
dialidesmie D 1ft0
dializ A 193, D 1ft1
diamezogamie O H3
diandric D Hit
diariu D 151
diaschistic D 152

diaspaz D 153
diaspor D 15ft
diastaz D 155
d.iaster D 156
diastol D 157
diastrof D
158
diatmez D 159
diatroplsm D 161
dibioz D 163
-relativ H 12ft
dihotris D t 6ft
dicariobiont D 165
dicariocit D 166
dicariofaz D 168
dicarion D 167
dicaziu D 170
dicentric D 169
diciclic D 187
dicimli. D 188
diclamideu D 171
diclinic D 179, H 208, M U 7
dicogamie D 173
dicopodiu D t7ft
dicotiledonat D 180
dicotipie D t 77
dicotomic D 176
dicoLomie B 135, D 175
-fals p 1ft89
dictiodrom D 183
dictiospor D 185
dictiostel D 186
didimantie D 1!rl
didimocarpic D 193
didimospor D 19~
didinam D 196
didinamie D 195
didiploid D 189
didiploideu A 558
didrom D 190
dientomofilie D 197
difer D 201, A 5
difereniat D 199
difereniere D 200
diferit A 629, D 316,
D 327, 3ft9, H 175, V 38
difiletic D 260
difitic D 262
diform A 531, D 202
diforme (cu frunze-) A 529
difotic D 258
difuz D 203, V 18
digametic D 205
digestiv D 211
digin D 222 ~
digital D 212
digit.at D 213, P ftft
aproape- S 1153
-compus D 21~
-fidat D 219
-lobat D 215, P ~!3
nervat D 220, r ft9
-palmat D 216
-partit D 221

-penat D 2l7
-sectat P 5l
dihaploid D 223
dihiOrid D 227
dihibridic B 12ft
dilacerat D 229
dilatat A 60~, D 231, 33ft
diluat D 23~
dimegalie D 235
dimensiunea de (cu-) M 301
dimer D 238
dimidiat D 239
-cordat D 239
dimineaa (se deschide-)
M 129
diminuare R 105
-a presiunii osmotice C 1?9
diminuat D 2~0
diminutiv (sufix-) E 93
dimonoecie D Mt
dimorl A 570, D 2:43
dimornsm D 2ft2
al sUtelor H 255
-sezonal H ft2ft
-sezonier O 207
dimorfitale morfogeneticA
H 229
dinamic D 40 7
dinamica
-celulei C 10ftft
-micrii plantelor
P 620
dinamoc(h)orie D ft08
dinamogenez D ft09
dincoace de munti C ft?ft
dinez C 999, D 2~ft
dinte D 66
CU 0
61
dinti (cel) P t2U
dinat b 61, 67
adinc- P 1250
inegal- 1 76
neuniform- H 205
scurt- B 276
slab- S 1H8
ase- S ft7ft
dini

cu cinci- Q 35
cu- de pieptna P 205
CU lungi L 256
cu- mari G 2ft3
cu mici L 121
cu numeroi- P 86ft
CU proi T ft50
cu puini P 197, Q 8
cu -rigizi S 1B5
cu trei- T 475
fr- E ft7
dinii corolei C 816
diod D 2ft5
dlodogoniu D 2ft8
dioecie D 250
dioic D 252
-poligam D 251
diosmoz D 25ft

ou;

INDEX ROMA!'o'ESC

diperiantic D 256
dipetal D 257
dipiren D 297
diplanetic D 268
diplazie D 2M
diplobiont D 268
diplocit D 271

diplocromozom D 270

diplofazA D 283
diplofilum D 284

diplogamet D 273

diplogenezil. D 27/o

diplogonidie D 275
diplohaplobiont D 276
diploidie dubl A %57
diploidizare D 278
diplonastie D 279
diploneml D 280
diploperistomatic D 282
diplospor D 288
diplosporange D 289
diplostemon D 290
-mvers O 7
diploten D 292
diploxilic D 293
diploz D 286
diplozom D 287
diplere mari (polenizat
prin--) M 30
dipterocecidie D 295
dipteronom D 296
direcia spre (cu-} M 83
dirempie D 298
dirupie D 300
disamar D 301
disc D 212
-adeziv A 197, 952
CrnOS

S 72

-ecvatorial
-embrional
lipsit de-nectarifer

A 247
E 101
A

202

1> 312
-receptacular D 312,

T 363

D 302
discentric D litO
disciform D 303
-i biconvex L 97
discoidal D 303
disclimax D 30~
discocarp D 305
diEcolor A ~30, D 306
di~continuu D 307
discoplancton D 308
discorodiu n 309
discu
-bulbului B 306, D 312,
L81
poliniilor C 826
discului (anat pe latura-)
p 832
diseminant D 323
diseminare D 324, S 336
-timpurie T 11
discentraie

diseminat prin aruncare

B22

disepirnent D 325
-fals D 325, P H91
-transversal T 402
disiotic D 41.2
disgenic D lft 1
disilient D 326
dis<1ciere D 831
disoluie D 332
disparent E ~08, O 16
dispers D 329, 318
dispersat s 780
dispersiune D 317
dispirem D 319
dispoziie D 320
-In zone Z 22
dispune de (care-) I 199
dispus C 631, D 321
-de-a curmeziul T 402
-de jur Imprejur P 267
-fr ordine S 6t3
-In dou rinduri D 335
-In perechi C 7~0
neregulat V 18
d:tant D 329, 333
dstanat D 338, R 71, H3
distih D 335
distil D 341
distinctiv D 199, 336
distribuit D 3~0
distribuie
D 339
-natural N 26
1listrofie D U3
distruge (care-) C 4.22
diurn D 345
divaricat D 346
dh'ergent D 34 7
-ramificat D 347
divergen D 34.8
unghi de- D 348
diversitate V 36
divizare F 69
-In segm<'nle S 256
divizat D 353
de apte ori H 152
-In dou D 238
-in mai multe pri
1-' 1072
-In pri M t92, T 329
-in perechi Z 66
-In segmente S 257
lransYer~al D 152
divizibil S 168
divizionar M 197
diviziune D 351
-celular C 1036, 1055,
D 351
direct A 520
indirect C 13?
-ecvaional A 246
-nuclear
D 351
--indirecti!. C 137

--nereducinalil A 505
-reduc}ionalll. M 165
divizium
cu cinci- P 245
cu mai multe- P 801,
cu patru- .T 180
cu ase H 277
cu trei- T 507
cu uniforme H 417
dizolvare D 332, S
dizolvat S 570
dizomic D 3f5
dizomie D 314
dobindit A 105
dodecaginie D 356
dodecandrie D 357
dodrantal D 358
do~orlt
de soare A
d01 D 391
ctte- B 150, t52
cu B 69, D t72
de dou ori clte- B
In D t72
doilea (a1) S 2~9
do1abriform D 359
doleiform D 360
do1iconemil D 362
dolicostil D 8M
do1icozll. D 363
dominant D 36S
aproape- S 1161
dominan D 366
cu- covlritoare P
dorsal D 368, T 12~
dorsifix D 369
anter - D 369
dorsiventral D 370

dos

1002

569

956
105

1175

126

dosul frunzei P tO

dou

cu- D 330
de- ori B 69
douAsprezece {cu) D 355
douAzeci de (cu) 1 8
dovad de (care d--)

E ~J.3
dovedete

T 147
dovedind P 1161
dovleac P 252
ca un- C 94.6
drapel P 79, V 10~
drepaniu D 373
drept A 1131, O 251, R 90
aproape- R 98
dreptunghiular R 91
driofil D 384
dromotropism D 378
drosomeb-u D 3?9
dn1m

1 347

care crete pe- V 107


de- V 107
drup D 380
-cu pericarpu1 Inchis C 509
-mic D 381

INDEX ROMNESC
drupeol

D 381

drut D 382
dubios A 497, D 385, 1 86
nume- N H2
dublat G 67, R 109
dublu B 69, D 191, 330, 393
-compus D 19
-crenat B 112
-dintat B 117
duces D 386
duct V 152
dulce D 388, G 189
dumbrav!l L 272
dumetos D 389
dune (care crete pe)
T 294

S 1025, V 152
cu- circular!!. Z 21

dung

dungi

CU 8
1029
cu dou- B 226
~ - - circulare B 99
cu- fine S 1035
cu trei- T 580
cu- variat colorate

Z 4

dup mas

de-- P 1142
P 1H2
duplicativ D 395
duplicaie D 394
dur D 406, G 259, R 397,
s 173, 222
-ca osul O 282
-ca oelul C 257
-ca piatra L 50
puin- D t.05, S 1162
duramen D 402
durata T 87
de lung- C 40~
cu- de via de mai muli
ani P 858
de lung- L 256
-de trei luni T 509
duraie D 403
durerea
care alin- T 85
care potolete- S 251
duritate D 404, R 338
duriuscul D 405, S 1162
tnflorete--

67
E 7
ecesis O 68
echilateral I 318
echilibru
-fitiologtc H 379
-genetic H 379
echinat E 9
echinocial A 249
echipotenial A
251, 252
echivalentogenetil. A 253
echivoc A 254
echm E 13
-ecad

ecblastet

ecidie A 235
ecidiitorm A 230
ecidiol A 232
ecidiosor A 233
ecldiospor A 231, 234
ecobiotlc O 69
ecodimatic O 70
ecogeografie O 71
ecologic O 73
amplitudine - V 20
ecologie O 72
-a organismului individual A 1189

edoiografie A 237
edoiologie A 238
edoiotomie A 239
efebogenez E 226
efect d1i.untor N 171
efemer E 228, F 177
efemerofile E 227
eficace P 1151
egal A 2'14, 245, 256, C 716,
H 355, 1 292, P 87
-divizat H 374
egalare (d&-) A 2~6
egrelat P 83

economic O 75
ecoparazit O 76
ecoproterandrie O 77
ecoproteroginie O 78
ecospecie O 79
ecotip O 83
-climatic C 518
-geografic stabilizat O 116
ecotonus O 81
ecotop O 82
ecovarianUi. O 83
eclauxez E 17
ecte:x:.in E 18
ectobazidie E 19
ectobiont E 20
ectocianoz E
23
ectociclic E 24
ectoendoparazit E 25
ectoendolrofic E 26
ectofite E 31
ectogenez1i. E 27
ectogonidie E 28
ectoparazit E 29
ectoperidie E 30
ectopie E 32
ectoplasm E 33
ectoplaste E 34
ectosporc E 37
ectosporiu E 36
ectotrof E 38

eiSodial E 59

ecomorfoz

ectotrof

O 7ft

micoriz- M 612
ectotropic E 39
ecvatorial A M1
plac1i. A 247
ecva}ional A 246
diviziune- A 246
ecvipolar A 250
ecvitant E 318
edafic E U
factor- E U
edafofite E t.5
edafogen E 42
edafologie E t.3
edafon E 4~
edafotop E 46
edificatoare (plante-)
A 236
editat E 49
ediie
E 48

e~ret1i.

P 8t.

deschiztur - E 59
elaborare E 6t.
elaioplancton E 68
elaioplaste E 69
elaiosfer1i. E 71
elaiozom E 70
elasticitate E 73
elatere E 75
elateriu E 76
elaterofor E 78
electricitatea plantelor
producere P 621
electrin E 80
electroforez C 173
electroliz E 81
electronastie E 82
electrot.actism E 8~
electrot.a:x:.ie E 84
electrotonus E 85
electrotropism E 86

eleteie

prin- T 316
plante de- T 317
eliminare E 90
eliminat (de-) R 137
dipsoidal E 91
eliptic E 92
alungi.t- O 291
elongat E 94
emarcid E 95
emarginat E 97
emarginaie E 96
embriofite E 10~
embriofor E 103
embriogenie E 99
embriologie E 100
embrion E 98
embrional E 101
embrionat E 102
embrionului
muguraul- P 856
tulpini.a- C 191
embrioteg E t05
amendat E 106
crete

emergen

tOB

cu lateral1i. P 829
emers E 109
emetic V 163
emisferic S 314

617

INDEX ROMANESC

emitere de lumin p '72


emilnd E 113
enalide E 205
enantiobioz E 116
enantioblast E 1 t 7
enanliomorf E HS
<'nantioslil E 119
cnarmonie E 206
enaic E 120
endarhic E 125
endemic A 17 E 127
endemism E 't28
-progresiv N 78
endemit E 129
endoba:zidie E 130
endobiolitie E 132
endobiont E 131

endohiolic
parial-

133

M 216

endobkm E 134
endocarp E 135
endocala.drom E 137
endochil E 141
endochit E 138
cndocianoz E 14.5
endocidogen E 11.6
endocinetic E tlt2
endocist E 148
endocortex E 144
endoc(h)ro E 139
endocrom E
HO
endodendrobiont E H9
endoderm E 150
endolite E 172
cndofitie E 169
par{al- H t28
endofitism E 170
lDdofitobiont E 171
endoflo('ffi E 168
endogaion E 152
rndogamie E 153
cndogen E t51i
cndogonidic E 155
cndogoniu E 156
endohaustoriu E 157
endolitic E 158
endolilofite E 159
endomeiozil E 160
cndomeristem E 161
endomitoz E 162
endomb::ie E 163
endoparazit E 161t
endopelon E 165
endoperidie E 166
endopetrion E 167
endoplasm E 173
endoplast E t71t
endoplal:llid E 175
endopleur E 176
{'lldopsamion E 177
{'lldoptil E 178
endoriz E 179
endosaprofitism E 180

r 12s

'

endosclerot E 181
endoscopic E 182
endosimbioz!l E 188

epiderm

E 183
endosperm E 181t
fr E 417
endospor E 185
endosporiu E 186
endostom E 187
endoteca. E 189
endotermic E 190
endotoxina. E 191
endotrof E 192
micoriz - E 192, M 612
endolropism E 193
endoxil E 195
endoxilofite E 191t
endozoic E 196
endozoobiont E 197
endozooc(h)ore E 198
endozoofite E 200
energez E 202
energid E 203
enhilemil E 122
ensi A 92
ensiform E 210
endosmoz

ensiformi {cu spini-)


A 878
entomocecidie E 213
entomogam E 211t
entomologie E 215
enumerare C 170 E
enzim E 218
'
-complex H 331,.
-fermentabi.v

-proleolitic
enzimoliz E

83

P 131t2
219

enzimologie Z 86
eoplasm E 220
epacme E 221
epanodiu E 222
epenchim E 22~
epharmonie E 225
ephidrogamie E 230
epibazal E 231
epibazidie E 232
epibentos E 233
epibiont E 231t
epibiot E 236
epibiotic E 237
epibioz E 235
epiblast E 21t0
epiblastem E 238
epiblastez E 239
epiehil E 241t
epiclin E 21t6
epicopul E ~H 7
epicormic E 248
eplcotil E 251
ep1corolat E 21t9
epicotiledonar E 250
epictezie E 252
epicutis E 253
epidendrobiont E 2M

E 255

aflat sub S 1165

217

~-.-~oar~ei

601

epidtscal E 256
epifil E 280
epifite A 259 272 E 283
epifitic E 282'
'
epinoem E 278
epifragm E 279
epigaion E 258
epigenetic E 259
ep!geotroplsm E 260
ep1geu E 257
epigin E 262
epigoniu E 261
epilimnion E 263
epilitic E 261t
epimatiu E 266
epinastie E 267
epinatant E 268
epinem E 269
epinictic E 270
epiontologie E 2? 1
epiparazit E 29, 2i2
epipelon E 273
epipeltat E 271t
epipetal E 276
epiplancton E 284
epiplasmA E 285
epiplaste E 286
epipleur E 287
epipodiu E 288
epipsamnion E 289
epireologie E 290
eplsepal E 292
e'isf~rm A 582, E 293,
epispor E
episporange
epislaminal
eplstaminie
epistaz

295
E 294
E 296
E 297
E 298

epistomalic E 299
epistrof

300

epital E 303
epitalin E 302
epit.ec
E 301t
epiteciu E 305
epiteliu E 306
epitem E 307
epitet E 308
specific T 577
epitonie E 3t O
epitrofie E 311
epitrop E 312
epixil E 314
epizoic E 315
epizooc(h)orie E 316
epoicofite C 637 E 317
erantemic E 319'
erata. C 829, E 31t3
erect E 320
apr98-pe- S 1168
ereditar G 91, H 167

IlS

INDEX ROMNESC
ereditate H 168
-cromozomal Z 9
eremofd E 32ta
eremofite E 325
eremus E 326
ergasioa_Pofite E 327
ergasiof~gofite E 329
ergasiofite E 330
ergasiolipofite E 328
ergasiosintrofofite
E 331
ergez E 332
~ogenezl E 333
ericetum E 335
erigent E 836
erinaceu E 337
eritrom E 350, 351
eroare L 52, S 723
erori tipografice

723

listi cu-- C 829


erodat E au, T 583
eronat M 85
eruhescent E 345
erumpent E 346
escarostroiA E SM
eseu T 102
estezie A 280

-morfogeneticA M fa71t

estic O 236
estival A 281
estivar A 282
esUvaie A 283
eantion S 626
ota!at T 6, Z 21
eta at E 56, 502
eta.liu A 285
etate A 28(1.
eteric A 287, V 158
etkhel de ierbar S 133
-mic- S 134
diogenic A 358, 361
etio]are A 371t
etiologie A 288
etiomorfoza. A 359
etionastie A 360
etiotropism A 362
etnobotanic E 359
{;uantie E 361
euapofite E 363
euapogamie E 362, O 155
euaposporie E 364
euarheofit.e E 365
eucecidie E 366
eucenic E 370
euciclic E 371
euc1eistocarpic E 369
eudicotomie E 372
eue(emer E 373
eufotic E 380
eufotometric E 381
eugenie E 379
eugeofile E 376
eugeogen E 375

euhalin E 377
eumitoz E 378
eupl&ncton E 383
euribatic E 885
euricenotic E 387
euric(h)or E 386
euriecic E 390
eurifotic E 392
eurihalin E 388
eurihigric E 389
eurioxibiont E 391
euriplasticitate E 393
eurisinuzic E 39'
euritermic E 395
euritopic E 396
eusincarpic E 401
euspora~t E 397
eusporie E 398
eustel E 400
eu terofite E '02
eutrofic E 404
eutropie E 405
euxerofitic E 406
evaginat E 407
evaoescent E (108
evantai (In form!l de-)
D 132, F 7'
evaporaie E 4.10
evident G 761, M 91, P 383
evit (care-) P .f.5(1
evoluat E U3
evoluie E U2
-tncetinit B 285
-In zig-zag A 809
-progresiv. A 649
-regresiv G 167, D 4.2
exalbuminat E 4.17
examinare O 23

excavat E 42{1.
excedent E 425
excentric E 427
excipul E 429
excisur E 430
excitabllitate E 432
excitaie E 433
excizat E 431
exclus E ft34
excremente (crete pe-)
M 191, S 942

excrescent E ft36

excrescen

-gonidial C 226
cu -spiniformil. M 581
excretor E 438
excreie E ft37
-vlscoas V Ha
excurent E 439
exemplar S 626
ex(oliat. E ft42
exin E lift6

exntinl E 447

ex.nvolucrat E 448
existent P U!5

existenta
lupta ~ntru- C 671
exocarp E 243
exocatadrom E ft53
exochiton E 4.5ft
exocomofite E 455
exoconidie E 456
exocortex E 4.57
exoderm E ft58
exofloem E 468
exogamie E 459
exogen E 460
exogicic E 461
exolitic E 462
exolitofite E 463
exomeristem E 4.6ft
exoneuroz E 4.65
exoperculat E 466
exoperidie E 467
exoriz E 472
exosclerot E ft73
exoscopic E 47ft.
exosmoz E ft75
exospor E ft76
exosporiniu E ft77
exostom E 478
exostoz E 4.79
exotec E ft81
exotermic E 482
exotesta. E 4.80
exotic A r.a2
exotoxin

E r.sa

exotrolic E 48ft
exotropism E 4.85
exP!icare 1 226
explorare E 87
expozi}ie E ft92
expresivitate E ft93
expulsiv E 77
exsert E 1194
exsicat E
ft95.
exsudant E 50{)
extensibilitate T 98
exterior E 503
extern E 16, ftft9, wa
extins E 56, 502
ex:tirpare E ft99
ex:traaxilar E 506
extracelular E 507
extracromozom E 5oa
extrafloral E 509
exlrafoliaceu E 510
extranuclear E 511
extrastaminal E 513
extravaginal E 5H
extravazare E 515
extrors E 516
exulceraie E 517
f (In citate de
F t, 2
fabaceu F r.

nomenclatur)

610

INDEX ROMANESO

facies f' 6
factor F 9
factori

faz

condiionat de- externi


p 11i2
-edafici E 41
cu doi- genetici B 124
-ereditari recesivi L 59
facultate F 10

facultativ F 11

parazil- P 130
P 409

fag

bacterio- B 10

fagocitoz

P 407

fagoplancton P 408
falang P Ut

falcat F 12
falcir orm M 188
aproape- S 1171
fals A 218, F H, N 162,
P H56, S 836
fruct- P H. 79

perete- S 42fo
familie F 15

fanerofile P 417
fanerogam P U5

fanerogamo A 268, 850,


P Ufo

faoplancton P U 9
farfurie cu bordur

(n form de-) P 179


farinaceu F 17
farmacodinamie P 420
farmacognozie P 421
l'armacologie P 422
l'armec A 526
fasciat }~ 21
Iasciatie F 20
fascicul F 22 a
-bicolaleral B 102
de stamine P Ut

-lemnos

II

reunire in A 182
reunit in- A 181, M 393
fascicular F 22, M 92
fasciculat D 98, F 22
aparent- P 1497
incomplet.- S 1179
Iascicule

care

lnconjoar-

p 328

lemnoase

-colaterale C 619
cu trei- Iemnoasc 1' 421
cu patru- de vase T 19-(a
fastigiat F 23
faa

cu- F 5
-frunz;ei P 10
-inferioar D 368
pe -superioar S 1289

fa\il L 71

-tn ra~ A 226


ln- A 864
faveolat F 27

P 423

D 283
H 37
-de vernalizare T 271
finare A 376
finos A 614, F 17, 18
fr A 1, 628, 879, 913,
E1,U5,145
febri!ug A 392
fecul A
626
fecund F 32
fecundant F 29
fecundare F 30, N 203
-prin ant.erozoizi Z 1 t.
rezultat din- Z 64
fecundat F 31
-prin anterozoizi Z 15, 36
-prin porogamie P 1108
felem P 424
feloderm P 427
felo~en P 428
felOid p 429, 430
felurit M 385
femel F 33, G 275
floare - F 96
spor- M 51
fenestrat F 34
fenocitologie P 385
fenocopie P as.:.
fenofaz P 392
fenQgenctic P 388
fenogenez P 387
fenobibrid P 39
fenologic P 391
fenologie P 390
-diploid
-haploid

fenomen

(desfurarea

unui-) P 1233
fenospermie P 393
fenotermic P 394
fenotip P 396
-al ~enotipului B 196
fenotlpic P 395
feofil P 401
feoplast P 403
feozom P %05
ferstru (In form de-)
s 448
ferig (In form de-) F 59
descriere- P 1608
ferment F 38
ferment.ativ Z M
fermentaie
F 37
fertil F 32, 40, M 532,
p 1274, u 1
fertilizare F 30
.
-prin polenizare lncructat p 623
fertilizat F 31, G 37
-prin animale Z 36
fetid F 103, T 17
fee (cu dou -opuse) B 123
fibr F Ilo
-radicali 1<' loli
fibriform F 45

fibrilat F 48
fibril F lo6
-radicalii. R 20
fibros F %9
libulat F 50
ficatului (de culoarea-)
H t49
ficocecidii P 535
ficocian P 537
ficocianin C 990
ficocrom P 536
ficodomacii P 538
ficoeritrin P
ficofein!l P 5U
ficopirinll P M3
ficoporfirinll P M2
ficoriz P M~
ficoxantin

51i5

fidat F 54
bi- B 127
cinci- Q 37
palmat- P lo6
_P:enat- P 700
ftdelitate F 53
fierului ruginit {de culoarea--)

F39

F 55, 1 5
a cromozomilor
A 1090
filament F 57, N 67
-protoplasmatic P 768
-staminal F 57
-vibratil C lo26
fila.mentaceu F 56
filament.a
-acromaticeA 75
-miceliene lmpletite
s 1040
-rizoidale R 244
-sterile P 114
filamentos F 56, N 68
filetic P 51i8
figur

-stelat

P 54.7
D 89
filic1form F 59
filidie P 553
filobiologie P 554
filoblast P 555
filocarpic P 557
filez

filia~ie

P 583
filocianin!l P 561
filocladiu P 559
filocolie P 560
filodie P 569
filodiu P 563
filoembriogenez P 584
filofag P 573
filogen P 564
filogenetic P 587
filogenetic P 586
filogenez P 585
filogenia organelor
o 228

filocenogenez

620

NDEX ROMANESC
fitoid P

lilogerontic P 589

filogonie P 565
rllom P 567

P 633
fitoht P 636
fitom P 638
fitomer P 639

filomanie P 568
filomatic P 438
filomorfie P 569
fllomorfoz. P 570
Hlomului (despicarea-)
D 802

P 571
filonomiu P 572
filopodiu P 575
filoptoz P 576
filotaxie P 577
-secundar S 245
filotip P 578
filozofie P 440
filum P 590
fimbriat F 63
filonecroz

fimbrie F 62
fimicol F 61,.
fin A 1014, H 22, L 116,
T 95, 97, 105
-i delicat S 1241
fir N 67
ca un C 67
-de pll.r c 70
fire {cu-) N 68
fisiune F 69

fisode P 598
fistulos F 72
fisurat F 71, R 226
fitobentos P 604
fitobiologic P 606
fitobiologie P 605
fitobiotic P 607

fitoblast P 608
fitooecidie C 204, P
fitocenogenez P 614
l'itocenologie P 615
f1tocenotp P 617
fitocenoz P 616
fitochimie P 610

fitocitologie P 618
litocorologie P 612
J'itodinamic P 620
fitodomaciu P 619
fitoecologie P 647
litoedalon P 621
fitoelectrogenez P 622
fitofag P 656
fitofenologie P 655
fitofiziologie P 657
ntogamie P 623
fitogen P 626
fitogenetic!i. P 625
fitogenez P 62~
fitogeogened P 627
fitogeografie P 628
fitogerontic
stadiu- T 676
litografie P 630
filohistologie P 631
fitohormoni P 632

63~

fito~ien

fitomorfologie P 6U
fitomorfoza. P 6~2
fitoncide P 643
titonimie P 646
fitonomatotehnie P M~
filonomie P 645
filoontogenezA P 648
fitoorganografie P 649
Iitoorganologie P 650
fitoparazit P 652
ftopatologie P 65~
fitoplancton P 658
fitopleuston P 659
fitoptocecidie P 661
fitoptoz!l. P 662
fitosociologie P 615, 66~
fitotaxonomie P 666
fitotehnie P 667
fitotelmA P 668
fitoteraple P 671
fitotl,ratologie P 669
fitotermogened. P 672
fitotomie P 673
fitotoxinA P 67~
fitotrofie P 675
fitozA P 663
fiul lui F 2
fixat A 291, F 73, 1 185,

s 848

-la mijloc M 139, HO

fixate de sol (plante-) A 291


609

fixtor

206

fiziogenezA P 59~
fiziognomie P 595
fiziografie P 596
fiziologie P 597
-a celulei C 1068
-plantelor P 645
-vegetalA P 657
fizionomie P 595
fizonomiu P 599
fin 1' 102

fiie natural geografic

z.

20

fliitor

S 1019

flabelat F 7~
flabeliform F 74
flaccid F 75
flagel F 78
cu- M 117
flagelat F 77
flageli
cu doi- B 128
cu -tn smoc P 1000
cu mai muli- P 1075
cu muli- M 53~
Jlageliform F 76
flagelul anterior al zoosporilor T 381

flaut (In formA de-) T 3fQ


navescent F 80
flcArii (de culoarea) F 79
flexibil (puin-) S 1030
flexuos F 82, M 217, O 188,

~37

flictioplancton P ~53
floare F 96
aflat sub- S 1t8()
CU A 832
--cu scap S 12'1
fals P 1~60
-brbteasc

F 9&

F 96
C 681.
-discal F 96
-epigin F 96
-femel F 96
losil A 8~2
-bisexuat
-complet

-hermafrodit!l. F 9&
-hipogintl F 96

P 815a
96, L 173
F 96
-masculA F 96
-nud N 198
-perigin F 96
-radial F 96
-steril
S 956
-terminat T 127

-involt

-ligulat F
-marginal

-tubuloas T 6U, V f
fiobafen P ~~7
fioconos S 1061
floculos F 8~
Ooem P ~1"8
-rudimentar L 126
fior F 86
bi- B 129
multi- M 535
fior C 329, F 85, P 7~
-alpin scundl:l. M 323
-m1c F 95
-micologic M 608
-microscopic M 323

--a solului P 621


-scund

N 8

lloral F 86
tnveli- 1 2o.r.
flori
-agregate A 328
cu- albe ca laptele G 6
cu --ca zpada N 130
cu- aripate P 1607
cu- ca trompeta S 26
cu- cscate R 328
cu cinci Q 38
cu concrescute S 1379
cu- despicate S H3
cu- de liliac S 1%68
cu dou- B 129
cu- dup lnfrunzire
H 627
cu -glumacee (plante-)
ABI

INDEX ROMANESC

fiori
cu -In raceme R 2
cu
cu
cu
cu

-lndesuite P 1676
-Inguste S 902
-ligulate S 309
-lungi L 258

cu -mari M 5
cu -nasiforme R 238

cu -nepedicelate S 456
cu -nude O 267
cu -numeroase H 61, M 535,
M 621

cu patru- Q 12
cu -proase T 434
cu pe axele laterale
p 826

cu -poculiforme P 888
cu -purpurii P 1116
cu -puine P 198
cu -radiate R 34
cu -rameale R 57
cu -rigide S 175
cu -rostrate R 353
cu -roii R 375
cu -serat dinate S 440
cu -serulat dinate S 450
cu -sesile S 456

eu -setos

proase

S 465

cu -simetrice S 134.2
cu -spiralate S 757
cu o sut de- H 61
cu ase- H 279

cu trei- T 420
cu -uscate S 175, X 29
-femeie avortate P 9;:1
neutre N 110

-radiare R 16
-sorale S 553
floricic F 97
floricol F 89
Horicultur F 90
florifer A Slt9, F 91
florigrafie F 92
florilegi11 F 93
ilorilor
absena- A 883
aflat n interiorul- 1 244
concreterea- 8 1380
descrierea- F 92
floripar F 9lt
florul F 95
floscul F 97
fluctuant F 98
fluier (in form de-) T 310
fluitant F 99
fluture (ca un-) P 79
fluturi de noapte
polenizat prin-- S 725
fluvial F 100
foaia fnmzei L 36
foarle P 253, 1156
fob

{.5{.

hidro- H lt90
fobism P 4.55

fobofototropism P 4.58
foc {de-) P 1692
focului (de cu~oarea-)
F79,139
foladofite P 4.61
foleobion.i P 4.62
foliaceu F 104.
folianeu F 105
foliar F 106
monomorlism- I 332
foliat F 109
dens- P 1685
foliatur F 108
foliaie F 107
folicular F 115
foliculariu F 116, P 987
folicul F
117
-compus F 116
foliivor P 573
foliolat F 111
foliol F 112
foliole
cu -coslate R 10
cu patru- T 191
cu trei- T 4.16, {.87
-involucrale 1 274, P 279
perechi de- J H
folosit impotriva tusei
B63
folositor U 96
fonotaxie P 463
fontinal F 120
foresLier 8 29
forez P 466
forfecat F 12{.
forma (de-) F 128
tipului original P 786
formare G 89
formarea
-fructului C 109
-gametului G 22
-mugurilor G 71.
-nuc-leului N 180
-rdcinilor R 257
-tetradelor T 166
format F 127
-din E 121
-mai Inainte P t183
-mai inti P 1208, 1375
formativ M lt/7, P /7{.
Immaie
-apical

A 124.

