I.S.B.N.

: 973-9342-14-0

HISTORY OF THE SECOND WORLI) WI!?

Copyright © Lady Liddell Hart 1970

Toate drepturile asupra ediei In limba romünfl smn

rezervate Editurli ORIZONTURI - Bucure1i

Tiparul executat sub comanda nr. 80 016

Regia AutonomA a Impcimeriilor
Lrnprimeria ,,CORESI” Bucurqti
ROMANIA
 C1JVRINS

PARTEA I
PRELUDIUL

Cap 1. Cain s—a predpitat razbonil 9

Cip. 2. Forrele antagoniste Ia izbncmrea con/lictuhil 26

PARTEA a 11-a

DECLAN$AREARAZBOIULUI
1939—1940

Cap. 3. Cotropirea Poloniei 4/

Cap. 4. ,,Fafsulràzboi’ 50
Cap. 5. Rãzboiul flnlandez 64

PARTEA a Ill-a
RABUFMREA
1940

Cap. 6. Cotropirea Norvegiei 75

Cap. 7. Cotropirea vestului 94
Cap. 8. Bätà/ia pentru Anglia 126
Cap. 9. Ofensiva din Egipt 157
Cap. 10. Cucei-irea Africii de Est stâpInhrà de italieni 1 71

PARTEA a IV-a
EXPANSLUNEA
1941

Cap. ii. Cotropirea Ba/can/for ci a Cretei 181

Cap. 12. Hitler se Intoarce Impotriva Rusiei 193
Cap. 13. invadarea Rusiel 211
Cap. 14. Rommel intrà in Africa 229
Cap. 15. Operafiunea Cruciatul’ 243

5
Cap. 16. Valid’ se ridicà In Extremul Orient . 265
Cap. 17. Cercul ofensiv a! Japoniei 279

PARTEA a V-a
COTITURA
1942

Cap. 18. In Rusia situafia se scliimhá 3 1 7

Cap. 19. Rommel la apogeu 346
Cap. 20. In Africa balança se mnclinâ 365
Cap. 21. Torfa’ - nazi! val dinspre Atlantic 403
Cap. 22. Lupta pentru Tunis 435
Cap. 23. Lucrurile iou altã intorsàturà In Pacific 447
Cap. 24. Bàtália din Atlantic 483

Index 51 7
PAIITEA I

PHELUIULJL
 Capito1uI 1

Cum s-a precipitat räzboiul

La 1 aprilie 1939, presa intemationalä a difuzat tirea potrivit

cäreia Cabinetul domnului Neville Chamberlain, renunase la politica
de impäciuire i de neamestec i anunase Ca Anglia avea sä apere
Polonia impotriva oricãrei amenintäri din partea Germaniei, cu
scopul de a asigura pacea In Europa.
Cu toate acestea, la 1 septembrie Hitler a trecut märãluind
frontiera polonezã. Douä zile rnai tIrziu, dupä ce ii ceruserä zadamic
sà se retragä, Anglia i Frana au intrat In luptä. Incepuse o nouà
conflagraie europcanä, care s-a transformat In cel de-al doilea
räzboi mondial.
Aliatii occidentali au intrat in rázboi cu un dublu obiectiv. In
primul rind voiau sä-i indeplineascã promisiunea de a prezerva
independena Poloniei. Telul final ii constituia inläturarea unei
poteniale amenintäri la adresa br i, implicit, asigurarea propriei
securitãi. PInà Ia urmä, insä, an dat gre In ambele cazuri. Nu
numai cä flu an izbutit sã Impiedice de Ia bun Inceput Infringerea
Poboniei, jar apoi Impärirea ei Intre Germania i Rusia, ha rnai
mult, dupä vase ani de räzboi Incheiat printr-o victorie aparentä au
fost nevoii sä accepte dominaia Rusiei asupra Poloniei —
abandonIndu-i angajamentele fata de polonezi, care luptaserä de
partea br.

9
 In ace1ai timp, ca o consecinta a tuturor cforturilor orientate
in directia distrugerii Germanici hitleristc, Europa a ajuns atit dc
devastatä i dc slãbitã, IncIt n-ar mai Ii rezistat in fata unei noi
arnenintari, jar Anglia, aläturIndu-sc vecinilor sai curopcni, intrase
intr-o stare de jalnicä dependentä fatä de Statele Unite.
Acestca sInt realitãtile dure cc constituic substratul unci
victorii spre care s-a näzuit cu ardoare, dar care a fost Inregistratã
cu prcul unor man sacrificii — dupa cc colosala greutate a Rusiel
a Americii fusese atrasã in balantä Irnpotriva Gernianici.
DeznodärnIntul a spulbcrat vechea iluzie populara potrivit cäreia
,,victoric” insearnnä pace. A confirmat, In schimb, valabilitatca
cxperienclor trecute, conform cärora victoria cstc ,,un rniraj In
desert” — dccrtu1 creat de un lung räzboi, atunci cInd cste purtat
cu arme moderne i un arsenal de rnijloace practic nelimitat.
Considerãrn oportun sã evaluãm consecinteic räzboiului
Inainte de a nc ocupa dc cauzcle care 1—au provocat. Inelcgcrca
rcpercusiunilor räzboiului permite o examinare rnai realistã a situatiei
prernergãtoare izbucnirii räzboiului. In procesele de Ia Nurnberg
s-a pornit de Ia prernisa ca izbucnirea räzboiului, precum i
extinderea sa ulterioarä s-au datorat exclusiv agresiunii lui Hitler.
Nurnai Ca aceastä explicaie este simplistã i superficialã.
Ultirnul lucru pe care i-l dorea Hitler era provocarea unui
nou mare räzboi. Poporul i indeosebi generalii lui se temcau foarte
tare de un asemenea risc — experiena prirnului räzboi mondial
lãsase cicatrice In contiintele br. A scoate in evidenta faptele nu
insearnnä a-i disculpa pe Hitler de agresivitatea lui incontcstabiiã
i nici pe nenuniäraii germani care i-au urmat ze1oi pilda. Dar
Hitler, dei total iipsit de scrupule, s-a arãtat multã vrcrne circumspect
in uninärirea telurilor sale. Jar etii militari erau chiar mai
prudenti i nelinititi cu privire la once pas cc an fi putut declana
un conflict de amploare.
0 mare parte a arhivelor germane au fost capturate dupä
räzboi, find puse la dispozitia cercetãtorilor. Din dc transpare
ingrijorarea i profunda neIncredere in capacitatea Germaniei de
a purta un mare räzboi.

12
 In 1936, cInd Hitler i-a manifestat dorinta de a reocupa
zona dernilitarizatä a Renanici, gcncralii s-au alarmat de decizia lui
i de reacii1e pe care aceasta Ic-ar putea provoca din partea
francezilor. Ca urmare a protestelor br, au fost trimise, In
recunoaterc, doar cIteva unitati pentru a vedea ,,dincotro bate
vIntul”. CInd a vrut sã-i acordc sprijin militar liii Franco In räzboiul
civil din Spania, gcneralii au protestat din nou, avcrtizIndu-1 asupra
riscuribor pe care Ic implica un asernenea gest, jar el a fost de
acord sä-i restrIngã ajutorul. A nesocotit Insã apreliensiunile br
In privina pätrundcrii fortate in Austria, In martie 1938.
Cmnd, Ia scurt timp dupa aceea, Hitler si-a dczväluit intcntia
de a constrInge Cchoslovacia sä retrocedeze Sudetenland, cfu1
Marebui Stat Major, generalul Beck, a Intocmit un memorandum,
In care afirma cä agresivitatea programului expansionist al mi Hitler
avea sä ducä la o catastroth mondialà i Ia distrugerea Gerrnaniei.
Docurnentul a fost citit Ia o conferintä a generalibor fruntai i, cu
acordul br unanim, i s-a remis Iui Hitler. IntrucIt Hitler nu dädea
semne cã ar intentiona sa-i schimbe politica, eful Marelui Stat
Major a demisionat din flinctie. Hitler i-a asigurat pe ceila1i generali
cä Franla i Anglia nu vor Iua atitudine In favoarea Cehoslovaciei,
dar i-a convins atIt de puin, melt acetia au organizat un complot
militar, pentru a evita riscul räzboiului prin arestarea Iui Hitler i a
celorlalti conducãtori naziti.
Argumentele planului br de contracarare au fost insä
spulberate de Chamberlain care a acceptat pretentiile lui Hitler de
ciuntire a Cehosbovaciei i, de cornun acord cu Franta, a acceptat
sa stea deoparte In timp ce nefericita larä era privatä atIt de teritoriu,
cit i de mijloace de apärare.
Pentru Chamberlain, Pactul de Ia MUnchen insemna ,,pace
pentru vremurile noastre”. Pentru Hitler, un nou triumfi mai mare,
flu numai asupra oponenibor säi strãini, dar i asupra propriibor
generali. Dupá ce avertismentele br au fost dezminite in repetate
rinduri de reuitele lui categorice i färä värsäri de singe, acetia
si-au picrdut, fircte, credibilitatea. In schimb, Hitler a devenit
trufa, din cc In ce mai Incrczätor In steaua lui norocoasä. Conta

13
pe victorii uor de obinut. Chiar i atunci cInd a ajuns sail dea
seama cä noi aciuni riscantc s-ar putea solda cu un räzboi, pe
care ci, Insä, II crcdea de mica anvergurä i de scurtà duratã.
Asemenea Indoieli erati Inãbuite imediat de efectul cumulativ at
reuitelor sale amcitoarc.
Dacá ar fi intenlionat, Intr-adevär, sä declanezc un räzboi
general, implicInd Anglia, i-ar fi concentrat toate eforturile pentru
crearea unci marine niilitare capabile sa spulbcre suprernaia
Angliei pe mare. Dar, In realitatc, nici macar nit a Inzestrat aceastä
marina militarä la nivehil minim preväzut In Tratatul naval anglo-
german din 1935. Ii asigura In permanenä amiralii Ca nu exista
riscul vreunui conflict armat cu Anglia. Dupã München, le-a spus
cä flu era previzibilä nici o disputä cu Anglia, cci puin In urinätorii
ase ani. Chiar i in vara anului 1939, ba Inca i pe 22 august, a
repetat accste asiguräri — dci nu cu acceai convingere.
Cum s-a intImplat, atunci, cä a ajuns sa fie implicat In acest
räzboi major, pe care se strãduise atIt de mult sä-l evite? Räspunsul
rezidã nu numai — i nici macar mai ales — in agresivitatea lui
Hitler, ci In Incuraj area tacitã primitä din partea puterilor occidentale,
Ia care se mai adaugä brusca br schimbare de atitudine din
primãvara lui 1939. Aceastä cotiturã a fost atIt de categoricä i de
neateptatã, IncIt rãzboiul a devenit inevitabil.
Dacä Ii permii cuiva sä alimenteze cu combustibil un cazan
pInã ce presiunea aburului se ridicã peste limita admisá, adevärata
responsabilitate pentru expiozia care s-ar putea produce îti incumbä
tie in exclusivitate. Acest adevär din fizicã se aplicä deopotrivä i
in politica — mai ales in diriguirea afaceribor internationale.
Inca din momentul In care Hitler a preluat puterea, In 1933,
guverneic britanic i francêz facuserä infinit mai multe concesii
acestui autocrat periculos, decIt guvernelor democratice anterioare
ale Germaniei. La fiecare pas, au manifestat tcndinta de a evita
tulburärile i de a elimina problemele dificile — pästrmndu-i confortul
de moment in detrimentul viitorului.
Hitler, pe de altá parte, ii analiza problemcle cu o logica
perfectä. Linia politicii sale a ajuns sa fie inspiratä de ideile formu14
late Intr-un ,,testamcnt” pecare 1-a prezentat In noiembrie 1937—
o variantä a accstuia s-a pästrat In aa-numitu1 ,,Proces-verbal al
lui Hossbach”. Ideca centralã a acestuia o constituia necesitatca
imperioasä ca Germania sä aibã rnai mult /ebensraurn — spaiu
vital — pentru populaia ci in continua cretere, in caz contrar
existInd riscul de a nu-i putca rncnline standardele de trai. In
conccpia liLi, Germania n-avca anse sa ajungã independ.ntä
din plLnct de vedere economic, mai ales in domeniul aprovizionärii
cii alirnente. $i nici flu si-ar Ii putut permite sã importe produse
alimentare din strãinätate, pentru Ca ar fi cheltuit prea multã valutä.
Pcrspectivelc ca Germania sä participe In mai mare mãsurã la
comertul i industria lurnii erau reduse, avind In vedcre bariereic
tan fare impuse de celelalte napuni, precum i propria ci strImtoare
financiarã. In plus, metoda aprovizionärii indirecte ar facc-o
dcpendcntä de natuunile strãinc i ar expune-o foarnetei in caz de
rãzboi.

In concluzie, Germania trebuia sa obinã ,,mai mult spaiu

folositor din punct de vedere agricol” — in zonele slab populate din
Europa räsäriteanã. N-ar fi avut nici un rost sà se hraneasca
sperana cä acest lucru i se va Ingädui de bunä voie, ,,lstoria tuturor
vremurilor — Imperiul Roman, Imperiul Britanic — a dovedit cä
once expansiune teritonialä nu poate fi efectuatä decIt biruind
rezistenta i asumIndu-i riscuri... Nici in trecut i nici astäzi n-a
exi stat vreodatã un teritoriu fra proprietar”. Problema ar fi trebuit
rczolvatä pInä In 1945 ccl tirziu — ,,dupä aceastä data nu ne putern
atepta decit la o schimbare in räu”. Dcbueuri1e posibile ar fl
blocate, jar criza alimentará ar deveni iminenta.
Dei accste idei mergeau mult mai departe decit donnta iniialã
a ltd Hitler de a recupera teritoriul care fusese luat Germaniei
dupã primul rãzboi mondial, flu este totui mai puin adevarat ca
politicienii occidentali päreau a nu fi avut cunotintã de dc, aa
cum au pretins ulterior. In 1937—38, multi dintre ci dadeau dovadä
de realism in discutille particularc, nu Insà i in interventiile publice,
iar in cercurile guvernamentale britanice erau aduse nenumãrate
argumente In favoarea ideii extinderii Germaniei spre est, ceca cc

15
ar fi Indepãrtat once arnenintare la adresa Occidentului. Au
manifestat multã Inelegere fata de doninta lui Hitler pcntru

!ebensraun — i n-au ezitat sä i-o spunä. In schimb, au evitat sä analizeze modul In care proprietari de drcpt ar putea fi convini sä
cedeze prin alte mijloacc decit sub amenintarea unci forte
superioare.
Din docurncntcle germane reiesc cä Hitler a cäpätat Incurajäri
deoscbite din partea Lordului Halifax care 1-a vizitat in noiembrie
1937. Halifax era pc atunci preedintcle Cons1iului Privat, ocupInd
In cabinetul britanic loctil al doilea dupà prirnul ministru. Potrivit
arhivclor documcntarc ale intrcvedcrii, Lordul i-a dat dc Inteles lui
Hitler cä Anglia i-ar Iäsa rnmnä liberä in Europa rãsäriteanä. Sc
prea poate ca sugestille lui Halifax sã flu fi mers atIt de dcparte,
dar aceasta a fost impresia pe care a dat-o — ceca ce a avut o
importanã crucialà.
Apoi, in februaric 1938, Anthony Eden a fost sornat sá-i dea
demisia din functia de ministru de Externe dupa repetate
neInelegeri cu Chamberlain — care, ca räspuns la unul din protestele
lui, Ii spusese sä ,,se ducä acasä i sã ia o aspirinä”. Halifax a fost
numit Inlocullui Ia Foreign Office. CIteva zile mai tIrziu, ambasadorul
Marii Britanii Ia Berlin, Nevile Henderson. i-a solicitat lui Hitler o
Intrevedere confidentiala, In timpul cäreia i-a transmis cä guvernul
britanic se aräta deosebit de favorabil dorintei lui Hitler de
,,schimbare In Europa” in folosul Germaniei — ,,actualul guvern
britanic avInd un acut simt al realitatii”.
Dupã cum reiese din documente, aceste evenimente au
precipitat actiunea lui Hitler. El a ajuns Ia concluzia cã lurninile
semaforului se schirnbascrä In verde, permitIndu-i sä porneascä
spre est. Era o concluzie foante fireascã.
Hitler s-a simtit incurajat, in continuare, väzind ingaduina cu
care guvernul britanic i ccl francez au acceptat intrarea sa fortata
in Austria i Incorporarea acestei tan in Reichul german. (Singura
piedicä inopinatã in acest puci simplu a fost felul in care multe
dintre tancunile sale s-au stnicat pe drumul spre Viena.) Noi
Incurajãri a primit din partea lui Chamberlain i Halifax care

16
respinscscrä propunerilc Rusiei, dupã acest puci, de a pune Ia punct
un plan comun de contracarare a Inaintärii germane.
Ar rnai trebui adaugat aici faptul cá, in scptcmbric 1938,
cInd arneninarea Ia adresa cehilor a atins punctul culminant,
guvernul rus i- racut cunoscutã din nou disponibiliatea de a sc
alia cu Franta i Anglia In dcrnersuri rncnitc sá apere Cehoslovacia.
Nici accastä ofertã n-a fost luatã In considerare. Mai mull chiar,
organ izatorii confcrintei de Ia MLinchen, undc s-a pccctluit soarta
Cehoslovacici au ,,ornis” sa-i inVite pe reprczcntanii Rusiei. Acest
,,tratarnent rece” a avut consecinc dczastruoasc In anul urrnätor.
Dupa cc pärusc cä 1ncuviineazã deplasarea Iui Hitler sprc
cst, spre surprinderea accstuia, guvernul britanic a dispus
mobilizarca pariala In momentul invadárii Cehoslovacici, in
septembric. Dar cInd Chamberlain a dat curs solicitärilor lui i i-a
ajutatefectiv sã-i irnpuna condiliile in fapi Cchoslovaciei, a socotit
cä trccätoarea arneniiflare cu rezistena reprezentase o tacticä
menitã sä salveze apareiflele — pentru a da cItig do cauzä unui
caion considerabil al opiniei publice britanice, condts de Winston
Churchill, un adversar redutabil al politicii guvernamentale de
conciliere i concesii. Nu mai puin Incurajat a fost çi de pasivitatea
francezilor. Dupã ce Ii abandonaserä atIt de uor aliatul ceh, care
avusese cea rnai eficientä armatã dintre toate micile Puteri, pärea
puin probabil ca francezii sä intre In räzboi pentru a apära ceea cc
mai rämãsese din fostul çir de aliati din Europa räsäriteanä i centralá.

Astfel, Hitler a socotit cä putea Incheia frä riscuri eliminarea

timpurie a Cehoslovaciei, continuIndu-i apoi Inaintarea spre est.
Initial flu s-a gIndit sa atace Polonia — dei aceasta detinea
cea mai mare suprafaä de tcritoriu smulsã Germaniei dupä primul
räzboi mondial. Polonia, ca iUngaria, ii fuseserä de fobs pentru
a ameninta pozitiile din spatcie Cehoslovaciei, determinInd-o astfel
sã cedeze i sã Ii accepte preteniilc; Polonia, pnntre aitcie, profitase
de ocazie pentru a pune mIna 0 fiie din teritoriul ceh. Hitler era
inclinat sa accepte, dcocamdatã, Polonia ca partener minor, cu
conditia ca aceasta sä retrocedeze portul nemesc Dafizig i sä-i

17
asigure Gerrnaniei cale Iiberã spre Prusia räsäritcani, prin
,,Coridorul” polonez. AvInd In vedere Irnprejurarile, era vorba dc o
pretenie extrem de modcstä din partea lui Hitler. Dar in discuii1e
ulterioare din acca iarnä, Hitler a constatat cä polonezii se
IncäpäInau sa respingã once concesic de acest fel, contienti de
propria fortä, pe care, evident, i-o supraapreciau. Chiar i In aceste
condiii, a coritinuat sa spere Ca, prin negocieri repetate, polonezii
aveau sä-i accepte pInã la urmä cererile. La 25 rnartie ii spunea
comandantului sup rem a! armatci Ca ,,nu voia sá rezolve problema
Danzig prin recurgerea Ia fortä”. Dar si-a schimbat atitudinea In
urma unui ncateptat demers britanic, ca reactie lao actiune rccentä
dc-a sa intr-o altã direcie.
In primcle luni ale anulul 1939, efii guvernului britanic se
sirr4eau rnai multumiti decIt fuseserä de-o bunä bucatä de vrcrne.
Se amägcau cu convingerea cà rnäsurilc br accelerate de
relnarmare, prograrnul militar a! Amenicii i dificultätile economice
ale Germanici dirninuau sin4itor pericolul situaci. La I O,martie,
Chamberlain si-a exprirnat In particular pärerea cä perspectivele
de pace erau mai bune decit onicind, ceea cc ii Indreptä;ea sã
spere in organizarea unei noi conferinte pentru dezarmare inainte
de sfiritul anului. A doua zi, Samuel Hoare — predecesorul lui
Eden ca ministru de Externe, in acel moment ministru de Interne —
a sugerat Intr-o alocutiune cä lumea intra Intr-o ,,Epocä de aur”.
Minitrii Ii asigurau prietenii i oponenii cä, datoritä neajunsurilor
economice, Germania era incapabilà sä intre in räzboi, find nevoitä
aadar sä accepte conditiile guvernului bnitanic in schimbul ajutorului
pe care i-I oferea sub forma unui tratat cornercial. Doi rninitri,
Oliver Stanley i Robert Hudson, plecau Ia Berlin sä punä la punct
acordul.
In acecai säptämInã, Punch a publicat o caricaturä
infätiIndu-l pe ,,John Bull” care se trezea uurat dintr-un comar,
In timp cc recenta ,,groazä de räzboi” zbura pe fereastra. Nicicind
nu a existat un rästimp al iluziilor absurd de optimiste ca In acea
säptãmmnã prcrnergãtoare ,,Idelor lui Martie” din 1939.
ntre timp, nazitii sprijiniserã diverse micäri sparatiste In

18
Cehoslovacia, pcntrd a-i provoca prabuirea din interior. La 12
rnai:tie, slovacii i-au declarat indepcndcna, dupa cc conducãtorul
br, pärintele Tiso, 11 vizitase pe Hitler la Berlin. $1 mai imprudent,
ministrul de Externe al Poloniei, colonelul Beck, si-a exprimat public
Intreaga sirupatie fata de slovaci. La 15 martie, trupele germane
au intrat rnãräluind in Praga, dup cc precdintele ceh acccptasc
ccrerea lui Hitler de instituire a unui ,,Protcctorat” asupra Boemici
i, implicit, de ocupare a tärii.
In toamna precedcntã. cInd se Incheiase acordul de la
Münchcn, guvcruul britanic se angajase sä asigure drepturile
Cchoslovaciei in cazul unci agrcsiuni. Dar Chamberlain adeclarat
In Camera Comunclor cã socotea cã prin desprindcrea Slovaciei,
angajamentul dcvenea nul, iar el nu sc mai simtea constrIns sä
respecte accastä obligaic. ExprimIndui rcgrctul pentru cele
IntImplate, a comunicat Camerci cä nil vedea nici un rnotiv pentru
care aceasta ar trebui sä ,,devicze” politica britanicä.
Dupã cIteva zile, totui, Chamberlain a fãcut 0 ,,cotiturä”
radialã — atit de bruscã i de bogata In consecin{e, Incit a uimit
Intreaga lurne. A luat subit hotärIrea de a bloca once micare
ulterioarã a lui Hitler, iar pe 29 martie s-a oferit sa sprijinc Polonia
Impotriva ,,oricãrei aciuni cc arnenina independena polonezä i
cärcia guvernul polonez considera, prin urmare, cä era vital sä i se
opuna
Este imposibil de estimat cc influenã a prevalat asupra
impulsului sau — presiunea opiniei publice sau propria indignare,
furia de a sc fi läsat prostit do Hitler, sau urnilirea sa In ochii
poporului.
Majoritatea englezilor, care sprijiniserä i aplaudaserä politica
sa anterioarA de Impãciuirc, au cunoscut o reactie la fel de violentä
— accentuatã de reprourile ,,celeilaltejumatáti” a naiunii, care Ii
exprimase rezervele fatä de aceeai politicä. Brea era cirnentatä,
iar natiunea reunitä, printr-o recrudescenä generala a exasperärii.
Termcnii categorici ai proinisiunii fàcute au transferat destinul
Angliei In rniinile conductorilor Poloniei, persoane cu un

19
raionament foarte Indoielnic i instabil. Mai iñult, dei promisiunea
nu putea fi Indeplinitä firã ajutorul Rusiei, flu se f’ãcea nici, un
demers preliminar pentru a afla dacà Rusia era dispusa sã dea, jar
Polonia sä accepte, un asemenea sprijin.
CInd i s-a cerut sa aprobe angajarnentul propus, Cabinctului
nici macar flu i s-a prezentat raportul consilicrilor de specialitate —
din care ar fi reieit limpede Ca era, practic, imposibil sä se acorde
vreo protecie Poloniei’. Putin probabil, totui, ca acest document
sä fi putut schimba cumva starca do spirit dominantä.
Discutat In Parlament, angajarnentul propus a Intrunit
sufi’agiilc tuturor. Lloyd George a fost singura voce care a avertizat
Camera cä asumarea unci obligaii atIt do comp1ex, rara
certitudinca unui sprijin diii partea Rusiei, era un act de sinucidere.
Garania polonczä a reprczentat ccl rnai sigur mod de declanare
a unei cxplozii timpurii urmatä de un rãzboi mondial. Imbina tentatia
maxima cu provocarea manifestã. 1,-a incitat pe Hitler sä
demonstreze utilitatea unei asemenea garanii date unei äri Ia care
Occidentul flu avea curn ajunge, facIndu-i totodatà pe indárätnicii
polonezi i rnai putin dispui sã-i facá vreo concesie i, In ace1ai
timp, punIndu-I pe el in imposibilitatea de a bate in retragere fàrä
a-si pierde prestigiul.
De ce au acceptat conducätorii Poloniei o asemenea ofertä
nefastä? In parte, fiindcä aveau o pärere disproporionat de bunä
despre forçele br demodate — vorbeau cu 1audarocnie despre o
,,incursiune a cavaleriei la Berlin”. In parte, i datoritá unor factori
subiectivi: la scurt timp dupä accea, cobonelul Beck a afirmat ca
se hotãrise sä accepte oferta britariicä mntre ,,douä scuturãri de
serum” din igara pe care o fuma. $i a continuat explicInd cä la
IntIlnirea cu Hitler, In ianuarie, 11 deranjase remarca lui Hitlei; potrivit
cäreia Danzigul ,,trebuia” retrocedat, i cä, aturici cind i se
comunicase oferta englezilor, o percepuse ca pc 0 ansã de a-i da

Am aflat acest lucru curInd dupa aceea de Ia Hore-Belisha, pe

atunci ministru de Räzboi, i, de asemenea, de Ia Lordul Beaverbrookcare
auzise despre aceastä chestiune de la ceilali membri ai guvernului.

20
o palma lui Hitler. Acest impuls a fost tipic pentru felul in care se
decide adesea soarta popoarelor.
Singura ansä de a evita räzboiul depindea acurn de obtinerca
sprijinului din partea Rusiei unica putere cc ar fi putut sã-i acorde
Poloniei asistentä directä, dcmobilizIndu-l astfel pe Hitler. Insä, In
ciuda caractcrului presant al situatiei, dcinersurilc guvcrnului britanic
au fost Ientc i oväitoarc. Chamberlain avea o puternicä aversiune
fata de Rusia soyieticã, jar Halifax o profundä antipatic re1igioas,
arnbii subcstimindu-i puterea tot atIt de mutt pe cit supraapreciau
fora Poloniei. Chiar dacã acum admiteau oportunitatea unci
ineIegeri cu Rusia, voiau ca Ci sä-i impunã punctul dc vedere i
nu Ii dãdeau scarna cã, prin garana precipitatä data Polonici,
trebuiau sä solicite acest lucru, acceptInd conditiilc Rusici — ceca
cc era evident pentru Stalin, flu Insã i pentru ci.
Dat, dincolo de propriile br ezitãri, existau i obiectiile
guvcrnului polonez i ale celorlalte mici puteri din Europa
ràsãritcanä, in privina acccptärii unui sprijin militar din partea Rusiei
— avInd in vedere cä toate aceste tan se temeau Ca un asemenea
ajutor militar ar echivala cu 0 invazie. $i, astfel, ritmul negocierilor
anglo-ruse a cäpätat lentoarea unui mar funerar.
Foarte diferitä a fost replica lui Hitler in aceastä noua situatie.
Dei a rämas descumpänit de reactia violentä a Angliei i de
másurile de intensificare a Inarmärii, a actionat contrar ateptarilor.
Simtind cã englezii Incepeau sã se impotriveascä expansiunii germane
spre räsärit i temIndu-se cä, dacä ar oväi, ar nisca sä fie
blocat, a decis Ca trebuie sá-i accelereze demersurile pentru
crearea unui spaiu vital. Dar cum ar fi putut face acest lucru färã
sa declaneze un räzboi general? Solulia sa era influenatä de opinia
generala despre englezi. Considcrindu-i imperturbabili i rational i,
cu ernotiile controlate de minte, presupunea Ca englezilor nici flu
le-ar trece prin cap sä intre In rãzboi de dragul Poloniei, dacã nu ar
obtinc sprijinul Rusici. Aadar, infrIngIndu-i ura i teama dc
,,bolevism”, i-a concentrat eforturile in directia atragerii Rusiei
de partea sa, astfel IncIt aceasta sa se abtinä de Ia once amestec.
Cotitura aceasta era chiar mai surpninzätoare decIt aceea a lui

21
Chamberlain — i Cu consecme. la fel de dezastruoase.
Succesul abordãrii curtenitoare a Rusici s-a datorat i faptului
cä Stalin privea deja Occidentul dintr-o nouä perspcctivä.
Resentirnentul firesc al ruilor pentru räceala cu care fuseserã
tratai de Chamberlain i Halifax In 1938 a sporit atunci cInd, dupã
intrarca trupelor lui Hitler in Praga, noua br propunere pentru o
aliantä defensivã a fost IntIrnpinatä cu rezcrvã, in schimb, guvernul
britanic s-a grãbit sä perfecteze o Ii4elegere sepratá cu Polonia.
Nimic flu ar fi putut accentua In mai mare mãsurá suspiciunibe.
La 3 mai, difuzarea tirii cã Litvinov, comisarul pentru Afaceri
Externe al Rusici, fuscse ,,cliberat” din funcçie continca un
avertisment limpede pcntru toi cci care aveau urcchi sã audä. Dc
multä vrerne acest demnitar rus fusesc principalul adept al unei
cooperãri cu puterile occidentale In vederea unei rezistente
impotriva Germaniei naziste. In locul säu a fost nurnit Molotov,
despre care se spunea Ca prefera sä trateze cu dictatorii, dccIt cu
democratiile liberale.
Primele demersuri nesigure In scopul perfectãrii unei enlenle
sovieto-naziste au inceput in aprilie, dar ambele pãri actionau cu
maximum de precaue — IntrucIt fiecare dintre dc o bänuia pe
cealaltä Ca ar Incerca doar sä tärãgäneze lucrurile Inainte de a
ajunge la un acord cu Puterile occidentale. Dar progresul lent al
negocierilor anglo-ruse i-a Incurajat pe germani sa profite de ocazie
pentru a-i intensifica presiunile. Totui, Molotov a rãmas evaziv
pinã ba mijiocul lui august. In momentul acela s-a produs o schimbare
decisivä. Se prea poate ca acest lucru sa fi fost determinat de
disponibilitatca nemtilor, In contrast cu ezitärile i rezervele
englezilor, de a accepta preteniile Iui Stalin, In special in privinta
controlului pe care intentiona sä-l exercite asupra Tarilor Baltice.
Se prea poate, totodatä, ca acest lucru sa nu Ii fost strain de
realitatea cä Hitler nu-i putea permite sã amIne actiunea din Pobonia
diTicolo de inceputul lui septembrie, intrucit, In caz contrar, risca sã
se inipotmoleascä din cauza timpuluinefavorabiL Aadar, prin
amInarea acordului sovieto-german pinä la sfiritul lui august nu
mai rämInea timp ca Hitler i puterile occidentale sä ajungä Ia un

22
nou ,,acord dc Ia Munchcn” — ceca cc ar fi pus Rusia in pericol.
La 23 august. Ribbentrop s-a dcplasat cu avionul la Moscova,
unde s-a semnat pactul. Acesta a fost Insotit de un protocol secret.
care prevedea impärirca Poloniei intre Germania i Rusia.
Prin Inchcierea pactului, rãzboiul devenca o certitudinc, i
asta cu aLit rnai mulL cii cit documentul fusese pcifectat aa dc
tIrziu. Hitler nii putea bate in retragere In chcstiunca poloneza,
fãrä au tirbi prcstigiui In ochii Moscovci. In plus, convingcrea sa
cä guvernul britanic nu s-ar aventura Intr-o iuptä zadarnicã pentru
apàrarca Polonici i cä, de fapt, accsta nii dorea implicarca Rusici,
fuscsc recent Intäritã de atitudinca lui Chamberlain, care Ia s1IrituI
liii julie iniiasc nitc tratative confidentiale cu ci prin intermediul
consilieruiui sãu de incredere, Horace Wilson, in vederea incheierii
unui pact anglo-german.
Numai cä pactul sovieto-german, fund semnat atIt de tIrziu,
nu a avut asupra engiezilor cfcctul scontat de Hitler. Dirnpotrivã,
provocase o Indirj ire oarbä, indifercnt de consccinte.
Stalin reinarcase de mult cã o bunä bucatä de vremc puterile
occidentale fuseserã dispuse sä-l lase pe Hitler sä se extindä spre
est — In direcia Rusiei. S-ar putea sã fi vãzut in pactul sovietogerman
un mijioc siinplu menit sa deturneze dinarnismul agresiv al
Iui Hitler in direcia opusä. Cu alte cuvinte, prin aceastã eschivare
dibace Ii putea läsa adversarii imediati, ca i pe cci poteniali sa
sc striveascã unii pe altii. In cazul eel mai räu, acest lucru ar fi
determinat diminuarea amenintärii la adresa Rusici sovietice, putInd
duce, totodatä, Ia o epuizare generala a adversarilor, rnenitä sä
asigure suprernatia postbelicã a Rusiei.
Pactul Insenrna Iniàturarea Poloniei ca tampon Intre Germania
i Rusia — Insä ruii consideraserä dintotdeauna cã era muit rnai
probabil ca polonezii sä serveascã drept vIrf de lance pentru o
invazie gerrnanà a Rusiei, decIt ca baricadä Impotriva unei
asemenea eventualitäti. Colaborarea cu Hitler la cucerirea i
Irnpärirea Poloniei Intre ci doi Ii oferea posibilitatea saui
redobindeascã uor proprietatea dinainte de 1914 i, in ace1ai timp,
sa Eransforme estul Poloniei Intr-un spaiu-barierä care, dei ingust,

23
avea sA fie controlat de propriile br forte. Iatá un tampon mult mai
de nädejde dccIt o Polonie independentä. Dc asernenea, pactul
netezea calca Rusiei pentru ocuparea Tarilor Baltice i a
Basarabiei, In ideca cxtinderii suplimen tare a taniponului.
In 1 941, dupa nävälireavijelioasã a lui Hitler in Rusia,
cschivarea lui Stalin din 1939 a pärut o mutare fatal dc nesäbuitã.
S-ar putea ca Stalin sä fi supraestimat capacitatea naiunilor
occidentale dc a opune rezistenä Germaniei, secätuindu-i astfel
fortcle. Dc ascmcnea, n-ar fi excius sá-i fi supraaprcciat propriile
resurse. Cu toate acestea, studiind situaia ultcrioarã a Europci, nu
rnai pare ati de sigur ca In 1941 cä stratagerna Iui Stalin a
dezavantajat Rusia sovieticä.
Pc de altä parte, Occidentul a avut foarte mult de suferit de
pe urma acestei conjuncturi. In primul rind trebuie blarnai cci care
au purtat räspunderca tacticilor succesive de amInare i de
precipitare a luärii dcciziilor intr-o situae evident expbozivá.
Referindu-se la intl area Anglici In räzboi — dupã ce descrie
modul in care aceasta i-a permis Gennaniei sã se remnarmeze,
apoi sA inghita Austria i Cehoslovacia, nesocotind totodatä
propunerile Rusiei de a inia o actiune comunä, Churchill spune:

dupá cc s-au irosit toate aceste ajutoare i avantaje,

Marea Britanie iese In falä, cu Franta de mInä, pentru a garanta
integritatea Poloniei — a aceleiai Polonii care, cu nurnai vase
luni In urmã, se alãturase Cu 0 poftã de hienäjeftiirii i distrugcrii
statului cehoslovac. Lupta pentru Cehoslovacia avea sens In
1938, clnd armata germanä de-abia dacä putea sä scoatä pe
frontul de vest ase divizii bine instruite, jar francezii, cu aproape
aizeci sau aptezeci de divizii ar fi izbutit cu siguranä sa
traverseze Rinul i sä intre In Ruhr. Numai cä aceastä variantã
a fost socotitã ira;ionalä, imprudentä i imoralá. $i, totui, pIna
Ia urmä, cele douä dcmocraii occidentale se dcclarau dispuse
sã-i rite viaa pentru intcgritatea teritorialä a Polonici. S-ar
putca scormoni inult i bine prin cotloanele istoriei — dcspre
care ni sc spune cä reprezintã palmaresul crimelor, al
neghiobiilor i al mizeriilor omenirii —pentru a gäsi un paralelism

24
 cu aceastä bruscä i totalã rästurnare a unei politici de cinciase
ani, cc promova un Impäciuitorism indolent, transformat,
aproape peste noapte, Intr-o disponibiliate totalä de a accepta
un räzboi iminent, In conditii muft mai proaste i la o scarä
infinit mai mare...
Apãrea in sfirit hotärirea, luatã In eel mai neprielnic
moment i pe deplin nejustificatä, care avea sa ducä la uciderea
a zeci de milioane de oameni’.

Avcm dc-a face aici cu Ull verdict clar asupra nesãbuintei lui
Chamberlain, pronunat dupä Inelegerea ulterioarä a
evenimentelor. Cäci Churchill Insui, purtat pe aripile entuziasmului
de moment, a sustinut oferta insistentä a lui Chamberlain cu privire
la garania acordatä Poloniei de cätre Anglia. Este evident cä, In
1939, i el, aidoma majoritäii conducätorilor britanici, a actionat
sub imperiul momentului i nu cu rationamentul lucid ce caracteriza
cmndva politicianismul britanic.

Churchill, The Second World War, vol. I, p. 311—12.

25
 Capitolul 2

Fortele antagoniste la izbiicnirea conflict iilui

Vineri, I septembrie 1939, arrnatcle gel-mane au invadat

Polonia. Duniinicä, 3 septembrie, guvernul britanic a declarat räzboi
Germaniei, respectind astfel garania acordatã anterior Polonici.
$asc ore mai tIrziu, guvernul francez, ceva rnai ezitant, a urrnat
cxemplul britanic.
Rostind fatidicul anun In faa Parlamcntului britanic, primul
ministru, Chamberlain, In vIrstA dc aptezeci de ani, a afirmat In
Incheiere: ,,Spcr sa apuc ziua cind hitlerismul va fi distrus, jar Europa
eliberatã Ii va reintra In drepturi”. In rnai pun de o lunä, insá,
Polonia a fost cotropitã i pustiilä. Jar, dupã nouä luni, cea mai
mare parte a Europei occidentale se scuftindase sub potopul devastator
al räzboiului. $i, deçi Hitler a fostIn cele din urrnä Inlãturat,
Europa eliberatä flu si-a rcintrat in drepturi.
Salutind dcclaratia de räzboi, Arthur Greenwood i-a
exprimat in numele Partidului Laburist satisfactia cä ,,intolerabila
agonic a ncsiguranei dc pe urma cArcia am pätirnit cu totii s-a
inchciat. $tim, acum, cc inscamnä räul maxim”. Dupä volumul
ovatiilor, era limpede cä dädca expresie sentirncntului unanim al
parlarnentarilor. In Incheiere a afirmat: ,,Fie ca räzboiul sä durezc
cit mai puin i fie ca pacca care va urma sä se matte dc-a puniri
falnicä PC mmdc fumegmnde ale unui mime pãcätos”.

26
 Nici o estirnare obiectivä a fortclor i a resurselor existcnte
nu mndreptäea convingerea cä räzboiul va fi de scurtä duratä, nici
speranta Ca Franta i Anglia vor fi capabile sã InfrIngä singure
Germania — indiferent cit de mult s-ar fi prelungit räzboiul. $i mai
nesãbuitä ehiar era afirmatia cä ,,$tirn acum cc Inseamnä räul
maxim”.

Lumea ii tcea iluzii In privina Poloniei. Lordul Flalifax —care,

ca ministru de Externe, ar fi trebuit sä lie bine in format — considera
cä Polonia reprezcnta o valoare militarä mai marc decit Rusia i
prefera sä o aibä drept aliat. Acesta a fost rncsajul PC care I-a
transrnis ambasadorului american pe 24 martie, cu cIteva zile
mnaintea neateptatei decizii de a oferi Polonici garania britanicã.
In lulie, inspectorul general al armatei, gencralul Ironside, a vizitat
armata polonezä, jar Ia intoarcere a furnizat date pe care Churchill
ic-a caracterizat drept ,,deosebit de favorabile”.’
Se eseau, Insä, iluzii i rnai man In privina armatci franccze.
Churchill Insui o descrisese drept ,,cea mai bine instruitä forä de
manevrã din Europa i cea mai lealä”2. CInd s-a Intilnit cu generalul
Georges, comandantul suprem al armatelor franceze de uscat, cu
cIteva zile Iiiaintea izbucnirii räzboiului, i a väzut cifrele comparative
ale forelor franceze i germane, a fost atit de plAcut impresionat,
melt a cxclamat: ,,Dar voi sInteti ai”3.
E posibil ca acest aspect sä fi impulsionat elanul cu care
Churchill a aderat la valul de insistene menite sä-i Imbo1deasc pe
francezi sá sara In ajutorul Polonici i sä declare mai repede räzboi.
In telegrama ambasadorului francez se spunca:,Unu1 dintre cci
mai cntuziati a fost Winston Churchill; telefonul vibra din cauza
glasului säu exploziv”. In martie, de asemenea, Churchill se
declarase de acord cu primul ministru In privina garaniei acordate
Poloniei. Aidoma majoritäii conducätorilor politici britanici, i el
analizase temeinic valoarea acestui demers ca mijloc de meninere

‘Churchill, The Second World War, vol. I.p. 357.

2 l4apnilie 1938.
3Churchill, The Second World Wai: vol. 1, p. 357.

27
a pãcii. Nuniai Lloyd George subliniase riscul pe care-I
supma o asemenca opiune — avcrtisrnentul sãu fund
caracterizat In The Times drept ,,o dez1ànuire de pesirnism
incurabil din partea lui Lloyd George, care pare sä se fi retras
Intr—o lume stranie”.
Cu titlu inforrnativ ar trebui mcnionat faptul cä accste iluzii
in priviifla pcrspcctivclor flu erau Impärtäite i de cercurilc militare
mai rnodcrat&. Dar, in general, in acel moment prcdornina o stare
de spirit ncfavorabilã pcrccperii rcalitätilor irnediate, menitä s
intunece orizontul p termen lung.
Putea oare Polonia sä rczistc rnai muft timp? Erau oare
capabile Frana i Anglia s-i intcnsificc eforturile pentru a inlatura
presiunca gcrmanã cxcrcitatã asupra Polonici? In raport Cu cifrele
semnificative pentru putcica armatã, aa cum sInt cunoscute acum,
la prima vedere rãspunsul la ambele Intrebãri ar pärca, ,,Da”.
Numeric vorbind, Polonia dispunea de suficient cfectiv urnan ca
sä stopeze fortele germane pe frontul ci, reuind ccl puin sa amIne
o bunã bucatã de vreme Inaintarea inamicului. Cifrele sInt Ia fel de
elocvcnte in privina capacitäii fiancezilor de a Invingc fortele
germane rámase in Occident.
Armata polonezä consta din 30 de divizii active i 10 divizii
de rezervã. Dispunea, totodatã, de nu mai puin de 12 brigäzi man
de cavalerie — dei doar una dintre ele era motorizatã. Numeric,
forta ci potenia1ã depáea chiar cifra totalä a efectivelor din divizii
— cäci Polonia putea oricind mobiliza 2 500 000 de ,,bärbati gata
instrui”.
Franta a mobilizat echivalentul a 110 divizii, dintre care 65
crau active. Acestea includeau cinci divizii de cavalerie, douä
divizii mccanizate i o divizic blindatä aflatä In curs de formare

‘Aprecierea strategicä pe care am fãcut-o Ia izbucnirea rázboiului,

prognozind InfrIngerea timpurie a Poloniei i probabilitatea ca Frarita sä
nu continue lupta multä vrerne, rezuma in Incheiere, situatia astfel: ,,Pe
scurt, adoptInd o poziie pe baza unor prezumii strategice false, ne-am
vIrIt intr-o Incurcäturä uritã — poate cea rnai urItä din istoria noastrã”.

28
 restul find infanterie. Potiivit statisticilor, chiar i dupã ce se
asigura apãrarca sudului Frantei i a nordului Africii Irnpotriva unci
posibile arnenintãri din partca italici, coniandamentul francez putea
concentra optzeci i cinci de divizii PC frontul dc nord, Iiupotriva
Germaniei. In plus, francezii aveau posibilitatca sa mobilizeze
5 000 000 de bärbati gata instruiti.
Anglia promiscsc sã trimitã patru divizii regulate In Franta la
Inceputul räzboiului — In afara sprijinului acordat pentru apärarca
Orientului Mijlociu i a Extrernului Oricnt — jar in realitate a trimis
echivalcntul a cinci divizii. Totui, din cauza diflculiatilor dc transport
rnaritim i a rutei ocolite, socotitã necesarã pentru a evita
atacul acrian, accst contingent initial nu a putut sosi inainte dc
sfiritul lui scptembric.
In afara armatei sale regulate, mic dar bine instruitä,
Anglia se afla in faza Inzestrãrii unei armate teritoriale de 26
de divizii, iar Ia izbucnirca räzboiului guvernul Facuse deja planuri
pentru extinderea totalului Ia 55 de divizii. Dar primul contingent
a! acestei forte nu avea sä fie pregãtit pentru a intra In luptä
Inainte de 1940. PInä atunci, principala contributie a Angliei flu
putea consta decit In forma traditionalä a puterii navaic capabile
sä exercite o blocadä maritimä - formã de presiune cu Ufl efect
lent.

Bombardierele Angliei depaeau cu putin cifra de 600— dublu

fa{ä de cea a Frantei, dar cu mult sub jumätate din cea a Gerrnariiei
— insã, avind In vcdere mãrimea i raza limitatá de actiune a
aparatelor aflate pe atunci In furictiune, flu s-ar fi obtiriut efectul
scoritat prin atacarea directä a Germaniei.
Germania a mobil izat 98 de divizii, dintre care 52 active
(inclusiv ase austriece). Totui, din restul de 46 de divizii, numai
zece puteau fi mobilizate, dar chiar i In cadrul acestora
majoritatea oamenilor erau recruti care efectuaserä doar o lunä
de stagiu militar. Celelalte treizeci i vase de divizii constau In
principal din veterani din primul räzboi mondial, bärbati de
patruzeci de ani, prea puin familiarizati cu armele i tacticile
moderne. Organizarea acestor divizil i instruirca br in vederea

29
unor actiuni colective a durat rnultä vreme — rnai mult chiar decIt
cstiiriase comandarnentul german, care era foarte alarmat din cauza
ritrnului lent al proccsului.
In 1939 armata germanã flu era pregätitä de räzboi — un
räzboi la care cfii ci inilitari flu se ateptau. CCi se bizuiserä pe
asigurãrile lui Hitler. Consirniscrä, Frä tragcre de inimä, sä
accelereze ritmul de dezvoltarc a armatci, dei ar fi preferat un
proces trcptat de formare a unor cadre bine instruitc, dar Hitler Ic
spuscse In repctatc rInduri cã aveau tot timpul pentru o asemcnea
pregätire militarã, IntrucIt ci nu !ntCLltiOna sa se hazardezc intr—un
räzboi major Inainte dc 1944, eel mai devrerne. De asemenea,
Inzcstrarea era foartc redusä, in comparaic cu dimensiunile
armatci.
Totui, dupa derularea evenirnentelor, s-a ajuns sa se
presupunä, Ia nivel general, cä victoriile nävalnice ale Germaniei
din prirnele faze ale räzboiului s-au datorat unei zdrobitoare
superioritäi a armelor i a efectivelor umane.
Cea dc-a doua iluzie s-a spulberat, Insa, lent. Chiar i In
memoriile sale de räzboi, Churchill spunea cã, In 1940, nemii
dispuneau de ccl puin o mie de ,,tancuri grele”. Realitatea e cã nu
aveaii taneuri deloc. La inceputul rãzboiului, existau doar cIteva
tancuri rnijlocii, cIntãrind numai 20 de tone. Majoritatea tancurilor
pe care Ic-au folosit In Polonia aveau o greutate mica i blindajul
subtire’.
Fäcmnd un bilan, se poate constata cä polonezii i francezii
laolaltä dispuneau de echivalentul a 130 de divizii fatä de un
total german de 98 de divizii, dintre care 36 erau practic
ncinstruite i neorganizate. Sub raportul ,,soldatilor instruiti”,
detineau o pondere mult rnai mare fata de germani. Ceca cc ar
putca fi pus in balanta In defavoarea acestei proporii numerice
dezechilibrate era faptul cä partea cea mai putcrnicä a acestei
combinaii de forc era foarte separatä — Iinpäritã In douä de
poziia ccntralã a çerrnaniei. Gerrnanii aveau capacitatea de
a-I ataca pc ccl rnai slab dintrc cci doi parteneri, in timp cc

‘Liddeil Hart, The Tanks, vol. 11, Apendice V.

30
francezii, dacã voiau sä uureze situatia aliatului br, trebuiau sã
atace apãrarea bine pregãtitã a nerntiior.
Chiar i aa stInd lucrurile, lao estirnare cantitativä, polonezii
dispuneau de suficiente foi:le pentru astOvili fora de atac lansatã
Impotriva br — care consta din 48 de diyizii active. Acestora ic-au
urmat aproximativ vase dintre diviziile de rezervá care au fost
rnobiIizitc, dar campania s-a Inchciat inaintc ca ultirneic sa intre in
aciunc.
IJa prima vedere, s-ar pärea cä superioritatea francczilor era
suficient de mare ca sa zdrobeascã forcIc germane in vest i sä
sträpung frontul pInã Ia Rin. Gencralii nemli ati rãsuflat uurai
vãzInd Ca francezii nu au procedat aa. Cäci majoritatca dintre ci
aveau Inca tcndinta de a gIndi potrivit situaiei din 1918,
supraestimInd armata francezã, exact curn frceau i englezii.
Dar, cercetatä mai indeaproape, problerna capacitii Polonici
de a rezista pinä la capãt, i cea a eficientci ajutorului acordat de
Franta, par complet diferite — Cu 0 Ine1egere mäi clara a
handicapuriior inerente i a noii tehnici de ducere a räzboiului pusã
In practicä prima oarä In 1939. Din acest punct de vedere modem,
pärca imposibil — chiar i mnainte de derularea evenimentelor
— ca mersul lucruri [or sã poatä Ii schimbat.
Descriind präbuirea Poloniei In meiñoriiie sale de räzboi,
Churchill spunea:

Practic, atIt In Frana, cit i In Anglia flu s-au putut Inelege

consecintele noii realitäti cc Faceau ca vehiculele blindate sä
poatä rezista In fata focuiui artileriei i sà inainteze 100 dc mile
pezi’.

Afirmaia este extrem de adevãratä, atita timp cit se aplicà

majoritäii ofiterilor i politicienilor de rang superior din ambele
Ian. $i totui, Anglia a fost cea dintli tara unde aceste noi

‘Churchill, The Second World War, vol. 1, p. 425.

