Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
05.03.2015
Bolile granului
Erysiphe gramini fainarea gramineelor.
Pe frunza apare i pasla la inceput de dimensiuni mici, ca niste pustule,
apoi sa extind pe intreg limbul foliar.
Boala apare din toamna si avanseaza in final de la frunzele bazale pana la
cele superioare, ajungand si pe spic in conditii favorabile.
Pasla alba contine conidifori si conditii de tip Oidium care devine
prafoasa la desprinderea conidiilor si cenusie in momentul aparitiei formei
sexuate cleistotecile-> brune , globuloase, cu apendici simpli pe toata
suprafata, poliasca.
Fusarium graminearum- inrosirea/fusarioza spicelor- inca de la
iseirea din burduf
, unele spiculete sunt decolorate; apoi se instaleaza un mucegai alb-roz; in
mucegai se formeaza conidii: microconidii-unicelulare sferice si macroconidiifusiforme, curbate, alungite la capete, separate.
Boabele formate sunt fara luciu si stave/deshidratate.
Septoria:
-tritici
-nodorum
Septoria tritici -> in zonele calde si prezinta pete cenusii, alungite usor
delimitate de nervuri, cu un contur inchis la culoare, in centrul petelor se
formeaza picnidii cu picnospori lungi, filamentosi, incolori, septati.
La septoria nodorum -> pete eliptice si nu formeaza intotalitate picnidii
pentru ca datorita temperaturii, nu ajung la maturizare; picnosporii- mai
scurti si mai grosi.
Puccinia:
-striiformis -> rugina galbena a graului;
-recondita -> rugina bruna;
-graminis -> rugina neagra;
Secara
Claviceps purpurea-cornul secarei
-inlocuirea unor spiculete maxin 2-3 cu scleroti (formatiuni tari)
LAB 2
Alte boli:
-malura-Tilletia pancicii;
-rugina-Puccina dispersa.
Bolile la porumb
Puccina sorghi-rugina porumbului
-se manifesta pe frunza, pete mici, galbui in dreptul carora se
dezvolta pustule purvirulente, roscate, cu uredospori, apoi pustule
brun negricioase cu teleutospori, acoperite de epiderma in
perioada de vegetatie.
-frecventa microciclica, dar are si stadiu macrociclic cu faza
ecidiana intalnita pe oxalis.
Drechslera turcica- patarea cenusie a frunzelor
-pe frunza apar pete verzi, maslinii, limitate de nervuri, care cresc
pana la 2 cmlatime si 15 cm lungime
-aceste pete devin eliptice si devin cenusii si contur brun pe
ambele fete-> fructificatiile cipercii sub forma de mucegai
cenusiu.
Giberella zeae-putregaiul roz al stiuletilor de porumb
-se manifesta pe rand prind aparitia unui mucegai care ataca
-pe tulpina- pete cu aspect oparit,
- pe stiuleti- mucegai roz, boabele stave
-cand atacul este timpuriu, nu se dezvolta planta
Bolile sorgului
Pseudomonas syringae- arsura bacteriana
-apar pete brune roscate pe frunza in functie de sensibilitatea
hibridului, tesutul este hidrozat in dreptul petelor
-in timp petele se maresc si pot fi zonate concentric
LAB 4
Fasole
II
Mazarea
Mycrosphaerella pinodes
Antracnoza mazarii
pete ccirculare scufundate in tesut interior cenusiu, cu
bordura bruna
in centru fructificatiile ciupercii sub forma de pete negre
ceroase- picnidii cu picnospori, globuloase brune, cu o
deschizatura prin care sunt eliminati picnosporii, incolori,
alungiti, septati, strangulati in dreptul septei
Uromyces pisi
Rugina mazarii
cu faza ecidiana pe Euforbia ciparisias, pe margine pustule,
rotunde de culoare galbena, uredosporii bruni ce contin
teleutosporii
Uromyces viciae, fabae
Rugina bobului