-foliar P 567
-radiciform R
287
-tulpinal C 198

formaii

-de mangrove H 12
-fibrilare din plastide

p 781

-regresive 1 279
astrale
A673

formaiuni

(fr)

C 712, F 125
de aceeai- C 716, 1 327
-de cultur C 951

form

-fosil N 50
-hibrid N 160

tn -de M t./3, O 60
tn -de fluier T 310
In -de gratii C 60, ~lt7
-nou F t25
-stins
N 50
forme
cu -diferite H 228
eu numeroase- P 1006
cu patru- T 181
cu trei- T 512
formind F 12&
formul F 129
fornice F 131
for V
11,1
-vital B 165
fosil F 135
fosile F 136
fosilizat (incomplet-)
8 1183
fosplancton P lt&9
fonitor S 1019
foteolic P lt70
fotic P 471
fotism P t.72
fotoauxism P t.7t.
fotohla.st P 475
fotochemotactism P t.5&
fotochlmic P lo76
fotocinez P 488
fotocleistogamie P 4 78
fotoclinie P lt79
fotocolorimetric P 480
fotocromatic P lt/7
Iotodinamic P 483
fotodinamie P 482
f'otodinez P 481
fotoepinastie P ft8lo
fotoestezie P 473
fotofaz P 501
fotolii P 502
fotolob P 503
fot~enie P 485
fotografia exemplarului
tipic P 486
fotografotip P 486
fotohiponastie P lt87
fotolepsis P .ti89
fotoliz P 490
fotometric P 492
fotometrie P 491
fotometru P 493
fotomorfoz P 494
fotonastic P lt96
fotonastie P 495
fotoperioad1i. P 500
fotoperiodic P lt98
fotoperiodism P lt99
fotoplagiotrop P 505

622

INDEX ROMNESC
fotoreducje P 506
fotosinteu. P 507
fotolactism P 508
fototip P U6
fototonus P 510
fotot.rof P 513
fototrofie P 512
fototropi&m P 5111
-negativ A 897, C 17lt
-pozitiv A 663, P 1301
fovee F 138
-nectariferA N M
foveolat F 139
-nectarifer N M
fovill F 1110
fragA. F 1lt7
fragi {de-) F H.2
fragil F 1lt3
f:ragma.tospor P 518
fragment F H5
fragmentare F tU
f:ragmenta.t D 307
fragmentul tipului C ~9lt
fragmopla&t P 523
fragmosfer p
525
fragmozom P 52~
fragmostihobazidie P 527
franjurat T 309
franzelei (de culoarea-)

c ..,

frapant M 91
freatom P 529
freatofite P 528
frecvent F 150
frecven F 151
relativ A 24.
frig F t53
de- P 1600
friganofil P 531
frigidariu F 152
friguros A 398, 4.71
fronda ferigilor F 158
frondescent F 15lt
frondescen F 155
fruct F 165, P 1092
Cll.rnos S M
-cu patru achene T 158
cu-solitar E 323
fals P 14.79
fosiliut C 111
indehiscent 1 tU,
lipsit de- A 37
schizocarpic C 571
-uscat S lt88
indehiscent D 301
fructe
agregate A 328, 1 153
CUC 99
--agregate A 916
--albe L 137
--aripate P 1613
--aspre T 379
-crnoase S 65
cu cinci P 239

fructe
cu-concrescute S 1351,

1392

despicate S 138
-cu drapel S 275
-fa1cate o 375, 8 271
fibroase J 16 7
fflabre P 1596
-mdehiscente (plante lA 69
-In coroan S 939
lncl.rligate H 52
lndesuite P 1681
Inguste S 906
--late P 788
-laterale P 829
lucioase L 38
-lungi M 15
--mari M 6, 15
--muchiate G 212
neproase L 88
netede L 88
nude G 270
-ea nuiaua R 223
-numeroase P 950
cu-operculate S 890
-ovUorme O 90
cu patru- T 155
CUproase T M3
pmtenate P 797
pirilorme P 1703
pomacee P 1089
prismatice P 1224.
puine O 112
reticulate C ft30
rigid proase L 55
rostrate R 309
roii E 3"8, R 212
rotate T Sjj2
rof.acee R 292
scvamoase L 106
semilunare S 271
sferice S 70lt
-simetrice S 13lo5
-spinoase E 10, S 7"6
--spiralate S 760, 967
stipitate P 89lt
suturate R 227
tari S 183
tetragonale T 17ft
triungbiulare T ft97
uscate X 32
Zblrcite R 314.
-zblrlit proase L 55
diseminante D 323
-secedente S 235
fructelor
concreterea S 1391
formarea- t:: 109
reunirea S 1386
zblrcirea M 578
fructicol F 161
fructifer F 162, P 1243
fructUicare F 163
fructificaie F 163

corp de- C 120, 825, O 232,


T 216

fructilicaiei

primordml A 984.
fructificaii
cu-laterale P 830
cu-neacoperite G 270
fructificA
de dou ori pe an H 1:!0
de mai multe ori M [132
fructul
de baobab A 581
pomoideelor P 1092
fructului
pedicelul H 610
primordiul- O 292
fructule parial M 195
frumos C H, 2ft8, D 23,
P 1639, V 61t

foarte- P 358
frunte F 159
frunza
-hidrolitelor H ft92
-protocormului P 14.09
frunt. F tU
acicular A 61
adultll M 2M
asimilatoare T 601
-i sporiferli S 829, '1' !106
compusA C 685
cu mcrospori A 723
de lumin H 81
de umbrA S 776
-dubl P 102
falsA P 15ft9
-fertil S 822
fosil L 221
mare M 33
normal N 148
primordial

P 121:2

propriu zisii N 1ft8


radical
SCUtat

R 20

8 225
SCvamiforml abortivl
H 603
-simpl S 518
-spongioasil. S 776
Sporifer S 822
frunze
aeriene A 259
aproape fr- S 1}95
bazate B 35
crete pe- P 56ft
cu-P Slo9
albe L H3
alterne A ft06, lt75
--amforiforme P 550
-aristate A 102ft
asemntoare l 333
brune P ft02
crnoase S 7It
czll.toare T 284
cu cinci P 2ft8
cu-concrescute S 1353

...

INDEX ROMNESC

frunze
--coriacee S 233
--despicate 8 i39
--diferite H 236
--tlin.a te O 63

cu douA.- B 130
cu-fibroase 1 170

--filamentoase N 73

--frumoase A 318
--graminacee A 34.1
--nguste S 92/a
--lanuginos proase C 5&0
--late L 69, P 792
--lungi L 259
--mari G 24.4., M 3~
--membranoase S 124.
cu-miel L 127
--neproase

--nepeiolate

L 89

S la57

--nervate P laftft
--netede L 89
--numeroase P 1028
-oblice P 736
cu patru- Q 13

cu-proase

'1'

la58

--penale P 701
--pliato P 1627
--pufo

proase

P 1623

--punctate S 969
--puryurii P 1121

--putme P 199
--rdcini R 278
-rigid erecta 1 349
--rigide S 188
--rostrate R 311
--roii ca focul P '1710
-rolacee R 299

--sagitate S 16
--separat dinate S ftld
--serulate 8 451

--sesile S 457
--setos proase 8 4.66
--spinoase S 1111
--striate S 1027
--suberoase P 426, S 1170
--subiri T 107
cu apte- H 154
cu ase- H 283
cu-tari S 94.8
cu trei- T "86
tu-ca umbrela S 160
--uscate S 486, X U
--ca la usturoi S 209

--wrzi c av.

-periferice tnsorite H 81
p1oduce- P 56"
rf'fcritor Ia- P M9
situat sub- H 60"
t'Junui
biologia- P 554
deasupra- S 1309
dosul- P 10
faa- P 10
foaia- L 36

Iobul- L 237
marginea- M 108
pernia- P 1650
segmentul- S 258
teaca- O 50
tipul- p 578
vagina- O 50
frunzele
-heliofitelor H 81
roade- P 573
frunzelor
cderea- D 41
cllderea timpurie a- P .576
con~terea- O 49
dispOZiia- p 577
necrota P 571
pta-rea galben a- A 1157
teoria formarii- P 565
totalitatea- p 567
frunzi F 158
de- F 156
frunzos F 109
bogat- F 1t3
frunzulie cu rizoizi R 245
frutescent F 169
fruticant F 171
fruticet F 172
ftiriaz P 532
fucaceu F 174
-fugal F 176
acro- A 122
bazi- B 42
!uliginos A 222
fumagineu C 73
fumului {de culoarea-) N 36
fumuriu F 185
fungicid F 188
fungicol F 189
fungivor F 190, M 604
tu~oid F 187
fumcul F 191i
-curbat E 13, R 198
funicular F 192
funiculat F 193
funie (In forma de-) F 186
funiiform F 186
funinginei (de culoarea-)
A 857
funinginos F 182
furajer P 1
furcat F 198
dublu- B 136
furfuraceu F 199
furnici (referitor la-) M 622
fus F 205
-acromatic A 75
in formA de- R 8
fuzilorm F 203
fuzionarea nucleilor
--diploizi S HH
--tr1ploizi S HM
--vegetativi T 597
fuziune F 201i, P 71
-nuclear C 135

gaatosperm O 3
gaJactin G li
gaJbanifer G 7
galA C 206, G 13
falsA P H80
galben A 1029, F 81, L 280,

X 3

ofraniu C 985
-alburiu L 148, O 53
-ambrin A 502
-auriu A 1153, C 405,
L 280, li 176, X 3
--complet H 327
--de portocal A 1151
--Inchis C li09
-bruniu C 796, 1 287
-ca bronzul E 294
--ceara C 239
--franzela C 90/i
--lii.mlia c 477
--lutul A 1011
--mierea H 102
--paiul s 1012
--sulful S 1282
-curat L 280
-deschis F 81, G 146,
L 148, 279, S 1011
-intens H 556
-inchis R 222, V HS
-lucios R 64
-lucitor X 8
--viu J 6
-murdar S 837
-palid F 80, G 146, H 102,
L 277, O 53
--suriu C 868
-rocat E 352, F 184, 1 3
-verzui C 327, 351, 1 13
-viu H 556
galbul O 8
-albstrui

gale

-cau7.ate de viermi H 91
poart!!.- c 203
galeat G 10
galeUorm G 11
galericulat G 12
galvanotaxie E 84
-negativ A 920
gamet G 17
-femel G 292, M 22, O 162,

177

--matur T 245
-mascul A 700, S 661
-mobil ciliat P 71i5
-neciliat A 907, Z 61
gametangiolor O 19
gametangiogamie G 18
gametangiu G 20
-femel C 110
gametic G 21
gametitare G 22
gametoblast G 21i
gametooist G 25
gametodt G 2&

6'l-l

INDEX ROM.NESC
gametofit G 3li
-femel M 25, U
-haploid P 1371
-mascul M 326, 3~1i
gametofitic G 33
gametoior G 31
-femel G 29t.

gametogamie O 2 7

G 28

gametogenez

gametoplasml G 35

gametospor G 36
gametului (formarea-) G 22
gameilor

conjugarea- P 1084, Z 72
contopirea citoplasmatic
a-P 763
fuzionarea- S H2li
-gamic O 37
gamobiu G 38
gamocarpelar G 39
gamocarpic G liO
gamocit G U
gamodesmie G r,z
gamofilie G li9
gamogemie G 43
gamogenez O M

gamomerie G 46
gamomorfoz

O li7
gamopetal S i31i9
gamostelie G 53

gamostil O 5li
gamotropism G 56

ganglion G 58

gangrenA 8 697

gangrenos S 696
gard S 13

pe- S 11t
-viu S 13

crete

gazde
cu trei T 579
plante- H {lftO
gazoplancton G 60
glbenuul oului {de culoarea--) L 280, V 148
glbinare I 14
glbui F 80, L 279, X 5
-alb C liOS, X 8
-brun ca pmntul T 137
-bruniu E 80
-citrin C 477

-purpuriu X 11
-rozeu S 24

-verde C 352, X 7

gsit 1 266
gunos C 92,

1 79

158, 201, 564,

guri (cu dou-) B 201


gurit F 34, 122, 123,

p 264, 1113
-ca ciurul C 885
geitonocarpie G 62
geitonogamie G 61
g~latinos G 63
gelificare G 65

gemaceu G 70
gemificare G 74
gemini G 68
gemlpar G 11
gemiparitate G 76
gen G 100
-nou N 169
-gen O 94
endo- E 154
exo E 460
genii O 80
generant O 84
generativ O 86
generaie O 85, P 1257
-acrementiial A 4.9
-asexuat G 85
-diploid G 85, N 2

-filial F 3
-gametofitic O
-haploid G 85,

85, N t
N 1

G M, 85
-somaticA N 2
-sexuat

-spontanee A 10, 1176, G 85


-sporofitic G 85

-zigotic N 2
generaii
alternan de- A

A 813, li 216

412, 421i,

alternare de- A 439, 4.13,

genereaz

(care-) G 84

generic O 87
-apropiat A 289
apropiere - A 290
nume- G 97
generitip G 88
genetic G 91
genetic G 90
genez G 89
-celulelor C 1046
citoplasmei P 764.
-ciupercilor M 601
-morfozelor teratologice
T 116

-plantelor P 627
-genic G 91t
genicul G 93
geniculat G 92
genonim O 97
genotip G 98
-cu denumirea iniial
o 269
genuri de.\'lante G 83
geobiont
tOii
geoblast G 106
geobotanic G 107
geocarpie G 108
geocarpotropic G 109
geoecotip G 116
geoesteZie G 103
geofil G 119
gcofite G t 20
geonastie G 1tli
geonictinastie G 115
geonictitropie G 115

geoparalelotropism O 118
geoplagiotropism G 1:!1
geosfer O 123
geospecie G 122
geotaxie O 125
geotonus G 126
geotorsiune O 127
gootortism G 127
geotrofie G 128
geotrofism G 128
geotropism G 130
-lateral G 130
-negativ A 924, G 130,
7
cu--A 320
-pozitiv C 168, G 130,
p 1258, 1320
-schimbtor P 901
germen G 132
germinabil O 133
germinabilitate G 134, V 147
germinant G 135
germinare (capacitate de-)
G 134
germinat B 231, G 138
germinativ G 137
germinaie G 136
-epigee E 257
gerontomorfoz G 139
ghebozitate T 635
ghemuit C 721
ghid H 319
ghimpe A 29, S 71t2
ghimpi
cu-viguroi H 432
CUZbfrlii E 337
ghimpos A 30, 160, S 741,

749

ghind!i. B 19, G 161, !'< 210


de- B 17
tn torm de- G 153
ghirland

(In form dt')


lt52
giberulat G tlt2
gibos O 142
gibozitate G tU, U 19
gigantic G 143
gigartin G 144
gimnoblastic G 268
gimnocarpic O 270
gimnocit O 271
gimnoplast O 272
gimnosperm G 273
gimnospor G 274
ginandrie G 278
ginandrie O 277
ginandrofor G 281
ginandromonoecie G 219
ginanteric G 282
gineceu G 290
-monomer 1' t527
ginffa T 97
gimxus G 284

...

INDEX ROMNESC

ginobaz

O 285

-cArnoasA S ti<!

ginoclamideu O 286
ginodimorf.srn G 287
ginodinamic G 289
ginodioecie O 288
ginoecie G 291
ginofen G 300
ginofilie O 302
ginofite O 303
ginofor G 301
ginogamet O 292
gnogametangiu G 293,
M 23
ginogametofor G 29/i
ginogen G 296
ginogenezll G 295
ginohermafrodit G 298
ginomonoecie G 299
ginosporange G 306
ginostegiu O 308
ginostemiu A 733, C M9,
G 309

gipsaceu G 310
gipsofil O 312
girom G 315
glte (consumat

de-) A 812
git C 633, F 26
gtuit F 25, S 1013
gitul {cu-) C 630
-corolei C 816
-rdcinii C 633
cu--C630

glabrescent G 1!.8

G 150
glabritate G 150
glabriuscul G 1!.8
glabru C 39, G 149, L 87,
glabrescen

uo,

1594

glaciar G 151

glandaceu G 153

gland G 161
-digestiv D

-mic G 154
-nect.arifer N

glande

211, O 1&1

53

cu- ascuite O 304


cu- numeroase P 938
cu patru- T 16{1
glandular G 155
glandul G
-nectarifer

154
N 54
-septal S 410
glandulos A 188, G 156
-ciliat G 157
-crenat G 158
-dinat G 159
-setos G 160
glauc O 163
aproape G 164
glaucescent O 164
gleb O 165
globoidal O 166
globoide O 167

globul G 168
globulos G 166, 8 699
aproape- 8 1187
-lndesuit C 721
-lit o 13
glohidiat G 169
pr- a 110, 111
glohidie a 170, 171
gloiocistid G 173
gloiospor G 175
glomerat G 176
glomerul G 177
-de flori A 63
-de fructe A 63
glomerulat G 176
glosoideu O 178
glosol~e T 130
gl06opodiu O 180
glugat C 943
glug C 944
glumaceu G 182
glum O 181, T 48
floral V 29
-inferioar O 181, L 104
-superioar O 181
glume
cu dou- B 140
cu trei- T 495
glumel G 181
glumelul O 184
glumifer O 185
glumiform O 186
gluten O 187
glutinos G 172,188
gnaisaceu G 192
gnesiogamie G 193
gogoa G 13
gol C 158, E 53, F 24, l 79,
V 8
gola G 26&
golitE 53, F 24, V 8
goluri (cu-) L 24
gomfostil G 195
gonangiu O 197
goneoclin O 199
gonidangiu O 203
gonidial O 204
gonidie O 207
-cupuliform C 1012
-extern E 28
-mare M 27
-mic M 328
-solitar H 31
gonidimiu G 205
gonidiofor G 206
gonidionem G 208
gonimiu In irag H 427
gonimoblast O 210
gonimolob G 211
goniotrlh G 216
!:(onofor G 221
gonohiiem G 220
gonoplasm G 222
gonospor G 224

gonotaxie a 225
gonotoconte O 226
gonotropism O 228
gonozom O 223
gracil G 230
graliform O 231
gramic G 238
gramineu O 233
graminicol G 235
granatin G 240
granifer G 245
graniticol G 246
granivor O 247
granular G 249
granulaia citoplasmei
c 1051
granuUi. O 251
-de clorofil A 1198
-mare In protoplasm M 49
granuliform G 249
granulos G 239, 248
gras A 201
gratii (cu-) C ~48, 495
tn form de- C 60, 447
graios V 64
grav G 254
gravat I 177
graveolent G 253
grdinar H 437
grdinarilor {creaia-) H 437
grdin H 438
-botanic H 438
-cu pomi H ~38, P 108&
-de flori H 438
-de legume H 438, O 102
-de trandafiri R 343
-de zarzavaturi O 102
grdinrie H 435
ornamentat T 340
grdini

cultivat In H 433
de- H 433
evadat din- H 436

grdinilor

H 438

(aparinlnd-)

A 63
(cu-) O 260

grmad mic
grmjoare

grmezi

-de gunoi R 389


de moloz R 389

grauncioare
-mobile de amidon S 877,
878
patru- de polen T 196
gruncior G 252
-de polen A ?30, G 252,
M 353, P 918
-mic G 251
grunte S 276
grun O 252
grefaj C 746
de- S 2~3
gregar G 255

.INDEX ROMNESC
L 52, S 723
-de seris L 52
-ti~ogr_afic S 723

greeal

greit M 85
greu P 1093
gri 433
grija Jui (cu-) C 966
grindl (In formA. de-) T 312
grtne F' 167
groap F 13i
,gropi mici (cu-) S 218

gropi

A 483, 1006, F 138,

219
-anterelor A 692

gropie

cu- A 486, 1007, F 27, 139,


s 17, 27
--dure S 222

-mici F 137

gros

c 863,

l 102, p 2, 696

grosier G 259

grosimeCBM
grosolan G 259
grot S 638
grumulos O 260
grup G 256
-de cult.ivaruri C 953

-de specii tnrudite S 13H


reunit tu- C 621
-sistematic G 256
grupare A 327
grupat G 255
-la un loc C 724
-In Jll8.S sferic C 721
gudron P 722
gulera l 277
gumifer G 261
gumoz

G 262

gunoi (crete pe) Q 52


gunoios R 393
gunoite (crete pe-) F 64
gunoit S 943
gurA O 272
cu- larg deschis

R 327
gust S 4.6
aproape fr- S 1199
fr 1 187
gustos S 42
guA (In form de-) S 1056
gutaie O 264
gutulat G 265

hadrocentric A 554, H 5
hadrom H 6

halobenlos H 10
halobiont H 11
balodrimiu H 12
halofil H H
halofite H 16
halofob H i5
halonereide H 13
halopJancton H 17
hamat H 18

hamos"'H 18
hamulat H 19
hamulos H 19
hapaxant H 23
haplobiont H 25
haplocaul H 26
haplocit H 28
haploclamideu H 27
baplodiplobiont H 29
haplodiplont H 29
haplofaz H 87
haplogenezA. H 30
hapl~onidie H 81
haplOld H 32
de patru ori numA.rulT 189
nucleu- Il 116
haplomitoz H 33
haplont H 25
baploperistomat H 35
haplopetal H 36
haplopoliploid H 38
haplospor H '"1
haplosporange H 42
haplostel H 43
haploslemonie H 4~
haplostemonopetal H ~5
haploz H 39
haplozomie H ~O
haptere H 46
haptomorfoz H ~7
hart

T li

hastat H 53
-pe o parte S 315
bat V 84
haustor H 55
-rudimentar P 1505
haustorii (cu multe-) P 106(1.
hekistotermic H 67
heleofite H 71
heleoylancton H 72
heliclSUl H 7(1.
helicoidal H 73
heliconomiu H 75
heliofil H 79
heliofite H 82
heliofob H 80
heliosciolite H 83
helioscopic H 8(1.
heliotortism H 87
heliotropic H 88
heliotropism P 51(1.
-pozitiv P 1321
helioturgotropism H 90
heliozll. H 85
helmintocecidii H 91
helmintoideu H 92
helofite H 98
helohilofil H 95
helolobmofil H 96
heloplancton H 99
helorgadofil H 100
helotism H 101
hematocrom H 8

...

hemerantic II 105
hemerodiafor H 106
hemerofil H 107
hemerofite H 109
hemerof ob H 1 08
hemibazidie H 115
hemicariont H 116
hemicelulozll. H 117
hemiciclic H 122
hemicriptofite H 121
hemidibioz H 124
hemifanerofite H 135
hemipentacotil H 13~
hemisincotil H 140
hemiterie H 143
hemiterofite H H4
hemitrop H 145
hemixerofite H 1%6
hemostatic 1 289
hepatic H tr.9
hepaticologie H tr.8
heptaginic H 151
heptamer H 152
heptandric H 153
heptarin H 153
herborizare H 158
hercogamie H 166
hermafrodit A 710, B 216,
H 169, 171, M %07
hermafroditism
A
712,
H 170
-fals P 1508
hermineu E 339
herpism H 172
hertz:otropism H 173
hesperidA H 174
heteradellie H 11i
heterandric H 178
heterantagonism H 179
heteranterie H 180
heterantie H 181
heterauxez H 182
heteroauxin H 183
heterobazidie H 180
heteroblastic H 187
heterocariont H 190
heterocarioz H 191
heterocarp H 189
heterocarpie H 188
heterociclic H 200
het.erocinez H 220
heterocist H 201
heteroclamideu H 192
heteroc(h)oric H 193
heterocotiledonar H 199
heterocromatic H 195
heterocromle A 5~8. H t 9~
heterocromozom H 196
beterocron H 197
heterodicogamie H 20:l
heterodinam H 207
heterodistilic H 20~
heterodont H 205
heterodrom H 206

...,

INDEX ROMANESC

beteroocic H 208
heterofag H 232

heterofa:dc H 233

heterofenia H 230
heterofenogamio H 231
beterofiadic H 23r.
het.erofil H 236
heterofilie A 446, H 235
hcterofite H 237

heterofitic H 238
heterogam H 215
heterogamet A 779, H 209
heterogametangiogamie
A 780
heterogamelangiu A 781,
H

211

heterogametic H 212

heterogameilor

(copularea-)

H 214
heterogamie A 782, Ht213

heterogamogonie H 2tft

heterogen H 218
heterogenetic H 217
helerogenet.A H 216
heteromal H 221

l1eteromer H 224

heteromericarpie I-1 223


heteromerie H 222
heteromezogamic H 225
heleromixie H 226

heteromorf H 228

heteromorfie H 227

heteromorfism P

1005

H 229
heteropicnoZil. H 245
heteroplasie H 239
heteroplasm H 240
heteroplastic X 26
heteroplastomatic H 2U
heteroploid H 242
heteroprosfitiaza. H 243
heteroprotalic H 24(1.
heterorizie H 24.6
heteromorfoz

H 247
heterosimbiontic H 257
heterosinapsis H 258
heterosindez H 259
heterospermie H 250
heterospor H 252
heteaosporangic H 251
heterosporic H 253
heterostemonie H 254.
heterostil H 256
heterostilie H 255
heterostatic H 260
heterotalism H 263
heterot.axie Il 261
heterotetraploid H 262
heterotipic A 461, H 26'.)
heterotom H 264
heterotop H 265
hett>rotrlStilie H 266
heterotl'ofic A {159, H 267
heteroz H NS
heteroschiz

heterozigot H 271
hexaciclic H 273
hexaedric H 27'
hexafiletic H 282
hexagonal H 275
hexagiRic H 276
hexamer H 277
hexandric H 278
hexapedal H 280
hexaploid H 2M
hiacintin H 4{17
hialin H 448
hialocist H 449
hialonem H 450, M 123
hialoplasm H 451
hialozom H 4.52
hibernacul H 288
hibernal H 289
hibemant H 290
hibernare H 29t
hibrid H 455
-adventiv N 161
-de gref C 306, P 1511
-tais P t511
-tetl'afiletic T 117
-vegetativ V 46
hibridare H lo56
-natural N 26
-sexuat!l H {156
-vegetativ H 4.56
hibridic H 458
hibridizare (incapacitate
de-)
3
hibridogamie H 457
hibridogen N 162
hidatoda. H 4.60
hidratur H 464
hidrobiologie H 467
hidroblast H 468
bidrobotanic H 469
hidrocarpie H 470
hidrocarpotropic H 4;1
bidrocit H 478
hidrocleistogamie H {! 73
bidroclinie H fo7lt
hidroc(h)or H 472
hidroc(h)ore plutitoare N 33
hidrocorm H li75
hidrocriptofite H 1!76
hidrocultur H lo77
hidroestezie H 466
hidrofil H 489
hidrofil H 492
hidrofite H 493
bidrofitologie H 494.
hidrofob H 4.90
hidrogam H 480
hidrogamie H 4.79
hidroharmoz H 4.81

hidrolizarea proteidelor
p 1354
hidroJIZ H 483
hldrom H iM
hidromegaterm H 485
bidrometeoric H 4.86
hidromorfie H 4.87
hidromorfozA H 487
hidronastie H 4.88
bidroplanctofite H 496
bidroplancton H ~95
hidroplast H 4.97
hidroplastide H ~98
hidra;por H Sot
bidrostereide H 502
hidrotaxie H 503
-negativ A 900
hidrotrihom H 50~
hidrotrofie H 505
bidroi.Nlpism H 506
-pozitiv P t26t
hidroz11. H 500
hierobotanicA H 297
hifalmiroplancton H 558
hifasm ){ 559
hlf H 557
-plectenchimaticA P 1560
strat de hife H 560
hifem H 560
hifenchim H 561
bifopodiu H 562
higrofil H 514
higrofilie H 518
higrofite H 516
higrofob H 515
bigrohazie H 509
higrometric H 510
higromorfie H 511
higromorfism H 512
bigropLasln H 517
bigroscopic H 519
higroscopicitate H 518
higroscotofil H 520
hil D 151, H 300, U tS
hilar H 298
hilat H 299
hilodofite H 523
hilofite H 523
hilogamie H 524
hilului (cicatricele-) O 151
hiluri (cu trei-) T 4.99
himenial H 527
himeniu H 529, M 181
aflat sub S 1191
-nud A 63
himenofor H 531, P 1577
himenopterid H 532
himer C 306, P 1511
bipantiu H 531o
hipantodiu H 535
hiperanisogamie H 537
hiperboreal H 588
hipercromatic H 54.1
hipercromaticitate H 5foO

INDEX ROMNESC
.hiperdiploideu H 5~2
.hiperdromie H 5~3
hiperhaploideu H 54~
hiperhidric H 545
hiperhimeril H 539
hiperparazit H 547
biperplazie H 548
hiperpoliploideu H 5~9
hiperstomatic H 550
hipertelic H 551
hipertipie H 555
hipertonic H 552
hir,ertrofie H 553
nveliurilor florale R 1~
hipertrofite H 55(1
biphidrogamie H 5M
hipnospor H 5&6
hipnosporange H 567
hipnolic H 5&5
hipobazal H 569
hipobazidie H 570
hipobiot H 572
hipoblast H 57fr.
hpocarpic H 578
hipocarpiu H 575
hipocarpogeu H 576
hipochil H 579
hipochioneu H 580
hipocopul!l. H 582
hipocotil H 583
hipocotil (A) (axa-) H 583
hipocrateriform H 58fr.
hipocrepiform H 30t"
hipoderm H 586
-rildcinii

I 212

hipodiploideu H 587
hipodrom H 588
H 603
hipofilopod H 602
hipolil

hipofiz H 605
hipofloidal H 601
hipogeocarpie H 590
hipogeu H 589
hipogin H 591
hipoha.Ploideu H 592
hipolitJc H 596
hiponastie H 597
hiponim H 599
hiponomiu H 598
hipoplancton H 605
hipoplazie H 607
hipopleur H 608
hipoploid H 609
hipopodiu H 610
hipopoliploid H 611
hiposporange H 613
hipostatic H 615
hipostazil H 6tt.
hipostomatic H 616
hipostromil. H 617
hipotal H 618, 619
hipoteciu H 621
hipotipie H 624
llipotonic H 622

hipotrofie H 623
hipovalv H 625
hipsolil H 626
hiroin H 305
hirsut H 306
aproape- S 1190
birt H 307
hispid H 308
histerantic H 627
histerogen H 628
histodializ H 309
histogen H 311, 312
histogenez H 310
histolitic H 315
histolit H 314
histologie H 318
histologia plantelor P 631
hirtia (ca-) P Sli
holarctic H 321
holism H 322
holobazidie H 323
holobentic H 324
holoblastic H 325
holocenoz H 328
holociclic H 329
holoclamideu H 326
holodibiuzil H 330
holoendobiotic H 331
holoendofite H 332
holoendozoare H 333
holoenzim

H 334

hologenez

H 340

holoepifite H 335
holofttic H 3t"8
holofitism H 3(19
hologamet H 337
hologamie H 338, M 26
hologenie H 340
hologenotip H 341
hologimnocarpic H 3.(.2
holeginic H 343
hololeuc H 34(1
holomorfoz H 345
holoparazit H 31i6
holopetal H 347
holoplancton H 350
holosaprofite H 351
holosericeu H 352
holotip H 35fr.
dublet de- 1 3~4
homaloc(h)oric H 356
homalotroJil H 357
homeoplazte H 37&
homeorezil H 377
homeostazie H 379
homoandrie H 372
homoblastic H 359
homocariont H 3&1
homocarpic H 360
homocen H 367
homociclic H 368
H 365
homoclamideu H 362
homocron H 36t"
homocinez

homodicogamie H 369
homodinamic H 87'1
homodrom H 370
homoecic H 373
homofag H ~03
homofazic H ~04
homofiadic II 405
homofiletic H 406
homofilic H 406
homofilie H (10?
homofitic H 408
homogam H 384
homogamet H 382
homogamie H 383
homogen H 388
homogenetic H 38?
homogenez

H 386

...

homogonie H 389
homoheterostilie H 391
homoiocarioz H 392
homoiodiperiantic H 393
homoiohidratur I-1 395
homoiosinapsis H 380
homoiotermic H 381
homoiozil H 378
homomal H 397
homomer H 374
homomerie H 398
homomxie H 399
homomorf H 375
homomorfoz H ~01
homonim H ~02
homonimie parial P 151 O
homoploid H t"09
homospor 1 337
homosporie H 410
homostemonie H ~12
homostilie H ~13
homotactic H 415
hornotalism H 416
homotipic H ~20
homotom II ~17
horaotopie H 413
homotrop H 419
homozigot H ~22
homozigotic H (123
homozigozil H (121
horiodimorfism H 424
hotmocist H ~26
hormogon H 428
-septat H .li26
hormogonimiu H 427
hormon H ~29
-de cretere A 1223
-ve~etal P 632
horticultur II 435
hortifug H ~36
hotar L 179, '1' 131
iarb

G 232, 1-l 156


H 165

-mic
iarn

H 296
de- B 293, H 289, ::!95

629

INDEX ROMNESC

iarovizare V ?4
iasc

ic (In

F 118

form de-) C 959


iconografie 1 6

iconotip I 7

icosaedru 1 9
icosandrie 1 11

icosandru

I 10

icotip 1 12
icter 1 H
identic H 356, 1 15

identificare l 16
identitate morfologic
H 385

idiobiologie 1 18
idioblast l 19, T 4U
idiobotanic 1 20
idioc0rologie I 21
idiocromatln I 22
idioecologie 1 24

idiogamie 1 25
l 26
idiogram I 27
idiogenetic

idiometric I 28
idiomorfoz1i. 1 29
idiomutaj.ie I 30
idionim 1 31

idioplasm 1 32
idioterie l 3/o
idiotip l 36
idiotop 1 35
idiozom I 33

iederaceu H 62

ierbaceu G 233, H 157


ierbar H 159
ierbicide H 162

ierbivor H 164, P 656


ierbos O 237, H 157, 163
iernat H 292
ieit P H36
-In afar E 112, P t28!i
-inainte P 1284
puin- P 1286
k:;.itur P 1285
ilegitim I 42
nume- 1 42

ilustrator 1 H
ilustraie

]Jlan cu-unei cri

T 4

1 6

imaculat I 50
imagine S 632

P 173
I 47
imbricat 1 49
invers- O 11
imigrante (plante-) I
imigrare l 54
imigrat A 225, l 55
-ca hibrid N 161
imittor A 242
impar I 59
imparipenat I 60
imperfect I 62
ima~

imb1biie

53

impermeabil 1 63
impermeabilitate 1 M
important C 490
mai P 1215
impozant S 1286
impregnat O 8
imprimat E 40
impudic 1 70
imunitate 1 57
inactiv 1 73, P 176
inaniie I 80
-parial H 125
incapacitate de hibridizare
c3
incizat D 322, 1 89, T 329
-pn la baz S 24ft
slab- S 1197
inciziune 1 88, E 430
inciziuni
cu- neregulate H 264
cu- regula te H 41 7
incluziune I 92
incolor H 448, 1 96
incomplet M 89, O 33
incrustare l 104
incubaie I 106
incumbent 1 108
incurbat l 109
incvilinism 1 171
indefinit 1 113
indehiscent 1 114
fruct- I Uft
indicat D 94
indicatoare {plante-)
116
indicator M 465
indice alfabetic R 151
indicind P 1161
indiferent 1 117, N tU
indigen V 72
indigotic I t 19
indirect I 120
indistinct l 122
indiviz I 123
indivizibil A 1120
indument 1 124
indllplicativ 1 125
induvie I 130
induzia
-fel'igilor lll 184
-sporangelui E 29ft, H 613
induziat 1 127
induzie I t28, M 184,
s 802
-membranoas V 51
inechilateral S 110
inegal A 774, D 316, H 175,
1 59, 75
inel A 800
-anual A 800
-cambial A 800, G 51
-de peri A 800
-glandular A 800