31
potenialitãi au fost prima oarã vizualizate i explicate public i in
perrnanenä de un mic grup de ginditori militari progresiti.
ln eel dc-al doilea volurn al sau, referindu-se la präbuirea
Frantei in 1 940, Churchill a racut o rnärturisire remarcabilä, dei
limitatä:

Neavind acccs atItia ani Ia informatiile oficiaic, nu am

Inteles violcnta revolulici ce s-a produs de Ia ultimul räzboi
Incoace prin incursiunea unei mase de blindate grele cc se
deplaseazä rapid. $tiarn de acest lucru, dar convingerile mele
lãuntricc nu se schirnbaserä, aa cum s-ar fi cuvdnit sa sc
Intimpl&.

Iatä o afirma;ie uluitoare, vcnitä din partea omului carejucase

un rol atIt de important in finanarea tancurilor in primul rázboi
mondial. Märturisirea trebuie apreeiatã datoritä sinceritãlii sale.
Dar ci fusese ministru de Finante pînã in 1929, pe vremea cInd
Forta Blindatä Experimentaiä, prima din lume, se Infiintase Ia
Salisbury Plain, In 1927, pent,ru a testa noile teorii propoväduitc de
ani de zile de cãtre adepii rãzboiului cu tancuri de mare vitezä.
Era bine informat In privina ideilor br i inspectase activitätiie
Fortei Experimentale, continuind sä se Intilneascä cu reprezentanii
acesteia i in anii urmätori.
In Franta, ncIne1egeri1e noii idei de räzboi i respingerea ci
oficialä au fost i mai evidente decIt In Anglia. far Polonia a avut
reticente mai man chiar deelt Franca. Aceastä ncInelegere a
realitätii explicã eecu1 ambelor armate In 1939 icel al armatei
franceze din nou, In mod i mai dezastruos, In 1940.

1 Churchill, The Second World War, vol. 1, p. 39.

32
 Polonezii erau dcrnodati nu numai in privinta tacticii i
strategici militare, dar i sub aspcctul structurii fortelor br. Nu
avcau divizii blindatc sau motorizate, iar unitatile br duccau marc
lipsã dc tunuri antitanc i antiacrienc. in plus, conducatorii Poloniei
ii puncau Inca marl sperante in valoarea armatci dc cavalerie
PC cai, nutrind convingcrea pateticá in posibilitatea punerii In
practicä a unor arjc de cavaicric’. Sub acest raport, Sc poatc
spunc Cu adcvãrat cá idcilc br erau invccbitc dc optzcci -dc
ani, mntrucit zãdärnicia misiunilor dc cavalerie fuscsc deja
dovcdita Inca din razboiul civil american — dei unii soldati,
carc n-avcau dccit cal In cap, continuau sä nesocotcascä lcc;ia
istorici. Menlinerca unor man efective dc cavaleric in toatc
armatcic pe timpul primului razboi mondiab, cu sperana dearta
Intr-o Imprcjurarc prielnica, fusesc suprema farsa a acclui razboi
static.

Francczii, pe de alta parte. aveau mubtc dintrc ingredientcle

unci armatc moderne, numai cä nu se organizascrá ca atarc —
dcoarccc conceptiilc mibitare abc ccbor mai inalti ofiteri crau
perimatc cu douazeci dc ani. Contrar legendebon cc s-au
rãspindit dupA infningcrca br, dispuneau dc mai multe tancuri
dccit izbutiserã ncrn;ii sa construiascä pina Ia incepcnca
razboiului — rnubtc dintre dc mai man çi cu bbindajc mai groasc
decit oricarc dintre tancuribe germane, deçi ceva mai lentc2.
Dar Inaltul comandament franccz continua sá priveascá tancurile

Ironia soartei a thcut ca in cartea inca ,,Apãrarea Anglici”, pubbicatã

cii pu{in timp inainte dc räzboi, sã-mi expnim Ingrijorarea pentru felul in care
efii mibitari pobonezi continuau sä-i manifeste toatã increderea In arjebc
cavaleriei impotriva anriebor moderne (p. 95—97). La indemnub acestora,
Ministerub de Exteme pobonez a fost imbobdit sä mnainteze un protest oficial
impotriva unei asemenca rastalmaciri a rationamentubui Ion (hota alit.).
2 Liddelb Hart. The Tanks, vol. II, p. 5-6.

33
prin prisma anului 19 18 — ca servanti ai infanterici sau, poate,
ca forte dc rccunoatcrc pentru a suplini cavaicria. Influentati
de acest mod de gIndire invcchit, Ii arninaserä organizarca
tancurilor in divizii blindatc — spre deosebirc de nemi — i continuau
sa le foloscascã doar pe arii restrinse.
Slãbiciunca francczilor, dar mai ales a polonezilor Ia capitolul
forte de uscat rnodernc a fost acccntuatä de absenta unci forc
acrienc menite sä le sprijinc. In ce-i privete PC polonezi, accst
lucru se datora, in parte, lipsci unor resursc dc productic, In schimb,
francczii nu avcau o aseinenc scuzã. In ambele cazuri, necesitätilc
legate dc crcarca unei forte acrienc fusescrä subordonate faLLririi
unor armate maui — intrucit vocea gencralilor sc fàcea auzitã ccl
rnai puternic in distribuirea bugetelor militare, jar genera lii tindcau,
firete, sä [‘avorizeze genul de forta arrnatä cu care erau
familiarizati. Nici nu ic trecea prin minte cit de mult avea sä depindä
eficacitatea armatci de uscat de o acoperire aerianã adecvatä.
Prãbuirea ambelor armate nu este sträinä de un anurnit grad
de suficicnta Ia vIrf. In cazul francezilor, aceastä situatie fusese
favorizatä de victoria repurtatã In primul räzboi mondial i de
supenoritatea cunotintelor br militare unanirn rccunoscutä de aliati.
In ceea ce-i privete pe polonezi, suficienta se hränea din victoria
dobinditã asupra rui1or In 1920. In ambele cazuri, conducätorii
militari afiaserã de multã vrerne o infurnurare arogantä In privinta
armatelor br i a tehnicii militare folosite. S-ar cuveni insä sá
rnentionam Ca unii dintre rnilitarii francezi mai tineri, ca de pildä
colonelul de Gaulle, manifestau un viu interes fata de noile idei
legate de rãzboiul cii tancuri, care erau promovate in Anglia. Dar
generalii francezi dädeau prea putina atentie acestor ,,teorii”
zämislite de britanici — In contrast cu felul in care erau studiate de
noua coa1ä de generali germani’.
Chiar i aa, irisä, armata germanä era departe de a reprezenta
o forta, modernä i cu adevärat eficace. Nu numai cä nu se sirntea
pregätitä de räzboi, dar cea rnai mare parte a diviziilor active aveau

‘Liddell Hart. The Tanks, vol. II, p. 5—6.

34
structuri dernodate, jar concepiHe comandarnentului superior
urrnau, In linii man, vechile fgath. DarpInã la izbucnirea räzboiului
a izbutit sä Infiinteze un mic numär de unitãti de tip nou — ase
divizil blindate i patru divizii de infantenie motorizate pentru
acoperire. Era un mic procent din Intreg, dar a contat mai mult
decIt tot restul armatei germane.
Totodatä, Inaltul Cornandarnent german, dci färã prea multä
convingere, recunoscuse noua teonic a rãzboiului rapid i era dispus
sa o testczc. Acest lucru s-a datorat, inai presus dc toatc, plcdoaniei
entuziase a generahtlui Heinz Guderian i a altor cItiva, precum i
impactului pe care aigumentclc br 1-au avut asupra lui Hitler —
care Irnbrätia once idec cc fgäduia o soluie prornptä. Pc scurt,
armata germanä a oblinut uluitorul ir dc victorii nu datoritä fortei
sale copIeitoare sau organizärii mntru toW! modcrnc, ci fiindcã era
cu cIteva grade vitale rnai avansatä decIt adversarii säi.

Situatia europeanä din 1939 a dat o nouä confinnare, i dintr-o

altä perspectivä, muit citatci rernarci a lui Clerncnccau din timpul
ultirnului mare conflict international: ,,Räzboiul este o chestiune
prea scnioasä pentru a fi läsat pe scarna militarilor”. Cäci acum,
intr-adevär, flu putea fi transferat In sarcina militarilor, chiar dacä
ar fi existat cea rnai deplinä Incredere In puterea ion de judecatä.
Forta de a sustine rzboiul, dacä nu chian aceea de a-I decIana,
ieise din sfera arrnatei, trecInd in domeniul economic. La fel cum
maini1e de räzboi prevalau asupra efectivebor umane pe cImpul
de luptä, tot aa, intr-o conceptie realistä, industria i resursele
economice propulsau armatcie In culisele rnarii strategii. Dacä
aprovizionarea din fabrici i expIoatärile petroliere nu se asigurau
färã intrerupere, fortele armate niscau sã devinä simple mase inerte.
OricIt de impresionante i-ar pärea unui spectator civil asemenca
coboanc in mar, In viziunea omubui de tiintä specialist in räzboaiele
moderne, acestca erau simple marioncte pe o bandä transpontoare.
Dacã n-ar conta decIt armatele i armamentele existente,
tabloub dc ansarnblu an fi mult mai mohorIt. Acordul de la München
modificase echilibrul strategic al Europei i, pentru o vremc eel

35
pun, puternic in defavoarea Frantei i Anglici. Era do ateptat ca
multä vrerne Inca, In ciuda ritmului acceicrat dc Inarmare, sä flu se
poatá contrabalansa Inläturarea color 35 de divizii bine Inzestrate
ale Cehoslovaciei i, implicit, dogajarca diviziilor germane pe care
acestea Ic-ar fi putut line in echilibru. Astfel, nivelul de Inarmare
atiflS do Frai4a i Anglia pînä In martie a fost mai mult decIt
contrabalansat dc cItigul rcalizat de Germania pun cotropirea
Cehoslovacici lipsitc do apärare, e Ia care a preluat fabricile dc
munitii i echipamentele militare. Nurnai in privina artilcriei grcle,
bunãoarã, Gerinania si-a dub lat resursele dintr-o singurä loviturã.
Pentru a face i rnai sumbre perspectivele do viitor, Franco rcuise
sã ducã Ia bun s1irit rästurnarea Spanici republicane cu sprijinul
Gerrnaniei çi at Italiei. In felul acesta apärea spectrul unci noi
amdnintäri la frontierele Frantci i la nivelul corn unicatiilor maritime
ale Frantei i ale Angliei deopotrivä.
Din punct de vedere strategic, in afarä de certitudinea
sprijinului pe care 1-ar acorda Rusia, nimic flu ar fi putut läsa sä Se.
intrevadä posibilitatea redrcsärii balantei Intr-un interval do timp
determinat. $i tot din punct de vedere strategic, momentul era mai
mult decit favorabil pentru un litigiu cu puterile occidentale. Dar Ia
temelia balanei strategice se aflau considerente do ordin economic,
find puin probabil ca, sub presiunea evenimentelor, economia sä
mai poatä siporta multä vreme efortul de rãzboi german.
Aproximativ douäzeci de produse de bazã erau esentiale In
condiii de räzboi. Cärbune pentru producia generalä. Tiei pentru
forta mobilä. Bumbac pentru explozivi. Linä. Fier. Cauciuc pcntni
transport. Cupru pcntru Inarmarea generalä i pentru toate
echipamentele electrice. Niche! pentru fabricarea otc!u!ui i pcntru
munii. Plumb pentru munitii. Glicerinä pentru dinamitã. Celulozà
pentru pulberi fãrã fum. Mercur pentni dctonatoarc. Aluminiu
pentru avioanc. 4?latinä pentru aparatura chimicä. Antimoniu,
marigan etc. pentru fabricarea otelului i pentru metalurgie in general.
Azbest pentni munitii i uti!ajc. Mica pentru izolaii. Acid
nitric i sulfpentru explozivi.
Cu exceptia cärbunelui, Anglia lnsäi ducea lipsä de
majoritatea produscior do care avea nevoie In cantitãti man. Dar,

36
 atIta vrerne cit circulatia maritirnä era garantatä, cele mai multe
dintre acestea puteau fi gäsite in Imperiul britanic. In cazul nichelului,
circa 90 Ia sutä din rezervele rnondialc provcneau din Canada, jar
cea mai mare parte a difercntei, din colonia francezä Noua
Caledonic. Principalele produse deficitare erau antimoniul, inercurul
i sulful, iar resursele petroliere pAreau insuficiente pentru
necesitatile räzboiului.
Imperiul francez flu putea suplini aceste deficiençe specifice,
i, in plus, ducea lipsä de bumbac, linã, cupru, plumb. mangan,
cauciuc i alte cIteva articole, In cantitai mai mici.
Rusia dispunea de rezerve bogate din majoritatea produselor;
ducea lipsä de antimoniu, nichel i cauciuc, i IntImpina dificultãti
In aprovizionarca cu sulfi cupru.
Cea rnai bunã situaie dintre puteri o aveau Statcie Unite,
care asigurau douä treimi din producia totalä de itei a lumii, circa
jurnãtate din cea de bumbac I aproapejumätatc din cea de cupru,
find dependcntã de resursele externe doar pentrn antirnoniu, nichel,
cauciuc, staniu i, pariaI, mangan.
Situatia triunghiului Berli n—Roina-Tokio prezenta, in schimb,
un contrast izbitor fatä de datcie prezentate rnai sus. Italia trebuia
sä recurga la importuri pentru a-i acoperi nevoile la majoritatea
produselor, inclusiv carbuncle. Japonia era i ea aproape la fel de
depcndentã de rezervele sträine. Germania flu avea producie internä
de bumbac, cauciuc, staniu, platinã, bauxitä, mercur i mica,
jar rezervele sale de minereu de fier, cupru, antimoniu, mangan,
nichel, suif, lInã i titei erau, practit, insuficiente. Prin acapararea
Cehoslovaciei, reuise IntrucItva sä mai reducä din deficitul de
minereu de fier, jar interventia in Spania Ii oferise posibilitatea sä
mai obtinã In condipi avantajoase i alte cafltitäli de minereu de
fier i de mercur — dei continuitatea aprovizionärii depindea de
utilizarea transportului maritim. Pe de altä parte, izbutise sä Ii
acopere Intr-o oarecare mäsurä necesitätile de lInä printr-un nou
Inlocuitor din fibrä de lemn. De asemenea, dei Ia un cost mult mai
ridicat decIt produsul natural, Germania asigurase cam o cincime
din cantitatea de cauciuc necesarã din ,,buna” i o treime din

37
cantitatea de petrol necesarä din combustibihil piodus pe piaa
internä.
Iatä, aadar, In ce consta principala släbiciune Iegata de
capacitatea Axei de a purta un räzboi, Intr-o vrernc cInd armatele
ajunseserä sã depindã tot mai mult de mijloacele dc transport
motorizat, jar fortele acriene deveniserä un element vital al puterii
militare. Pc lIngã derivatele din cärbune, Germania obnea circa o
jumãtate de milion tone de petrol din puturile sale, precum i o
cantitate neinsernnatä din Austria i Cehoslovacia. Pentru a face
fata nevoilor ci pe timp de pace, trebula sä importe aproape cinci
rnilioane de tone, pnncipalii turnizori find Venezuela, Mexic, lndiile
Olandeze, Statele Unite, Rusia i România. Accesul Ia primele
patru tan ar Ii fost imposibil In conditii de rázboi, iar la ultirnele
douA nu putea ajunge decIt cucerindu-le. In plus, se estima cã
necesitätile Germaniei In vreme de räzboi ar fi urmat sä depãeascä
douäsprczece milioane de lone pe an. In aceste conditii, era greu
de presupus cä o_çretere a produciei de combustibil artificial ar
fi fost suficientä. Doar capturarea sondelor de titei ale României
care produceau apte rnilioane de tone — in stare neavariatà ar fi
putut suplini accastä deficienä.
Necesitätile Italici, dacä ar intra In räzboi, ar spori povara,
IntrucIt din cantitatea probabilä de patru rnilioane de tone anual de
care ar avea nevoie in räzboi, flu putea conta decIt pe acoperirea
unui procent de doi la sutã, din Albania, chiar i In cazul in care
navele ci an fi pregätite sá traverseze Adriatica.
Tncercarea de a te Inchipui in postura unui virtual adversar
constituie un bun test In privina evaluärii PrOPriilOr spai,me. Dei
perspectivele militare deveneau din cc In cc mai sumbre, insuficienta
resurselor de care dispuneau Germania i Italia pentru sustinerea
unui rãzboi de duratã era de naturã sa-i Incurajeze pe adversari —
in mãsura in care acctia puteau face fatã ocurilor i eforturilor
iniiale pIna cind aveau sä primeascã Intãriri. Intr-o conflagraie de
genul aceleia Ce SC profilase acum la orizont, soarta Axei depindea
de ansa tranärii rapide a räzboiului.
1’ARTEA a 11-a

DE(LANSAILEA
RAZIIOIULUI
1939-1940
 pKbaigsbrj
PRUSIA

\IINTALA .

8-al
(B/ascowilz)

Armata a 1
(Reic/ienau)

SI

SNKOWSKI -

a14a ‘b SLOVACIA’• DireciiIe de Inaintare a tancurilor

in POLONIA
Concentr8ri poloneze
Rezerve poloneze
Atacuri germane
0 Mile
o Kilornetri 120

4 1inplrirea Poloniel
Spre Cermania
Spre Rusia
 Capitolul 3

(‘otropirea Poloniei

Campania din Polonia a reprezentat prima testare In rãzboi a

teoriei räzboiului mobil prin folosirea combinatã a foilelor blindate
i acriene. Inial, cind s-a elaborat teoria in Anglia, aciunea ei a
fost comparatä cu sclipirea ,,fulgcrului”. De acum Inainte, In mod
sugestiv, dar nu mai putin ironic, a circulat PC plan internaonal
sub denurnirca de ,,Blitzkrieg” — räzboiul fulger — varianta germanã.
Polonia era cit se poate de potrivitä pentni experirnentarea
Blitzkrieg-ului. Frontierele ei erau extrem de intinse — aproximativ
5600 1Cm In total. Zona de 2000 Km Invecinatã cu teritoriul german
fusese recent extins la 2 800 Km prin ocuparea Cehoslovaciei.
In felul acesta fusese expus invaziei i flancul sudic al Poloniei
— ca i ccl nordic, orientat spre Prusia räsäriteanä. Vestul
Poloniei ajunsese un promontoriu uria azvIrlit Intre ralcile
Germanici.
CIrnpia poloneza oferca unui invadator mobil posibilitatea de
a se deplasa relativ uor — dei In conditii rnai proaste decIt in
cazul Franei, i asta fiindcä Polonia avea prea putine dmmuri bune,
In imprejurimile cãrora se aflau adese4terenuri cu nisipuri adIuci,
sau, pe alocuri, un mare numãr de lacuri i pãduri. Dar momentul
ales pcniiu invazic reducea la minimuiji accstc inconveniente.
Ar I fls mai IncIept ca armata polonezä S SC grupeze

41
dincolo de albille largi ale riurilor Vistula i San, dar acest lucru ar
fi Insemnat abandonarea definitivä a cItorva zone de mare
irnportanä. Bazineic carbonifere din Silezia, care pInä In 1918
aparinuserä Germanici, se aflaLl In apropierea granielor iar
principala zonã industrialä, dei situatä mult mai In spate, era
amplasatä In partea de vest a barierei reprezentate de rIuri. E
puin probabil cä polonezii ar Ii rcuit sä-i mentinä supremaia
asupra regiumlormnaintate, chiar i in cele mai prielnice Imprejurãri.
Dar argumentul economic adus In sprijinul Inccrcärilor de Intirziere
a mnaintärii inamicului spre principala zonä industiialã a fost consolidat
dc scntiinentul mIndriei nationaic i de supraaprccierca valorii
propriilor forte militare, Ia care se adauga i iluzia exageratä cu
privire Ia capacitatea aliatilor occidcntali ai Poloniei de a Inlätura
pericolul ivit.
Nerealismul unei asemenea atitudini s-a fäcut resirntit i In
amplasarea fortelor poloneze. Aproximativ o treirne din ele au fost
concentrate in sau lInga Condor, unde exista pericolul unei duble
Inväluiri — dinspre Prusia räsãriteanä i dinspre vest deopotrivä.
Aceastã concesie fäcutä mIndriei naiona1e — din dorinta de a
Impiedica Germania sa reintre In posesia teritoriului avut pînã In
1918 i pentru care aceasta se agitase atIta — presupunea
diziocarea fortelor disponibilc aitminteri pentru a acoperi zone vitale
in sistemul defensiv polonez. Cäci In sud, In fata principalelor cai
de acces, poziiile militare poloneze erau foarte ubrede. In ace1ai
timp, cam o altã treime din fortele poloneze fuseserä masate In
rezervä, la nord de axa centralä, Intre Lodz i Varovia, sub
conducerea cornandantului suprem, marea1ul Smigly-Rydz.
Aceastä grupare Iritruchipa spiritul ofensiv, dar nu-i putea Indeplini
obiectivul de a contraataca din cauza capacitatii limitate de manevrã
a armatei poloneze, dei aceasta nu fusese blocatä pe cäile de
inaintare feroviare i rutiere ca urmare a atacurilor aeriene germane.

In enera1, conccntrarea Inaintatä i-a Impiedicat pe polonezi

sä se angajeze Intr-o scrie de lupte menite sá stävileascä Inaintarea
inamicului, Intrucit armata br pedcstrã flu rnai avea timpul necesar

42
sa ocupe pozitiilc din spate deoarece era depäitä de coloanele
mecanizate ale invadatorului. Lipsa de mecanizare a fortelor armate
ale Polonici, arä cu teritorii foarte Intinse, a reprczcntat un handicap
rnai mare decIt faptul cä a fost luatä prin surprindere mnainte de
a-i putea folosi toate rezervele.Lipsa de mobilitate s-a dovedit
mai catastrofalä dccIt mobilizarea incompletá.
Tocrnai de aceea, ceic patruzeci de divizii de infanteric
suplimentare, cu 0 structurä norinala, pe care nCmtii ic-au folosit
In timpul invazici au contat mult mai puin decIt ceic 14 divizii
rnccanizate sau pariaI mecanizate alcätuite din asc divizii de
blindate, patni divizii uoare (infanteric motorizatä cu douä unitati
dc blindate) i patru divizii motorizatc. Deznodãmmntul a fost decis
de atacurile br rapide, combinate cu raidriIe aeridnc ale
Luftwaffei, care au distrus sistemul feroviar poloncz i o bunã
parte din forla acrianã a Poloniei in prirneic etape ale invazici.
Luftwaffe a opcrat mntr-un mod foarte dispersat. i flu in forrnatii
ample, dar in acest fel a izbutit sä paralizeze o zona extrem dc
vastä. Un alt factor hotärItor 1-a constituit ,,bombardamentul” radio
german, care s-a suprapus tr,nsmisiuni1or poloneze, ceea cc a
contribuit considerabil la sporirca confaziei i la dcmoralizarea celor
din spatele frontului. Efectul tuuror acestor factori a fostmultiplicat
de transformarca Increderii excesive a polonezilor In propria capacitate
de a binti rnainileIntr-o dezarnagire paralizantä.
Fortele germane trecuserä frontiera poloneza cu puin Inainte
dc ora 6 dirnincaa, pe 1 septembrie; atacurile aeriene Incepuserä
cu un ceas mai dcvremc. In nord, invazia a fost efectuatä dc Grupul
de armate al lui Bock, care includca Armata a 3-a (condusä de
Küchler) i Armata a 4-a (condusä de Kluge). Prima a atacat
spre sud, din poziia ci lateralä In Prusia räsäriteanä, in timp cc a
doua a Inaintat spre est peste Coridorul polonez pentru a se alätura
celci dintIi In Inväluirea flancului drept al polonezilor.
Rolul ccl mai important a fost atribuit Grupului de armate
aflate sub cornanda lui Rundstcdt, In sud. Acesta era aproape de

43
douä on rnai puternic In infanteiie i deinea o superioritate netã In
privina blindatelor. Acest Grup de armate cuprindea Armata a 8-a
(condusä de I3laskowitz), Arinata a 10-a (condusã de Reichenau)
i Armata a 14-a (condusä de List). Blaskowitz, pe aripa stinga,
urma sa forleze liniile spre marele centru industrial Lodz, pentru a
izola fortele poloneze In intrindul Poznanului i a acoperi totodatä
flancul Iui Reichenau. Pc aripa dreaptä, List avea misiunea sä
inainteze sprc Cracovia, mntorcInd simultan flancul carpatic al
polonezilor; utilizInd unitãtilc blindate ale lui Kleist, prin defilcele
muntoase Totui, lovitiira decisivà urma sa fic data de Reichenau
in centru, majoritatea fortelor bliiidate fund mobilizate pentru
atingerea accstui obiectiv.
Succesul invaziei a fost favorizat de atitudinea dispreuitoare
a conducãtorilo.r polonezi faä de problernele defensivei. Ei
acordaserä prea puinä atentie construirii liniilor de apärare,
preferInd sá se bizuic pe contraatacuri — pe care erau convini cä
armata 1ot In ciuda lipsei dc rnaini, Ic puteau realiza in bune conditli.
Astfel, invadatorii mecanizati n-au avut nici o dificiiltate sä
gäseascá i sä sträpungã rapid cái de Inaintare, In timp ce
majoritatea contraatacurilor poloneze au fost anihiliate graie
efectului combinat obtinut prin impiedicarea inaintärii br çi prin
agravarea ameninãrii reprezentate de nemi In spatele frontului
br.
PInä pe 3 septembrie — cind Anglia i Frana au intrat in
räzboi — datoritã inaintärii lui Kiuge fitsese sträpuns Coridorul
ajungindu-se Ia Vistula inferioarä, in timp cc presiunea lui Küchler
dinspre Prusia rãsãriteanä cätreNarwa devenea tot mai puternicä.
Mai important insA era faptul cä fortele blindate ale lui Reichenau
pãtrunseserã pInä la Warta, forind trecerile peste apá. Intre timp,
armata lui List se deplasa convergent din ambele flancuri spre
Cracovia, fortInd armata lui Szylling aflatä In acest sector sä
pärãseascà orau1 i sä se retragä pIna la liniile reprezentate de
rIurile Nida i Dunajec.
Pc 4 septembrie, vIrfunle de lance ale lui Reichenau atinseserä
i traversaserä Pilica, Ia 80 de kilometri dincobo de graniá. Douä

44
zile mai tIrziu, aripa lui stIngà ajunsese In apropierea localitii Lodz,
dupä ce capturase oraul Tomaszow, iar aripa lui dreaptã intrase
In Kielce. Astfel, armata care acoperea sectonil Lodz, era depäitä
prin flanc, In timp cc armata lui Kutrzeba se afla mull in fata,
aproape de Poznan, riscind sä fie izolatá. Toate celelalte armate
germane fàcuserä progrese in mndeplinirea rolului cc Ic revenea In
marca rnanevrä de Invãluire planuitã de Halder, eftil Statului Major
General. i condusä de Brauchitsch, comandantul suprem.
Armatele poloneze se frIngeau In fractiuni necoordonate, uncle
dintre ele retragIndu-se, in limp cc allele lansau atacuri dezordonate
Impotrva celor mai apropiate coloane ale inamicului.
Inaintarea gerrnanä s-ar fi putut desfaura chiar i rnai rapid,
dacã flu ar fi existat tendinta conventionalä de frInare. menitä sã
Impiedice fortele mobile sä se distanteze prea mult de masele de
infanterie care le asigurau spatele. Dar, intrucIt expenena proaspät
dobInditá a demonstrat cä un asemenea risc era compensat prin
confuzia semãnatä In rIndul adversarilor, s-a optat pentru
accelerarea ritmului. ProfitInd de un culoar deschis intre Lodz i
rIul Pilica, una dintrc unitätile blindate ale lui Reichenau a pätruns
pIna la periferia Varoviei, pe 8 septembrie, dupä ce sträbãtuse
225 Km In prima säptäminä. A doua zi, diviziile uoare din dreapta
lui au ajuns la Vistula mull spre sud, intre Varovia i Sandomirez.
Apoi au luat-o spre nord.
Intre timp, in apropierea Carpatilor, fortele mobile ale lui List
trecuserä nävalnic, rind pe rind, peste Dunajec, Biala, Wisloka i
Wislok, ajungInd pInã la San, de o parte i de cealaltä a celebrei
fortärete Przemysl. In nord, uniti1e blindate ale Iui Guderian (vIrful
de lance al armatei lui Küchler) ii croiserä drum peste Narwa i
atacau pe linia Bugului, In spatele Varoviei. Astfel, in afara cletelui
interior in care erau strInse fortele poloneze in cotul Vistulei, la
vest de Varovia se producea rapid o amplä micnre de incercuire.
n aceastä fazä a invaziei a survenit o importantä schimbare
a planului conducätorilor germani. Conceptia br despre situatia
existent flu era prea bine cristalizatä datoritá stärii de confiizie
generalä cc domnea In rIndurilc polonezilor, unde coloanele se

45
micau parcã In direcii diferite, ridicInd non de praf care Ingreuiau
vizibilitatea. In aceastä stare de derutã, Cornandamentul suprem
german era Inclinat sà creadä Ca majoritatea fortelor poloneze din
nord scãpaserã deja trecind Vistula. Pornindu-se de Ia aceastä
ipotezã. s-a ordonat ca armata Iui Reichenau sä treacã Vistula
Intre Varovia i Sandomirez, cu scopul de a intercepta presupusa
retragere a polonezilor spre sud-estul Poloniei. Dar Rundstedt a
protestat, find convins Ca marea masä a fortelor poloneze se afla
Inca la vest de Vistula. Dupä cIteva discutii contradictorii, punctul
sãu de vedere a prevalat, iar armata lui Reichenau a fost deplasatã
spre nord pentru a institui un blocaj de-a lungul rIului Bzura, Ia vest
de Varovia.
In consecinta, cea mai mare parte a fortelor poloneze a fost
prinsä in capcanä Inainte de a se putea retrage peste Vistula. Pc
lIngä avantajul dobindit de nemti prin pätrunderea strategicä dc-a
lungul liniei de minima rezistenta, mai aveau i atuul apärärii tactice.
Pentru a-si desävIri victoria, germanilor flu Ic rämInea aitceva dc
racut decit sä se mentiná pe poziçii — fàcInd fata asalturilor sporadice
ale unei armate care lupta In retragere, lipsitä de provizii i din cc
In cc mai pre.satä din lateral i din spate de Inaintarea convergentä
spre vest a armatelor conduse de Blaskowitz i de Kiuge. Dei
polonezii se bateau cu Inverunare, dInd dovada de o vitejie care ii
impresiona profund pe adversari, doar o mica parte a izbutit sä se
desprindä, noaptea, i sä se alãturc garnizoanei din Varovia.
Pc 10 septembrie, mareaIul Smigly-Rydz däduse ordinul de
retragere generalã in sud-estul Poloniei, aflat sub comanda
generalului Sosnkowski, in ideca de a organiza apärarea pe un
front relativ Ingust pentru o rezistenta de duratä. Dar acest proiect
devenise, Intre timp, o speranã dcartä. In vreme cc marea
Incencuire Ia vest de Vistula se strIngea tot mai mult, nemtii
pãtrundeau din cc In cc mai adInc In zona situatA in partea dc est a
Vistulei. In afarã de aceasta, ci au Intors atitlinia de pe rIul Bug in
nord, cit i cea de pe San, In sud. Pc frontul din fata Iui Küchler,
unitatile blindate ale lui Gudenian au lansatun amplu atac de Invãluire
spre sud, pinä Ia Brest-Litovsk. Pc frontul lui List, unitatile blindate

46
ale lui Kleist au ajuns In orau1 Lvov, pe 12 septembrie. Aici, nerntii
au fost oprii, dar s-au Indreptat spre nord, pentru a face jonciunea
cu forele lui KUchler.
Dei coloanele germane se resirnteau de pe urma efortului
de a Inainta atIt de adInc pe teritoriul Poloniei i Incepeau sä ducã
lipsa de carburanp, sistcrnul de comandã polonez era atIt de
perturbat, IncIt flu putea profita de Incetinirea ritmului de Inaintare
a inamicului i nici de incãpäInarea pe care niultc dintre unitäile
izolate ale armatei poloneze continuau sä o manifeste. Acestca Ii
iroseau energia in eforturi haotice, In timp Ce germanii strIngeau
rmndurile pentru a Inchide Incercuirea.
La 17 septembrie, armatele Rusiei sovietice au trecut grania
räsäriteanä a Poloniei. Aceastã Ioviturã venitä din spate i-a pecetluit
soarta, intrucit nu mai rámäseserä decit prea puine trupe pentru a
se opune noii invazii. A doua zi, guvernul polonez i Inaltul
Cornandament au trecut frontiera in România — dupä cc
cornandantul suprem Ic transmisese trupelor mesajul de a lupta In
continuare. Poate Ca rezultatul ar fi fost aceIai, chiar dacä mesajul
flu ar fi ajuns Ia destinatie, cäci In zilele urmätoare multe unitäti i-au
Indeplinit cu bravura Indemnul, dei rezistenta br se präbuea Incetul
Cu Incetul. Garnizoana din Varovia flu a Inclinat steagul pInä pe
28 septembrie, In ciuda bornbardärii neIntrerupte a capitalei din
aer i de Ia sol, iar ultima unitate polonezä mai irnportantä a capitulat
abia pe 5 octombrie, in vreme cc micarea de rezistenä a
partizanilor si-a continuatactivitatea PC timpul iemii. Aproxirnativ
80000 de polonezi au scãpat In strãinätate, trecInd granie1e äri1or
neangrenate In räzboi.
Forele germane i ruse s-au IntIlnit i s-au salutat cordial pe
o linie cc Incepea din Prusia räsãriteanã i ducea spre sud trecInd
prin Bialystok, Brest-Litovsk i Lvov pInä Ia Carpati. Acest
parteneriat a fost pecetluit, dar flu i cimentat, prin Impärçirea
Poloniei.

Intre timp, francezii izbutiserã sä provoace prea puine daune

pe frontul vestic a! Gerrnaniei. Era, de fapt, tin efort anemic de a

47
Inlatura presiunea oxercitatã asupra aliatului br. La prima vodore
se poate aprecia cã s-ar fi putut face mai mult, avmnd in vodere
släbiciunoa foro1or i a Iiniilor de apãraro germane. Dar i do astã
data, o analizã mai aprofundatä poato sä corectoze concluzia
sugoratä de eornparaia ciUrolor referitoaro Ia for;ele care se
Infruntau.

Doçi frontiora do nord a Frantoi avoa o lungimo dc 800 Krn,

in cazul unei ofonsivo, francozii nu se putoau dp1asa docIt po 0
portiuno ingustä do 145 Km do Ia Rin piná 1a riul La Moselle, cäci
aitmintori riscau sä incalce neutralitatea Bclgioi i a Luxemburgului.
Nomçii au izbutit sä concontroze in acost sector majoritatea for{ebor
do care dispuneau, irnpinzind cailo do accos spro zona Siegfried
Line cu o ceaturä groasä do cimpuri minate, coca cc ar Ii doterminat
intIrzierea aciunii atacantibor.
Un aspSct i mai nefavorabil 1-a constituit faptul oa franoezii
n-au fost in stare sã dee1aneze ofensiva decit pe 17 septombrie —
cu exceptia citorva atacuri prelirninare çoväitoare. La aceastá data,
mnsa, prãbuirea Poloniei era atit de evidontä, IncIt au gäsit o scuzä
buna pontru a-cd contranianda ae{iunea. Ineapacitatea de a intra
in luptä mai dovrorno so datora sistomului br Inveohit do mobilizaro.
Francozii se bizuiau Pc 0 armatä formatä din recruti, care nu putoau
intra ofootiv In aotiune pinã 00 masa do ,,rezorviti gata instrui{i”
nu era eliboratá din slujbolo civile, iar forma{iunibo militaro nu
doveneau apto do luptá. Dar intIrzioroa a fost accentuatä do
obstinatia cu care comandamentul fianooz so orampona do vechile
idei tactioo, itHid ineapabibi sa ronuno Indoosebi la ooncopa cã
once ofonsiva trobuia progätitä do un masiv bombardamont do
artilenie po Iiniilo primului räzboi mondial. In opinia ion, artiboria
groa constituia in continuare ,,doscjiizatorul de conserve” osential
pontru a pub voniza once pozi;io dofonsivä. Dar grosul artilerioi Ion
grobo trebuia SOOS din dopozito cil flu putea Ii disponibil inainto do
ultinia fazä a mob ilizänii, in a aispnozecoa zi. In cadrul progãtiriior
pontru lansaroa unoi ofensive era absolut nocosar sä se inä soama
do acoastä eonditio.
Vromo do ciiva ani pinã la acoa data, unul dintro conducätonii

48
politici ai Franei, Paul Reynaud, aträsese atenia asupra caracterului
pcrirnat al acestor concepii i pledase insistent In favoarea creärii
unei forte mecanizate de so1da1i profesioniti, renunindu-se astfel
Ia ideca utilizãrii vechii mase de recrui greu de mobilizat. Dar
fusese o voce ce räsunase in pustiu. Oamenii de stat francezi, ca
i majoritatea militarilor fi’ancezi, ii puneau toate sperane1e In
concentrarea sub arme i in nurnärul efectivelor umane.
Problema militarä din 1939 poate fi rezurnatä in douä fraze.
In est, o arrnatá deinodatä a fost rapid dczintegratä de o mica
fortä teresträ reprczentatä de tancuri, In combinaie cu o fortä
aerianä superloara, care au pus In aplicare noi tehnici de ducere a
räzboiului. Concornitent, in vest, o arrnatä greu de deplasat flu a
putut des1aura In timp util o presiune eficientã asupra adversarului.
 Capitolul 4

Falsiil räzboi”

,,FalsuI rãzboi” a constituit o sintagmä inventatä de presa

americana. Aidoma atitor arnericanisme pitoreti. a fost repede
adoptatã pe ambele ãrmuri ale Atlanticului. Sub aceastã denumire
era cunoscutä perioada de rãzboi de la prabuirea Poloniei In
septembrie 1939 pInä la deschiderea ofensivei apusene a lui Hitler,
in primãvara urrnätoare.
Cei care au lansat aceastä sintagmã voiau sa sugereze lipsa
de autenticitate a räzboiului IntrucIt Intre fortele franco-britanice i
cele germane nu s-a dat nici o bãtälie majorä. In realitate, s-au
desraurat o serie de activitäi care nu prevesteau nirnic bun — in
spatele-cortinei. In toiul acestor evenimente, un ofier german de
stat major a avut de suferit un accident ciudat. Speriat de IntImplare,
Hitler si-a schimbat complet plarmi militar In urmätoarele saptãmIni.
Celvechi nu ar fi avut nici pe departe sortii de izbmndã ai noului
plan.
Dar lumea nu cunotea toate aceste lucruri. Oamenii de
pretutindeni vedeau doar Ca pe cimpurile de Iuptä domnea calmul,
drept care au conchis cä zeul Marte dormea linitit.
Existau diverse exp1icaii pentru aceastã stare in aparenä
pasivä. Potrivit uneia dintre dc, Anglia i Frana nu Ii luascrä in

50
serios intentiile de a se angaja In räzboi, in ciuda dec1araiei de räzboi
in favoarea Poloniei, i ateptau sä negocieze pacea. Conform celcilalte
exp1icaii, ambele tan dãdeau dovadã de viclenie. Presa americana
coninea rntilte ,,rapoarte” din care reieea Ca Inaltul Comandarnent
Aliat adoptase deliberat un proiect de strategic defensivä subtil
conceput, menit sã-i atraga In cursä pe germani.
Nu putca fi invocat Insä nici un temei pentru vreuna din cele
douä irnp1icai. Pe toatä durata toamnei i a icrnii ce i-a urmat,
guvernele aliate i Inaltul Comandament au petrecut multä vrerne
discutind diverse planuri de ofensivã Impotriva Germaniei sau a
flancurilor accsteia pe care nu aveau posibilitatea sä le ducã la
bun sfirit cu resursele de care dispuneau — In bc sã se concentreze
asupra pregätirii unei apäräri eficiente Impotniva viitorului atac al
lui Hitler.

Dupã cäderea Franei, nerntii au capturat dosarele Inaltului

Comandamcnt francez i au dat pubiicitäii o colectie de documente
senzationaie. Acestea dezväiuiau faptul cä liderii aliati Ii petrecuserã
iarna contemplind felurite planuni de ofensivä pe toate fronturile —
flancul din spate a] Germaniei urrna sã fie atacat prin Norvegia, Suedia
i Finlanda; bazinul Ruhrului prin Belgia; flancul ci estic ccl mai
indepàrtat, prin Grecia i prin Balcani; pentru a-i neteza unica sursä
de aprovizionare cu benzinã,iovind manic zacarninte de titei ale Rusiei
se preconiza un atac din Caucaz. Toate aceste proiecte alcätuiau un
splendid mänunchi cle fantezii — Inchipuirile dearte ale conducãtoriior
aliati, cc trãiserä intr-o lume de vis Inainte ca duul rece al ofensivei
iui Hitler sä-i fi trezit la realitate.

Hitler, a cärui minte o lua intotdeauna Inaintea evenirnentelor,

a Inceput sã se gIndeasca la declanarea ofensivei in vest, In finalul
campaniei din Polonia i Inainte de a-i face publicä propunerea
de a convoca o conferintä generaiä de pace. Desigur, Ii dädea
searna cä era puin probabil ca Aliatii occidentali sä ia In considerare
o asemenea propunere. Deocamdatá, Insa, nuii Impärtäea
gindurile decIt celor din irnediata sa apropiere. Statul Major General
n-a cunoscut aceste proiecte pinä dupà anuntul public al ofertei de

51
pace, pe 6 octombrie, i respingerea ci oficialä.
Trei zile rnai tfrziu si-a expus conceptiile Intr-o arnplä directivä’
adresatä efi1or armatei germane, cärora le Impärtäca convingerea
cä o ofensivã In vest rämInea singura alternativã posibilã pentru
Germania. Este vorba de un document extrern de edificator. Tot

aici Ii forinuleazã ideca potrivit cäreia un räzboi prelungit cu Franta

i Anglia ar epuiza resursele Germanici i ar expune-o riscului
unui atac decisiv, prin spate, din partea Rusiei. Sc temea Ca pactul
Incheiat cii Rusia ii va garanta neutralitatea doar atIta timp cit Ii
dictau interesele. Sub imperiul fricii a constrIns Franta sä accepte
pacea, lansind o ofensivä timpurie. Era convins Ca dacä Franta se
prabuea, Anglia ar fi fost dispusa sã cadä Ia Invoialä.
Deocamdatã, considera cä dispunea de puterea i de
Inzcstrarea tehnicã necesare pentru a invinge Fran{a — deoarece
Germania ii era superioarä in privina arrnarnentului, aspect care
prezenta o importanä deosebitä.

In prezent, tancurile i fora aerianã au atins adevärate

culmi tehnice — flu numai ca arme ofensive, dar, de asemenea,
i defensive — necgalate de nimic aitceva. Potentialul br strategic
pentru operaiiIe militare este garantat de nivelul
organizatoric i de eficientul br sistem de conducere, care este
mai bun decit in oricare altä tara.

Dei recunotea superioritatea francezibor In privina armelor

mai vechi, In special artileria grea, sustinea totui cä ,,aceste arme
flu au o Insemnätatc decisivä Intr-un razboi mobil”. IntrucIt delinea
supremaia tehnicã Ia nivelul armelor mai noi, Ii putea permite sa
desconsidere superioritatea francezilor In privina numärului de
soldai instmii.

Docurnentele de Ia Nurnberg, C-62.

52
 A adãugat cä, dacã ar atepta, In speranta cä francezii se
vor sätura de razboi, ,,sporirca puterii militare a englezilor ii iva
oferi Frantel un ajutor deosebit de prelios, atit din punct de vedere
psihologic, cit i material”.

in primul rind trebuie preintImpinatä cvcntualitatea ca

inarnicul sa-i rcducä dcflcien;cle sale In matcrie dc armament,
mai ales in privina armelor antitanc i antiaeriene — creInd
astfcl un cchilibru dc putere. Sub accst raport, ficcare luna
irositã reprezintã o pierdcrc dc limp in defavoarca putcrii dc
atac a Gcrrnaniei.

Sc aräta nelinitit in privinta ,,dorin{ei de luptä” a soldatului

gcrman, dupä spulberarca efectului insulfe for al cuceririi facile a
Polonici. in clipa dc fata, respcctui sãu fata de sine este Ia fel de
mare ca acela pe care 11 prctinde celorlalti. Dar vase luni de Intirzicrc
a ostilitä{ilor i dc propaganda eficace din partea inarnicului ar
duce din nou Ia diminuarea acestor importantc calitati’. Hitler simtea
cã trcbuia sa atace curind, inainte de a Ii prea tIrziu. ,,In situatia
actualä, spunea ci, se poate estima cã timpul constituic un aliat
mai degrabä pentru puterile occidentale, decit pentru noi”. In
concluzia raportului säu afinTia cà: ,,Atacul trebuic lansat in aceastä
toamnä, dacã vrem sá beneficiem de conditii cit de cit prielnice”.
Insista ca Belgia sa fie inclusä In zona de atac, nu numai
pentru a ob;ine spaiul de manevrã necesar luarii prin flanc a Liniei

‘Evenimentele au demonstrat cä Hitler n-avea nici un motiv sã fie

nelinitit. Moralul francezilor a scázut mai• mult decit cel al nem;ilor pe
parcursul Intirzierii de sapte iuni care s-a produs efectiv. Propaganda
Aliatilor nu a fost eficace — s-a vorbit multprea rnult despre InfrIngerea
Germaniei i nu s-a Incercat aproape deloc sä se facä o distinclie Infre
germanul de rind i efii naziti. Un aspect i mai negativ 1-a constituit
slaba incurajare data de guvemul britanic celor cItorva incercäri secrete
ale unor grupuri din Germania care voiau sA II rästoarne pe Hitler i sa
incheie pacea, dacä ar ti putut obtine conditii de pace satisfàcatoare.

53
Maginot a franceziloi; ci i pentru a mnlãtura pericolul ca fortele
anglo-franceze sã intre In Belgia i sã se desfaoare pe fronticra
de lIngä Ruhr ,,aducInd astfel räzboiul in apropicre dc imma industrici
noastre de armament”. (Dupa cum reicsc din arhivele franceze,
comandantul suprem francez, Garnelin, pledase exact pentru o
asemenea rnanevrä.)
Dezvãluirca inteniilor lui Hitler a constituit un oc pcntni
Brauchitsch, comandantul suprern al trupelor de uscat, ca i pcntru
Haldcr, cfu1 Statului Major General. Aidoma rnajoritäii generalilor
germani cu functil Inalte, nici ci flu impärtäeau convingerea lui
Hitler cã noile arme puteau anihila superioritatca adversarilor, care
consta in efective militare bine pregätite. Pornind de Ia estimãri
uzuale, sub raportul nurnärului de divizii, acetia susineau cä arrnata
gerrnanã nu dispunea de forta nccesarã pentru a Invinge armatele
occidentale. Atrageau ateiflia cã cifra de 98 de divizii pe care
Germania izbutise sä le mobilizeze se situa cu mult sub aceea a
inamicului i, in pIus, 36 dintre aceste divizii erau prost Inarmate i
slab pregätite. Se temeau, totodatä, Ca räzboiul s-ar putea
extinde, transformIndu-se intr-un nou räzboi mondial, ceea cc ar
fi echivalat cu präbuirea Gcrmaniei.
Erau atIt de tulburati, IncIt s-au gindit Ia so1uii disperate. La
fel ca pe timpul crizei de Ia Munchen, cu un an Inainte, au luat In
calcul ideea Inläturärii lui Hitler. Se preconiza alcätuirca unei formatii
de luptä excelent pregätite, care urma sa intre vijelios In Berlin.
Dar generalul Friedrich Frornm, comandantul suprcm al Fortelor
Interioare, a refuzat sä coopereze — or, ajutorul säu era esential.
Frornm a argumentat Ca, dacã Ii s-ar ordona trupelor sä se
räzvräteascä Impotriva lui Hitlei acestea flu s-ar supune — fiindcã
majoritate4 soldatilor de rInd ii puncau toate sperane1e In Hitler.
Dupä toate probabilitäile, Fromm aprecia corect reaca trupelor.
Acelai lucru sustin majoritatea ofierilor care erau In contact cu
trupele i care nu tiau cc se discuta In cartierele generale
superioarc ale armatei.
Chiar dacä trupele i poporul flu se Imbätaserà cu recentul
triumf, resimteau, totui, efectul ametitor al propagandei

54
Dr. Goebbels, care ridica In siãvi dorinta de pace mariifestatä de
Hitler pe fundalul hotãrIrii Aliatilor de a nimici Gerrnania. Din päcatc,
presa i politicienii Alialilor ii furnizau lui Goebbels suficiente
exemple menite sa consolideze imaginea Lupului Aliat care sc
pregätea sä devoreze mielul german.
Dei acest prin complot urzit impotriva lui Hitler In timpul
räzboiuiui se näscusemort, Hitler nu a reuit sã-i lanseze ofensiva
In toarnná, aa cum sperase. Ironia soartei face ca acest lucru sä
fie de bun augur pentru ci i dezastruos pentru restul Iumii — inclusiv
pentru poporul german.
Data fixatä initial pentru ofensivã era 12 noiernbrie. La 5
noiernbrie, Brauchitsch a fcut o noua tentativá de a-I convinge pe
Hitler sä renunte la invadarea Frantei, expunind pe larg
considerentele care pledau Impotriva acestei idei. Hitler i-a respins
argumentele i 1-a mustrat cu asprime, insistind totodatã ca atacul
sä inceapã pe 12 noiembrie. In ziua de 7 noiembrie, tott1i, ordinul
a fost anulat — cäci rneteorologii prognozaserä vreme proastä. Data
s-a decalat cu trei zile, fund apoi aminatä in mai multe rinduri.
Dei vremea urItã i friguroasá constituia un motiv temeinic
de arnInare, Hitler spumega de furie fiindcä trebuise sa-i dea
acordul i flu accepta ideea cã aceasta era singura cauzã care se
afla injoc. I-a convocat pe toti comandantii superiori la o consratuire
pe 23 noicmbrie. Cu acest prilej, a Incercat sä le risipeasca Indoielile
cu privire Ia oportunitatea lansärii ofensivei — exprimindu-i
Ingrijorarea In fata pericolului potenia1 reprezentat de Rusia i
insistind, totodatã, asupra ideii cä Aliatii occidentali nu ar fi dispui
sa ia In considerare ofertele lui de pace, In schimb, vor lua mãsuri
de inarmare. ,,Tirnpul lucreazã In fayoarea adversarului nostru.”
,,Avcm un càlcii al lui Ahile — Ruhr... Dacä Anglia i Frana ajung
pinä in RuIir, trecind prin Belgia i Olanda, soarta noasträ e
pecetluitä”.
In continuare, le-a reproat cä dädeau dovadä de 1aitate i
i-a acuzat Ca incercau sä-i saboteze planurile. Dc asemenea, ic-a
rearnintit Ca se impotriviserã tuturor demersurilor lui dupä
reocuparea Renanici, Ca reuitcle lui probaserä cã avusese dreptate

55
de fiecare data i cà acurn le pretindea sä-i punã In aplicare ideile.
In momentul in care a Incercat sä-i atragá atentia asupra riscurilor
mult rnai man implicate de noua tcntativä, Brauchitsch n-a fàcut
decIt sä-i atragä mustrãri i’rnai severe. In acca searä, Hitler s-a
Intlinit cu Brauchitsch in particular i i-a tras o nouä ,,sãpunealã”.
Ofensat, Brauchitsch si-a prezentat demisia, pe care Hitler flu a
luat-o In searnä, cerindu-i sa se supunä ordinelor.
Vrernca s-a dovedit Insä un sabotor mai eficient decIt generalii,
antrenInd onoua serie de arnInári In prima jurnätate a lui decembrie.
Hitler s-a hotärIt sã ateptc pInä la Anul Non, acordInd permisii de
Cräciun. Vremea a continuat sä fie proastä i dupä Cräciun, dar
pe 10 ianuarie Hitler a fixat Inceputul ofensivei pentru data de 17
ianuarie.
Dar chiar In ziua In care a luat aceastä decizie, a survenit
cea mai dramaticä ,,Intimplare” cu putinã. Reluatä de nenumärate
on, povestea este redatä deosebit de succint de generalul Student,
comandantul suprern al Fortelor Germane Aeropurtate:

In ziua de 10 ianuarie, un major tnimis de mine In misiune

specialä ca ofiter de legätura pe lInga Flota a 2-a Acrianä a
zburat de Ia München la Bonn pentni a discuta cIteva detalii
neInsemnate ale planului cu reprezentanii Fortelor Aeriene.
Cu toate acestea, avea asupra sa planul operafional compiet
pentru atacul In vest.
Din cauza gcrului i a vintului puternic, s-a rãtäcit
deasupra Rinului Ingheat i acoperit de zäpadä i a ajuns cu
tvionul in Belgia, unde a trebuit sa aterizeze fortat. Nu a reuit
sa ardä compiet docunientul. Päri importante din el au cãzut
In mIinile belgienilor, care au afla.astfel liniilc generale ale
planului german pentru ofensiva in Occident. Ataatul german
cu probleme de aviae Ia Haga a raportat in acecai searã Ca
regele Elclgiei a avut o lungi conversatie telefonicà cu regina
Olandei.