pustule rotunde de culoare bruna
Laboratorul 5
Boli la cartof
Potato virus x
Mozaicul x al cartofului
- se manifesta prin decolorarea limbului foliar in anumite
portiuni ce imprima frunzei aspect marmorat sau mozaicat
- plantele cu fenomenul de piticire (din tuberculi)
- se transmite prin intermediul lucrarilor de ingrijire (bilionare,
prasit), incretirea datorata diferentelor de crestere dintre
tesutul afectat si cel sanatos
- tuberculii afectati sunt mai mici
Potato virus y
Stricul cartofului
- se manifesta prin leziuni nerotice de diferite forme si marimi,
iar pe nervuri forme de liniuta (steak)
- la localizarea lezinilor necrotice la punctul de insertie a pl pe
tulpina principala, acestea se desprind usor si stau atarnate
pe tulpina principala, de la baza catre varf
- planta se recunoaste usor pentru ca este degarnisite, varful
decolorat si leziuni necrotice
- aspect de palmier in miniatura
Potato leaf roll virus
Rasucira frunzelor cartofului
- se manifesta curbarea laturilor sau marginilor foliolelor in
suscatre nervura pricipala
- aspect de lingurita sau barcuta
- frunzele sunt mai groase datorita acumularii de amidon in
tesuturi stau in pozitie dreapta
- la soiul cu coaja rosie frunzele acumuleaza acizi antociani si
au culoare vinetie
- se transmite cu ajutorul afidelor
Bacteriorize
Streptomyces scabies
Raia comuna a cartofului
- pe terenurile nisipoase (zonele din luncile raurilor)
- prezenta unor pustule rugoase scufundate plate sau reliefate
ce afecteaza epiderma si o mica parte din pulpa
- deprecierea, doar calitativa, cantitativa, apare cand in
aceste pustule se instaleaza alti patogeni
Erwinia carotovora
Inegrirea bazei tulpina si putregaiul umed al cartofului
- se manifesta din faza de plantuta cand se poate observa o
inegrire a bazei tulpinii si radacinilor si face ca planta sa fie
firava si sa se smulga usor
- pe tuberculi apare in sectiunea inelului de vase brunificate
de unde incepe si putrezirea, transfera pulpei intr-o masa
mucilacigena datorita enzimelor de macerare
- in depozite si vecinatatea tubercurilor sa fie compromisi
Synchytrium endobioticumm
raia neagra a catofului
- se manifesta pe terenurile grele (zone muntoase)
- pe tuberculi si radacini apar hipertrofieri ce sunt mici, albe,
sidefii, cresc in dimensiuni repede, se brunifica, aspect
coraliform, in aceste formatiuni apar sporii foarte rezistenti
ce asigura transmiterea in timpul vegetatiei si de la an la an
deoarece rezista in sol timp de 10 ani, boala fiind
considerata de carantina
Phytophtora infestans
Mana cartofului
- pe frunza de pe partea superioara a limbului apar pete la
inceput de decolorare ce se brunifica rapid, la marginea
Laboratorul 6
Boli la sfecla
Beet mosaic virus
Mozaicul sfeclei
- pe frunze apar pete de decolorare care se intrepatrund cu
tesutul sanatos si aspect mozaicat. marmorat
- frunzele se incretesc adesea si plantele raman mici
Pseudomonas aptata
Arsura bacteriana a sfeclei
- se manifesta prin arsuri ce apar la marginea limbului si
avanseaza treptat spre nervura primara, atac pagubitor cand
plantele sunt mici, daca apar ploi abundente
Phytium ultimum
Putrezirea plantutelor de sfecla
- se manifesta prin inmuierea si putrezirea tesuturilor de
sstinere in zona coletului, planta se culca pe sol fara a se
usca, vegeteaza in continuare, deoarece nu sunt afectate
vasele conducatoare