In form de- A 798


inelar A 798
inelat A 799
-pe jumtate S 283
inelul sporangelui G 315.
inelu G 317
-aparent P t457
infecie I 132
perioad de- L 59
inlecpos C 768
inferwr H 533, 615, I 13?
inflorescen I 11it
-cincinat G 429
-compus C 685
-fructifer 1 153
-racemoas
-simpl S
-terminal

R 4

518
T 127
influen T 15
-reciproc l 20&
infraapical 1 146
infraaxilar I 147
inframicrob 1 149
inframicrobiologie 1 15()
inframicroscopic A 518
infraspecific I 151
infructe:;cen 1 153
infundibular 1 154
infundibuliform l 15~
infuzie I 156
inhabitant 1 t59
inhibitor P 111
inhibitori 1 160
inima lemnului D 402
inim!l {In form de) C 8&.
c 806
iniial I 161, O 238
celule e 1 161
innascent 1 162
inofensiv I 166
inovant 1 16ft
inovaie I 165
in5e~;te (de, pe, prin) E 2tt
polenizare rrin H 166
insecticide
178
insectifer 1 179
insectivor I 180
in5el;tivore (plante-) 1 18i)
inseparabil 1 181
inserare 1 182
inserat A 291, C 631, D 321~
F 73, 1 1S5
-In jurul ovarului P 288.
inserie 1 1S4
loc de- A 1046
insident 1 186
insolaie H 85, 1 191
instalare 1 197
insule {crete pe-) N 101
integral H 320
integument 1 204
-bulbului I 204
ovular extern P 1210
interaciune 1 206

iNDEX ROMNESC
interealar I 208
intercalare ulterioarA
22~
intercalat 1 225
intercelular 1 210
intercinezA. 1 211
intercntis 1 212
interfascicular 1 213
interfaz 1 223
intergeneric 1 2H
interior E 12'
intermediar 1 217, M 139,
T 388
intennitoz 1 223
intern E 12~, 1 221
internodiu A 10,8, 1 220,
M203
-cu frunze P 639
interpeiolar 1 222
interpoziie 1 224
interpretare 1 226
interpus 1 225
interreduJ?lica\ie 1 227
interspeCJfic
232
intersterilitate 1 23~
interstiiu 1 235
intexin 1 238
intinA 1 239
-polenului E 186
intraaxilar 1 2'2
intracelular I 2~3
intrafloral 1 244, N 204.
int.rapeiolar 1 245
int.raspecific 1 246
int.rastaminal 1 2~7
intravaginal 1 248
introducere (la o lucrare)
I 288, P 1176
introdus 1 172, 185
introgresiv I 252
intumescent J 255
intnmescen 1 256
intususcep1e 1 257
inundaie P 1280
-de- t> t279
inutil l 260, S :1291
invadant 1 261
invaginare 1 262
invaginat 1 263
invariabil l 58, 264
invers O 2, R 212

-imbricat O 11

inversare complet. R 185


inversat A 629, 87~, I 267
investigaie I 268
inviabilitate 1 270
invizibil A 20, C 489, 1 271
involucel 1 273
involucra1 1 27~
foliole -e 1 274
involucrant 1 275
involucrat 1 276
involucru 1 277
fr- E i48

involutiv 1 280
involutie 1 279
ioni. de hidrogen (concentraie de) P 382
ireversibil 1 283
iridescent 1 282
irigaie R 323
iritant S 982, U 88
iritaie E 433
istorie H 317
iteologie 1 346
iubitor de P ~37
-iarn

C 277

iugament J 12
iuHrer A 509, J 16
izabelin 1 287
izidie I 291
izobilatcral I 294
izoca~~ie 1 297
izocemc 1 302
izocenozA. 1 303
izoclin 1 301
izocromocentric 1 299
izodiametric 1 305
izofen 1 329
izofeoogamie 1 328
izofilie 1 332
izofotic 1 331
izogametangiogamie
308
izogamei I 307
copulare- 1 32~
izogamie 1 309
izogamogonie l 310
izogen 1 311
izogenetic 1 311
izogenomatic 1 312
izoginic 1 316
izogonic 1 315
izohologamie 1 317
izolare geograficA. 1 319
izolat A 638, C 364, I 320,
s 238, 405
izolateral l 318
izolaie 1 319
izomer H 3/li, 1 323
izomerie 1 322
izomerogamie 1 324.
izomorf H 375, 1 327
izomorfie 1 325
izomorfoz 1 326
izoplanogamei 1 334.
i:z:oploid 1 335
izoprosfitiaz1i. 1 335
izoprota1ie I 336
izosintip 1 340
izospor 1 337
izosporie H ~10
izostih 1 338
izostil 1 339
izotip 1 344
izotonic 1 M3
izozigotic 1 345
izvor F 119, S 12D

tmbt1i.tor S 489
fmbtrlnire S 391

anat In faza de- P 589


O 205
lmbibat S 1277
lmbobocire G 71
lmbelugat

lmbritnd

-floarea A 602
-tulpina A 601
fmbuntit A 507
-substanial E 106
lmprit D 353
-In dou D 239
lmperecbeat B 150, C
G 67, J 13, Z 58
-de mai multe ori 1\1
Impletit C 771, 1 65,
p 79~. 845
lmpletitur1i. T 213
Impodobit A 2H, E
o 242, s 224
fmpodobitor D 23, O
lmprtiat A 1076, D
D 318, 329, E 56, 1
S 613, 780, V 18
Imprejmuire S t3
lmpre~muit O 36
lmpre~urare C 703
impreJurimi A 20~
Impreunare A 671
-prin alipire A 325
mpreunat A 205, C
709, 71i0, J 20
impreunA. S 13&9
lmpuinat

7~0.

51i4
:H9,
471,
241
203,
233,

6M,

56

Inainte P 1156
mai- P 1360
tna1tC 211, E 79,89,P 123'l
A 480
destul de- A li79
foarte- P 1159
neobinuit de- G 143
Inarmat A 1028
inlbire A 37ft
lnlime A 478
tnuntru (aflat-) 1 241
lnclecat t 318, I 49
-pe jum1i.tate S 307
Incercare T 102
Incet L 99
tncetenit 1 172
tnehegare C 51i2
lncheietur A 1M6
InchisA 759, C '>96, 503, O 25,

ou

aproape- S 1124
-la culoaro A 1127, F 200,
N 118, M 488, O 22, P 397,
P 1MO, S 91
inchizind 1 91
incin~e (care-) C HO
incllctt 1 21i9
lncinttor A 527

INDEX ROMNESC
tndrligat A 198, 221, 635,
H 18, 51, O 152, R 107
cu vtrful. U 29
de douA ori- B 222
spinos- L 51
Inclinat A 46, C 524, 1 90,
p 1292

-fa de ax O 15
-In afarA R 85
-Inapoi S 1301
lncolcit 1 65
lnoollire O 130
lncol it G 138
inconjoarA {care-) C 440,

p 267

-de jur Imprejur A 495


-organul A 600
Inconjurat C 431, 4U
cu ~Anulet C 470, 785
lncovol8.t A 689
lncreire C 889
lncreit C 890, R 403, U 7
slab-

1ncreitur
-mic R

1HO

R 402
404
C 896,

D 29,
H 458
lncrustat 1 105
-tn piatr E 158
incurcat C 717, 1 65, 249
indepArta {a se-) D 337
indepl'tat A 1236, D 333,
R 1ft3
incruciat

lndeprtind

D 75

lndesut C 539, 672, 701,


C 710, 866, D 68, P 2,
1675,

981t

Indoielnic A 497, D 16
Indoit
-brusc spre interior 1 148
-In arc C 973
-lnuntru 1 251

indreptat

-In aceeai direcie H 397


-spre C 792

lnfaoar (care-) C 4/fO


Infurat C 7?8
pe jumtate O 38
lnHi.iare A 1071, C

-tirziu S 4M, T 29
inflorire A 833, E 52, F 87
a doua- R 113
-anormal M 280
-toamna P 1226
noaptea N 213
perioada de- T 87, A 833
-precoce P 8
Inflorit (bogat-) F 88
lnfrunzire F 107, 155
cu flori dup- H 627
fngemlnat C 740, D 191, G 67
de patru ori- T 165
de trei ori- T 125
lngheat G 6~
lngril.mdit A M, 323,
C 539, 720, 866, G 176
Ingropat 1 1~3, 177, S ~28
ngroare C 861, 1 101
lngroat C 862, 1 102
ingust A 767, 769, 995,
s 901
-dlindric T 123
lngustare S 928
ingustat A 768, C 765, ?80
fnierbat H 163
lnjum.At!tit D 239
tnlnuit C 182, 687
lnHi.turare E 90
inlturat E ~3ft
lnloouire (de) P H37
lnlocuitor S 1253
tnmugurire G 71
lnmugurit B 231, G 72
inmulire A 605, P 1293,
R 157
-asexuat!!. M 418, 557
de- M 558, R 158
-fr sporogenez A 936
lnmulit M 559
lnbuitor S 1270
hmscut C ?19, 1 157, N 21t
innegrit A 1.127, N 119
innorat N 173
lnottor N
22
lnrdcinare R 21
tnrdcinat R 22
lnrdcineaz (care se-)

R 20

-asemntoare 1 325
CU F 128, 0 199
--asemntoare H 375
-parental P 193
-exterioar a organismelor

inrudire A 290
inrudit A 289, 331, C 597,
C 713, 718, P 1305, H70
-indeaproape C 752
ins!lmfnare S 87
insemnare A 795
lnsemnri zilnice D 151
Insorit A 956, H 76

(care-}
-de timpuriu E 319
-mereu A 351
-noaptea N 132
peste zi H 105
repetat R 112
-seara V 96

plante de staiuni- H 52
658
C 657
lnsp1care 1 194
lnsuire P 1310
ineltor D 16, M 190,
s 519

.F 6, 125, H

apropiat ca A 42

p 595

nflorete

712,

lnsorite

nsoit C
nsoitor

tnirare
lninlit

E 217

C 687
IntArire In consisten S 1 79'
IntArit 1 126, M 579
-In consisten S 193
lntritor A 653
Intindere A 1000
lntinerire J 23
a plantelor A 666
intins D 33~. E 56, 502~

L68
-In afar P 1427

-pe pmtnt H 4~3


Intii (de ordinul-) P 1215lntlietate P 1221
intilnit O ~~
fntlmplil.tor (dezvoltat-)

A"

Intors A 682, 1233, O 2,


p 359
de la dreapta spre
stinga S 525
-In afar E 516
-inapoi R 212
-pe dos R 18&
-spre C 792
lntortocheat L 8
lntovrind C 657
lntovrit A 1086
Intreg C 681, 1 123, 201,
T 3&5
aproape 1 203
intrerupt D 313, F tU~
1 229
intret!tiat 1 230
intreesut C 771,
I 236,
T 212
-de jur imprejur
u~
intunecat M ~88, N 1 73~
o 22, p 397, s 91
cu scvame -e A t.9~
Intunecos T 9~
neles S 397
nelesuri (cu dou-) A ~97
tneptor A 59, ~ 1657
Invecinat A 203, 1082, C 713~
G HO, V 111
nvelete (care-) T 47
inveli 1 204, T ltS, V r.s.
cu -T 50
-protector T 650
-de peri 1 12~
-dur C 901
cu flora} simplu H 362.

-floral I 20~
fr A 72, 884, G 261
hipertrofia lnveliurilor
florale R 14
lipsit de- G 266
-mucilaginos P 42

nveliul

-archegoanelor P 270
-fructificaiei
S 826
-intern al ovulului T

~8

682

INDEX ROMANESC
-ovulului I 20/l
-seminal S 680
- -exlem T H5
-seminj.ei 1 20/l
-sorilor 1 128
-sporului S 809

lnveliuri

cu doul - florale D 171


cu trei- T li.39
lnveliurile fructului P 275
lnveliurilor

totalitatea- florale P 270


Invelit C 31/l, 1 129, V ll9
invelitor 1 275
lnverzete (care-) V 127
tnverzirea
-anormali V 128
-organelor florale P 568
-ovulului O 167
lnviortor A 653
tnvlrtoat 1 126
tnzpezit N 127
Inzestrat cu P 1173
J 1
J 3
JghJab (in-) C 91
jghiaburi (cu multe-)
~aculator
~aSJ?ideu

M 516

jilav M 68, U li.


~onciune A 671, J 19
~ordansm J 7

~ordanon M 352
JOS (cel mai de-) I 71
~ude C 659
JUmltate (pe-) H 110,

277

juncoid J 18
Jupiter J 21
~ur-lm:yrejur (de-) C li.53
JUVeD J 22
juxtapunere J 25

labei L 3, M 239
labelat L 1
Iabelizare L 2
-pet.alelor H 378
-sepalelor H 378
labei ului
degenerarea- A 71
expansiunea lateral aP 828
lipsa- A 71
labiat C 272, L li.
labii (cu dou-) B 142
labirintitorm 1.. 8, M 70

Iabin L 6

-inferior L 5, 6
-superior L 6
lac L 10, 25, S 856
lacerat L 12
Jaciniat L 15
fin- F 63

lacinie L 1li.
-mica. L 16
laciniile
-caliciului L tli.
-corolei C 816, L 14
-perigoniale L tli.
lacinulat L 17
lacinul L 16
lacrimant L 18
lacrimaie

L 19

lacrimi (In form de) D 1


lacrimiform L 20
Jactescent L 21
lacteu L 22
lacun I 235, L 23
lacunos L 2li.
lacuri
crete pe ~ine de P 105
crete prin- 'I 316
din- L 181
plante de- T 317
lacustru L 26
lageniform L 31
lamarckism L 32
lamelar L 3li.
lamelat L 35
lamel L 33
lamin L
36
-frunzei L 178
lance (In form de-) H 53,
LU
lanceolat L U, 25/l

-hastat L u

invers- O 12
liniar- L 43
lan (dispus In-) C 687
lanuginos L li.7
pr- L ll7
-pros E 33/i
lanuginozitale L li.S
Japaceu L 51
lapidicol L 49
larg A 606, E 384, L 68,
p 787
lat E 381i, L 68, P 787
-eliptic L 70
foarte P 331
-foliat L 69
puin- L 66
latent I 73, L 58, R 88
latena. L 59
lateral L 60, P 82li.
latex L 62
CU G li.
Iaticifer L 6li.
latitudine L 65
latur L 71
laturi
aezat pe- L 60
cu cinci- Q li.2
cu doua.- B tli.3
cu douzeci de 1 9
cu mai multe- M M5

cu ase- H 27/i
cu trei- T 50:.!
laturile
cu- P 82{1
- -inegale I ?7, S 110
lax C 251, L 73
panicul- J \J
lptos L 21
l!i.rgil A 60~, D 231, 33~
lstar P 1271
-acvatic H li.68
-comprimat dilatat P 790
-de cretere A t22li.
-de mugure radical S 1318
-de vit R 163
-tinr S 1318
lstari
C-U ~

1317

--scuri B 271
poart- P 1272, S
lstrire (de-) I 164
lstrit B 231
lime L 65

1317

-degetului gros P 920, 921


A 604, C 678, D 231
leac (de-) M 138
lecanorin L 76
lecidein L 77
lectoalotip L 78
lectotip L /9
legat C 74/i, J 20
legtur J 19, N tl3
lege (dup-) H. 331
legitim L 82
nume- L 82
polenizare - L 82
legum L Sli., O 13i
lllgume O 101
de O 133
leguminaceu L 85
leguminos L 86
lemn L 169
cu-dur S 196
-fosil L 225
-fosilizat X 58
-pctrificat L 225
-secundar S 2tj5
lemniscat L 92
lemnos L 162, X 0:2
aproape- ~ 120li.
corp- C 825
lemnului
descrierea- X 56
studiul X 5!:1
lenitic L 93
lent L 99
-lngustat A 1140
lenticelat L 96
lenticrle L 95
cu L 96
lenticular L 97
ptat L 98
lcntiform L 9/
lit

...

INDEX ROMANESO

Ientiginos L 98
lentil L g~
lepildat D ~6
lepicen L 10ft.

lepidopterocecidie L 107

lepidoptero!ile L 109
lepidopleronomiu L 108
lepirofilie L 13lJ.
lepism L 112

Jepocit L 113

leporin L 11ft
lepros L 115
leptocentric A 596

leptofloem L 126

leptom L 123
dispus In jurul A 596
leplonem L 12fo

leptosporange L 129
leptostil L 130

leptoten L 131
leptoxlem L 32

leptozigoten L 133
Ietal L 135
leucocian L
Ieucocist L
leucoplast A
leucospermie
leucozom L
lian

139
HO
668
L H6
HS

L 151
liber C 364, E 88, 1 7fo,
L 152, S 570
liber (felogenul) L 153
libriform L 15/i
lichefiaz (care se-) C 628
lichefiere D 332, L 293

lichen L 155
lichenilor

descrierea L 157
studiul- L 158
lichenism L 156
lichenografie L 157
lichenologie L 158
lichid H 4ft.6, L 208
lignescent 1 126, L 161
lignicol L 164
lignicolor L 163
lignificare L 165, S 179
lignificat (uor-) S 1271
lignin L 166
conine- S 193
secret- S 186
lignivor L 167
ligulaceu L 171
ligular L 172
ligulat L 173
ligul L 170
ligule (cu dou-) B 14.4
liliaceu L 175
li!iachiu I 1, L 1 7ft
-Inchis A 1187
lilieci (polenizat prin-) C 280
limaciroem L 176
limb L 36, 178
cu- L 117

limba leului {ca-) L 101


limbA (in form de-) G 178
limbul
-corolei C 816, L 178
-loliar L 178
limnicol L 180
limitat la Q 53
limita. L 179, T 131
limnetic L 181
limnobiologie L 182
limnoHte L 184
limnoplancton L 185
limpede D 233
lingulat L 194
lingur (In forma. de-) C 557
liniar L 191
liniat L 193
linie L 190
-de concretere S 1323
-de demarcaie L t 79
In -dreaptil R 90
linii
cu mai multe- M 5to6
cu patru -filetice T 186
In form de- G 238
linitit T 384
lipaz L 197
lipete (care se-j A 32lo
lipicios G 188, 350, L 99,
V 1lo2
lipit A 197
lipocianin L 201
lipoclastic L 203
lipocondrii L 198
lipocrom L 199
lipolaneroz L 20!i
lipofil L 205
lipoide L 202
lipolitic L 203
lipoplast L 206
lipoxenie L 207
lipsete (care-) A 21, C 87
-complet N 199
lipsi(a-l D 107
lipsit de A 628, 879, D 105,
E 1, U5, O 209
lipsuri (cu-) M 89
lirat L 288
lir (in form de-) L 288
lirel L 210
list C 170, D 47
-de erori tipografice C 829
-de plante F 85
litere (in form. de-) G 238
litiaz L 214
-litic L 294
amilo- A 616, 621
litocist L 217
litofite L 222
litoral L 227
aproape de- S i205
crete pe- A 158
plante de- A 352, P 1450

litosperm L 223
litotelmll L 224
livad P 1206
-cu pomi P 1086
de- P 1201i
lizare L 293
de- L 294
sub aciunea luminii P &90
-citoplasmei P 766
-clorofllei C 3~2
lizenchim L 289
lizicarpic L 290
lizigen L 291
lizin L 292
lin L 39
Ung (de-) P 88

llnos

bogat- L 47
L ~o
slab- S 1202
lob L 237
-mic L 236
-palatin P 29
lobare L 232
lobat L 233
palmat- P 48
penat- P 702
lobi
cu cinci- Q 43
cu doi- B 145
cu - egali I 321
cu muli- M 5U
cu patru- Q 16
cu apte- s 413
cu trei- T 504
cu- uniformi I 321
divizat in- L 233
lobii corolei C 816
lobul L 236
lobul L 237
-anterei L 237
-frunzei L 237
-sectate S 258
-stigmatului L 237
-talului S 841
lobulat L 235
loc L 246, S 252
-clasic L 2~6
-cu slcii S 19
-cu verdea V tM
-de cretere S 873
-de inseria A 1046
-natal N 21
-nisipos S 1
-plantat P 751
-umbros U 23
local T 341
localitate L 246
localizat pe O 55
locelat L 238
locomotor L 2~0
locuiete (care-) H 2
locuind l 95
locuitor 1 9't
-pros

INDEX ROMANESC
locul L 2~~
loculat L 2~2
loculi

cu mai

mul~i-

lumea plantelor R

v ..

M 5~9. P 876,

p 102~
cu patru- Q 17
cu ase- s ,. 77
cu trei- T 505
loculicid L 243
Jocului ovarului L 2U
locuri
crete pe- reci A 398

crete pe - umbroase S 158


de- Insorita H 80
de- nAmol oase (planle-)

187

prefer- mltinoase

-turboase T 655

T 68

lodcul L 248, P 33, S 841


logonim L 249
Iootip

loJ

L 250

L 2U

-a anterei C 737, L 237,


L 244
cuo-U62
-fals S 836
-mic L 239

-secundar.

L 239

loji
cu- L 242
cu cinci- P 238
cu dou B 89, H6
cu mai multe- M 549,
p 876, 1024
cu multe- mici M 548
cu patru- Q 17

cu secundare L 238

cu

ase-

s 477

cu trei- T 505

lomentaceu L 252

loment L 253

longidiurn L 257
}opic (In forml de-)

620

loricat L 267
Joricil L 266
loriceu L 265
lucios C 838, F 181, L 28,
L 29, 37, 270, N 122,
S 768, V 76
lucitor C 838, F 181, L 37,
L 270, N 122, R 119, S tM,

s 768,

p 418

-dedesubt H 593
luciu de ulei (cu--) 1 259
lucrare O 206, S Hlt9
-noristic C 329
lucru R 161
lujer
-anual scurt B 272
-lung M 14
Iumbriciform L 273
lume R 129

129,

lumen L 274
lumin L 274, 282
cu mult H 76, 79
emitere de- P 472
influentat de- P 471
iubitor de P 502
lipsit de- A 894
produce- P 485
reneeta.- R u 9
luminescent L 275
luminii (lizare sub aciunea-)
p 490
msurarea

p 491

intenzitii

lumini de pdure L 272


luminos D 233
lunar M 189
lun (cu durat de o-)
M 189
lunecos L 269
Jung L 255, M 3
-de o palm D 358
foarte- P 332
lt.mg!lre E 94, O 17
lungime L 262
depete tn S 1284
-braelor fntinse O 233,
234
-unei palme P 43
braului (de lungimea-)
B 268
luni {cu durat de trei-)
T 509
luntri C 90
tn form de N 34
lunular L 276
lup de mrire L 9lt
lupta pentru existen C 677
Iurid L 277
Iutos A 1012, L 281
luxuriant L 284
luxurie L 283
luzus 1 278

maceraie

M 2

macrandric M 4
macroaerofl M 7
macroandrospor M 8
macroaplanogamet .M 9
macroaplanospor M 11
macroa:planosporange M 10
macrobwcarp1e M 12
macrobiotic "M 13
macroblast M 14
rnacrocist M 18
macroclim M 16
macroconidie M 1 7, ttJ 8
macroevoluie M 21, 32
rnacrofilurn M 33
macrofite M 35
macrofitoplancton M 36

macrogarnet M 22, 149


-inainte de fecundare O 177
macrogametangiu M 23
macrogametocit M 24
macrogametofit M 25, U1
macrogameilor (formarea-)
M 150
macrogamie M 26
macroginospor M 28
macrogonidie M 2 7
macromiofil M 30
macromutale M 29
macronucleu M 31, 152
macropicnidie M 42
macropicnoconidie M li3
macropicnospor M 44
macroplancton M 37, 151
macroplanogamet M 38
macroplaste M 39
macropleuston M 40
macroprotal M U
macrosclereide M 46
macroscopic M li7
macroseston M liS
macrosimbiont M 60
macrospecie C 587, 621,
M 50
macrospor M 19, 51, 15/i.
-cu funcii mascule M 8
formare- M 54
macrosporange M 52, 20~
155
macrosporocit M t 56
macrosporofil M 57, 158
macrosporofor M 56
macrosporogenez M 5/i, 157
macrosporogonaru M 55
macroslil M 59
macrostilospor M 58
macrotermic M 159
macrotermolite M 61
macrozom M li9, 153
macrozoogonidie M 62, 63.
M 160
macrozoospor M 62
maculat L 102, M 60
maculaie M 65
maculA. M 64
cu - oculiform:l O li7
-germinativll C 252
-hilar C 252
magnetotropism M 71
mai mult sau mai putin
p 881
mal L 228
malacofle (plante-) hl 7&
malacogam M 75, 77
malif orm M 80
malul rlurlor (crete pe-)
R 332
mamelar M 87
mamelat M 88
mamel M 86
mamelon U 19

...
In

INDEX ROMANESC
form

de- M 87

mangrove

(formaii

mana M 93

manifest M 91

matrice M 123

de-) H 12

manifesttnd P 1161
manet

A 1030

mantis M 9ft

manual E 123, M 95
-porlaliv V 9
manubriat M 91i
manubriu I\1 97
manuscris M 98
nume dat In- C 310
marcat N 157, S ft9&
marcescent E 95, M 100

marcid M 101
T 20
mare A 606, G 242, M 3,
72, 145

marcot

foarte- M 161, P 333


mai- H 536
mare M 103
situat llngii- P 88

margaritaceu M tor.

marginal M 105
marginant M 106
marginat L 251, M 107
margine M 108
-ascuitii

cu cu cu -

cu -

A 90

despicat 8 150
dinat O 62
ingust S 919
roie R 38i

de- M 106

marginea frunzei M 108


marin M 109
maritim A 255, M 110
rnarmora (panaat ca-)
M 111

marmora t M 111
M 112
M 114

marsupu
mas

-ceroas M tH.
-filamentoasil. S 1059

1059
-polinicii P 922
-protoplasmatici1 multinucleaUi. A 919
reunire In - C Mii
reunit n C 724
masc (n form de-) P M9
mascul A 690, M 113
Uoare - F 96
mastigodesmo:z. M 118
mastigoneme M 119
mastigo:z.om M 120
masul!t M 115
mat 1 66, O 181
mateonim M 121
materie S 1235
bogat In nutritiv E 404
maternal M 122
matinal M 129
matrical M 122
-piiroas

matroelinie M 124

matur M 128
maturaie M 125
cu- timpurie P 1169
-fructelor F 163
maturescent M 126
maturitate M 127
ajuns la- A 219
-timpurie P 1168
maturit.are simultan S 1378
maturizat inainte de vreme
p 1188
maxilitorm M 130
mazediu M 131
mi!car S 28
milcea C 1010
milciucat C 497
de dou ori B 100

mduv
mduvei

M 142

aparine-

M 11.3

de natura- M 1ft4
mHi.ie~ C 1 '>5
mtur U 94
mnlnc (care) V 164
m.nunch F 22a
de flori S ft53
rennit ln- F 22
mnunchiuri

reunit In trei- T ft15


M 84
referitor la- M 79
m;\rcini {crete printre)
p 531
mrcini V 65, 132
cu- V 131
mrikinos D 389
mr

mri
cr~te

in T 220

cr~te In - adnci
mnme M 73
mrire A 605
mrit
lup

1096

A 11lo6

de- L 94
mrunt M 309, 373
msliniu verde bruniu O 134
msurarea

intensitii

luminii P 491

msur
In- diferit

A 41t1
M 301
mtsos S 4-32
complet H 352
slab pros S 1227
mtur S 204.
In form de- S 205, 206
-vrjitoarelor C 484,
s 204
m!l.turi (folosit pentru-) S 205
meandriform M 70
meat M 132
-aerifer L 23
ntercelular M 132

msurlnd

mecanic M t33
esut S 947
mecanomorloz M 134.
mecanotropism M 135
median M" 136, 213
plan- M 136
mediastin M 137
medicinal 1 2, M 138, O ss
mediolix M tt.O
mediteranean M 141
medular M ti3
medulos M Hi
megalogametogenez M 150
megaspor M 51
megasporange O 299, M 52
megasporocit M 53, 156
me~atermic M 159
meJofilie M 164
meioginic M 163
meiospor M 167
meiosporange M 168
meiotermic M 170
meiotic M 169
meioz! M 165
-heterotipic II 220
-homotipic H 365
mejdie V 8~
melanism M 173
melanoz M 175
mei ci
In form de- L 170
polenizat prin- M 75
melifag M 179
melifer M 177
meligo M 178
melitofil M 180
melivor M 179
melonid P 252
membrana extern
-a cortexului A 557
-a sporilor P 311
membranaceu M 182
membran M 181
cu M 183
-groas T 1~6
-subire L 120
-celular C 10U, M 181
mic M 18lt
nuclear C 152, M 181
protectoare T 6lt9
-protoplasmatic M t81
membrani!er M 183
membranos H 527, M 182
membranul M 184
mendelism M 186
meninut (de-) C 753
menionat C 661
merdicol M 191
mere
In form de P 1090
referitor la P 1085
merenchim M 193
mericarp M 195
mericarpiu M 195

886

INDEX ROMANESC
meridional A 1158, M 196
merismatc M 197
merispor M 198
meristem M 199
-primar M 199
-primordial P 1281
-secundar M 199, S 21i5
meristematc M 200
meristogenctic M 201
meristrofe M 202
meroblastic M 20~
meroconidie M 205
merogamie M 327
merogonie M 208
meromorfoz M 209
meroplancton M 210
merotip M 212
merotomie M 211
mestecare M 116
mestom M 259
metabioz M 260
metabolism M 262, 288
-constructiv A 631i, 108~
-destructiv C 162
metacecidie M 263
metacinez M 269
metacromatic M 265
metadrom M 266
metafaz M 281
metaferie M 282
metafilum M 2Sii
metafloem M 283
metaginie M 268
metalescent M 271
metalimnion M 270
metamer M 273
metamcrizare M 272
metamitoz M 271i
metamorfozat M 276
metamorfoz M 275
-organelor florale In frunze
p 569
-relrograd A 637
metanafitoz

M 277

metandric M 2?8
metanem M 279
metantez M 280
metaplasm M 286
metaplazie M 285
metasindez M 290
mctastaminodie M 287
metastaz M 288
mctalip M 296
metalipie M 295
metatonic M 291
metatopie M 292
metatraheal M 293
metatrofie M 291i
metaxenie M 297
metaxilem M 299
meteoric M 300
metonim M 302
metul M 305
meu (al-) M 1

mezarhic M 214
mezenchim M 215
niezendobiotic M 216
mezexiniu M 218, 232
mezidiu M 219, 223
mezoaerofil M 220
mezocarp M 222
-crnos S 64
mezochiton M 224
mezociclu M 228
mezocist M 229
mezocol M 225
mezocortex M 226
mezocolil M 227
mezodendrobiont M 230
mezoderm M 231
mezofanerofite M 240
mezotil M 211, 24A
mezofite M 245
mezofloem M 242
mezofotic M 243
mezogame M 233
mezogonidie M 234
mezogonimic M 235
mezohigrofitic M 236
mezologie M 237
mezomitoz M 238
mezoplancton M 246
mczosaprob M 248
mezosaprofte M 249
mezoseston M 250
mezosperm M 251
mezospor A 583, M 252
mezosporinie M 253
mezostilie M 25{"
mczoteciu M 255
mezotermofil M 256
mezoxerofitic M 257
mic E 444, M 300, P 172,
p 1652
cel mai- M 371
-de tot M 373
foarte mic A 1120, N 4,
p 1665, 345
mai- M 162, 372
micelar M 59?
micel M 308
miceliu M 598
lipsit de- A 610
primordiu de- P 1lt04
-secundar S 21i5
-steril H 559
miceloid M 599
micetofag M 604
micetogenez M 601
micime N 7
micocecidie M 606
micodomaciu M 607
micoflor M 608
micolitic M 610
micologie M 609
micopaleontologie M 611

micoriz

M 612

-ectotrof M 612
-endotrof M 612
-extern M 612
-fals P 1528

-intern M 612
micorizom M 613
micotrof M 615
micoz M 614
microaerofil M 310
microanaliz M 311
microaplanogamet M 312
microaplanospor M 313
microasociaie

S 547

microbentos M 31lt
microbi
fr- A 1068
infectat de- S 417
microbiologie M 315
microcist M 320
microclim M 318
microconidie M 319
microelemente M 321
microevoluie M 322
microfanerofite M 336
microfite M 338
microfitocenoze din sol
p 621
microfitologie M 339
microfitoplancton M 3~0
microflor l\I 323
microgamet A ~00, M 324
rnicrogametangiu A 701
microgamelofil M 326
microgame M 327
microgonidie M 328
micromer M 329
micromutaie M 330
micron M 331
micronucleol M 332
micronucleu M 333
microorganism M 334
microparazit M 335
micropil M 346
cu lateral P 81i3
microplancton M 341
-vegetal M 340
microplanogamel M 342
micropleuston M 343
microprotal M 341i
microsclerot M 31i7
microscopic M 348
microseston M 349
microsor M 351
microspece M 352
microspor A 730, M 353
microsporange A 731, M 354
microsporocit M 355
microsporofil A 723, M 358
microsporofor M 357
microsporogenez A 732,
M 356
microsporul spermatofitelor
p 918

..,

INDEX ROMANESO

microstilie M 359
microstilospor M 360
microtaxonomie M 361
microtermofil M 362
microtermofite M 363

microzom M 166, 350


microzoospor M 364
micorare R 105
de- R 106
micorat D 56, 240
treptat- A 1140
miere M 171

care produce- M 177


mierea (ca-) M 176

migdal A 611
migrant M 365
migrator M 365, V 10
miioril M 617

mijloc (aflat la-) M: 213

mijlociu M 139
milimicron M 368
minil F 101, H 598
mineralizare M 369
miniat M 370
minim M 371
mirh M 628

mirmeco(h)or M 623
mirmecodomaciu M 624
mirmecofil M 625
mirmecofile (plante-) M 626
mirmecosimbwza M 627
miros O 64

cu- de O 274
- --mosc M 490
- -nt>plcut M 78, N 116,

107

--plcut S 1083
--de ploni C 427
- -de ap H 305

mirositor O 9%, 27!!