‘Liddeil Fl art. The Other Side of the 1111/, p. 149.

56
 Desigur, In acel moment nemtii flu tiau cc se IntImplasc cu
docurnentele, dar era firesc S se gIndcasca Ia cc era mai rãu i sä
ina scama de aceastã nouã situatic. Hitler, spre dcosebire de ceilalti,
si-a pãstrat Insã cumpätul.
Era interesant de urmärit reactia conducãtoriior
Gcrmaniei fatä de accst incident. In timp ce Goering tuna i
fulgera, Hitler si-a pästrat calmul... La inceput a vrut sä atace
imediat, dar din fericire s-a abtinut — i a hotärIt sa renune
definitiv la planul opcraionaI original. Acesta a fost Inlocuit cu
planul Manstein’.

Gencralul Walter Warlimont, care deinca o fitncie cheie 2

in Statul Major General, nota cä Hitler a decis sa schimbe planul
pe 16 ianuarie, accastä mäsurä find dictatã de accidentul aviatic .
HotãrIrea a avut repercusiuni deosebit dc nefavorabile asupra
Aliatilor, chiar dacä ic-a acordat un ragaz suplimentar de patru
iuni pentm pregätiri — IntrucIt ofcnsiva gcrmanä se arnIna pe termen
nelimitat, planul urmInd sã fie complet refacut i flu a fost gata
decit In ziua de 10 mai. Puncrca lui in aplicare i-a descumpãnit
total pe Aliap i a provocat prãbuirea rapidä a armatelor franceze,
in timp cc cngiczii abia au reuit sä scapc pc marc, din Dunkcrque.
Aparc fireascà mntrebarca dacä aterizarea fortata, a maioruiui
a fost Intr-adevär un accident. Era de ateptat ca, dupä räzboi,
oricare dintrc generalii gennani irnplicai sä Incerce sä sc plaseze
intr-o lurninä favorabilä In ochii celor care ii luaserä captivi,
pretinzInd cã cl pusese ia caie accidentul, spre beneficiul Aliaplor.
In realitatc, Insa, nici unul nu a procedat astfel — toti pärInd convini
cã accidentul fuscse perfect autentic. Sc tic, Insä, prea bine cä

‘Liddell Hart, The Other Side of the Hi/i, p: 149.

2 A fost adjunctul efului Direciei Qperaii a Statului rvlaior General,
sub generalul Jodi.
Liddell Hart, The Other Side of the Hill, p. 155.

57
arniralul Canaris, cful Scrviciilor Secrete Germane — care a fost
ulterior cxccutat — a intreprins nenumáratc dernersuri discrete
pentru a contracara intentiile lui Hitler i cä exact inaintea atacurilor
din primävarä Impotriva Norvegiel, Olandei i &3elgiei au fost trirnise
avertismente tärilor amenintate — dei accstc scmnale flu s-au
bucurat de atentia cuvcnità. $tirn, do asenienea, cä arniralul Canaris
a actionat pe cäi misterioase i cä se pricepea de minune sä teargã
once urrnä compromilãtoare. Aadar, accidentul fatidic din 10
ianuarie cste sortit sa rämInä o chestiune neellLcidatã.
In schimb, nici un dubiu do acest fel nu planeazä asupra inicrii
noului plait $i acesta constituie un episod straniu — dei de. altä
naturä.

Potrivit vechiului plan, elaborat de Statul Major General sub

conducerea lui Halder, principalul atac urma sä tie declanat prin
centrul Belgiei — ca In 1914. Acesta trebuia executat de Grupul
de armate ,,B”, sub conducerea lui Bock, in timp ce Grupul de
armate ,,A”, condus de Rundstedt urma sä lanseze un atac
secundar, pe partea stingä, prin regiunea deluroasä i Impäduritä a
Ardenilor. Aici flu erau de ateptat rezultate importante, IntrucIt
Statul Major General considera cä Ardenii reprezintã un inut mult
prea dificil pentru o Inaintare cu tancuri, aa cä toate diviziile blindate
au trecut sub comanda Iui Bock’.
$eful Statului Major a! Grupului de armate conduse de

‘Statul Major General francez Impãrtäea i el acest punct de vedere.

Acelai lucru se poate spune i despre Statul Major General britanic. Cind am
fost consultat, In noiembrie 933, In pnvina modului in care unitätile noastre
de tancuri rapide — pe care Ministerul de Räzboi tocmai Incepea sã le formeze
— puteau fi folosite cu succes intr-uti viitor räzboi, am sugerat cä, In
eventualitatea unei invazii germane a Franei, noi ar trebui sä lansärn un
contraatac prin Ardeni Mi sa spus atunci cä Ardenii ,,sint de netrecut
pentru tancuri”, la care am replicat câ, dupã studierea terenului am ajuns la
concluzia cä pärerea aceasta era nefondatà, aa curn am subliniat In citeva
cãrti publicate In perioada interbelicä.

58
Rundstedt era Erich von Manstein — considerat de camarazii säi
drept ccl mai capabil strateg dintre tori tinerii generali. Dupä prerea
Iui, prirnul plan era prea evident i reproducea prea fidel planul
Schlieffen din 1914 — fiihd aadar exact genul de loviturä pentru
care Inaltul Cornandarnent Aliat ar fi fost pregãtit. Un alt inconvenient,
argurncnta Manstein, consta In faptul Ca presupunea o
confruntare cu armata britanicã, aceasta fund, dupä toate
probabi1itáiIe, Ufl advcrsar rnai dur decIt armata francezä. In plus,
flu ar duce Ia un rezultat decisiv. Spicuim din afirrnaiile sale:

N-ar fi excius sã infringern forele aliatc in Belgia. S-ar

putca sä cucerim coasta Canalulul MInccii. Dar, dupä toate
probabi1itài1e, ofensiva noasträ ar fi opritä definitivpe Somme.
Atunci s-ar repeta situaia din 1914... flu ar mai exista nici o
ansä sã se ajungä la un acord dc pace’.

Dupä o maturä chibzuinä, Manstein avansase soluia

indräzneaä de a muta principalul atac in Ardeni, pornind de la
premisa cä advcrsarul s-ar fi ateptat ccl mai puin Ia un asemenea
demers. Dar avea in minte o Intrebare, crucialã, in privina cäreia
11 consultase pe Guderian In noiembrie 1939.
Reproducern in continuare relatarea lui Guderian:

Manstein rn-a Intrebat dacä ar fi posibilä deplasarea

tancurilor prin Ardeni, In direcia Sedan. $i-a expus proiectul
de a sträpungcprelungirea linici Maginot lingä Sedan, pentru a
evita vechiul plan Schlieffen, cu care inarnicul era familiarizat
i Ia care existau toate ansele sä se atcpte inca o data.
Cunotearn terenul din timpul primului räzboi mondial i, dupa
cc am studiat harta, i-am confirmat punctul Iui de vedere.
Manstein I-a convrns apoi pe generalul von Rundstedt i un
raport a fost trirnis la OKH (Statul Major General, condus de

‘Liddell Hart. The Other Side of/he Hill, p. 152.

59
 Brauchitsch i de Halder). OKH a respins idcca lui Manstein,
dar acesta a reuit sä i-o Impärtäeascä lui Hilter’.

Warlimont a informat cartierul general at lui Hitler de ideea

lui Manstein, dupä o discuie avutä cu acesta Ia mijiocul lui
decembrie. I-a prezentat-o generalului Alfred Jodi, eful Directici
Operaii a OKH, care i-a transmis-o lui Hitler. Dar propunerea lui
Manstein a Inceput sä fie luatã in considerare abia dupä accidentul
aviatic din 10 ianuarie, cind Hitler, cãutind un nou plan, i-a arnintit
de Ca. Chiar i atunci a trebuit sa mai trcacä o lunã pina sa opteze
detinitv In favoarea ci.
Dccizia finalä s-a adoptat Intr-un mod destul do ciudat. Lui
Brauchitsch i Iui Halder Ic displacuse felul in care Manstein
insistase ca acea ,,gasclnita” a lui sä lie prefcratä planului br. in
aceste conditii, s-a luat hotärIrea sã lie schimbat din fiincie i
trirnis sä cornande un Corp do arinatä — undo ar fi ocupat o poziie
mai putin favorabilá, pentru a-si impune ideile. Dar, Inainte de transfer,
a fost çonvocat Ia o intrevedere cu Hitler, i astfel a avut
ocazia sa-i explice pe Iarg punctul säu de vederc. Aceastã intlinire
a fost aranjatã din iniiativa generalului Schmundt, aghiotantul ef
al lui Hitler, care era un admirator Infocat al lui Manstein i considera
Ca acesta fusese nedreptãtit.
Ulterior, Hitler a stäruit atIt de mult pe lInga Brauchitsch i
Halder In favoarea ideii lui Manstein, mncit acetia au cedat pInã la
urmä i au remodelat planul potrivit conceptiilor lui Manstin. Cu
toate cã s-a läsat greu convins, Raider, care era un ofiter de stat
major extrem de capabil, a redactat cu migalä planul, care s-a
dovedit in final un proiect logistic cu totul remarcabil.
0 consecinä tipicã a constituit-o, Insa, faptul cä Hitler, dupä
cc a optat In favoarea noii idei-cheie, a ajuns sä-i Inchipuie cä ci
concepuse Intregul proiect. Nu-i recunotea lui Manstein decIt
meritu de a fi fost de acord cu ci: ,,Dintre toti generalii cu care am

‘Liddell Hart, The Other Side of the Hill, pp. 153-4.

60
discutat despre noul plan in vest, Manstein a fost singurul care rn-a
Inteles”.
Dacä analizãm dcsraurarea evenimentelor dupä lansarca
ofensivei din rnai, ne dam seama Ca vechiul plan nu ar fi putut
duce Ia cäderea Frantei. Cel mult, armatcie aliate ar fi fost Impinse
Inapoi pe grania francezä, sau poate nici macar atIt. Cãci Inaintarca
germanä principala s-ar fi ciocnit frontal de cele mai puternice i
mai bine Inzestrate forte franco-britanice i ar fi trebuit sä lupte
croindu-i drum printr-un tinut pun cu obstacole, presärat cu nun,
canale i orae marl. Ardenii ar fi putut reprezenta chiar o solutie
mai dificilä, dar dacã nemtii ar fi reuit sä strãbatä fulgerator
aceastá ccnturä de dealuri Impadurite din sudul Belgiei, Inainte ca
Inaltul Comandament francez sã sesizeze primejdia i sà-i punä
trupele In rnicare, cirnpiile unduitoare ale Frantei s-ar fi aternut
netede In calea br — un tinut ideal pentru Inaintarea nestInjenita a
tancunilor.

Dacä s-ar fi aplicat vechiul plan i s-ar fi ajuns Intr-un impas,

aa cuin era probabil, evolutia räzboiului ar fi fost cu totul alta.
Dei este greu de crezut cä Franta i Anglia ar fi putut Invinge
singure Germania, blocarea ofensivei germane le-ar fi lasat rägazul
necesar sä-i perfectioneze inarmarea, In special Ia capitolul
aparate de zbor i tancuri, stabilindu-se astfel un echilibru de putere
sub raportul acestor noi arme. NeIndeplinirea promisiunii Iui Hitler
in privinta victoriei ar fi provocat, cu timpul, subminarea Increderii
trupelor i, implicit, a poporului gennan. Astfel, un impas survenit
pe frontul de vest ar fi oferit puternicului grup de oponenti ai lui
Hitler, in tara, pnilejul de a cItiga noi aderenti i de a-si perfecta
planunile de Inläturare a lui, ca un pas prelirninar In vederea Incheierii
päcii. Indiferent ce s-ar fi IntImplat dupä bloCarea nemtilor, e posibil
ca Europa sä fi fost crutata de mu1te dintre distrugerile i sufeninele
care s-au abätut asupra popoarelor ei In urma lantului de evenirnente
declanate de prabuirea Frantei.
In timp cc Hitler a profitat din plin de pe urma accidentului
aviatic care 1-a determinat sä modifice puanul de atac, Aliatii au
avut mult de suferit. LJnul dintre cele mai stranii aspecte ale acelci

61 -
mntImpläri este faptul cá n-au inut aproape dcloc searna de
avertismentul ce le cäzuse practic in poalä. Cäci documentele pe
care le transporta ofieru1 de stat major german nu au ars chiar atIt
de räu, cópii dupä dc find transrnise imediat de belgieni guvernului
francez i britanic. Dar consilierii br militari erau Inclina4i sä creadä
cä plasarea documentclor reprezenta o stratagcmã menitã sã-i
inducä In eroare. Punctul br de vedere se dovedea, Insã, aproape
absurd, cäci In acest caz ar fi fost vorba de o stratagemá
prosteascä, ce implica riscul ca belgienii sä fie pui In garda i
determinati sã-i consolideze relatiile de colaborare cu francezii i
englezii. S-ar fi putut foarte bine sa-i deschidã fronticra i sä lasc
armatele franco-britanice sä intre In tara, Intärindu-le Iiniile de
apãrare, inainte de interventia adversarului.
Si rnai straniu a fost faptul cä Inaltul Comandament Aliat flu
si-a modificat In nici in fel propriile planuri i nici flu si-a luat vreo
mäsura de precauie in eventualitatea in care planul capturat ar fi
fost autentic, ceea ce ar fi obligat Inaltul Comandarnent german
sA-i concentreze atacul In altä directie.
La mijiocul lui noiembrie, Consiliul Suprem al Aliaiior
adoptase Planul ,,D” propus de Gamelin, o variantä hazardatä a
unui plan rnai vechi pe care Statul Major britanic o privise initial cu
nelneredere. Conform planului ,,D”; aripa stIngä consolidatä a
annatelor aliate urma sä nãvàieascä in Belgia de Indatä cc Hitler
se punea In micare, InaintInd cit mai mult posibil spre est. Asta
insemna sã cadã drept In mIinile lui Hitler, cãci mutarea Aliatilor
se potrivea ca o rnänuä noului säu plan. Cu cit aripa stIngä a
Ali4iior ar fi Inaintat mai adinc spre centrul Belgiei, cu atit ic-ar fi
fost mai simpbu tancuribor Iui Hitler sä strãbatã Ardenii i sã treacä
apoi prin spatele armatcior franco-britanice, täindu-le calea.
DeznodämIntul previzibil a devenit i mai cbar, intrucit naltu1
Comandarnent Aliat a utilizat grosul fortelor sale mobile pentru
Inaintarea In Belgia, lãsInd doar o paväzá subtire formatä din divizii
de mIna a doua pentru a pãzi pivotul inaintárii — In fata ieiri1or din
,,Ardenii de netrecut”. Spre a inrautati i mai mull situatia, liniile de
apárare pc care urmau sä Ic sustina erau deosebit de slabc — in

62
brea dintre capätul Liniei Maginot i Inceputul frontului britanie
fortiticat.
Churchill pornenete In mernoriile sale de Ingrijorarea
manifcstatä de cercurilc britanice, In acca toarnnä, din cauza breci
din front i spune: ,,D1 Hore-Belisha, ministrul de Rãzboi, a ridicat
problema In cIteva rInduri In cadrul ministerului... Cabinetul i
cornandantii notri militari se sfiau sa-critice aliatii ale cäror forte
erau de zece on mai puternice decit ale noastre”.’ Dupä retragerea
lui Horc-Belisha la Inceputul lui ianuarie, ca unnare a furtiinii stimite
de criticile lui, s-a insistat i niai puin asupra accstui aspect. Dc
ascrnenea, se remarca o recrudescentä primejdioasà a unei false
Incrcderi, in Anglia i in Franta dcopotrivã. ntr-o cuvIntare din 27
ianuanie, Churchill declara cä ,,Hitler i-a pierdut cea rnai bunä
ansã”. Aceastä afirmatie linititoar a fost titratã en litere de-o
chioapã In ziarele dc-a doua zi. Era exact perioada cind noul plan
prindea contur In rnintca lui Hitler.

‘Churchill, The Second World Wa, vol. Ii, p. 33.

63
Razhoiul finlandez
4. Alacuri ruscti
Conlraatacuri finlanileze
OMile 100
F.
0Km. 150

nda1aksha

B U S

-— n

L ESTONIA ‘LI
 Capitolul .5

Rãzboiul finlandez

Dupä Impárirca Poloniei, Stalin avea de gInd sã apere flancul

baltic al Rusiei Irnpotriva nei viitoare amenintäri din partea
partcneruiui säu teinporar, Hitler. In consecinta, guvernul sovietic
s-a grabit sã obinã un control strategic asupra vechilor teritoriiLampon
ale Rusiei In Marea Balticã. La 10 octombrie, Incheiase
deja pacte cu Estonia, Letonia i Lituania, care ii perrniteau sä-i
instaleze gamizoane in punctele-cheie din {ãrile respective. In ziua
de 9 octombrie au Inceput tratativele cu Finlanda. La 14 octombric.
uvemul sovietic si-a formulat preteniile. Acestea vizau trei
Dbiective principale.
In primul rind, Impiedicarea accesului pe mare spre Leningrad:
a) prin blocarea Golfiului Finic cu artilerie de pe ambele coaste,
pentru a nu permite intrarca In Golf a navelor de transport i de
rãzboi inamice; (b) prin Impiedicarea accesului inamicului spre
insulele din Golful Finic situate la vest i Ia nord-vest fatä de intrarea
;pre Leningrad. In acest scop, finlandezilor ii se cerea sä cedeze
insulele Hôgland, Sciskari, Lavanskari, Tytarskari i Loivisto, in
chirnbu1 altor teritorii; totodatã, ci urrnau sã concesioneze pe o
erioadä de treizeci de ani portul Hango, astfcl melt ruii sä-i
oatä construi acolo o bazä navalä cu artilerie de coastã, capabilä
— Impreunä CU baza navalä de la Paldaski, de pe coasta opusa — sã
)lochezc accesul In Golful Finic.

65
 In al doilca rInd, so urrnãrea Irnbunãtirea ciiIor do acces
PC uscat spit Leningrad, deplasInd rnai in spate grania finlandezä
din Istrnul Karelia pIna Ia o linie do undo tirul artilerici grele nu ar
fi puflit atinge Lcningradul. Reajustärile frontierei ar Iãsa, totui,
intactc’principalcle posturi de apirare dc pe Linia Mannerhcim.
In al trcilca rind, trebuia sä fic mai binc trasatä grania in
Nordul Indcpartat, cici in rcgiunca Pctsamo, aceasta con sta numai
dintr—o linie drcaptã cc travcrsa istniul Ingust al peninsulci Rybachi,
rctczInd capätul vestic al peninsulci. La prima vedcrc, o asemenca
mod ificarc era men iti sã asigure paza cãilor do acecs pc marc spre
Murmansk, ImpicdicIndu—I pc inamic S Sc instalczc In peninsula
Rybachi.
In schiinbul accstor ajustari toritoriale, Uniunea Sovicticä sc
of’crca sa-i cedeze Finlandei inuturilc Rcpola i Porajorpi — schimb
prin care, chiar i potrivit Cãrtii ALe Finlandczc, aceasta ar fi
primit o suprafaã do 5 530 Km pätrai drept compensac pentru
ccdarca unor teritorii Insu mind 2760 Km pätrai.
0 exarninare obicctivä a acestor condii sugcrcazã cã crau
concepute pe o bazá ralionalä, pentru a oferi 0 rnai mare sccuritatc
teritoriului rusesc, färä a o periclita in vreun fel pe cea a Finlandei.
Evident, asemenea mãsuri ar Ii Impiedicat utilizarea Finlandci drept
trambulinä pentru un atac german asupra Rusici. Intr-adevär.
teritoriul pe care Rusia se oferea sã-l cedeze Fin Iandei i-ar fi largit
considerabil zona rncdianä. -

Animati de tin puternic sentiment national, finlandezii nu

puteau accepta reglementarea propusá de rui. ExprimIndu-i
disponibilitatea de a ceda toate insulele In afarä de Hogland, s-au
arätat implacabili In privinta rcnuntarii la portul Hango de pe ãrmul
continental — pe motiv Ca acest lucru ar Insemna 0 Incälcare a
politicii br de strictä neutralitate. Ruii s-au oferit sä cumpere
teritoriul respcctiv, sustinind cã o asemenca tranzactic n-ar
contraveni obligaibor de ncuftalitate ale Finlandei. Cu toate acestea,
finlandczii au refuzat oferta. Discutiile au devenit violente,
corncntariile din presa ruseascä au cäpãtat un ton amcnintator, iar

66
PC 28 noiembric guvernul sovietic a anulat traatul de neagresiune
din 1932. In zina dC 30 noiembrie a început invazia rui1or In
Finlanda.

Dupa o inaintarc iinpetuoasä, s-a produs un blocaj care a

uiniit intreaga Lume. Atacul dirCct lansat din Leningrad peste strnu1
Karelia s-a impotmolit In prirnclc fiii ale Liniei Mannerhcim. In
apropicrea Lacului Ladoga. mnaintarea a devenit irnposibilá. La
cclálalt capãt al frontului, ruii au inchis micul port Petsarno de la
Occanul Arctic, in vedcrca blocarii ajutoarelor cc urrnau sá intre
in Finlanda pc aceastã rutã.
Alte doua atacuri au fost inceputc in zona mediana a
Finlandei. Ccl mai din nord a sträpuns apärarea dincolo de Salla
pirrã la Kemijarvi. lajurnatatea dis(antei de Golful Botnic, inainte
de a fi respins de contraatacul unei divizii finlandeze care fusese
transferatä din sud, pe calea ferata. Asaltul din sud, dincolo de
Suornussalmi, a fost, de asemenca, contracarat Ia inccputul lui
ianuaric 1940. Dupá ce au incercuit flancul navalitorilor, finlandezii
ic-au blocat linia dc aprovizionare çi de retragere, au açtcptat piná
trupele br au ajuns epuizate de frig i dc foame, apoi au atacat
i ic-au dispersat.
In Occident, simpatia pentru Finlanda, considerata o nouA
victimä a agresiunii, s-a preschimbat rapid in entuziasm atunci cInd
s-a raspindit çtirea despre aparenta victorie repurtatä de cei siabi
in respingerea celor puternici. La aflarea vctii, guvernul britanic
i ccl francez au examinat posibilitatea trimiterii unei forte
cxpcdiçionare pc acest nou teatru de razboi nu numai cu scopul de
a ajuta Finianda, ci i de a controla mmdc suedeze de fier de la
Gällivare de unde Gerrnania se aproviziona, plasindu-se asifel pe
o pozitie cc ameninta flancul ci baltic. Partial din cauza obiecilor
formulate de Norvegia i de Sucdia, acest proiect nu s-a mai
materializat inainte de präbuirca Finlandei. Fran{a i Anglia au
fost astfcl scutite de implicarea Intr-un razboi cu URSS, dar i cu
Germania, intr-un moment in care capacitatea br defensivä era
pericubos de slaba. Dar amcnintarca unei deplasäri a A1iai1or in

67
Scandinavia a grabit decizia lui Hitler do a o premntimpina prin
ocuparea Norvegiei.
Un alt efect al succeselor repurtate initial d Finlanda 1-a
constituit accentuarea tendintei generale de a subestirna puterea
militarä sovicticä. Aceastã conceptie a fost rezumatä In declaraia
radiofonicä a lui Winston Churchill, din 20 ianuarie 1940, In care
se spunea Ca ,,Finlanda dernonstrase lurnii mntregi incapacitatca
rnilitarä a Armatci Roii”. Aprecierea liii grcitá a lost Impärtäitä
Intr-o oarccarc rnäsurA i do Hitler — cu consecintole mernorabile
din anul urrnätor.

Totui, la o examinare imparialä a carnpaniei sc constatã

ineficacitatea atacului initial. Nu s-au vãzut nici un fel do preparative
in vederea unei ofensive puternice, susinutä cu man stoctwi
de rnunitii i echipamente din vastele resurse ale Rusici. Au existat
In schimb semne dare Ca autoritatile sovietice fuseserã induse in
eroare de agenii br In legäturä cu situatia din Finlanda i cä, In bc
sä ia In calcul o rezistenta serioasä, si-au imaginat cá e suficient sã
sustinã o räscoalä a poporului finlandez Impotriva unui guvern
neagreat. Tara prezenta o sumedenie de obstacole naturale caiè
Ingustau cäile de acces i Inlesneau apãrarea. Intre Lacul Ladoga
i Oceanul Arctic. frontiera pärea foarte latäpe hartä, dar In real itate
consta dintr-un päienjeni de lacuri i pädun, ideal atit pentru fixarea
capcanelor, cit i pentru o rezistenta IndIrjitä. n plus, in zona de
frontierà sovieticä, comunicatiile feroviare erau reprezentate de o
singurä linie de Ia Leningrad la Murmansk, care pe toatA lungirnea
ei de 1 290 Km flu avea dec11 o ramificatie spre grania finlandezä.
In aceste conditii, atacurile din zona medianã, care sunau atIt de
impresionant In relatãrile finlandezilor, au fost efectuate cu doar
trei clivizii fiecare, patru divizii find folosite In manevra de Invãluire
Ia nord de Ladoga.
Mult mai indicatã era calea de acces In Finlanda prin Istmul
Karelia, Intre Lacul Ladoga i Golful Finic, dan aceasta era blocatä
de Linia Mannërheim i de cele ase divizii active ale finlandezilor,
concentrate acobo de la bun Inceput. Dc aceea atacurile ruseti

68
efectuate ceva mai la nord au servit atragerii rezervelor finlandeze,
in vreme cc paisprezece divizii erau deplasate pcntru un atac de
amp bare pe Linia Mannerheim. Acesta a avut bc in ziua de I
februarie, sub conducerea gcneralului Meretskov. Epicentrul
atacului I-a constituit un sector de 16 Km linga Summa, care a
fost supus unui distrugätor bombardament de artileFie. Dupä
nimicirea fortificaiiIor, tancurile i infanteria transportatã Cu sänii
au avansat ocupInd tcrenuI in timp ce forta aerianä sovieticä a
anihilat once Incercare de contraloviturä. Acest proces metodic a
durat ceva rnai mult dc douä säptämIni, dupä care s-a rcuit crearea
unei brce in adIncimca Liniei Mannerhcim. Atacatorii au desraurat
aciuni de Inväluire pentru a-i mncolti pc fmlandczi pe ambclc flancuri,
Inainte de a avansa spie Viipuri (Viborg).
0 operaie de inväluire rnai ampla a avut bc peste Golful
Finlandei Ingheat efectuatã de trupe care au Inaintat din insula
Hogland i an ajuns binc In spatele Iocalitapi Viipuri. Dei s-au apärat
cu Inverunare timp de cIteva säptãmini. fortele Finlandei erau
deja epuizate dupã eforturile de a pästra Istmul Karelia. Dupä
sträpungerea unui culoar i peniclitarea sistemului de comunicai,
präbuirea finalä a devenit certà. Capitularea a reprezentat singura
cale de preIntIrnpinare a acestei eventua1itäi, avInd in vedere faptub
cä mult promisa forà expediionarã franco-bnitanicà nu sosise,
dei fusesc aproape gata de Imbarcare.
La 6 martie 1940, guvernul finlandez a trimis o deIegaie
pentru a negocia pacea. In afara condiiibor puse iniiaI de sovietici,
Finlandei i se cerea acum sä cedeze teritorii din zonele comunelor
Salla i Kunsamo, Intreg Istrnul Karelia, inclusiv Viipuni, precum i
partea finlandezä a Peninsulei Fisher. Dc asemenea, i s-a pus In
vedcrë sã con struiascá o cale feratä de Ia Kemijarvi pInä bagrania
(care nu era încä stabibitä), pentru a face legatura cu linià feratä
terminus a rui1or. n ziua de 13 martie, s-a anuntat cä toate conditiile
impuse de sovietici au fost ácceptate.
AvInd In vedere circumstane1e radical schimbate, mai ales
dupä präbuirea dezastruoasã a Liniei Mannerheim, In sectorul

69
Sumina, Ia 12 februaric, noile conditn impuse de sovietici päreau
extrern dc moderate. Dar fcldmarca1u1 Mannerheim, care era
mult mai realist decit inajoritatea politicienilor i, pe bunä dreptate
puscsc Ia Indoialä ofcrtele insistentc de ajutor formulate de francezi
i englezi, a pledatpentru acceptarea condiiilorpropuse do sovictici.
Form ulIn1d preteni atit dc nilci, Stalin i-a dovedit realecalitati do
on-i dc stat, caci tin voia decIt sã incheic cit mai repedc o aciune in
care fuscserä angrcnai rnai mult de un milion din soldatii trupelor
sale, precurn i o mare parte din tancuri i aeronave, Intr-un momcnt
cind primãvara crucialä a anului 1940 se profila amenintätoare
Ia orizont.

Dacä in Europa edo mai favorabile condiii pentru

dec1anarea unui Blitzkrieg existau numai in Polonia, Ii?schirnb,
Finlanda constituia un teatru do luptã doosehit de nepotrivit pentru
o asemenea reprczentaie, mai cu seamä In peiloada cInd a fost
organizatä -i regizatã aceastä invazic.
lncercuirea geografica a frontierei poloneze era favorizatä
de amploarea cornitnicaii1or germane i de numärul redus al celor
poloneze. Relieful putin accidentat a! tärii oferca posibilitatea unor
atacuri cu forc1c rnccanizate, Ia care se adauga i avantajul vremii
uscate din luna septembrie. Mai mult decit majoritatea armatelor,
cea polonezä rärnásesc fidelä traditici ofensive, dovedindu-se total
ncputincioasA Inutilizarea puineIor mijloacc de care dispunea
In cazul unei actiuni defensive.
Dimpotrivä, In Finlanda, apãrãtorul a profitat de faptul cã
dispunea de un sistem de comunicatii interne, atIt feroviare, cit i
ruticre, mult rnai bun decIt acela al atacantului aflat de cealaltä
parte a fronticrei. Finlandezii aveau citeva linii ferate paraicle cu
grania, pentru deplasarea lateralã rapidä a rezervelor br; ruii flu
dispuneau dccit de o singurä linie de Ia Leningrad Ia Murmansk,
cu 0 ramificae spre grania finlandezä. In alte pãri, ruii ar fi
trebuit sä Inainteze intre 80 i 240 Km de la calea feratä pentru a
trece frontiera i mult mai mult chiar pentru a putea amcninta
vreun punct de importanä strategicä. n plus, aceastä Inaintare

70
trebula fcutä printr-un tinut de lacuri i päduri, pe drurnuri proastc
care erau acopcrite acurn de tin strat gros de zapadä.
Aceste dificultäti au limitat considerabil fore1e pe care
Uniunea Sovieticã le putea deplasa i rnentine pe pozitic, cu
exccpia celor angajate Intr-o Inaintare directä prin Istrnul Karelia
Impotriva Linici Mannerheim, care era puternic apãratä. Aceastä
lirnbã de pärnmnt, cu 0 1ãrne de 1 50 Km pe hartã, reprezintä mull
mai utin sub aspcctul realitätii strategice. Ojumätate din ea eslc
blocatã de albia Ialä a rIului Vuoksi, jar rcstul tcritoriului e acopcrit
in cea mai marc partc de lacuri, cu paduri Intre dc. Spatiu pentru
desiurarea unor forte considcrabilc nu existã decIt lInga Summa.
In afara diflcultätilor strategice de a cornasa trupe numeroase
pe pãrile evident expuse ale frontierci finlandcze, Impingmndu-Ic
apoi adinc in ara inamicului, mai exista i dificultatca tacticã de a
Invinge rezistenta apãrãtorilor care cunoteau tcrcnul i SC
priccpeau sä-i exploateze avantajele. Din cauza lacurilor i a
pãdurilor, once cotropitor are tendinta sa-i concentreze Inaintarea
in canale Inguste, unde poate fi secerat de focul rnitra1iere1or
aceleai lacuri i paduni oferä totodatä nenurnärate ocazii pentru
manevre de Inväluire, precurn i pentru hartuieli ale trupelor de
gherilä. A pätrunde Intr-o asemenea arä i a te confrunta cu un
duman dibaci este periculos chiar i pe timp de varä, darärninte In
toiul iernii arctice, àtunci cInid coloanele grele se deplaseazä cu
stIngãcie, aidorna unui tip in saboti care Incearcä sä se ia la tnIntã
Cu Ufl adversar incaltat cu pantofi de tenis.
Chiar dacã s-a dovedit riscantã hotänIrea feldmarealului
Mannerheirn de a-si rnenine fore1e de rezervä In partea cea mai
sudicä pInä cc ruii au dat cärtile pe fatá, In ansamblu, strategia sa
a fost justificatã Intru totul, datoritã ocaziilor ofenite pentru
contaatacuni de strapungenile initiale ale inamicului — Indeosebi in
acest gen de ará i In vrerne de iarnä.
CIt desprc rui, era de ateptat ca nite planuri furite pe
baza unei false ipoteze sä se spulbere In confruntarea cu realitatea.
Dar aceasta flu constituic o dovadã de ineficacitate militanä Ia

71
nivelul Intregii armate. Dei regimurile autoritare sInt cele mai
susceptibile Ia genul de relatäri despre o situatie care concordä cu
dorintele br, totui, nici un tip de guvernare nu este irnun la aceste
riscuri. Nu stricã sã rearnintirn cä printre cele rnai false ipoteze din
istoria moderriä se nurnärä acelea care au stat Ia baza planurilor
franceze din 1914 i 1940.
PARFEA a 111-a

RAIl UFNIREA
1940
 Ocupárea Narvegiei
llJflOll CIttipuri tie nine lansate tie Royal Navy
Dharcãri gennalle (9 apr.)

Parmitiliri gerniaiie
Debarcãrl I
Aeroporluri 27 mai
o Mile 200 Fortele aliate reocupã
I ti_li IJl Narvikul de a germani ätre•
0 Km 300 a de fiermu
7 iunie-
Ultimele ft
evacueazá

JOFINEBUI±1
b bsIo,wrdf,
trnnger

Ros’

?AN;1]
9 aprilie
Germania invadeaz.á
Danemarca i Norvegia;0]

-\ GERMANIA
 Capitolul 6

Cotropirea Norvegiei

Ceic ase luni do acairnic Ine1ätoare care au urmat dupä

cucerirea Poloniei s-au Inchciat cu 0 neatcptatä bubuiturã de tutet.
Aceasta nu s-a produs acolo wide so Ingramdiscra norii do furtunà,
ci pe marginea dantclatã a Scandinaviei. Panicele tan Norvegia
i Danemarca au fost träsnitc de I’ulgcrul lui Hitler.
La 9 aprilie, ziarcie publicau tirca Ca in ziua precedentä
fortele navale britanice i franceze intraserä in apele Norvegiei
pentru a plasa baraje do mine — Cu scou1 de a bloca accesul
oricäror nave care raceau cornert Cu Germania. Comentariile
favorabile accstei initiative se Imbinau cu argurnentelejustificatoare
pentru Incälcarea neutraiitätii Norvegici. Dar in acea dirnineatä
radioul a fäcut ca accastä tire sä devinä pcrimatã — difuzmnd
informatia, cc pärea i mai uimitoare, potrivit cáreia fore1e germane
debarcau intr-o serie de puncte, dc-a lungul coastci Norvegiei
i cä intraserä, de ascrncnea, in Danemarca.
Cutezanta acestor actiuni ale nerntilor, cc sfidau supenioritatea
Angliei ca putere rnaritimä, i-a debusolat pe conducätorii Aliatilor.
In declaratia Facutä in Camera Comunelor, In acea dupã-amiazä,
premierul britanic, Chamberlain, spunea cä germanhi debarcaserä
i in lungul coastei apuscne a Norvegiei, Ia Bergen i Trondheim,
precum i PC coasta sudicä, adäugind In Incheicre: ,,S-au prirnit
veti despre 0 debarcare similarä i Ia Narvik, dar ma Inidoiesc Ca

75
aa stau lucrurilc.” Autoritãtilor britan ice Ic venea greu sã creadä
cä Hitler s-ar fi aventurat sä dcbarce atIt de departc In nord, i
asta cu atit mai mult cu cit tiau cä fortele br navaic se aflau Ia
fata locului pentru a acopcri operaiunile dc minare i a duce la
bun sfirit i alte misiuni. 1i. spuneau cä, de bunã seamä, se
Intelesese greit ,,Narvik”, in bc de ,,Larvik”, o bocalitatca de pc
coasta sudicã.
Totui, Inainte de sfiritul zilei flu rnai Incäpea nicio Indoialä
cä nemtii puseserä mIna pe capitala Norvegiei, Oslo, i pe toate
porturile principale. inclusiv Narvik. Toate atacurile germane lansate
sirnultan pe mare fuseserã Incununate de succes.
Dezarnägirea guvernului britanic provocatá de accastã
ipotezä a fost urrnatã de o nouä iluzie. Douä zile mai tIrziu, Churchill,
pe atunci ministrul Marinei, spunea In Camera Comunelor:

Dupä opinia mca, care este Impärtäitä de abilii mci

consilieri, Herr Hitler a cornis o gravä eruare strategicä... am
avut enorm de cItigat de pe urma evenimentelor din
Scandinavia... $i-a asurnat o scrie Intreagã de ob1igaii pe coasta
norvegianä pentru care va trebui acum sä lupte, la nevoie, pe
tot parcursul verii Impotriva unor pLiteri care posedä forte
navale de o superioritate covIritoare, find totodatä capabile
sã le transporte Ia locul actiunii mult mai uor decIt ci. Nu väd
care este cItigu1 pe care J-ar fi putut obtine... Consider cä
sIntem deosebit de avantajati de... gafa strategicä la care a
fost provocat dumanul nostru de rnoarte.

Aceste cuvinte frurnoase flu au fost, Insä, urmate de fapte

pe mäsurä. Contraloviturile englezilor s-au dovedit lente, oväitoare
i superficiale. CInd a trebuit sã treacä la fapte, Amiralitatea, In
ciuda dispretului manifestat Inainte de räzboi fatá do puterca
aerianä, a devenit extrem de prudentä i a ezitat sä-i trimitä navele
in locuri unde interventia br ar fi fost saiutarã. Trupele de uscat au

1 Churchill, War Speeches, vol. 1, p. 169—70.

76
manifestat o slAbiciune i mai mare. Dei In citeva locuri s-au
debarcat forte in scopul evacuãrii invadatorului german, acestea
au fost reimbarcate In mai puin de o spàtämInä, cu excepa unui
punct de sprijin Ia Narvik — abandonat i ci o lana mai tirziu, ca
urmare a declanarii principalei ofensive germane in apus.
Castelele de nisip inaltate de Churchill se práväliserá
fulgerätor. Füsesera construite dupã o eonceptie fundamental greitä
despre schimbarile survenite in ducerea rãzboiului modern —
indeosebi In ceea ce privete efectul puterii aeriene asupra eelei
navale.
Malt mai realiste se dovedisera cuvintele sale de incheierc:
dupa cc zugrävise Norvegia ca o capcanä pentru Hitler, Prezentase
invazia germanä drept un pas Ia care Hitler ,,fusese provocat”. Dc
altfel, cea mai uimitoare dintre toatedescoperirile postbelice despre
opcra;iunile militare a fost faptul cã Hitler, In ekeda lipsei sale de
scrupule, ar fi preferat ca Norvegia sä rämInã neuträ i nu a plänuit
sa o invadeze pinä cInd n-a avut dovada palpabila eä Aliatii puneau
Ia eale o interventie ostilä lui In zonä.
Este fascinant sä urmäreti desfàurarea evenimentelor din
spatcle scenci, dar In acelai timp tragic i inspaimintator sã-i vezi
pe politicienii impulsivi reactionind violent i provocind astfel explozii
de forta distructiva. Primul pas s-a fàcut pe 1 ¶1 septembrie 1939,
cInd Churchill (aa cum mentioneaza In memoriile sale) a fo4at
Cabinetul britanic sa adopte proiectul plasarii unui baraj de mine in
,,apcle teritoriale norvegiene”, ,,blocind (astfel) navcle cornerciale
norvegiene care transportau minerçu de fier suedez de la Narvik”
in Germania. A argumentat cã o asemenea masura ar avea
,,importanta majorã pentru paralizarca industriei de razboi a
inamicului”. Potrivit notei ulterioare adresate Primului Lord al
Amiralitatii: Cabinetul, inclusiv miriistrul de Exteme (Lord Halifax),
a primit deosebit de favorabil aceasta propunere”.
Informatia pare destul dc surprinzatoarc, intnicIt sugereaza
ca membrii Cabinetului erau Inclinati sa favorizeze siIritul fara sa
analizeze cu atentie mijloacele — sau consecintele acestora. Un

77
proiect similar fusese discutat in 191 8, dar cu acea ocazie, dtipa
curn se mentioneazã In ,,Istoria Navalä Oficialã”:

Cornandantul suprern (Lord Beatty) a spus cä ofiterilor

i soldaiIor din Grand Fleet’ic-ar displäcea profund sa
pätrundã cu o forä cop1eitoare in apeic unui popor mic, dar
viteaz, rccurgIndla mijloace de constrIngcrc Impotriva mi. Dacá
norvegienii rezistã, aa cum probabil ar face-o, s-ar produce
värsäri de singe; accasta, a spus comandantul suprem, ,,ar
constitui o crimã Ia fel de gravä ca oricarc dintre crimele
sãvIritc de nemti in alte päri”.

S-ar putea ca marinarii sä-i fi racut rnai muite scrupule decit

politicienii, sau ca starea de spirit a guvemului britanic sä fi fost
mai proastã Ia Inceputul räzboiuluiIn 1939, decitla sfiritu1primuIui
rázboi mondial.
Personalul Ministerului de Externe a exercitat, totui, o
influenlä CU consecinte restrictive, atragInd atenia Cabinetului
asupra violärii neutralitäii Norvegiei. Churchillnoteazä cu tristete:
,,Argurnenteie Ministeruiui de Exteme erau scrioase i nu puteam
sã Ic ignor. Am continuat... sä Imi impun punctui de vedere prin
once mijloace i cu once priiej”2. Acesta a devenit un subject dc
discuie In cercuni tot mai largi i argurncntãri In favoarea Iui au
apãrut i In presä. Aceasta a fost chiar modalitatea de a spori
anxietatea Germaniei i de a o obiiga sá treacã Ia contrarnäsuri.
In ceea ce-i privete pe nemi, documentele dezväluie un
prim eiement important Ia Inceputul iui octombrie, cInd comandantul
suprem al Marinei, amiralul Raedcr, si-a exprimat temerea Ca
norvegienii ar putea sa-i deschidã porturiie pentru englezi i i-a
raportat lui Hitier cc dezavantaje strategice ar prczenta pentru ci
ocupatia britanicã. A sugerat, de asemenea, Ca submarinele germane
ar avea nevoie de baze pe coasta norvegianã — eg Trondhcim

‘Flota principalã a Angliei Intinipul primului räzboi inondial.

2 Churchill, The Second World War vol. 1, p. 483.

78
— pe care Ic-ar putea obtine prin presiuni din partea ruiIor.
Hitler, insa, flu a luat in searná sugestia. Gindurile lui erau
Indreptate asiipra pianurilor de atac In Occident, sa constrIngä
Franta sa Incheie irn tratat de pace i flu inca ca aitceva sä-i
abatã atentia de Ia acestea.
0 nouä i puternicä provocare — pentru arnbele parti — a
constituit-o invadarea FinIandei de cätre rui, Ia sfirituI ui
noiembrie. Churchill a Intrcväzut posibilitatea de a lovi in flancul
Gcrrnaniei sub masca unui ajutor destinat finlandezilor: ,,Salut acest
even irnent favorabil ca pe un mijioc de realiza un avantaj strategic
rnajor—tierca aprovizionãrii Gerrnaniei cu minercu de 11cr”1.
lntr-o notä din 16 decembrie, si-a expus toate argurnentele
in sprijinul acestei mãsuri pe care o descria drcpt o ,,operaiune
ofensivä majorä”. Admitea cã era probabil ca In felul acesta nempi
sä lie silii sã invadeze Scandinavia, cad, aa cum spunea ci: ,,Dacä
tragi In inamic, trage i el In tine”. Se gräbea Insä sä adauge: ,,Avcm
mai mult de cItigat, decIt de pierdut, printr-un atac german asupra
Norvegiei i a Suediei”. (Omitea once referire Ia suferintele pe
care popoarele scandihave Ic-ar avea de mndurat de pe urma
transformärii tãrilor br In cImpuri de Iuptä.)
Cu toate acestea, majoritatea membrilor Cabinetului
continuau sä-i facä scrupule In privina violärii neutralitätii
Norvegiei. In ciuda pledoariei insistente a lui Churchill, se ab{ineau
sä aprobe executarea imediatã a proiectului säu. I-au autorizat Insã
pe efii de stat major sä ,,facä planuri pentru debarcarea unci forte
Ia Narvik” — care reprezenta punctul terminus al cãii ferate cc
ducea la zãcämintele de 11cr de la Gãllivare din Suedia, jar de
acolo In Finlanda. Dacã ajutorul pentru Finlanda era scopul märturisit
al unei asemenea expediii, obiectivul fundamental 11 constituia
dominatia asupra zäcãmintelor de fier din Suedia.
In aceeai lunã, a sosit din Norvegia Ia Berlin un vizitator
important. Era vorba de Vidkun Quisling, fost ministru al Apãrãrii,
efti1 unui mic partid de tip nazist, care simpatiza cu Germania. La

Churchill, The Second World War, vol. 1, p. 483.

79
sosire s-a IntIlnit cii arnirahul Raeder cäruia i-a vorbit do pericolul
ca Anglia sä ocupe in curInd Norvegia. A cent bani i sprijin
neoficial pentru propriiie sale planuri de a organiza un puci menu
sa Inläture de la putere guvernul norvegian existent. A precizat cä
exista tin anumit numãr do ofiteri superioii norvegieni gala sä-l
sprijinc — inclusiv, pretindca ci, colonelul Sundlo, cornandantul de
Ia Narvik. Dupä preltiarca puterii promitea sä-i pofteascá pe ncmI
sã intro in arä penthi a ocroti Norvegia. preIntImpinInd astfcl
patriindcrca englezilor.
Raedcr 1-a convins p Killer sä-i acorde lui Quisling o
Intrcvedcrc care a avut bc pe 16 i 18 decembrie. Din Inrcgistrarea
convorbiribor ieiese Ca Hitler a spus cä ,,ar prefera c Norvegia. Ia
tel ca i restLLi Scandinavici, sä rämInã compict ncutrã”, mntnucIt nu
dorca sa .,lãrgeascä teatrul räzboiuiui”. Dar ,,dacä inaniicul s-ar
pregãii sa cxtindä rãzbouul, ar lua i ci mäsuri mcnitc sä-i protcjczc
Inipotniva accstei arnenintãri”. Intre timp, lui Quisling i se prom itca
o subventic i i so dãdeau asigurãri Ca problema acordãrii unui
sprijin militar avea sã fib in curind studiatä.
Totui, in Jurnalul de räzboi al Statuhui Major Naval german
sc CoflScmncazä Ca pe 13 ianuarie, cu 0 luná mai tIrziu, exista Inca
o)Inia ,,sohuIia cea mai favorahilã ar fl mcnincrca ncutraiitätii
N rvcpici’’, iIca se toni Hi hi Ingnionirca cii pnivi rc hi ,,in(cnia Anglici
Ic a 0(1 ipa Ni rvegia cii acordul (ac it a I gii vcrnuhui norvegian”.
xc intlinpia. unsi, In cealallä tabara? Pc 15 ianuaric,
gencrahul (himclin, cuuiiandanhul suprern al francezibor, a adrcsat o
notã liii Daladicr, prirnul ministru, cii pnivire Ia oportunitatea
dcschideri.i unui nou teatru de räzboi in Scandinavia. Dc asemenea,
a prezentat i un plan pentru debarcarea unei forte a Aliati ion Ia
Petsarno, in nordul Finlandel, Inso(it dc rccouuuindarea a(Ioptari i
1iflCi masLini (IC piCCIiIi IC (01 iSI 111(1 (liii .ICa I 1.11 I H Inn I s a
111’nu(ln)I1iIII ilni (IC L’ coasla do sI a Nni veici. I1ariii1 n
111 (0111 IIIIiII I 1)OsIhfl 1iliIii ,,I\tiIi(iii Ii I )PCI1(iLI1)1l0i iii Siwdi;i xi
ocupare iiiiiicloi do lici de Ia Giillivaic’.
lJn coinunicat radiofonic din partca lui Churchill, i: so
adresa täribor neutre rearnintindu—Ic datoria do a so ;ilaliiia Ilipici

80
impotrivalui Hitler, a spoit, cum era i firesc, ternerile germanilor’.
In mass-media se facuserä pica multe aluzii rcfcritoare Ia actiunile
Aliatiloi:
La 27 ianuaric, Hitler Ic-a ordonat consilicrilor sai militari si
prcgäteascà planuri amãnuntite péntru o .invazic a Norvegici, Ia
ncvoic. Statul major special format in accst scop s—a Intrunit prima
oarä pe 5 fcbruaric.
In acea zi. Consiliul Suprcm de Rãzboi a! A1iaiior s-a reunit
la Paris, jar Chamberlain 1—a mat cii ci pc Churchill. La intrunirc s—alt
adoptat pianuri dc pregätirc a unei foile cc consta diii douã divizii
britanice i un contingent franccz ceva mai mic, cunoscut sub
dcnumirca de ,,Ajutor pentru Finlanda’. Trupcie urmau sã lie
,,camuflatc ca voluntari” in ideca diminuãrii riscuriior unui rãzboi
deschis cu Rusia. S-a iscat, insã, o controversä In privinta rutci e
care urmau sã fie tn misc. Premicrul britanic a accentuat dificultätile
unci debarcãri la Petsarno, in contrast cu avantajele pe care Ic
prezcnta Narvikul — In special pentru ,,a dobindi conrolul asupra
zãcämintelor de ficr de la Gällivare”. Acesta avea sã ic obiectivul
principal, doar o mica parte a forc1or respective urmind sã continue
Inaintarea pcntru a vcni in ajutorul Finlandci. Intrucit
argumentcle britanice au prevalat, a rãmas stabiiit ca fortele militare
sa se Imbarce Ia inceputul liii martie.

‘Pc 20 ianuarie, Intr-un interviii radiodifuzat, Churchill a susinut

ansele de victorie ale foilelor militare navale abate pe mare, referindii-se
Ia pierderile suferite de navele tärilor neutre In fata atacului submarinelor
germane in contrast cii sigurana pe care ar putea sä le-o ofere navele
aliate In convoi. Apoi, dupä un scurt tour d’horizon, a intrebat: ,,Dar ce s-ar
Intimpla dacä toate aceste natiuni neutre pe care le-am mentionat — i alte
cIteva nespecificate — ar avea sirnuitan impulsul de a-si face datonia In
conformitate cu statutul Ligii Na1iunilor i s—ar alátura Irnperiului Britanic
i celui Francez liripotriva agresiunii i a nedreptaii’? (Churchill, War
Speeches, vol. 1, p. 137). Sugestia a stIrnit vIlvä, astfel cä presa belgianä,
olandezä. danezä, norvegianä i elveiana s-a grabit sä o respingä, in timp
cc Ia Londra s-a anuntat, pe un ton Irnpäciumtor, Ca IH interviul radiodifuzat
Churchill Ii exprirna un punct de vedere strict personal.