- boala evolueaza in vetre deoarece miceliul migreaza de la o
planta la alta pe suprafata solului
- miceliul de culoare alba alcatuit din aparatul vegetativ,
sifonoplastul, hife miceliene bogat ramificate, neseptate pe
care se gasesc formele inmultirii sexuate si asexuate
Peronospora betae
Mana sfeclei
- pe partea superioara, pete de decolorare, pe partea
inferioara apare un puf de culoare cenusiu-violaceu
- pagubitoare mai ales cand se doreste pentru samanta,
pentru care se instaleaza frecvent pe tijele florale
Uromyces betae
Rugina sfeclei
- specie macrociclica, autoica
- teleutosporii unicelulari de culoare bruna
Agrobacterium tumefaciens
Cancerul bacterian al sfeclei
- se manifesta prin hipertrofiere ce apar la nivelul radacinilor
ce cresc ajungand la 30 cm in diametru
- aspect coraliform, rugos, radacini mici, subtiri
Laborator 7
Septoria helianti
Puccinia helianthi
Rugina florii soarelui
Sclerotinia sclerotium
Putregaiul alb al florii soarelui
Botrytis cinerea
Boli la soia
Soybean mosaic virus
Mozaicul soiei
Laboratorul 9
Boli la tutun
Tobacco mozaic virus
Mozaicul tutunului
- pe frunzele de tutun apar pete de decolorare ce alterneaza
cu tesuturile sanatoase, pete difuze si fac ca tesutul sa para
marmorat
- frunzele prezinta deformari-gofrari, mezofilul nu se dezvolta
corespunzator, iar plantele raman mici
Tomato spoted wilt virus
Boala petelor de bronz la tomate
- pe frunze apar pete inelare sau semi-inelare sau sinuase de
culoare albicioasa, tesutul afectat se necrozeaza
- necroza alba, deoarece petele uneori urmaresc linia
nervurilor, boala- necroza perinerviana
Pseudomonas tabaci
Focul salbatic al tutunului
- la inceput pe frunze apar pete hidrozate mai inchise la
culoare ce treptat se decoloreaza si se brunifica
- petele se transforma in arsuri, iar frunzele par carbonizate
- izbucneste in mai multe focare de infectie si evolueaza rapid
Pytihium ultimum
Putrezirea plantutelor
- portiunea afectata in zona coletului se inmoaie, se brunifica
si se macereaza
- plantele se culca pe sol, dar vegeteaza pentru ca patogenul
nu ataca vasele conducatoare, lasand seva sa circule
Boli la hamei
Peronoplasmopara humuli
Mana hameiului
- pete de decolorare pe suprafete mici ce se brunifica, pe
inflorescenta apare un puf
- prezinta conidii ramificati dichotomic ca la peronospora,
conidii ca la plasmopara
Sphaerotheca humuli
Fainarea hameiului
- pete pasloase, tesuturile se brunifica, devine sfaramicios,
forma conidiana Oidium, peritecii monoasce cu apendici pe
toata suprafata
Boli la bumbac si in
Xanthomonas malvacearum
Gomoza bumbacului
- pete negre, colturoase, pe suprafata lor apare exudatul
bacterian sub forma unei pojghite albe sidefii
- pe capsule, pete rotunde usor cofundate in tesut
Glomerella gossyphi
Antracnoza bumbacului
- pete de diferite dimensiuni, rotunde, cenusii cu bordura
bruna
- in centru se formeaza fructificatiile- acervurii
Fusarium lini
Fuzarioza inlui
- traheomicoza- circula prin vasele conducatoare, obturandule
- ofilirea este ireversibila
Alte specii: - Oidium lini- fainarea inului
- Sclerotinia sclerotium- Putregaiul
- Septoria lini- Septorioza
- la canepa: Septoria cannabis- septorioza
Laboratorul 10
Boli la leguminoase perene
Alfalfa mosaic virus
Mozaicul lucernei
- pete de decolorare pe limb delimitate de nervuri sub forma
unor dungi, seamana cu o pana
Fainarea trifoiului