G 25-3
urit- F 103
mirtilin M 629
neplcut-

miscomanie M 375
mistrie (in form de-) T 615
micare l\1 <'t93
capabil de- M 491
mic;\ri

cu - de curbare T 611
cu- libere L 2t.O, V 12

mi-ctor

lli 386

mitoclastic M 377
mihni\ C 137
-tipic E 378
mi.de M 381
absena mixiei A 928
mixobacterii M 632
mixocromozom M 382
mixoploidie M 383
mi:;.ospor M 633
mixosporange M 63/i
mixolrof M 384
mixt M 385
mncrime (produce-) P 14.47

miner (tn form de-) M 96


mlnjit C 626, 762
mlior A
mlatin P

511
58, S 856
de- P 59, T 67
crete In - P
55, T 67
din- L 181
iubitor de- H 69

mlatini

plancton de- T 70
plante de- l-1 98, S 902
mldiJ S 1318
mltmos

H 68, P 56, U 5

moale H 22, M 74, 390


mobil A 330, M 386, O 273,
V82

mocirl S 856
mocirlos P 56
moderat T 86
modioliform M 387
molecular M 388
molecule (agregri de-) T 18
molendinaceu M 389
molipsitor C 768
moloz (cu-\ R 393
monadelf M 393
monandric M 3911
monandru M 394
monangic M 395
monaster M 396
moniliform M 397
monoblast M 398
monocariont M 427
monocarp M 400
monocarpic A 881, l\1 399
monocaziu M (.03
monociclic M 411
moneclamideu M 4011
monoclin M 407
monoclonal M 408
monocoliledonar M li99
monocoliledonat M 409
monocromatic M 405
monocronic M 406
monocultur

M 410

monodesmic M 413
monodinam M 4H
monofag M 432
monofil M 434
monofiletic M li33
rnonofitic M 435
rnonogam M U 7
rnonogenetic M 419
monogenez

M 418

monogenie M li19
monogin M li22
monohibrid M 423
monoic A 516, M 415
monolepsis M 428
monomer M 429
monomorf H 375, M 430
monomorfism foliar l-1 li07,
I 332

monopiren M 441
monoplanetic M ~36
monopleuric M 437
monopodial M 439
monopodiu M uo
monosamar M 41i2

monosifonic M Uft
monosimetric M 453, Z 68
monosperm M 4ft7
monospor M 4~8
monosporange I\-1 449
monostel M" t.50
monostemon M 451
monotecic M G.55
monolipic M 461
monotopic M ft57
monotrih M ft58
monotrof M ft59
monotropic M 460
monoxenic M 462
monozigotic M li63
monozi.s M 445
monozom M 4ft6
monozorni (agregat de-)

147ft

monstruos M li67
monstruozitate M 466
montan M 468
morbid M 470, P 186
rnorfestezie ~~ 474
morfofilogenez M ~83
rnorfogen M io77
morfogenie M 476
moriQgenez M 475
morfogrofie M io78
morfologia
-celulei C 1066
-plantelor P Mi
morfologic M 480
morfologie M li79
morfonim M li82
morfon()mie M t.S1
morfoplancton M 48/i
morfoplazie M li85
morfotip M io87
morfoz M 486
-degenerativ

R 211

morin M 1,.72
morlal L t31i
aproape- S 1203
mortificarea celulelor N 119
mascat M 490
moie 1' 117io
motenete (care se-) 1 162
motenire (de-) G 91
motenit

157

motii J\.1 ft91


motilitate M G.92
mototolit C 830
mozaic foliar M 489
mozaicare V 34
rnozaicat T H3
mucegai M 500
mucegit M io94

888

INDEX ROMANESC
muchiat A 763, 7641, O 202
inegal- A 7M
mucfi.ie A 90, 766, C 851

cu - lngust S 915

muchii
cu-A765, Q28
-ari(>8-te P 1618

cu cmci - P 243

cu- identice 1 315


cu mai multe- P 993
cu multe- M 507

cu patru- Q 2
cu- proase O 21.6
cu ase- H 275
cu trei- T 418
cu -uniforme H 390
mucifer M 495
mucilagigen M 496
mucilaginos M 494, 497,

"'

mucilagiu M 499

mucron M 502

-mic M 504
mucronat M 503

mucronul M 5016

G 78
-al embrionului P 856
mugure G 69, 132
-accesoriu A 43
-acoperit 1 52, T 46
-adormit D 367, P H37
mugura

-advenliv A 224
-ascuns I 52
-a:xilar A 1240
-colateral C 619
-de rezervA P 1437
-rloral A 370, F 91
-foliar F 110
-fructifer F 162
-hibernant H 288, T 660
-latent P 1437

-nud N 198
-radical R 20

-simplu S 518
-terminal T 127

muguri

-amesteca~i

cu-G 72

M 385

cu doi- B 138
produce- G 77
reproducere prin- G 76
-seriali s 430
mugurilor (concreterea-)
G 43
descrierea- B 23~
formarea- G 7%mult M 577, 506, P 933
Ioarle- P 337
mai P 798
multe
cu foarte- ~~ 620
cu mai-P 857

multi- P 857
-alat P 1038

-~ngular P 993
-angulat M 507
-anual P 14.62
-aristat M 510
-articulat M 511
-axial M 512
-bracteat M 513
-capitat M 514
-capsular M 515
-carenat M 516
-caudat P 1079
-caul M 519, P 1032

Ciliat M 522

-color M 525
-compartlmentat P 876,
p 102/i
com P 959
-costat P 863
-dentat P 86~
-digital p 979
-factorial M 530
-fer M 532
-fidat M 533
-flagelat M 58/i
-fior A 25, M 585
-fo1iat P 1028
-form P 1006
-lateral M 545
-liniat M 546
-Jobat M 51i7
-Jocelat M 548
-locular M 549
-nervat N 103, P 868,
p 1007, 1022
-nominal P 1009
-nucleat P 869, 1010
-ovulat P 870, 1015
-partit P 871, 1072
-polar M 560
-punctat P 1061
-radiat P 9t.3
-ramificat M 56t., P 970
-sectat M 565
-septat P 876, 102t.
-serat M 568
-seriat P 877, 11.60
-stelic P 1058
-valent M 57~
-valvat M 575
-zonat ~r 576
multiplicare M 557
-teratologic a petalelor
p 369
multiplicat M 559
-prin sciziune T 830
multiplicativ M 200, 558
multiplu M 556
muli (mai-) C 68~
mumificare M 578
mumifiere M 578
munte M 4M

muni

(dincoace de-)

mural
c ''"M 580
murdrit C 626, 762, l 173
muricat M 581
murilorm M 582
murin M 583
muac (In form de-)
M 616
muscoid B 298
muchi M 585
acoperit de- M 584
muchilor (plantula)
G 31
mutabilit.ate M 587
mutagene M 588
mutante M 589
mutat M 591
mutaie M 590
mutic M 592
mutilat M 593
mutual M 595
mutualism M 594
nanandru N 6
nanism N 7
nanofanerofite N 9
nanoOor

N 8

nanoplancton N 10
nanoseston N 11
napiform N 12
narcotic N 15
narcotropism N 16
nascent N i 7
nasiforme (cu flori-)
R 238
nastic N 19
nastie N 18
-autonom A 1185
-de contact T 290
nate (care se) I 162,
o 235
natal N 21
loc N 21
natant N 2'2
natator N 23
nativ N 2
natural G 99, N 26
naturalizare A 45, N 27
naturalizat 1 172
naturA N 25
naturii
descrierea- P 596
protecia- N 25
naucum N 30
nautohidroc(h)ore N 33
naviculat N 3t.
navicule N 35
naviculiform N 3'nAmol L 189
din- L 180
n.molos L
187
nlipditor 1 261

''"

INDEX ROMNESO

N 29, O 270, P U36


-din E 121
-tn G 9~

nscut

-pe ramur C lf83


nliSos N 20
ne- E '1, IHS
neacoperit A 887, un,
G 266, N 198

nectarotec

pa~ial- S 3/fO
neadaptat la ploi abun-

dente O 14.2

neaderent

570

7~,

L 152,

neadevrat A 21S
neaparent 1 99
neaperturat N 151

nearilat E lf20
nearipat A 957

nearistat A 676, E
M 592

421,

nearticulat A 101, E ft22,


182

D 327, 1 59
neauriculat E 423

neasemntor

nebracteat E 4
nebulos N 36

necanaliculat A 100
uecelular A 55
uec.ercetat 1 272
necesar N 38, O tt.
neciliat A 14
necircular A 31i9
ueclar A 180
necolorabil A 75, C 395

necomplet 1 62,

98

necompus S 518
neconcrescut C 361i, D 139,

E 86, L 152

necopt C 897, 1 51
necostat E 15
necotiledonat A 10fo
noootiledonate A 103
necride N 39
necrobioz N 40
necrocenoz

N IH

necrocist N 42
necrofag N 46
necrogen N 43
necrohormon N 44
nccron N 45
necroplasm N 47
nccroplast N liS
uecrotip N 50
necroz N 49
-frunzelor P 571
nectar N 51
consum- N 57
nectarifer N 5'
pinten- N 5li
nectarilim N 55
nectarie N 52
nectarin N 56
-fals P 1529
-septal S 410

nectarivor N 57
nectarostegiu N 59
nectarostigm N 60
N 61

nectism N 62
necton N 63
necultivat A 334, 1 107,
s 778
necunoscut 1 40
nedeschis 1 81
rmas- C 503
nedeterminat l 113
nedinat 1 201, E 47
aproape- S 1163
nedispus In serii
A 109'
nedivizat 1 123, 201
neevident 1 99, O 22
nefertil S 956
nefertilitate A 297
nef'lstulos P 815
neflagelat E 57
nefiexibil R 319
nerolositor C 65, 1 260
nefragmentat C 775
negativ A 879, 913, N 6-!1
negurit N 152
neglandulos E 58
negrea N 120
negricios A 1126, M 1 72, 174,
N 117, 120a., S 1211
mat- 1' 565
negru A 1116, E 2, M 172,
174, N 118, 120
albstrui- C 988
alburiu- L tt.t
-ant.racin A 857
brunlu- A 1127,F 200,M 185,
p 671
ca cerneala A 1125
--runinginea A 857, F 182
--smoala P 677
-cenuiu N 117, 120a,
s 1211
-de crbune A 857, C 81
corb C 802, 839
-deschis L 1fo1
devenind- A 1126
inchis- A 857
-lucios C 802
-mat Inchis A 1116
negru striat A 1136
neidioplancton N 65
neimunitate A 664
nelsm N 66
nelnarmat l 131
netndesuit L 73
netndoios C 241
netnllorit V 130
neinghesuit C 251
neinrudit A 402
netntreruft c 775
nelipit
7fo
nelobat l 201

nelucios 1 66
nemateciu N 69
nematofite N 4
nematoplast N 70
nematosporange N 7!i
nennatur I 51, 69
nemirositor 1 169
nemucronat M 592
nenatural A 10fo9
nenormal A 802, 80!1
nenucleat A 39
nenumArate {cu-) M 6\!0
neobinuit A 80,, I 192
neobservat P 1199
neocombinaie N 77
neoendemism N 78
neofite N 88
neoformaie N 79
neogeic N 80
neogenez!l. N 81
neomorl N 85
neomorfie N 82
neomoriogen N 83
neomorfoz!l. N 8fo
neonim N 86
neoontologie N 87
neoplasm N 89
neotenle N 90
neotip N 92
neotropic N 91
nepilros G 149, 1 69, L 29, 8?
aproape- G 1'18, S 1186
neptat 1 50
nepelucid O 181
nepereche D 316
nepeJ"forat N 152
nepersist.ent D 15
nepintenat E 5
neplcut N 31
nepliabil R 318
neproductor (-de fructe)
s 956
-de spori S 956
neputin de nutrire I 80
neramihcat A 96, S 518
nersucit A U179, 1131
nereglementar 1 fo2
neregulat A 16, 8011
care se rupe- R 408
care se sftie- R 408
nereide N 94
neritic N 96
neroditor 1 135, S 956
neroplancton N 97
nerostrat E 3fo1
neruinat I 70
nerval N 98
nervat N 100, 103, P 441
palmat- P 49
paralel- P 107
penal- P 703
pronunat N 103
nervaie N 99
nervi! N 101

INDEX

ROMNESC

nervisecvent N 102
nervulos N 101o
nervur N 106
-lateral S 21o5, T 402
-median C 851, M 136,
p 1208
-dorsal D 368
-principal P 1208
-secundar S 245, V 5li
-transversal T
402
nervuri
cu- P 4U
--aparente P U6
cu dou- B 151
cu -drepte R 95
cu -egale P 15/i
cu -Intrerupta R .U 7
cu mai multeP 868,
1007, 1022
cu -paralele P 107, R 95
cu -proase P 41o5, T !oM
cu penale P 703
cu -purpurii P 1119
cu -reumte S 1356
cu apte- S li14
cu trei- T 515
fr A 1232, E 201o
nesntos I 176
neschimbat 1 58
Deschimbtor C 765,
261t,

Sli8

nesegmentat A 512
neseparat 1 121
neseptat A 1057, E 356
neseriat A 1091o
nesigur A (!97, D 385, 1 86
nesimetric O 15
nesimultan A %31
nesofil N 107
nesolzos A 387
nespinos A 636
aproape- S 1198
nespiralat A 10?9
nestabil F 98
nestriat A 100, E 358
nesudat D 311
nesulcat A 1100
neted A 2,8, L 29, 87,
p 723, 7{12
netezit L 28
netipic A 1142
netransparent A 199, O 181
neuniformitatea lrunzelor
A 788
neunitar H 218
neuston N 109
neutra! N 111
neutrolil N 112
neutru N 110
nevil.tmtor 1 166
nevzut 1 272
neverticilat A 172
nex N 113
nezonat A 121,5

nictantie N 213
nictigam N 21/o
nctinastie N 215
nictipela~ N 216
nictitrop}Sm N 215
nidiform N U5
nigrescent N 117, 120a
nisip A 1001, S li
crete pe- A 492, 1002,
s2
de- A 522, P 1.1.51
nisiprie A 1003, S 1
nisipos A 1002, P 1451, S 3
loc- S 1
nisipuri
crete pe- argiloase P 227
plante de- A 1002, P U55
mtelin N 121
nitrilicant N 123
ntrificare N 124
nitrolil A 721, N 125
nitrofite N 126
nival N 127
noapte N 170
de- N 211
nociv P 339
noctiflor N 132
nocturn N 133, 211
nod A 1046, G 58, N 140
-mic N 139
-tutfinal o 93
noda N 134
nodozitate N 136
-~ rdcini T 630
nodoziti (cu) N 135
nodul N 199
noduliform N 138
noduri
cu -mici N 137
fr A 101
noduros C 706, G 92,
N 135, 137
nomenclator N 143
nomenclatura N 14/o
organelor O 227
-plantelor P 646
nomenclatur N
-binar B 153, N 1'4
-binominal B 153
nomiu N 145
nomofil N H7
nomofilii. N 148
nomofite N 149
nord estic B 251
nord vestic B 251
nordic B 251, H 538, S U5
normal N 153
norm de reglementare
R 132
noroios L 187
noros N 3G
nosofite N 155
nosologie N 1M
notarea datelor C 752a

t"

notat N 157
not A 795, N 156

noti N 165
notogamie N 159
notomorf N 160
notoriz N 163
nototrib N 164
notoxen N 161
nou N 169, R 77
gen- N 169
nume- N 86, 167
nou N 166
cu E 207, N 166
noutate N 168
nox N 171
nu A t, 628, 1 !i5, 1\ 150
nucaceu N 174
nucament N 175
nuc C 132, N 210
cao-N171i
nuceHI. M 52, N 176
nucifer N 177
nuciform N t 74, 178
nuclear N 179
nucleat N 181
nucleaie N
180
nuclei
cu -diploizi fuzionai
S 1U5
cu -haploizi reuni\i
S H30
cu mai muli- P 869,
955, p 1010
cu numeroi P 1039
cu patru- T 184
cu trei- T 517
nucleilor
contopirea- C 151
fuzionarea diploizi
S 1U4
fuzionarea- triploizi
s tli54
fuzionarea- vegetativi
T 597
nucleobioni N 183
nucleocentrozom N 18/t
nucleodesm N 186
nucleoide N 188
nucleol N 190
-de cromatin C 150
nucleolat N 189
nucleom N 191
nucleoplasm N
192
nucleoproteide N 193
nucleozom N 19{1
nucleu C 132, M 221, N 195
-celular C H3, 1032
-haploid H 116
-primitiv P 1380
-supranumerar M 333
-vegetativ mare M 31
nucleul
-macrogametului T 2%6

6U

iNDEX ROMANESC

-oosferei O 170
-progametului P 12611
nllcleului

formarea- N 180

membrana- C 152
nuculaniu N t 97
nucu1 N
196
nud G H9, 266, N 198,

uo,

1594
floare - N 198
mugure- N 198
nume N 198
p

nuia (In form de-) V 121


produce- V 121
nul N 199
numr (cu- mrit) M 5~9

nume N tlt2

-abOI'liv A 18
-alternativ A 474
-ambiguu A 1!97
-de baz B 49
-comun T 577
-confuz C 717

-de eliminat R 137


-dubios N 142
-echivoc N H2
-generic G 97
--de conservat C 753
-identic H 402
-legilim L 82
-nscut mort A 18
-nelegitim 1 42
-nevalabil H 599
-nou N 86, 169
-nud N 198
-preocupat P 1191
-seminud S 3/oO
-specific S 625
-superfluu M 121

-vernacular V 72

N 217
cu doua- B 153
cu mai multe- P 1009
cu trei- T 516
numerotip N 201
numeros C 797, 866, M 506,
M 571, N 200, P 337, 933
foarte- P 814
numeroi (cu-) C 213, H 60,
~1 367, 506, 620
numular N 202
nunt (fecundare) N 203
nupial N 204
nutant N 205
nutaie N 206
nutrete (care se-) P 409
nutre
(folosit ca-) P 1
nutriclsm N 207
nulritiv A 401, N 208
nutritor N 208
nutriie N 209
-plantelor P 675
('U -mixt M 384
cu-

cu -de un singur fel


H 403
cu -variat H 232, 267,
p 1020, 1077
de- T 589
oangiu O 1
oare? A 627
oaspe (ca-) X 14
oaspete H 439
obclavat O 3
obconic O 5, T 65
obcordat O 6
obdiplostemon O 7
obimbricat O 11
obinuit N 153, T 577
obla.nceolat O 12
oblic C 524, L 268, O 1:>,

p 730

-trunchiat O a
obligat O 14
parazit- P 130
obliterat O 16
oblong O 17
oboval O 18
oboYat O 19
ubovoidal O 20
obscur O 22
observaie A 795, N 150,
023
-scurt N 165
observaii A na
obsolet O 24
obstacole O 10
obturator O 32
obtuz A 501, O 34
aproape- S 1213
obtu'l.8.t H 59
obvolut O as
occidental O 39
oceanofite O 45
ocel O 48
ocelat O 47
ochi O 59
-de altoi O 59
o(c)hreaceu O 51,
o(c)hreat O 52,
o(c)hree O 50
ocluzie O 40
ocn de sare S 21
xraceu O 49
ocroleuc O 53
ocrotit T 662
octandru O 56
octoginic O 57
oculaie O 58
ocupat mai devreme
p 1191
nume-- P 1191
ocup (care-) O 43
ocupind O 43
odorant A 528, B 24, D 65,
F U6

oenologie O 87
oferind P 1161
oficina! O 88
ofllire M 99, 102
ofilit L 44, M 101
ofionomiu O 189
ogor A 321
oicofite O 86
oidie O 89
oidiospor O 89
oleaginos O 91
oleifer O 93
oleocorp O 95
oleoplasm O 96
olt"oplast O 97
oleorez.ine O 98
oleozom O 99
oleraceu O 103
olfactoric O 105
oliban O 106
oligodinamic O 114
oligoelemente M 321
oligofag O 119
oligofiletic O 122
oligofotic O :120
oligofotometric O 121
oligomer O 116
oligonitrom O 117
oligopelic O 1:18
oligosaprobiotic O :124
oligosperm O 125
oligotaxie O 128
oligotrof O :130
oligotrofofil O 13:1
oligotropic O 132
olivaceu O 134
oloiotrofic O 135
om (de-) A 859
ombilic U 18
ombilicat U 17
ombrocleistogamie O 138
ombr<:iil O :141
ombrofite O 143
ombrofob O 142
ombrometru O 139
ombromorfoz O HO
omenesc A 859
omfalodiu O 151
omis P t199
omnicol O 146
omnipotena O 147
omnivor O HS
omogenitate H 385
omolog H 396
omoplefite O 149
onctuos U 30
ondulat A 758, U 32
ontogenez

15~

-la plante P 648


ooapogamie O 155
ooblastemA O 156
oocarp O 178
oocentru O 158
oocinez O 166

INDEX ROMANESC
oocist O 159
oogamet O 162
oogamie O 1 63

oogenez

O 1M

oogon O 159, 165, S 677,


s 821
-dupA fecundare S 617
oolizA O 167
oonucleu O 170
ooplasm O 113
oosferi O 171
-fecundat C 121, O 156,
Z78
-nefecundati C 122
oosferei
formarea- O 16'nucleul- D 170
oospor O 178
-compus C 589
oosporange O 179
ootec O 180
oozom O 1?5
opac A 199.t O 181
opalescent u 182
opalin O 182
or,er O 206, S Hlo9
n citati O 206
opercul O 185
In form de- O 183
opercular O 183
operculat O 18/o
opinie S 397
opistial O 191
opistodrom O 192
opiu O 193
oprimant O 198
opseospermate O 200
opsigonie O 202
opt O 55
cu- O 55
optim O 20/o
optimal O 203
opulent O 205
opus A 226, SOlo, 873, 1233,
N 6/o, O 2, 197
o~ O 196
orbicul O 211
bkular O 21 O
orbiculat O 210
oroulifonn O 213
ordin o 215
ordiae O 215
ordinul (de- al doilea)
s 2lo5
de- Intii P 1208
oreofite O 21 7
orgadofite O 218
organ O 232
-cu pneumatode P 886
culcat pe- 1 108
-de propagare D 15/o
-de reproducere P 129lo
-nedezvoltat. R 396
-sacifonn S 10

-secretor G 15lo, 161


organe
-accesorii A lo3
-de fixare H /o&
-de fructificaie O 232
-generativa O 232
-de propagare P 1293
-reproductoare G 95
-de reproducere F 163,
o 232
---femeie G 275
reunire de- A 671
-vegetative O 232
organele O 219
organelor
concreterea- lnvecinate
p 1330
decolorarea- A 78
descrierea vegetale
p 649
fasciaia- axiale D 302
filogenia- O 228
tnnegrirea- M 175
lnverzirea- florale
p 568
metamorfoza- fiorale tn
frunze P 569
nomenclatura- O 227
refacerea- distrnse
R 121
urmele- cizute V 99
organic O 220
organism O 221
-diploid B 22/o
-microscopic P.1 33lo
-din peteri T sst.
-viu B 177
organisme
-din apele murdare S 1062
-din cavitti P t.61
-din. crr,turi P 462
orgamsme or
ansamblul- moarte N U
studiul asocierii- S 550
organite O 219
organogen O 223
organogenezi O 222
organograrie O 224
organoflie O 228
organofil~enez O 229
organolepbc O 225
organommie O 227
organoplastic O 230
organotrolic O 231
organul
-regenerat R 122
organ ului
deepicarea- M 557
dispariia- A 13
nede.z.voltarea A 13
primordiul- B 228
rsucirea- S 10%8. T 357
torsiunaa- H 1%
orgial O 23%

...

orgie O 233
orhidologie O 212
orice O 144
oriental O 236
orientat
-drept In sus E 320
--spre lumin O 256
-In direcii variate
H 206
-In linie dreapt O 268
-tn sus E 312
-spre M 83, s 207, 631,
T 611, V 85
--exterior E 516
-interior 1 253
--Intuneric S 215
--soare H Si
--virf A 6~2
orificiu A 886, O 237, 272
-al cistocarpului C 126
fr- N 151
original O 238, 239
originar
-din China S 521
--Lumea Nou N 80
origine G 89, O 2i0
cu- dubl A 565
de- hibrid H i58
--vegetal P
626
originea
i evolupa plantelor
p 62li
-vieii pe pmtnt A 978
origom O 271
oriunde O Hit
orizontal H lo25
-Intins T 5
ornamental D 21, O 2ft1
ornamentat A 21ft, S 22li
orni~h)or O 2lofo
ornitofil O 2t.5
ornitogam O 2li5
ornitoslingofil O 2ft7
orofite O 2lo9
orografie O 2lo8
orologic H lo31
orologiu fioral H lo31
ortofotolactism O 258
ortofototropism O 259
ortogenez O 253
ortogeotropism O 25/o
ortoheliotropic O 256
ortonastie O 257
ortoploc O 260
ortoploidie O 261
ortoselec.ie O 262
ort06perm O 263
ortospiral O 264
ortosporange O 265
ortostihuri o 266
ortotelomitic O 267
orlotip O 269
ortotrop O 268
oscilant O 273, V 82

...

INDEX ROMNESC

osmometm

275
O 276
osmoreglare O 277
osmotaxie O 279
osmotic O 280
osmotropism O 281
osmoz O 278
ostaritte O 28'

osmomorfoz

osteosclereide O
ostiolat O 287
ostlolii.
otravA

o 288, u 18

conine

-vegetaUi

T 367

otrvitor T
oelul ~dur

oel ulm

285

P 67~
366, V 56

ca-) C 257
{de culoarea-)

c 257
ou {In form de-) O 293
oval O 291
invers- O 18
ovar G 132, O 292
cu -acoperit G 286
cu -pedicelat P 89%
-inferior O 292
-semiaderent S 373
-semiinferior O 292
-semisuperior S 373
situat sub- H 578
-superior O 292
ovare (cu mai multe.)
p 1070
ovarului
aflat pe latura- P 83~
inserat Jn jurul- P 288
inserat la baut H 591
locului- L 2%%

ovat O 293
aproape- S 1217
invers- O 19
QVipar O 295
ovocentru O 296
ovoidal O 297
invers- O 20
ovoideu O 297
ovul G 78, O 299
-anatrop A 682
ovulat O 298
ovule
cu- O 298
cu dou- B 197
cu mai multe- P 1015
cu numeroase- P 870
cu trei- T 521
ovuliler O 298
ovulului
lnveliul- 1 20lt
lnvenirea- O 167
oxalat. de calciu
cristale de S 1074
oxalirer O 301
ox.a.Ioleucite O 302
oxibioni A 262

oxifil O 314
oxifob O 315
oxigen O 311

oxigenomorlo~A. O 308
oxigenotropism O 310
oxigeofite O 312
oxilotite O 313
oxitropism O 317

pachinemli. P i
pachinoz P 5
pachiten P 6
paginA P 10
pagofite P 12
P:IJOD p 11
pat c 950
paie S 1010
pajite P 1206
cu aspect de- C 13
de P 1204.
pajiti (plante de-)
p 1204.
palaceu P U.
palal p 29
paleaceu P 81
palee P 30
-extern P 30
-inferioar P 30
-intern P 30
-superioarA. P 30
paltn (cu-) P 31
paleiform P 32
paleoarctic P 1 7
paleoarheofite P 16
paleobiologie P 18
paleobotanic P 19
paleoecologie P 20
paleoendemism P 21
paleofitic P 25
paleofloristic P 22
paleohlbrid P 23
paleolat P 3i
paleol P 33
paleolitic (antolite din-)
P16
paleot:ropic P 27
palescent P 39
palid D 234., P iO
brun C 904.
-galben F 80, G U6,
L277
palingenezA P 36
palinologie P 60
palisadic P 37
pali&adoderm P 38
paliu P -4.2
palmar P (ro3
palmat p "'
-compus P 45
-d;gitat D

fidat p 46
-lobat P .fo8
-nervat P i9

216

-partit p 50
p 51
palmA. (lung de o-) P i3
palmelA P 52
palmeloid P 53
paludicol P 55
palustru P 59
pampinodiu P 61
panaa.re V 34.
panaat V 35
-ca marmora M 111
pan P
852
panduriform P 65
panfiton P 7lt
panfotometric P 73

-sectat

P 67
(In formli de-) F 2t,

pangene~

panglic

T 16
panglicitorm L 92, 265
panicul P 69
-lax J 9
panicnlat P 70
panicuJiform T 806, 307
panmixie P 7t
panspermie A 10
pant C 532
cu -InclinatA C 53t
triete pe P 607
pantof {In formA de-) S 38
-mic (In formA de-) C 22
pantofag O fiS, P 77
pantogen P 76
pantropic P 78
papagalului (de culoarea-)
p 1598
papil P 80
-micA P 82
papllionaceu P 79
papUos P st.
papilulA P 82
papiraceu P 86
cu membranl e C 262
papus P Bit
cu- P 83
fil.ri E 223
par A 20?
In fOI'ID de- P 28
parabiote P 90
parabio:r. P 89
paracarpel P 92
paracarpie P 95
paracarpidie P 93
paracarpiu P 94.
paracitic P 101
paraclimax P 98
paracme P 99
paracoroli. C 821, P 100
paracromaUn P 96
paracromoloric P 97
paradifllum P 102
paraf'llium P 120
pararw. P 121
paragraml p 103

...