81
 Un incident fatidic s-a petrecut pe 16 februarie. 0 iiavä
gerrnana,Alunark, care transporta prizonicri britanici din Atlanticul
de Sud, a fost detectatä de nitc distrugãtoarc britanice i s-a
rcfugiat Intr-un fiord norvegian. Churchill a trimis ordin direct
comandantului Vian al 4lavci 1-IMS Cossack sã patrundã in apele
norvcgiene, sa abordcze nava Alimai* i sa salvczc prizonicrii.
intimidate, cclc douä canonieic norvegiene aflate Ia fata Iocului n-au
rcactionatIn nici un fel, iarprotcstul ultcrioral guvernului norvegian
cii privire Ia intrarea ncautoriza(ã in apelc sale teritoriale a fost
lespins categoric.
Hitler a considerat protestul drept un gest menit doar sä-I
tragã PC sfoarä, find convins cã guvernul norvegiari €ra compliccie
benevol a! Anglici. In sprijinul accstei opinii vcneau nu numai
pasivitatca celor douã canonicre, dar i relatãrile lui Quisling potrivit
cärora aciunea navci Cossack fuscsc o chcstiune ,,aranjatä in
prealabil”. Dupã pärcrea amiralilor germani, afacerca Altmcirk a
fost decisivã In schimbarea atitudinii lui Hitler In favoarea
interveiflici in Norvegia. A reprezentat scInteia care a dat foe
butoiului cu pulbere.
Hitler simtea cä flu putea atepta derularea planului lui Quisling,
cu atIt mai mult cu cit diverii observatori geriTlani din Norvegia
relatau Ca partidul lui Quisling nu prea fcca frogrese, In limp cc
rapoartele sosite din Anglia se refereau Ia planificareaunor acliuni
In zona norvegianä, Impreunä cu conccnträri de trupe i de nave
de transport.
La 20 februarie, Hitler I-a convocat PC generalul Falkenhorst
i 1-a Insãrcinat cu comanda i pregãtirea unei forte expedionare
In Norvegia. ,,SInt informat c englezii intentioneaza sä debarce
acolo — i-a spus el — or eu vreau sä le-o iau inainte. Ocuparea
Norvegiei de cãtre englezi ar putea fi o stratagemä rnenitã sä le
Inlesneascá pãtrunderea In Marea Balticä, unde fbi flu avearn trupe
i nici fortificaii de coastä... inamicul s-ar afla astfel Intr-o poziie
favorabilä Inaintärii spre Berlin i ar fringe coloana vertebrala a
ambelor noastre fronturi”.
In ziua de 1 martie, Hitler a emis directiva pentru prcgätirca

82
complctä a invazici. Danemarca urma sä fic i ca ocupatã. ca
trcapta stratcgicã nccesarã i ca mijioc de apàrare a liniilor lui de
comunicatii.
Dar nici chiar acum nu se luase hotärIrca definitivá in privina
lansärii atacului. Inregisträrile convorbirilor lui Racder cu HItler
dcmonstreazä cã Hitler era Inca stiiat intre convingerca cä
,,mcnincrea neutralitäii Norvegiei era ccl ma bun lucru” 1)efltru
Germania i teama de invazia iminentá a englezilor acolo.
PrczentInd planurile navale pe 9 martic, ci a insis(at asupra risciiriior
implicate de initicrea unci opcraiuiii ,,contrare tuturor principii br
rãzboiului naval”, dar in acelai timp preciza cã acest kicru era
,,urgcnt”,
In sãptämIna urrnätoare, starea do ne1inite a crcscut In tabara
gerrnanä. La 13 martie, s-a raportat cä submarine britanice erau
unasate in apeic din dreptul coastci sudice aNorvegici; la 14 martie,
nemtii au interceptat tin rnesaj radiofonic prin care se ordona navclor
de transport aliate sã tie gata sä intre in aciune; la 14 martie,
cItiva ofiteri francczI au sosit Ia Bergen. Nemtii aveau certitudinea
Ca AIiaii ii vor devansa, IntrucIt propria br forta expediionarä nu
era Inca pregätitä complet.
Ce se IntImpla, de fapt, In tabãra Aliatilor? La 21 februaric,
Daladier insista ca afaccrea Aitmark sä fie folositä drept pretext
pentru ,,irnediata capturare” a porturilor norvegiene ,,printr-o
boviturä surprizä”. Daladier argumenta: ,,Justificarea acestei actiuni
In ochii opiniei publice mondiale va fi ct.i atIt rnai simpla, cu cit
operaiunea va fi adusä mal rapid Ia Indeplinire, iar propaganda
noastrá va fi mai abilä In expboatarea recentei comp1icitä a
Norvegiei in incident ulAltrnark”. Iatä un mod de a vorbi ce semãna
izbitor cu ccl al lui Hitler. Propunerea guvcrnului francez a fost
prirnita Cu oarecare rezcrvã Ia Londra, Intrucit foilele expediionare
flu erau pregátitc, jar Chamberlain continua sã spere Ca guvernul
norvegian i ccl suedcz vor consimti Ia intrarea trupelor Aliatilor.
Totui, la o reuniune a Ministerului de Rãzboi, care a avut bc
In ziua de 8 martie, Churchill a prezentat o stratagemä cu intrarca
in fortã In apele portului Narvik i debarcarea imcdiatä PC mal a

83
unui detaamcnt — PC principiul ,,ctalärii puterii pcntru a nu Ii nevoit
sä faci uz de Ca”. Lao nouã Intrunire, PC 12 martie, ministerul ,,a
hotärit s revinä la planurilc dc debarcare Ia Tiondhcirn, Stavanger
i Bergen, precurn i Ia Narvik.
Forta debarcatä Ia Narvik urma sã Inaintcze rapid PC uscat
i sä trcacä fronticra sucdezä spre zäcämintcle de (icr de la
Gäl’livarc. En ziua de 20 martic, totul trebuia sä tic prcgãtit pentru
punerca planurilor in api icare.
Acestea au fosi insä rãsturnate de präbuirca rnilitarä a
FinIandei i de capitularea ci in fata Rusiei pe 1 3 martie — ceca cc
Ic-a räpit Aliatilor prctcxtul esential pentru a intra In Norvegia. Ca
o prima reacie Ia acest du rece, douã divizii cc fusescrá repartizate
inia1 pentru Norvcgia au fost trirnise In Fraifla. dci echivalentul
unei divizii a rärnas Inca disponibil. 0 altä consecinä a constituit-o
cãderea Iui Daladier i Inlocuirea Iui Cu Paul Reynaud, In functia
de prim ministru al Frantei — schimbare irnpusã de cretcrea
presiunii interne In favoarea adoptãrii unei politici mai ofensive i a
unor mãsuri irncdiatc. Rcynaud s-a deplasat laLondra, lao reuniune
a Consiliului Suprem de Rãzboi al Aliatilor, pe 28 martie, hotärIt sä
facä presiuni pentru transpunerea In practicä a proiectului norvegian,
sustinut de Churchill de atIta vreme.
Dar insistentele deveniserã de prisos, caci, aa cum a relatat
Churchill, ,,In aceastä fazã, Chamberlain era dispus sa recurgä Ia
actiuni agresivc”. Ca i in primävara lui 1939, de Indatä cc lua
decizia, se dedica cu trup i suflet noului proiectadoptat. DeschizInd
lucrärilc Consiliului, Chamberlain flu s-a multumit numai sä invoce
argumente puternice in favoarea unei actiuni in Norvegia, ci a
insistat i pentru adoptarea unui alt proiect preferat al lui Churchill
— acela de a lansa din aer un uvoi continuu de mine in Rin i in
alte rIuri ale Gcrmaniei. Reynaud a manifestat uncle rezerve in
privina celei de-a doua operatiuni, declarInd Ca trebuia sà obtina
acordul Comitetului de Räzboi francez. In schimb, a Imhrätiat cu
entuziasm operaiunea din Norvegia.
S-a stabilit ca minarea apelor norvegiene sã fie realizatä pe
5 aprilie, concornitent cu debarcarca fortelor la Narvik, Trondheirn,

84
Bergen i Stavanger. Prirnul contingent de trupc urma sã se Imbarce
pcntru direcia Narvik pe 8 aprilic. A survenil Insa o nouä arnInarc.
Comitetul de Rãzboi francez nu era de acord cii minarca Rinului.
intrucit aceast actiune ar putea dcclana reprcsalii din parea
Gcrmanici, ,,care s-al- rasfrIngc asupra Frantci”. Francezii n-au
manifestaL in schimb. nici o IngrijorarcIn privina rprcsaliilor cc
s-ar abate asupra Norvegici ca urmar a aplicärii ccleilaltc
opcraiuni — iar Gamclin a subliniat chiar cä unul dintrc scopurile
acesteia era ,,sä-1 atragä pc inamic Intr-o capcanã provocIndu-l sã
debarce in Norvcgia”. Chamberlain a precizat cáarnbclc opera!iuni
trebuiau puse in practicä i a aranjat en Churchill caaccsta sã so
ducä Ia Paris, C 4 aprilic, i sä dcpimä eforturi suplimentare —
care n-au avut sorti de izbIndä pcntru a-i conyinge pc francezi
si adopte planul rninarii Rinului.
Aceasta a Inscmnat o scurtä arnInare a Iui ,,Wilfred”, planul
norvegian. Poziia Iavorabilá adoptatä deChurchilI in aceastä
privinã e cu alit mai ciudatä cu cit Ia reuniunea Ministerulni de
Rãzboi, cc avusese bc cu o zi inainte, fuscserã prezcntate rapoartc
din partea Ministerului dç Räzboi i al celui de Exteme, din care
reicea cã tin mare nurnär do nave germane, cu trupe Ia bord,
crau concentrate in porturile din apropierea Norvegic. S-a sugerat,
in mod cam absurd — i culmea e Ca s-a i crezut — Ca aceste forte
erau pregat’ite sa dea o contraloviturä in cazub unei debarcäri
britanice in Norvegia.
DecIanarea opcraiuniIor norvcgiene a fost amInatä cu trci
zilc, pIna pe 8 aprilie. Aceastä tergiversare le-a spulberat once
ansã de reuitä, In schimb, ic-a permis nerni1or sä mire in Norvegia
cu putin timp inaintea Aliatilor.
La I aprilic, Hitler se hotãrIsc in sfirit i ordonase ca invazia
Norvegiei i a Dancrnarcei sã Inccapä Ia ora 5.15 dimineata pe 9
aprilie. Decizia sa reprezenta consecinta unui raport Ingrijorätor,
potrivit cãruia bateriiie de coastã i antiaeriane norvegiene pnmiscrä
permisiunea sã dcschidä focul färãsa mai ateptc ordine din pantea
eaIoanelor superioare — ceca ce Insemna cã fortele norvegiene
erau pregätite do actiunc i cä, dacä Hitler ar mai fi zäbovit, ar fi

85
ratat ansa dc a ic lua prn suprindere i dc a repurta o victoric.
In zorii zilci de 9 aprilie. detaamente dc avangardä ale trupelor
germane, In marca br majoritate atlate Ia bordul UflOf nave de
rãzhoi, au sosit in principalcie porturi ale Norvcgiei, de la Oslo pInä
in partea dc sus, la Narvik—capturindu-Ic tära prea mult greutate.
Comandan 1i trupclor genuane an anuntat atltoritálile locale cä
vcniserä sä ia Norvcgia sub prolectie gcrmanä Impotriva unci invazii
imincntc a AliaiIor — declaratic pc care purtätorii de cuvInt ai
Aliailor s-au grabit s-o conteste.
Aa cum dcc lara Lordul I-[ankcy. membru al Cabinctului de
Räzboi Ia acca datii:

Inca din laza de proiect a invazici germane, atit Marca

Britanie, cit i Germania au fost rnai mult sau mai puin pe
picior de egalitatc In privina planurilor i a prcgãtiri br. Anglia
a mnceput. dc fapt, sä ii schieze proiectul ceva mai dcvreme...
ambele planuri au fost executate aproape simultan, Anglia
dcvansInd Germania cu douãzeci i patru de ore in aa-zisuI
act de agresiunc, dacã termenul poate Ii aplicat ambebor pari.

Dar zvIcnirea finalã a Gerrnaniei a fost rnai rapidä i rnai

puternicã. A. citigat competiia la lirnitá, dcpäindu-i adversarul
doar cii un cap — aa curn se poate vcdca numai Ia analiza
,,fotografiei de fini”.
Unul dintre ccle mai controversate aspecte ale Proccsului
de Ia Nürnberg 1-a constituit faptul cä plänuirea i executarea
agrcsiunii Impotriva Norvegici au fost incluse printre capeteic de
acuzare la adresa Germaniei. Pare grcu de Ii4eles indrazneala
guvernului britanic i a cclui francez de a aproba includcrea accstci
acuzaii, dupã cum surprinde i atitudinea procuroriLor oficiali care
au pledat pentru condamnarea Germanici PC acest temei. Accastã
pozitie a constituit unul dintre cele mai clocvente exemple de
ipocrizie din istorie.
In ceea cc privete desturarea operaiuni1or militare, sc
reinarcã ampboarca surprinzãtor de rcdusä a forei care a capturat

86
capitala i principalele porturi ale Norvcgici In mornentul dcclanärii
atacului. Acesta consta din douã cruciãtoarc grelc, o navä do
1mb ,,de buzunar”, apte cruciätoarc, 14 distrugätoarc, 28 de submarine,
cIteva nave auxiliare i circa 10 000 de soldati — elerncntele
do avangarda a trci divizii care au fost folosite pcntru invazic. In
nici unul dintre puncte, debarcarca initialä nu s-a realizat cii mai
mult de 2000 do oameni. A fost utilizat, de asemenca, i un batalion
do parautiti — pcnftu capturarca acroporturilor din Oslo i
Stavangcr. Era prima oarã cind so foloscau in räzboi trupc dc
parauti(i, aportul [or dovcdindti-sc extrem dc prcios. Dar
factorul dccisiv pcntru reuita gcrmanà 1-a constiftiit LuFtwaffe;
fora rcalã utilizatä In campanic a constat din circa 800 dc
avioane operative i 25 avioanc do transport. In prima fazä,
acestea au intirnidat poporul norvegian, jar ulterior au paralizat
contraaciuni1c A1iaiIor. -
Cum a fost posibil ca forele britanice sä nu intercepteze i
sä scufunde fortele navale germane mult rnai slabe, care
transportau detaamente1e do atac? Intinderea spaiuIui maritim,
specificul coastei norvegiene i vremea cetoasa au reprezentat
obstacole serioase in acest sens. Dar ati mai existat i alØ factori,
precurn i alto piedici care ar fi putut Ii evitate. Gamelin noteazä
cã atunci cind, pe 2 aprilie, 1-a Indcmnat pe Ironside, comandantul
Statului Major General Imperial, sä urgenteze trimiterea fortei
expediionare, acesta a replica: ,,La noi Arniralitatea este
atotputemicä; ii place sä organizeze totul metodic. Nu se Indoiete
nici o clipã Ca poate impiedica once debarcare germanä pc coasta
de vest a Norvegici”.
La ora 3.25, In ziua de 7 aprilie, avioane britanice au identificat
,,puternice forte navale germane care se deplasau rapid cätrc nord”
prin strImtoarea Skaggerak, spre coasta norvegianä. Churchill
declarä: ,,Nouä, Ia Arniralitate, nu ne-a venit sã credem Ca aceste
forte se indreptau spre Narvik” — in ciuda unui ,,raport primit de Ia
Copenhaga potrivit cãruia Hitler avea de gInd sa captureze acest
port”. Flota localã britanicä a ridicat ancora la 19,30 de Ia Scapa
Flow, dar s-ar pärea Ca atIt Arniralitatea, cit i amiralii aflati pe

87
mare avcau de gind sã intercepteze cruciätoai’eIc griiiane. In
efortul de a Ic atrage In lupta, an pierdut din vcdcrc pos1)i1Iatca ca
inamicul sã aibã drept int ãrinul i au ratat ansa dc a intercepta
navele dc rãzboi mai mici, care transportau trupe.
Din moment cc o iortã cxpediionarä era deja Imbarcatä i
prcgätitä sä navighcze, de cc aceasta flu a dcbarcat rnai repcdc i
nil a respins prompt dctaamcntele germane ImpicdicIndu-le sä-i
consolideze pozitiilc dobIndite In porturilc norvcgiene? CInd
Amiralitatea a aflat de repcrarca cruciãtoarclor germane, a ordonat
cscadrci de cruciãtoarc dc la Rosyth ,,sãii dcbarcc soldaii pe
uscat, chiar i firi echiparnente, i sä se aláture flotci pe mare”.
Ordine similare au fost transmisc navelor din culoahil Firth of Clyde,
care transportau trupe.
Cum se explicã incapacitatea norvcgicnilor de a face fatã
unci forte invadatoare atit de mici? In primul rInd, prin faptul cä
fortele br nici flu erau macar mobilizate. In ciiida avertismentelor
primite de Ia ambasadorul br Ia Berlin i a insistentelor
comandantului Statului br Major General, ordinul de mobilizare a
fost dat abia in noaptea de 8 spre 9 aprilic, cu citeva ore Inainte de
invazie. Era p1-ca tIrziu, jar invadatorii, care se micau rapid, au
pus capät proccsului.
in plus, aa curn remarca Churchill, Ia acea data, guvernul
norvegian urmärea in principal activitätile englezibor. Ironia soartei
a fäcut ca In timpul celor douäzeci i patru de ore cruciale dinaintea
debarcärii germanibor, atcntia norvegicnilor sã Ii fost absorbitä de
operaiunea britanicä de minare.
Cit despre ansa ca norvegienii sã-i rcvinä dupã atacul initial,
probabilitatea era rnult redusä din cauza insuficientci expelente
de lupta, la care se adäuga o structurä organizatoricã perirnatä in
cadnil armatei. Nu puteau face fatä unui Blitzkrieg modern, chiar
i la scara redusá aplicata In cazul br. Lacunele sistemului br
defensiv au ieit Ia ivealä prin contrast cu viteza cu care invadatorii
au sträbätut väile aduici pentru a ocupa tara. Dacä ar fi opus o
rezistenta rnai puternicã, zãpada care se topea pe versantele vàilor

88
— care incomoda manevrele de mnvälu ire — ar fi reprezentat un
impediment rnai serbs in calea nenitilor.
Cca mai uiinitoarc dintre toate actiunile ofensive Intreprinse
imedia dupá dcbarcare s-a desfàurat Ia Narvik, cäci acest port
nordic mndepärtat se afla.la circa 1930 kilomctri distanã de bazele
navaic germane. Douà nave din paza dc coastã norvegianä au
Intimpinat vitejete distrugatoarele germane, dar au fost repede
scufundate. Apärarea de PC tarrn n-a opus nici o rezistenta — mai
mult din cauza incornpetcnci, decIt a lipseb do Ioialitate. A doua zi,
o flotilã de dislrugätoare britanice a Inaintat In fiord i a dat o
bãtãlie cu nemtil, cu pierderi importante de ambeic pari, i care -a
final izat PC 1 3 aprilic ca urmare a apariici unci flotile mai putet-nice
sustinute de nava do linie Waipiie. Intrc timp Insa, gerinanii Ii
consolidascrã poziii1e In Narvik i in imprejurimile portului.
Mult mai la stid, Trondheirn a fost capturat cu uurintä, dupã
cc navele germane trecuserã do batcriile cc dominau fiordul — o
IntImplare uluitoare din punctul de vedere al experi1or britanici,
care luaserä in considerare o asernenea eventualitate. Prin
cucerirea portului Trondheim, nemtii au intrat in posesia cheii
strategice spre centrul Norvegiei, dei se punea In continuare
Intrebarca dacä puine1e br trupe de acolo puteau fi Intärite din
sud.

La Bergen, nemtii au suferit unele pierderi provocate de

navele de rãzboi i de bateriile norvegiene, dar o data ajuni la mal
n-au mai avut man probleme.
Totui, in drum spre Oslo, forta principala do invazie a
IntImpinat o puternicä rezistenta din partea norvegienilor. Astfcl,
cruciätoruIBlücher, pe care se aflau multi dintre mcrnbrii statulub
major, a fost scufundat cu torpile lansate din fortareata Oscarborg.
In aceste condiii, s-a renuntat Ia tentatjva do a fonta trecerca,
pInã cInd fortarcata s-a predat dupa-amiaza, in urma unui puternic
atac aerian. Astfel, sarcina de a captura capitala Norvegici Ic-a
revenit trupelor de parautiti, care atcrizaserä pe aeroportul
Fornebu; dupä-arniaza, aceastã foilã simbolicä a Inscenat o defilare
prin ora, ceca cc a avut darul sä-i intimideze pe norvegieni. Oricum,

89
IntIrzicrea ic-a pet-mis rcgclui i guvernului sã fttgä spre nord, unde
intdnionau sä organizeze rezistenta.
Momentul capturärii Copenhagai a fost astfel ales IncIt sä
coincidã cii sosirea la Oslo, aa cum fusese fixatä initial. Accesul
pe mare pinã Ia capitala danezã nu ridica probleme, jar cu puin
timp inainte de ora 5 dimineata, trei mici nave de transport au
pätruns in port, sub acoperirea aviaiei. Nemtii n-au IntImpinat nici
o rezistenã Ia debarcare, astfcl Ca au trimis un batalion sã Ia cu
asalt cazãrmile. In acclai timp, era invadatã i frontiera tercstrã a
Danemarcei, in Jutland, undc dupa un scurt schimb de focuri, danczii
n-au mai opus nici o rczistcntã. Ocuparea Dancmarcei a asigurat
controlul ncmlilor asupra unui condor maritim cc pornea din propriilc
br porturi i ajungea pinä In sudul Norvegici, oferindu-le totodatä
aeroporturi avansate de undc Ii susincau trupeic aflatc acolo.
Danezii ar Ii putut opune o rezistenta mai Indelungata, Insä ara br
era atIt de vulnerabilä, IncIt exciudea aproape once posibilitate de
apärarc Impotriva unui atac puternic cu arme modeme.
0 actiune mai energicã i rnai promptã ar fi permis
recupcrarea a douä dintre punctele cheie din Norvegia, pe care
nemii le capturaserä In acea dimineaä. In momentul debarcärii
germanilor, principala flotã britanicä, sub conducerea amiralului
Forbes, era in linie cu Bergen, cornandantul britanic intentionind
sä trirnitã o formatie de luptä impotriva navelor germane de acolo.
Amiralitatca a fost de acord, sugerInd totodatá ca un atac similar
sa se producä i la Trondheim. Ceva mai tIrziu, totui, s-a hotarIt
ca atacul de Ia Trondhcim sa fie amInat pinä cInd aveau sã fie
scoase din Iuptã cruciãtoareIe grele germane. Intre timp, o foninatie
de patru cruciätoare i apte distrugatoare s-a indreptat spre
Bergen, dar cInd aviaia a raportat Ca acolo se aflau doua
cruciätoare gennane i flu doar unul cum se comunicasc anterior,
Amiralitatea si-a luat mäsuri de precauçie exccsivä, anulInd atacul.
Dupã cc nemii si-au intärit poziiiie cucerite in Norvcgia,
cea mai buna cale de a-i combate ar fi constat In tãierea liniiIor de
comunicatii pentru aprovizionare i Intariri. Acest lucru devenca

90
realizabil doar prin blocarea (reccrii prin strImtoareaSkaggerak,
dintre Danemarca i Norvegia. In scurt (imp s-a vãzu( Ins( cã
Ainiral iiatca — (emIndu-sc do atacul aerian gcnnan — u era dispusã
sä triniiIä in s(rIrntoarca Skaggerak decIt submarine. Aceastä
rnäsurã do prccautie dovedea cã Amiralitatea intclcscse efectul
putcrn aerienc asupra celci navale, ceca cc n-ar Ii recunoscut sub
nici o fomia mnainte de räzboi. Si accasta s-a rellectat negativ
asupra iden lui Churchill de a. extinde rãzboiul in Scandinavia —
cäci, daca nu so bloca ruin prin care ncnflii ii transportau fortele
de intärire, nimic nu-i mai ptftea Imp icdica sã—i consolideze putcrca
in sudul Norvegici, avind astfel bate anselc sã-i mãreascã
avantajul citigai.
Pärea sä mai cxiste, totui, o posibilitate do a ästra centrul
Norvegici, daca so meninca controlul asupra celor douã defllec
rnuntoase lungi, care duccau din Oslo sprc nord, i dacä mica fortä
gcrmanã de Ia Trondheiin era repede Infrintá. In aceastä direcçie
Sc conccntrau acum eforturile englezilor. Lt o säptäminä dupa
ataeul german, Ia nord i la sud de Trondheirn au avut bc deharcäri
bTitaniec la Namsos i, respectiy, la Aandalsnes, en o rnäsurá
premergãtoare ataeului principal I direct asupra portului
Trondheim.

Dar aceastà decizie a fosturmata do un ir straniu do Intimplari

nefericite. Generalului Hotblanlc, un militar destoinic cu idei
moderne, i s-a ineredintat Iunc{ia d comandant militar; insá dupä
cc a prirnit instruetiunile refcritoarc Ia misiunea pe care unna S-o
indeplineasca, a plecat do Ia Amiralitate pcntm a se Intoarcc Ia club,
iar citeva ore mai tIrziu a fost gäsit In stare de inconstientá pc Duke of
York’s Steps, ca urmarc a unui subit atac do apopbexie. A doua zi a
fost nurnit un inlocuitor care a pornit pe calea aerului spre Scapa, dar
avionul s-a präbusit pe cind se rotea deasupra aeroportului local.
Intro timp, opiniile comandantibor Statului Major i ale
Amiralitä{ii au suferit schirnbäri radicale. La I 7 aprilie aprobaserã
planul, dar a doua zi au fàcut o intoarcere de o sutá optzeci do
grade, deelarindu-sc impotrivaiui. Toatä lumea so gindea numai la
riscurile acestei operatii. Dei Churchill ar fi preferat sà so

91
concentreze asupra portulul Narvik, s-a simi( olensat din cauza
accstci brutc schimbäri de atitudine.
Cornandantli Statului Major rccomandau, in schimb, ca
dcbarcärilc dc Ia Namsos i Aandalsnes sä fie extinse i sä cvolueze
sub forma unei actiuni-c1ete, Indreptatä Impotriva portului
Trondhcirn. Pc hirtic anse1e päreau promiãtoare, cäci in zonä se
aflau mai puin de 2 000 de soIdai germani, pe cInd Aliatii
dcbarcascrä un cfcctiv ce se ridica la 13 000 dc oameni. Dar
urma sa lie strãbãtutä o distantã marc, zapada Impiedica dcplasarea,
jar trupeic AIiai1or s-au dovedit mult mai puin capabile decIt ceic
gcrmane sä dcpãcascä grcutaile IntImpinatc. Inaintarea la sud
de Namsos a fost zãdärnicitä din cauza amcIintarii lansate din
spate de cItcva rnici unitäi germane dcbarcatc lingà capàtul fiordului
Trondheim, care crau sustmute de unicul distnigätor german din
zonã. Inaintarea dinspre Aandalsnes s-a transforrnat curInd Intr-o
actiune dcfcnsivã Impotriva trupelor germane care se deplasau in
fortä din Oslo in sus, cätre Valea Gudbrand, mäturindu-i din caic
pe norvegieni. IntrucIt trupele Aliatilor erau gray häiluite de atacurile
aeriene i flu beneficiau, la rIndul br, de nici un sprijin din partea
aviatiei, comandantii de Ia fata locului au recomandat evacuarea.
ReImbarcarea celor douä forte s-a Iflcheiat pe 1 i 2 rnai — läsIndu-i
astfel pe nernti complet stäpIni atIt pe sudul, cit i pe centrul
Norvegici.
Apoi Aliatii si-au concentrat toate eforturile pentru cItigarea
Narvikului — rnai mult pentru ,,a-i späla ruinea”, decit din dorinta
de a ajunge la mmdc de fier suedeze. Debarcarca britanicã initiala
In aceastä regiune avuscse bc Pc 14 aprilie, dar extrerna prudenä
a generalului Mackesy a blocat once atac rapid asupra portului
Narvik — in ciuda Indcrnnurilor lansate de miralul Lord Cork i
Orrery, care avea comanda fortelor combinate din aceastä zonä.
Chiar i atunci cInd fortele terestre ajunseserä Ia 20 000 de soldaçi,
inaintarea ion continua sã fie lentä. Dc cealabtä parte, 2 000 de
ostai din trupele dc munte austriece, spnijinii de tot atItia marinari
de pe distrugatoarele germane i condui cu abilitate de generalul
Diet!, au profitat de majoritatea avantajelor defensive ale acestui

92
liiwt greu accesibil. Si pIna pe 27 mai n-au putut fi Irnpini afarä
din orau1 Narvik. La aceastä data, trupele germane pãtrunseserã
admnc In teritoriul Frantei, care era pe punctul de a se prãbui.
Astfel, in ziua de 7 iunie, fortele aliate de Ia Narvik au fost evacuate.-
Tot Ia acea data, regele i guvernul au pãräsit Norvegia.
In problematica scandinavä, guvernele aliate au manifestat
o agresivitate cxccs’ivä, dar i o desincronizare In actiuni — cu
tezultate nefaste pentru poporul norvegian. Dimpotrivã, Hitler
däduse dovadä de prudena Inainte de a se hotãrI sä atace. Dar
atunci cInd s-a decis, in cele din urrnä, sá devanseze puterile
occidentale, n-a mai pierdut nici o clipã — jar fortcle Iui au operat
cu o rapiditate i o cutezanta care au compensat din pun
inierioritatea br nurncricä pe parcursul fazci entice.

/
 Capitolul 7

Cotropirea vest idui

Evolutia societã{ii uinane a luat 0 flOU turnurä, Cu COflSCC1flIC

importante asupra viitorului tuturor popoarelor atunci cInd fortele
lui Hitler ati sträpuns apärarea Vestului, pe 10 mai 1940.
Actul dccisiv al dramei care a zguduit lumea a Inceput In
ziua de 1 3 rnai, cInd diviziile blindate ale lui Guderian au trccut rIul
Meuse, la Sedan.
Tot pc 10 rnai, Churchill a devenit premierul Marii Britanii, in
locul Iui Chamberlain.

Brea Ingustã de Ia Sedan a fost curInd largita i transforrnatä

mntr-un imens culoar. Pe aici s-a scurs uvoiuI de tancuri germane,
care au ajuns pe coasta Márii Mmccii Intr-o säptámInã, täind
armatele Aliatilor aflate In Belgia. Acest dezastru s-a soldat cu
cädcrca Frantei i izolarea Angliei. Dei Anglia a izbutit sä rezistc
in spatele canalului ci maritim, salvarea a venit abia dupa un räzboi
prelungit, care se transformase mntr-o conflagraie mondialä. In
final, Hitler a fost doborIt sub presiunea Arnericii i a Rusiei, dar
Europa a ieit epuizatä din räzboi i arnenintata de spectrul
dorninatiei cornuniste.
Dupä catastrofä, s-a afirmat adesea cä ruptura frontului
francez fusese inevitabilä, jar atacul Iui Hitler irezistibil. Dar

94
 OLANDA
-if
Icea Frantei In 1 Th

GEMANIA
rlimidt)
rrpuI XVI Tancurl
inppper)

p
XLlTancun’l Crupul
• 4I, (Relnhardt) I On tancuni
CLEIST

LINIA FII0NTOLOI
5 lunie 1940
0 MVe ______

0 150 .ReiIns 2 \ LINIA N

Acliuni ale infanleriei i I)IimIalelor A*AAi liii Alialilor
geruiuie de slrápungere a eiiglezilur liii 21 inai
Iii I C p I Ic r’ P .riul ,en el 10

Linia Iroiilului Ii 5dunie IBruxelIesuV.

I C 1 BELGIA
0 MIe 1 Arniatele2si9 I “GERMANIA
Km ‘ ‘50 ‘ & / \•1
_____ Compitgaie Reams UNIA
Creil •CbAteata- MAGINOT
Thierry •ro. ChAlons
Paris •Nancy

Alenco:14 N ç) , 1ie.

• Argenton
.LVETIA
_____R ——— Vichy
Lrmoges %%
—
‘ Geae,a %% •

•(ngou1me / CIermoiiL
7\— 25—iunie Ferrand
25iunie
Linla alinsO •% german4 • ‘
‘ Greob1e
de far(ele
apareneIe crau foarte diferite de realitate — aa curn a devcnit
acum clar privind din perspectiva timpului.
Capii armatci germane flu prea aveau Incredcre In anscle
ofensivei, pe care o lansaserä thrã tragere de inimã, Ia insistentele
lui Hitler. Chiar i acesta s-a lãsat cuprins de mndoialä la iriomentul
crucial i a impus oprirca Inaintãrii, timp de douä zile, exact cInd
virful saii de lance strãpunsese apãrarea francezä i avea cale
liberä In faä. Mãsura ar Ii periclitat ansele de victorie ale lui
Hitler, dacã francezii ar fi profitat dc clipa de rãgaz crcatä.
Insá in mod paradoxal, ornul care conducca avangarda
atacului — Guderian — a fost schimbat pe moment din functia de
comandä, cad superiorii sãi voiau sa-i tempereze ritmul de
valorificarc a spärturii obtinute. Dacä n-ar fi crnis ,,dclictul” de a
fi Inaintat atIt dc repede, probabil cä invazia ar fi cuat jar
cvcnimentele intcrnaionalc ar fi luat 0 altä turnura.
Departc do a fi detinut superioritatea incontestabilä, care Ii
se atribuia, armatcic liii Hitler erau in realitate inferioare numeric
celor cu care se Infruntau. Dei atacurilc lansate dc tancurile sale
s-au dovedit decisive, Hitler avea tin nurnãr mai mic de tancuri,
care s-au dovedit rnai puin performante in raport cu acelea ale
adversarilor säi. Superioritatea sa se manifesta doar in privina
puterii aerienc, care reprczenta factorul csential.
In plus, deznodämmntul a fost, practic, hotArIt de o mica parte
a fortelor sale, mnainte ca marea masä a trupelor sä intre in actiune.
Aceastä parte dccisivä era alcãtuitã din zcce divizii blindate, o
divizie de parautiti i o divizie aeropurtatä — In afara aviatici
militare — dintr-un total de circa 135 de divizii.
Efectul uluitor produs de noilc elemente a cclipsat nu nurnai
relativa inferioritate numericã, dar i rnarja Ingustä cc a permis
adjudecarea victorici. Rcuita br ar fi putut fi cu uurintä
zãdärnicitä, dacä nit ar ft existat ocaziile oferite de gafeic Aliatilor
— gafe explicabile In mare mäsurä prin preponderena unor coflcepii
invechite. In afara ajutorului primit din partea conducatorilor obtuzi
din cealaltä tabärã, succestil invazici s-a datorat unei serii norocoase
de IntIrnplãri hotärItoare i dibacici unui singur orn, Guderian, de a
Ic vaborifica pe cele care i-au ieit In cale.

96
 Bätãlia pcntru Fraifla a rämas in istoric ca unul dintre cele
inai impresionante exempic ale cfcctului dccisiv pe care 11 poate
avea o idee nouã, pusa In practicä de un executant dinarnic. Potrivit
rclatärilor lui Guderian, Inainte de rãzboi, irnaginaia sa era
inf1ãcratã de ideca unci adInci pätrundcri stratcgice realizate de
forte blindate independente — o ofensivã cu hätaie lungà, cxecutatä
de tancuri Icn(ru a tia principalele artere ale armatci adverse,
amplasate miLk in spatcic frontului. Adept Infläcrat al lupici Cu
tancuri, a Inteles implicatiile accstci idel, cc dcrivasc din noul curent
de gIndirc rnilitarã in Anglia dupä primul räzhoi mondial, fund
dcmons1rati prima oará de Unitätilc Regale de Tancuri, cu ocazia
di Icritelor aplicaii. Majoritatea gencralilor supcriori germani crau
la fel de neliotrIti in privina ideii, PC cit se arätaserä.i autoritätile
britanice i franceze considerlnd-o improprie In conditii dc rãzboi.
Dar in mornentul decIanärii conf1agraiei Guderian a profitat de
ansa de a o punc in practicã, in ciuda ezitãrilor manifestate de
superiorii sái. Efectul s-a dovcdit decisiv, aa curn s-a mntImplat
dc—a lungu.1 istorici i cu alte idci noi: utilizarca calului, lancca lungä,
Calanga, lcgiunea flcxibilä, ,,ordinea oblicá”, arcau1 cãlare, arc Ui
maic, rnuscheta, tunul, organizarea arrnatelor in divizii separate i
mancvrabile.

Invazia gerrnanä in Vest a debutat Cu victorii redutablic pe

Ilancul drept, Impotriva unor puncte chcie din apärarea Olandei i
a I3clgici, tan neutre, Aceste lovituri, sustinutc dc atacul dc
avangardã al trupelor acropurtate, au captat atentia Aliatilor,
distragind-o pentru cIteva zile de Ia asaltul principal — care era
lansat in centru, prin inutul deluros i Impadurit al Ardcnilor, spre
inima ‘7rantei. -
Cap itala Olandei, 1-laga, i centrul vital al cornunicatiilor sale
din Rolterdam au fost atacate In zorii zilei de 10 rnai de forte
aeropurtate, simultan Cu ascdicrca liniilor de apärare de la
frontiera ci, amplasate la 160 Km spre est. Confuzia i spaima
create de aceastä dublä loviturã, In faä i In spate, au fost
sporite de arnenintarca generala reprezentatä de Luftwaffe.

97
ProfitInd de starca de haos din arä, fortele blindatc germane au
nàvälit priiitr-o brcä In flancul sudic i au racut jonciunea cu
fortele aeropurtate din Rotterdarn, in cea dc-a treia zi. $i-au croit
drum sprc obicctivul urmärit, exact sub nasul Armatci a 7-a
franceze care tocmai sosise In ajutorul oIandcziIoi In a cincea zi,
olandczii au capitulat, dci frontul br piincipal nu fusese mncä nirnicit.
Dccizia br a fost dctcrminatä de amcninarca unor noi atacuri
aeriene directe asupra agIorneraiibor br urbane.
Forlele germane de PC (eriloriul olandez erau mull mai mici
dec11 ceic cu care Sc Infruntau. In plus. atacul dccisiv a fost lansat
doar de o unicá divizic dc blindate, a 9-a — singura dc care nemii
se putuserä dispensa pentru a o trimite pe frontul olandcz. Calea
ei de inaintare era intcrsectatã de canale i nun largi, unde apärarea
nu ar fi trcbuit sa IntIrnpine dificuItäi de ordin organizatoric. $ansclc
ci dc succes au depins de efortul loviturii trupelor aeropurtate.
Dar aceastä nouä armã era uimitor de mica In raport cu
efectele sale. In mai 1940, Germania avea nurnai 4 500 de
parautiti bine prcgätii. Din acest total insuficient, 4 000 au fost
utilizati In atacul asupra Olandei.
Cu acetia s-au format cinci batalioane susnute de o divizie
de infanterie uoarä, cu 12 000 de soldati, care a fost transportatã
pe calea aerului.
Principalele puncte ale planului au fost eel mai bine
sistematizate de Student, comandantul suprern al fortelor
aeropurtate:

Limitele puterii noastre ne-au constrIns sä ne concenträm

atentia asupra a douä objective — punctele care päreau esentiale
pentru reuita invaziei. Atacul principal, pe care 1-am condus
personal, a vizat poduribe din Rotterdam, Dordrecht i Moerdijk,
pe unde trecca principala rutà dinspre sud peste gunile Rinului.
Nouä ne revenea sarcina sã cucerirn podurile, Inainte ca
olandezii sã Ic poatä arunca in aer, i sä le mentinem dcschise
pInä Ia sosirea fortelor noastre ten estre mobile. Efectivul meu
consta din patru batalioanc de parautiti i un regiment

98
 transportat Cu avioane (compus din trei batalioane). Am obtinut
o victorie tota1, cu numai 180 de pierderi. Nit Indrãzncarn sã
darn gre, Iiindcã In aCest caz, Intreaga invazic al ii euat’.

Student insui s—a nurnärat rintre victirne, find ranit la Cal)

scos din actilme pentru o perioadä de opt luni.
Un atac sccundar a fost lansat asupra capitalei olandeze,
[—laga. Scopul acestuia 11 constituia capturarca çcfi1or guvemului i
a scrviciilor afcrcnte, prccum i dezmcmbrarca Intrcgului aparal
de conduccrc. Forta utilizatä in 1-laga a constat dintr-un batalion
dc parautiti i doua rcgirncntc acropurtaic, sub comanda
gcneralului GrafSponcck. Dci atacul a fost respins, a provocat o
dcrutã maxima.

$i invazia Belgici a cunoscut tin Inceput senzational. Aici,

atacul pe uscat a fost realizat de puternica Armatä a 6-a condusä dc
Rcichenau (care includea Corpul 1 6 Arrnatä de tancuri a lui
Höppncr). Aceasta a trebuit sä dcpacascä o baricrä formidabilä,
mnainte de a-i putea etala fore1e. Sprijinirea atacului a fost asiguratä
doar dc 500 de militari din trupele aeropurtate. Acctia au avut
misiunca sä cucereascä cele douä poduri pcste Canalul Albert,
precurn i fortul Eben Emael, ccl rnai modern fort al Belgici, care
flanca grania ei rnaritirnã.
Totui, acest mic detaarnent a contribuit mult Ia producerea
deznodãmIntului. IntrucIt calea de acces spre frontiera belgiana
de aici traversa prelungirea sudicã a teritoriului olandez, cunoscutä
sub numele de ,,Apendicelc Maastricht”, din morficntul In care
armata gerrnanä at f.m trecut frontiera olandczä, gränicerii belgieni
de pe Canalul Albert ar Ii avut tot timpul sä arunce In aer podurile,
inainte ca vreo fortã invadatoare tercsträ sá poatä sträbate fIia
de 24 Km. Parautarea siIenioasä, pc timp de noapte, a trupelor
acropurtate oferea noua i singura modalitate de a cuccri podurile
chcie intacte.
7
Liddeil Hart, The Other Sic/c of the Hill, p. 160—i. Celelalte citate
din acest capitol provin de la aceeai sursã.

99
 Efectivul foarte rcdus al trupelor acropurtate trimise In Belgia
contrasta izbitor cu rapoartele din acea vremc, potrivit cärora
parautitii germani erau Iansa{i In zeci de locuri, numärul br
cumulat cifrIndu-se la cIteva mu. Student a oferit exp1icaia—pentru
a compensa puinätatea resurselor reale i a spori confuzia, unitäti
de parautiti au fost lansate in toatä tara. $iretlicul s-a dovedit
deosebit de eficient, la aceasta adaugIndu-se i tcndina naturalã a
oricäror irnaginaii Infierbintate de a umila cifrele.
Student afirma in continuare:

Avcntura de Ia Canalul Albert a fost ideea lul Hitlei A fost

poate cea niai originalá idee a acestui om cu rnuIe idei strälucitc.
La un moment dat, rn-a chemat Ia ci i mi-a cerut pãrerea. De
Indatã cc am confirmat posibilitatea unei asemenea actiuni, mi s-a
ordonat sä incep pregatirile. Am folosit 500 de oameni condui de
capitanui Koch. Cornandantul Armatci a 6-a, generalul Reichenau,
i cfu1 statului säu major generalul Paulus, doi ofiteri cxtrem
de capabili, au vàzut In aceastã misiune o aventurä sortitä
eecu1ui.
Atacul surprizä de la fortul Eben Emael a fost realizat de un
detaament infim de 78 de geniti-parautiti, sub comanda
locotenentului Witzig. Dintre acetia, au fost ucii doar ase oameni.
Detaainentu1 a atcrizat pe neateptate pe acoperiu1 fortului, i-a
zdrobit pe servantii armarnentuiui de acolo i a aruncat in aer
cupolele blindate i cazematele tuturor tunurilor, cu un exploziv
extrern de puternic — necunoscut pmna Ia acea data... Atacul surprizä
de la Eben Emael s-a bazat pe folosirea acestei noi arme, care a
fost transportatã silei4ios la obiectiv de un planor cu Incärcturã’,
de asemenca, o inovaic In domeniu.
Fortul fusese proiectat pentru a face fata oricärei amenintari,
dar flu se Intreväzuse eventualitatca ca trupe inamice sä fie lansate
pe ci. Dc pe acoperiul fortului, putinji parautiti ai lui Witzig au

Liddell Hart, The Other Side of i/ic Hill, p. 1 63—64.

100
tinut sub control cci 1 200 dc so1di ai garnizoanci vrernc dc
douäzeci i patru de ore, pinä la sosirca Ia faa locului a fo4elor
tcrestre germane.
Paza bclgianã dc la cclc douã poduri cheic a fost luatä i ca
prin slLrprindcre. La unul dintre dc. soldaii au reuit chiar sã
aprindil fitilul pcntru a arunca podul in aer — dar echipajul unui
planor a pätruns In cazcmatä PC urmele sanlineiclor, rcuind sã—I
stingä la timp.
Este dc rcmarcat fapftil cä, pe Intrcgul front al invazici.
podunle au fost aruncatc in aer de apärãtori. conform planului, cu
excepia locurilor unde s-au utilizat trupe aeropurtate. Acest lucru
dcmonstrcazá cit de fragila a fost grania dintre reuitä i ccc In
ceea cc-i privcte pe germani — avInd in vedere faptul cä rcuita
invaziei a depins de factorul timp.
PInä a doua zi. peste canal trecusera suficiente trupe gerinane
pentru a putea strãpunge firava linic de apärare belgianä.
Apoi, cele douã divizil blindate (a 3-a i a 4-a) ale Iui HOppner au
traversat podurile rãrnase intacte i s-au dispersat pe cImpurile Ce
Ii se atcrneau In fatA. Atacul br dezlantuit a determinat retragerea
tuturor 1orelor belgiene — exact In momentLil In care francczii i
englezii Ic vencau in ajutor.
Aceastä spärturä a frontului In Belgia flu a reprezentat lovitura
decisivä in invazia din Vest, dar a influentat considcrabil
deznodãmIntul. Acesta a contribuit flu nurnai Ia abaterea atcn;ici
Aliatilor Intr-o directic greitä, ci i la absorbirea celei mai mobile
pärti. a fortelor aliate in lupta cc s-a declanat acolo, astfel Incit
aceste divizii mobile nu au putut fi dizlocate i deplasate spre sud
pentru a face fatä amenintãrii rnai man care s-a ivit brusc pe 13
mai, Ia frontiera francezä — pe poriunea ci cea mai slabä, dincolo
de capàtul vestic al Linici Maginot.
Intre tiinp, avangärzile mecanizate ale grupului de armate
conduse do Rundstedt Inaintaserä prin Luxemburg i prin
Luxemburgul belgian spre Franta. Dupä cc au strãbätut 115 Km

101
diii 1Iia Ardenilor, pulverizInd slaba rczistcntä Intirnpinatã, airtrccut
grania francczä i i-au 1acu( apariia pc malurile rIului Mcusc, in
zorii celel dc-a patra zi a ofensivci.
Trimitcrea unei rnasc do tancuri i de vehicuic motorizatc
printr-un ascmcnea tinut dificil, considcrat rnultä vrcrne de cätrc
stratcgii convcniona1i inaccesibil I,ii tazul unei ofensivc de proportii
i cii alit niai mult Intr—o operaiunc Cu tancuri, fuscse o aciune
indrãzncaiui, cii un malt cocficicnt dc risc. Dar in accst fel an crcscut
ansclc ca inamicul sã lie mat prin surprinderc, paduril, dcsc
contribuzml i dc la mascarea Inaintärii i a intensiti4ii atacului.
To(ui, Inaltul Comandament Franccz a contribuit In cca mai
mare inãsuni Ia succesul lui HitIci Efeciul zdrcthitor al atacului din
Ardcni se datora in marc parte structurii planului franccz - care
so potrivea perfect. din punctul dc vcderc al nemtilor, CU propriul
plan rcmodelal. Catastrofal pcntru francezi nu a fost, aa cum s-a
presupus in general. atitudinca br defcnsivä sati ,,complexuiLinici
Maginot’ ci caracterul ofensiv al planului br. Fortind intrarca in
Belgia pe aripa stIngä, au fàcut jocul inamicului i s-au vIrit singuri
Intr-o capcanã — exact la fel cum se IntImplase cu Planul XV11 din
1914. Dc data aceasta, Insa, pericolul crescusc considerabib
dcoarcce adversarul era rnai mobil, executIndu-i rnancvrcle
motorizat, i nii in ritmul impus de mersul Ia pas. Si consecinc1c
negativc ale accstei acçiuni au fost rnai Inscrnnatc, avInd In vedcre
faptul cä asaltul pe aripa stIngä — realizat do trei armate franceze
i do cnglezi — cuprindea, din totalul fortelor aliate, partea cea rnai
rnohilä, Inzcstratä cu ccl mai modem echipamcnt.
Cu ficcarc pas Inainte fäcut do aceste armate in aciunea br
fulgcratoare In Bclgia, Ii expuneau tot rnai mult aricrgarda atacului
din flanc lansat dc Rundstcdtprin Ardeni. In plus, pivotul Inaintärii
Aliatilor era acoperit de citeva divizii franccze insuficient pregätite,
formate din soldati mai vIrstniei i Inzestrate cu prea puine tunuri
antitanc i ant iaeriene, care reprezentau cole douã necesitä vitale.
Faptul de a fi Iäsat practic descoperit pivotul inaintärii a constituit
cea mai marc gafä.a lnaltului Cornandarnent Franccz, condus do
Ganielin i Georges.