- pasla albicioasa, prafoasa, la aparitia conidiilor (Oidium) si
cenusie la aparitia fructificatiilor sexuate (cleistoteci)
Uromyces trifolii- rugina trifoiului
Graminee perene
Corynebacterium rathay
Bacterioza galbena mucilaginoasa a golomatului
- apar pete de culoare brun acoperita cu mucilagiu galben
- organele afectate se torsioneaza, se instaleaza pe frunze
stinard
Epichloe typhina
Furca de tors a gramineelor perene
- apare o stroma groasa, asemanatoare cu un manson, alb la
inceput, apoi cenusie si se increteste
- pe tulpini sau pe frunzele superioare
- in stroma se formeaza periteciile cu asce si ascospori
Erysiphe graminis, Septorioza, taciuni
Boli la legume
Boli la tomate
Tobaco mosaic virus (TMV in tomato)
Mozaicul tomatelor
- decolorare neregulata ale tesuturilor ce duc la deformari si
gofrari
Corynebacterium michiganonse
Ofilirea si ulceratia bacteriana
- este o traheobacterioza, infunda vasele conducatoare
- la inceput cativa lastari sunt atacati, apoi intrega planta este
ofilita ireersibil
- in sectiune se observa inelul de vase brunificate
Phytophthora infestans
Mana solanaceelor
- pete mari la marginea limbului foliar cu o decolorare urmata
de brunificare
- pe partea inferioara apara un puf greu vizibil la margine
- conidioforii ramificati monopodial, crestere nedeterminata cu
umflaturi piriforme, conidii incolore, limoniforme, formeaza
zoospori
- fructele de tomate au urme de mana, pete mari, brunificate
cu tesut tare
Septoria licopesici
Patarea alba a frunzelor de tomate
- apare la frunzele bazale, pete mici, multe, rotunde, cu
interiorul de culoare alba cu bordura usor proeminenta bruna
- formeaza picnidii cu picnospori
Fulvia fulvum
Patarea cafenie a frunzelor de tomate
- pe partea superioara apar pete de decolorare, mici (max. 2
cm), multr
- pe partea inferioara apare un puf albicios, apoi cafeniu
- apare la soiurile cireasa la temperaturi de aporx 30 0C
- conidiile si conidioforii de culoare bruna septati uni, bi si
multicelulari
Alternaria solani
Patarea neagra a frunzelor de tomate
- pete rotunde, brune cu cercuri concentrice inchise la culoare
- conidii de culoare bruna, septe longitudinale, si transversale
Leveililla taurica
Fainarea
- prezinta dezvoltare endoparazita (ca la mana)
- forma conidiana Oidiopsis- conidiofori lungi cu o singura
conidie solitara
Alte specii: Sclerotinia sclerotium- Putregaiul alb
- Botrytis cinerea- putregaiul cenusiu
- Fusarium oxysporum
Ofiliri ireversibile
- Verticillium dahlie
Boli la ardei
Tobaco mosaic virus in pepper
Mozaicul/ stricul ardeiului
- ataca pe frunze ce duc la deformari ale mezofilului, gofrari,
pete de necroza pe lastari si tulpini
Cucumber mosaic virus in pepper
Piticirea si indesirea ardeiului
- piticirea are loc ca urmare a scuturarii internodiilor,
apropiate, aspect de tufa
- pe frunze apar pete inelare, sinuoase de culoare alba, apoi
cu urme de necroza
Alte bole: -Xanthomonas vesicatoria- Basicarea fructelor
Alternaria capsici- alternarioza
Laboratorul 12
Boli la cucurbitaceae
Cucumber mosai virus
Mozaicul comun al cucurbitaceelor
- la nivelul limbului foliar decolorarile se intrepatund cu tesut
sanatos si au aspect marmorat, mozaicat
- pe fructe apar pete mozaicate ce duc la deformarea cojii,
protuberante, denivelari, rasucirea fructelor
Pseudomonas lachrymans
Patarea unghiulara a frunzelor de castravete