INDEX ROMANESC
parabeliotropism P 104
paralel P 106
-nervat P 107
paralelotropism P 109
paralimnic P 105
paralizant T 353
paralizator P 111
paramastigot P 112
paranastie P 113
paranem P 114
paraperigon P 116
parapetal P 118
In form de- P 117
parapetaloid P 117
paraplancton P 122
paraplasm P 123
paraplectenchim P 12!"
parasaprofitism P 125
parasindez P 140
paraspor S 263, P 131
parastade P 132
parasterilitate P 134
parastihuri P 135
parastil P 137
parastrot P 136
parateciu P 141
paratip P F6
paratonic P Ho2
paratraheal P 143
paravariante P H7
parazit P 130
-animal Z 4lt
-cU clorofil H 114,
-facultativ H 137, P
-fals p 1536
-microscopic M 335
-monofag P 130
-obligat H 346, P
polifag P 130
-veg-etal P 652
parazitar P 126
paraziteaz (care-) P
parazitle P 127
parazitism P 128
-fals P 1535
parazitologie P 129
parazitul altui parazit
H 5lt7, S 1296
pru-
In form
-slUbatic

de- P 1705
A 74.

parc V 134
parenchim P 14.9
-primar P U07
-ramificat C 479
parenchimatic P 150
parfumat O 65
parietal P 153
parinervat P t5lt
paripenat P 155
parot!Cic P 156
paronim P 157
parte P 158
numai In- P 158

133
130

130

127

partea
-din fa F 159
dorsal T 126
tn -de jos 1-I 533, 1 134.
iri -posterioar P 1139
-lateral L 71
-rizoidal a talului R 243
-solid a citoplasmei S 94.9
parteneri in simbioz S 1335
partenoapogamie P 159
partenocarp P 161
partenocarpie P 160
partenogamet P 162
pattenogamie P 163
partenogenetic A 298
partenogenez P 164
-diploid P 159
-mascul A 705
rezultat din- T 24.?
-somatic P 159
partenogonidie P 165
partenospor P 167
partit P 170
palmat- P 50
penat- P 704
parial P 168
-endobiotic M 216
pasante (plante-) E 227
pasre (de-, prin-) O 21t3
pasiv P 176
adaptare - P 176
pat M 6~
-circular A 1006
-colorat S 970
-mic P 1656
-rotund O lt8
patel P 178
pateliform P 179
patent P 180
patofit P 188
patogen P 183, V 139
patogenitate P 182
patologic P 186
patologie P 185
-vegetal P 65/i.
patomorfogen P 187
patotip P 189
patrie P 190
patroclin P 191
patromorf P 193
patru Q 26
cite- Q 25
CU Q 1, T 151
de- ori Q 23
--mai mult T 188
patruaristat Q 3
-digitat Q 9
dinat Q 8
fidat Q 11
fior Q 12
-foliat Q 13
-furcat Q fii

patru-lateral Q 15
-Jobat Q 16
-!ocular Q 17
-muchiat (slab-) S 1240
-sectat Q 19
-septat Q 20
-seriat Q 21
-unghiular Q 2
patrulea (al-) Q 24.
patul P 194
patul vintului S 20lt
paucidentat P 197
pauciflor P 198
pavonin P 204
pdure N 76, S 507
crete in- N 75, S 508,

510

de- N 75
lumini de- L 272
plante de- S 508

pduri

-de conifere A 61
-mixte M 385
-sem:pervirescente A 355
pdur1ce L 272, S 514
pduros S 30, 513
pienjeniu A
966

plr1e

-a ciupercii P 688
in forhl de P 68lt, 685
pmtuf (inform de-) A 1073
pmint S 567, T 135
crete pe- T 136, 138
culcat pe- P 1238, 1336
Intins pe- H 4.43
-nisipos A 1001
scufundat in S 428
pmlntesc T 66
pmintiu

T 137

pAmintul (a lucra-) C 634


pmlntului (aflat deasupra-)
s 1315
pr P 69lt
-aspru S lt61
cu- dur S 195
fir de- C 70
-glandulos G 156
-glohidiat G 169, 171
in form de- T 449
-tnclrligat 1-I 18
-lanuginos L lt7
-pufos L 47
-rigid i lung S 461
-scutiform S 225
-setos S 461
-solzos S 838
-urticant U 88
printe P 151
pros P 683, 1622, T 432
alb mtsos A 1010
barbat- P 906
comat C 887

Oii

INDEX ROMANESC

complet- H 353
de jur imprejur- A
fin- P 690
mtsos-

556

S 432

pe ambele fee- A 418, 593


pufos- F 83, O 229

sericeu- S 432

scurt rigid- H 307


slab- O 129

slab catifelat- S 1250


slab

S 1227
P 692
VIIOS- L M, V 420
zbtrlit- L 54
proztate I 124, P
-lin P 163li
mtsos-

u~or-

-lanuginoas

-viloas
pri

690

L 39, 48

V 118

cu mai multe- P
cu patru- T 180
cu apte- H 152
cu ase- H 277

1002

cu trei- T 132

divizat in- T 329

psresc

pscut

pstaie

A 1234
D 73

form
-spiralat
psti

de. L 85
S 10411

cu numeroase- L 86

pstra

pune
crete

(a-) C 754
:S 302, P 173
pe- P 17lo

de- P 174

ptare foliar M
ptarea galben

zelor A tt57

65

a frun-

C 762, G 265, 1 173,


M 66, S 217, 968
-ca tigru! T 313
ptrunde {care-) P 233
ptrunztor G 254
ptat

punului

p 2Qii.

(de culoarea-)

pectinaceu P 205
pectinat P 205

pedal P 208
pedat P 209

peren P 261, 800


plant

-despritor

pedemontane (plante-) P 12
pedicel P 2t 1
fr- S 458
pedicelat P 210
pedicelul
-anteridiilor A 82/i
-capsulei S 461
-carpele H 610
fructului C t18
-sporocarpului C tt6
pediform P 212
pedofite P 2t3
ped011:amie P 7

p 234

(In

form

pepinier

335

970, P

P 254
P 255
pereche P 87
fr- 1 59

peranoz
percepie

perechi
cu cinci- Q 41
cu patru- T 165
div1zat In- Z 66
perelor (sclerificarea-)
L 2

325

A 1093

-stelai

de)

pentaciclic P 242
pentafiletic P 247
pentaginic P 241i
pentagonal P 243
pentamer P 245
pentandric P 246
pentaploid P 249
pentru P 1225
pepene P 252

-fals S 424
-transversal T 402
perfect P 262
perfoliat P 263
perforat F 123, P 264
pergamentos P 266
peri
ahsorbani A 22
-ancoriformi A 686
-colectori C 622
cu- T 432
-albi L 147
- -lucioi P 436
- -mt!l.soi S 432
cu mai muli- P 1075
CU sesili 1 186
-setacei numeroi S 468

P 709
-divizat P 705
-fidat P 700
-foliat P 701
-incizat P 705
inegal- I 60
-lobat P 702
-nervat P 703
-partit P 704
-sectat P 706
intrerupt-- I 228
pendent D 76, C 870, P 232
penetrant P 233
penicil P 235
penicilat P 234
pensul

P 261

perenchim P 260
perete P 152
-capsular P 275

-dinat

L Sti;

in

pedogenez P 8
pedogenic P 2H
pedologie P 215
peduncul P 217
cu -aripat P 896
-dilatat H 575
pedunculat P 216
pedunculul calatidiului
Cl6
pelagic P 218
pelagofite P 219
pelicular P 222
peliculat P 223
p(1Jicul M 181, P 22t
-citoplasmei P 756
pelit P
221
pelo(c)htofite P 225
pelofite P 226
pelopsamogen P 237
pelorie P 228
peltat P 230
pelucid P 224
penat P 698
-compus P 699
de trei ori-- T 527

-epidermali T 453
-fasciculaj P 69~ a
radlcali n 20, 244
-ramificai P 694 b
-scvamiformi L 105
S 895
P 694 c

-stelai

-verticilai

perilor ~totalitatea-)
P 691, T 327
periandric P 269
periant I 204, P 270
CU C 314
-dublu H 393
-reunit tn tub S 13i8
--simplu H 362, M 404
fr

884

periantomanie P 271
periaxial P 272
periblem P 273
pericarp P 275
pericheiu

P 277, 286

periciclu P 280
pericladiu P 278
pericliniu P 279
periculos P 339
750,

P 281
P 282
peridie P 284
-fals P 1540
-globuloas S 718
peridiol!l. P 283
periferic P 295
perifilogenie P 299
perifite P 302
perifiz!l. P 301
perigamiu P 285
perigin P 288
periderm
peridesm

,.,..,~:..;~~_,

Oo"

...

INDEX ROMANESC
perigoo P 286
-fals P 1.5U
~oniale (laeinii-)
LH
perihadromatic P 289
perimedular P 290
perinie p 291.
perioadl. P 293
-de inf~ie L 59
-de lnflonre T 87
-de timp T 87
periodicitate p 292
peripetal P 29~
periplasmA P 303
periplasmodiu P 30~
periplast p 305
peripterat P 308

perisperm 1 204., P 309


perispor P 31.1
peristamineu P 31.3
peristilic P 320
peristom P 317
cordoane transversale
la T 372
peristomat P 318
peristrofl P 319
perital p 321
periteeiofor P 322, 323
periteciu P 324., 1577
cu- P 322
peritrih P 325
peritrop P 326
perivazal P 327
perixilic p 328
perizoniu P 329
perl {In formA de-) M 104.
permanent P 334.
permeabil P 336
permeabilitate P 335
permutaie P 338
pernia

-frun:tei P 1650
form de- P 164.9
perpendicular P 28, 343
persicin P M6
persistent M 90, P 334., 34.8
cu nori -e A 351
cu frunze -e A 354.
personal P 349
corol -li P M9
pertofite P 352
perulat P 356
perulll. P 355
CU P 356
peste E 229, H 536
-tot P 63
pestri J 3, P 899, V 35
peter A 876, S 638

In

peteri

lnUmpltor ln T 586
triete In- T 585

peterilor

luxuria- L 283

petalA P 370
cu- P 36(1, 365
IAr- A 888
In form de- P 367
petala
cu- ascuite A 130
cu cinci- Q (16
cu -concrescut.e S 1M9
cu -despicate S 153
cu douA- D 257
cu- Inguste S 921
cu mai multe P 1017
cu -mici L 125
cu patru- T 185
cu -proase T 455
cu -rsucite S 1024
cu ase- H 281
cu trei- T 52/t
cu -unite S 1U4
-supranumerare P 1016
petalelor
aderena C 172
Iabelitarea- H 378
multiplicarea teratologic
a- P 369
petalifer P 365
petali(orm P 367
petalodiu P 368
petaloid C 817, P 367
petalomanie P 369
polo
cu- P 679
--neregulate N as
--numeroase P 1061
cu trei- colorate T 506
petrefacte F 136
pelricol P 380
petrificat F 135
petrofil P 380
petrofite P 381
peiol P 377, M 247
-aparent P 154.5
-aripat P 377
-comun P 377, R 12
crete pe- P 374.
cu- P 373
--foarte scurt S 1230
-dilatat P 563
f!tr- s 4.58
In form de- P 371
-parial P 377
-umflat P 377
peiolaceu P 371
peiolar

P an

P 373
peiolicol P 374
peiolul P 376
prevzut cu- P 375
peiolulat P 375
pH P 382
-indiferent A 1088
piatrA S 10/i
dur ca o- L 50
peiolat

pe- L 213
S 101
picAturA G 263
picior P 362
ln formA de- P 212
lung de un- P 208
lungime de un- P 362
picioare (lung de ase-)
H 280
picioroange (In form!l. de-)
G 23t
piciorul
-ciupercii C 227, S 987.
T 620
-cocoului C 900
cu- P 363, 890
picnidie P 1.679
-mare M ~2
picnidiofor P 1677
picnldiospor P 1678
picnie P 1680
picnospor mare M 4.4
picnoz P 1686
pictat P 679
pinten C 18
-nectarifer N 5~
pintenat C 19, 214.
pinteni
cu cinci- P 240
cu doi- B 86
cu muli- P 957
cu patru- T 156
cu spiralai S 761
pinul!l. P 712
piele C 810
pieliA subire M 181
pielos C 808
aproape- S 1136
piese
cu multe- P 801
cu trei- T 507
pietre (aflat sub-) H 596
pietri (cu-) G 162
pietros G 162, L 50, P 378
piezi P 730
piezolropism P 680
pigment G 252, P 682
-albstrui alb L 139
-rou R 298
pigmentaie P 681
pil (in form de-) R 42
pileat P 684
pileiform P 685
pileocistid P 686
pileus P 688
pilidiu P 689
pilitur Un form de-) S 197
piloriz P 687
piloziuscul P 692
piluliform P 693
piogen P 1691
pipernicit R 10~
sfarm-

,..;~m:..l-1

.,,.,.,

..,

INDEX ROMNESC

invers- O 21
pirenariu P 1695, 1698
pirenat P 1696
pirenocarp P 1698
pirenofor P 1700
pirenoide P 1699
pirenozom P 1701
pirifer P 1 70~
piriform P 1705
pirofil P t 708
pirofite P 1711
pirofob P 1709
pisiform P 715
pistil G 290, P 720
-abortiv P 9~
cu- F 33, P 717
--mai mic M 163
cu un singur- M 422
fr A 348
pistilar P 716
pistilat P 717
pistilodiu P 719
pistilului (suportul
cat al-) S 646
pistiluri

cu

plaje nisipoase (plante de- -)


A 352
plan H 355, P 723, 7U,

'"

ramili-

-asemntoare I
cu cinci- P 24J"
cu mai multe- P 995
cu nou- E 208
cu opt- O 57
cu patru- T 176

316

cu

apte- H 151
eu ase- H 276
cu trei- T 498
pistruiat L 98
pitic N 51~ P 1652
pitmen t' 1712
pivot.ant P 28, 343
rdcin- - P 28
pixidat P 1713
pixid p 1715
cu- P 1713
pixidiform P 1714
pile S 514
pilnie (In form de-) 1 154
plrlitor C 882
ptrlil A 222, D 115

plslos

72

plac ecvatorial

placentat P 727

placentaie P
cu -a:xilar A

-central

A 247

726

124/t

C 215

P 72/t, S 689
cu- P 727
placentifer P 727
placocromatic P 728
placoplaste P 729
plagiodrom P 731
plagiofototaxie P 73/t
plagiofototropism P 735
plagiotrop P ?37
placent

aproape- P 74/t
-comisural P 75/t
-diagonal D 135
-median M 136
-transversa1 T tt02
planctologie P 738
plancton P 739
-animal Z lt9
-de suprafail P tt19
-fals P 1551
-OCB.Zional T 666
-oceanic O 4.6
-sezonal M 210
-vegetal P 658
planctonul
-apelor H 495
--curgtoare P 1150
--stttoare S 855
-atmosferic A 750
-blilor H 99
-lacustru H 72
-microscopic M 341
-mlatinilor H 99, T 70
-oceanelor T 222
-zonelor adinci din mri
H 606
planogamet P 745
-mascul M 3tt2
planospor P 7tt7
planozigot P 7tt8
plan 1 5
-cu ilustraie T 4.
plantare P 751, S 92
plantat S 88
loc de- P 751
plantaie P 751
-de arbori P 750
plant P 638, 74.9, S 997
de- P 601
-fosilil B 259, P 636
-gazd N 208
-ierboas1i. G 232
-mam P 151
-parazit P 127
-peren P 261
relativ Ia- P 601
-Unr P 753
plante
-adaptate ploilor abundente O 143
-adventive A 223, 225
-alpine A 132, C 84.5,
o 217
asemntor unei- P 634.
atac mai multe- P 1020
-boreale M 363
-carnivore 1 180
-celulare C 209
-coloniza\oare E 327
-compas C 675

plante
-concrescute P 90
-cosmopolite A 560
-cu fiori lumacee A 81
-- -ginandnce 8 1388
-- monadelte O 14.9
---i seminte S 668
--fructe ind.ehiscente
A69
-cultivate C 957
-cu spori C 919
-de ap H lo93
--ape dulci D 388
-bli H 98
- -buruienrii X 4.5
--canaturi T 28
-etmp A 332
--coaste a'f"loase P 225
- -crlnguri
4.70
--cultur A 3tt2
- -eleteie T 317
--grdin P 749b
--lacuri T 317
--litoral P 1450, A 352
---stincos A 159
--locuri argiloase P 226
-- -lntunecoase S 213
-- -mltinoase U 5
- - -na.moloasa L 187
-- -umbroase S 161
-mlatini H 98, P 59,
S 962, T 69, X 36
--mocirla H 70
--munte M 468
--nisipuri A 1002, P 1tt55
-- -zburtoare M 386
- -pajiti P 1204
--pdure S 508, N 7&
- -puni N 149
---ti pajiti P 1098
- -p1etriuri C 255
- -plaje nisipoase A 352:
- -podgorii V 123
- ~primvar V 73
- -staiuni tnsorite H 82
- -stlncrii R 413
- -anuri T 28
- -turbrii T 654
-decorative D 21, O 2U
-de l?a malul rturilor R 330.
- - -ztduri M 580
din apele stagnante
s 869
--torentiala R 307
-gropi P 461
--mrile adinci P 1097
--oceane O tt5
--plraie N 4
--regiuni pedemontane

P12

--semnturi

-edificatoare
-evadata
E 329

din

S 255
A 236

culturi

INDEX

ROMNESC

planto

-exotice P 749a
-gazde H ~40
genuri de- G 83

haJofi1e H 16
-humicole O 312
-ierbacee H 156
-indicatoare 1 1.16
-indiferente N 111

nutriia- P 675
putregaiul- N 49
plantul G 132, P 753
de muchi G 31
plasmalemil P 756
plasmatic P 757
plasmatice (schimbarea
coeziunij.) S 1383

plasrnodesm

P 7 60

plasmodiocarp P 761
plasmodiu P 762
-introduse In cultur E 330
fals P 1552
plasmodiului (divizarea-)
-iubitoare de cilldur
p 773
T 274
-lemnoase X 62
plasmofag P 769
-marine T 221
plasrnogamie P 763
plasmogenez
P 764
-medicinale M 138
plasmolitic P 767
-melifere M 177
-mirmecofile M 626
plasmoliz
P 766
-nitrofile N 126
rezultat din P 767
-nocturne N 133
plasmonem P 768
plasmoptiz P
771
-ocrotite T 662
-ornamentale D 21, O 2U plasmotomie P 773
plastic P 774
-pasante E 227
-praticole P 1204
plastid P 775
-rdcinoase R 279
-disciform mare M 39
-ruderale C 353, R 391
-filiform N 70
-incolor! L 144
-mezoflle A 388
-sAibticite E 51
plastidelor (totalitatea
-spontane S 778
-celulei) P 776
plastidom P 776
-strvechi P H10
plastidulll. P 777
Subalpine O 250
-submerse H 71
plastin P 778
-suculente C li13, S 1264 plastocron P 780
plastodesmll. P 781
-terestre T 139
plastodinamie P 782
-tinctoriale T 315
plastogen P 784
-trectoare E 227
plastotip P 786
-tropicale M 61
-ubtcviste U 3
platicladiu P 790
-unicelulare P tUO, U 42 plcere A 526
plcut A 488, 527, C 248,
-vasculare V 40
1 11, S 1084, V 64
plantei
dezvoltarea anormal
a- plectenchim P 795
P 1043
plectenchimatic P 796
numele- N 142
pleiocaziu P 799
plantele
pleiociclic P 800
-acoperiurilor de case
pleiofag O 148
T45
pleiomer P 801
-bancurilor de nisip S H73 pleiontism P 803
-dunelor de nisip T 295 pleiotaxie P 809
plantelor
pleiotropie P 811
aspectul general al- P 595 pleioxen P 813
pleomorfie P 1005
autogeneza- P 648
cenoza- cullivate A 343
plerom P 819
citologia P 618
plesiasmie P S20
conscrierea- A 795
plesiobiotic P 821
creterea- V 45
plesiotip P 823
denumirea- D 65
plesnitor E 489
pleur P 825
dinamica micriiP 620
pleurenchim P 827
fiziologia- P 61a5
pleuridiu P 828
geneza- P 627
pleuroblastic P 829
morfologia- P 641
pleurocarJ?C P 830
nomencfatura- P 646
pleurocistld P 831
N 22
-insectivore 1 180
-tnottoare

...

pleurodbcal P 832
pleurogen P 833
pleuroginic P, 834
pleuromitic P 835
pleuroplastic P 836
pleuroriz P 837
pleurospor P 839
pleurosporange P 840
pleurotribal P Sli1
pleurotrop P 843
pleuston P 84lt
pliat P 849, 1625, R 403
-longitudinal C 705, O 395
-neregulat C 830
-parial S 356
-spre interior R 155
plica tii P 84 7
pliere P SlaB
plin F 16, P 815, R 154,
R 402, S 563
floare - P 815 a
-In interior C 672
pliseaz (care se-) P 847
pliu P 8~6
plivirea buruienilor
R 409
ploaie I 46, P 1165
care anun- P 882
referitor Ia P 882
plococarp P 850
ploi abundente
adaptat la - -0 tU
neadaptat la- O 142
ploni (In form!i. de-)
c 809
plotofite P 851
plumburiu L 230, P 854
-alb c 243
-palid P 220
plumul!i. G 78, P 856
pluricarpelar P 859
pluricelular P 860
plurienal P 858
pluriseptat P 876
pluriserial P 877
plut 8 1167
plutitor F 98, 99
-pe ap N 22
pluvial P 882
pluviometru O 139
pneumatocist P 884
pneumatode P 885
pneumatofor P 886
poam P 1092
poart (care-) F 35, P 464
poate (care-) P 1151
pocal (in form dll-) A 6~
pocnitor C SB2, E 489
poculiform P 889
cu flori -e P 888
podeiu P 895
podgorii (plante de-) V 123
podicel P 892
podiuri (plante de) P 213

...

INDEX ROMANESC

podocarp P 893

podocarpic p 89~
podosincarpie P 898

poicilodinamic P

900

poicilogeotropism P 901

P 903
poicilotermic P 904
poiciloxerofite P 905
pol P 932
poicilosindez

polacantic P 911i

polaplazie P 916
polaplostemonopetal P 917
polar P 908
polaritate P 903
lipsit de- A 926
polen P 918
referitor la P 925
polenin P
919
polenizare P 923
-artificial P 923a
-direct cu fecundare
A 1172
-ilegitim P
923
fertilizare prin- P 623
-indirect X 21
-ncruciat

~M.

G t93,

P 923, S 884, X 21
cu- A 435
-legitim L 82
-natural
P 923
-prin insecte H 166
-strin X
21
-sub ap H !Wt
poleniz.at P 92/o
prin albini M 180
-animale Z 14, 15,

-ara

H 489
-d1ptere M 617

46

-mari M 30
-fluturi de noapte S 725
-lilieci C 280
-psri O 245
-i fluturi de noapte

247

-vint A 743
polex P 920
poli
cu doi- B 204
cu mai muli- M 560
cu trei- T 546
dispus la- P 908
poliachen
P 935
poliadelf P 937
poliandric P 9/iO
poliarhic P 91i3
poliaster P 9/ili
poliblast P 946
policar P !121
policarion P 954
policariotic P 955
policarp P 951
policarpic P 950
policarpoforie P 952

policentric P 956
polichorie P 962
policiclic P 976
policladie P 969
policlonal P 971
policotiledoneu P 973
policoliledonie P 974
policromatism P 964
policromatofil P 965
policromie A Sli8, P 96/i
policromozomic P 966
policronic P 968
policultur P 975
polidactilie P 978
polidemic P 980
poliderm P 981
polidrup P 982
poliecie P 1013
poliembrionie P 983
polienergid!i. P 98%
polienergidic P 985
polifag P 1020
polifazie P 1021
polifil P 1028
polifiletic P 991, 1026
polifilez P 1025
polifilie P 1027
polifilogenie P 1029
polifolicul P
981
poligam P 989
poligamie A 803, P 988
-trioecic!i. T 519
poligenetic P 991
poligenez P 990
poligin P 995
poliginle P 99ft
poligonal P 993
polihaploid P 997
polihibrid P 998
polimastigot P 1000
polimer P 1002
polimerie P 1001
polimictic P 1003
polimitoz P 100ft
polimorf P 1006
polimorfism P 1005
-fals P 1556
-foliar H 235
-sezonier O 208
polinarie M 115, P 922
polinic P 925
polinie P 922
polinifer P 926
polinillor (discul-) C 826
polinitrofil P 1008
polinodiu P 929
polinominal P 1009
polinoz P 930
polinucleat P 1010
polionim P 1011
polioplasm
P 912, 1014
poliovulat P 1015
polipetal P 1017
polipetalie P 1016

polipJastic P 1030
poliplectic P 1031
poliploid P 1035
poliploidare P 103%
po1iploid P 1033
poliploidie P 1036
polistemonie P 1037
polsaprobic P 10ii2
polisarcl P 10li3
polisepal P 104/i
polisifonic P 10ft6
polisimetric A 151, P 1068
polisimetrie P 1067
polisomatie P 1047
polisperm P 1050
polispermie P 1051
polispor P 1052
polisporangiat P 1053
polisporic P 1054
polistel P tOS&
polistelic P 1058
polistelie P 1057
polistemon P 1059
polistilic P 1066
polistom P 1064
polistomatic P 1063
polistromatic P 1065
politalamic P 1069
politelic P 1070
politipic P 1078
politomie P 1071
politopic P 107/i
politopie P 1073
politrih P 1075
politrof P 1077
politrofie P 1076
polivalent M 57li
polizaharide P 1041
polizigoz P 1084
polizomic P 1049
polizomie P 10!i8
poloic P 931
polul sudic (aflat la) A 814
pomaceu P 1085
pomet H li38, P 1086
pomi (livad cu) P 1086
pomifer P 1089
pomiform P 1090
pomologie P 1091
pontic P 1095
pontofil P 1096
pontofite P 1097
poofite P 1098
popular V 72
populaie P 1100
populeaz (care-) 1 159
por P 1125
-o-pistial O 191
subepidermal C 930
poraceu P 1122
porandric P HOt
porcelaneu P 1103

INDEX ROMNESC
porenchim P HM
pori
care se deschide prinp 1105
CU p 1113
--mAruni P 1124.
porcid P 1105
porofil P 1111
porogam P 1108
porogamie P 1107
fecundat prin P 1108
poroide P 1109
porometru P 11 t O
poros P 1113
porozitate P 11t2
port H It
portaltoi H 572
portocalA A 1152
portocaliu A 1151
porelanul (opac alb ca-)
p 1103
poriune micelianA R 281
porulos P 1024.
porumbel (suriu de-) C 64.6
post.adaptare P 1129
postco.rpotropism P 1131
postdmax P 1132
postdiluvial P 1133
posterior P 1134, 1139
situat- P 1139
postestival P 1130
postfertilizare P 1135
postnoral P 1136
postnoraie P 1136
pos~lacial
P U38
postic P 1139
postmaturaie P 11ft0
postmaturizarea fructelor
s 1310
postmeiotic P 1141
postmeridian P 1H2
postreducie P 1 Ha
postvernal P tiU
postzi{fotic P 1H.5
potamJcol P 114.6
potamobotanicA. P 114.7
potamofil P 114.8
potamofte P t H9
potamoplancton P 1150
potcoav

curbat 1n A 595
In form de- H ao4.
potecA 8 375
potenial P 1151
potenometru P 1153
potetometru P 1154.
potir (In form!l de-) H 584.,
p 179
potometru P 1155
potrivete (care se-) C 725
potrivindu-se C 789
potrivit A 4.8, 1 38
povlrnit P 1194.
pozitiv P 1127

P 1126, 8 252, 54.0


praf P 1651
In form de P 16ft6
pratcol P 120lt
prAfuit P 16lt7
prApAstios P tt9lt
preadaptare P 1157
prealpn P 1158
preantez P 1160
precedende P 1162
precedent P 1163
precipitatului (formarea-)
p 1165
precipitaie P 1165
prechmax P 1167
precoce P 1169
precocitate P 1168
precursor P 1170
predeterminare P 1171
predispoziie P 1172
-genetic P
U57
predominant P 1175
prefa P 1176
prefer (care-) P 4.37
preferenial P t t ?7
prefloraie P 1 t 78
-alternativ A 4.74.
-cochlear C 55 7
conduplicatA C 705
-contortA C 778
-coruptiv C 830
-imbr1cat 1 49
-plicativ P Sft9a
-valvat V 27
prefoliaie P 1180
-circinatA C ltft9
-convolut C 79ft
-obvolutiv O 38
revolutii. R 221
preformat P 1183
preformaie P 1182
preformism P 1182
prefrunz P 130ft
prefusorial P 118ft
preglacial P 1185
prehaustorii P 1186
prehensil P 1207
preintimpinarea bolilor
p 1303
prejudiciu N 171
prelucrare E 6ft, T 380
prelungire P 1277
prelungit P 256, 12ftft,
P 1278, H27
-Inainte P 1123
prematur P 1188, 1270, 1360
premergtor P 1170
premontan P 1189
premors P 1190
preocupat P 1191
preparare P 1192
preponderent D 365, P 1175
poziie

preponderen

V 20

cantitativ

prereducie

P 1193

presrat

A 1076, C 760

proaspt

R 77

-pe ici-colo 1 233


prescurtare A 3
prescurtat A It
presiune osmotic O 280
diminuarea- C t 79
pretutindeni P 63
prevalen P 1201
prevzut cu H t, 1 199,
M 579, P 1173
peri P 683
preventiv P 1302
prevernal P t 202
prezent A 217 , P 11.95
prezenA P t 196
prezint (care-) E ft4.3
prezumia P 1197
primar O 2a8, P 1208
primvar V 66
de- V 73
form de- V 73
de la sftrit de- P 11 4.lt
de- timpurie P 1202
primin P 1210
primitiv (nucleu-) P 1380
primordial P 1212
primordiu P 1213
cuB 231
primordiul
-embrionului P 1245
-fructificaiei A 984
-fructului O 292
-miceliului P HOit
-organului B 228
-radAcinii E 30
primul P 121lt, 1360, 1375
prin D 127
principal C 85, P 1208,
p 1215
principiu P 1216
prioritate P 1221
prismatic P 1222
prism (In form de-) P 1222
prisos (de-) H 551, S 1291
privete spre (care-) S 631
privind pe Q 53
privire 1 254
-generalA. C 759, S 141a2
privit dinspre S 207
proantez p 1226
proanb-opic P 1227

probazidie P 1228
proboscideu P 1229
procambiu P 1230
procariogamet P 1264.
procariogametizare P 1265
procarp P 1231
proces P 1233
procinez P 1266
proclimax P 1286
procromatin P 1231a
procromozom P 1235

...