102
 naintarea gerrnanã prin Ardeni a reprezentat o operaie abilä
o dernonstraic de rnãicstrie rnilitarä la nivelul statului major.
Inaintea zorilor zilci de 10 mai, Ia grania Luxemburgului s-a masat
cca mai mare concentrarc dc tancuri care fusese vãzutävreodatä
In räzboi. CeJe trei Corpuri de Arrnatã de tancuri, care alcätuiau
accastã forã, au fost dispuse in linie de bätaic In trei blocuri sau
straturi, cu divizii blindate In primelc douä i divizii dc infanteric
motorizatä in ccl dc-al treilea. Avangarda era condusã dc generalul
Guderian, iar totalitatca fortelor germane se afla in subordinca
generaluhii Kicist.
Separat, In dreapta grupului lui Kleist, cxista un Corp de
Armatã dc tancuri, al 15-lea, condus de Hoth, care urma sä
ineascã prin partea de nord a Ardenilor, SpLC Meuse, Intre Givet
i Dinant.
Totui, ceic aptc divizii blindate rcprezentau doar o fractiune
din masa fortelor armate mobilizate In lungul frontierei germane i
pregätite sä nãväleascã in Ardeni. Aproxirtativ 50 de divizii erau
grupate foarte strIns pe acest front Ingust, dar foarte adInc.
$ansele de reuitä depindcau In principal de rapiditatea cu
care blindatcie germane puteau sä sträpungä Ardcnii i sä treacä
rIul Meuse. Tancurile nu puteau avea spatiu de rnanevrä, decIt
dupa cc travcrsau bariera reprezentatä de rIu. Si trebuiau sa treacä
apa Inainte ca Inaltul Comandament Francez sä-i dea seama cc
se intimpla i sa-i poatä mobiliza rezervele pentru a contracara
atacul german.
Nemii au cItigat competiia Ia un scor strIns. Poate cã s-ar
fi obnut alt rezultat, dacä forele de apärare ar fi profitat de
blocajele pariale provocate de obstacolele efectuate conform
planului anterior. Necorelarea acestora cu o apärare adecvatã a
avut consecinte dezastruoase asupra securitãtii Frantei. Francezii
au fácut prostia de a se bizui pe diviziile de cavaleric pcntru a-i
intIrzia pe invadatori.
Dirnpotrivã, un contraatac cii blindate Impotriva flancului
german in aceastä fazã ar fi paralizat, probabil, Inaintarea — datoritä
efectului exercitat asupra comandantilor superiori. Oricum, acetia

103
erau stresati la gIndul unui atac asupra flancului br sting.
VãzInd cit de bine decurgca inaintarea, Kleist adoptase deja,
pe 12 mai, pLinctul de vedere susçinut de Guderian, potrivit cãruia
nub Mouse trebtiia traversatInainte de sosirea unitatilor de infantcnie.
Se racusera pregatirile ncccsare pentru o masivã concentrare
acrianä, incluzind 12 escadnile de bombardicre In picaj, pcntru a
spnijini fortarca trecerii. Acestea au apãrut Ia fata Iocului Ia Inceputul
dupã-amiczei zi]ci dc 1 3 mai i au lansat o ploaie ncIntrcruptä dc
bombe, care i-a tintuit pe majoritatea tunurilor francezi in
adáposturile antiacrienc iInä la cäderea nopii.
MacuI lui Guderian s-a concentrat pe o pOi4iune de doi
kilometri i jumätate, exact Ia vest de Sedan. Sectorul ales
reprezdnta locul ideal pentru a forta trecerea. RIul cotete brusc
Ia nord, Inspre StMenges, i apoi din nou Ia sud, formInd un fel dc
buzunar. Colincle do pe malul nordic sInt Impridunitc, asigurInd
acoperirea necesarä pentru pregätirca atacului, amplasarea
tunurilor i reprezentInd In ace1ai timp excelente puncte dc
observatie pentru artilerie. Din apropierea localitãtii St. Menges
se aternea o minunatä priveIite asupra acestel protuberane a
riului i asupra dealurilor Impädurite din Bois do Marfëe, care se
profilau In depàrtare.
Asaltul a fost lansat Ia ora 4 dup-amiaza, in frnnte aflIndu-se
infanteria de pc tancuri In bãrci de cauciuc i pe plute. CurInd,
s-au pus i bacurile in functiunc pàntru a transporta peste rlu vehicule
uoare. Protuberanta rIuiui a fost repede cuceritä, apoi atacançii
au Inaintat In forta pcntru a captura Bois de Marfée i Inaltimile
sudice. Pinä la miezul nopii, avangarda atacului sträbätuse
aproape 8 Km in adincime, In timp cc la Giairc (Intrc Sedan çi
St. Menges), fusese Inaltat un pod peste care au Inceput sã so
scurgä tancurile.
Cu toate acestea, la 14 mai, capul do pod al germanilor era
insuficient consolidat— neavIud decIt o singurä divizie care trecuse
rIul i doar un singur pod pe undc puteau fi transportate Intäririle i
proviziile. Intre limp, foiele aeriene ale Aliatilor atacau puternic

104
podul, profitInd de un avantaj dc moment, IntrucIt majoritatea
escadrilelor Luftwaffe fuseserã trimise In altà parte. Dar
regimentul de artilerie antiaerianã al Corpului lui Guderian a
mentinut un foc continuu deasupra podului, atacurile aeriene ale
Aliatilor find respinse cu pierderi grele.
PInä dupä-amiaza, toatc cele trei diviziijlindate conduse de
ci se aflau de cealaltä parte a rIului. Dupä respingerea unui
contraatac franccz lansat cu IntIrziere, Gudcrian a cotit brusc spre
vest. PInã a doua zi seara, izbutise sä strãpungä i ultirna linic de
apärare, jar drumurile spre vest — pInä Ia coasta Canalului — se
atcrncau libere in fata lui.
Cu toate acestea, Guderian a petrecut o noapte grea, chiar
dacã inainicul nu i-a creat nici un fel de probleme.

Dc la cartierul general al Grupärii de tancuri s-a prirnit

ordinul de a se opri Inaintarea, tnipele urmind sä stationeze in
capul de pod cItigat. Nu voiam i flu puteam accepta acest
ordin, care at fi Insemnat pierdrea efectului surprizä i irosirea
succesului nostru initiaP.

Dupä o aprinsä controversä telefonicä cu Kleist, acesta din

unnä a fost de acord cu continuarea mnaintärii Inca douäzeci i
patru de ore — pentru a iargi capul de pod.
S.:a profitat la maximum de aceastä permisiune prudentã,
lásIndu-se Intreaga libertate de actiunc diviziilor blindate. Atacul
spre vest al celor trei divizii ale lui Guderian a fost Convergent cu
cel lansat de cele douä divizii ale lui Reinhardt de Ia punctul de
trccere Monthermé. precum cu acela declanat de cele douã
divizii ale Iui Hoth, de Ia puncte1e de trecere de lingä Dinant.
Acestea au dus Ia prabuirea rapida a rezistentei franceze is-au
propagat nàvalnic peste un spaiu pustiu.
In scara zilci dc 16 rnai. atacul spre vest Inaintase en peste

LidcleII Hart, The Other Side of the Hill, p. 177.

105
80 Km, In directia Canalului, ajungInd Ia riul Oise. S de astã data
s-a impus o frinarc, care nu venea dinspre inamic. ci de sus.
Uluii de uurinta cu care fusese nirnicitã bariera de la Meuse,
comandanii superiori din tabära gerrnanä se rnai ateptau la Un
Inverunat contraatac In flancul br. Irnpartãind acclcai temeri,
Hitler a pus apät Inaintärii — btocInd-o pentru douä zile, astfel ca
unitatile de infanteric sä poatã ajungc la fata locului i sa forineze
un sent pentru apãrarca flancurilor dc-a lungul rIului Aisne.
Dupä cc s’ituaia a fost analizatä de cãtrc ea1oanele
superioare, Gudcrian a fost repus in drepturi, dIndu-i-se autorizatia
dc a cfectua putern ice actiuni de recunoatcre. In acccp(iunca lui
Gudcrian, aceasta Inscmna mcntinerea prcsiunii ofensive pe
parcursul celor douã zile, Inainte a unitätilc de infanteric ale
Armatei a 12-a sä creeze un solid scut de apärarc a flancurilor pe
nub Aisne, jar ci sã poatã nãväli Inainte spre coasa Märii MInecii.
In fazele anterioare, se eItigasc atIta timp i se provocase o
asemenea dezordine In tabära adversä, IncIt pauza impusä pe Oise
nu a afectat ansele de reuitä ale germanilor. Totui, rnäsura
adoptatã a evideniat deosebiri semnificative de partea germanä
in evaluarca factorului timp. Prãpastia dintre coala nouä i cea
veche era in acest caz char mai mare decIt cea dintre germani i
francezi.
Iatä cc scria Gamelin la sfiritui rãzboiului despre felul In
care germanii tiuscra sa valorifice din punct de vedere strategic
traversarea rIului Meuse:

A fost o manevra remarcabilã. Dar se pune Intrebarea

In ee mäsurä aceasta urma un plan prestabilit Nit cred, dupä
cuiri nu cred cä Napoleon sa fi planificat manevra de la lena
au Moltke de Ia Sedan (In 1870). A reprczcntat o pcrfectä
adaptare [a imprcjurãri. A dernonstrat superioritatea unor trupe
capabile sà execute rnarrevre abile, in cadrul unor opcraiuni
rapide — compatibile cu tancurile, aeronavele i radiocomunicaliile
de care beneficiau. Este poate pentru prima oara cInd

106
 s-a cItigat o bãtälic, care a devenit dccisivã, thrá Sc
agaja In IUI)tã inarca rnasã a forc1or arrnat&.

Potrivit estirnãrilor fãcute dc generalul Georges. care era

coiIandantul suprern cxccutiv al frontului dc Iuptã, obstructiile
plãnuitc in Luxcmbrugul belgian urmau sä ,,intIrzie pentru ccl
puin patru zile” sosirca ncrntilor la Meuse. Gcneralul Dournenc.
cful Statu’Iui M ajor spunca:

Atribuind inaniicilor propriul nostru rationamcnL ne

irnaginasem Ca n-aveau sã Incerce sa treacä riul Mcusc
inainte dc a aduce in zonã suiicicntã artileric: cclc cinci
sau ase zilc neccsare pentru accasta nc-ar fi oferit rägazul
cuvcnit pentru a ne reface dispozitivul2.

Este remarcabif cit de mult coincidcau calculeic francezilor

cu ceic Cacute la nivelul eçaloanelor superioare din ,,ccalaltä
tabãrã”. Sc poate constata cä efii militari francezi avcau o
justificare chiar In mai mare mäsurä dcIt s-a apreciat irnediat
dupá evenirnentc — pcntru ipotezele br fundamentale In privina
ofensivei germane. Nu luaserã, Insä, in calcul un factor individual
— Guderian. Prin adoptarea stratcgiei de pãtrunderc In
adIncirne, realizatä de fore cc actionau independent. prin
convingerca sa fermä in posibilitatea de a o pune in practicã i
prin originalitatea cu care a interpretat dispoziiile primite,
Guderian a rästui-nat calculeic Inaltului Comandarnent Franccz
intr-o proporie de o anvergurã inimaginabilã pentru lualtul
Comandarnent German. Este limpede Ca Guderian i tanchitii
lui aiL antrenat dupa ci Intreaga armatä gerrnanä, adjudecIndu-i
astfel cea mai impetuoasä victoric din istdria modcrnä.
DeznodãmIntul a atirnat de factorul timp in ficcarc fazä
In parte. Reactiile francezilor au Cost invariabil aniliilate
deoarecc, find prea lente, flu le-au permis s intcrviná Ia limp

Liddell Hart. The Other Side of the Hill, p. 1 1.

2 Idern.

107
pentru a face fatä situatiilor in pcrmancntá schimbare, acest
lucru datorIndu-se faptului cä avangarda germanä a continuat
sa se deplaseze mai rapid dccIt preconiza Inaltul Comandarnent
German. -
Francezii porniserä de Ia prcmisa Ca un asalt pe Mcusc
nu avea sã survinä Inainte de a noua zi. Era exact intervaiui de
limp pe carc i-au avut In vedcre i conducãtorii gcrmani, inainte
do interventia lui Guderian. Comandantii francezi, adcpi ai
deplasarii ientc, valabilã in 1918, erau practic incapabili sä tina
piept ritmului alert al blindatelor. coca cc ic-a paralizat actiuniie.
Unul dintre putinii oameni din tabära Aliatulor care a
inteles Ia timp primejdia a fost noul premier franccz, Paul
Reynaud. In calitatc de critic neangajat Inaintc de räzboi, ci ii
Indemnase compatrioii sä punã accent pe dczvoitarea
blindatelor. Ine1egInd perfect cfectul acestora, i-a telefonat
lui Churchili in dirnineata zilei de 15 mai, pentru a-i spune: ,,Arn
pierdut batalia”.
Replica Iui Churchill a fost urmätoarca: ,,Expricna ne
dcmonstreazã Ca ofensiva se va sfiri in scurt timp. Asta irni
aduce arnintc de 21 martie 1918. Dupa cinci sau ase zilc vor
fi nevoiti sä se opreascã pentru a atepta proviziile, ccea cc no
va permite sä declanãm contraatacul. Am invätat toate astea,
PC vrcmuri, de la Insui marealuI Foch”’. A doua zi a plecat
cu avionul la Paris, argumentind acolo Impotriva retragerii
fortelor aliate din Belgia. Oricum, reactia liii Gamelin de a le scoate
de acolo a fost prea Ientä. Acurn punea Ia cale un contraatac
cumpanit, In stildi anului 1918 cu masarea unor divizii de
infanterie. Churchill a continuat sa-i puna sperana Intr-un
asemenea derners. Pãcat Ca modul de gIndire a lui Gamelin era
atIt de Invechit, cáci In Franta flu exista un alt om inzestrat cu 0
capacitate do actiunc mai mare dccIt a lui.
In aceeai zi, Reynaud a luat hotãrIrea de a-I Inlocui pe
Gamelin — chernindu-l pe Weygand, bätrInul asistent al lui Foch,

1 Church ii, The Second World Wa,; vol. II, p. 38—39.

108
care se afla in Siria. Weygand a sosit abia pe 19 mai, astfei Incit
timp de trei zile postul de cornandant suprern a rãrnas vacant. Pc
20 mai. Guderian a ajuns la Canalul Mmccii, tãind comunicaliile
armatelor aliapior din Belgia. In ceea ce-i privete pc Weygand,
acesta era chiar de modã mai veche decIt Garnelin, CCi se ghida
diipã principiile räzhoiului din 1918 In aicátuirca planurilor de
actiunc. Astfel, speranta de restabilire pãlca din cc In cc rnai tare.
Pc scurt, conducätorii Aliatilor au actionat cu intirzicre sa
cronat, iar In cele din urmã nil au Intreprins nirnic ëficient pentru a
evita dezastrul.

Salvarea Fortci Expediionare Britanicc (FEB) In 1940 s-a

datorat In mare parte intcrvcntiei personaic a iui Hitler. Dupã cc
tancurile sale cotropiserã nordul Franei i retezaserä Iegaturile
armatei britanice cu baza, Hitler ic-a nut In bc, din marul br
impetuos spre Dunkcrque — care pentru cnglezi era ultimul port
accesibil pc unde putcau scäpa. In acci moment, majoritatca
elementelor FEB se aflau Inca la multi kilometri distanta de port.
Dar Hitler a stopat inaintarca tancurilor vreme de trei zile. In felul
acesta, el Ic-a oferit fortelor britanice unica ansä de salvare.
Inlesnindu-le fuga, Ic-a pennis sä se regrupeze in Anglia, sä
continue räzboiul i sa pregäteascä litoralul pentru a infrunta
ameninarea unci invazii. Actiunea sa a avut drept consecintä propria
präbuire finalä, precum i a German ici, cinci ani mai tIrziu.
Contient de faptul cä au scäpat ca prin urechile acului, dei flu
tia care era adevärata cauzä a acestui fapt, poporul englez avea
sä vorbeascä de ,,miracolul de la Dunkerquc”.
Cum s-a fäcut cä a dat fatalul ordin dc oprire, i de cc? Din
mai rnulte puncte de vedere, chestiunea a rämas neelucidatã chiar
pentru generalii germani i nu se va afla niciodatã cu certitudine
curn a ajuns Ia accastã hotärIre i careau fost motivele lui. Chiar
dacã Hitler ar fi dat o explicaie, ea nu ni sc pare demnä, de a fi
luatã in considerare. Rar se IntImplä ca nite oameni cu functii
Inalte, care sävIresc 0 greca1ä cu conScCifltC nefaste, sä-i asunie
rãspunderea faptelor sale, iar Hitler nu s-a numárat printre
personalitãtile care rcspccthu cu sfintenie adevärul. Este mal

109
piobabil ca rnärturia lui sa Ii sporit de fapt confuzia. Totodatã ar fi
posibil ca ci s nii fi putut da o cxp1icaic adeväratä chiar dacä ar
Ii dorit acest lucru, deoarece rnotivaa liii era Indeobte Incilcitä,
lar impulsurile liii extrern de schimbätoare. In plus, arnintirile tuturor
oarnenilor tind sà poarte Inr-o oarccarc mäsurã pecetea
Irnprcjurärilor survenite ulterior.
In urma analizei aprofundate a accstui cnirnent critic,
istoricul a descoperit suficiente dovezi pentru a putea reInsäila nu
nurnai lanu1 intImpariIor, ci i ceea cc pare a Ii, cii o probabilitatc
rezonabilá. lanu1 de cauzalitate cc a condus la aceastä decizie
fatalã.
Dupi cc täiaserã iiniile de aprovizionare ale aripii stIngi a
Aliatilor in Belgia, unitätile blindate ale lut Gudcrian ajunseserä Ia
mare Iingä Abbeville, PC 20 mai. Apoi, accsta a pornit cätre nord,
indreptmndu-se spre porturile de la Marea Mmccii i spre ariergarda
armatei britanice care se afla Inca in Belgia, pentru a contracara
inaintarea frontalã a forelor de infanterie germane conduse de
Bock. In aceastä aciunc de atac orieñtatä spre nord, In dreapta
lui Guderian se afiau unitätile blindate a liii Rcinhardt, care Faceau
totodatã parte din Gruparea liii Kleist.
Pc 22 mai, orau1 Boulogne a rärnas izolat in urma inainlãrii
lui Guderian, acecai soartä avind a doua zi i Calais. Acest pas
uria 1-a adus la Gravelines la nici 16 Km de Dunkerque — ultirna
ansã dc scäpare a Forei Expediionare Britanice. Unitatile blindatc
a lui Reinhardt au ajuns i dc pe linia canalului dintre Aire,
St. Omer i Gravelines. Acolo, Insä, ,continuarea atacului n-a rnai
fost posibilã din cauza ordinelor venite de sus. Comandantilor
unitätilor blindate ii s-a cerut sã-i mcnçina fortele In spatele liniei
canalului. $i-au asaltat supcriorii cu Intrcbäri i protcste, dar Ii s-a
spus Ca acesta cra ,,ordinul personal al Führerului”.

inainte de a €erceta mai amänun1it cauzele acestei intervenii

salvatoare, sä vedem cc se mntImpla mn tabãra englezilor i sä
urmãrim desfurarea accici evacuãri dc mare amploare.
Pc 16 mai, generalul Lord Gort, comandantul suprem, a adus

110
FEB In spatele liniilor avansate din fata oraului Bruxelles. Dar
Inainte de a ajunge PC noile poziii pe rIul Scheldt, poziiile respective
fuseserä subniinate prin actiu.nea lui Guderian, care táiase
cornunicatiile FEB mull Ia sud. Pc 19 mai, Cabinctul a aflat Ca
Goi-t ,,examiria o posibila retragere spre Dunkcrque, dacä ar fi
fost constrins sã procedeze astcel”. Cu toate acestea, Cabinetul i-a
trirnis ordine sä mãrä1uiascã spre sud intrInd in Franta i sä-i
croiascä drum cu forta prin reteaua germanã care Impäienjenise
tot spateic frontului säu—dei dispuneau de’provizii nurnai pentru
patru zile, i munitii suficiente doar pentru o singurã bãtälie.
Aceste instructiuni concordau cu noul plan pe care Gamelin,
cornandantul suprem francez, ii racuse i II difuzase In cursul acelei
dimineti. Seara, Gamelin a fost concediat i inlocuit cu Weygand,
a cãrui prima actiune a constat In anularea ordinului dat de Gamelin.
Dupã o nouä Intirziere de trei zile, a prezentat un plan similar cu
ccl al predecesorulul säu. S-a dovedit, Insa, un simplu plan pe hIrtie.
Intre timp, Gort, dei Continua sã protesteze impotriva
instructiunilor Cabinetului, Incercase un atac spre sud, din Arras,
cu douä dintre cele 13 divizii pe care le avea i cu singura brigada
de tancuri trirnisä In Franta. La lansarea acestei contralovituri, pe
21 mai, atacul se redusese Ia o Inaintare real izatä de douã batalioane
slabe de tancuri urmate de douä batalioane de infanterie. Tancurile
au izbutit cit de cit sä avanseze, dar n-au fost sustinute din spate,
IntrucIt infanteria era decimatä de bombardarnenteleavioanelor In
picaj. Armata 1 francezä, aflatä In apropiere, ar fi trebuit sã
coopereze, cu douã dintre cele 13 divizii ale sale, dar contributia ei
efectivä s-a dovedit minorã. In timpul acestor zile, francezii s-au
simtit In repetate rlnduri para1izi de spaimä Ia vederea
bombardierelor germane In picaj i a rapidelor manevre executate
de tancurile inarnicului.
Este remarcabil, totui, cit de tulburãtor a fost efectul acestei
mici contralovituri cu blindate asupra unora dintre comandantii
superiori germani. In primul moment, i-a determinat sä ia in
considerare-posibilitätile dc a opri Inaintarea propriei br avangãrzi
de tancuri. Rundstedt a descris situatia drept ,,un moment critic”,

111
spunind: ,,Pcnlru scurt (imp, a existat temerca Ca diviziilc noastrc
de blindate vor fi izolate, mnainte ca diviziilc dc infanterie sã ic
poatã vcni In ajutor”. Tinind scama de impactul produs,
deznodãrn.Intul ar fi putut Ii substantial difcrit, dacä britanicii ar 11
ripostat cii douä divizii blinda(c, In bc de numai douã batalioanc de
(ancuri.

Dupà scurta scInteic dc Ia Arras. armatele aliate din nord nu

au rnai fficut nici o tcntalivá dc a so smulgc din capcaná, jar
ofensiva tardivã dc dcspresurarc din sud, planuita dc Weygand. s-a
dovedit atit do slabä. IncIt a pãrut aproapc burlcscä. A fost hlocatä
cu uurintã dc baricada PC care diviziilc motorizate gcrmanc o
ridicaserä rapid in lungul rlului Somme pentru a Inlãtura once posibil
interfcrenta, in timp ,cc diviziilc blindatc se Indreptau sprc nord
pentru a inchide capcana. Ritinul lent de deplasare a lortelor
comandate de Wcygand, ca i ordinebe grandilocvcnte ale acestuia
erau Ia fel de ineficicnte ca i rugämini1e stärui(oare adresate dc
Churchill armatelor, prin care be Indemna ,,sa abandoneze ideca de
a rczista Impotriva atacirilor in spatele liniilor do beton san al
obstacolelor naturale” i de a rcdobindi supremaia ,,prin asalturi
irnpetuoase”.
In timp cc cercurile Inalte continuau sä dczbatã planuri
imposibil de transpus in practicä, arinatcie izolate din nord se

‘AnticipInd situatia ivitä In 1940, The Times i alte cercuri, incepind

din 1935, insistaserä ca efortul militar britanic sã se concentreze In directia
asigurärii unei forte aeriene mai puteruice i a douä san trei diizii blindate
pentru o contraloviturä Impotriva oricrei pãtrunderi a germanilor In
Franta, In bc de a se trimite o fortã expediionarä alcätuitã din divizii de
infanterie — de care Franta dispunea din behug. Acceptat de Cabinet la
sfiritul anului 1937, acestprincipiu a fost insä ahandonat Ia Inceputul mi
19397 dud s-a hotärIt cererea unei fbrte expediionare in conformitate cii
structLirile organizatorice cunoscute PInä in mai 1940 fuseserã trimise in
Franta in total 13 divizii de infanterie (inclusiv trei divizii ,,de muncä”) frä
nici o divizie hlindatä. dar acestea s-au dovedit incapabile de a Intreprinde
ceva pentru salvarea situaliei.

112
retrãgcau In linie oblicã, apropiindu-se de coastã. Se aflau sub
presiunca frontalä tot rnai intensä exercitatä de infanteria Iui Bock
— find totodatä amenintate de o loviturä mortalä in spate, din partea
forma{iunilor blindatc.
Pc 24 rnai, Weygand s-a pumns cu amärãciune cä ,,armata
britanicä se rctrãsese, din ProPrie initiativã, pc 0 distantä de 40 Km,
spre porturi. In momcntiil In care trupele noastrc, deplasIndu-se
dinsprc sud. cItig teren sprc nord, unde urmau sà facãjonctiune
cii aliatii”. In realitatc, tmpclc francezc din sitd flu fäcuserä progrese
vizibile. iar englezii nu se retrãgeau Inca — cuvinteic Iui Weygand
dovedind doar necunoaterea situatiei.
Dar in seara zilci de 25 mai’ Gort a luat hotärIrea ferrnã de a
se retrage spre mare, la Dunkcrque. Patruzeci i opt de ore Inainte,
tancurile gcrmanc ajunseserä deja pe linia canalului, Ia nurnai
16 Km de port. La 26 rnai, Cabinetul britanic a permis Minisierului
de Räzboi sã Ii trimitä o telegramä prin care i se da ,,autorizatia”
de a realiza retragerea. A doua zi, o nou. telegramã Ii comunica
sä-i evacueze efectivele pe mare.
In aceeai zi, frontul armatei belgiene s-a frInt In mijioc, sub
presiunea atacului lui Bock, neexistInd rezerve la indemInä pentru
a umple spärtura. Regcle Leopold ii trimisese deja avertismente
repetate lui Churchill, prin amiralul Keyes, informIndu-l ca situaia
devenea disperata. Acum, chiar aa era. Majoritatea Belgiei fusese
deja cotropitä, jar armata se retrãsese aproape de mare, pe o fIie
ingustä de pämInt, Intesatá de reftigiai civili. In aceste conditii,
dupã-amiaza tIrziu, regele Leopold a hotãrit sä cearä armistitiu.
,,Incetarea focului” a fost dccretatã a doua zi in zori.
Capitularea belgienilor sporea primejdia ca FEB sä fie
interceptatä Inainte de a putea ajunge Ia Dunkerque. Churchill ii
adresase deja regelui Leopold rugämintea de a nu se da bätut. In
particular recunotea fatä de Gort Ca acest lucru echivala cu
,,cererea de a se sacrifica pentru rioi”. Belgienii, Incercuiti, care
tiau deja ca FEB Se pregätea de evacuare, flu priveau aceastä
rugärninte din punctul de vedere al lui Churchill. $i nici regele
Leopold nu s-a arätat dispus sä-i urmeze sfatul conform cãruia

113
era momentul sä ,,fugã Cu avionul inainte de a nil fi prea tIrziu”.
Regele a considerat cä ,,trebuia sä stea cu Armata i poporul Iui”.
Decizia sa ar putea pãrea nemne1eaptä, dar In circumstantelc acelca
reprezenta o opiune onorabilã. Criticile ulterioarc aduse dc
Churchill au fost absolut incorecte, jar Invinuiri[e violente lansate
de presa francezã i de premicrul Fraiflei, vãdit nedrepte — dcoarece
caderea Belgici fuscse provocatä de prabuirca apärärii franceze
pe Meuse.
Rctragerea englezilor spre coastã devenea acurn o adeväratä
cursa pentru reImbarcare, Inainte ca flC1T11i sä poatã Inchide
capcana, cu toate protestele i reprouriIc Inverunate lansate de
francezi. Noroc cã mãsurile pregãtitoare Incepuserä In Anglia Cu
o säptämInã Inainte — e adevàrat Ca C baza unei ipoteze complet
diferite. Pc 20 rnai, Churchill aprobase rnäsurile necesare ,,strIngerii
unui numär insemnat de nave mici pentru a fi pregätitc sã
porneasca spre porturile i golfulee1e de pe coasta francczã”, in
ideea Ca ar putea ajuta la salvarea unor fractiuni din FEB care ar
fi putut fi interceptate i izolate in timpul Incercärii acestCia de a
penetra spre sud, potrivit planului In vigoare. Amiralitatea a dcrnarat
cu promptitudine pregätirile. Amiralul Ramsay, care avea cornanda
la Dover, primise sarcina operaliunii in ziua precedenta, pe 19 mal.
o multime de feriboturi i mici cabotiere au fost adunate imediat,
pentru ceea cc s-a numit ,,Operaçiunea Dynamo”. Dc Ia Harwich
pInä la Weymouth, ofilerii cu transportul maritirn au primit
instruciuni sä Inregistreze toate navele cu capacitate de pinã la o
mie de tone.
n zilele urmätoare, situatia s-a inrautätit rapid, iar Amiralitatea
a inteles repede cä Dunkerque urma sä devinä singura rutä posibilä
de evacuare. ,,Dynamo” a fost pusä in actiune In dupä-amiaza
zilei de 26 mai — Cu douäzeci i patru de ore Inainte ca belgienii sã
cearä arrnistitiu i ca mernbrii Cabinetului britanic sä autorizeze
evacuarea. La inceput, au crezut Ca nu vor putea salva decIt o
mica fractiune din FEB. Amiralitatea i-a cerut Iui Ramsay sa-i
fixeze ca obiectiv readucerea in tara a 45 000 de ostai In douä zilc,
aprecindu-se cä dupá acest interval inamicul va face imposibihI

114
continuarca cvacuärii. In realitate, doar 25 000 de oarneni s-au
Intors in Anglia pînã In scara zilei de 28 rnai. Noroc Ca perioada de
graie s-a dovcdit considerabil mai lunga.
In primcle cinci zile, ritmul cvacuärii a fost mai lent din cauza
numarului insuficient de ambarcatii mici necesare transportärii
trupelor de pe plajã Ia navele care atcptau In larg. Dei Ramsay
aträsesc atentia dc Ia bun Inceput asupra acestei cerine vitale,
problcrna nu fusese soliitionatã corespunzãtor. Arniralitatca a tàcut,
insá, eforturi intense pentru a asigura arnbracaiiie necesare cu tot
echipamentul dc conducere aicrent; pcrsonalului militar i s-a
adäugat un marc numär de voIuntai civili — pcscari, salvamari,
proprictari de iahturi i aIii care se pricepeau cii de cit sã rnanevrezc
o barcä. Ramsay mcntioncaza aportul deosebit pe care i 1-a adus
echipajul bacului de pompicri Massey Shaw din Brigada de
ponipieri a Londrei.
Dc asernenea, la Inceput, pe plaje domnca confuzia datoratä
dezorganizärii trupelor care ateptau sa se Imbarce — in ace! moment
formate In majoritate din subunita de servicii. Ramsay
considera cã situaia s-a agravat ,,datoritä faptulul cã uniforma
ofiterilor nu putea fi deosebitã de cea a celorlalte grade militare”.
El aprecia cä ,,apariia ofiterilor din marina militarä, in uniformele
br inconfundabile, a contribuit la restabilirea ordinii... Cind formatiile
de luptä an ajuns pe plaje, aceste dificultati au disparut”.
Primul atac aerian putcrnic a survenit In seara zilci de 29
rnai i ,,doar un noroc formidabil a Facut ca apeic canalului portului
Dunkerque sA flu fie imediat blocate de nave scufundate”.
Inexistenta unor avarii majore a fost cii atIt rnai importantã cu cit
majoritatea trupelor erau Imbarcate din port i doar mai puin de o
treirne de pe plaje.
In urmätoarele trel zile atacurile aeriene s-au intensificat, jar
In zorii zilei de 2 iunie evacuarea a trebuit suspendatä. Avioanelc
de vinãtoare ale RAF. de pe aeroporturile din sudul Anglici, s-au
sträduit sä tina in ah Luftwaffe, dar, depäite numeric i incapabile
sä räminä rnai rnultä vrcrne In zonã, din cauza distantei de la care
vencau, nu au putut asigura o protecie aerianä adecvatä. Atacurile

115
cu bombe, repetate la intervale iiiiui, ui it111/iui.1I incsiune
psihologicä crInccnä pentru trupele cai. ik’II i i’lI, dci
nisipul rnoale mai reducea din efcctc. Picidi iiii iii iiicgistra(
PC marc, 6 distrugatoare, 8 nave de pasa I i ptsk .‘O() de mid
ambarcatii — dintr—un total do 860 nave l)ntanic aliale, (IC bate
märirnilc, folosite Ia evacuare. A fost un adevia( noroc cä Marina
militarä germanä nu a Inccrcat sà intcrviiii cu submarine sau
cu vedete torpiloarc. Tot un noroc a 1’os( vremca exrcm de
frurnoasä, care a favorizat operaiunea de Imbarcare.
PIná pe 30 mai, fuscserä evacuati 126 000 do oamcni. Restul
trupelor FEB ajunsese deja in capul de pod do Ia Dunkcrquc — cu
cxcepia cItorva grupuri, interccptatc de inamic In timpul retragerii.
Apärarea capului de pod de Inaintarea prin mnväluire a inarnicului
pe uscat a devenit, astfel, mult mai viguroasa, astfcl cä germanii
au scäpat momentul ccl mai favorabil.
Din nefericire, comandantii superiori francezi din Belgia,
conformIndu-se In continuare planului imposibil elaborat do
Weygand, ezitaserä sä se retragä spre mare, cit mai rapid posibil,
Impréuná cu englezii. Aceastä IntIrziere a thcut ca aproapejumätate
din ceca ce mai rärnäsese din Armata I francezà sã fie intcrceptatä
pe 28 mai lingä Lille, i foratä sa se predea in ziua de 31 rnai Cu
toate acestea, faptul cä au rezistat eroic timp de trei zile a permis
restului armatei i englezilor sã se retragä.
In 2 iunie, Ia miezul nopii, a fost Imbarcatä ariergarda
britanicä. Evacuarea FEB era incheiatä. 224 000 do oameni

fuseserä transportai cu bine, In vreme cc doar aproximativ 2 000

pieriserã o data cu navele scufundatc in drum spre Anglia. Circa
95 000 de militari ai trupelor aliate, In principal francezi, fuseserä, de
asemenea, evacuati. In noaptea unnätoarc s-au facut toate eforturile
posibile pentru a duce in Anglia i restul mihtarilor francezi. n ciuda
dificultãtilor tot mai man, au mai fost salvati Inca 26 000 do oamcni.

116
Din päcate, citeva mu de so1dai din ariergarda ri-au putut ft luati;
fapt cc a provocat amärãciunc in Franta.
PInã in dimincata zilci dc 4 iunic, cInd opcraiunea a fosi
intrcruptã, In Anglia dcbarcaserá 338 000 de militari din trupeic
britanicc i aliate. Rezultatul dcpäca cu mult spcranelc iniçiale, i
rcprczcnta o performanã dc prcstigiu a Marinci rnilitarc.
In ace1ai timp. este evident faptul Ca salvarca Fortei
Expeditionare Britanice astfel iricIt sã tie aptä sä lupte ulterior”
ar l lost irnposibilã dacä Hitler n-ar ft blocat blindateic lui Kicist,
cii 12 zile inainte de Dunkerque, adicä pe 24 rnâi.
in ace! moment un singur batal ion britanic acopcrea lIia de
32 Km pc sectorul dintre Gravelincs i St. Omcr pe inca 98 Km
in intcrioi linia de fortificaii pe canal era doar ccva mai blue
aparata. Multe dintre po4uri nit fuscscrä inqä aruncate in aer i
nici macar prcgätite pentru a ft distruse. Ca urmare, trupelor
blindatc germane nu Ic-ar ft fost greu sa cuccreascä In diferite
puncte capete de pod peste canal in 23 rnai — deoarcce acesta era
aa cum spunca Gort in raportul sau, ,,singurul obstacol antitanc
pe acest flanc”. 0 data acest obstacol dcpäit, nimic nu-i rnai
putca Impiedica sä blocheze liniilc de retragere spre Duñkerque
ale FEB. A tacut-o insä oprirea irnpusä de Hitler. Dc Ia ruperea
frontului in Franta, Hitler se afla Intr-o stare de extrcrnä
riervozitate i irascibilitate. Inaintarea mult prea uoarä, lipsa
aciunilor de rezistcntä In faa armatelor sale II puseserä pe
gInduri — pärea prea frurnos pentru a fi adevãrat. Efectele pot
ft urmärite Injurnalul inut de Halder, eful Statului Major General.
Pc 17 mai, la o zi dupä cc apàrarea francezä din spatele
rIului Meuse se präbuise In mod dramatic, Halder nota: ,,Zi
destul de nepläcutã. FOhrerul este teribil de nervos. InspaimIntat
de propriul succeIi e tearnä sä rite i ar prefera, inai dcgrabã,
sä punã häturile pe noi”.
Era ziua In care Guderian a fost brusc InfrInat in marul säu
nävalnic spre mare. A doua zi, Halder nota: ,,Fiecare ceas este
preios, dar Cartierul General a! FOIirerului vede lucrurile compict
difcrit... In mod inexplicabil îi face griji In privina flancului sudic.

117
Spumega i urlã cã cxistä pericolul dc a fi distrusä Intreaga
campanic”. Hitler Ic-a dat liber fortelor blindate sa Inainteze abia
seara tirziti, cind Haldcr I-a putut asigura Ca infantcria care vcnca
din spate ocupa linia dc-a lungul rIului Aisne, asigu rind apãrarea
flancului.
Douä zile mai tIrziii, acestea ajungean Ia coastã, i täiau
comunicatiile armatcior aliatc din Belgia. Acest succcs strälucit
area sa ii domolit temporar indoiclile lui Hitler, dar acestca an
rcapãrut in momentul in care fortclc blindate s-au nãpustit spre
nord, mai ales dupä alarma trccãtoarc provocatä de contraatacul
britanic Cu tancuri de Ia Arras, chiar dacA fusese anemic. Diviziile
sale blindac, pe care Ic considcra atit de prcioasc, se Indrcptau
acum spre zona ocupatä de englczi, pe care Ii considera nite
adversari deosebit de dun, in acclai timp se gIndca cu nelinite la
cc an fi putut pregti francezii in sud.
S-ar putea spunc cä Hitler n-a lost inspirat cind a ales sä
viziteze artieruI general al lui Rundstcdt tocmai in dimincaa zilci
de 24 rnai, un moment crucial. Rundstedt era un strateg prudent,
care lua In considcraie cu meticulozitate factorii nefavorabili i
ezita S Sc hazardeze. El S-a dovedit adeseaun bun sratuitor pentru
Hitler, propunInd estirnãri cumpänite Ia rece. Dc data sta insä
atitudinca sa nu a fost beneficä pcntru anseIe gerrnanilor. n
evaluarea situatiei ci a insistat asupra faptului Ca fora blindatelor
scäzuse pe parcursul Inaintãrii lungi i rapide i a stibliniat
posibilitatca unor ataCuri venite dinspre nord i, mai ales, dinspre
sud.
IntrucIt cu o searä Inainte primise ordine de Ia Brauchitsch,
cornandantul suprcm a! armatci, ca operaçiunca de IncerCuire In
nord sa ii fie Incredintatä lui Bock, era firesc S se gIlxieasCä deja
Ia urmãtoarea acliune din suci.
In plus, cartierul gencral al lui Rundstedt se afla Inca Ia
Charlcville,’linga Sedan, in apropierca nlului Aisne, in Centml frontului
german, orientat spre sud. Aceastä aezare 11 determina sa Sc
concentrezb asupra poziiilor aflatc In fata i sä dea rnai putina
atdntie actiunilor ce se desfurau in cxtrcmitatea flancului drept,

118
unde victoria pãrea certä. Spre Dunkerque flu privea decIt cu coada
ochiuiui.
Hitler ,,s-a declarat de acord” cu rezervele lui Rundstedt i a
subliniat difl nou necesitatea conservãni fortelor blindate pentru
operaiuni viitoare.
La Intoarccrea In propriul cartier general, dupä-arniaza, I-a
convocat pe comandantul suprcm. A fost o ,,Intrevedere foarte
nepläcutä” care s-a incheiat cu un ordin ferm de oprire a Inaintärii.
In aceeai scarã, Haider rezuma Indurerat In jurnalul säu:
,,Aripa stinga constInd din forte blindate i motorizate,
care nu arc in fata trupe inamice, va fi astfel opritä dirt drum la
ordinul direct al FUhrerului. Incheierea aciunii de Inväluire a
armatei inamice va cädea In sarcina forlelor Luftwaffe!”

Ordinul de oprire dat de Hitler sã fi fost sugerat de Rundstedt?

Dacã Hitler ar fi considerat Ca ordinul säu se datora influentei iui
Rundstedt, n-ar fi pregetat sä mentioneze acest lucru, dupã fuga
englezilor, alãturi de celelalte scuze pe care ic-a invocat pentru
decizia sa, caci se pricepea de minune sä dea vina pe altii atunci
cInd greea. In acest caz insã flu existã nici o dovadä Ca ar fi
pomenit vreodatä cä opinia lui Rundstedt 1-ar fi influentat cu ceva.
Lipsa unei mãrturii In acest sens poate fi consideratã un probatoriu.
S-ar putea presupune mai degrabä cã Hitler s-a dus ia cartierul
general al lui Rundstedt In speranta de a gäsi justificãri pentru
propriii lui Indoieli i In ideca schimbãrii planului pe care voia sä
le-o impunä lui Brauchitsch i Halder. Dacä a existat, totui, vreo
sugestie venitä din partea aitcuiva, aceasta flu putea veni decIt de
Ia Keitel i Jodi, membri ai propriului säu stat major. Märturia
genera!ului Warlirnont, carc pe atunci era In legatura strInsä c
Jodl, capätä o semnificatie deosebitä. Uimit Ia aflarea zvonului
despre ordinul de oprire, acesta s-a dus sä cearä iämuriri de la
Jodi.
,,Jodi a confirmat Ca ordinul fusese dat, arátIndu-se
totodatä enervat de Intrebärile mdc. SituIndu-se pe pozitia Iui
Hitler, a subliniat cã experienele personale trãite de Hitler, de

119
 Keitci i de ci In Fiandra, in timpul primuiui rizboi mondial,
dovedeau fãrã putIna do tägadä cã blindatcic flu putcau opera
prin rniatiniic Fiandrei. decIt cu pierderi greic, lucru cc mi putea
fi acceptat avind in vedcrc deja forta diminuatä a unhtätilor,
precurn i sarcinilc cc ic revencau in cca do a doua fazä a
ofcnsivci in Franta, care devenisc mi inentä”.
Warlimont a mai adäugat: ,,Dacã initialiva pentru ordinul de
oprirc ar Ii venit din partca liii Rundstcdt, ci i ceilaili rncmbri ai
0KW ar fl fost La curcnt cu acest lucru i Jodi nu ar 11 ornis sã ii
indicc pc fcidmarca1uI Rundstedt drcpt ccl care initiase sau
macar suslin use acci ordin”. Asta ar fi rcdus. Ia täccrc once critic;
,,printre ofiterii superiori din Statui Major General Rundestedt se
bucura de o incontcstabiiä autoritate In materie de problcmc operative”.

Oricurn, o altä motivatie a ordinulni dat mi-a fost dezvãluitä

cind a apärut Goring i 1-a 1initii pe Hitler asigurIndu-i Ca forele
acrienc vor dcfmitiva incercuirea, inchizInd partea dinsprc mare
prin atacuri aeriene. Acum e limpedc cä a supraestimat
eficacitalea fortelor sale2.

Declaraia lui Warlimont devine i rnai semnificativä dacä

este corelatã cu ultirna propoziie din Insemnarea fãcutã de Halder
pe 24 mai, In jurnalul säu, citatä mai Inainte. In plus, Gudcrian a
afirmat Ca ordinul i-a parvenit de Ia Kleist, i suna astfei:
,,Dunkerque va rãmine in sarcina fortelor Luftwaffe. In cazul In
care cucerirea loca1itAii Calais va ridica probiemc, i aceastä
fortãreatä va cädea in sarcina iorclor Luftwaffe”. Guderian
remarca: ,,Cred cä vanitatca lui Goring a fost cea care a determinat
decizia nefastä luatä de I-litter”.
In ace1ai timp, cxistã dovczi Ca fliCi macar Luftwaffe flu a
fost folositä Ia capacitatea ci maxima; unii dintre efii aviaici militare
sustin cã Hitler a frinat i operatilnca 1relor aeridnc.

‘Liddell Hart, The Other S/de o/ t he Hill, p. 197.

2ldem.

120
 Toate aceste elemente au dcterminat ccrcurile supcrioare
sä suspectezc cxisLena uflul tnotiv politic in spateic motivelor militare
invocate de Hitler. Blumenritt, planificatorul opcraiona1 al liii
Ruudstcdt, a fciit o legáturä Cu modul surprinzätor iii care Hitler
Sc exprimase, cInd le vizitase cartierul general:

Hitler era foarte hinc dispus i, rCcunoscInd Ca

dcsfäurarca campanici fiisesc un ,,adevãrat miracol”, i-a
exprimat pärerca cã räzboiul avea sã se (ermine in ase
sãptãrnini. lnteifliona dupã aceca sã Incheico pace rczonabilã
Cu Franta, i sä prolite dc calea deschisã pcntru o incIcgerc
Cu Anglia.
Nc-a uimit, apoi, vorbind cu admiratic despre Imperiul
Britanic, despre necesitatca cxistcrflci acestula i importana
civilizaici cngleze. A rcrnarcat, ridiçmnd din utneri, cã Imperiul
fusese creat prin rnijloace adesea brutale, dar ,,cind dai la
rindea. rnai sar i achii”. A cornparat Imperiul Britanic Cu
Biscrica Catolicã — spunInd cäarnbele rcprczcntau elemente
escniale pentru stabilitatea lumli. A SpUS cã tot cc dorea de Ia
Anglia era ca aceasta sã recunoasca poziia Gerrnaniei pe
Continent. Retrocedarea coloniilor pierdute de Germania ar fi
fost un lucru de dorit, dar nu esential. Ar fi dispus chiar sä
sprijine Anglia cu trupe, dacã aceasta ar avea dificultäti. A
subliniat cã problema coloniilor era in primul rInd o chestiune
de prestigiu, dcoarece In timp de rãzboi oricum n-ar putea fI
pãstrate i ca existau prea puini germani dornici sà se
stabileascá la tropice.
A concluzionat afirmInd Ca dorca sä Incheie pacea cu
Anglia in condi4ii pe care aceasta Ic-ar considera eornpatibile
cu onoarea ci i denne de a fi acceptate.

Ulterior, trecInd in revistã dcsfàurarea evenirnentelor,

Blumentriti a revenit adesea la aceastã conversatie. Cdnsidcra cä

‘Liddell Hart, The Other Side of the 11111, p. 200—201.

121
,,oprirea” fusese detciminatã de ratiuni mai puternice decIt cclc
de ordin pm miLitar, fund vorba de o stratagcmä politicä prin care
sá se ajungä rnai uor la pace. Dacä FEB ar fi fost capturatã la
Dunkcrque, cnglezii ar fi putut sä considerc Ca onoarca br fusese
pátatä i s-ar fi sirntit ob1igai sa o spele. PerrniInd ,,evadarea”
Fortci Expediionare. Hitler spera sä le cItige Increderca.
Accastá opinie este Cu atit mai semnificativä cu cit aparine
unor generali care avcau atitudini extrcm de entice la adresa lui
Hitler i recunotcau Ca i-ar fi dorit sä nirniceascä armataengleza.
Relatarea br despre pozitia lui Hitler in pcnioada evenirnentelor de
la Dunkerquc corespunde cu multe din afirrnatiile consemnate in
Mein Kainpf Existã clcrnente in lucrarea sa care sugereazã Ca
Hitler nutrea sentirnente arnestecate, de dragoste i urä, fata de
englezi. Afirmatiile sale despre Anglia din acea perioadä sInt
Inregistrate i dejurnalelelui Ciano i Halder.
Caracterul lul Hitler era atIt de complex, IncIt once explicae
sirnplistá flu corespundea realitätii. Este mult mai probabil ca
hotärIrea sa sa fi avut Ia bazã mai multe motivatii. Trei sInt evidente
— dorinta de a pästra puterea tancurilor pentru lovitura urmãtoare;
frica Inrädäcinatä pe care i-o inspirau mlatini1c Flandrei; i
revendicänile mi Goring pentru Luftwaffe. Dar tot atIt de posibil
este Ca, in mintea unui om Inclinat spre strategie politicä i care
avea atItea gInduri Intortocheate, sä se fi intre1esut, alätuni de
motivaliile militare, i una politicä.

Noul front francez de-a lungul rIurilor Somme i Aisne

devenise mai lung in tirnp ce fortele disponibile pentru apãrarea Iui
se redusesrä mult. Francezii pierduserã 30 de divizii In prima fazä
a campaniei, cxceptInd ajutorul din partea aliatilor. (Doar douá
divizii bitan ice au rämas In Franta, in vreme ce alte douä, incomplet
pregätite, urmau sä soseascà.) In total, Wcygand adunase 49 de
divizii pentru a acopeni noul front, lãsInd alte 17 sa apere Linia
Maginot. Era greu sa se facä mult pentru fortificarea frontului in
timpiLl scurt PC care-I aveau Ia dispozitie, iar fortele insuficiente
numeric nu au putut sustine tentativa i aa tardivä de a aplica

122
metoda de apärarc In adincimc. Majoritatea diviziilor.rnecanizate
fuseserä pierdute sau gray afectate i totodatä exista o lipsä acutä
de rezerve mobile.
In schimb, germanii Ii refäcuserã cele zece divizii blindate,
Inlocuind o scrie de tancuri cu altele noi. Dc asemenca, cclc 130
divizii de infantcrie erau aproape intacte. Pentrirnoua ofensivä,
fortclc au fost redistribuite, find intercalate douä noi arrnatc (a 2-a i
a 9—a) pentru a Intãri frontul dc—a lungul sectorului Aisnc (Intre
Oisc i Mctise). Lui Gudcrian i s-a incrcdintat comanda unui grup
format de douä corpiiri de tancuri, aduse pcritru a fi gata sä
intcrvinä. Kleist dispunca de alto douã corpuri de tancuri pcntru a
ataca de Ia capetele dc pod do pcste Somme Ia Arniens i, rcspcctiv,
Péronne, Intr-o micare in clcte, dirijatá convergn1 spre cursul
inferior al ru1ui Oisc, Iinga Creil. Restul unita]or blindate, conduse
de Hoth, urmau sä Inainteze Intre Amiens i mare.
Ofensiva a fost lansatä pe 5 iunie, inia1 pe fIia vcsticä dintre
Laon i mare. Pc parcursul prhnclor douä zile, rezistenta a fost
puternicã, mnsä Pc 7 iunie unitátile blindate din extremitatca vcsticä
au strãpuns frontul i s-au dcsfuratpe cäile de acccs sprc Rouen.
Apoi, apãrarea s-a prabuit i ncmii n-au mai IntImpinat nici o
rezistenta serioasã la traversarea Senei In ziua de 9 iunie. Pentru
cã ni. acesta era locul undo intcntionau sä-i punä in aplicare
manevra decisivä, gerrnanii s-au oprit. Pentru mica forta britanicã
do sub comanda generalului Alan Brooke accsta s-a dovcdit un
adcvärat noroc, oferindu-le soldatilor cnglezi posibilitatea unei a
doua evacuäri, In timp cc francezii au capitulat.
Atacul In c1ete, lansat de Kicist, nu s-a desfurat Insa conform
planului. Flancul drept a reuit in cele din urmã sä sträpungä
apärarea inarnicului p 8 iunie. dar stIngul, din zona Peronne, a
lost stävilit do o rezistenta Inverunatä Ia nord de Compiègne.
Comandamentul Suprem german a decis atunci sa rctragä o parte
din fore1e lui Klcist, si le dcpiasezc spre est pentru a sprijini
slrãpungerea realizatä in Champagne. Ofensiva s-a dec1anat abia
pc iunie, dar prãbuirca frontului a survenit rapid. Imediat cc
iiilanteria a fortat punctele do sträpungere. tancurllc lui Gudcrian

123
au nävälit prin breä spre Cliâions-sur-Marne, jar apoi spre vest.
Pe 11 iunie, Kleist a izbutit sä largeasca pätrunderea i a trecut
Mama Ia Château-Thierry. Inaintarea a continuat In ritm nävalnic,
peste Plateau de Langres, pInä la Besançon i frontiera elvetianA
— izolInd fortele franceze de pe Linia Maginot.
Inca din 7 iunic, Weygand a recornandat guvernului sä cearã
neintIrziat armistitiu, jar in ziua urrnãtoare a anuntat cä ,,Bãtälia de
pe Somme este pierduta”. Guvernul, divizat din punct de vedere al
opiniilor, a ezitat sä cedeze, dar In ziua de 9 iunie a pärãsit Parisul.
OscilInd mntre Bretania Bordeaux, pinã Ia urmã a hotãrit sä Sc
rcfugiczc Ia Tours. Reynaud i-a solicitat preedintelui Roosevelt
acordarca unui ajutor specificInd: ,,Vom lupta In faa Parisului;
vorn lupta in spatele ParistLlui; ne vorn fereca Intr-una dintre
provinciile noastre, iar dacã vom fi izgonii i de acolo ne vom
duce In nordul Africii...”.
La 1 0 iunie, Italia a declarat rãzboi. Lui Mussolini i sc
oferiserä anurnite concesii coloniale, pe care nu ic-a luat in
consideraic, In dorinta de a-i Imbunãtäti re1aiile cu Hitler. Cu
toate acestea, ofensiva italianã nu a fost Iansatä decit zece- zile
rnai tIrziu, jar foilele franceze, dei slãbite, au reuit sã ii facä fata.
In ziua de 11 iunie, Churchill s-a deplasat cu avionul Ia Tours Intr-un
efort zadarnic de a-i Irnbãrbäta pe conducätorii francezi. A doua
zi, insä, Weygand s-a adresat Cabinetului anunind picrderea bãtäliei,
invinuindu-i pe englezi pentru ambele infrIngeri.
Totodata el a deciarat: ,,SInt obiigat sä cer Incetarea
ostilitaplor”. Weygand flu greea In aprecierea situatiei militare,
caci armatele franceze se scindaserä in unitäi izolate, majoritatea
renunind sá mai opunä rezistenà, mulpimindu-se sã se retragä sprc
sud. Cabinetul oscila intre capitulare i continuarea räzboiului din
nordul Africii. Pinä la urmã a hotãrit doar sä se mute Ia Bordeaux,
cerIndu-i lui Weygand sã Incerce o rczistena pe Loara.
Nemtii au intrat In Paris pe 14 iunie, avansind tot mai adInc
pe flancuri. Pc 16 iunie, au ajuns in valea rIului Rhóne. Intre timp
Weygand, sprijinit de toi comandanii principali, continuasc sä facä
presiuni pentru un armistitiu. Intr-un ultim efort de a evita aceastä

124
decizic i de a asigura o rezistentã In Africa, Churchill a propus
crearea unei Uniuni franco-britanice. Impactul acestui gest a
produs mai mult iritare. Propunerea a fost supusã la vot.
Majoritatea membrilor Cabinetu]ui francez a respins-o i s-a luat
decizia de capitulare. Reynaud si-a dat demisia i s-a format un
nou Cabinet sub conduccrea marea1u1ui Pétain. Cererea de
arrnistiçiu i-a fost transmisä lui Hitler in noaptea de 16 iunie.
Conditiile puse de Hitler Ic-au fost comuiiicate trimii1or
francezi pe 20 iunie — in ace1ai vagon de cale feratä, In pädurea
Compiégne, in care trirniii germani semnaserã arrnistitiul din 1918.
Gerrnanii au continuat sä inainteze dincolo de Loara, In timp cc
discutiilc erau In toi. In ziua de 22 lunie conditiile impuse de nemti
au fost acceptate. Armistiiu1 a intrat in vigoare la 25 iunie ora
1.35 am., dupä cc fusese pus Ia punct, In paralel un armistitiu i cu
Italia.
 Capitolul 8

Bàtàlia pentru 4iiglia

Dei rãzboiul a Inceput la 1 septembrie 19.39, prin invadarea

Poloniei, evenirnent urmat la douä zile dc declaraçiile de räzboi
succesive ale englezilor ia1e francezilorImpotiiva Gerrnaniei, faptul
cã Hitter i Cornandainentul Suprem german nu Intocrniserä nici
un plan i flu luaserã rnãsuri pentru a Inf’tunta opozitia Anglici
reprezintã unul dintre cele rnai ciudate aspecte ale istoriei. Mai
mult chiar, flu s-WIntreprins ninic in intervalul de aproape nouä
luni, care a precedat marea ofensivä gerinaná din Vest din mai
1940. N-au fost Intocmite planuri nici macar dupä cc a dcveflit
evident cä Frafla a fost InfrIntä i prabuirea efra iminentä.
Toate acestea doyedcsc cä Hitler conta pe acordul guvemului
britanic in vederca unci paci de comprornis pe baza condiiiIor
favorabile pc care era dispus sa le ofere i cä, In pofida arnbii1or
lui marete, flu dorea sä Irnpingã conflictul cu Anglia spre oso1utie
decisivá. Intr-adevär, Hitler le-a dat de Incles generalilor germani
cä räzboiul se termmase — solda{ii au primit perrnisii, iar o parte din
Luftwaffe a fost rnutatã spretlte fronturi poteniaIe. Mai mult, pe
22 iunie, Hitler a ordonatdemobilizarea a 35 do divizii.