- pete hidrozate (mai inchise la culoare, verde-alb) care se
decoloreaza, apoi se brunifica, forma petelor colturoasa,
apar la intersectiile dintre nervuri
- pete conturate de un halou de culoare galbena, pe pete
apare exudatul bacterian in conditii de umiditate se scurge
din tesut afectat de sub forma de spic galbene
mucilaginoase, pe vreme uscata face pojghita, mai ales la
marginea petelor
Pseudoperonospora cubensis
Mana cucurbitaceelor
- pete de decolorare pe suprafata, colturoase, pe partea
inferioara se dezvolta un puf cenusiu
- conidioforii se ramifica dichotomic, cu sterigme pe care se
prind conidiile, ca la peronospora, conidiile unicelulare brune
ajung la maturitate si germineaza ca la plasmopara cu
zoospori
Colletotrichum lagenarum
Antracnoza
- pe frunze apar pete mari ovoidale, brune conturate, in
conturu ce dezvolta acervurile ciupercii
- printre conidiofori apar formatiuni mai lungi decat conidiile
de culoare bruna cu rol de a perfora membrana si a elibera
conidii
- pe fructe, petele scufundate in tesut, in dreapta lor crapa si
pulpa putrezest
Sphaerotheca fuliginea
Fainarea cucurbitaceelor
- pe frunze apare o pasla alba prafoasa cu conidii de tip
Oidium
- apar fructificatiile sexuate---> peritecii sau cleistoteci de
culoare bruna globuloase, monoasce cu apendici
Alte specii: Fusarium oxysporum, Phythium ultimum,
Sclerotinia sclerotium
Boli la crucifere
Peronospora brassicae
Mana verzei
- se decoloreaza pe frunzele superioare ( mici), pe parea
inferioare puf cenusiu
Xanthomonas campestris
Nervatiunea neagra a cruciferelor
- inegrirea nervatiunii si brunificarea mezofilului dintre ele
Cystopus candidus
Albumela cruciferelor
- crusta albicioasa, formeaza conidiofori ca un cornet
Boli la liliaceae
Onion yellow dwarf virus
Ingalbenirea frunzelor de ceapa
la nivelul foliolelor , delimitate de nervuri, urme de degete
Peronospora destructor
Mana cepei
- pete de decolorare pe suprafata arora se dezvolta un puf
concentric
Puccinia porri
Rugina cepei
- pustulele du culoare galbena ce contin uredospori, de
culoare portocalie cu teleutospori
Erwinia carotovora
Putregaiul umed al cepei
- foliolele hidrozate cu aspect translucid, se brunifica, se
trasforma in putregai brun
- se recunosc usor, pentru ca nu prezinta radacini viabile
MLO
proliferarea cepei
- flori transpormate in frunza ( filodie) de culoare verde
(virescenta) aspermie cap mitos
Boli la radacinoase
Septoria viicola, petroselini-patrunjel, levistici-leustean
Septorioza telinei
- pete mici, circulare, bordura bruna, picnidii cu picnospori
Erysiphe communis
Sclerotinia
- conidiofori incolori, ramificatie monopodiala, in drept cu
terminatii cu 3 sterigme
- conidii incolore, ovoidale, unicelulare, prin germinatie rezulta
zoospori
- petele de decolorare se transforma in arsura, tesuturile se
brunifica treptat
- spre toamna apar pete mici brune, colturoase, cunoscute ca
mozaic
- se instaleaza pe carcei, lastari, ciorchini
Uncinula necator
Fainarea
- pasla alba miceliana, fina, pe ambele fete
Agrobacterium tumefaciens
Capnodium polygonum- fumagina
Elsinoe amplina
Scurtnodarea vitei de vie
Ciclul de viata:
Patogenul se transmite prin seminte.
-Mod de daunare:- boala poate fi severa in regiunile cu climat
bland si umed. Cele mai mari pagube sunt produse la orzul de
toamna si primavara, atunci cand infectia are loc in perioada