INDEX ROMANESC

procumbent P 1238

prodrom P t2U
producAtor F 40
produce (care-) F 35, H 84,
p 171
-mlncrime P Ho47
-puroi P 1691
produce (care se-) O 235,
p 1240
productiv F 36, P 1243,
1274, u t
productivitate P 1242, U 2

proembrion P 1245
proeminent E 89, P 12/iO,
128li

slab- P 1286
proeminen A 929, P 1285
-longitudinal P 1262
profaz P 1297
proferment P 1247
profilactic P 1302
profilaxie P 1303
profit P 1304
profototaxie P 1300
profototropism P 1301
profund P 1250
profunda! P 1248
profunzime P 1249
progamet P 1252
progametului (nucleul-)
p

126!,

progametizare P 1253
progametoflt P 1254
progamic P 1255
progenez P 1256
progenitur P 1257
progeotropism P 1258
progres P 1259
progresiv P 1260
prohidrotropism P 1261
prolamine P 1267
prolepsis P 1269
proleptic P 1270
prolifer P 1272
proliferare P 1273

-inllorescenei E 7
-ramurilor C 48ft
-rdcinilor R 267
prolifk: P 127fo
prolilicare P 1273
proluvial P 1279
promeristem P 1281
promeristematic P 1282
promelafaz P 1283
promiceliu P 1289
-cu bazidii H 115
promitoz P 1287
promontoriu P 1288
pronucleol P 1290
pronucleu P 1291
propagare P 1293
-prin agare P 466
propagativ P 1294
propagul P 1295

proplastida. P 1306
propontic P 1307
proporional P 1308
proprietate P 1310
-funciarA P 11"'
propriu P 1311, S 622
proptit F 179, S 1276
proptltor F 178, S 1275
propus P 1309
prosaerolaxie P 1313
proschemotaxie P 1314
prosenchim P 1317
prosenchimatic P 1318
prosfitiazl P 1330
prosgeotropism P 1320
prosheliotropism P 1321
prosoplasmatic P 1325
prosoplasm P 1324
prosoplazie P 1323
prosoplectenchim P 1326
prososmotaxie P 1327
prospecie P 1328
prosperitate P 1329
prosporange P 1331
prosporie P 1332
prostadiu P 1333
prostelic P 1334
prostermotaxie P 1335
prostrat P 1336
protal G 31, G 12fo5, 1371
In form de P 1372
-mascul M 344
protaloid P 1372
protandric-homogam P 1339
protandrie P 1361
protantez

P 13U

proteaze P 1342
protector P 1343, T 6U
protecia naturii N 25
proteic P 13ftft
proteide P 13ft5
hidrolizare - P 1354
proteificare P 1353
protein P 13fo7
referitor la- P 1M4
proteinoplaste P 13fo6
proteism P 13fo8
protejat T 662
protenchlm P 1349
proteochemotropism P 1351
proteohidroliz P 1354
proteoide A 379
proteolitic P 1356
proteoliz P 1355
proteoplast P 1357
proteosintez P 1359
proteozom P 1358
proterandric P 1362
proterandrie P 1361
proteranteu P 'l363
proterantic P 1363
proterogenez P 1364
proteroginic P 1366
proteroginie P 1365

proteropetalie P 1367
proterosepalie P 1368
proterotip P 1369
protiste P 1373
protistologie P 1374
protoblast P 1378
protocariocinezA P 1381
protocarion P 1380
protoclorofil P 1381
protocolenchim P 1384
protooorm P 1385
protocrat P 1386
protocromozom P 1383
protoderm P
1387
protoepifite P 1388
protofil P U09
protolite A 310, P 1410
protofloem P 1408
protogamie P 1389
protogen P 1392
protogenetic P 1391
protogenezl P 1390
protogonidie P 1393
protohemicriptofite P 1397
protoliz

P HOO

protolot:: P 1399
protom1celiu P H04
protonem P 1245, 1405,
R 287
protoni P 1406
protoparenchim P 1407
protoplasm P 1412, C :l069
protopla.smatic
filament- P 768
protoplasmatologie P 1413
protoplast P 1Uft
protosclerenchim P 1415
protospor P 1416
protosporofit P 1417
protostel P 141 8
protostrofe P 1419
prototip P U23
prototror P 1422
prototrofic P 1421
protoxilem P 142fo
protozigot P 1426
protozoofil P 1425
protropic P 1430
protuberan P 1434,
T 635, U 18, 19, V 78
cu-S1055,V79

-tn form de gu S 1053


provenit E fo70, N 29,
O 270, P H36

-din mai multe flori P 1069


provincie P 14.38
provizor P H39
provocarea insensbilitil
A 648

proxm P 1440
pruin P Hofo1
pruinos G 163, P HU
prun P 1446
prund S 4

.INDEX ROMANESC
(cu-) G 162
prunicolor P 14/o3
prunifer P H41o
pruniform P 14U
pruriginos P 11olo7
psaliotic P HA8
psamatofl P 1M9
psamatofte P H50
psamofil P HM
psamofite A lo93, P H55
psamogen P H53
pseudantie P H58
pseudantiu P H59
pseudoanafaz P H67
pseudoanual P 1462
pseudoanulus P H57
pseudoapogamie P 11o63
pseudoapospore P HM
pseudoarl P H65
pseudoautoedc P 1468
1466
pseudoautosindez p
pseudoauxospor P 1469
pseudoax S 1365
cu- s 136~
pseudoaxilar P 1470
pseudobac P H72
pseudobotritic P 1473
pseudobulb P H75
pseudobulbil P H71o
pseudoca.Iiciu C 4/o
pseudocambiu P H77
pseudocarp P 1479
pseudocarpie P ill'i8
pseudocectdie P 1480
pseudocefalodiu P 1481
pseudocil p 1{.83
pseudocist P 1'l88
pseudocleistogamie P HB4
pseudocleistogenie P H85
pseudocompatibilitate P H99
pseudocortex P 1t.B6
pseudocromozom P 1482
pseudodicotomlc P 1490
pseudodicotomle P 1/o89
pseudodisepiment P H91
pseudodistrofie P H92
pseudoefemer P H%
pseudoendomtoz P 1/o93
pseudoe-pifite P H96
pseudofasciculat P 1497
pseudofecundare P 1498
pseudofeloid P 1546
pseudofertilitate P 11o99
pseudoferlilizare P 15H
pseudofilopod P 1548
pseudofiz P 1550
pseudofoliaceu P 1500
pseudofotometric P 1547
pseudofrunzele talofitelor
p 553
pseudogametangiu P 1501
pseudogamie P 1502
pseudocarpic P 1503
pseudohaustor P 1505
prundi

pseudoherc'1l'amie P 1506
pseudoheredttate P 1507
pseudohermafroditism
p 1508
pscudoheterocarpie P 1509
pseudoiiibrid P 1511
pseudohibridizare P 1512
pseudohimeniu P 1513
pseudohomonim P 1510
pseudoimpregnare P 1511l
pseudoinduzie P 1515
pseudolamin P 1516
pseudolateral P 1517
pseudolatex P 1518
pseudolichen P 1519
pseudomnrginat P 1520
pseudometafaz P 1522
pseudomicori1; P 1528
pseudomitoz P 1523
pseudomixie P 1524
pseudomonocarv.ie P 1525
pseudomonocotiledoneu
p 1526
pseudomonomer P 1527
pseudomonopodial S 1364
pseudonectarin P 1529
pseudonemateciu P t530
pseudonucleol P t531
pseudonucleu P 1582
pseudoparafiz P t533
pseudoparazit P 1536
pseudoparazitic P 153/o
pseudoparazitism P 1535
pseudoparenchim P 1537
pseudopelorie P 1538
pseudoperiant P 1539
pseudoperidie P 1540
pseudoperigon P 1541
pseudoperislom P 15~2
pseudoperiteciu P 15lo3
pseudopetalie P 15~/o
pseudopeiol P 11'1~5
pseudopicnidie P 1560
pseudoplancton P 1551
pseudoplasmodiu P 1552
pseudoplast P 1553
pseudopodiu P 155/o
pseudopoliembrionie P 1555
pseudopolimorfism P 1556
pseudopoliploidie P 1557
pseudopor P 1559
pseudorafeu P 1563
pseudoreducie P 1564
pseudorepent P 1565
pseudoriz P 1566
pseudorozeU. P 1567
pseudoseptat P 1568
pseudosesil P 1570
pseudosimbioz P 1580
pseudosincarpic P 1581
pseudospermic P 1571
pseudospic P 1572
pseudosporange P 1573
pseudostel P 1575

pseudostil S 1072
P 1576
pseudostrofioHi. P 1578
pseudostrom P 1577
pseudosuber P 1579
pseudotal P 1583
pseudoterminal P 1582
pseudotip P 1585
pseudotric(h)ofor P 1584
pseudotulpin C 192
pseudovacuol P 1586
pseudovalv P 1587
pseudovascular P 1588
pseudoverticil P 1589
pseudovicariism P 1590
pseudoviviparie P 1591
pseudoxerofite P 1592
pseudozigospor P 1593
psichrocleistogamie P 1601
psichroclinie P 1602
psichrofite p 1603
psihofile P 1599
ptarmic P 1604
ptenoflofite P 1605
pteridofite P 1610
pteridografie P 1608
pteridospor P 1611
Flerochore P 1615
ptichonomiu P 1626
ptiozom P 1628
puberul P 1631
puberulent P 1631
pubescent H 56, P 1633
slab- P 1631
pubescen P 163/o
publicaie P 1635
pudic P 1636
puf P 852
pufos P 853, 855, 1622
pr L 47
-pros F 83, G 229, L 47
pugioniform P 1638
puiet P 753
pulp C 97, P 16%3
cu mult- P 16~'
fructului M 222
pulpos C 96, P 16foft
pulsatii P 16~5
vacuol - C 779
pulveraceu P 1646
pulverulent P 1647
pulvinat P 161o9
pulvin P 1650
pumnal (n form de-)
p 1638
punct P 1656
punctat P 1653, S 968
lin- P 1654
numeros- P 1061
puncticulat P 1654, S 968
punctilorm P 1655
pung (In form de-) C '899,
s 221
pungent P 1657
pseudosUpel

...

INDEX ROMANESti

punguli

B 311
puniceu P 1659
pur P 1663
purgativ C 18~. P 1660
puroi (care produce-) P 1691
purpurascent P 1661
purpuriu P 11 tt., 1662
-albastru inchis l-1 M7
aproape- P 1661
-deschis P 1118
-inchis A 1130, M lt72
rocat- P 1114
- -lnchis H 11.9

purttor P

461i,

pus P t128

pustulat P 1667

pustul

P 1666

cu- P 1667
pusule P 1668

putamen P 1669
putaminat P 1670
putat P 1671
putere P t152, V 20, 141
cu-'V 19
--slab O tH
puternic G 251., P 1151, V 19
putin F Hl
putrefactie P 1673

produce- S 417
putregaiul plantelor N 49
putrescent P 1674.
putreziciune C 89
putrezire P 1673
cauzeaz-

S 51

putrezit P 1672, S 696


puturos F 103, M 78, N 116,

107
P 1118, 195, S 1085

puin

cel- 8 28
cu-O 108, S 603
foarte - P 3lt2

rabarbarin R 222
rabdoide R 221t
racem B 265, R 7
-compus R 7

dispus in- R 4

In forma de- R 3
-mic R 6

-simplu R 7

raceme

cu-B 262

Inguste S 901t
--mici R 5
poart R 1
racemi- B 262
racemifer R t
racemiflor R 2
racemiform R 3
racemos B 263, R It
ramificaie -oas

racemul R 6
racemulos R 5

R It

radial R 16
radiant R 17
radiar A H.4, R 16, 37
radiat R 19
radiaie R 18
radical R 20
radicant R 20a
radical R 23
radicicol R 24
radicifer R 25
radlciflor n 26
radlciform R 27, 273
radicivor H. 28
radlcular R 31
dimorfism- H 246
sistem- S 1476
radiculat R 32
radlcul R 30
cu-R 32
--lateral P 837
radiculodiu R 33
radii R loO
cu dou- B 206
cu numeroase- P 943
cu puine- P 200
cu trei- T 552
-medulare M 143, R 40
radiile umbelei R 40
radiobiologie R 35
radiogenetic R 36
radios R 37
radiolropism R 39
rafeu R 66
rafide R 68
rafidioplancton R 69
raheol

rahis R 12
rahitism R 13, 14
rameal R 46
rameaneu R 47
rament R 50
ramentaceu R 49
ramicol R 52
ramificant R 54
ramificare F 197, R 55
-rdcinilor D 3
ramificat B 269, C 478,
R 53, 56
bifurcat- F 198
slab- S 1218
uniform- 1 341
ramificaie R 55, 63
cu - aparent P 1561
-cimoas C 1008
-racemoas R 4
ramificii (care se-) R 54
ramificaii (cu trei-) T 490
ramiform R 58
ramo:.r.itate R 59
ramur R 63
-adventiv A 224
-aparent P 1562
-de altoi I 190

ramur

78
P 590
-foliacee P 559
-filiform F
-filogenetic

-frunzoas nefiorifer
-mic R 62
-secundar R 62

-sporifer
-tlnr B
-viguroas

S 804
228
V 132

T 660

ramuri
cu-C 478, 514, R 53
--aripa te P 1616
--crnoase S 68
cu dou- B 207
cu- drepte O 252
--tndesuite P 1682
--Inguste S 909
--late P 791
--mici R 61
--numeroase M 564, P 970
--proase T 447
--pubescente H 57
--scurte B 27lt
-sterile V t 29
-subiri L 119
ramurilor
cderea C 488
concreterea- C 576
proliferarea- C lo8t.
ranunculaceu R 6ft
rar R 71
ras D 81
ras geografic P 1271
raz R 40
raze
cu trei- T 552
dispus tn- A ilt4
tn form de- A 151, R 16, 37
rcoritor R 116
rcoros A 471
rdcin R 41
-adventiv A 22%
-aerian A 259
-cil.rtoare A 206
-contractilil. C 179
cu-R 230
.-capitat R 251
-fasciculat. R U
fr A 101ti
-fibroas R Iti
-fosilil.at R 261t
-fusllorm R 41
tn form de- R 262, 273
-lateral R r.t
-lemnoas R U
Ung R 240
-napiform N 12
-neramificat S 518
-pivotant P 28
-principal P
1208
-propbtoare R %1
-secundar1i.. R 23', 8 245
-simpl S SUl

JNDBX ROMANESC
-superlicialA 8 t289
-tuberizatA T 630, 636

rAdAcini
care crete pe- E
R 27~

291,

care emite- R 20
care poartA- R 25, 276

care roade- R 28
cu - aUrnltoare E 8
cu - cArnoase S 76
cu - concreseute S 1443
cu ligoificate X 63
cu mariM 415
cu numeroase P

R29
tAietor de. R 286

1040,

rdcinii

baza- R 2U
hi.,oderma- 1 212
pnmOl'diul R 30

rdtcinllor

descrierea- R 260
f<ll'marea R 257
proliferarea- R 267
ramificarea- D 3
rAdAcinoarA R 287

rAdAcinos R 29
rmiA R :1. 64
rmuricl R 62
rAmuros B 269, R 60
rl.niri
cu-T 404

cauzat de T 404

rArit R 71
rAaad P 753
rbadnia. P iMS, S 335
rAsare (care-) P 1240, 1322
rAsritean O 236
rAscoacere S 1310
riscopt (cu fructul-) C 155
rs!irat D 318, S 613
risfrlnt A 635, R 115
brusc- a 92
--Inapoi R 207
-spre interior 1 251
rAspindire P 1293
-prin animale Z 27
de P 12941

-endozoica E 196

-geograficA limitatA S 907


teritoriu de- A 1000
rAspindit
-ici -colo S 780
-peste tot c 668
-pretutindeni C 849
-prin C 370
- -anima1e E 315, Z 28
- -oameni A 691
--pAslri O 2U
rA1tumat A 682, 1 267,
O 2, P 359, R 186
pe jumAtate H tU
rAsucete (care &e-) T 356,858

rAsucire G 317, V 160


spre interior 1 279
rasucit C 778, D 338,
R 202, 8 1022, T 35/i
aparent P 150i
-de douA ori B 106, 217,
D 190
-de la dreapta spre sUnga
8 52fo
-inelar G 31fo
-tn afara R 221
-In ctrj C fo.\9
-In spiral C U9, ~;71,
S 10ft3, V 161
---In sus S 1300
-lna~;~oi O 21
-pe Jumatate S 297
siaJ>.: S U58
-spre interior C 777, 1 2fo0,
280

rilsucitor V 159
ri1inii R i 68
secretlnd- G 261
rAlnos R 175
rUI.citor E 3fofo
ru M 85
-mirositor P 1672
rAzi mat F 179, S 1276
rilzor V 8fo
reacie R 7fo
real V 91
reamintitor A 208
recapitulaie R 75
recaulescen R 76
rece F 153
-ca gheata G 64
re<:ent R 77
receptacul C 227, R 79
-comun C 521
-conic C 750
-flora! C 523
- -disciforrn D 309

receptacular R 78

receptiv R 81
receptivitate R 80
-ereditarA P t 172
NlCeptori R 82
recesiv H 615, R 83

recipient al nectarulul N 61

reciproc M 595, R 8fo


reclmat D 37, R 85

recoltarea cerealelor M 258

recornandaie C 662
recombinare R 87
recrudesoon~ R 89
rectangular R 91
reclicaul P 93
l'tletigradaie P 9fo
rectinervat P 95
rectipetalitate P 96
rectiserial P 91
rectiuscul P 98
recunoscut R 86
recurbat A 689, R 101

reeurbeazl (care se-) R 99


recurent P 99
rec11ren1 R 100
:reducie R 105
reductional M 169, R 106
reduplicat R 109
redupHcaie R 108
redus R 104
-tn dezvoltare R 394
referitor la P 353, S 631
reflect R 1tt
reflexlune R 11 o
reflorescen.A R 113
refractiv R 11 fo
refugiu R 118
regenerabilitate R 120
regenerare N 81, R 121
-pa:rm11 a organului M 209
regenerat R 123
regeneratum R 122
regenninare R 124
regional R 126
regiune D 343, R 125
din alti- A 482
reglementar R 331
regma~iu R 128
regmA R :127
regn R 129
-vegetal R 129, V 41
regresie R 130
regresiv R 131, 209
regulariform R 133
regulat R 134
regulatie R 135
regnUl R 132
r~lilor (contrar) 1 42
remtegrare prin cretere
R 148
reiteJ'at R 136
reinnoire (de-) I 164
reinnoit R 123
retntinerire R 138
relnverzete (care-) R 217
retnvie (care-) R 102
rejuvenescenA R 138
relaie N 113
relativ R 139
-la Q 53
releveu A 795, C 752a
relict R uo
relictele plantelor de culturA
E 328
relicveliere R tU
remanent R tU
remontant R t 12
rena.scant R 102
reniform R 145
aproape- S 1221
renuDUt C 490
reobioni R 229
re~nic R 230
reolil R 232
reofite R 234
reolob R 233

INDEX ROMNESC
reomorfoz

R 231

reotropism R 235
repand R H7
reparaie R 1 U

repartizare biogeograficA.
D 339

repartizat D 340
uniform H 374
repaus
aflat n stare de Il 565,

s 872
-biologic L 58, 1 73
repede T 8
repent R 150
repertoriu R 151
repetat l 348, R 136
-compus D 19, S 1307
-divizat D 19
-penat compus S 1307

reea

p 79~
-cite dou Z 58

repliat R 155
replicativ R 155

replu R 156
reprezentare F 129, S 632
R 158

reproducere G 85, P 1293,


R 157

A 301
de- G 86

-asexuat

corp de- S 825, D 245


-fr

fecundaie

A 934
organ de- P 1291!

922,

-prin tnmugurire P 1390


-prin muguri O 76
-sexuat. A 566, O ti.ti,
S H25

-vegetativ

A 934, V 46

reproductiv R 158
corp- D 245, S 825
reprodus pe cale sexuat
G37
reprogresiune R 159
reptant R 150

repulsiv fa de P
resorbie R 179
resping tor T 17
respiraie R 180

re&pirometru R 181

451t

R 184
resb-lns s 901
restul C 2~5
resupinare R 185
resupinat R 186
resurectie R 187
relardatie R 188
retezat T 611
ret.krul R 195
reUculat. A 1007, R 190
abundent. R 19~
partial- 8 360
-venos R 192
-zbln:it R 199
restituie

R 189

cu c ~~8. ~95
dispus In C 60, D 183,
R 190
reunire (In mas) C 54~
-a fructelor S 1386
-in fascicule A 182
reunit A 205, 328, C 567,

repletum R 153

reproductor

R 191
-cromaticA R 195
retinacul G t5~. R 198
retinaculat R 197
retractat R 203
retroactiv R 20~
retrogradaie R 208
retrogresiv R 209
retromorfoz R 211
retrors R 212
retuz R 213

reticulaie

reorientare R 146

-in grup C 621


-tn mas C 72~
revrsarea apelor P 1280
reversibil R 214
revirescent R 211
revirescent R 219
revizuire lt 218
revolubil R 220
revolut R 221
revolutiv R 221
rexigen R 236
rexocarp R 237
rezervat R i62
rezerv (de-) P H37
rezidual R 165
reziduu R 164
rezilient R 166
rezinaceu R 169
rezinifer R 170
rezinocist R 172
rezinogen R t 73
rezinozl R 174
rezistent R 176
rezistentA R 177
rezultat N 29
-din E ~70
-pe latura organul~i P 833
-pe latura ovarulut P 83~
rezumat E 309
riacofil R 306
riacofite R 307
ridicare fitocenologictl A 795,
C 752a
ridicat C 211, E 79, 89, 112
-la suprafaa apei E 109
ridiclturl P 1285
rigid A 1072, F 65, R 318,
319, s 173, 1030
-erect A 1035
putin- R 322
ngiditate R 321
rigidiuscu1 R 322
ringent R 327

rinichi (In formA de-) R U5


ripidiu R 239
risipind D 75
risipit S 613
ritidom R 315
-inelar R 315
-lamelar R 315
-scvamos R 315
riveran A 523
rivular R 33~
rizautoic R 2U
rizel R 242
rizidiu R 243
rizine R 2V
rizinotile R 2~5
riziofizis R 246
rizobii R 247
rizoblast R 248
rizocarp R 250
rizocarpic R 2ft9
rizocist R 255
rizocolesie R 252
rizocorm R 253
rizoctonii R 254
rizoderm R 256
rizofil R 271"
rizofil R 277
rizolilic R 278
rizofor R 275
rizogen R 258
rizogened. R 257
rizogenum R 259
rizo~rafie R 260
rizotd ramificat U 18
rizoidal R 263
rizoideu R 262
rizoizi R 23, 261
rizolit R 26~
rizolitofite R 265
rizom R 266
-clrnos R 253
In form de- R 269
rizomanie R 267
rizomatic R 268
rizomatoid R 269
rizomatos R 270
rizomitr R 271
rizomorf R 272
rizoplast R 280
rlzopodiu R 28t
riz08fer R 283
riz08petmic R 282
rizotamnion R 285
rizotaxie R 284.
rizotom R 286
rizul R 287
rlml (In form de-) L 273
rinduri
aemt tn F 19
cu - egale 1 338
cu fWie" s o\75
dispus In trei T 5U, 556
rlpi R 829
rlp08 R 330

INDEX ROMANESC
riu R 336
de- R 332
rlule R 335
riuri

crete

In- P 11"6

Ung- A
rluor R 335

de

523

roade (frunzele) P 573


roadere M 116
robust R 339
roc organic B 170
rodie B 20, G 2ft1
roditor F 36, r.o
rodnic U 1
rodnicie U 2
rodofil

R 298

rodofte R 300
rodografie R 295
rodologie R 297
rombic R 303
romboidal R 303
roptometru R 305
ros E 3ft2, T 583
-de viermi C 92
-de vile D 73

rostel R 351
rostelat R 350
rostrat R 308, 352

lun~- L 260
rostr1form R 354
rostru R 355
-mic R 351
cu -- s 1223
rocatE 3/.5, R 366, 401
-alb R 296, 376
-brun V 167
-bruniu R 397, 382, 401,

'"

--inchis X 28
-deschis R r.oo
-galben azuriu R 377
-glbui R 381 1 422
-Inchis A tt33, G 2r.o
-maculat R 383
-murdar V 1
palid- S 24

portocaliu- R 377
verzui- R 386
violaceu- R 385
roea1 R 373
roiatic P 1658, R 367
-gAlbui C 893
rou E 3ft7, R 368
-agatin A 70, 317
-albstrui R 378
-alburiu E 349
-aprins F 79, 1 39

-armiu A 243
-bruniu de cupru C 962
-ca flacra F 79
-ca floarea de piersic P 346
-ca focul A 997, F 79,
1 39, p 1692
-ca lutul B 244

-ca mrgeanul C 804


-ca miniul M 370
-ca rubinul R 372
-ca singele C 898, H 7,
s 39
-ca trandafirul R 288,
R 293, 842
-carmin C 93, 300, 551
--deschis C 550
-crmiziu L 61, T 146
-crniu C 94, 1 85
-de chinovar P 460
-de cinabru C U4
-de ciree C 23/o
-de coral C 803, M 370
-de miniu M 370
-de oleandru O 92
-deschis R 288, 293, 342
-glbui A 243
-granatin P 1659
-Inchis A 1130, 1134, C 93,
B 2/oli, G 147, l 85, R 369
- -ca singele A 1135
Incins cu- R 380
palid- H 103
-portocaliu A 1151, R fo23
pronunat- R 369
-purpuriu H 7, P li60,
P 111/i, 1662, V 122
puinR 366
-scarlatin C 85, 551, S 126
-stacojiu C 551
.,iolet A 70
-viu R 388, S 126
rotat D 303, R 362
Jotativ R 361
rotaie R 360
rotund G 200
-ca moneda N 202
-i plan O 210
rotundat R 363
rotunjit G 200, R 363
rou P 1441, R 341
acoperit cu- 1 286, R 3/oO
roz R 288, 342
palid R 3!o7
rozaceu R 288, 293, 3/i:!.
rozariu R 343
rozet R 856
adunat In- R 358
rozeu Inchis A 1132
rozulaceu R 357
rozulat R 358
rubescent R 367
rubiginos R 370
ruderal R 391
plante -e R 39t
- -mezofile A 388
rudiment R 396
rudimentar R 391t
floem- L 126
rudimentul cotiledonului
B 237

rufescent R 397
R 371, U 8/o
ruginit (de culoarea fierului-) F 39
ruginiu R 370
-armill A 278
-brun F 39
rugulos R !JOS
roine R 389
ruminat R IJ07
ruminaie R li06
ruml?ent R 408
runcmat R 411
-penat fidat R litO
rupe (care se-) C 422
---greu T 92
---neregulat R 408
---uor R U6
rupere (provenit prin-) R 236
rupicol R 414
rupifrag R U5
rupt F 141
rupti! F 143, R 416
rural R 418
rustic R 421
ruinos P 1636
rutilant R 4:!.2
rugin

sabulicol S 2
sac S to
-aerifer S 1O
-embrionar E 101, M 25,
51, o 248, s 10
-polinic D 248, M 354, S tu
-sporifer S to, T 328
sacat S 5
sacelirorm S 11
sacelus S 12
saciform S 5
safirin S 47
safirul (albastru ca-) S 47
sagitat S 1~J, T 371
salcie
cao-818
nete sub- S 47
de-S 18
salicin S 18
salin S 23
salpingantie S 25
samara. S 34
In form de- S 36
samarifer S 35
samariform S 36
sandal

Jn forma. de- C 880, S 38


sandaliform S 38
sanguineu A 728, H 7, S 39
santonin S 41
saponaceu S 44
saponin S 45
saprobioni S 48
saprobiotic S 50
saprobioz S liU

..,

INDEX ROMANESC

saprofag S 56
saprofil S 57
saprofite S 58
-cu clorofil H 137
-obligate H 351
saprofitic A t.59, S 59
saprofitism S 60
saprogen S 51
saprogeofite S 52
sapromiiofil S 51.
sapromiiofill' S 53
sapropelic S 55

saproplancton 8 61
sarcobaz S 63
sarcocarp 8 6/o
sarcocarpic 8 65

sarcochore 8 67
sarcoderm

M 251

sarcoid S 70
sarcom

S 72

sarcotesHi. S 'i8
sarment F ;s, S 82
sarmentaceu S 79
sarmentos S SO

sat V 112

satelit S 83
saur01:hor S 96
saurochorie S 95
savuros 8 42
ne- 1 187
saxatil 8 100
saxicol S 100
scule S 10
in form de- S 11, 221
sdit S 88, 93
sgeat (in form de-) S 15
si\.lbalic E 341., F 42
crete- S 778
slblicit E 51, S 1233
slcii S 19
sitmin S 276
sntatea (red) S 33
sntos S 32, V 19

~;'\pun (ca
:<<1rccios
srturos
stt:>SC R

un) S 44
D 74, P 148
S 23, 27
421
staberul S 106
S~:abritate S 107
scabriuscul S 106
scabros S 108
~cabru S 105
pronunat- S 108
Sl:afidie S 116
pr~vAzut cu- S 115
srnfidiifer S 115
scalariform S 109
scalpeliform S 111
scandt>nt S 112
srap S 123
ru-S 113, 120

scapifer S 120
scapiflor S 121
Sf'apiform S 122

scar (in form de-) S 109


srarios S 125
scarlat rou C 85, 551
scarlatin S 126
scatofil M 191
scpat din culturi E 51,
s 1233
sceptriform S 132
srhed S 133
schedul S 134
schelet S 131
schimbarea coez;iunii plasmatice S 1383
schimbat C 670, 792, M 591
schimbtor M 586, V 30
schiare A 220, D 50
schiat D 5t
schlt A 220, S 162
schiz;ocarp S 144
schizocarpic S H5
fruct- C 571
schizoconidie S 1116
schizocotilie S 147
schiz;ofite S 151
schizogen S 149
schizogenez S 148
schizogenie S 148
schizolisigen S 1 51
schizomer S 152
schizorexigen S 155
schizostel S 156
schizostelie S 157
sciadofil S 158
sciadofite S 161
sciafite S 161
sciofil S 158
scizipar S 170
scitin S 231
sciziune D 351, F 69
multiplicat prin- T 330
scinteietor S 164.
sclerantiu S 174
sclereide S 176
-cilindrice mari M 46
sclerenchim S 177
scJerenchimatic S 178
sclerificare S 179
-a perelor L 214
sclerobazidie S 180
sclerocarpiu S 182
sclerocaulie S 181.
sdE>rofite S 189
sclerogen S 186
sclerogonidie S 187
sclerot S 19fo
-extern E fo73
sclerotic S 193
scoar C 810, 831
aflat sub- S 1137
cu-C 833, P U6
-extern E 278
fr-

E H

-int('rn

-median

E 168
M 226, 242

-moli.rtii R 315
-primarii. P 1208
-secundar S 2t.5
scobicular S 19i
scobiform S 197
scobinat S 199
scobin S 198
scobit A 758, C 200, 689
-prin brazde R 407
profund- E 424
scohitur!i. A 876, S 219
cu - alungit S 218
scoic (In form de-) C 55S
scolecoconidie S 200
scolecospor S 201
scolopendr (tn form de-~
s 203
scolopendrin S 203
scopiform S 206
scorpioid S 210

scorioar

culoare de- C 445


cu miros de- C lt45
scoros C 903
scotofite S 213
scotofobism S 212
scotoplancton S 214
scototaxie S 215
;,cototropism S 216
scris S 21?, 496
scrobiculat S 218
scrotiform S 221
scufie C 46
-a stilului S 1077
-a virfului rdcinii R 271,

'"

scufundat 1 52, S 1207


-tn ap D 55
-tn pmnt S 428
-partial S 318
scund E 4lt4, H 4lt4, P 1652
scurt B 270, 287
scurtate 5lt5, 780
scurime B 291
scut S 228
tn form de- S 225
scutat S 225
scutrl S 227
~-cutelar S 226
~cutulc A
1078, P 229,
s 227
in form de- P 230, S 226.
s~:vam S 839
-antodial S 839
-nectarifer N 5lt
-ovulifer E 266, S 1352
-secundar!i. S 841
-..,;etiform S 1032
-uscat R 50
~':vame

acoperit cu- S 888


tu- crnoase S 71
cn dou- D 232
t:U- glabre P 1597

INDEX ROM..lNBSC
scvame
cu-tndesuite P 168i
cu-mici S 843
cu numeroase- P 999
cu-pAroase T i52
cu-uscate R i9
frD tO~, E 357
-protectoare ale mugurelui
p 355
scvamel S Sit
cu-S 842

scvameliler S 8i2
scvamiform S 8~0
.scvamodiu S 8~4
.scvamos L 103, S 838
puin- S 1234
scvamuliform S 843
scvamulos S 842
scvaros S 846
puin- S 8~7
scvarulos S 847
aebaceu S 23~
secedent (fruct) S 235
secer (In form de-) F 12,
s 331
.seceri M 258
.seceta. S ~85
.secretor S 240
11ecre ie S 239
.sectat S 2U
fin T 108
palmat- P 51
penat- P 706
sector S 242
sectorial S 243
.secie S 2U
.seciune S 2U
-longitudinal S 241
-transversal T 402

.secundar A 43, S 245


.secundiflor S 2Mi
secundiloliat S 2\7
secundinA S 248
secure (in fOI'IIll de-) S 250
.securiform S 250
segetal s 255
.segment S 258
-Ingust L 14
segmentare M 207, S 256
.segmentat S 257

....,.ente

divizare In S 256
divizat 1~ S 257
segmentul frunzei S 258
~are S 259
88UOhtlc 8 262
seiro&por 8 263
:&ei&mOchorism S 264
*'ilmonastie S 265
aeismottopism S 266
.selectiv S 269
sel....tie S 268
-arl.lrlcialA S 268

natural N 26, S 268


-plantelOI' S 268
Selecionare D 41
selecionat S 270
selenotropism 8 272
semnat S 87, 93
semntur S 92, 253
semnturi

printre- S 255
plante de- S 255
semi- H UO, S 277
-acoperit H 118
-aderent S 278, 326
-amplectent S 280
-amplexicaul S 281
-amplexifior S 282
-anatrop H 111
-angiocarpic H 112
-arid S 286
-bitidat S 287
-bilocular S 288
-caliciform S 289
-cancelat S 290
-capgular S 291
-ciclic S 844
-cilindric S 300, 376
-circular H 122, S 293
- -crenat S 292
clamideu H 118
-cleistocarp H 119
-cleistogam H 120
-conat S 296
-convolut S 297
-cordat S 298
-costat S 299
-cutat S 356
-decandru S 301
-decurent S 302
-decusat S 303
dehiscent S 304
-deschis s 28t., 349
-digin S 305
-dublu S 306
-ecvitant O 38, 307
-endobiotic H 126
-endofitic H 128
-epigin H 129
-erect S 308
-llosculoa S 309
-galeat S 312
-gamopetal S 313
-gamotrop H 131
-globulos S 314
-haploid H 132
-hastat s 315
-imera s 318
-inelar S 288
-inferit*' 8 3t9
integrifolia.l S 320
-ImbrAcat S 88'
crete

-tnchis

295

latent S 323
-lenticular S 324

...

semi-liber S 326
-lobat S 328
-!ocular S 329
-lunar L 276, M 188, S 331
--curbat F 12
-marginat S 332
-mezofitic s 333
-nud S SlJO
-orbicular L 276, S 344
-oval S 31o5
-ovat S 346
-palmat S 31i7
-patent S 349
-pectinat S 350
-pectinilorm S 350
-pelucid S 351
-penat S 35~
-periantic S t31tS
-permeabil S 352
-petalic s 13~9
-petaloid S 353
-pliat S 356
-plin S 355
-ploid H 136
-radiat S 357
-rellect S 358
-reniform S 359
-reticulat S 360
-rotund S 293, 344
-sagitat S 361
-srturos S 1225
-septat S 362
-serat S 364
-sicativ S 367
-simfiostemon S 37/f
-sincarpic H 139
-singimc H 1U
-spicat S 364
-staminat S 368
-striat S 370
-subulat S 371
-sulcat S 372
-superior S 373
-tomentos S 377
-transparent P 224, S 351,
T 391i
-t''nS379
-t~niform S 380
-umed S 317
-vaginant S 381
-valvat S 382
-verticilat H 122, S 383
semiaerofite H 130
semianter T 231
semiantotite H tH
semiapofit.e H 113
semiapogamie S 285
semiautofite H 113
semldistrotie H 125
semiepifite H 130
semihercogamie S 316
semllamelA S 32t
semilaminA S 322

INDEX ROMANESC
semilianA S 325
semilichen S 327
semilocul S 330
semilun (In formA de.)

s 331

seminal S 334, 650


cicatrice- H 300
seminicol S 337
seminifer S 338
seminiform S 339
semine

cu-S 639

--aparente P 1571

- -aripate P 1620
--ascuite O 316
- -brAzdate A 1H9

--crnoase S 77
- -concrescute S 14~6
- -drepte O 263
--dure L 223
- -globuloase S 713
- -tnchise A 760
- -inguste S 930
--late P 793
--laterale P 838
--negre G 3
- -netede L 92

--nude G 273
--numeroase P 1050

- -oleaginoase O 100

- -osoase O 286

- -proase T 4.63
--puine O 125
- -rostrate R 312
- -suberoase P 432
--tari

s 951

- -transP.arente H t.53

- -zblrmte R 316

semine

cu cinci- P 251
cu patru- T 200
cu trei- T 560
---osoase T 550
fr-A 1074
-osoase A 958

seminelor
absena-

A 1075
descrierea- S 666
lnveliul- 1 204
reunirea S 1386
S(lmiparazit H 133
semisaproiite H t37
semisept S 363
semispecie S 365
semisterilltate S 369
semn N t56
-mie N 165

semnat S fl.96

semne S 497
cu-N 157
semperflorent S 386
sempervirent A 3&3, S 387
sempervirescent
pduri -e A 355

senescent S 390

8 391
sens 8 397
sensibil 8 396
-la atingere P 1636, T t3
sensibilitate S 395
-excesivA A U9, &M
-genetic A tt22
-la cAldurA T 259
-la excitaii externe C 847
-la lumin P 413, 510
sensitiv S 396
sepal 8 402
-micA S 401
sepale
cu-S 403
cu-Inguste S 927
cu mai multe- P 10H
cu-pAroase T 462
cu patru- T 198
cu lrei- T 554
cu-unite S 1445
sepalelor (labeliurea-)
H 378
sepaloid S 399
sepaloidie S 400
sepalul S 40t
separabil S 1&8, 566
separare O 200, S 237,
s 259, 569
separat A 1236, C 364, D 139,
D 311, I 320, S 238, 405,
seneseenA

S70

sepiaceu S fi.07
sepicol S U
sept S 424.
septal s uo
septat s .ut
septe (cu-mici) S 4.23
septentrional S 4.15
septic S U7
septicid S U6
septifer S U8
septiform S 4.19
septifrag S 4.20
septobazidie S U2
septulat S 423
sepulcral S 427
serat S U7
ciliat- s U3
-dinat s 439
dublu- B 214
fin-dintat S -445
parial- S 3M
simplu- U 72
slab- S 1229
seraturA S 446
ser T tt5
caldA C 28, T 43
-de iamA H 288
-de varA A 282
-rece F t52
serial s 430

serial F t9, S 43t


cinci- Q 36
sericeu B 248, S 432
serie 8 433
serii
cu -egale 1 338
cu ase- s 475
cu mai multe- P 817
cu trei- T 544, 556
dispus In- S 43t
---drepte R 97
serotin 8 434
serpentiform S 436
serpentin S 437
serliform S 452
sesil 1 186, s 4.58
aparent- P 1570
aproape- S 1230
seston S 459
-abiotic T 459
sestonologie S ft60
setaceu S 46ft
-dinat S 462
-mucronat S ft63
seUl S ft61
-globid'lat.A G t 71
-lnclrligat.A H 20
-micA S 4.69
-scurt.A S 1032
cu cinci""
cu douA- B 215
P 24.1

cu-mici S 470
cu multe- P t~.S
cu-rigide E 9, H 432
cu trei- T 558
setitorm S 464.
setos C 2ft9, S 4.68
aspru- C 769
-spinos C 769
setulA S 469
setulos C 2fl.9, S 470
seu (asemAnAtor cu-) S 23~
"VA
-brutA A 405, H 446
conduce- C 4!4, S t257
sex (a1 flantelor) S 482.
de-mascu S 650

""
<.-u ambele- B 216
lipsit de- A 1069

sexocarpie S 478
sexual S UO
sexua1itate S 481
cu-dubioasA A 562
sexuat G 33
sfagnofite S 721
sragnologie S 720
sfalerocarp S 722

".,.