126
 Bãtália pentru Anglia
Operathi ,,Iciii 1e
. Deharcari si alictiri cerillalle
f:..::.:.:. I’riinele cipete tie ituid
Oliective prncpaie
——— (.)hleciive secuitulare
CoinandaincntuL Aviaici tic
— vinatoarc britaitice
0 Siatie de sector
O Fiazu tie aviutie tie vitiSliare

Lufwaffe
Luflwalie 2

+ Li;ita a ava(ICI Lie viulululIre

• Buza a aviatiei tie i’u,tiuhardaiu?,ii

Driffield• o Mile 50 100

Kiut I0 io

iserpool • Manchester
- 0

0 Derby ‘Nottingham0
ANGLIA
DE EST
Birmingham. •Coventry
DUXF0R •ØMAI 1
Swansea mt
Cardiff -

r’.
e
oulogne.

Estuarul
Seine a
÷
 Chiar i cInd Churchill a respins in terrncni encrgici once
comprornis, cxpriinIndui räspicathotärIrca de a continua räzboiul,
Hitler a prcferat sä creadä cä era vorba dc o farsã, considenInd cä
Anglia va admite pinã la urrnä cä se aflã intr-o ,,situatie rnilitarã
dispcratá”. Accastä spcranä a lui nit s-a risipit pica uor. Abia In
2 julie Hitler a ordonat Intocmirea unui studiu privind invazia Angliei.
Chiar i in 1 6 julie, douä säptärnIni mai tlrziu, cind a dat ordinul de
prcgátire a unci ascmcnea invazii, hotczatä ,,Operatiunea Lcul dc
Marc” pentru mijiocul lunii august. Inca prca sä se Indoiascä de
uccesitatca accstui dern ens. Chiar i atimci rcticcntele i nehotärIrilc
cat-c-I caractenizau s-au cvidcniat In 2 1 julie, cInd i-a SpUS lui Halder
cä intentiona sä abordeze problcma Rusici, pe care intentiona sä o
atace in acca toamnä. Pc 29 julie, Ia 0KW, JodI i-a comunicat liii
Warlimont cä Hitler se hotärIse sä declare rãzboi Rusiei. Cu citeva
zile Inainte, statul major opcraiona1 al grupärii de tancuri a liii
Guderian fusese trimis la Bcrlin pentru a pregãti planurile de Iupta
ale, fortclor blindate intr-o asemenea campanic.
In mornentul pi-äbuirii Frantei, armata germanä nu era.
pregätitã pentru Intreprinderca unci actiuni de o asernenea
anvcrgurä cum era invazia Angliei. Statul major nu o avusese In
vedere, trupele nu fäcuserä instruce pentru operaiuni maritime
i de debarcare i flu s-a IntreprIns nirnic pentru a construi nave de
desant. In aceste conditii, s-a recurs Ia navele comerciale i Ia
concentrarea de barje din Germania i Olanda in portunile de Ia
Marea Minecii. De asemcnea, trupele au fost instruite In pnipã in
vederea operaiunilor de Irnbarcarc i debarcaré. $ansa de reuitä
a unei astfel de irnprovizaii ar fi putut exista do datoritã faptului
cä fortele britanice Ii pierduserã in Franta rnajiritatea armelor i
a echipamentelor i crau temporan descoperite.
Rolul principal In opcraiunc i-a fost atribuit fcldmareaIu1ui
Rnndstcdt i Grupului säu de armate A, care unna sä foloseascã
Anrntta a 16-a (gcncralul Busch) pe dreapta i Armata a 9-a
(generalul Strauss) pe stinga. ImbarcIndu-se din difenitc porturi
situate Intie estuarele niurilor Scheldt i Sena, fortcle transportate
pe mare urrnau sã se indrepte convergent spie coasta sud-esticã

128 -
a Anglici Intre Folkestonc i Brighton, in (imp ce o divizic
aeropurtatã trebuia sä ocupe zona stIncoaã Dover-Folkcstone.
Conform planului ,,LeuI de Mare’, zece divizii urmau sä fie
debarcate In prirnul val, pe parcursul a patru zilc, pentru a stabili
tin larg cap de pod. Dupã circa o sãptämInä. urma sä lie declanat
atacul principal, spre interior, primul obicctiv al accstuia fund
cuccrirea tcrcnului Inak, dc-a lungul unui arc, de la estuarul Tamisci
pinä Ia Portsmouth. In urrnãtoarca ctapä, Londra trebuia izolatä
din vest.
0 opcraiune auxiliarä trcbuia rcalizatã de Armata a 6-a
(fcIdmarcaIuI Reichenau) din Grupul de arrnatc B, cu trei divizii
In primul val, Imbarcate la Cherbourg i debarcatc la Lyme Bay, la
vest de Portland Bill, pentru a atacasprc nord, cätre estuarul rIului
Severn. Al doilea val urma sä-l reprezinte o fortã inobilã alcãtuitä
din asc divizii blindate i trc divizii rnotorizate, urmate dc un al
treilea val Cu flOU divizii de infanterie i de un al patrulca, cu opt
divizii de infantcrie. Dci primul val nu includea divizii blindate, i se
alocaserä totui 650 de tancuri, cc urmau sä fie transportate in
primul dintre cele douã ealoane (ca1onul din frunte reprezcntind
peste o treiine din forta totalä de 250 000e oameni). Transportarea
peste Canal a acestui prim val, format din douã pai, necesita 155
nave de transport, totalizInd circa 700 000 de tone, i alte peste
3 000 de arnbarcaii mai mici: 1720 de baijc, 470 de remorchcrc i
1160 do bãrci cu motor.
in fapt, pregätirile an dcmarat abia la sfiritul lui julie, Statul
Major al Marinei militare germane afirmInd cã un numär atit de
mare de nave de comert flu putea fi strmns Inainte de jurnãtatea
lunii septembrie, asta In timp cc Hitler ordonase ca pregätirile sä
lie mnchciate pina Ia mijiocul mi august. (Intr-adevr, Ia sfiritu1
Iunii iulie, Statul Major al Marinei militare recornandasc ca
operaiunea sä lie ammnatä pInä In primãvara anului 1941.)
Dar aceasta nu a fost singura piedica. Gcneralii germani
crau foarte neIinjtiti In privina riscurilor traversärij. Ei flLl aveau
incredere In capacitatea rnarinci br, i nici in cea a fortelor aeriene
(IC a asigura traversarca i generalii insistau ca invazia Sä Sc

129
desraoare pe un front suficient de larg (de la Ramsgate pInã la
Lyrne Bay) pentru a dispersa i a distrage atentia fortelor dc
apärarc. Arniralii gcrrnani se temeau In special de ceca cc se putea
intImpla cInd flota britanicã ar fi sosit la faa locului. Nu avcau
incrcdere deloc sau aproapc deloc in capacitatea marinei germane
(IC a impicdica interventia flotei inam ice. Initial sustinusera Ca planul
trupelor de uscat pentru un front larg de invazic ar fi imposibil de
protejat. travcrsarea urmInd sa fie cfectuatã pe Un condor rclativ
ingust, apãrat dc cIrnpuri de mine, Cu forte armate de dijncnsiuni
rnai inici. Esenia1ä era, accentua amiralul Racdcr, superioritatea
acrianä deasupra zonei dc traversare.
Dupã o discutie cu Raeder, PC 31 iulie, Hitler a acceptat
punctul de vedere al rnarinei. potrivit cäruia ,,Leul de Mare” nu
putea fi lansat Inainte de mijlocul lui septembrie. Totui, operaiunea
nu a fost amInatä definitiv pentru 194:, IntrucIt Goring 1-a asigurat
cã Luftwaffe putea Impiedica intervenia Marinei britanice, cIt i a
aviatici inamice. Sefli Marinei i ai Trupelor de uscat erau dispui
sä 11 lase sä incerce o ofensivä aenianã preliminarä, care nu Ii angaja
la nimic, decIt In mäsura i in momentul unui eventual succes.
Oricum, operatiunea propusä de Goring flu a reuit i, astfel,
lupta aerianä a devenit principala formä, i de fapt singura, a
decisivei bätälii pentru Anglia.

Superioritatea Luftwaffe falã de Royal Air Force nu s-a

dovedit chiar atit de mare cum s-a crezut. Germanii nu au fost in
staie sä mentinä un atac continuu, val dupä val, de bombardicre
masate, aa cum se temuse opmia publicä britanicã, iar numärul
avioanelor de vInätoare flu era cu mult mai mare decit ccl al
aparatelor engleze.
Ofensiva a fost sustinuta in principal de Flotele aeriene
(Luftflotten) 2 i 3, conduse de feldmaneçalii Albert Kesseining i
Hugo Sperde — prima bazatä in nond-estul Frantei i In Tarile de
Jos, jar a doua In nordul i In nord-vestul Frantei. Fiecare iota
aenianä era autonomã, dispunInd de toate componentele necesare
— situatie CC SC dovedise avantajoasä atunci cInd fusese vorba de

130
cooperarea Cu armata cc Inainta in Polonia i in Vest, dar care
prezenta mai puine atuuri In cazul unci campanii exclusiv acriene.
Ficcare flotä aerianä i-a conceput propriile planuri, supunIndu-le
sprc aprobare separat. Un plan de ansamblu n-a existat.
In 10 august, cind ofensiva era pe punctul de a Incepe in
forä, Flotele aericnc 2 i 3 aveau un total de 875 bombardicre
normale (de mare altitudine) i 316 bombardiere In picaj. Acestea
din urmä s-au dovedit atIt de vulnerabile in faa avioanelor de
vInätoare britanice, mncit dupä 18 august au fost retrase i pästrate
pentru invazie.
Luftflotte 5 din Norvegia i Danemarca, condusä de generalul
Stumpff, care avea 123 bombardicre de mare altitudine, a participat
Ia luptä doar o singurä zi, In 15 august, pierderile dovedindu-se
prea grave pentru ca parcurgerea lungului trascu sa merite a fi
repetatä. Totui, prezenta In apropierea teatrului de aciuni militare
a avut ca efect mentinerea unei päri a avioanelor de vinãtoare
britanice in nord-estul Angliei. La sfiritu1 lui august, ea a completat
pierderile suferite de Luftflotten 2 i 3 cii circa o sutä de
bombardiere.

Acestea incepuscrä lupta pe 10 august, cu un efectiv disponibil

de 929 de avioane de vInätoare, In majoritate Messerschinitt 109,
cu Ufl singur motor, pe lInga care mai existau i 227 Me 110 cu
douä motoare i razä de actiune relativ lunga. Avioanele Me 109
(prototipul apãruse In 1936), aveau o vitezä macimä de 565 krnlh;
viteza ascensionalä mare le dädea un avantaj In plus fatä de
avioancle d vInãtoare britanice. In luptä, In ceea cc privete virajele
i manevrarea erau Insä in dezavantaj fatã de avioanele britanice.
In plus, spre deosebire de acestea, Ia Inceputul räzboiului majoritatea
flu dispuneau Ie protecie blindatá pentru pilot. In schimb,
rezervoarele de combustibil erau protej ate antiglon, spre deosebire
de cele britanice.
In aceastä bãtälie, raza limitatä de actiune a constituit tm
factor negativ pentru avioanele de vInãtoare germane dotate cu
un singur motor. Raza oficialä de croazierä a avioanelor Me 109,
estimatä la 665 km flu s-a dovedit realä. Dc fapt, raza de actiune,

131
dus-Intors, sc cifra Ia ccva mai mult de 160 km. jar dc la Pas de
Calais sau de Ia Peninsula Cotentin abia puteau ajunge pInã
deasupra Londrei, astfel IncIt le rãmInea prca puin timp pcntru a
lupta. AItfel spus, acestc avioane gcrrnane dispuncau de o duratä
totalà de zbor de nurnai 95 de minute, ceca cc insemna doar 75-80
de minute timp de zbor tactic.
Cind, din cauza ijicrderilor rnasivc de bornhardierc precum i
a vulnerabilitatii br evidcnte, acestea au trchuit cscortate dc avioanc
de vInätoarc, nu s—au mai putut utiliza zilnic rnai mult de 300—400
dc bombardicrc, chiar i Impotriva obiectivebor din sudul Anglici —
dcoarecc liecare aparat trebuia escortat de cite douä avioanc de
vInätoare.

Aparatcic Me 109 erau greu dc pibotat la decolare i la

ateiizarc, jar trenul dc aterizare find slab, inconvenientul a fost
acccntuat do acrodrornurile irnprovizate In pripä pe coasta
francezä.
In ciuda vitezei de 545 kin/h cu care fusese acreditat, aparatul
Me 110, dotat en douã motoare, era considerabil rnai lent i adesea
atingea abia 485 krnlh sau chiar mai puin. Aceasta fàcea sã fie
Intrecut cu uurinà de avioane!e Spitfire. In plus, Me 110 avea un
dernaraj greoi i era dificil de manevrat. El fusese creat pentru a
deveni ,,floarca opcraiona1ä a avioanelor de vInätoare din
Luftwaffe”, dar se dovedise un adevãrat fiasco tehnic — trebuind
In cole din urrnà, pentru propria protecie, sä tie escortat de aparate
Me 109.

Insä ccl mai mare handicap al avioanelor de vInätoare germane

era caracterul rudimentar al echipamentelor radio. Dei dotate
Cu sistern de radiotelefonie pentru intercomunicatii in timpul
zborului, s-au dovedit iriferioare avioanelor britanice — i nici nu
puteau fi comandate de Ia sol.
Forta do vinãtoare a RAF fusese refacutã (dupä pierderile
de peste 400 de aparate suferite In Franta), astfel incit la rnijlocul
iui julie ajunsese Ia Circa 650, la fel cain mai cind ofensiva gerrnanä
a fost [ansatà. In cea mai mare parte erau avioane Hurricane i
Spitfire, Ia care se mai adaugau circa 100 de aparate rnai vechi, de
alte tipuri.

132
 Accastã revcnire rcrnarcabilä se datora In bunã parte
corturilor Lordului Beaverbrook, care lusese numit la conduccrca
noului Ministcr pcntru Productia de Avioane, in mai, Ia formarca
guvernului Churchill. Advcrsarii i-au reproat Ca arnestecul säu
dnergic a avut un efect negativ asupra dezvoltàrii pc termen lung.
In schimb, Air Chief Marshal Hugh Dovding, cornandantul
suprcrn at Comandamcntului aviaici de vinätoare, a declarat Ca:
,,Efccttil acestci numiri nu poate fi descris dccIt ca ceva magic”.
Pinä Ia mijiocul vcrii, productia de avioanc de vmnãtoarc crescuse
deja de douä on, iar PC parcursul Intregului an Anglia a construit
4 283 avioane de vInätoare, in (imp cc Germania nu a dcpit
cifra de 3 000 de aparate de zhor, cu unul i douä motoare, in
aCCeai perioada.
Comparaia In privina armamcntului de bord cste mai greu
de realizat. Avioanele HulTicane i Spitfire crau inarmate doar cu
mitraliere (ficcare avion avca opt mitraliere, fixatc in anipi). Era
vorba de mitraliere Browning americanc, alese datoritã fiabilitãii
br Ia cornanda de Ia distanä i vitezei de foe ridicatã:1 260 bovituri
pe minut. AvioneIe Me 109 erau dotate, In general, cu douä
mitraliere fixe In carenaj i douä tunuri de 20 mm in aripi — armä
elaboratá ca urmare a expericnei dobmndite in rãzboiul civil din
Spania — acolo se ftcuse proba avioanelor Me 109, precurn i a
altor tipuri de avioane de vmnätoare mai vechi, care fuseserá
inlocuite.
Adolf Galland, asul german al aviatiei de vInätoare, susnea
cä armamentul avioancborMe 109 era mai bun. Pärerile britanicilor
difereau: Unii considerau cä viteza de foc ridicatã a mitralierelor
Browning prezenta avantaje In cazul tiruribor de scurta duratä.
Totodatä se idrnitea cä ase proiectile de tun putcau provoca
pagube mult mai man decit rafalele cu lungime echivalentä trase
de mitralierele Browning. Unii dintre pi1oii avioane]or de vInätoare
britanice se plingeau cä dei erau convini Ca loviserä un inamic,
,,nu se IntImpla nimic”. Este de subliniat i faptul ca irca 30

I General-inspector.

133
de avioane Spitfire au Cost echipate cu douä tunuri Hispano
(Oerlikon) de 20mm In timpul bätäliei. jar incepInd cu luna octombric
au intrat In aciunc i aparate Hurricane dotate cu patru tunuri.
Cu certitudinc bombardierele germane au fost prost Inarmate
— cu cele cIteva mitralicre cu ochire liberä — u puteau face fØ
avioanelor de vInátoare britanice, irã a avea drept.escortä aparate
de vInãtoare germane.
Situatia comparativà privind piloii avioanclor de vInätoarc
era mai cornplexä, i in prirnele faze ale bãtälici ncfavorabi1
englezilor. Dci instruiti conform unor standarde supcrioarc, factorul
numericjuca tin rol important. Procesul lent de extindere a colilor
RAF pentru prcgätirca de zbor influenta substania1 mersul bätãliei.
Picrderile trcbuiau rcduse Ia minimum, chiar cu riscul de a permite
desfäurarea unor raiduri inarnice. Oamenii, i flu avioanele,
constituiau principalul rnotiv de Ingrijorare al lui Dowding.
Economisinduii resursele in julie, Dowding a izbutit sä-i
märeascã efectivul pInä la I 434 piloi Ia Inceputul lui august —
ajutat i de un ,,imprumut”. de 68 do piloi din Marina Militarä. 0
lunä mai tIrziu, Insã numärul scäzuse Ia 840, jar pierderile se cifrau,
In medic, Ia 120 pe säptämInã. Aceasta In vrerne ce pe parcursul
Intregii luni unitätile de pregätire ale RAF n-au dat rnai mult de 260
piloi de avioane de vInätoare. In septembrie, criza dc pi1oi s-a agravat
— numärul personalului de zbor cii Inaltä calificare scädea, jar noul
contingent, pregãtit In pripä, se dovedea vulnerahi] prin lipsa de
experienã. Noile escadrile aduse pentru a Ic schimba pe cele extenuate
pierdeau adesea mai multi oamcni decit cele pe care le
Inlocuiserä. Frecvent, oboseala era Insotita de in moral scäzut i
de o ,,nervozitate” accentuatã.
Germanii flu au avut initial un asemenea handicap numeric.
In ciuda pierderilor grele suferite pe continent in lunile mai i iunie,
co1ile de zbor pregäteau mai multi pi1oi decIt putcau absorbi
escadrilcie de pe front. In schimb, moralul acestora era afectat de
faptul cä Goring i al ofiteri din conducerea Luftwaffe priveau
avioanele de vinätoare ca Pc 0 arrnä pur ,,defensivã” i de
importaná secundarä. In plus, cci rnai buni piloti de vinätoare au

134
fost transferati pentru a acoperi pierderile suferite de bombardiere,
In vreme cc Goring continua sä critice aviatia de vInàtoare pentru
lipsa de agresivitate i s-o Invinuiascä de eecuri1e Luftwaffe —
datorate In mare parte lipsei sale de precauie i gree1i1or tacticc.
Dimpotrivä, moralul pi1oilor de pe avioanele de vInãtoare britanice
a fost ridiçat datoritä faptului cã acetia au fost apreciai pe durata
acelor luni critice drept ,,aii” lui Churchill, floarea intregii Royal
Air Force, eroi ai natiunii.
Incordarca In rIndul aviatiei de vInätoare germane a crescut
pe mäsurä ce aparatele i piloii au fost folositi doar pentru sarcini
de escortare — douã sau trei misiuni pe zi, uneori chiar i cinci.
Curn Goring flu perinitca zile de odihnä i nici rotaa unitãtilor pe
frontul de luptã, Ia Incordarea provocatä de pierderile man se mai
adauga oboseala. La Inceputul lui septembne, moralul scãzuse mult.
Starea era accentuatä de sentimentul cä invazia nu va avea bc,
provocat de amatorismul pregätinilor la care piIoii asistau. C.a
urmare, incepuserã sã se Intrebe dacã nu cumva erau sacnificati
pentru a pãstra iluzia unei opcraiuni la care, de fapt, se renuntasc.
Echipajele bombardierelor sufereau din cauza pierderilor grele
a constatärii vulnerabilitätii In fala atacurilor avioanelor de
vInãtoare ale RAF. Ca urmare, scãdcrea moralului in rIndunile br
tindea sä devinä i rnai pronunatã, In ciuda bravurii cu care
continuau sã execute ordinele primite.
In concluzic, dcvi ambele päri s-au dovedit a fi aproape la
acelai nivel In privinta Indeminärii i a curajului In primele faze ale
bätäliei, pe mãsurä cc timpul trecea moralul englezilor cretea,
purtIndu-i spre victorie, datoritã convingerii cá inamicul suferea
pierderi mai greledecit ci, cu toate cã i ale br erau semnificative.
Un handicap constant pentru ncmti a fost serviciul de
informatii, necorespunzätor. Ghidul de bazä folosit de Luftwaffe
pentru dirijarca ofensivei era un manual antebelic, cunoscut sub
numele de ,,Studiul albastru”, care prezenta ampbasarea uzinelor
englezela data respectivä, precum i fotograflile datorate unei
ample actiuni de recunoatere realizate cu ocazia unor ,,zboruri de
mnccrcare pe rute civile”. Aceste date fuseserã compbetate

135
inadecvat de propriul departarnent de informaii din Luftwaffe —
condus doar dc un major. Intr-o evaluare a RAF facutä de acest
malor Schmid, in julie 1940, productia britanicä de avioanedc
vIntoare a fost mult subestirnatä, apreciatã Ia 1 80—300 de aparate
PC lunä -- cInd In realitate s-au construit 460—500 avioane Hurricane
i Spitfire doar In lunile august i septembrie, ca urmare a
eforturilor lui Bcaverbrook. (Falsa impresie creatá de accastã mare
eroarc a fost alimentatä de rapoartele vcnite din partea
departarncntului dc producie al generalului Udet, care insistau numai
asupra neajunsurilor avioanelor Hurricane i Spitfire, farä a sublinia
i calitäi1e acestora.)
In raportul de evaluare efectuat de rnaiorul Schmid flu se
pornenea nirnic despre sistemul compact de apärarc al RAF, cu
staii radar, sãli de operaii i reele de radio de Inaltä frecvenä,
dei statia britanicã de cercetare radar de ía Bawdsey, pe coasta
Suffolk, precum i päienjeniu1 de stilpi Inalti care Intesau coasta
ar fi putut atrage atentia serviciilor de informatii germane Inca
dinainte dc räzboi. Pärca aproape imposibil ca In 1939 germanii sã
nu ii detinut informatii despre aceste elernente cheie ale sistemului
de avertizare britanic. Dei tiau Inca din 1938 cä englezii
experimentati radarul i reuiserä chiar sä captureze o static radar
mobilä pe plaja de la Boulogne, in rnai 1940, savantii germani
apreciaserä sistemul drept rudimentar. Informatii complete despre
radarele britanice au fost disponibile In Franta, datoritä neg1ijcnei
manifestate de francezi in privina securitätii, atunci cInd nemtii an
cotropit cea mai mare parte a tärii. Se pare, Insä, Ca acetia flu au
pro fitat de datele cc Ic-au cäzut In rninä. Nici Goring n-a prea inut
seama de potenialul br in desfàurarea luptei.
Abia In iulie, dupã cc i-au instalat statiile de monitorizare
dc-a lungul coastei Frantei, nerntii auInteles din uvoiul dc semnale
cc radiau de la stilpii radar de pe coasta engleza, cä se confruntau
en un element nou i de importanä vitalä. Comandantii din
Luftwaffe au subestirnat raza de actiune i eficacitatea radarcior
britanice, i ai Intreprins prea puine actiuni pentru a Ic bruia sau
distruge. Nu i-a ,,trezit” nici descoperirea cã avioanele de vinätoare

136
britanice operau sub control radio foarte strIns; In schimb, an tras
concluzia cä din cauza acestui sistem, Cornandarnntu1 aviaiei de
vInãtoarc nii era suficient de flexibil, iar atacurile masive ar putea
duce Ia distrugerea acestor structuri.
Tendinta.de a cxagera picrderile adversarului in timpul
intenscior Iuptc aeriene a reprezentat o grecala cornunã ambelor
pari, iar in tabãra gerrnaná a devenit un handicap. IniiaI, serviciul
de inforrnaii al Luftwaffe a evaluat corect rcsurselë liii Dowding
— circa 50 de escadrile de avioane Hurricane i Spitfire, cii o forta
operationalä de aproximativ 600 aparate, dintre care ccl mult
400—500 so ailau In partea dc sud a Anglici. Dupã inceperca
bätãlici, efectul combinat rezultat din supraestirnarea picrdcrilor
englczilor i subestirnarea produciei britanicc de avioane a dits la
calcule greite i Ia o dcrutä gencralä. Pi]otii din Luftwaffe au
Inceput sä fib nedurnoriti, jar apoi deprimai, constatInd cä nurnãrul
avioanclor de vInãtoare britanice rärnIne constant. Se raporta
doborIrea rnai multor avioane, decIt In realitate.
0 altã cauzã a calculelor eronate consta In obiceiul
comandantilor din Luftwaffe de a tãia cu creionul rou nurnärul
escadrilelor RAF de pe baza de avioane de vinätoare britanice
bombardatä. Acest lucru se datora In pane slabei actiuni de
recunoatere prin fotografiere, dan i analizei exagerat de optimiste
a rezultatelor. Dc pildä, Luftwaffe estima cã pinä la 17 august
fuseserA ,,distruse definitiv” flu rnai puin de 11 haze acriene cInd,
in realitate, reuiserã s scoatä din actiune doar una pe o perioadä
do timp apreciabilã, cea de Ia Monston. Tot o greea1a a fost
atacarea unci scrii de aeroporturi din sud-est, care nu aparfineau
structurii Comandamentului de avioane dc vInãtoarc. In acelai
timp, conducerea Luftwaffe flu si-a dat seama do importanta vitalã
a statiilor de sector — ca Biggin Hill, Kenley, Hornchurch — in
organizarea Cornandamentului aviatiei de vInäloare bnitanice,
neflind informati cä sälile de operaii se aflau deasupra solu]ui,
primcjdios de expuse. Ca urrnarc, atacurile devastatoarc, pe care
Luftwaffe Ic-a lansat Ia sfirituI lui august asupra br, flu au fost
duse pIni Ia capt.

137
 Un alt handicap pentru germani 1-au reprczentat conditiile
meteo. Vremca deasupra Mãrii MInecii a fost adesca nefavorabilä
pentru cci care atacau i, cum de obicei norii vencau dinsprc vest,
englezil aflau primii prognoza rneteorologicá. Nerntii izbutiserã sä
decodeze cifrul rapoartelor metcorologice radiofonice britanice
dinspre Atlantic, dar n-au tiut sa profite de informatii, fund adesea
surprini de vremca neprielnica in timpul operaiuniIor. De multe
on tnomentul IntIlninii bombardierelor germane cti escortele br
formate din avioanc de vmnätoare a fost ratat din cauza unor Innoräri
ncpreväzutc i a slabci viz ibi1itäi. Norii masai deasupra parii de
nord a Frantei i a Belgici provocau IntIrzierca bombardicrelor. ale
cãror echipaje flu erau antrenatc pentru navigaia ,,oarbä”. lntIrziind
Ia Intilnire, avioanele de vinätoare, care nuli puteau pcrmite sa
iroseascã preiosul br combustibil, se ataau in escorta altor
bombardiere. Ca urmare, o formatie de bombardiere zbura cu dublä
protecie, jar alta frã nici un fel de escortä — ceea cc sc solda cii
pierderi grave. Toamna, o data cu Inrãutãtirea vremii, aceste
incidente s-au Inmultit i efectele au fost catastrofale.
In schimb, germanii beneficiau de o planifleare mai bunã.
Serviciul britanic de salvare funciona Ia Inceput doar ocazional,
iar pilotii doborIti In mare trebuiau sä se bizuie mai ales pe noroc
pentm a fi reeuperai. Acest neajuns era cu atIt mai mare cu cit Ia
mijiocul lui august aproape douä treimi din luptele aeriene s-au
desfàurat deasupra märii. Nemtii erau rnai bine organizai. Pentru
activitatile de salvare, utilizau circa 30 de hidroavioane Heinkel,
jar piloii bombardierelor i avioanclor de vInãtoare erau echipai
cu bãrci pneumatice, vestä de salvare, lantemã-pistol i o substanã
chiinicä care forma pe mare o patã verde datoritã cãreia puteau fi
localizati. Pilotul unui avion de vInãtoare care se prãbuea In mare
avea Ia dispoziie 40—60 de securide pentru a iei din avion, inainte
ca acesta sä se scufunde. Irnbärbätarea adusä de aceste mäsuri
de salvare a fäcut ca moralul personalului din Luftwaffe sä nu
scadã rnai rapid decIt s-a IntImplat. --
Pc lingã riposta formidabilä a RAF, ofensiva Luftwaffe a
trebuit sä Infrunte i riposta artileriei antiaeriene a Marii Bnitanii.

138
#funurile apaiineau trupelor de uscat (Ca i acelea care insotiserä
Forta Expcdiionarã), dei din punct de vedere operaiona1 erau
coordonatc de Comandarnentul aviatiei de vInätoare din RAF, i
subordonatc acestuia. Chiar dacä nurnärul bombardierelor germane
doborite de tunurile antiaeriene a fost relativ mic, dc au
izbutit sã sporeascã tensiunea in rindul agresorilor mai ales prin
efect psihologic in general i asupra preciziei bombardarnentelor.
Coniandantul suprern al Apãrärii Antiacriene era generalul
de corp de armatã Frederick Pile. Artilerist Ia origine, se transferase
Ia Unitãile Regale dc Tancuri In 1923, cind acestea s-au
fornat. Curind a devenit unul dintre cci mai dinamici reprezentani
i susinãtori ai fortelor blindate mobile. In 1937, dupä ce a fost
avansat Ia gradul de general de divizie, Consili 111 Trupelor de Uscat
1-a nurnit comandant al Divizici I antiaeriene, care acoperea Londra
i sudul Angliei. In amil urrnãtor, la douä divizii antiaeriene li s-au
aläturat Inca trei. Apoi numärul br a ajuns la apte. La sfIritul
lunii iulie 1939, exact inainte de declanarea ostilitätilor ,,Tim” Pile
a primit comanda Intregii apäräri antiaericne, din care Faceau parte
i bateriile uoare, In formare atunci, destinate apãrãrii
aerodromurilor i a altor puncte vitale Impotriva atacurilor lajoasã
altitudine. Impotriva acestui gen de atac se folosea i barajul de
baloane — un ir de baloane, ca nite cIrnati, ancorat cu cabluri de
oel Ia Inãltimi de pinä Ia 1 525 m. Acest sistem, asigurat de RAF
se afla sub control separat, dar tot in cadrul Comandamentului
aviatiei de vInätoare.
Pe parcursul anilor prernergätori räzboiului, Consiliul Trupelor
dc uscat opusese adesea rezistenã aciuni1or de dezvoltare a fortelor
antiaeriene pentru apärarea localá; in cazul ce mai bun, Ii däduse
acordul fãrä tragere de inimã — considerIndu-le o diminuare
rcgrctabilii a puterii potentiale a trupelor de uscat. Eforturile lui
Pile pentru consolidarca fo4elor antiaeriene i creterea eficacitAtii
br au fost irccvcnt obstrucionate de Ministerul de Räzboi i s-au
soldat cu efecte negative asupra anse1or sale de reintegrare i
promovare In corpfll principal al trupelor de uscat. Din fericire
pentru tara, Pile izbutise totui sã stabileascä relaiii strmnse cu

139
Dowding, o pcrsonalitatc dificilä, concrctizatc Intr-o excelentä
colaborare.
PInã Ia izbucnirea räzboiului (Inceputul Iui septembrie 1939),
stn.ictura Comandamcntului apärärii antiacricne ajunsese succesiv,
Ia un nivel dc 2 232 tunuri antiaeriene grcle — aproape dublu fa.ä
de aa-nurnitul plan ,,ldeal” icspins cu doi ani Inaintc — 1 860 tunuri
antiacriene uoare i 4 1 28 proiectoare. Din cauza ezitärilor i a
IntIrzierilor, dud a Inceput räzboiul n-au putut fi desfaurate decIt
695 tunuri grcle i 253 tunuri uoarc — aproximativ o trcirnc din
cele grclc i o optirne din ceic uoarc autorizate. (Aceasta
reprczenta oricum o marc Imbunätäire faá de situatia din timpul
,,Crizei de la MOnchen” carc avuscse bc cu un an Inainte, cInd au
fost gata de acliune doar 126 de tunuri grele.) Situatia
proicctoarelor era relativ bunä, dacä avem in vedere cã au fost
desfáurate 2 700 dintr-un total autorizat de 4 128, adicä mai mult
de douã treimi.
0 data Cu Incepcrea rãzboiului, a apärut o nouä comp1icaie
provocatã de solicitarea a 255 tunuri grele din partea Amiralitätii
in vederea apärärii celor ase locuri de ancorare a flotei. Inainte
de rãzboi, Amiralitatea supraestimase capacitatea navelor ci de a
respinge once atac aerian folosind exclusiv propriul armament
antiaerian. Acum ea solicita flu mai puin de 96 de piese pentru a-si
proteja anCorajul de la Rosyth In Firth of Forth — exact numãrul
disponibil atunci pentru apárarea Londrei i de patru on mai multe
tunuri decIt cele care protejau zona Derby, unde crau amplasate
uzinele de motoare Rolls-Royce.
Expediia In Norvegia, din aprilie 1940, a Insemnat o nouã
cerere semnificativä de tumini antiaeriene, atit grele cIt’i uoare,
secätuind rezervele existente.
Dupä präbuirea Frantei, In iunie, situatia Apãrãrii Antiaeriene
a Marii Britanii s-a schimbat radical in rAu — Anglia era Inconjuratã
de un mel de baze aeriene inamice, din Norvegia pînä In Bretania.
La acea data, forta de care dispunea Comandamentul apärärii
antiaeriene totaliza 1 204 tunuri grele i 581 tunuri uoare —
respectiv dublu i mai mult decIt dublu fatä de dotarea existentä Ia

140
izbucnirea räzboiului. 1)ic i(TS x sknt ilu rn ii ‘ost dispersal,
situatia s—ar fi prezentat inuli iiiai hinc. I’c pircursul urmätoarclor
cinci sãptämIni, noilcacliizi{ii s—uu ci (1 at la 124 tunuri grele i 182
tunuri uoare, dar aproape jumãtalc din prirnele i un sfert din
celelalte au fost alocatc instructiei i pregätiriimilitarc sau apärärii
unor objective situate pestc canal, aflate in pericol datoritã intrãrii
Italici In räzboi de partea Gcrmaniei. La sfiritul lui iulic, Apärarea
Antiacrianã a Mar11 Britanii dispunea deccva mai multdejurnätate
din niLmarul de tunuri antiacriene grele i de numai o treirne din
ceic uoaredin totalul aprcciat ca necesar Ia izbucnriea räzboiul’ui
— cind circumstantcle strategice crau cu rnillt mai favorabile decit
au devnit ulterior. Lucrurile stäteau rnai bine in privina
pro icctoarelor. Existau aproape 4000, cu putin sub numärul stabilit
initial pentru dotare, dar situalia cxistentä impunea acurn märirea
cifrci.

Faza preliminarä a Bätäliei pentru Anglia a constat in

dezvoltarea treptatã a operatiunilor aeriene germane Impotriva
navigaiei i a porturilor britanice din Marea Mmccii, i In eforturile
de a atrage In Iuptä avioanele de vinätoare britanice. PInä in ziua
de 6 august, cornandantii Luftwaffe — Kesseiring i Sperrie — flu
primiserä instruciuni privind desfáurarea ofensivei, ceea ce
explicã de ce caracterul acestor prime operaiuni a stIrnit atitea
nedumeriri’.
Atacurile sistematice asupra navelor de comert au Inceput
In 3 julie, iar a doua zi o forts forrnatä din 87 de bombardiere In
picaj, escortate de aparate Me 109, au atacat portul militar de
la Portland, frä a provoca prea multe pagube. In ziua de 10
iulic, o mica formatie de bombardicre, escortatä de numeroase
avioane de vInätoare, a atacat un convoi de vase lInga Dover.
Avioanele Me 110 s-au descurcat destul de greu In confruntarea
cu aparatcie Hurricane trimise sä apere convoiul. Dupäunatac

‘Primeam de Ia generalul Pile diagramele zilnice ale raidurilor, In

sperana cã a putea gäsi un indiciu lãmuritor, darn-am izbutit sä des1uesc
nici un element clar referitor la existenta vreunei tactici sau scop precis.

141
mai puternic, asupra altui convoi, In acecai zona, pe 25 julie,
Amiralitatca a decis sä trimitä convoaiele de nave prin strIrnt9ri,
noaptea. CIteva atacuri rcuite asupra unor distnigatoare au condus
Ia decizia ca cele stationate Ia Dover sä fie rctrasc Ia Portsmouth.
Trecerea unui alt convoi de nave jn noaptea de 7 august a fost
reperatä de radarul german aflat PC stincile de lIngã Wissant; a
doua zi accsta a fost atacat in valuri, de bombardicre in picaj. Au
fost scuftindate nave cu tin tonaj total de aproape 70 000, cu preuI
pierderii a 3 1 de avioanc.
in Ii august, RAF a picrdut 32 dc avioane dc vThatoare in
lupte confuze. Cu toatc acestea, mntre 3 julie i I I august, nernii au
pierdut 364 de bombardicre i avioane de vInätoare, In timp cc
RAF numai 203 avioane de vInätoarc — pierdcre ce reprezenta
producia C 0 säptärnInä a fabric ilor de avioane.

Ca urmare a ordinului tardiv al lui Hitler dat pe 1 august,

potrivit cäruia Luftwaffe ,,trcbuie sä distrugä forla aerianã a
inamicului cit mai curInd posibil” — precum i a discutiilor lui Goring
Cu comandaiflii, deschiderea marii ofensive a fost fixatä pentru
ziua de 13 august i a primit denumirea de Adlertag — ,,Ziua
vulturuluj”. Rapoartele excesiv de optirniste despre succesele
repurtate de Luftwaffe in faza preliminara ii fäcuserä pe Goring
sä creadã Ca putea dobIndi supremaia aerianã in patru zile cu
vreme bunä. In 13 august, vremea devenisc Insa mai puin
favorabilä.
Cu toate acestea, In ,,Ziua vulturului”, Luftwaffe a lansat
primeic atacuri asupra bazelor aviatici dc vInätoare britanice i a
statiilor radar din sud-estul Angliei. Bazele acriene de la Manson,
Hawkinge i Lympne au suferit avarii grave, iar uncle staii radar
au fost scoase din funcçiune timp de cIteva ore. Cea de la Ventnor,
din Isle of Wight, a fost complet anihilatä, dar acest fapt a fost
ascuns nemlilor prin emiterea de semnale de Ia un alt transrnitator.
Turnurile radar Incercau sã abatä atenia piloilor In piCaj de la
sälile de operatii pe care oricum acetia Ic credeau amplasate
subteran. Meritä subliniatä contributia p1anetiste1or radar din

142
WAAF (Women’s Auxiliary Air Force — Formaiuni auxiliare feminine
ale Aviatiei militare), care au continuat sä raporteze date despre
raiduri pIná cInd propria br staie a fost bombardatä.
Stratul gros de non care acoperea partca de sud-est a Angliei
1-a dcterminat pe Goring sã amIne lovitura principala pInã dupaamiazä,
dar cIteva formatii flu au recepionat acest mesaj i i-au
irosit eforturile In raiduri dezlInate. Lansat dupã-amiaza, marele
atac a fost prea dispersat, jar rezultatele mult sub ateptäri. Pc
parcursul acelei zile, Luftwaffe a executat 1 485 misiuni do
zbor, dublu fatá de RAF. Raidurile Luftwaffe s-au soldat cii
picrderea a 45 bornbardierc i avioane de vInãtoare i au fost
doborIte doar 13 avioanc de vmnätoare ale RAF, i flu 70 aa cum
s-a alit mat.
In aceastä fazä de debut a ofensivei principale, o bunã parte
a eforturilor Luftwaffe au fost irosite prin atacarea unor aeroporturi
care nu aparineau Comandamcntului aviatiei de vInãtoare.
A doua zi, pe 14 august, din cauza noribor atacul s-a redus la
o treime din ponderea avutã In ziua precedent. In dimineata zilei
de 15 august, cInd cerul s-a inseninat, Luftwalfe a lansat eel mai
mare asalt din intreaga bãtälie — un total de 1786iciri avion, In
care au fost utilizate peste 500 bombardiere. Primele atacuri au
vizat aeroporturile de la Hàwkinge i Lympne. Primul, cel mai
important de altfcl, n-a suferit avarii grave, Insã cel de-al doilea a
fost scos din functiune pentru douä zile.
La Inceputub dupa-amiezei, peste o sutä de bombardiere
din Luftflotte 5, au survolat In douã formatii Marea Nordului
pentru a ataca bazele aeriene de linga Newcastle i din Yorkshire.
Formatia mai mare, constInd din circa 65 de bombardiere
de la Stavanger, Norvegia, a fost escoftatä de aproximativ 35
de avioane Me I J 0, care n-au reuit sa asigure o bunã protecie
i, ca urmare, fora aerianá germanã a IntImpinat o rezistentä
atIt de crincenã din partea avioanebor de vinãtoare RAF din
Grupul 13 i a tunurilor antiaeriene, melt flu a produs pagube
semnificative, i a pierdut 15 avioane. Nici un aparat RAF flu
a fost doborit. Cea de a doua fortä alcãtuitã din circa 50 de

143
bombardiere de Ia Aalborg, Danemarca, nu a beneficial de
escorta, dar cu toate cä Grupul 12 a ridicat trei escadrile pentrn a
o Infrunta, o mare parte din aparatele germane au izbutit sä
ràzbeascä pInä la baza de bombardiere RAF de Ia Driflield, in Yorkshire,
producIndu-i man avarii. Acest succcs a costat-o pierderea
a aptc bombardicre deasupra Anglici i a încã trci pe parcursul
zborului de Intoarccre.
In sud, apärarea britanicä s-a dovedit mai putin eficientä — in
faa atacurilor mai puternice i mai variate, de la o distanä mai
mica. La Inceputul dupa-amiczei, un grup de 30 dc bombardiere,
puternic escortate, a räzbit pInä deasupra Rochcstcrului, bombardInd
uzina de avioane dc Ia Short. Aproape simultan un alt raid, Ia care
an participat 24 dc bombardicre, s-a soldat cu avarierea gravä a
bazei aviaici de vInätoare RAF de Ia Martlesharn Heath, In Suffolk.
Succedarca raidurilor a distorsionát imaginea oferitã de
radare, jar escadrilcic britanice de avioanc de vInãtoare, triinise in
misiuni individuale, cäutau in toate direcliilc. Spre norocul apärãrii
britanice, Lufthlottcn 2 i 3 flu i-au coordonat eficient atacurile, i
n-au putut valorifica deruta manifestatä in rIndurile RAF. Abia la
ora 6 p.m., aproximativ 200 aparate de zbor aparinInd Luftflotte 3
au nävãlit deasupra Mãrii MInecii IndreptIndu-se spre aeroportunle
din sudul i din centrul Anglici. Ajutate de un bun sistem de
avertizare radai, grupurile 10 i II avioane de vIflätoare RAF cc
acopereau partea sudicä a tärii — au aruncat In luptã 14 escadrile
(aproxirnativ 170 avioane de vInätoare), care au reçiit sa anihileze
In bunä mãsurä masivul atac german. Curlnd dupä aceea,
Luftflotte 2 a atacat din nou In sud-cst,cu circa 100 de aparate,
dar i de data asta rezistenfa englezi Ion a fost prornptä i eficace.
Chiar i atunci cmnd reueau sa atingã obiectivul, avioanele de
vInätoare bnitanice bine dispersate i caniuflate scäpau neatinse.
in acea zi, poate cca inai imortantä a Iuptei, pierderile
sufenite de ncnhi s-au cifrat Ia 75 de avioane, jar cele bnitanice
la 34 de avioane de vlnatoare. Semnificativ estc faptul cä
Luftwaffe a utilizat mai puin de jumãtate din cfcctivul de
bombardiere, i asta deoarece n-au putut asigura escortarea

144
br dc cütre avioanelc dc vInãtoarc, insuficicntc numeric. In plus,
dcsfàurarca opcraiunilor dovcdisc limpede i ncompatibilitatea
celcbrcbor bombardiere Stuka, ceic care stIrniserä atIta panicä pInä
atunci, cu misiunibc pe care be aveau acum de mndcpiinit, precum i
neajunsurile avioaneior dc vInätoare Me 110, in care sc pusescr
atItca spcrane. -
Dupä aceastä zi, Churchill a dcclarat: ,,Niciodatä in sfcra
contlictelor umanc flu S—a IntImpiat ca tin numär atIt de mare de
oamcni sä datoreze alit de limit unui numar alit de mic”.

Cu toate acestea, a doua Zi, pe 1 6 august, Luftwaffe a fcut

un alt cfort puternic — arnägindu-sc CU ibuzia cä RAF picrdusc
peste o sutA de avioanc de vmnätoarc i dcci nu mai dispunea dec11
dc 300. Dci atacurilc asupra unora dintre obiectivc s-au dovedit
dcvastatoare, in ansainblu rezultatele an fost dezaiiãgitoare. lii
ciuda vrcmii destul de bune, pe 17 august, flu an fost lansate atacuri
rnaj ore. Pe 1 8 august, un nou atac mai putcrnic s-a soldat cu
distrugerea a 71 de aparate de zbor germane (dintre arcjurnätate
bombardiere), In vrerne cc RAF a pierdut doar 37 dc avioanc de
vInätoare. Dupä aceastã data frecventa atacuribor s-a redus mult.
Raidurile germanilor In zbor razant de Ia Kenley i Biggin Hill
pricinuiserä avarii considerabile i fuseserä greu do contracarat,
IntrucIt s-au desfuiurat sub nivelul de interceptare al radarelor.
Gcrmanii Insã flu cunoteau rezultatui acestor atacuri, i au
considerat cä pierderiic pe care Ic süferiserä fusesèrä prea marl
pentru a mai continua. HotärIrea a fost determinatä i dc
mnrautärea vrcrnii.
La 19 august, Goring i-a convocat pe efii unitätilor Ia o nouã
Intrevedere. Dupã discutii, s-a hotãrIt ca ofensiva aerianä sä continue
pentru a distruge aviatia britanicä de vinätoare.
In urmätoarelc douä sãptãrnIni dup 10 august, Luftwaffe a
pierdut 167 bombardiere (dintre care 40 de bombardiere In picaj).
Cornandanii aparatelor solicitau prezena unor escorte tot
mai putcrnicc alcätuite din avioane de vInätoare. Tensiunca i

145
frictitinile dintrc cele douã arme au fost arnplifcate de tendinta lui
Goring dc a invinovái avioanclc de vinAtoare pen tru pierderilc
suferite.

Frictiuni cxistau, insä, i in tabära cnglczilor, In special mntrc

viccrnarcalul’ dc aviaic Keith Park, caic cornanda Grupul 11
avioane dc vInätoarc din zona crucialä din partca de sud-cst a
Angliei, i viccmarea1ul dc aviatie Trafford Leigh-Mallory,
cornandantul Grupului 12 avioane dc vInätoare, cal-c actiona in
ccntnil Anglici. Park insista asupra importanci practicii de a-i
Infrunta PC nernti Inainte ca acctia sä ajungã Ia obiectivul tintã,
doborindu-ic bombardicrelc i dcterminIndu-i astfcl sä utilizeze tot
mai multe avioanc de vinätoarc Me 109 Pc post de escortä strInsä,
misiunc pentru care acestca flu el-au adecvate. Leigh-Mallory era
de pärere cä aceastã tacticã irnplica un efort prea mare pcntru
piloi, avioancle de vInãtoarc RAF riscInd sa fie prinse la sol, In
timpul realirnentärii sau inainte de a se ridica la o altitudine
suficientä.

Existau divcrgcne i in privina tacticii concrete cc trebuia

aplicatã, ,,factiunea Leigh-Mallory” pledInd pentru teoria ,,aripii
man”, cu forte de interceptare masive i concentrate, In timp cc
Park opta pentru strategii mai flexibile pe care i Ic puteau perrnite
multumita radarelor. Pc mäsurã cc fortele germane soseau la fata
locului puteau fi trimise avioane de interceptare — tactica
,,concentränii diluate”.
Se argumenta, totodatã, cã Dowding, de acord cu Park, se
crampona de ideea pãsträrii functiei operaionale a aeroporturilor
situate in partea de sud-est, pentru a mentine moralul populatiei
civile, cInd mai In;elept ar fi fost sä se retragã In spatele Londrci,
in afara razei de actiune a aparatelor Me 109 i a bombardierelor
pe care acestea le escortau.

‘General de divizie aerianã.