-atractivA A t098, C 223


-micA S 718
sfereochim S 702
sferite 8 700

...

INDEX ROMANESC
S 705
sferooristale S 700
sferofite S 709
sferoidal S 699
sferom S 707
sferoplancton S 701
sferorafide S 700
sfero.sporange S 715
sferotec S 717
sierul S 718
sfigmlsm S 727
sfignofil S 725
sflrleaz (In form de-)
T 652
sfirtecat L 12
sfiiat neregulat R t.08
sicon S 1327
sicoz S 1328
siderofil S 492
siderofob S 493
sifogenie S H66
sifonantie S 533
sifonofite S 534
sifonogamie S 535
sifonoplast S 536
sifono.stel S 537
sigil (in form de-) S 1!94
sigilat S 494
sigmoid S 495
silicicol S 499
silicificare S 500
silicios S 498
silicul S 501
In form de- S 502
silicule (cu numeroase-)
sferoohoriz

5<>3

silculiform S 502
siliculo.s S 503
silicv S 504
In form de S 505
silicve (cu numeroase-)
M 570, S 506
silicviform S 505
silicvos S 506
silvatic S 508
silvic S 29
silvicol S 510
silvicultur S 511
silvoslep S 512
simbazis S 133t.
simbioni S 1335
simbiotic S 1337
sirnbiotrof S 1340
simbiotrofism S 1339
simbioz S 1336
-antagonist E t16, S Ha55
parteneri tn- S 1335
triete In- S 1337
simbol F 129
simetrie S 1344
multilateral A 151
radial A 151
simetrie S 1343
-bilateral B 219, Z &7

CU Z 68
lipsit de- A 1102
-multilateral

CU -P 1068

P 1067

-radiar R 16
CU -R 38
simfilodiu S 1352
simfiogenez S 13M
simfitic S 1359
simfitogin S 1360
similar A 208, 1 292, S 515
similisimetrie S 516
similitudine S 517
simpatl'ic S 1346
simped S 1347
simplast S 1362
simplu H 24, S 518
simpodial S 1364
simpodiu S 1365
simpolimorfism S 1366
simptom S 1367
simptomatologie S 1368
simuleaz (care-) S 519
simultan li 364, M 406,
S 520, H02
sinachinet S 1371
sinandric S 1372
sinandriu S 1373
sinandrodiu S 137~
sinangiu S 1375
sinanteric S 1376
sinanterie S 1377
sinantez S 137B
sinantic S 1379
sinantie S 1380
sinantodiu S 1381
sinaphoz S 1383
sinapsis S 1384
sinaptospermie S 138&
sinarmofite S 1388
sincariont S 1395
sincariotic S 1397
sincarpic S 1392
sincarpie S 1391
sincarpu S 1393
sincianoz S U09
sincitiu S HiO
sincolifite S 1406
sincorologic S 1401
sincorologie S 1400
sincotilie S HOS
sincotiledonar S 1407
sincronie S 1~02
sincronogamie S 1403
sincronologie S H04
sindez!l S 1~11
sindimorfism S 1413
sindinamicil S 1416
sindiploid S 1U5
sindiploidie S 1li1li
sinec1c S 1436
sinecie S 1435
sinecologic S 1li38
sinecolo6ie S H37

sinem S 1417, 1433


sinenchim S H18
sinergide S H20
sinergism S 1419
singameon S 1421
singameie S 1423
singamie S 11i24
singenetic S H27
singenez S 1425
singrame S 1428
singular S 522
singur C 241
cu un- H 24, M 392, U 36
de un- an A 797
singuratic 1 320, S 522, 565
sinhaploid S 1li30
sinistrostilie S 526
sinmorfologie S H32
sinonim S H~O
sinonimie S 1li39
sinopsis S 1441
sinoplic S Hlt.2
sinpet..al S 144/i
sinsepal S 14li5
sinsporange S 1447
sinsporic S tli48
sintagm S H49
sintaxon S 1450
sintaxonomie S 1451
sintelomitic S 145'.!
sintepal S 1453
sintez S 1330
-biologic1!. B 190
proteidelor P 1359
sintip S H59
sintriploidie S 1454
sintrofie A 417, S 1455
sintropic S H58
sinuat S 527
sinuolat S 528
sinuos A 758, C 641, M 70,
M 217, S 529
sinus S 530
sinuozitate S 530
sinuoziti

cu-rotunjite S 527
sinuzie S tli60
sinzigie S 1465
sinzoic S 1li61
sinzoogonidie S 1463
sinzoospor S 1464
siraplancton S 538
siringodendron S 1469
siroii S 1470
sirtidie S 1li71
sirtidofil S 1472
sirtidofite S 1473
sisomate S 1474
sistelofite S 1475
sistem S 1476
natural N 26, S 1476
-radicular S 1476
sistematic S 1478
sistematic S 14 77, T 38

INDEX ROMANESC

6}1

sistemalizare S H?9
de-T 39
sistemul plant('lor S 1476
sistol S 1480
sistollc S 1481
sistrom S t 482
sitolropism ::> 539
situat S 5!.1
situaie P 11'l6, S 540
simbure
ru-osos P 1670, 1696
ru un singur- sdrros M 441
fr-A

~58

-osos N 195
-pietros P 1669
simburi
cu-numeroi P
cu patru-osoi

1039

T 192
singelui (de culoarea-} H 7
sirm de oel (In form de-)
c 256
slab D 7, P H8, 195, S 1085
-aripat S 1092
-colorat S 1127
-comprimat S 1128
-muchiat S 1094
sli.Jnog F 75
smaragdin S 542
smoal P 722
smoc
cu- M 83
- -de peri C 651
cu l'lageli tn- P 1000
-de peri P 235
smochin F 51
smuls A 1236
snop M 19lo
soare S 552
cu-H 76
de-S 553
orientat spre- H Sit
sobol S 543
-subteran S 543
cu-S 5H
sobolifer S 544
sociabilitate S 51.5
social S 546
sudaie S 5lo 7
societate S 549
sodologie S 550
-descriptiv S 551
sodomorfologie S 55t
soi C 955, P 1270
sol S 567
aflat sub- S 1239
nete pe-srturos S 23
etalat pe- H 4/,3, P 1238,
s t30t
-srturos S 27
solar S 553
solariu S 555
salarizare S 554
soleniaplanclon S 559
solenid!e S 558

sole-nostcl S 560
solid S 563
soliditate (de-) M 133, S 562
solitar A 638, E 321, 1 320,
s 522, 565, u 36
solubil S 566
soiurile
cr('\e pe- nisipoase A 492
evit-feroase S 493
prefer - argiloase S 737
prefer-feroase
S 492
soluie S 569
solz S 839
solziform S 840
solzii bulbului S 839
solzos L 103, tt5, S 838
somatie S 572
somatoblast S 5?3
somatofite S 5?7
somatogenic S 575
somatoplasm S 578
somatotropism S 579
somn S 582
care aduce- S 581
somnifer S 581
somnul planlelor S 582
sor S 596, 802
-cu sporangii S 787
-cu uredospori U 86
soral

S 58lt

sordago S 585
sordid S 586
sorediat S 587
sorediu M 187, P 546, S 588
cu-8 587
sorem S 589
sori (cu-) S 591, 597
sorifer S 59t
soroz S 594
spadice S 602
cu-S 598
spadiceu S 600
spadicifer S 598
spadiciflor S 601
spanandrie S 60lo
spanoginie S 607
spars S 613
sparsifl&r S 610
sparsifoliat S 6tt
sparsioplaste S 612
spat C 36, S 614
cu-S 616
In form de- S 615
-secundar S 6t 9
spatueu S 615
spatat S 616
spatiUl. S 6t 9
spatol S 621
spalulat S 620
spaial L 73, R 7t, 149
spaii (mici- goale) M 132
spaiu A 1000
Splcit 0 24
special P t166, 1311, S 622

specializare S 623
specie S 624, 997
-colectiv C 587, 621
- -politipic M 50
cu o singur- M 461
-ffologic O 79
-hibrid H 458
-mic
-nou

M 352
N 1G9

spccil'ic S 625
specii
cu-dominante P 1003
derivat din patru- T 186
-iniiale S 627
speciole S 627
speciologie S 628
spectru S 632
-biologic S 632
-de absorbtie A 23
speculativ 1' 253
speirem S 635
speologie S 637
spermamib S 642
spermangiu S 643
spermapodiu S 6lo6
spermatic S 650
spermatidie S 651
spermatie S 655
-cu funcii mascule A 693
spermatifer S 652
spermatioid S 653
spermatocarpie S 656
spermatocinetic S 667
spermatocist S 658
spermatocistidie S 658
spermatocit A 694
spermatocitiu S 660
spermatofite A 850, S 668
spermatofitelor (microsporul-) P 918
spermatogamet S 661
spermatogen S 663
spermatogenez S 662
spermatogoniu S 665
spermatografie S 666
spermatoplasm S 669
spermatoplast S 670
spermatozoid S 673
spermocarp S 677
spermocentru S 679
spermoderm S 680
spermofor S 688, 689'
spermogonifer S 685
spermogoniu S 686

cu-S 686

spermologio S 687
spermosfer S 692
spermospor S 691
spermotip S 695
spic S 728
-biseriat S 728
-compus S 728
cu-A 1H7
-distih S 728

INDEX ROMANESC
-fala p 1572
In formA de- S 731
-neramilicat S 728
-ramificat S 728
-simplu S 728
spicat S 730
spice

cu-8 730, 850

--acoperite C 916
- -globuloase 8 716
- -tndesuite P 1688
- -Inguste S 931
cu mai multe- P 1055
cu patru- T 206
cu puine- O 126
cu trei T 562
dispus In-S 730
dispus parial In- S 366
referitor la- S 850
spicelor (formarea) 1 19/1
spiciform S 731
spicuire S 732
spiculat S 734
spiculi!. A 73
spicule S 733
spiculee (cu-) S 734
spiculiform S 735
spin A 29, s 7n
-caulinar S 71t2
-foliaceu S 742
-glohidiat G 171
-rameal S 742
-stipulaneu S 742

spini

cu-E 9, S 7U
-groi p 3

-lncruciai

--numeroi

S 881

P 931i

cu patru T 153
cu-proi

T 445

- -r1gi'l; It 320
- -roii R 289
- -rozacei R 289
- -surii T 1t 2

cu trei-lncrligai T 573
cu-tubuloi S
556
--variai H 176
IA.r-1 166
Inconjurat de- P 268
-radicali R 20
spinescent S 745
spiniform S 748
spinior S 743
spiniori (cu-) S 744, 751
spinos A 30, 432, 1028,
8 741, 749
tnclrligat- L 51
spinulos S 751
-dinat S 752
spiralat A 172, C 558, H 73,
S 7M
spiral S 753
dispus In- S 7M

rAsucit In- 8 765, 1300,


. V 161
spiraJ~ S 756
spiralil.are S 755
spirantie S 6Si
spirem S 758
spiril S 759
spir~ic S 760
spirocichc S 762
spiroism S 763
spirolobat S 764
spirotropic S 765
spitamaJ S 767
spodogram S 770
spongiiform 8 172
spongiolA 8 773
spongioplasmA S 771t
spongios S 77 5
spontan A S31i, F ti2, S 778
spor S 651, 779, 790
-alungit S 201, 1076
-articulat de rezistenA
A 10ii4
-asexuat A 910
-bicelular D t 94
-binucleat U 87
-ciliat Z 53
--mobil P 747
-de cretere A 1277
-de iarnl T 63
-de tnmugurire B 238
-de pro.Pagare T 63
-de reziSten C liOt, 1016,
S 879, T 63
-de var V 81
-femel M 51, 28
-mascul A 730, M 353
-mic 8 794, sat
-multicelular septat P 518
-multlseptat P 946
partenogenetic P 1593
-secundar mic 8 796
-vermiform 8 201
-unicelular A 514, M 398
sporadic S 780
sporange S 116, 7S2, 7S9,
821, T 231
cordoane sterile la- T 372
-cu androspori A 731
-cu aplanospori A 91 t
-cu cronispori C li02
-cu macroaplanospori M 10
-cu macrospori M 52, G 306
-cu microspori M 354
-cu monospori M 41i9
-cu oospori O 179
-cu spermatozoili S 660
-cu tetraspori T 202
-cu zoospori Z 32, 55, 77
-multilocular T 461i
poari.A-8 783
-secundar mic S 7S5
-simplu S SOS

sporangele (-algelor) S 643


-ferigilor O 180
sporangi
cu-S 781
grupare de- S H.47
sporangiat S 781
sporangidie S 782
sporangifer S 783
sporangi (cu mai muli-)
p 1053
sporangilor (concrelerea)
s 1375
sporangiofor S 786
sporangiol S 785
sporangiosor 8 787
sporangiospor S 788
spori
cu-8 639, 790
- -bruni P 406
cu mai muli- P 1054
cu patru- T 205
cu spori spinoi E 12
cu trei- T 561
fr- A tOSt
patru- T 201
poart- S 79?
produce- S sta
referitor la- S 639
sporidie S 796
sporidiifer S 791
sporidiform S ?92
sporidol S 794
sporifer S 797
spori
asemntor cu- S 81?
-briofitelor B 301
sporilor (formarea-) S 812
sporiparitate S ?99
sporocarp S 802
-cu anteridi A 823
-cu macrospori i microspori A 82:.'.
sporocarpului (pedicelul-)
c 116
sporochore S 803
sporocist S 806
sporocit 8 807
sporocitiu S 808
sporocladiu S 804
sporoderm S 809
sporodochiu S 810
sporofiad 8 821
sporofil S 822
-cu macrosporangi M 57
sporofit A 299, S 821t
sporofitic 8 823
sporo!or 8 819
sporogamie 8 811
sporogen 8 813
sporogenez S 812
sporogon S 816
sporogonului (teaca-) O 50,
V 17
sporoideu S 817

...

INDEX ROMNESC

sporostegiu S 826
sporotec S 828
sporotrofofilii. S 829
sporozom S 825
sporul promiceliului S 796

J:;porulifer S 833

sporul S 831
sprijinitor F 178, S 1275

spuma (asemilniltor cu-)

;; 835

spumescent S 835
spumos S 835

stabil S 8lj8, 872

stabiloplaste S
stacojiu C 85

8~9

sladiu S 880
-filogerontic T 676
-de Iertoten L tat
st.agna S 853
stagnant S 854
st.agnoplancton S 855
staminal S 858
filament- F 57
st.aminat S 859
stamin A 723, M 358, S 857
-avort.at L 112
cu o singur M 394.
-modificat S 861
-steril S 861

stamine

cu-A 690, M 113, S 859


cu cinci- P 21t6, S 301
eu-concrescute S 1372
cu de patru ori mai multeT 190

cu dou- D Hit
cu douzeci de- 1 10
cu-duble A 585
cu-lungi M li
eu-membra.noase H 528

eu nou- E 209
eu-numeroase P 940,
1059, s 862
cu opt-O 56
cu pat.ru-T 182, 207
cu-perigine P 313
cu-purpurii P 1115
cu puine- O 109
cu-sudate S 1357
cu ~ase- H 278
ru apte-libere H 153
ru-i pistil B 216
cu trei-T 417
cu trei-mai lungi T ~81
cu zece-D 13
fiir-A 659
staminele (htconjoarA-) P 269
staminelor (concreterea-)
s 1377
de forma- S 860
uniformitatea- H U2
staminifer S 859
staminiform S 860

staminodie S 860
staminodiiiOI' (concreterea-)
s 1374
stare S 5li0, 880
-de repaus complet A 631
n-de repaus Q 29
-de rivalitate A 813
-de tensiune T 333
-uscatA S 487
slasimorfie S 866
stasigenezA S 865
stasofil S 868
stasofite S 869
statenchim S 870
static S 872
statistic S 874
statmocinezA S 871
statociti S 876
statocrat S 875
statolii S 877
statoplaste S 878
statornic C 763
statospor S 879
slaiune H 3, S 873
de-umbroas H 80
staurQConidie S 882
stauro!ilA S 885
st.aurogamie S 884
slauros S 886
staz S 867
sttll.tor S 854
stea
dispus In-A 144, 8 895
stefanodofite S 940
stegmate 8 888
stegocarpic S 890
steironotic S 891
slei C 215, 1003, S 893
-separat In fascicule S 156
-simplu H 43
steJar S 892
stelat S 895
stelelor (concreterea-) G 53
stelolem S 899
stelulat S 898
stelu S 897
stenobatic S 903
stenocenic S 910
stenocenoz S 911
stenochor S 908
stenochorie S 907
stenocist S 912
slenoecic S 914
stenofotic S 923
stenohalin S 916
stenohidric S 917
stenohigric S 918
stenomorf S 920
stenoplasticitate S 925
stenosinuzic S 932
stenospermocarpie S 929
stenotermic S 933
stenotopic S 935
stenotopie S 934

stenotro{lic S 936
stenoxib10nle S 937
stenoz S 928
step S 9U
stercofil S 942
stereide S 944
slereom S 947
stereoplasm S 949
sterigm S 955
-arliculaUi. A 1045
steril I 79, N 110, S 95&
sterilitate A 297, S 95S
-absolut S
891
cu -relativ T 320
floral C 212
sterilizare S 957
sternotrib S 959
sterofll S 961
steropfite S 962
stchobazidie S 966
sticla (transparent ca-)
V 151
stigmat S 970
cu -sesil A 1099
-stiliform S 1072
stigmate
cu numeroase -P 1062
cu patru T 209
cu trei- T 564
stgmatelor
transformarea- In antere
A 826
stigmatic S 971
stigmatifer S 972
stigmatiform S 973
stigmatofor S 976
stigmatomicoz S 97,.
stigmatonomiu S 97o
stigmatos S 979
stigmatostegiu S 97S
stigmatului
Jobul- L 237
tegumentul S 978.
stigobioni S 1062
stihdie S 964
stihocarpic S 967
stil S 1081
-avortat P 137
CU 8 1063, 1065
- -liliform L 130
--pufos pros P 162.t,.
fr A 1099
In form de- S 1068.
stilar S 1064
stile
cu- S 1063
cu -concrescnte O 54
cu dou- D 341
cu lungi L 261, M 59r
s 1079
cu mai multe- P 1066
cu -numeroase S 107$'
cu patru- T 210

INDEX ROMNESC
cu trei T 568
-de hife G 220
cu -uniforme 1 339
-fertil S 1018
diformlsm de- H 255
-germinativ M 123
uniformitate de- 11 ~13
,gonidial G 208, S 1018
stilidiu S 1066
-ierbaceu S 11)18
stiliduct S 1067
-infracuticular S H4.~
stilifer S 1065
-medular S 10t8
stiliform S 1068
-nutritiv S 1237
stiliplancton S 1070
-sporifer S 1018
stilodiu S 1072
-rizoidal H 618
stratificare S 1014.
stilo~onidie S 1073
stratificat S 1015, T 6, Z 21
stil01de 8 107~
stilopodiu S 1075
stratiobotanic. S 1016
stilospor M ~2. S 1076
straturi
-mare M 55
cu douA -de scoarA B 11 O
.stilostegiu S 1077
cu trei- T 580
.stilului
--protectoare T ~39
situat In jurul- P 320
strveziu H 4.4.8, P 22-'1,
tubul- S 1067
T 395
stindard V 10~
aproape- S 1150
stip S 987
strepsinemi1 S 1020
stipelat S 986
strepsiten S 1021
stipel P 120, S 985
striat S 1029, V 1-5::1
fArl!. E ~98
parialS 370
stipitat S 988
striaie S 1025, 1028, Y 1.":2
stipitiform S 989
striaii
stipul S 990
cu -fine S 1026
in form de- S 99/a
cu trei- T 566
cu -mare S 995
stricninA. S 1058
stipulaneu 8 992
stridulant S 1031
stipulat S 993
strigos S 1033
stipuliform S 99/a
striiform S 103~
stipulos S 995
striolat S 1035
stirpal S 996
striu S 1025, V 152
stlnc R U2, S 10~
striuri
cu dou- B 226
care crapi!.- R H5
cr~te pcR U3, Ula,
cu -roii R 387
s 100
strtmt A 769, 995
pe- L 213
strtmtat- C 'iSO
stincos R H3, S 103
strins A 995, 1118, C 620,
sting L 30, S 523
C 701, /65, S 9S~
din partea sting S 523
-adunat C 764
stolon C 813, S 998
- -In ghem C 722
-subteran G 106
-alipit laolalt C 723
stolonifer S 999
-ingr.mdit C ?Hl, i61o
stoloniform S 1000
puin L ?3
stomatal S 1002
strobil S 1039
stomate S 1001
strobilaceu S 1036
cu -complex 8 U12
strobilat S 1037
cu -numeroase P 1063
strobilifer S 103?
-neaparent C 931
strofantin S 104.6
stomatic S 1003
strofism S 101i8
celule -e S 1003
strofogenez S 10-'.9
strofomanie S 1050
stomatifer S 100/i
strofotaxie S 1051
stomatocarp S 1006
stromatifer S 101j1
stomiu S 1007
stromatoid S t0t;,2
stramineu S 1012
strangulat F 25, S 1013 strom S 10~0
strombus S 104.4
strat S 1018
strome
-acoperitor V 4.8
cu mai multe- P 1065
-citoplasmatic netransparent P 912
stropire R 323
-cortical S 1018
stropit A 1076, C 760

1052
A 1113
-fioristicA S 1052
strumifer S 1055
strumitorm S 1056
studii A 773
studiu preliminar P 1::!U
studiul
-alctuirii nomenclaturii
plantelor P 64.~
-biocenozelor B 159
bolilor N 154., P 185
-de plante P 654.
celulei C 1057
ciupercilor M 609
-clasificrii plantelor P 666
-comunitilor de plante
P6M
-fenologiei plantelor
p 655
-florilor A 81i3
-fructelor C 112
-galelor C :202
-genezei plantelor P 625
-genului Salix 1 346
-lemnului X 59
-monstrozitilor vegetate
p 669
-nucleului celular C 138
-organelor vegetale P 650
-organismelor planctonice
p 738
-olrvurilor T 369
-paraziilor P 129
-polenului P 60
-prot.oplasmei P 1413
-seminelor S 687
-sestonnlui S 4.60
-sporilor P 60, S 687
-esuturilor H 313
-vinificaiei O 87
-viticulturii O 87
stupaceu S 1060
stupefiant N 15, T 88
suav S 108~
sub- 1 fii~
-acaul S 1086
-acut S 1089
-alpin S 1093
-angulat S 1094
-apical I 146
-arborescent S 1098
-arctic S 1100
-arbustiv S 127~
-arcuit S 1101
-ascendent S 1102
-atlantic 8 1105
-auriculat S 1106
-axilar l 11i7
-barbat S 1108
-biflor S 1109
-bilobat S 1110
-campanulat S 1 t 13
structur

cu

...

-nenormal

INDEX ROMNESC

,w,.

-canaliculat S tttlt
-capilar S 1115
-carenat S 1116
-cartilaginos S 1118
-crnos S 1117
-central S 1120
-ceruleu S 1111

-cespitos S 1112

-ciliat S 1121
-cilindric S ttlt5
-claviform S 1125
-colorat 8 1127
-concentric S 1129
-concolor S 1130
-conic S 1131
-convolut S 1132
-copios S 1133
-cordat S 113/i
-coriaceu S 1136
-corimbos S 1138
-cortical S 1137
-crenat S 1139
-crispat S 1140

-croceu S HH
-decandru S 1146

-dentat S t 148
-decurent S HU
-diafan S 1150

-diform S tt52
-digital s 1153
-dicotomic S 1151
-dimidiat S 1154
dioic S 1156
-distih s 1157
-dominant S 116'1
-echilateral S 1091
-egal S 1090

-endemic S 116!.
-epidermal S 1165
-epistatic S 1166
-erect S 1168
-falcat S 1177

-fasciculat S H79

-fioral S 1180
-fosil S 1183
-glabru S 1186
-ginoecic S 1189
-globulos S 1187
-gregar S 1188
-himenial S 1191
-hipostatic S 1193
-hirsut S 1190
-imbricat S 1195
-imers S 1196
-integritoliat 8 1200
-lemnos S 120{t
-letal 8 1203
litoral S 1205
marin S 1206
microscopic A 518, S 1209
-nival S 1212
-obtuz S 1213
-orbicular S 12H

sub-oval S 1217
-reniform S 1:!21
-rostrat S 1223
-srat
S 1225
-scvamos S 123~
-serat S 1229
-sericeu S 1227
-sesil S 1230
-spontan S 1233
-stomatic S 1236
-teran H 589, S 1239
-terminal S 1238
-tetragonal S 1240
-tomentos S 1242
-tropical S 1246
-urnbelat S 121i8
-velutin S 1250
-verticilat S 1251
-volubil S 1252
subarbust S 1272, F 173,
s 1099
In form de- S 1271
subasociaie S 1104
subclas S 1123
subclirnax S 1126
subcuticul S 111i4
subdioecie S 1155
suber S 1167
-aparent P 1579
In form de- P 429
suberificare S 1169
suberin S 1t 72
suberogen S 11 7/i
suberos S 1175
subex S 1176
subfamilie S 1178
subformaie S 1182
subform S 1181
subgen S 1185
subhimeniu S 1192
subicul S 11 9!o
sublncrengtur S 1159
submers D 55, S 1207
submicronic S 1208
subrnicrozom S 1210
subordin S 1216
subordonare S 1215
subordonat H 615
subregn S 1220
subsecie S 1226
subserie S 1228
subspecie M 352, S 1231
subspontan S 1233
substan S 1235
-colorant din celule
p 682
-ereditar G 80
-plasmatic fundamental

din cloroplaste S 10!o0


substane nutritive (srac
in--) O 130
substrat M 123, S 1237
sublil S 12U

subtrib S 12/ili
subtrioecie S 121i5
subiat A 768, T 10/i
subioar A 1239
subire 1 2/iO, L 116,
T 95, 97, 105
-i drept E US
subulat S t21i7
subvarietate S 12!o9
subzon Z 23
suc L 208, S 1266
-celular C 1058, E 122,
s 1266
conduce- S 1257
cu -rou S 1261
-lptts
L 62
-nuclear C 139, N 192
produce- S 1257
-vacuolar C 1039, S 1266
succedaneu S 1253
succesibilitate S 125!o
succesiune S 1255
succesiv S 125&
succifer S 1257
sucit In afar R 202
suculent S 1263
sudat A 19/i, 212, C 709,
C 741, G 37
sudic A 1158, M 196
sudorific S 1268
sufix diminutiv E 93
sutocant S 1270
sufrutescent S 1271
sufruticet S 1273
sufruticos S 1274
sugtor H 55
sul (in form de-) S 12fo7
sulcat C Gfot, G 191, S 1273
sulfobacterii T 296
sulfuriu S 1282
galben- T 239
--deschis S 1281
suli (In form de-) H 53
superb S 1286
supercrescent S 1288
superficial S 1289
superfetaie S 1292
superfluu S 1291
superior S 129fo, 1299
supernatant S 1295
superparazit S 1296
superspecie S 1298
super\olutiv 8 1300
supliment M 9lo, S 1302
suplimentar A 179
suplimentAri A 178
suport A fo22, F 180, P 362
aezat pe- S fo58
se separ de- S 235
-rarn!lkat C fo87
suportul
-anteridiei A 722
-arhegoanelor A 979
-bazidi08Porilor S 955

INDEX ROMANESC
-ciu~ii. T 4
-comdiosporilor S 955
-conidangiului C 727
-conidiilor C 730
CU p 363, 890
-aripat P 896, 1619
-brun P 404
-crnos S 75
-pAros T 460
-rigid s 190
--scurt B 277
--tare S 9!'l0
--umflat O 85
-embrionului S 1320

-norii

P 211

-fructificaiei lichenilor
p 982
-fructului P 217
-frunzei ferigilor S 987
-frunzelor P 575
-gametangiului G 19
-gonidiilor G 206
-himeniului H 531
-macrosporilor M 56
-mcrosporilOL" M 357
-organului S 987
-ovarului P 893
-periteciului P 323
-picnidiei P 1677
-polinarie C 190
-ramilicat al pistilului
s 61i6
-sporangelui S 786
-sporului S 688
-staminelor A 722
-stilosporului C 522
-tecii T 232
-zoosporangelui Z 54
suprestune S 1303
supraaxilar S 130ft
-bazat S 1305
fastigiat S 1308
-foliaceu S 1309
-peiolar
S 1312
-teran S 1315
-terestru A 259, E 301
suprafaA S 1290
anat aproape de- S :!289
-neted P 743
rudicat la -apei E 109
supramaturaie S 1310
supranumerar A 179
cromozom- E 508, T 199
nucleu- M 333
suprapus S 1297
supraspecie S 1314
suprem S 1316
sur C 433, G 258, S 769,
T111
suriu G 257
-alb murdar S 586

-albil.strui C 257, P 854


-ca ardezia A 998
-ca plumbul L 230
-ca porumbelul C 61i6
-galben R 73
negru T 114
survenit O 44
sus (In-) A 629
aflat mai- S 1294, 1299
cel mai- S 1316
suspendat S 1321
rensor s ta2o
-a embrionului H 614
susinil.tor A 207, S 1275,
1322
susine ( care-) T 96
susinut P 179, S 1276
sut (cu o- de) C 213,
H60
sutural S 132fo
suturat S 1325
sutur S 1323
-carpelelor R 66
cu- S 1325
-dorsal

-seminei

In

s 273

M 64, C 252

alazogamie A
an F 13/i

crete

apte

123, C 253

tn- T 27

cu- H 150, S li09


de -ori ridat S 412
arpe (In formA de-) O 188

ase

S 471

cite- S 389
cu- H 272, S 471
--perechi S 476
de -ori S 479
nule C Mii, V 21
nulee (cu-) V 22
frA 1100
erpuitor

A 758, 762, F 82,

M 70, O 188, S 435, 437,


T36Q

es
P
ifonat

743
C 830
ir s 433
rag de mrgele (ca un)
M 397
istos s 136, tu
oareee (ca un-) M 618
ofraniu galben C 893
ofraniu gAlbui S 1t41
optrl (asemAnAtor cu o-)

s ..