146
 Conian’darncntul aviatici dc vInätoare pierduse 94 de piloti in
pcrioada 8—18 august, jar un nurnãr de 60 erau ränii. In privina
aparatelor de zbor nu se ajunsesc Insã Ia o crizã, In ciuda faptului
Ca fuseserä doborIte 175 avioane — 65 crau gray avariate. jar alte
30 distruse la sol.
La 24 august, cInd vremca s-a arneliorat, Goring a lansat a
doua tentativa de cucerire a suprernaici aerienc. Dc data accasta
ol2nsiva a lost mai binc pregititã. Luftflotte 2, sub coinanda liii
Kesserling, a mentinut in aer cItcva avioane pc partca francczä a
Märii Mmccii, obiigIndu-l pe Park sã facã doar presupuneri privind
intcntiilc inamicului, deoarecc radareic flu puteau face dilerenta
Intre bombardiere i avioane dc vInätoare i nici n-avea curn sä
stabileascä mornentul in care acestea vor tIni peste Canal. Dc
data asta aerodrornurile Inaintatc ale Grupului II au suferit avarii
rnai grave decIt Inainte, iai- Manston a trebuit sä fie abandonat.
0 altã caracteris(icà a noului plan a fost atacul intens asupra
statiilor i instalaçiilor RAF din jurul Londrei — fapt soldat cu
bombardarea capitalei britaice. In noaptea de 24 august,
aproximativ zece bombardiere germane, rätäcitc pe rutele spre
tintele br de Ia Rochester i Tharneshaven, si-au aruncat
Incárcãturile In centrul Londrei. Aceaslä greea1ä a fost pedepsita
cu promptitudine printr-un raid de represalii asupra Berlinului, in
noaptea urmätoare. La el au participat circa 80 de bombardiere
britanice i a fost urmat de alte CIteva, fapt cc 1-a determinat pe
Hitler, dupä amenintari care àu fost ignorate de englezi, sã ordone
raiduri de represalii asupra Londrei.
Anterior noii ofensive, majoritatea aparatelor Mc 109 din
Luftflotte 3 au fost transferate la Luftflotte 2, In sCopul de a Intäri
escortele In zona Pas de Calais. Aceastã mäsurã tacticä nti a
IntIrziat sã-i spunä cuvintul. Avioanele de vInätoare RAF au
IntImpinat greutai i au Inregistrat pierderi mai serioase In
strãpungerea pcrdelei de avioane de vInätoare germane, jar
bombardiercie inamice si-au atins mai uor tintele. In plus, nemtii
au pus In practicä o nouä tacticä — scindarea In raiduri separate,
dupä cc forrnatiilc masate treceau de zona de interceptare a
radarelor.

147
 La 24 august, ziua lansärii ofensivei, taii1e de sector de la
North Weald i Hornchurch au fost salvate numai graie apãrärii
asigurate de tunurile br antiacriene. La fel a fost salvat i antieru1
naval de la Portsmouth, puternic atacat de Luftfiottc 3, dar oraul
propriu-zis a avut mult de suferit. Dupã acest asalt, Luftflotte 3 a
trecut Ia bornbardamentc de noaptc. Incepind din 28 august, orau1
Liverpool a lost bombardat succcsivpatru nopi, Insä niulte dintre
boinbardiere nu an izbutit sä gäscascã zona Mcrscysidc, datoritä
prcgatirn br ncadccvate, precum i a intcrfercntei englezibor pe
fascicuicle de navigaie ale ncrntibor. Accste raiduri au evidentiat
dcficicntclc apãrärii britanicc in cazul unor atacuri nocturne.
Ultimele zilc ale lunii august s-au dovedit nefaste pentru
Comandarncntub aviatici de vInätoare britanice. Forrnatii dc
bombardiere cornpuse din 15—20 de aparate dc zbor au fost
cscortate de avioane de vInätoarc de trei on mai numeroase decit
ele. La 31 august, RAF a suferit cea mai grea pierdere din Intreaga
bãtãlie — 35 de avioane, fatã de 41 de aparate germane doborite.
RAF nu-i putea permite asemenea pierderi. avind In vedere fortele
limitate de care dispunea. Totodatä, aceasta insemna cã flu va
putea stävibi i amIna actiunile germanilor. Multe diritre
aerodrornurile din sud-vest erau deja gray avariate, unele chiar
inutilizabile.

1nsui Dowding Incepuse sa se gIndeasca la retragerea

froritului de luptä din sud-est i la deplasarea lui mult In spate, In
afara razei de actiune a aparatelor Mc 109. Tot mai multi II criticau
pentru faptul cä mentinea 20 de escadrile de avioarie de vInãtoare
pentru apärarca nordului tàrii, zonä ce fusese atacatã doar o singurä
data, ziua. In plus, efectivele de lupta din Gnipul 12, situate In estul
i In ceritrul Anglici, insistau sä ia parte mai direct la bätälie, dci
Park se plingea cä aceleai unitäti nu cooerau aa cum i-ar fi
dorit ci. Relatiile Incordate existente mntre Park i Leigh-Mallory,
prccum i Intre Dowding i Newall, comandantul statului major al
aviatici, flu favorizau solutionarea amiabilä a problemei.
In timpul lunii august, Comandamentul aviatiei de vInätoare
a pierdut In luptä 338 de aparate Hurricane i Spitfire, iar alte 104

148
au fost gray avariate, In timp ce nemtii pierduserä 177 aparate Me
109 la care se adaugau 24 gray avariate. La capitolul avioane de
vInätoare, raportul de pierderi era de 2 la 1. Alte 42 de avioane de
vInätoarc RAF ji 44 Me 109 au fost nevoite sa iasä din luptä din
alte cauze.
aceste conditii, Ia inceputul lui septcmbrie, Goring putea
sä considere cä se afla aproape de realizarea obicctivului propus
— distrugerea forci de vinátoare britanice, prccurn i a instalatiilor
din sud-estul Angliei. El nu a sesizat Insà ncccsitateavalorificärii
pinã la capät a avantajului dobIndit.
La 4 septembrie, concentrarca actiunii Luftwaffe asupra
aeroporturilor Coinandarncntului aviaiei de vInãtoare britan ice a
fost variat i diluatä, concetizatä printr-o serie de atacuri lansate
asupra uzinelor britan ice de avioane — fabrica Short de Ia Roclicster
i uzinele Vickers-Arrnstrong de Ia Brookiands. Diversificarca
ofensivci a fost eficientã in sine, dar a redus presiunea asupra
Comandamentului aviatiei de vinätoare. Lucrul s-a dovedit deosebit
de preios pentru englezi, deoarece rezistenta i nervii piIoi1or erau
pe punctul de a ceda, perforrnane1e br InregistrInd o scädere
pronunatà.
Dowding, intuind necesitatea momentului, a ordonat ca
fabricile de avioane din sud sã fie protejate de nfl numär maxim de
avioane de vInätoare. Ca urmare, noul atac lansat douá zile mai
tIrziu asupra zonci Brookiands a putut fi contracarat eficient, la fel
ca i alte atacuri lansate asupra unui numãr de cinci statii de sector
din jurul Londrei.
Pe parcursul a douä sãptämIni (24 august — 6 septembrie),
fusescrã distruse 295 avioane cle vinàtoare britanice, iar alte 171
gray avariate — fatä de o producie totalä de 269 de avioane de
vInätoare noi’ sau reparate. Pierderile de aparate Me 109 suferite
de Luftwaffe se cifrau la mai putin de jumätate, dar Ia aceasta se
adaugau peste 100 de bombardiere.
PerderiIe Inregistrate de Luftwaffe i necesitatea de a asigura
escorte mult mai puternice pentru bombardiere se repercutau
negativ asupra actiunilor de luptã germane. Dacä Ia Inceput fiiseserä

149
efectuate circa 1 500 ieiri avion pe zi, acestea so ridicau la 1300—
1 400 In ultimeic zile ale lunii august, jar in prima sãptãmInä a lui
septembrie flu a mai atins 1 000. In timpul prirnelor douä luni ale
bätäliei — care devenise un räzboi de uzurä — Luftwaffc pierduse
peste 800 de avioane. Luftflottc2, de sub comanda liii Kesseiring,
care purtase greul ofensivei, mai dispunea doar de 450 do
bombardiere in stare do functionare i 530 de avioane do vinätoare
Mc 109. Aadar, in faza a Ircia a bätäliei, balanta incepea, in sfirit,
sa se Incline in fávoarea Anglici. Noul raport de forte, favorabil
cnglezilor, avca sä dcvinã mull mai evident in cea dc-a patra fazä.

In ziua do 3 septembrie, Ia Haga, Goring tinuse o nouã edinta

cu cornandaiflhi, undo so luase decizia fatalä dc a Indrcpta asupra
Londrei ofensiva bombardiercior pe limp d zi, aa cum Kesserling
pledase de Ia bun Inceput. Acum acceptase i Hitler ideea. Data
Iansãrii atacului a fost fixatá pentru 7 septembrie.
n ace1ai timp, cele 300 de bombardiere disponibile In
Luftflotte 3 urmau sã fie folosite pentru o ofcnsivä nocturnã. Acest
lucru ii convenea de minune lui Sperrie, care sustinuse tot timpul
idcea bornbardärii navelor cornerciale i a porturilor i manifesta
scepticism in privinta posibi1itãii de a zdrobi forta aviatici de
vInätoare britanice i de a distruge bazele aeriene.
In dupä-amiaza zilei de 7 septembrie, o ,,arrnadä” acrianä
constInd din circa 1 000 de aparate do zbor aparinInd Luftflotte 2
— peste 300 de bombardiere escortate de 648 de avioane de
vInãtoare — a pornit spre Londra, urmäritä dc Goring i de
Kesseiring de pe stIncile do la Cap Blanc Nez, aflat Intro Calais i
Wissant. Ea1onatä pe verticalä In straturi solide, la Inältirni cuprinse
Intre 4 115 çi 5 945 m, aceasta zbura in formatii compacte, In douá
valuri. Ecranul de protectie al avioanelor de vinãtoare germane a
adoptat o nouä lacticã — o escortä zbura mult in faça, Ia o inã1me
do 7 315—9 155 m, In timp cc cealaltã asigura apArarea apropiatä
a bombardierelor, pe toate laturile, la o distanta de aproximativ
275 m.
Noua tacticä adoptatá do nernti s-a dovedit greu de

150
contracarat i In aceastä prima aciune aproape Ca nici flu s-a
incercat, deoarece la Cartierul general al Grupului 11, turnul de
control se ateptase Ia un atac asupra statiiior de scctor situate
spre interior. In consecinta, cele patru escadrile de avioane de
vInätoare aflate in aer erau concentrate in cea mai mare parte Ia
nord de Tamisa, jar culoarul spre Londra rämãsese liber. Primul
val german a zburat direct spre docurile Londrei; al doilea a ajuns
deasupra pärii centrale a Londrei i dupa aceea a revenit pcste
East End i docuri. Bombardamentul flu a avut precizia cstimatä
de nem, multc dintre bombardicre ochind prca scurt, dar In zona
aglomeratä din East End pierderile in rindul populaiei civile au
fost considerabile. In acest prim atac masiv asupra Londrei, pe
timp de zi, care a fost totodatä i ultirnul, peste 300 de clviii au fost
ucii i mai mult de 1 300 gray rãniti.
A fost o searä frustrantä pentru Comandamentul aviaiei
de vinätoare. Dar, dei majoritatea escadrilelor britanice au
ajuns tirziu pe teatrul de iupta i au fost derutate de noua tacticá
germanã, au izbutit totui sä doboare 41 de avioane inamice,
pierzInd doar 28. Cel mai puternic oc primit de nemti s-a datorat
unui atac deosebit de crIncen, lansat de Escadrila 303
(polonezä), din Northoit.
Incendiiie devastatoare izbucnite In East End au permis
orientarea atacuiui german, care a continuat de la ora 8 p.m. pInä
aproape de ora 5 a.m. Goring i-a telefonat sotiei, anuntInd-o
triumfator: ,,Londra e In flãcãri”. NeIntImpinInd rezistentã, el,
asemeni majoritäii subalterniior säi, si-a Inchipuit cä avialia de
vInàtoare britanicä era pe punctul de a se präbui. In consecintä, a
doua zi a ordonat extinderea zonei cc urma sä fie bombardatã.
Intre timp, tot mai multe barje pregätite pentru invazie se
masaserä pe mare. In dimineata zilei de 7 septembrie guvernul
britanic emisese o ordonantä prin care avertiza asupra unei posibile
invazii. Dupã atacul aerian care a urmat irnediat, mãsurile de
precauic s-au extins; cIteva unitati auxiliare au fost mobilizate, jar
clopotele unor biserici au Inceput sã batä, pentru a anunta invazia.
Din cauza lipsei de avioane de vinätoare apte sä opereze pe

151
limp de noapte, apãrarea Londrci i a altor orae depindca In acel
moment crucial In principal de tunurile antiaeriene i de proiectoare.
In noaptea de 7 septembrie existau doar 264 de tunuri pentru a
asigura apärarea Londrei. Multuinitã rnäsurilor luate cu
promptitudine de Pile, nurnãrul acestora a fost dublat In urmãtoarele
patruzeci i opt de ore. In plus, Pile a iiistituit ,,barajul” IncepInd cu
noaptea de 10 septcrnbrie, fiecare tun sã tragä cit rnai mull posibil
la cea rnai mica inform4ic de avcrtisrnent pe care o primcau.
Dei numärul tintelor atinse a fost mic, zgomotul artilerici antiaerienc
a sustinut moralul populaiei i a evitat importante distrugeri
matcriale, obligInd bombardierele germane sã zboare mai sus.
Kesseiring a lansat al doilea atac diurn Irnpotriva Londrei In
dupä-amiaza zilci de 9 septembrie. Dc data asta, Grupul II era
pregãtit pentru contracararea ofensivei, avInd In poziie nouã
escadrile de avioane de vInätoare, sustinutc de allele din Grupurile
10 i 12. Interceptärile au fost Incununate de succes, astfel IncIt
majoritatea formatiilor germane au fost dispersate mull inainte de
a ajunge deasupra Londrei. Mai putin de jumätate dintre
bombardiere au izbutit sä strãpungá apärarea britanicã, dar n-au
reuit sä-i loveascã tintele.
Aceastä nouä ofensivä germanä a avut un efect mai important
prin modul cum a dus la reducerea presiunii asupra
Comandamentului aviatiei de vânãtoare, care suferise mult de pe
urma concentrãrii intense a raidurilor inam ice asupra obiectivelor
sale, i se afla pe punctul de a. ceda atunci cInd ncmtii schimbaserä
direc{ia atacului Inspre Londra. Pierderile suferite de capitalä i
de locuitori au fost prepil plätit pentru mentinerea In stare de
functionare a sisternului de apãrare al tarii.
In plus, dezamägit de rezultatul luptelor din 9 septembrie,
Hitler a amInat din nou perioada de avertizare de zece zile
premergãtoarc invazici — de data asta pentru ziua dc 14 sep1ernbrie,
intentionInd ca actiunea sã debuteze pe 24 septembrie.
Vremea tot mai proastä a oferit un rägaz apärãrii Londrci,
Insä in zilele de ii i 14 septembrie un numr de bombardicre

152
gernianc au izbuti( sñ pErund ar aciunca do intcrccptare a
cnglezilor a fost alIt do ncorganizati, IncIt a dct*rninat Luftwaffe
sa raporteze cu optimism cã rczisIcnta Comandamentului avIatiei
do vInäare Incepea sä so prãbucascä. Hitler, dei declarase
data Inceputului pcrioadci dc avertizare, n-a rnai arnInat-o decit Cu
trei zile, fixInd-o pentru 17 septembrie.
Kssc1ring a lansat tin nou atac masiv in dirnincaa duminicii
do 1 5 scptembric. Do data asta, riposta avioanclor de vInätoare
cnglcze a fost rnai binc organizatã i sincronizatä. Cu toate cã
armada acrianä gcrmanä a fost atacatä inccpInd do pe coastä do
o serb de escadrile zburind individual sau in formaii do cite douã,
totalizInd 22 de escadrile britanice, un numär dQ 148 de bombardierc
au rzbit totui pInä In zona Londrei. Din fericire, au fostImpiedicatc
sä ii lanseze bombele CL1 precizie, majoritatea acestora fund pInä
la urrnä imprãtiatc. In timp cc nemtii reveneau spre hazcle br,
aripa Duxford, a Grupului 1 2, constind din circa 60 de avioane de
vinätoare a nävälit asupra br. Dci cfectul ripostei britanice a fost
In mare partc diminuat din cauzä Ca aparatele flu au putut cItiga
suficientã allitudinc, masivitatca formatiilor de zbor i-a impresionat
PC pi1oii germani. Dupä-amiaza, norii au tinut cu agresorii, astfel
IncIt nurneroase avioanc ati gäsit calea libcrä pInä Ia Londra.
Bombcle lou au pricinuit man pagube, in special In cartereIe cu
popuIac densä din East End. Apreciind rezultatele luptei pe durala
intrcgii zile, trcbuie spus cä aproxirnativ tin sfert din numãrul
bornbardierelor au fost scoase din luptä, multe altele avariate, i
Ca pierderile urnane ale echipajelor gennane s-au repercutat negativ
asupra rnoralului aviatici inamice.
Pierderile efective sufenite de germani in acea zi, aa curn
au lost stabilite ulterior, s-au cifrat Ia 60 do aparate de zbor, dcci
rnai puin do o treime din cifra de 185 do avioane germane anuntata
atunci tniumffitor do Ministenil Britanic a] Aerului. RAF pierduse
doar 26 do avioanc do vInátoarc (jumãtate din piloii acestora find
totodatã salvati), ceea cc fäcea bilantul mult mai favorabil
comparativ cu cole din ultimele säptãmini. Goring continua sã dea
vina PC avioancle sale de vInãtoare, i declara cu optimism cã

153
aviatia de vInätoare britanicã va fi complet anihilatä in patru sau
cinci zile, optimism neImpärtäit nici de subalternii i nici de superioni
sai.
In ziua de 17 septembrie, [-Jitler a acceptat punctul de vedere
a! Marinei Militare potrivit cäruia RAF flu era mcidecum Infrintã i
Ca urma o perioadä de conditii atmosferice turbulente i a amInat
invazia ,,pinä Ia noi ordine”. A doua zi, a dispus Incctarea
concentrãrii navclor in porturile Mãrii Mmccii i a fost de acord ca
opcraiunea de dispcrsare a acestora sä Inceapã. 12% dintre navele
de transport (21 din 170) i 10% dintre barje (214 din 1918)
fuseserã scufundate sau avariate de britanici. La 1 2 octombrie, a
hotãrIt ca ,,Leul dc Mare” sã fic amInat pinã In primävara anutul
1941, iar in ianuarie a ordonat ca toate operaiuni1e sã fie stopate,
cu cxcepia cItorva mäsuri pe termen lung. Hitler se hotärIse sä-i
Indrepte atenia spre Est. Goring a continuat atacurile diurne, dar
rezultatele s-au dovedit din cc In cc mai dczamagitoare, in ciuda
unor succese in citeva porturi izolate. Uzina de avioane de la Filton,
lIngä Bristol, a fost gray avariatã in 25 septembrie, jar a doua zi
cea de avioane Spitfire, de lInga Southampton a fost temporar
scoasä din funciune. In schimb, un mare raid lansat In 27 septembrie
asupra Londrei s-a dovedit un cumplit eec, iar In ultimul mare atac
din 30 septembrie, doar o parte dintre avioane au mai ajuns deasupra
Londrei, 47 find doborite. RAF a pierdut doar 20 de avioane de
vInátoare.

Dupä rezultatele nesatisfàcätoare ale raidurilor, Inregistrate

In a douajumatate a lui septembrie, la care s-au adaugat pierderile
man de bombardiere grele, Goring a recurs Ia utilizarea avioanelor
de asalt operInd de Ia mare altitudine. Pe la mijiocul lunii septembrie,
o treime din totalu! avioane!orde vInätoare germane, respectiv
250, au fost transformate In avioane de asalt. Timpul de instruire
insuficient, tendina pi1o1or de a arunca bombele imediat ce se
angajau In atac, cit i puterea br de distrugere mica a detenninat
rezultatele necorespunzätoare.
Nu e insá mai puin adevärat Ca utilizarea br tcmporarã a

154
diminuat pierdcrilc suferite dc germani i a favorizat- mentincrea
presiunii asupra RAF. Totui. lá sfirituI Iui octombrie, pierderile
atingeau din nou vechilc cote, jar Inrautätirea progresivä a vrcmii
sporea Incordarea echipajelor avioanclor germane de asalt, nevoitc
sã opereze dc pc aei-oporturi improvizate i m1ätinoasc. In luna
octonTbric, nelTitH au pierdut 325 de aparate de zbor, cu mult mai
mult decIt pierduscrä cnglezi 1.
Singura härtuirc scrioasä a Anglici sc datora acurn doar
bombardarnentelor nocturne efectuate cii bombardicre ,,normalc”.
Incepmd Cu 9 septembrie, ccle 300 dc bombardicre din Luftfiottc
3, sub cornanda liii Sperrie, au aconat aproape standard, atacInd
Londra timp de 57 de nopi, cci o forta medic de 160 de
bombardierc.

La Inccputul Iui noicmbric, ordineic Iui GOring au demonstrat

o schimbare clara de strategic. Ofensiva aeiianã urma sä se
concentrezc in exciusivitate pe bombardamente nocturne — orac,
centre industriale, porturi. 0 data cii degajarea bombardicrelor din
Luftwaffe 2, au dcvenit disponibile aproape 75 de bombardiere,
din care se folosea simultan circa o treime. Datoritã faptului cã
zburau cu viteze i la altitudini mai mici i puteau transporta-o
Incàrcäturä mai mare deelt in timpul atacurilor de zi, au reuit sa
lanseze bombe In greutate totalã de 1 000 de tone pe noapte, dar
precizia läsa de dorit.

Noua ofensivä a fost lansatã in noaptea de 14 noiembric,

prin atacul de la Coventry, beneficiind de o noapte scninä i de
ajutorul unei forte speciale ,,deschizãtoare de drurnuri”.
Eficacitatea flu a fost aceeai In cazul celorlalte marl atacuri
lansate asupra orae1or— Birmingham, Southampton, Bristol, Plymouth
i Liverpool. La 29 decembrie, Londra a avut mult de suferit,
mai ales centrul. Apoi, pinã in martie ataurile s-au rant. 0 serie
de atacuri puternice au culminat cu un raid pustiitor Impotriva
Londrei, in noaptea de 10 mai, cInd se Implinea in an de Ia lansarca
celebrului Blitzkrieg, In 1940, In vestul Europci. Pc cerul Anglici,

155
acest ,,Blitz” s-a Incheiat pe 16 rnai, cInd majoritatea fortelor
Luftwaffe au fost trimise spre cs, in vederea atacärii Rusiei.
Ofensiva aerianä gerrnanã din julie — octombrie 1940
provocase mutt mal multe daune i distrugeri decIt s-a recunoscuL
Efectele puteau fi i rnai grave dacä aviatia germanä ar fi dovedit
tenacitate In 1ansareaunor atacuri repetatc asupra principalelor
zone industrialc. Ele nu si-au atins obiectivul — n-au distrus fora
avioanelor dc vInãtoarc RAF i nici moralul poporului cnglez.
In timpul Bätãlici pcntru Anglia, din julie pInã Ia sfiritu1 ILLI
octombric, nerntii au picrdut 1 733 de aparate de zbor, nu 2 698
cum au pietins englezii. Pierderile RAF s-au cifrat la 915 avioanc
de vInätoare, i flu 3 058, cit a pretins inarnicul.
 Capitolul 9

Ofensiva din Egipt

In momentul spargerii frontului improvizat pe Somme-Aisne,

InfrIngerea Franei a devenit certã. Mussolini a implicat In 10 julie
1940 Italia In räzboi, sperInd sä-i adjudece cIteva dintre trofeele
victoriei. Din punctul sãu de vedere, decizia pärea aproape lipsitä
de riscuri. Pentru poziia Anglici In Mediterana i In Africa ea a
fost ccl mai greu moment. Dei o mare parte a trupelor engleze
izbutise sa se salveze fugind pe mare, majoritatea arinarnentului cii
a echipamentelor fuseserä päräsite pe teritoriul Frantei. Prost
Inarmate, fortele engleze e confruntau acurn cu iminenta unei
invazii germane. Nu existau resurse disponibile nici pentni a Intãri
trupele reduse numeric care apärau Egiptul i Sudanul, ameninate
de atacul armatelor italiene din Libia cij din partea dc räsärit a
Africii, care afartinea Italiei.
0 daM cu intrarea ltaliei In rãzboi, ruta maritimä prin
Mediterana devenise riscantä, astfel Incit toate Intäririie trebuiau
dirijate pe Ia Cape — Injosul coastei de vest a continentului african
i In sus, dc-a lungul coastei de est pInä in Marea Rode. Un efectiv
insuficient de 7000 de combatanti gata de plecare din mai 1940, a
ajuns in Egipt abia la sfirciitul lui august.
Numeric, superioritatea italienilor era covIrciitoare. Forte

157
 El Hasciat
..IersaBrega •
rJ Aghcila —
TRIPOU-tJ
TANIA L I B IA
3arabub.

TunII.Tumrnar E.
I (r’IINibeiwaDEC9
Bg. 7 BL R. Tic. si D.4 indiana

Rabia•
Oéupareaiocalitatli Sidi Barrani
oKmMile U fortificalli italierte

càtre El AIIØCIIa
• Derna -

_____
- at
C YR E H
at
A t C A ‘It
Agedaba

EtAghci!aFEB9
LIBIA ,EG1PT
(t Bengbazi 20 mile Batalia de Ia Beda Fomm
0 MaIn 10 20

0 Kin

Solluch

asiguraro %Sce!eiditna
Divizia 7
blindata
de Ia
Mechili

5/Sfeb.
Regimental 2
(Bg.4Blindate)

* — Antelat \
5 feb. - Divizlei 7 bllndate
Pozitil do blocare

°re El .4ghcila, 100 mile

britanice, sub conduccrea gcncralului Archibald Wavell numit Ia
propuncrea liii Hore-Belisha in julie 1939 Comandant efpentru
Oricntul Mijlociu, a Intrcprms primclc mãsuri de consolidare. In
momcnlul despre care vorbim 50 000 de combatanli britanici
trebuiau sã inä piept trupelor italiene care totalizau 500 000 do
so1dai.
Pc Ironlunle sudice. iorcle ilaliene din Eritrea i din Ahisinia
dispunean do peste 200 000 de ostai i s-ar ft p111111 dcplasa cu
uurinã spre vest, in Sudan — undc apärarea era asigura1 doat do
9 000 do soldai britanici i sudanczi — sau sprc sud in Kenya.
unde apãrarea cnglezä lãsa tot atIt de mull de dorit. Reliellil
accidental, distantclc marl, dificu1tãi1e IntImpinate dc ilalieni in
controlul Etiopiei PC care o cuceriserã recent. precum i in
eflcacitatea dc care an dat dovadà au reprezentat principala
protccie a Sudanului pc parcursul accstci pcrioade primejdioasc.
Cu exccpia a douã mid Incãlcãri ale frontierci. Ia Kassala i Ia
Gallabat, italicnii nu an Intreprins nici o aciune ofensivä.
Pc frontul african do nord, la Cyrenaica, o forü i mai mare,
condusá de marca1u1 Graziani, se afla In fata color 36 000 dc
combatanli britanici, indieni i neozeclandezi, care apãrau Egiptul.
in interiorul graniei egiptene. deertul desprca for!clc adverse.
Pozitia britanicã cea mai inaintatä se alla Ia Mersa
Matruh. la 1 95 Km in interiorul frontierci i la circa 320 Km
vest do Delta Nilului.
Cu toatc acestea, Wavell n-a pregetat sã foloscascñ o pane
a diviziei sale blindate ca foriä de acoperirc a unci ofensive prin
dccrt. Accasta s-a dovedit foarte activä, susinind o senic dc
incursiuni peste fronticrã, pcnlru a hã4ui posturile italicnilor. AstlI,
la declanarea campanici, Div izi 7 blindatã, condusã do generalul
Greagh — cea care avea sã devinã cclehrã sub numele de
,,$oholanii deertu1ui” — a beneficiat de tin ascendent moral asupra
inarnicului. Wavcll a subliniat contributia Regirnentului 11 husari
(do care blindatc), condus dc locotenent-colonclul J.F.B. Combe,
spunind cã ,,pe durata inlrcgii perioade, s-a aflat permanent In prima
linie i dc obicei, in spatele celei a inamicului’.

160
 La 14 iunie, o coloana rnobilã sub comanda gencralului de
hrigada J.A.C. Caunter a ataca prin surprindere Fortul Capuzzo,
important bastion dc graniä i 1-a capturat. Ulterior englezii n-au
ineereat sã II pästreze, inlrueit strategia br prevedea sa se aBe
tnereu in mieare — ,,stapinii deertu1ui”. Prin aeeastA taetieà
Ineereau sä-i determine pe italieni sã se eoneentreze, pentru a-i
putea ataca. Lista cu morti i ränii publicata de italieni pentru
primebe trei luni, pInã Ia mijiocul lui septembrie. totaliza 3 500 de
oameni, in timp cc pierderile suferite de englezi dcpaeau cu pulin
150— In ciuda faptului cã fusesera adesea bombardali i mitra1iai
de avioanc italiene, relaiiv numeroase, care nu prea intImpinaserã
rczisten!a.
Ahia Ia 13 septembrie, dupá cc conccntraerä rnai mult de
asc divizii, italienii au inceput sä inainteze cu prudenta prin deertul
vestic. Dupa CC au parcurs 80 Km, mai putin de jumãtate din
distanta pinä Ia pozii1e britanice de Ia Mersa Matruh, s-au instalat
Ia Sidi Barrani, organizindu-se intr-un lain de tabere fortificate,
amplasate insa Ia intervalc prea man pentru a se putca susine
uncle pe altcie. S-au scurs säptamini fàrä ca italienii sä incerce
continuarea inaintanii. Intre timp, lui Wavell i-au sosit noi intänini —
trei regimente blindate expediate In gnabã din Anglia cu trei nave
de Comert rapide.
in aceste conditii, Wavelb s-a decis sä atace. Efectul actiunii
a lbst uimitor, cãci s-a sobdat CU distrugerea intregii armate italiene
si prabuirea aproape totala a rezistentci acesteia In Africa de
Nord. Factorul determinant al succesului I-a reprezentat surpriza.
Atacul s-a desfàurat nu ca o ofcnsiva sustinutá, ci ca un raid dc
marc amploare. WavcIi I-a conceput ca o boviturã puternicã menitã
sã-i nceascä tcmporar pc invadatoni 5i sã-i dea posihilitatea sã
orienteze o partc din fortele sale spre Sudan, pcntru a respinge
ccabalta armatã italiana aflatã acolo. Din pãcate, nu au fost
Inlrcprinse nici un fel de pregätini pentru a duce pinã Ia capät victoria
zdrobitoare PC care au reuit s-o ob!ini.
Succesub s-a datorat in bunã mãsurã schimbftnii radicale a
planului dc atac in urma unui excrciliu tactic care a evidcntiat

161
pericolul de a nu putca fi pus in practica. Abordarca indirectä prin
atacarea pc la spate a tabcrclor inarnicului a Inlocuit idca unui
asalt frontal, care avca toatc ansclc sa eucze, rnai ales datoritã
cxistcntCi unui cImp minat. Schimbarca a fost sugcratã de un ofitcr
dc stat major, gencralul de brigada Dorman-Smith, trirnis de Wavell
pentru a asista Ia cxcrcitiul tactic. Avantajclc noului plan au fost
scsizatc irncdiat dc cornandantul fortelor din dccrtul vcstic,
gcncralul O’Connor, jar victoria s-a datorat in principal tacticii pc
care a concepiit-o cl, dcoarecc Wavcll i gencralul de corp de
armatä H.M. Wilson se aflau prca dcpartc pentru a cxercita o
influentã pozitiva asupra unci luptc atIt de rapidc. Ei au avut, totui,
o influenä irnportantã, dat, din pãcate, ncgativã — aa curn SC va
vedca in continuarc.
Dick O’Connor dispunea de 30 000 dc oamcni, care urrnau
S SC confrunte cu o foriã adversã ce Insuma 80 000; el dispunca,
totui, de 275 de tancuri, fata dc 120, cite poseda inamicul. Cele
50 de tancun ,,Matilda”, putcmic blindate, aparinInd Regirnentului
regal 7 de tancuri, imune la atacul majoritäii armelor antitanc alc
inamicului, aujucat un rol dccisiv in aceastä bätälie, prccurn i In
cele care au urmat.
in scara de 7 decembrie, forta britanicä a inceput deplasarca,
de pe pozitiile sale de la Matruh, i a strãbätut 1 50 Km prin dcert.
In noaptea urmätoarc, a pãtruns printr-un culoar in lanul de tabcrc
inamice, iar in zorii zilei de 9 deccmbric infanteria Divizici 4 indiene
(condusä dc generalul Beresfor-Peirse) a atacat din spate tabãra
de la Nibeiwa, folosind drept vIrfdc lance al asaltului tancurile din
Regimentul regal 7. Garnizoana inamicã a fost luatã prin
surprindere. Englezii au luat 4 000 de prizonieri i au pierdut putini
oameni (dintre tanchiti, doar apte).
Tancurile ,,Matilda” i-au continuat Inaintarca sprc nord.
Tabära ,,Tummar Vest” a fost cuceritä la Inceputul dupa-amiezei,
jar inainte de cäderea serii a cäzut i ,,Turnmar Est”. Intre tulip,
Divizia 7 blindatä’ inaintase sprc vest, atinsesc drurnul de coastä
i tãiase astfel rctiagerea inarnicului.
Aflatä in aceastä bätälie sub cornanda generalului de brigadã
J.A.C. Caunter, IntrucIt generalul Creagh se Imbolnãvise.

162
 A doua zi, Divizia 4 indiana s-a dcplasat spre nord, atacInd
tabercic italicnc aflate Imprejurul 1ocali(ãii Sidi Barrani. Inaniicul
intrase deja in alcrtã i putcrnicelc furtuni de nisip Impicdicau
Inaintarca forclor britanice. CLI toate accstca, dupa o oprirc initialä,
a fost lansat tin asalt convergent dc pe ambeic flancuri — cii douã
rcgirncntc suplirncntarc de tancuri trimisc de Divizia 7 blindatã.
Ca urniare, majoritatca pozitiilor de Ia Sidi Barrani au fost cucerite
inainte de aslintit.
in a Ircia zi. brigada de rczervä a Divizici 7 blindatã a intrat
in Iuptã pcntru a continua Inccrcuirca spre vest. Ea a ajuns pc
coastã dincolo dc Buq-buq, pentru a intercepta 0 coloanã niasivä
de trupe italienc allate in rctragcre. Prin capturarca a inca 14 000
dc italicni i a 8 de tunuri, cifra totalä s-a ridicat Ia aproape 40 000
de Irizonicri i 400 de tunuri.
Resturile armatei italiene s-au retras peste graniä i s-au refugiat
in’ fortãreaa de coastä de la I3ardia unde au fost izolate rapid
rrintr-o actiune de Inväluire ale Diviziei 7 blindatä. Din päcatc, nu
a cxistat In apropiere nici o divizie de infanterie cu ajutorul cäreia
sä se valorifice dcmoralizarca inamicului, Intrucit cornandantii
britanici plãnuisera sã disloce Divizia 4 indiana dupã cc captura
Sidi arrani i são trim itä Inapoi, in Egipt, pentru a picca in Sudan.
Aflai departe de cImpul de luptä, ci nu an putut sesiza importana
victorici cItigate de O’Connor i an incninut ordinul dc rccbcrnarc
a Divizici 4 indienc.

in 11 decembric, a trcia zi de lupta, italicnii fugcau panicai

spre vest, In tulip cc jumätate din fora britanicã victorioasã
märä1uia spre est. Adversarii erau spate In spate! Spectacolul
acesta straniu a gencrat o IntIrzicre ncfastã. S-au mai scurs trei
saptärnIni pIna cInd Divizia 6 australianä a sosit din Palestina, pcntru
a sprijini continuarca inaintärii britanice.
In sfIrit, la 3 ianuarie 1941, a fost lansat atacul de Ia Bardia.
In frunte, ca ,,deschizätor de drum” se aflau 22 de tancuri Matilda
din Regimentul regal 7. Apãrarca italianã s-a prãbuit rapid; dupä

163
trci zile s-a predat mntrcaga garnizoanã — 45 000 de prizonieri, cu
462 de tunuri i 129 dc tancuri.
Irnediat dupá capturarea garnizoanci de Ia I3ardia, Divizia 7
blindatã a pornit spre vest pcntru a izola Tobrukul pinã cind
australicnii putcav sosi Ia fata Iocului pcntru a lansa un atac
Impoiriva forlãretci de coastä. Tobrukul a fost atacat PC 21 ianuaric
i a cazut In ziua urmãtoarc — 30 000 dc prizonieri. 236 dc tunuri i
86 de tancuri. In acest asalt, au fost utilizate doar 16 tancuri Matilda,
dar i dc daa asta strapungcrca dccisivä Ii s-a datorat. Pinã atunci
nu Sc mai Intilnisc in istoria rãzboaielor ca o singurã unitate dc
lupta sãjoacc roltil dccisiv in dcznodãmintul unci scrii de bãtilii,
aa curn fàcusc RRT 7 Ia Sidi Barrani. Bardia i Tobruk.
Inaintarea rapidã a britanitilor in Cyrcnaica a fost dc-a
drcptul remarcabilã, mai ales cã s—a dcsfura( in condi!iile unui
nou handicap. Intäririlc, navele dc transport i avioanclc care urmau
sã-i soscascã Iui O’Connor au,Ibst rcinute In Egipt, i asta pcntru
cä Churchill urrnãrea acum un alt iepurc. Arnintindu-i de vechea
sa avcnturä din prirnuträzboi mondial stimulat i dc curajul cu care
grccii Infruntau pe italicni, in rnintca lui a prins contur posibilitatea
unci coalitii putemicc a ãrilor balcanice impotriva Germanici. Ideca
era atrãgãtoarc, dar nercalistã, caci armatcie balcanice, slab
inarmate, nu putcau tine piept tancurilor i avioanelor gcrmae, jar
Anglia Ic putea trirnite foarte puin ajutor;
La Inceputul lui ianuaric, Churchill s-a hotãrIt sà ii CSCZC PC
grCci pentru a accepta debarcarea Ia Salonic a unui contingent dc
unitãti britanicc de tancuri i artilerie. Lui Wavell i-a ordonat sä
Inceapã prcgatirilc ncccsarc pcntru a expedia o astfcl de fortã,
dei ast Cci efectivele puin numeroase ale lui O’Connor ar fi fost
a fectate.
Gencralul Metaxas, PC atunci eful guvcrnuiui grec, a respins
Insã propunerca, a1imind cä forta ofcritä dc brilanici rnai inult i-ar
provoca pegcrmani la o invazic, nctiind suficient dc putcrni,ca s-o
Impiedice. In plus, comandantul suprem, gcncralul Papagos, a fost
dc pärcrc cã cnglczii ar trebui sã ducä Ia bun sfIrit cucerirca
Africii Inaintc de a intrcprindc noi actiuni, care ar Ii impus divizarca
efortului de räzboi.

164
 Acest refiiz politicos venit din partca guvcrnului grec a
cu capturarca Tobrukului dc cãtrc O’Connor. Guvcrnul britanic a
hotürIt sã ii pcrmitã gcncralului sã lanseze tin nou atac pentru a
cuceri porul Bcngliazi. Astfcl s-ar fi Inrcgit cucrirca provinciei
Cyrenaica. jurnätatca rãsãritcanä a nordului Africii aflatã sub
stãpInirca i(alicnilor. Dar, curn prcmicrul brilanic continua sä visczc
Ia proicctul balcanic, i s-a comunicat liii Wavcll sã flu ii trirnitá liii
O’Connor mntãriri, ca sã mi dirninuczc forta dcstinatã irnaginarului
teatru dc opêraiuni.
O’Connor a rcalizat din noti mull rnai rniik dccIt Sc putca
atepta dc.la slabele sale rcsursc. (Bratul.sãu mobil. Divizia 7
blindatã. se rcduscsc la 50 dc tancuri mijlocii i 95 dc tancuri uoarc
— carc avcau blindaj suhirc i nu poscdau tunuri pcntru
strãpungcrca blindajclor). Constatind Ca inarnicul dctinca pziii
putcrnice Ia Dcrna, pe drumul de coastä, si-a propus sã 11 dislocc
printr-o micarc dc invãluirc, imcdiatcc va prilni noi provizii i
tancuri rnijlocii. Acestea ar Ii ircbuit sä soscascä in limp util pcntru
a-i daposibilitatca sä-i rcia inaintarca Ia data dc 12 fcbruaric.
In ziua dc 3 februaric, zborurilc de rccunoatcrc au cvidcniat
cã inarnicul sc pregãtca sä pãrãscascã Bcnghazi i sä sc rctragã
pe IIia Ingusta dc la Agheila. undc putca bloca drunuil dintre
Cyrenaica i Tripolitania. Misiunilc dc rccunoaterc au rcperat
coloane masive, care se dcplasau deja In acca dirccie.
O’Connor a planuit imediat o Ioviturã Indrãzncatà pentni a
intercepta inarnicul In rctragcrc, folosind numai forteic epuizate
ale Divizici 7 blindatã, sub conduccrca gcncralului Crcagh. El a
trimis tancurile prin dccrtul interior, cu scopul de a ajunge la drurnul
dc coastã dincolo de Bcnghazi. Dc la Mechili, accstca avcau dc
parciirs Circa 240 de kilometri — prima ctapã dcrulIndu-se printr-un
tinut extrcm de accidentat. Divizia 7 blindatã a pornit Ia drum cu
ra1ii doar pcntru douã zile i cu combustibil la Iimitã, lansIndu-se
inir-una din celc mai riscante i mai Incordate curse din istoria
militarã.

Brigada 4 blindatã, condusã de Caunter, a pornit pe 4 februarie

(a ora 8.30 a.m., fund prcccdatã de carcic de lupta ale Unitãtii II

165
trci zile s-a prcdat intreaga garnizoanä — 45 000 do prizonicri, cu
462 do tunuri i 129 do tancuri.
Imediat dupä capturarca garnizoanci dc Ia Bardia, Divizia 7
blindatü a pornit spre vest pcntru a izola Tobrukul pIna cind
australicnii putcau sosi Ia fata locului pcntru a lansa wi atac
Impotriva foriãreei do coastã. Tobrukul a fost atacat pe 21 ianuaric
i a cazut In ziua urmãtoarc— 30000 do prizonicri. 236 do tunuri i
86 do tancuri. In accst asalt, an fost utilizatc doar 16 tancuri Matilda,
dar i do data asta strãpungcrca decisivã Ii s-a datorat. Pmnã atunci
flU SC mai Intilnisc In istoria rãzboaiclor ca o singurI unitate do
Iuptã sãjoacc rolul dccisiv In dcznodãmintul unci scrii do bãtulii,
aa curn IrICUSC RRT 7 Ia Sidi Barrani. Bardia i Tobruk.
Inaintarca rapidã a britanitilor In Cyrenaica a lost dc-a
drcptul rcmarcabilã, mai ales Ca s-a dcsfurat in condiiile unui
nou handicap. 1ntririIe, navclc dc transport i avioanclc care urmau
sã-i soscascã lui O’Connor au lost rcinutc in Egipt, i asta pentru
cä Churchill urmãrca acum un alt icpurc. Amintindu-i dc vechea
sa avcnturã din prirnulrãzboi mondial stirnulat i do curajul cu care
grccii infruntau po italicni, In mintea Iui a prins contur posibilitatca
unci coalilii putomicc a tãrilorbalcanicc Impotriva Germanici. Ideca
era atrãgãtoaro, dar ncrealistã, caci armateic balcanicc, slab
Inarmaic, nit puteau inc piept tancurilor i avioanclor gcrma4c, iar
Anglia Ic putca trirnite foarte puin ajutor;
La inceputul liii ianuaric, Churchill s-a hotãrIt sã Ii prcsczc po
greci pentru a accepta debarcarea la Salonic a unui contingent dc
urtitäti britanicc de tancuri i artiloric. Lui Wavcll i-a ordonat sã
Inceapã prcgatirile neccsarc pentru a cxpcdia o astfel de forta,
dei asifel efectivele puin numcroase ale lui O’Connor ar fi fost
afectato.
Gencralul Mctaxas, pe atunci cfu1 guvemului grec, a respins
insã propuncrea, afirmInd cã for{a oferitã dc britanici rnai mult i-ar
provoca pegermani la o invazic, neftind sulicient do puternicã s-o
Irnpiedicc. In plus, comandantul suprcm, gencralul Papagos, a fost
do pãrerc Ca englczii ar trebui sä ducã hi bun sfirit cucerirca
Africii mnainte do a intreprindo noi aciuni, care ar II impus divizarea
cfortului de räzboi.

164
 Acest refuz politicos venit din partca guvcmului grec a coincis
cu capturarca Tobrukului de cãtre O’Connor. Gtivcrnul britanic a
hotãrIt sã Ii permitã generalului sa lansezc un nou atac pentru a
cuceri portul Bcnghazi. Asifel s-ar fi Intrcgit cuerirca provincici
Cyrenaica. jurnätatca räsãriteanä a nordului Africii aflatä sub
stãpinirea italienilor. Dar, curn premicnil britanic continua sä visczc
la proiectul balcanic, i s-a comunicat lui Wavcll sá flu ii trirnitã lui
O’Connor intãriri, ca sã nu diminuczc fora dcstinatã imaginarului
teatru de opëraiuni.
O’Connor a rcalizat din nou mult rnai mult decit se putca
atcpta deja slabeic sale resurse. (Bratul sãu mobil. Divizia 7
blindatã. sc redusese Ia 50 dc tancuri mijlocii i 95 de tancuri uoarc
— care aveau blindaj subirc i nu poscdau tunuri pentru
Strãpungcrca blindajclor). ConstatInd Ca inamicul dcinca pii i
putcrnice la Derna, pe drurnul de coastã, si-a propus sä II disloce
Irintr-o micare dc invãluirc, irnediat cc va primi noi provizii i
tancuri rnijlocii. Acestca ar fi trcbuit sä soscascä in timp util pdntru
a-i da posibilitatca sali rcia inaintarca la data dc 12 fcbruaric.
In ziua dc 3 fcbruaric, zborurilc de rccunoatcrc au cvidcntiat
Ca inamicul se prcgätca sá pãräscascã Bcnghazi i ã se retragä
pc IIia Ingustã de la Agheila, undc putca bloca drumul dintrc
Cyrcnaica i Tripolitania. Misiunile de rccunoatcrc au reperat
coloanc masive, care sc deplasau deja in acea direcie.
O’Connor a planuit irnediat o loviturã Indrãzncatã pentru a
intercepta inamicul In retragere, folosind nurnai forele cpiiizate
ale Divizici 7 blindatã, sub conducerea generalului Creagh. El a
trimis tancurile prin dccrtuI interior, cu scopul de a ajunge Ia drumul
de coastã dincolo de Benghazi. Dc Ia Mechili, acestea avcau de
parcurs circa 240 do kilornetri — prima etapã derulindu-se printr-un
inut extrern de accidental. Divizia 7 blindatä a pornit la drum cu
raii doar pentru douã zile I cu combustibil Ia Iimitã, lansIndu-se
Intr-una din cele mai riscante i mai Incordatc curse din istoria
militara.

Brigada 4 blindata, condusã de Caunter, a pomit Pc 4 februarie

Li ora 8.30 a.rn., find preccdatã de carele do lupta ale Unitäi 11

165
husari. (Ccalaltã brigada dc blindate, a 7-a, fusese rcdtisä doar Ia
o unitate, Unitatca rcgalã I de (ancuri.) Injurul arniezil, tin raport
al observatoriloracrieni a adus tireadcconcertantä potrivit cãrcia
inarnicul In retragere ajunsese deja la sud de Bcnghazi. Intr-o
Incercare de a acceicra opcraiunca de intcrceptarc, Crcagh i-a
ordonat lui Caunter sã organizczc o fora pc pneuri alcãtuitä cxclusiv
din infanteric i artilerie rnotorizatä i sã o trimitã inainte Impreunä
Cu Unitatca 1 1 de liuari, condusã dc colonclul Conibe. Obiectiile
liii Cauntci fatã dc accastä rnäsurä an fost confirmate dc con luzia
i intirzicrca provocae de scoatcrca acestor unitãi din spatclc
colOanci, prccum i de organizarca dirijãrii i a semna1izirii
ncccsarc dcplasãrii br. In plus, pc terenul foarte accidental cc a
trebuit parcurs In acea dupã-arniaza, tancurile aproape Ca an
devansat fora pe pneuri. Cannier a continuaL Inaintarca pinã dupa
rnie±u,J nopii, Ia lumina lunii, dupä care Ic—a pcrrnis tanchitiIor sa
sc odihncascã cIteva ore.
Dinuncaa (In 5 febmaric), confruntIndu-se en tin teren mai
ahordabib, ,,Combcforce” a fiXcut progrese mai rapide. Pinä dupaarniaza,
forleic lui Combe ocupascrä opozie dc blocarc Ta sud de
Beda Fomrn, ceic douä rutc de retragere ale inarniculul. Scara au
prins in capcaná i au luat prin surprindere o coboanä italianã de
artileric i civili evacuati.
Tancurile hii Caunter sosiserã PC la 5 p.m. pe linia de retragere
a inamicului, dincolo de Beda Fomm. Inainte dc cädcrea noptil dc
au distrus douä coloanc de artilerie i vchiculc italiene. Aceastä
aciunc Insemna incununarea unci Inaintãri in care strãbãtuscrã
240 Kin In 33 dc ore — un record de mobilitate a blindatcior cc
n-a mal mai fost egabat. Performanta estc CLI alit mai uimitoarc,
dacã çinem scama dc caractcrul accidcntat al tcrenului i de Tipsa
drumurilor.
A doua zi dimineata, pe 6 fcbruaric, au Inceput sã apaiã
principalcie coloane ale inamicului, escortate de t!ncuri. Erati peste
100 de noi tancuri mijlocii italiene, in timp cc Caunternu dispunca
dec11 de 29. Din fericire, tancurile italienc inaintau fractional in bc
sa lbrnicze o grupare care sã se deplaseze pe JIngã drum. Tancuribe
brilanice au reuit sã sc instabeze pe pOZ1II1 de Iragere, avantajoase,

166
ascunse i protejate de relief. Luptele au continuat toatã ziua, greul
fund dus de 19 tancuri rnijlocii ale RRT 2, din care pînä dupãanliaza
rnai rãmãsescrã doar 7. AWnci a sosit la fata Iocului RRT
1 al ccleilaltc brigazi, cii inca 10 tancuri rnijlocii. Unitatilc 3 i 7
Iuksari, folosinduii cu Indrãzncalã tancurilc uoarc, au coniribuit
substantial Ia derutarca i Ia härtuirea inamicului.
PInã cInd s-a lásat scara, 60 de tancuri italienc au lost
avariate, iar alte 40 au lost gäsitc abandonate dimincata. Britanicii
au pierdut definitiv doar 3 tancuri. Infanteria italianã i cclelaltc
trupe s-au predat in rnasã in mornentul in care tancurile care ic
asigurau protcctia au lost distrusc.
Functionind ca un mecanism dc blocarc, forta Iui Combe a
capturat fraciuni ale fortclor italiene care izbutiscrã sã scapc din
strInsoarca Brigäzii 4 blindatä. Ultima tcntativã a italienilor de a
lugi a fost intrcprinsã In zona pozitiilor lui Combe, irnediat dupã
rcvãrsatul zorilor, avind In fruntc 16 tancuri ale Brigazii de pucai.
Batalionul a rcuit Insã sã stávilcascã atacul inarnic.
In bãtãlia de la Beda Fornm, cnglezii au luat 20 000 de
prizonieri, 216 tunun i 120 de tancuri. Foriele lui Caunter i Combe
s-au cifrat Ia numai 3 000 de oameni. CInd Bardia a cãzut, pe 4
ianuaric, Anthony Eden, revenit in functia de ministru Ia Foreign
Office parafrazIndu-1 pe Churchill, a spus: ,,niciodatã nu s-a
intImpiat ca un numãr alit de marc de oamcni sä se predea unui
numãr alit de mic”, afirmatie valabilä i In cazul victorici rãsunãtoare
de Ia Beda Fomm.
Euforia victorici s-a risipit deslul de repede. Distrugerca
armatei liii Graziani Ic Iãsase englezilor cale liberã prin trecätoarea
Aghciia, spre Tripoli, dar In momcntul in care O’Connor i trupclc
sale sperau sa se nãpustcascä Inainte i s izgoneascã inamicul
din ultirnul säu bastion din nordul Africii, clanul ic-a fost täiat dc un
ordin venit din partea Cabinctului britanic.
In 12 lebruaric, Churchill i-a trirnis o lunga tclcgrarna lui
Wavcll in care, dupã cc Ii exprima IncIntarea cä Bcnghazi fusese
capturat cu ,,trei sãptamIni Inaintc dc data preconizatã”, ii cerca sa
opreasca inaintarca, sa lase tin minimum de forte pcntru a apãra
(‘yrenaica i sa se prcgãteascä sä trimitã tin cfectiv cit rnai mare

167
in Grecia. Aproape Intreaga forã aerianã a hii O’Connor a lost
imediat dislocatã, rãminInd doar o cscadrilä dc avioanc de vInãtoarc.
Ce provocase accastã schimbarc radicalã? Generalul
Mctaxas murise subit Pc 29 ianuaric, jar noul premier grcc nil
avca Lana de caracter a prcdccesorului sãu. Churchill a scsizat
pillejul de a reactiva proicciul din Balcani la care tinea atit de
mult. El si-a reiterat oferta, iar guvemul grec s-a lãsat cony ins. La
7 mantle, Cu acccptul liii Wavell i cu aprobarca cflior dc stat
major i a celor trci comandanti supremi pdntru Orientul Mijlociu,
prirnul contingent al unei forte britanice de 50 000 de oanicni a
debarcat in Grecia.
La 6 apnilie, nemii au invadaiGrecia, iar cnglezii au lost
rapid pui in fala unui al doiie ,,Dunkerquc”. Ei au scãpat ca p1111
urech lie acuiui de un dezastru total, fund cvacuati PC mare cu marl
di ficuitati, dar abandonind in mu ii ilc germani br toate tancuri be,
majoritatca cchipamcntului i 12 000 de oamcni.
O’Connor i statul säu major cicdcau Cu lane cã ar Ii putut
captura oraul Tripoli. Atacul necesita folosirea orauilui Bcnghazi
ca bazä portuarä, dar cIteva dintre naveic dc transport aflate acolo
fusescrã repartizate pcntru aventura riscanta din Grecia. Chiar in
aceste conditii gencralul de Guingand, care mai tIrziu a devenit
eful statului major a iui Montgomery, a märturisit cã Statul major
unit din Orientul Mijlociu era convins cã Tripoli putea fi capturat i
itaiienii a1ungai din Africa Inainte dc venirea pnimáverii.
Generalul Wanlimont, membru marcant al statului major al
liii 1-litIer. a sustinul ulterior ca opinia era Impãrtäitä i de
Comandamentul suprem german:

,,N-am putut inelcgc la vrcmca rcspectivã (Ic cc englczii

num au protitat dc situalia creatä in Cyrenaica pentru a continua
atacul sprc Tripoli. Nimic nu—i ptitea opni’ l’uliiiclc tnipc ilaliene
allate acolo trãiau Cu teama ci tanciii mr hi ilaimice se pot ivi in
once ciipã”.