terge
ters D

D 48
81, O 16

de- D 48

T 299

-plantelOL" B 254, H 3t 7
-solului E 43, p 215
tiinele naturii H 317,

163

tirbit E 91
tirbitur E 96
urub (rAsucit ca

un-) T 581

tabacin T 1
T 2
tabl de ah (In
de) T 143
tabular T 5
tabulA T 4
tactic T 12
tactil T :23
tactism T 14
tafrenchim T 26
tafrofil T 27
tafrofite T 28
tagme T 18
tabescen

tahiauxez
tahigenez

R 66

de- S 274

form

alazA

D 368

tiina H 317, S 163


-cultivrii plantelor

form

T 9

T 1O

tahisporie T t 1
taig T 19
tai T 227
-aparent P 1583
-filamentos T fo53
CU T 466
-foliaceu F 158
-fruticos T 228
In form de- T 224
-rn faza ttnr P 1245
talaminor T 215
talamiu T 216
talasofil T 220
talasonte T 221
talasoplancton T 222
talidiu T 223
taloclor T 225
talofite T 226
laloid T 221t
talullichenilor B 228
talului
formarea- B 230
partea rizoidal a- R 243
tamniu T 228
tanatocenoz T 229
spaiul tanatocenozei

T 230
tanatotop T 230
tangent A 1Hi
tangenial

21

tanin T 22
tapesiu T 23
tapet T 25
tapetal T 24
strat- T 25
tardifiOL" T 29
tardiv T 30

INDEX /tDMNBSC
tare D 4.06,
R 339

254., P

2,

tartareu T 31
tautonim T 32
tax:iterie T 35
taxon T 37
taxonomie T 39
taxonomie T 38
tciune U 9ft
tciunele cerealelor C 319
tiat de jos S 1262
tiere A 609
tAietor de rdcini R 286
tios

59

tAmiie (produce-) T 301


trie D 404, R 338
teacA. T 231, V 13
tn form de- C 605
teaca
-frunzei O 50
-sporilor C 127
-sporogonului O 50, V 17
tecafor T 232, 233
tec T 231
In form de- T 237
teci (care poartA.-) T 233
teciform C 605, T 237
teciu T 238
tecnospor T 40
tectoparatip T 41
tectopleziotip T 42
tectotip T 43
tegmen T 48
tegmentaceu T 49
tegmentos T 50
tegminat T 53
tegulicol T 53
tegumentul seminei
A 582

tegumentul stigmatului
s 978
teichozom T 54
teleplastide T 59
teleutosor T 62
teleutospor T 63
-unicelular M 252
teleutospori (agregare de-)
T62
teliblast T 245
telicarion T 246
telicariotic T 2ft7
teligenie T 248
telitochie T 249
telmatotil T 68
telmatofite T 69
telmatoplancton T 70
telocentric T 72
telocrat T 75
telocromomere T 73
telocromozom T 7ft
telofaz T 81
telogonidie T 76
telom T 78
telomere T 79

telosinapsis T 83
temperant T 85
temperat T 86
temperaturi
cu -foarte sczute H 67
cu -rcoroase M 170
de -joase P 1600
rezistent la- mari T 273
temperaturii (autoreglarea-)
T 275
temporar P H.39, T 171,
T 389
tenace T 92
puin-

T 89
T 93

tenebricol
tenebros
teniif orm
tensiune

T 94.
T 16
T 98
creterea tensiunii
osmotice A 679
-sczut
A 1121
stare de- T 333
tentacul T 101
tn form de- T 99
tentacular T 99
tentaculat T 100
tentacule (cu-) T 100
teoretic T 253
tepal T 109
tepale (cu-) T 110
cu -concrescute S 1453
tepalelor (totalitatea-) P 286
tepidariu T 115
terapeutic 1 2, O 88, T 254
tera togenie T 116
teratologie T 118
geneza morfozelor -e T 116
multiplicarea - a petalelor P 369
torsiune tulpinal -
8 1050
teratologie T t 17
-organelor pet.aloide
p 368
tera tom T 119
tercinil T 120
teren P 1174, S 567
-plantat cu arbori A 970
terenuri nisipoase (plante
de--) A ~93
terestre (plante-) T 139
terestru G 102, T 136
tergeminat T 125
teriac
T 255
tericol T 138
terifite T 139
teritoriu A 1000, T HO
-de rAspindire A 1000
termal T 256
termauxism T 257
termen T 131
-tehnic T 131
termic T 258

terminal A 106, 90,, 908,


T 127
aparent- P 1582
terminalizatie T 128
terminant '1' 129
terminat D 9&
-bi'U8C A 19
terminaie D 97
termin (care se-) T 129
terminologie T 130
termochorism T 260
termodelstogamie T 261
termodiluziune T 262
termoestezie T 259
termofaz T 271
termofil T 272
termofilactic T 273
termolite T 274
termogen T 263
termoindiferent T 264.
termolabil T 265
termolizli T 266
termometru T 26 7
termomorfoz T
268
termonastie T 269
termoperiodicitate T 270
termoregulaie T 275
termcstabil T 276
termotactlsm T 277
-pozitiv P 1335
termotolerant T 279
termotropism C 37, T 280
ternar T 132
terofil T 28'
terofite T 285
teromegaterm T 281
teromezoterm T 282
teromicroterm T 283
teselat T 143
testaceu T 146
test T 145
testicular T 148
teit O 34, R 213
tetrachen1i. T 158
tetraciclic T 162
tetraciti T 163
tetracotiledon T 161
tetracotomie T 159
tetrad T 196
formarea tetradelor T 166
tetradinam T 168
tetradogenez T
166
tetraedric T 169
tetrafiletic T 186
tetragin T 176
tetragonal lobat T 175
tetragonidangiu T 172
tetragonidie T 173
tetrahibrid T 177
tetramer T 180
tetrameristelic T 179
tetramorl T 181
tetrandric T 182
tetranucleat T t8,.

INDEX ROMANESC
tetraploid T 189

tetraplostemon T 190

tetrarhic T 19/i
tetrasperm T 200
tetraspor T 196, 201
tetrasporange T 202
tetraspori (produce-) T 203
tetrasporic T 205
tetrasporifer T 203
tetrasporofil T 20lt
tetrastigmatic T 209

tetrastil T

tetrazomic T
tezaur- T 286
tezA T

210
199

287

tificol T 316

tifoiite T 317
tigmic T 288
ligmonastie T 290
tigmotaxie T 292
tigmotropism T 293
tigrin T 313

tihocenotic T 663
tiholimnetic T 66/i
tihopelagic T 665
tihoplancton T 666
tihopotamic T 667
tihotelitochie T 668
tile T 302
tilelor (formarea-) T 303
tilizatie T 303
tiloideu T 30lt
timp T 87
aprut

tn

de- C 4.00

acelai-

C 541

-de 'reacie T 87
din acelai S 520
timpuri diferite {petrecut tn-)
p 968
timpuriu (de-) T 8
tinctorial T 314.
plante -e T 315
tinerete J 2/a

tinicof T 29lt

tinotil T 294
tinofite T 295
tiobacterii T 296
tiofil T 297
tip T 679

-ancestral P H23

-local C 368
-nomenclatura] T 679
-original P 1369, 1ft23
-taxonomie T 679
tipic E 360, T 673
tipogenez T 67 It
tipoliz T 6 76
tipologie T 675
tiponim T 677
tipostazA T 678
tipul frunzei P 578
tipului (formarea-) T 67ft

tipurilor
dezvoltarea- de vegetaie
p 583
studiul- T 675
tiraj special S ftOft
tirs (cu-) T 306
tirsiform T 307
tivit L 177
tixotropie T 298
Unr J 22
tiritor R 150
aparent- P 1565
tirziu S ft5ft
toamn (form de-) A 1216
tocozigot T 321
tom T 331
toment T 327
acoperit cu- T 326
tomentos T 326
fin- 'l' 325
parialS 377
slab- T 325
tomiangiu T 328
tomipar T 330
tonezie T 332
-tonic T 33ft
hlper H 552
tonicitate T 333
-electric E 85
tonoplast T 335
tonotaxie T 337
tonoz!i. T 336
topete (care se-) T 3
topic T 3ft1
topobioni T 3ft2
topochemotaxie T 3ft3
topoclim

1' 3ftft

topofototaxie T 3ft7
topogalvanotaxie T 3ft5
topografie 'f 346
topora (in formA de-~
IJ <159
topotaxie T 3ft8
topotip 1' 350
topotropism T 349
torid '1' 356
torminal T 351
torsiune T <157
teratologic
H 80
--tulpinal 8 1050
torsiv T 358
tortuos T 360
torulos '1' 362
torus T 363
tot O 1ftft, T 365
total H 320
totalitatea frunzelor
p 567
tovrie de masA C 66ft
toxic T 366
toxicitate T 368
toxicologie T 369
toxifer T 367
toxine T 370

...

trabeculat T 373
trabecule T 372
trahei T 37ft
traheide T 375
trahenchim T 376
tractelum T 381
tram T 383
trandafir (de-) R 288
trandafirilor (descrierea-)
R 295
trandafiriu A 1132, R 3ft2
transformare (regresiv)
A 667
-a staminelor In antere
A 826
-- -tn petala A 719
transformat M 276, 591
transformism T 387
translator C 826, R 198,
T 392
translocaie T 393
translucid P 22ft, T 39(.
transparent A 960, C 932;
H 4ft8, T 395
-ca sticla V 151
transparen T 396
transpiraie T 397
transpirometru T 398
transplantare T 399
transport T 391
transversal T ft02
-septat T 401
-tiat T 617
tramient T 388
tranziie T 390
de- l 217
trapeziform T ft03
trapezoidal T ft03
tratat T 380
-floristic F 93
traumatic T ft04
traumatochorism T ft05
traumatodinez T ft06
traumatonastie T ft07
traumatotaxie T ft08
traumatotropism T ft09
-negativ C 180
-pozitiv A 680
triete (care) V 115
-mereu S 388
trector E 228, F 177,
T 389
trece In (care-) A 8
trecere T 390
de- T 388
trecut P 1198
-cu vederea P 1199
trei T ft12
ctte- T 133
CU T ft13
--culori deosebite T (.68
-glochidii T ft9ft
-poli T 546

...

INDEX ROMANESC

- -stile T 568
--tulpini T 541
de- ori T 532
- - -ridat T 484
divizat In- T 467
treilea (de ordinul al-)
T Hi

trematologie T 299
tremurtor

trestie (ln
A 1050

411

form

tri-adelf T 415
-andric T li1 7
-arch T 421
-aripat T 416
-aristat T 423
-articulat T 424
-bracteat T 425
-capsular T 428
-carenat T 329
-carpelar T 430
-cefal T 431
-ciclic T 4.73
-clamideu T 439
-color T 468
-corn T 469
-costat T 470
-cotiledonar T 471
-CUSP.idat T %72
-dig1tat

474

-dinJat T

475

-{Jenat T lt77
-dmam T 481

-ena T 482
-lidat T 48/o
-filetic T 525
-foliat T 486
-foliolat T 487
-furcat T 467, 490
-gam T 491
-generic T 1!93
-gon T lt96

-hilat T 499
-lateral T 502
-lobat T 504
-!ocular T 505
-maculat T 506
-mer T 507
-morf T. 512

-nervat T 515
-nominal T 5t6
-nucleat T 517
-ovulat T 521
-partibil T 522

-partit T 523

-penal T 527
--fidat T 528
- -partit T 529
- -sectat T 530
-petal T 524
-piren T 550
-polar T 5lt6
-radiat T 552

de-)

tri
-sectat T 553
-sepal T 554.
-septa.t T 555
-serat T 557
seriat T 556
-setos T 558
-sperm T 560
Spor T 561
-stigmatic T 561.
-striat T 566
-sulcat T 569
-ternat T 571
- -sectat T 570
-tuberculat T 572
-unghiular D 54, T '18,
T 496
--invers O 30
-valvular T 573
-vascular T 576
-zonal T 580
triachen T U4
trib T 426
trichiliu T 437
trichite T 438
trihobacterii T 440
trihoblast T 4U
trihofor T lo.56
trihogin T 451
suportul tri(h)oginulu.i
T 456
trihoid T lo.49
trihom T 453
trihoplancton T 459
trihm;porange T 454
trihotomic T 467
trigin T 498
triglochidiat T 494
trihibrid T 500
trilet T 503
trim T 621
trimeristel T 508
trimestrial T 509
trimonoecie T 510
trioecic T 520
trioecie T 519
trioic T 520
triplazie T 531
triplicat T 532
triplocaul T 541
triploid T 542
triplostemonie T 543
triplostih T 544
triplu T 532
triposplancton T 547
tripton T 549
trist T 565
tristilie T 567
trivalent T 574
trivial T 577
trixenie T 579
trizomie T 559
trofic T 589
trofie T 588

trofobioz T 590
trotocit T 595
trofocotofil T 593
trofocotozom T 594
trofocromatin T 591
trofocromidie T 592
trofofil T 601
trofofite T 614
trofogen T 596
trofomixie T 597
trofomorfism 'l' 613
trofomorioz T 598
trofonucleu T 600
trofoplasm T 502
trofosporofil T 606
trofosporozom T 607
trofotropism T 609
trofozom T 604
troglobiont T 584
troglodit T 585
trogloxen T 586
trohleariform T 581
tromp (in form de-) P 1229
trompet

cu flori In form de- S 26


tn form de- H 584, T 538
tropaxis T 587
-tropic T 611
helio- H 88
tropical T 356, 610
de climat- M 159
tropicelor (rspndit In
jurul-) P 78
tropism T 612
-negativ A 9Ct.3
-pozitiv A 681
trosnitor C 882
truliform T 615
trunchiat T 517
slab- T 616
trunchi C 189, 813, S 997,
T 620
-filamentos T 456
-ramilicat C 487
trunchiul arborilor
crparea P 340
truncicol T 618
truncigen T 619
tub T 643, V 39
-ciuruit T 6'>8
cribral T 643
cu -scurt B 292
tn formA de- T 638, 640
-mic T 642
-polinic P 925
-staminal S 1373
tuber T 623
cu- T 636
-gemiform T 634
In formA de- T 633
-mic T 630
tuberascent T 62r.
tubercul T 630
-aerian P 1475

INDEX ROMA.Nl!SC
tubereulat T 626
tubel"culi
CU T 626
cu numeroi T 629
cu trei- T 572
In f orml de- T 627
tuberculironn T 627

tuberc-ulilor ilormarea-)
T 628

tubereulizare T 628
tuberculos T 629
tuberi geminai T 623
tuberiform O 260, T 633
tuberizare {tn curs de-)
T 621t

tuberos T 686
tuberozitate T 635
tubeml T 63'
tubiflor S 26
tubiform T 638

tubilus T 639
tubul
-caJiciului T 6fl3
-corolei C 816
-himenial T M2
-perigonului T MS

-polinic T 6&3
-stilului S 1067
tubular S 532, T 640
tubulat T

6&1

tubu!itorm T MO
tubu1os F 72, S 532, T 6U
tuburi ciuruite C 885
tufA F 170
-mic A 97(1, F 178

tuferi

V 132

D 390, F 172,

tuferiuri (cu-) V 131


tuferiuri sempervirescente

plante din- A 357

D 390, F t 72
tufos F 171
tufi

-curbat S t 72
tulpina

-arborilOJ' T 620
A 601
tulpi~ta
C t 91t
formaie -1 C 198
tu)pinA C 195, S 997
-aerianA A 259
-agitoare S t 12
-clrnoasll S 66
-cAArltoare A 206
lmbrAlilnd-

cu -aripatl P t&H

-brzdaiA

s t279

--dreapta. R 93
-mamentoasA. N 71
--muchia ta. O 213
-neaparent.A A it
cu -pAroasl T iU,
- -rAsucitA S 1023
-scurtA B 273
...ubire L U 7

tul.Pint.
diSpus pe- S 996
fArA A U
aproape-- 8 1086
-(oliacee 8 1318
fnm~oasA C 813
-neramilicatA 8 518
-principalA P 1208
-secundarA F 78, S 2i5
-simpl 8 518
-submersll H 475
-subteran
modificatA
T 623
supraterestrA A 259
-taloidA F 158
tulpini
cu -late P 789
--numeroase M 519, P 1032
-roii
R 37i
- -subiri T 106
baza stolonifer & 8 543
tulpinia embrionului C 191
tumefiat 8 1054
tumefiere S 1053
tumescent T M5
tumid P 591, 592, 1' 646
tumoare T 64 7
tn form de 8 1056
tumori
CU C 8i
pe organe T 630
tunderea (suport-) T 339
tundr T
M8
tunicat T 650
tunicA T 649
tuns D 1t3
turbaniform T 651
turba T 653
turbArii (plante de-) T 654
turbinat T 652
turbos T 654
turgescent T 656
turgescenA T 657
schimbare de T 336
turgid T 658
tur:onaatie T 659
tunon T 660
turn (In form de-) T 661
turtit C 51.5, 6?8, D 80
lateral- C 686
slab 8 1149
tusei (folosit contra-)
B63
tutunului (de culoarea-)
T t

&-

-de origine P 190


de la R 421

ru

(In

form

de-) P 28

\eapAn F 65, R 318, 319,


8 1030
epos A 30, t60

.esAtur

T2t2

(In

form

de-)

...

C 772, T 55, 213


-aerencbimalic A 257
-aerifer A 257
-anormal C 178
-celular C 772
conductor T 55
-conectiv T 55
-de absorbie A 23
-bile plsloase H 561
- protecie T 55
--susinere 8 947
-tracheide T 376
-vase laticifere C 432
-embrionar B 228, M t 99
-fibros C 772
-formativ M 199
-fundamental C 772, P 1419,
p 13i9
iniial M 199
-lernnos P 827
-medular M U2
-meristematic M 199
nutritiv al seminei
p 309
palisadic C 772
-parencbimatic asimilator
c 326
-plslos T 55
poros P 1104
-primar C 172
J?rotector al virfului rdil.
cmii P 687
-secretor 8 240
-secundar C 772
-vascular T 55

esut

esuturi
formeaz- H 311
neoformaie de- N
esuturilor

81

lizarea- H 3ti
separarea H 309
studiul H 313
iglli. I '8
lnclecat ca iglele
de pe acoperi 1 49
ine (care.) T 96
lnar (tn form de)
c 748
trtitor S 1031
tnete (care-) P 1322,
20

ubicvist U 3
plant.tl -eU 3
ucigtor S t3o
-de lupi L 285
-de erpi A 761
ud U'
udare R 323
uleios O 91
la pipAit V 30

.,.

INDEX ROMNESC

ultramicron U 9
ultramicroscop U 10
ultraplancton U 11

ultraseston U 12
umbelat U 1lt
aproape-

umbel U
-compus

S 1248
13
U 13

-secundar U
-simpl S 453,

15
U 18

umbelulat U 16
umbelul U 15

umbonat U 20
umbracul U 23
umbraticol U 2/o
umbr
U 21
umbrete (care-)

umbrin U 25

O 35

umbrit 1 258
umbros U 26
loc- U 23
umectat H 1!41, M 67,
s 12?7
umed D 23%, H 41t2, 508,
M 68, U 4
umezeal M 69
umezit H U1, 1 286,
M 67, S 1277
umflare anormal 1 258
umflat B 310, C 706, D 3M,
l 139, o 152, p 591, 592,
T 658, 706, V 61, 95
umfl (care se-) 1 255, T MS
umfltur A 929, P H34,
S 1053, T 635, 647
umflturi (cu-) S 105ft.

umiditate M 69
dehiscent la H 509
sensibil la H 519
umoare H 41i6
um_l;)lut F 16, R iM, T M6
UDCiaJ p 921
uncie P 920
tmcinat U 29
unghi A 766
-de divergen A 766,
D 3%8
unghie (lung de o-) U 33

unghiular A 763
unghiuri (cu-) A 765
cu cinci- P 243
cu mai multe- P 993
cu trei- T 418
unguicular U 33
unguieulat U 33, 34
unguicul U 35
unguicule (cu douA-)
B 223
uni- H 24
-bractea.t U 37
-capaular u 40
-caut U 41
-c::elular V 42
-ciliat u '3

unlcolor C 694, M 405


-costat U 45
-dentat U 46
-embrionat U ~7
-facial U 48
fer U 51
-flagelat U 52
fior U 53
foliat M ~a~. U Sti
-geminat U 58
-labiat u 59
-lateral U 60
lobat U 61
-locular M 455, U 62
-nervat U 63
nominal U 64
-nucloot U 65
-ovulat U 66
-pintenat U 38
polar U 68
septat U 70
serat U 72
-serial U 71
-sexual D 179, M U7, U 13
-spiralat U 74
stratificat U 75
tegminat U 76
-valvat U 78
-verticilat M 111
unic M 392, S 565, U 36
unifolicul U 55
uniform C 716, 1 327,
u 56, 355
uniformitate
-morfogenetic H ~01,
1 326
a staminelor H 372
unire F 201
unit A 19~, 212, C 741.,
G 37, J 20
-prin concretere A 197,

51.3

unitar H 388
unitate

T 37
P 639
universal V 79
viU- V 51
uns 1 259
UD9prezece (cu-) E 126
unsuros P 696
untului (de culoarea)
c 868
unu U 81
de i jumtate S 455
urcitor A sot, tOM, S 112
urceolat U 82
ureeolA U 83
urechiue A t 1M
CU A 1155
uredosor U 86
uredospor P H16, U 87
uria O 143
-sistematic

-structural

P 1257, G 85
urmA (care este !o-) P
urmtorul P 1134, S
s 429
urmeaz (care-) S 429
urnA U 89
CU C 415
m-sini V 91
urticant A 997, U 88
urzictor V
88
uscare D 93, E 496
uscat A 1016, E 114,
R 200, S 173, ~84,
T 356, X 27
-pe fruct E 95
pe jumtate- S 286
uscciune S 485, 487
urma

ttM
249,

497,
488,

S 483
A 1004
usturoi (cu miros de-)
A 423
usuc
(care se-) A 100~.
s 483
pe tulpinA M 100
usctor
usciv

F 7
-de observat C 761
uter U 95
util U 96
utricular U 97
utriculat U 98
utriculA U 99
utriculiform U 97
uor

vacuolar V 4
degenerare -A V 6
sistem- V 7
vacuolat V 5
vacuol V 3
celular L 274
contractil C 779
-digestiv

V 3

vacuolelor (formarea)
V 6
vacuolizare V 6
vacuom V 7
vademecum V 9
vag V 18
vagabond V 10
vagil V 12
vaginal V H
vaginant V t5
vaginat V 16
vagin V 13
fArl E 407
-lotiar V 13
. medularA V 13
miel V 17
vaginull V 1 1
vaf {Inconjurat del O 36
vale C 786, V 2:(a
valeculat V 22
valeculll V 2:1
valenll V 2:0

INDEX ROMANESC
valoare (cu-) V 19
valvaceu V 26
valvat V 27
valv V 25
-inferioar H 625
-mic V 29
val ve
cu dou- B 225
cu mai multe- M 575
cu trei- T 575
valvirorm V 26
valvulA V 29
varA A 279
de- A 281
variabil M 586, V 30
variabilitate V 31
cu mare- P 1006
fr- M 461
variante paralele P 147
variat D 349, H 175,
M 37t. P 899, V 38
variaie V 33
variegat V 85
variegaie V 34
varietate V 36
-cultivat C 955
variind V 32
vas V 39
vascular V t.O
vase
-ciuruite V 39
cu trei- conducAtoare
T 576
-deschise T 374
format din- V liO
-tnchise T 375
-imperfecte T 375
-ine1are A 798
-laticifere V 39
-lemnoase V 39
-perfecte T 374
-liberiene T 6fo3
-reticulate V 39
-scalarilorme V 39
-spiralate S 754, V 39
vaselor (dispus In jurul)
p 327
vAdit C 761, M 91
vAi (crete prin-) V 23
vAl V 51
-parial V 51
-universal V 51
vlurit U 32
vrgat V 35, 129
vrsturi (provoac-) V 163
vtmtor N 172, P 339
vzut cu ochiul liber M 47
nevzut de mine N 150
vechi A 79/i, P 15, V 102
foarte- A 976
vecin V 110, 111
ved('ft (a-} V 113

vegetal P 601, 7!19, V lili


complet- H 3fo8
vegetativ V !16
corp- C 825, P 638
nucleu- m81't"l M 31
propagare - V !16
virf- V fo6
vegetaie V t.5
duratA de- T 87
-marin T 221
veghea plantelor V 116
velamen V t.8
-al rdcinii V t.8
velum V 51
fr- A 109, i230
velumen V 52
velutinos V 53
venaie V 55
veninos V 56
ventral V 60
sutur - V 60
ventricos V 61
ventru V 59
verde C 324, V 136, 629
albstrui- C 331, G 163,
T 219
-amiantin A 517
-armiu A 278
-auriu glbui C 330
-ca iarba C 324, G 234,
H 161
-ca frunza de ceap
p 1203
-ca merele P 1085
-ca pajitea O 234
-ca papagalul P 1598
-ca prazul P 1122
-ca smaragdul S Slt2
complet- A 547
de jur tnprejur- A 547
deschis- V 1203, V 137
glbui- C 338, 352, X i
--deschis P 1598
Inchis- A 1138, C 33;,
p 360, 961, s 90
-marin T 219
msliniu- O 134
negricios A 1138
olivaceu- O 13/i
pururea- A 363, P 34i;,
s 387, 388
viu- C 324
ve-rdea '(loc cu) V 134
verifirat R 86
de- 1 17/i
verii (de la snritul-) P 1130
veritabil E 360, V 91
vermicular V 68
vermifug S 39, V 69
folosit ca- S U
vermnaie V 70
vernacular V 72
wmal V 73

vernalizare V 7i
faz de- T 271
vemaie V 75
vernisat V 76
versant C 532
versatil M 386, O 273, V 82
vertical E 320, O 268, V 87
-turtit O li
verticil C 1000, V 90
-fals P 1589, V 89
in- concentric C 996
verticilastru V 89
verticilat V 88
neregulat- 8 1251
ve-rticile
cu cinci- P 21i2
cu dou- B 116, D i87
cu mai multe- P 800, 976
cu -neuniforme H 200
cu patru- T 162
cu ase- H 2 73
cu trei- T 473
cu -uniforme H 368
verucos V 79
verucozitate V 78
-mic V 80
verucoziti

cu mai multe P 1070


cu -mici V 81
veruculat V 81
verucul V 80
veruculos V 81
verzui V 127, 137, C 338
suriu- G 163
-Inchis S 89
vespertin V 96
vestejire M 99, 102
vesteJit L li4, M 101
vestibul V 97
vestic O 39
vestigiu V 99
vexil P 79, V tOl.
vexilat V 103
vezicant V 94
vezicul V 93
-aerian A 267, 607
vezicule (cu-) P 593
veziculos A 9S, B 310,
P 593, V 95
viabil V 105
viabilitate V 106
via V 144
ru -lung L 256
de- V 145
-endofiticA E 170
fr de- A 12, E Hli
-latentA A 631, L 58
in stare de-- D 367
referitor la -plantelor
p 607
revine la activ A 670

vibratl V 108
filament.- C 426

.,.
vicariant V 109
specii -e V 109
viciniem V 110
vid C 158
vierme (tn form de-) H 92,
V68
viermii intestinali {care
alung) S 39
viespi (poartl!.) T 103
vigoare P 1152
cu aceeai- H 371
viguros A 98, O 205, P 1151,
R 839, V 47, 155
vii (crete prin) V 123
din- V 123
vllos V 120
fin- V 119
-pros L 54
--dedesubt H 59/i
vilozit.ate V t18
viloziuscul V 119
vinaceu V 122
vind~are (mijloc de-)
A 393
vindecl!.tor U 138, O 88,
S 33, T 254
-de rni V 166
vinioare
V 62
CU P 41tt, V 58
-fine V 63
--proase P
445
- -reticulate R 192
rarA A 1232
vioar (in form de-) P 65
vioi V %7
violaceu V 125
violascent V 126
violet 1 1, V 125
aproape- V 126
-inchis A 1137
palid- L 174
v1rescent V 127
virescen F 155, V 128
Yirgat V 129
''irginal V 130
\'irulent V 139
''irulen V 138
virus V 140
vila! B 193, V 1115
activitate ii B 186
vitalism V H6
vitalitate V 147
,itros V 151
vil (altoi de-) R 103
viu (tn stare -e) 115, 155
viu colorat L 27, V ~7
vivace P 201
vivipar V 150
vizibil
ahia- 1 99, O 10, 24
hine A 940, C 701, M 91,
p 383, 413
vizitat de viespi T 103
vizitator H ~39

INDEX Jt01tlANBSC
vtjlitor S 1031
vinA V 54
vint
de-A738
rAspindire prin A 739
rAspindit prm A 740
---l animale A 754
--i ape A 744
-i furnici A 747
virf A 165, 889, C 949,
V 86

convergent la A 120
de-A904
dezvoltat In -A 113
f1i.r- M 592
fixat la- A 121
-scurt M 502
situat In- A 903
-vegetativ C 784
virful (cu, la) A 106
cu- ascuit C 214
cu- tocit H 59
cu dou vtrfuri B 77
vtrsUi. A 284
vtrstnic V 102
mai- S 390
virtos A 1072, F 65, R 319
vise V 143
viscos G 172, 188, I 350,
L 99, M 498, V H2
vlscozitatea sacului embrionar A 524
voal V 51
volatil A 287, V 158
volubil V 159
parial- S 1252
volum T 331
volv V 162
vomitiv N 31, V 163
vopsire (folosit pentru-)
T 314
vulgar V 165
vulnerar V 166
\'Ulpe {culoare de-) V 167
xantin X 6
xantofil X

13
xantofor X 12
xantoleucite X 9
xenie X 15
xenoautogamie X 11
xenohioz X 16
xenocarpie X 18
xenoecic X 20
xenogamie X 21
xenoplaslic X 26
xenotonic X 25
xerampelin X 28
xerobole X 31
xerocarpic X 32
xeroch.azie X 33
xerocleistogamie X 34
xerom X 39

xerolite X 42
xero!itic X 43
xerolob X 40
- f i l e X 35
xerohelotite X 36
xeromorfie X 37
xeropoiofil X U
xeropoiofite X 45
xerotermic X i6
xerotermotite X 41
xerotropism X 49
xilem X 53
cu - dublu D 293
xilocrom X 55
xilofag X 60
xilofil X 61
xilofite X 62
xilografie X 56
xilolit X 58
xilologie X 59
xilostrom

X 64

xilotomie X 65

zaharifer S 1
zaharisit S 6
zaharoz S 8
zahAr (conine) S 6
produce- S 1
i8.hl"UI (dulce ca-) S 6
urzavat O 137
zarzavaturi O 101
de- O 103
zApad N 129
alh() ca- C 308
crete sub- H 580
de-C 308
zvoi B 302
zblrcire R 406
fructelor M 578
zbtrcit C 890, R 313, 4103
-la uscare R 200
sinuat- R 407
slab- R 405
zbtrcitur C 889, R 402
zbtrlit pros L 54
-Jung- H 306
zburtor A 1235, V 157
zeam L 208, S 1266
zeaxantin Z 2
zehrin Z 4

"""
cu D 8, 14
de- ori D 14

zein Z 5
zemos S 1263
zenotropism Z 1
zeugit Z 8
zeuxis Z 9
zgomotos C 882, S 1019
zgrbunos V 79
zgronuros S 11
zguduire
curbat la- S 266

.,.

INDEX BOMANESO

,;

de fiecare- Q
de- lungii. L
zid (In form
zidur1 (crete

...........

5ft

257
de-) M 582
pe-) M 58D

zigoauxospor Z 59
&igofaz Z 70
zigofite Z 71
zigogamet Z 61
zlgogamie Z 62

zlgogenetic Z M.

zilroltenez!l. Z 63
ziiofizA. Z 65
zigomer Z 66
zlgomorf M lt53, Z 68

zigomorfie Z 67
ligomorfism Z 67
zigonem Z 69
&igospor Z 76

-mobil Z 57
zigosporange Z 71
r.igot Z 78
-mobil P 7ft8

-dgotactism A 589, Z 79
.ligoteo A 591, Z 80
aigotk: Z 81
zigo&A Z 72

zigozoospor- Z 82

tile
de dou- B 121
de scurte B 28 9
de. lungi L 257
de trei- T ft 79
zilei (din timpul-)
zimaz Z 83

zoocenocit

zoocist Z 30

zoodiodangiu Z 32

zoodomaclu
H 101t

zimogen P 1247, Z Bit

zimologie Z 86
timoUc z Sit

zoandrospor Z 13
zoidiogam Z 15
zoidlogamie Z U
zoidiospor Z 18
zoidagamle Z i i

zonal Z 21.
zonare Z 22
zonat Z 21
zonale

Z 22

zonA C lift2, Z 20

-generatoare peridermica.
P U8

-mic.

zone
cu

Z 28

B 227
dispoziia In- Z 22
cu trei- T 580
zonul Z 23
zoobiotic Z 24
dou-

zoocecidle C 205, Z 26

Z 29

Z 22

zoofil Z i6
zoofitlc Z i8
zoofob Z i7
zoogam Z 36
zoogamie Z 35
zoogen Z 37
zooglee Z 38
zoogonangiu Z 39
zoogonidangiu Z iO
zoogonidie 2. i i
-mare M 62
zoochor Z 28
zoochorie Z 27
zoomorloz Z i3
zoopara:r.it. Z ii
zooplancton Z i9
zoosfed. Z 52
zoositonogamie Z 50
zoospor Z 53
blciliat
52
-de conservare C i03
zoosporange Z 55
-sferic S 715
zo06porangiofor Z Si
ZOOZigOSpQl' Z 57
zvelt E ii5, P 1232

S-ar putea să vă placă și