Liddell I Iirt. 11w ()1h i S1 if th liii,. p. 250 ii.

 La 6 februarie, exact In ziua in care armata liii Graziani era
nimicitä la Beda Fornrn. Ufl tInär general german, Erwin Rommel
— cc se rcmarcase prin modul strälucit in care condusese Divizia
7 tancuri In campania din Frana — a primit de Ia Hitler ordinul de
a prelua comanda unei mici forle mecanizate germane, prcgätitä
sã piece In ajutorul italienilor. Ea consta din douä divizii mai mici,
Divizia 5 blindate uoarc i Divizia 15 tancuri. dar transportarca
primci divizii mi s—a p111111 Incheia inainic dc mijiocul liii aprilie. iar
cea de a doua nu a ajuns Ia destinatie decIt. Ia sfIritul lul mai. In
aceste condi!ii englezii avcau cale Iiberã.
In 12 februarie, Rorninel a piccat CLI avionul Ia Tripoli. Douá
zilc mai tirziu, o navã de transport gcrmanã, avind Ia bord tin batalion
de cercetare i tin batalion antitanc, a ajuns Ia fata locului. Rommel
a trimis aceste trupc pe front, sustinInd aceste elective reduse cu
tancuri false construite la ordinul liii, sperInd sa creeze iluzia de
for!ã. Accste tancuri false erau montate pc maini Volswagen
ieltine. Regimentul de tancuri al Divizici 5 blindate uoarc a sosit
la Tripoli abia in II marlie.
ConstatInd cã englezii flu atacau, Rommel a Incercat o micarc
ofensivã cu fortclc pe care Ic avea la dispoziie. Primul tel era
ocuparea trecãtoarci do Ia Agheila. Succesul ofensivci din 31 martie
I-a determinat PC Rommel sä continue atacul. Ii era evident cä
englezii Ii supraestimau fortele, amagii poate de tancurile false. In
plus, nCmtii detincau suprcmaia aerianã i putcau tscunde astfel
slãbiciunile br la sol.
Rommcl a avut noroc In alegcrea momentului de atac. Divizia
7 blindatã fuscsc triniisä In Egipt Ia sfiritul lui fchruarie, pcntru a
se odihni i a sc reface. In loctil ci venise o parte din Divizia 2
blindatã, ncexperimentatá (o parte a acesteia fusese expediatã In
Grecia). Divizia 6 australianä so afla In Grecia, lar Divizia 9, care
o Inlocuise, era prost echipatã i slab instruitã. O’Connor, plecasc
pcntru o scurlã pcrioadä dc odihnã, In locul lui hind acum Neame,
care nu participase la lupte. In plus, Wavell, aa cum a recunoscut
mai tirziu, nu a dat crczare rapoartelor referitoare la iminenta unui

169
atac german. Cifreic ii Indrcptacau opinia, aa cã flu poate fi acuzat
dc faptul Ca nu a luat In considerarc existenta unui om de valoarca
liii Rommel.
Nesocotind ordincle superiorilor de a atepta pIna la stiritul
lui mai, Rommcl si-a reluat Inaintarca PC 2 aprilie, cu 50 de tancuri,
urmate ccvii mai lent de douã noi divizii italienc. Prin mobilitate i
viclenie, ci s-a strãduit sa lase impresia unci forc dc care flu
dispuiica. Ca rirmare a ocultii provocat de primul asalt, ceic douã
forte firave ale liii Rommel allaic la aproapc 160 Km distanã an
cipãtat propori i Ic unor clcti putemici.
Efectul accstui atac indrüznct a fost magic. Fortele britanice
s-au retras In dcrutã, iar pe 3 apiilic an evacuat Benghazi.
O’Connor a fost trimis sä 11 consilieze pe Neame, dar in noaptea
de 6 aprilic, maina br necscortatã a dat peste un grup de avangardã
german i ambii au fost facuti prizonieri. Unica brigadã bbindatä
britanicã si-a pierdut aproape toate tancurile in itinga i grabnica
rctragcrc, lar a doua zi comandantul celei de a 2-a Divizii blindatà,
en o brigadã motorizatã proaspát sositã I cu alte unitãti, a fost
Inccrcuit la Mechibi i a trebuit sä se predea. (Forta de Incercuire
a fost amplificatä de norii de prafridicati de oamcnii mi Rommel
cu convoaic de camioanc, pentru a ascunde numãrul redus de
tancuri. Italienii continuati sä Inainteze Incet.)
La 11 aprilic, engbezii au fost a1ungai din Cyrenaica, pcste
grania cgiptcanä, en cxcepia unci mici forte izolate la Tobruk.
Era o victoric tot atit dc surprinzãtoare ca i cucerirea anterioarã
a provinciei Cyrenaica dc cätre englezi, dar dcrubatã Intr-un ritm
mai rapid de cãtre germani.
Englezii sc aflau in situatia de a relua dc Ia capãt eforturile
de a curata nordul Africii, dar In condilii mult mai grele, datoratc In
special prczcnei lui Rommel. Ratarca ocazici de aur din februaric
1941 urma sä fic platita din greu.
 Capitolul 10

Cucerirea Africii de Est stápInità de italieni

In iunic 1940, cmnd Italia fascistã a intrat In rãzboi, forteic de

care dispunca In parica dc cst a Africii aflatã sub dorninatia ci
(incluzInd din 1936 iEiiopia) crau mult mai nurncroase dccli cele
brilan ice. Potrivit surselor italienc, dc se ridicau Ia circa 91 000 dc
os1ai albi i Ia aproape 200 000 de so1dai bãtinai (acctia din
urrnã cxistau. se pare, pc hIrtie, in rcalitatc cifrlndu-sc Iajumãtate).
In primcle hini ale anului 1940, Inaintc dc intrarca ltaliei In räzboi,
forta britanicä Insuma circa 9000 de oameni, britanici i bátinai
in Sudan i 8 500 In Kenya.
Pc acest vast teatru dc räzboi, In realitate un teatru dublu,
italienii au reacionat aproapc Ia fel de lent ca i In nordul Africii.
Un prim motiv sc datora faptului cã flu aveau certitudinea
aprovizionarii cu noi stocuri de carburant i muniii din cauza
blocadci britanice. Tocmai acest motiv ar fi trebuit sã-i determine

sã profile de marca superioritate numricã de care dispuneau Inaintc

ca fortele britanice din Africa sä fie Intãritc.
La Inceputul lui julie, italienii au pornit dcstul dc czitant din
Eritrea. Insprc nord-vest, i au ocupat oraul Kassala, aflat la circa
20 Kin In interiorul frontierci sudaneze. Ei au folosit o fortã compusü

171
din douä brigazi, patni regirnente de cavalerie i douã duzini de
tancuri — aproximativ 6 500 dc oamcm — impotriva unui avanpost
päzit de o companic de circa 300 dc soldai ai forei de apãrare
sudanczc. Gencralul dc divizie William Platt, Insärcinat cu comanda
In Sudan, dispunca doar de trei batalioanc dc infanteric britanicc,
dislocate la Khartoum, Atbara i Port Sudan. El flu s-a angajat in
luptä pInã cInd flu s-a edificat asupra rnodului in care se desfäura
invazia italienilor. Acctia, in bc sa fortczc atacul, s-au oprit dupã
cc au mai ocupat abte citeva posturi dc fronticrã, cuin ar fi Gallabat,
dincobo dc grania nord-vesticä aEtiopici. i Moyale. pe granta de
nord a lcniyci.
Etalienii au demarat o micare dc ofensivã mai scitoasã abia
Ia inceputul lui august, impotriva tintei ccl rnai uor de cuecrit —
Somalia Britanicä, o fIie dc coastã pe lãrmul african al Golfului
Aden. Chiar i aceastã rntcarc foarte limitatä a avut un motiv
defensiv, caci Musolini Ic ordonase sa rãminá pe poziii de apärare.
Ducele d’Aosta, viceregele Etiopiei i comandant suprcm in acea
rcgiune, considerind Ca portul Djibouti, din Somalia Franceza, oferea
cngbczilor o intrare uoara In Etiopia i ncincrczätor in acordul de
arrnistiiu cu francezii s-a decis sa ocupe totui zona mai mare
invccinatã a Somalici Britanice.
Garnizoana britanicä de sub comanda gcncralului de brigada
A.R. Chater consta din numai patru batalioane africanc i indicrie,
cärora urma sä Ii se alãturc unul britanic, Black Watch 2’. Forta
invadatoare italianã era compusä din 26 de batalioanc Inzcstrate
cu artileric i tancuri. Cu toate acestca, mica uflitate somalczä de
cavalerie pe cãmilc a izbutit sa le IntIrzic inaintarca, iar gencralul
de divizic A.R. Godwin-Austcn a sosit pe cimpub de luptä exact
cind cotropitorii ajungcau Ia Trccãtoarea Tug Argan, de lIngä
Bcrbcra. Britanicii s-au apãrat cu IndIrjire, nIndu-i In ah pe italieni
timp de patru zile. Neprimind Intãriri, forta britanicã din Bcrbcra a
fost evacuatã pe mare i trimisä pentru a consolida cfcctivclc

Celebru regiment de infanterie scoianä din armata hritanicá —

n.trad.

- 174 1
armatci care sc organiza In acci moment in Kenya. Lupta s-a
soldat cu 2 000 de mori i de rãnili pentru inamic cu un numär
de doar 250 din rIndul cnglczilor. Impactul psihologic asupra
italienilor i-a marcat PC acctia In actiunile urmätoarc.
Forele britanice din Kenya, sub comanda generalului de
corp de armatã Alan Cunningham, care preluase comanda in
noicmbric 1940, erau alcãtuite din Divizia 120 africanã condusã
de Godwin-Atisten (Brigada 1 sud-Africanã. I3rigada 22 estafricanã
i Brigada 24 Coasta de Aur), Intäritã d, Divizia 11
a fricanA.

In toarnnã, foileic din Kenya ajunseserã Ia un cfcctiv de

circa 75 000 de oameni: 27 000 de sud-africani, 33 000 de estafricani,
9000 de vest-africani i aproximativ 6000 de englezi. Sc
formaserã trci divizii — Divizia I Sud-africanä, Divizia 11 Africanã
i Divizia 12 Africanã. in Sudan, se aflau acum 28 000 de oameni,
inclusiv Divizia 5 indiana; Divizia 4 indiana urma sã soseascä i
ea, dupa cc parlicipase Ia faza initialä a strãlucitei contralovituri
Impotriva italienilor, in nordul Africii. Sosise, de asemenea, çi un
escadron din Unitatca regalã 4 tancuri. La fata loculul se mai afla
i Fora dc apararc sudanezã.
Churchill, luind In considerare amploarea fortelor britanice, a
insistat In repctate rInduri sã se Intrcprinda aciuni mai agresive
decIt ceic realizate sau proicctate pInã atunci. Wavell, comandantul
suprem pentru Orientul Mijlociu, de comun acord cu Cunningham,
a propus ca dupã ploilc de primãvarä, In mai sau iunie, sä Inceapã
o inaintare din Kenya in Somalia ltalianã. Indoielile lui Wavell erau
sporitc de rczisterfla durã IntImpinatã In noicmbrie de prima inaintare
a lui Platt pe frontul de nord, cInd fusese lansat un atac impotriva
1ocalitãii Gallabat dc cätre Brigada 10 indiana condusã de gencralul
de brigada W.J. Slim, ulterior dcvenit unul dintre ilutri comandanli
din rãzboi. Atacul initial impotriva localitãtii Gallabat reuisc, dar
urmãtorul asupra postului invecinat de Ia MctSmma a fost stävilit
dc o brigada colonialä italianä cu o putere aproapc egala. Accst
lucru s-a datorat in mare pane slãbiciunii ncateptate a unuj batalion
britanic, care tocmai fuscsc introdus in brigada indiana, In ciuda

175
avertismeniclor lui Slim, care intuise riscul unci apãräri indIrjitc.
Evcnimcntclc ulterioarc au demonstrat cã forlcic italienc din acest
sector nordic crau mult mai tenace dccIt celelalte.
Singurcie cpisoadc incurajatoarc din acca iarnã s-au datorat
gcncralului de brigada D.A. Sand ford, outer In rctragcrc. rechemat
sub arme Ia izbucnirca rãzboiului, trimis ulterior In Etiopia pentru a
incita la rcvoltâ capetcniile de PC platoul din jurul localitätii Gondar.
Acestc actiuni au fost sprijinitc i cxtinse pc parcursul iernii dc
capitanul Ordc Wingate, lIfl 0111cr rnai neconformist, impreunã
cu Un batalion sudancz i cii ciudatele sale ,,Forte Ghedcon”. Haile
Selassic, imparatul cxilat, a fost readus in Etiopia cu avionul, in 20
ianuaric 194 1. Trei luni mai tIrziu, pe 5 mai, cI a intrat in capita Ia
Addis Abcba, in compania liii Wingatc, inult rnai dcvrcme dccit
crezuse Churchill cã va fi posibil. Sub presiunile continue ale Iui
Churchill i Smuts, care se afla in sudul Africii, WavclI i
Cunningham au lansat invadarca Somalici ltalicne, din Kenya, In
februarie 1941. Portul Kismayu a fost capturat ncatcptat de uor,
simplificIndu-sc asifel problema aprovizionärii. Apoi fortele liii
Cunningham au continuat Inaintarca, travcrsInd rIul Juba i
parcurgInd circa 400 Km pinã Ia Mogadishu, capitala i mare port,
care a cäzut in rnai putin de o sãptämInä, Pc 25 februaric. A fost
capturatä o marc cantitate de carburant, datoritä faptului cä
inaintarca rapida ii impiedicase PC italicni sã-1 distruga, aa cum
proccdascrã Ia Kisrnayu. Inaintarea rapida s-a datorat i sprijinului
aerian coresptinzätor.
Armata liii Cunningham s-a Indreptat apoi spre inicriorul
linutului, In Etiopia de sud. La 17 manic, Divizia 11 africanä a
ocupat Jijiga, localitate allatä in apropierca capitalci provinciei,
Harare, dupã o inaintarc de 645 Km. apropiindu-se ast1l de
frontiera fostci Sornalil Britanicc, unde o micü fortã din Adcn
dcbarcasc In 16 martic. La 29 maniC, dupa o rezistcntã mai
scrioasã a fost ocupat oraul Harare. Fortele Iui Cunningham
s-au deplasat apoi spre vest, cãtrc capitala Adis Abcba, atlatä Ia
485 Krn, in partea dc vest a Etiopiei. La 6 aprilic, in nici o
saptamIn. capitala a fost ocupata (Cu 0 lunä Inainte ca impãratul

176
Haile Selassic sã rcvinã escortat de Wingate). Dccizia italienilor
de a sc preda a fost dctcrrninalä de tiriIc despre atrocitätilc sãviritc
dc trtipcle ncregu late ctiopicne in rindul itaIknccIor.
Aa curn se IntImplase de Ia bun inceput. In nord, rczistcnla a
fost mult rnai puternic. Gencralul Frusci, aflat Ia comandã, dispunca
de circa 17 000 dc italieni binc cchipai pe frontul din Eritrea, i de
inca trci divizii aflatc ccva mai in spate. Inaintarca gcncralului
Plati. Inceputã In a Ircia sãptarninã a Iunii ianuaric, a fost realizatã
de putcrniccle Divizii indienc 4 i 5. Ducclc d’Aosta ordonase
foriclor i(alicnc S SC rctragã, astfcl incit prima rezistenlä importantã
a fost IntImpinatã abia la Keru. localitate situatã Ia 95 Km cst de
Kassala i Ia 65 Km in interiorul frontierci Eritreii.
0 rczistcntä mai durä au intImpinat cclc douä coloane indicne
pe poziiiIc muntoase de Ia Barentu i Agordat. respectiv Ia 70 i Ia
115 Km est dc Kcru. Din feric ire, Divizia 4 indiana, condusä de
gcncralul Bcresford-Pcirse, a ajuns prima Ia obiectivul rnai
indeparat. ccea cc a inlesnit inaintarca Divizici 5 sprc Barentul.
Wavcll a sesizat posibilitatea dc a cuccri Intrcaga Eritreic i
i-a ordonat gcncralului Platt sa proccdcze In consecintã. Capitala,
Asmara, se afla Insä Ia mai binc de 160 Krn, dincolo dC Agordat
(jar portul Massawa chiar mai dcpartc). In plus, Ia jumãtatea
distanci se afla Keren, una dintre cele mai puternice poziii defensive
din estul Africii i, totodatã, singura poartä de acces spre
Asmara i Massawa, baza maritimã italianä.
Primele tentative de a forta trecerca declanatc In zorii zilei
de 3 februarie au euat, In ciuda Inccrcãrilor rcpetatc. Comandantul
italian, gcneralul Carnimco, s-a dovedit un excelent luptator i un
bun tactician. Dupa numeroase atacuri, timp de o sãptämmnã, cnglezii
au rcnuntat. A urmat o lunga pcrioada de acalmic. Ei au reluat
ofensiva abia Ia mijlocul Iui martic, cInd a fosi adusä Divizia 5
indiana aptä sä ofere sprijinul necesar. Si de data asta lupta s-a
prelungit, o scrie de contraatacuri italiene rcspingIndu-i pe englezi.
ln cele din urmâ, Ia 27 martie, tin escadron de tancuri puternic
blindate, care fäccau parte din RRT 4, au strãpuns apärarea i au
rLIpt frontul italian. Lupta pentru Kcrcn a durat 53 de zile. Fortele

177
gcncralului Frusci s-au retras sprc sud. in Etiopia. La I aprilic
cnglczii au ocupat Asmara i au continuat mnaintarea sprccst, cãlrc
Massawa. aflatä Ia 80 Km distanta. Accasta s-a predat. flu Rirä
luptã, Ia 8 aprilie i astfcl, campania din Eritrcca a luat sfirit.
Restul fortclor italicnc, conduse de duccie d’Aosta, se
retrãscscrä sprc sud, in Etiopia, plänuind o ultimä rczistenã pe 0
pozitic mtintoasã, Ia Amba Alagi, Ia circa 130 Km sud de Asmara.
El dispunca doar dc 7 000 dc combatanli, 40 de tunuri i provizii
pcntru maximum trci luni. In plus, moralul italicnilor scãzusc din
catiza vctiIor dcsprc fclul in care etiopicnii ii tratau pe prizonicri.
In accste condilii, duccic s-a arãtat dispus Ia o capitulare in ,,condiii
onorabile”, ccca cc s-a i intimplat la 19 mai. Astfcl, nurnãrul total
al prizonicrilor italicni s-a ridicat Ia 230 000. Mai rãmäsescrã forc
italienc izolate, sub conducerca generalului Gazzera, In sud-vestul
Etiopici, i In nord-vcst, lInga Gondar, conduse de generalul Nasi.
Accstea au fost anihilate vara i, rcspectiv, toamna, consfinlindu-se
astfel sfiritu1 cferncruLui Irnperiu African al lui Mussolini.
I’ARTEA a 1W-a

EXPANSIUNEA
1941
 •Cluj
4%

i,itioara

ROMANIA
12

Blicuresli •

[I
Sofia
BULGARIA

Ocuparea Balcanilar
Tan ale Axci sau aliute Axci
Abcuritc gcnnune din 628 upr. 1941
— Fronlicrele inlenialionale in sept. 1941
0 Mile

Kin 20
 Capitolul 11

(‘otropirea Balcanilor i a (‘retei

Nu puini sInt cci care sustin cã trirniterca fortelor generalului

Wilson in Grecia, deçi s-a soldat Cu o evaciare pripitä, a fost
justificatã deoarece a determinat o ammnare cu ase saptamIni a
invadãrii Rusiei. Advcrsarii acestei aventuri apreciate drept up
riscantjoc politic, o serie de militari buni cunoscätori ai situatici din
Mediterana au condamnat-o categoric. Printre ci generalul de
Guingand, ulterior eful statului major al lui Montgomery, care f?icea
parte din Statul Major Unit de Ia Cairo s-a dovedit ccl mai
Inverunat. Toti sustin cä ansa extraordinarä de a valorifica
Infrngerea italienilor In Cyrenaica i de a captura oraul Tripoli
Inainte de sosirea ajutorului german a fost sacrificatä pentru a
disloca in Grecia nite forte, care nii aveau nici o ansä de a salva
sara de Ia o invazie gcrmanã. Opinia a fost confirmatä de
cvenimente. In trei sãptämIni, Grecia a fost cotropitä i cnglezii
alungai din Balcani, In vreme cc fortele Imputinatc rãmase In
Cyrenaica n-au putut face fata efectivelor germane din Afrika
Korps, cãrora li se dãduse posibilitatea sä debarce Ia Tripoli. Aceste
InfrIngeri au costat Anglia — pierderea prestiului i a perspectivelor
— i au accelerat nenorocirile i sufcrineIe poporului grec Chiar
dacã s-ar lua in considerare Intirzierea invadãrii Rusici prin aceastã
campanie, tot flu s-arjustifica decizia guvcmului britanic, care atunci

181
nici nu-i propusese un ascrncnca obicctiv.
Din punct de vcdcrc istoric este intcresant sä se stabilçasca
dacã accastã campanic a avut Intr-adevãr cfcctul rnenionat.
Argurncntul hotärItor In sprijinul accstei idci 11 constituic faptul cã
Hitler, care ordonase iniia1 Inchcierea prcgatirilor pentru atacarea
Rusici pIna la 15 rnai, a revenil Ia sfIritu1 iui manic asupra accstci
date, amInInd-o cu circa o iuná i ulterior fixInd-o la 22 iunic.
Fc1drnarea1u1 von Rundstcdt a dcclarat cã pregãtiriic Grupuiui
sau de armate au lost impiedicate de Intlizierca diviziilor blindate
care fusescrã folosite in campania din Baicani.
Fe1dmarealu1 von Kicist a lost i mai explicit. ,,Este adcvãrar’,
a spus ci, ,,cã in comparaic cu puterea noastrã giobaia loreIe
folositc In Balcani nu crau man, Insa numãrui tancunilor utilizate a
fost ridicat. Majoritatea tancurilor pe care ic-am folosit in ofcnsiva
Impotniva frontului rusesc din sudul Polonici participaseri Ia
ofensiva din Balcani i nccesitau rcparaii capitaic, jar echipajele
aveau ncvoie de odihnã. 0 bunä pane dintre ele Inaintascrã in sud
pIna in Pcloponez i trebuiserà sã sträbatä i drumul Inapoi”1.
Opiniile feldmarcalilon Rundstcdt i Kleist erau determinate
de faptul cã ofensiva dc pe frontul ion depindea In bunä
mäsurä de revenirea acestor divizii blindate. Au existat i generali
care an acordat mai puinä importanä efectului acestei campanii
balcanice. Potrivit acestora, rolul principal In ofensiva Impotriva
Rusiei i-a fost atnibuit Grupuiui de Armate Central din nordul
Polonci, condus de fe1dmarca1u1 Bock, i cä succesul depindea
Indeosebi de evolutia acestora. AvIud In vedere rolul secundar
rezenvat Grupului de Armate condus de Rundstedt, o diniinuare
a forlcior acestuia n-ar fi trebuit sa afecteze dcznodãmintul,
mai ales cA fortele ruseti Sc deplasau greoi. Acest aspect an fi
putut chiar Infrina hotãrIrea Iui Hitler de a schimba direcia
efortului militar spne sud in a doua fazä a invaziei — hotänIre
care, aa cum vorn vedea, a provocat o intirziere fatalã reducind
anseIe Ion de a ajunge la Moscova Inainte de venirea iernii. La

‘Liddeii Hart. The Other Side of the 11111, p. 251.

182
nevole, invazia putca fi lansatã fflrã a mai atcpta ca Grupul dc
Armaic condus de Rundstcdt sä ftc consolidat prin sosirca diviziilor
din Balcani. IntIrzierca invazici se mai putea datora i indoiclilor
dctcrrninatc de situatia tcrcnului, caci nit s-a tiut dacä cste suficient
de uscat pentru a începc rnai dcvrernc ofensiva. Conform pãrerii
gcneralului Haldcr, vrcrnea nil a permis dcclanarea invazici mai
dcvrcmc dccIt s-a petrecilt Ca.
Judccätile retrospective ale gcneralilor nit rcprezintã, totui,
un indiciu cert refcritor Ia ccea cc s-ar Ii putut decide dacã n-ar Il
existat complicaiilc din Balcani. Dupä cc data provizoric a fost
aminatä din acest motiv, flU s-a mai PUS problerna de a porni atacul
inainte ca diviziile suplirnentare sä se Intoarcã de pc frontul din
Balcani.
Dc fapt flu campania din Grecia a fost cea care a determinat
amInarca. Hitler o luase deja in calcul; invadarea Grcciei a fost
inclusã in programul din 1941, ca un pas prelirninar cotropirii Rusici.
Factorul decisiv pentru schimbarca rnornentului ofensivei 1-a
constituit neaçteptata loviturä de stat din lugoslavia, de la 27 martie;
generalul Sirnovici i complicii säi au rästumat guvcrnul care tocrnai
angajase lugoslavia In scmnarca unui pact cu Axa. Vestea 1-a
Infuriat atIt de tare pe Hitler, melt In aceeai zi a hotãrIt sã pilnä Ia
cale o ofensivä zdrobitoare impotriva Iugoslaviei. Fortele
suplimentare, terestre i aerienc, necesare unci asemenea lovituri
Insernnau mult rnai mult dccii cele pentru Intreaga campanic din
Grecia, ceca cc 1-a dctcrminat pe Hitler sä ia decizia complexã i
fatidicä de a amIna atacul asupra Rusici.
Hitler atacase Grccia de teama unei debarcãri britanice.
Debarcarea nici macar flu reuise sä opreascã guvernul iugoslav
sa cadä la invoialii Cu Hitler. Pc de altä parte. dcbarcarea britanicã
s-ar putea sa-i fi dat curaj liii Sirnovici sa rãstoame guvemul i sä-l
Infrunte pe Hitler.
$i mai edificator a fost rezumatul opcraiuni1or din campania
balcanicä !cut de generalul Greiffenberg, cful de stat major al
Armatci a 12-a, condusã de fc1drnarea1u1 List care a dirijat
campania din Balcani.

183
 Relatarca Iui Grciffenbcrg subliniazã — amintind de
consolidarea PC poziii1e cucerite de a1iai la Salonic, In 1915, caic
s-a transformat in cele din urrnã intr-un asalt strategic decisiv in
septembric 191 8 — cã in 1 941 Hitler se temea Ca englezii vor
debarca din nou la Saloriic saii pe coasta sudicä a Traciei. In felul
acesa, forlele britan ice s-ar fi plasat In spatcie Grupuiui de Armate
Sud cind acestea ar fi Inaintat spre est, In sudul Rusici. Hitler
presupunca Ca englezii vor incerca sä inainteze in Balcani Ia fel ca
inainte, i Ii amintca curn La sfiritu1 primului rãzboi mondial amiatcle
aLiate diii Balcani contribuiscrã cfcctiv, in mornentele decisive.
Ca rnãsurã de precauic a decis sä ocupe coasta de sud a
Tracici mntre Salonic i DedeagacLi (Alcxandropolis) inainte de
Incepcrea opcraiuni1or imporiva Rusici. Armatci a 12-a (List) i-a
fost incredinatã aceastã misiune, adäugIndu-i-se i Grupul de
tancuri al lui Kleist. Armata s-a rcgrupat in Rornânia i a trecut
Dunärea, in Bulgaria. De acolo urma sä sträpungä Linia Metaxas
— InaintInd cii aripa dreaptã spre Salonic i cu cea stingã spre
Dedeagach. Dupã cucerirea coastei, bulgaril trebuiau sa preia
protecia accsteia, ajutai de citcva unitäti germane. Majoritatea
Armatci a 12-a, in special Grupul de tancuri al liii Kleist, urma sã
lie Intors i trim is spre nord, via România, pentnu a intra In aetiune
in sectorul sudic al frontului de rãsãrit. Planul initial flu prevedea
ocuparea celci mai marl päri a Grecici.
Regele Boris al Bulgariei a declarat cä flu are incredere in
lugoslavia, care an putea arnenlinla flancul drept al Armatci a 12-a.
Reprezentanii gemlani 1-au asigurat cã, In conformitate cu pactul
din 1939 dintrc lugoslavia i Gcrmania, nu anticipau nici un penicol.
Impresia br a fost cã nu-1 convinseserä pe regc i viata a
demonstrat cä temerile accshuia s-au dovedit Indreptäite. In Limp
cc Armata a 12-a se pregätca sä inceapä operatiunile din Bulgaria.
conform planului, Ia Belgrad a avut bc o loviturä do stat
soldata cu abdicarea regentului, prinu1 Paul.
Sc pare cã uncle ccrcuri de la Beigrad flu agreau politica
pro-germana a pninului Paul i intcntionau sà treacä de parlea
puterilor occidcntale. Dacä lovitura de stat a lost spnijinitá de

184
 piitcrile occidentale san dcURSS iw e cädcrca noaslrã. ca
militari, sä darn un räspuns. In once caz, nu a fost pusä la cale
do Hitler! Dimpotnivä, a reprezentat o surprizã ncpläcutä, i a
dat peste cap Intregul Plan de operatii al Armatci a I 2-a In
Bulgaria’.

Astfel, de exemplu, diviziile dc tancuri ale lui Kicist au lbs

flCvOite sã lccc imediat spre nord—vcst, Impotriva Bclgradului. 0
alta improvizatie impusñ de sit uatie a ft)st Armata a 2—a (Wcichs),
compusa do 1brmaii stnmnse in grabä de Ia bazele din Carinthia i
Slyria, care s-a indreptat spre sud, cätre lugoslavia. Izbucnirca
conflictului in Balcani a iinpus arninarca campanici din Rusia pInã
in iunic. Accasta a fost inI1uena PC care lovitura dc stat de Ia
Beigrad a excrcitat-o asupra intIrzicrii atacului impotriva Rusici.
In ace1ai limp i vrcinea ajucat un rol important In 1 941. In
Polonia, la est do linia Bug-San, operaiunile terestrc au lost limitate
pInã in rnai, din cauza drutnurilor mocirloase. Spre rãsäri, in special
in regiunile rnlãtinoase Rokitno (Pripet) i Beresina, chiar i
in condiii normale, deplasãrile sInt dilicile. AnuI 1941 a fost, sub
raport meteorologic ncobinuit. larna durase rnai mult. Chiar i la
inceputul Iui iunic, Bugul inundase kilometii Intrcgi PC ambele maluri.
Conditii similare se Inregistrau i inai la nord. Gencralul
Manstein, care comanda pe atunci o mare unitate de tancuni de
avangardã in Prusia rãsäriteanã, a spus cã ploile au continuat sã
cadã pInä Ia Inceputul lui iunie. Daca invazia ar fi fost lansatã rnai
dcvreme, çansele de izbIndã s-ar fi redus. Conditiile rneleorologice
din 1940 fuscscrã favorabile invaziCi din vest, iar cole din 1941
nefavorabile invazici din est.

In aprilie 1941, cind nemi au atacat Grccia, ca urmare a

dcbarcãrii unci mici armate bnitan ice de Intarire Ia Salonic, armata
grcacã acoperca In principal defilcele inuntoaso dinspre Bulgaria,

‘Blurnentritt, Liddell Hart, The Other Side of the liii!, p. 254.

185
undc se strInscserä forteic germane. Inaintarca In josul Strumci
masca o micare indircctã. Coloanele mecanizate germane au cotit
Insa spre vest de pe Struma orientIndu-se In SuS, pe Valea Strumita,
paralela cu frontiera, prin trccätorile muntoase din capätul iugoslav
al Vãii Vardar. In acest fel au tãiat lcgãtura dintre armata greacã
i armata iugoslavä i au atacat nãvalnic Injosul rIului Vardar, spre
Salonic. 0 marc parte a armatci greceti a fost, astfel. izolatã i
blocatä in Tracia.
Gerrnanii n-au continuat Inaintarea direct cãtrc stid dincolo
de masivul Olimp, unde armata britanicä Ii fortificase pozitiile, ci
s-au nãpustit prin defilcul Monastir, Indreptindu-se spre vest. Prin
acest atac spre coasta apuscanã a Grecici au fost izolate diviziilc
greceti din Albania. Dc asemenea, a Intors flancul englezilor i,
prin periculoasa deviere Inapol, pc linia de retragere a forelor aliate
supravieuitoare, a produs präbuirea rapidä a Intregii rezistcnte In
Grecia i a obligat fore1e aliate i britanice sã sc cvacucze pe
mare, In Creta.

Capturarca Cretei printr-o invazie exclusiv aerianä a

rcprezentat una dintre ceic mai uimitoare i mai Indrazncte actiuni
din timpul räzboiului i cea mai impresionantã operatic aerianã
cxecutatã impotriva englezilor i rämmne ca o atentionare asupra
pcricolului unor lovituri similare venite din ,,albastrui cerului” In
viitor.
La 20 mai 1941 ora 8 dimineata, aproximativ 3 000 de
parautiti au fost lansati deasupra Crctei. Insula era apãratã de
trupe britanice, australiene i din Noua Zcclandã, circa 28 600
de soldati, Ia care se mai adäugau Inca douä divizii greccti cu un
efcctiv aproape egal.
Fortele aliate se atcptascrä Ia acest atac, in urma cuceririi
Balcanilor de cãtrc nemti, iar agenii britanici din Grecia Ic
furnizaserã informatii in acest sens. Cu toate accstca, pericolul
aerian a fost minimalizat. Churchill a afirmat Ca generalul Freybcrg,
comandantul fortelor din Creta i-a raportat pe 5 mai: ,,nu sint cItui

186
de pi4in Ingrijorat dc un posibil atac acrian”’. Generalul se ternea
mai mult dc o invazic pe mare.
Pc Churchill, insä, II nclinitea ,,mai ales pericolul din aer, i a
insistat ca ,,ccl puin altc 12 tancuri sa fic trimise pentru a se alãtura
celorlalte ase care se aflau deja acolo2. Esentialã a fost In aceastã
InfrIngere lipsa complctã dc sprijin aerian (pcntru combaterca
bombardierclor in picaj germane i pcntru interceptarea trupelor
acropurtate). Pinã i munitia pentru artileria antiacrianä era
insuficicntã.
Spre scarä, numãrul parautitilor gennani pe insulã sc
dublasc i continua sä creascä prin lansãri cfcctuate din planoare.
lnccpInd cu a doua searã gcrmanii au trirnis trupc, care au Inccput
sa atcrizczc pc aeroportul Malernc, care fuscsc capturat, dar se
alla Inca sub tirul dc artilcric i de aruncätoare dc mine al
apãrãtorilor. In final, numãrul total al militarilor germani adui pe
calea acrulul a fost de aproxirnativ 22 000. Mulli au murit sau au
fost raniti Ia aterizare, dar eel care au scãpat cu viata s-au dovedit
luptãtori dun, jn timp cc adversarii br, numeric superiori, le crau
inferiori ca prcgãtirc de luptã i cu moralul scãzut dupa eecu1 din
Grecia. Un rol important I-a avut i echipamentul nccorcspunzätor,
mai ales lipsa aparatebor radio cu bätaic mica. Cu toate acestea,
multi s-au luptat Cu dirzcnic, iar rezistenla br crinccnã s-a soldat
Cu efectc importante, puse in cvidentã ulterior.
Optimismul a predominat o vrcmc In cercurile guvemamentale
britanice. Conform rapoartebor primite, In cea de a doua zi, Churchill
a dcclarat In Camera Comunelor Ca ,,majoritatca” invadatorilor
sosii PC calca aerului fuseserã nimicii. Comandamentelc din
Orientul Mijbociu au mai continual Inca douä zile sa vorbeascä
despre ,,zdrobirea” agresorilor.
La 26 mai, in cea de a aptea zi. comandantul britanic din
Creta raporta: ,,Dupä opinia mea, trupclc PC care le am sub
comandã au atins limita de rcziscnlã... poziia noastrã aici cste

I Churchill, The Second World War, p. 246.

Ibidem, p. 249.

187
dispcratä”. Vcnind din partea unui osta neInfticat curn era
Frcybcrg, afirmatia flu a fost pusä la Indoialã. Evacuarca a Inceput
in noaptea dc 28 rnai i s-a inchciat In noaptea de 3 1 maL Marina
Rcgalä a suferit picrdcri grcle datorate aviaici dorninan(c a
inarnicului, in stràdania dc a evacua cit mai multc trupe. Au lost
salvai 16 500 de ostai, printre care circa 2 000 de greci. Restul
an cäzut in mIinile ncmilor sau au lost ucii. Marina a pierdut
pcstc 2 000 dc oamcni. Trci cruciätoarc i asc distrugätoarc an
lost sculundate. Alte 96 nave an suferit grave avarii. inclusiv douá
nave de linic i singurul portavion aflat PC atunci in flota din
Mediteranä.

Nemii an Inregistrat 4 000 dc rnori i aproxirnativ 2 000 de

rãnii, jar picrdcrile lou au fost de mai puin de o treirne din cclc
suferite de englezi, la care se adaugä pierderile trupelor grcceti i
a celor cretane. Datoritä faptului cä picrdcrilc afcctascrã rnai ales
trupeic de clitá ale unicci divizii de parautiti dc carc dispunea
Germania, Hitler a rcacionat intr-un mod carc s-a dovedit folositor
Anglici.
In accl moment, prabuirea din Crcta pärea dezastruoasã.
Efectul asupra englczilor a fost Cu atIt mai ncgativ Cu cit lirma
imediat dupä alte douä eecuri: in aprilie, forteic britanice fuseserã
alungate din Cyrenaica In zecc zile, jar din Grecia in trei sãptärnIni.
Succesul repurtat de Wavell In iarnã, cInd capturase Cyrenaica de
Ia italieni, rärnãsese un arnãgitor petic de cer senin printre norii
plumburii. Cu acest ir dc InfrIngeri i reluarea in primävará a
ncfastului ,,Blitz” acrian asupra Anglici, viitorul pãrea mai sumbru
chiar decit in 1 940.
Dar Hitler nu a valorificat cea dc-a trcia victoric
mcditerancanã de manicra Ia care se atcptau cnglczii — un atac
rapid in Cipru, Siria, Suez sau Malta. 0 lunä mai tirziu, ci a declanat
invadarea Rusici i, din acci moment, a neglijat ocaziilc de a-i alunga
PC cnglezi din Mediterana i din Orientul Mijioclu. Accast atitudinc
s-a datorat nu nurnai faptului cã era absorbit de avcntura din Rusia.
Pretul succesului din Creta 1-a deprimat prin picrdcrilc maui in
comparaie cii ccl al victoriilor antcrioarc.

I88
 In lugoslavia i In Grecia, noilc sale forte blindatc sc
dovcdiscr din nou imbatabile ca PC cImpiilc Polonici i in Franta.
In ciuda rclieliilui muntos, strãbãtuscrã nävalnic ambele tan i
doboriscra armaicle adverse, ca PC nitc popice.
Armata k1diiiarcalului List a capturat 90 000 de iugoslavi,
270 000 dc greci 1 3 000 de englezi i a inregistrat doar 5 000 do
morli i raniti, in vrcme cc ziarcic bnitanice estimau cä pierdenle
ncmi1or dcpacau tin sIii de milion dc soldati; chiar i o declaratie
oflcialä britanicã Ic cvalua Ia ,,probabil 75 000”.
Victoria rcpurtatá dc I litIcr In Creta era umbritã nu nurnai do
picrdcrilc man, ci i de laptul Ca, pentru moment, fusese slãhit
notil tip de fortä dc luptã tcrestrã de care acesta dispunca pentru a
lovi obiectivc iildcpärta4c, pcstc man, I ãrä a nisca 0 interceptare
din partea maninci britanice care, in ciuda pierderilor grele, continua
sã dctinã supremaIa navalã. Sc poate spune cã in Creta,
Hitler Ii scnIntise Inchcietura mIinii.
l)upã razboi, gcncralul Student, comandantul suprem al
kwtclor germane acropurtatc, a fcut o dczväluire surprinzätoare
potnvi cireia 11141cr s-a lãsat greu Induplecat sa accepte planul de
atacanc a Crctci:

,,HitIcr intentiona sã Intrerupã campania balcanicã dupa

cc a ains sudul (Irecici. Atunci, am luat avionul i m-am dus
la Goring, pentru a-i propune capturarea Cretei doar cu ajutorul
fortelor aeropurtate. Goring — care se entuziasma Intotdeauna
cu uIInintã — a sesizat rapid avantajcle acestci idei i rn-a trimis
Ia Hitler. La 21 aprilie i-am explicat pnoicctul i Hitler a spus:
,,Sunã bine, dan nu cred Ca poate Ii pus In practicã”. Pinã Ia
unnã, Insã, am reuit sã II conving.
In accastã operatiune am folosit unica noastrá Divizie
dc parautiti, unicul Regiment dc planoare i Divizia 5 de
vInätoni de munte, care nu rnai fusese transportatä pinã atunci
PC calea aerului’.

‘Acest extras, precum i extrasele din paginile urrnätoare Ii aparin

lui Student. din Liddell Hart, The Other Side oft/ic liii!, p. 238—43.

189
 *

,,Sprijinul aerian a fost asigurat de bombard icrele In picaj i

dc avioanele de vinätoare din Corpul 8 Aerian condus de Richtofcn,
care actionase dccisiv In ofensivele din Belgia, i ulterior In Franta,
In 1940”.

Nu am bcneficiafde trupe venite pe mare. Existase initial

ideca unor astfel dc Intãriri, dar singurele nave de transport
disponibile au fost cIteva cajce grcceti. Un convoi format din
aceste mid ambarcatii a transportat arrnamcntul mai grcu,
tunurile antiaeriene i tunurile antitanc, imprcuná cu douä
batalioane din Divizia 5 de vinätori de munte (Ii s-a spus Ca
flota britanicã se atla Inca la Alexandria — cind de fapt pornise
deja sprc Creta). Convoiul s-a ciocnit de flota engleza i a fost
Imprätiat. Luftwaffe s-a räzbunat ,,smulgInd o mu1ime de fire
de par” din scalpul marinci britanice. Operatiunile noastre in
Creta au fost dezavantajate de absenta armelor mai grele pe
care contasem...

La 20 rnai, flu am izbutit sä ocupäm cu adevärat un

aeroport. Pc acroportul Malcme, bravul Regiment de asalt s-a
luptat Impotriva unor tnipe de elitã din Noua Zeclandä. Noaptea
de 20 spre 21 mai a fost criticã pentru Coinandamentul german.
Trebuia sä iau o decizie importantä. Am hotarIt sä folosesc
rezervele de parautiti, pe care le aveam Inca Ia dispozitie,
pefltru a ocupa complet aeroportul de la Malcme. Dacä
inamicul ar Ii Intrcprins un contraatac pe parcursul acestei nopi
sau in dimineata de 21 mai, ar fi reuit, probabil, sä alunge
ramaiteIe epuizate in luptä ale Regimentului de asalt — mai
ales cã acestea nu dispuneau de munitia necesarã. Din féricire,
trupele de elitã din Noua Zeelandã n-au lansat decIt
contraatacuri izolate. Am aflat inai tIrziu ca, de fapt,
Comandanentul britanic se atcpta Ca, pe lInga acest atac al
fortelor acropurtaic, principalcie trupe germane sa debarce pe
coasta dintre Maleine i Canea, i Ii conservau efectivele
pentru a ocupa tarinul. In acest moment decisiv,

190
 Comandamcntul britanic flu si-a asumat riscul de a trirnitc trupc
la Malcmc. La 21 mai gcrmanii au izbutit sä ocupe acroportul
i satul Maleme, ceca cc a permis debarcarea Batalionului 1
vInãtori dc munte, prccum i a primclor trupe transportate pc
mare. Astfel Germania a reuit sa cItigc bätälia din Creta”.

Dar prctul victorici a fost mult mai marc dccIt ccl planificat
i asta nu numai din cauza britanicilor dc trci on mai numcroi
dccIt Sc pnCSUpUSCSC.

Mare parte din picrdcri s-au datorat atcnizänilor

dcfcctuoasc. In Creta cxistau puine locuri adecvate, iar vIntul
sufla predominant dinsprc uscat sprc mare. Tcmindu-sc sä nu-i
aruncc trupeic In mare, pilotii tindcau sa Ic lansczc mulE spre
interior astfel melt uncle au nimcrit chiar In liniilc bnitanice.
Containercie cu arrnc cãdeau adcsca Ia mare distanlä de
parautiti, ccea cc a contribuit la picrdcrilc noastrc excesive.
Cele citeva tancuri bntanicc nc-au zgI1Iit rãu la Inceput — noroc
cã flu dcpäeau douã duzini. Infanteria, constind mai cu seamã
din ostai provenii din Noua Zcclandä, a luptat cu indIrj ire,
dci a fost Iuatä pnin surprindcre.
Führerul a primit greu vestea pierderilor sufcritc dc
unitätilc de parautiti i a ajuns Ia concluzia cä valoarca br ca
element de surpnizã nu mai exista. Ulterior mi-a spus adesea:
,,A trecut vrcmca trupclor de parautiti...”
Cind am rcuit sä-l conving pe Hitler sä accepte planul
pentru Creta, i-am propus i ca acesta sa fie urmat de capturarca
Ciprului cu ajutorul aviatici, iar apoi a Canalului dc Suez. Hitler
n-a respins ideca, dar flu pärca dispus sã se angajeze In acest
proiect, fiind preocupat de apnopiata invazie a Rusiei. Dupã
ocui pricinuit de picndcnile grele din Creta, ci a nefuzat sa mai
implicc fortele aeropurtate Intr-un nou efort, in ciuda
insistcntclor mdc.

Iatä cum pierderile suferite de tnupcle britanice, australienc

i din Noua Zcelandã in timpul luptelor din Creta au fost Intr-un fci

191
compensate. Poate Ca proiectul lui Student dc a captura Canalul
de Suez ar fi cuat frä ca lortele blindate ale liii Rommcl sã Ii
fost Intärile. In schimb, capturarea Maltei flu pãrea o sarcinã
diticilä. Pcste un an Hitler a lost convins sa intreprindã aceastã
operaiune, dar apoi s-a rãzgmndit i a anulat-o. Student spunea:
,,Era cony ins cã dacã flota britanicã va apärea Ia fata locului, bate
navele italiene s-ar duce glon spre porturile de batinã, läsInd Ia
anaughie thilcie aeropurtate germane”.
 Capitohil 12

Hitler se Intoarce Impolriva Rusiei

Pcrspcctiva räzboiului . -a schimbat total In momentul In care

Hitler a invadat Rusia: 22 iunie 1941 — cu o zi Inainte de aniversarca
invaziei lui Napoleon din 1 812. Pentru Hitler acest pas s-a dovedit
fatal ca i pentru prcdcccsorul lui, cu deosebirca Ca sfiritul nu a
venit chiar alIt dc repede.
Napoleon a fost silit sä se retragã din Rusia Inainte de sfiritu1
anului, jar ruii au intrat in capitala lui In Iuna aprilie a celui dc-al
doilea an care a urmat invazici napoleoniene. Hitler a fost izgonit
din Rusia abia dupã trci ani, jar ruii au intrat in capitala lui In luna
aprilie a celui de-al patrulea an. El a pätruns de douä on rnai adinc
decIt Napoleon, pe teritoriul Rusiei, rara sa repurteze succesul
iluzoriu al lui Napoleon — cucerirea Moscovei. Inaintarea rapidä In
interiorul Rusici s-a datorat unor rnijloace mult inai mobile, dar
care flu i-au permis sä-i atingã obiectivul. Spaiul imens I-a infrInt
i pe cI pinã la urmä.
Istoria s-a rcpetat i in efectele colaterale ale pasului
sinuciga intreprins de agresor. Anglici i-a adus o uurare ternporarä
a situatici care, pentru cci din afarã parea dcznädäjduitã. Accstora
le era limpede cit de disperatä era poziia unei mici insule aflate la
marginca unui continent ostil, care o Impiesura mai strins dccli in
epoca napoleoniatia. Valoarea ,,antului de apãrarc maritim” scäzuse

193
datoritä dczvoltãrii aviaici. Industrializarca o fcuse depcndentä
de importuri, sporind astfcl amenintarca pe care o prezenta prczcna
i puterca submarinclor. RefuzInd sa ia In considerarc ofertele de
pace, guvcmul britanic angajasc tara pe un fága care, In conditiile
date ducca, In mod logic, printr-o sleire tot mai pronuntatã a fortclor
la prãbuirca finalã— chiar dacä Hitler nu incerca o invazie rapidã.
Gcstul cxcludcrii oricãrui compromis cchivala cu 0 sinucidere lentä.
Chiar dacã Statcie Unite ar fi pompat ,,acr” pentru a-i asigura
plutirca, agonia s-ar Ii prelungit doar, sfiritul neputInd fi evitat. In
plus, dccizia luatã dc Churchill Ia mijiocul verii de a continua
bombardarca Gcrrnaniei CU toatä putcrca tiravä de care dispunea
anula once Incercare de ajutonarc, cäci aceste ineficicntc
bombardamcnte au avut ca cfcct pãstrarca ateniei lui Hitler asupra
,,insulei”.
Poporul englez, insã, flu prea lua In considerare realitatca
durã a situatici In carc sc afla. Englczii, incapäInai din fire crau i
nccunoscätori din punct dc vedere strategic. Discursurile patctice
ale lui Churchill estornpau tnistcea pricinuitä de evenimentele de
la Dunkerquc i ofcreau tonicul pe care i-l doreau insularii.
Entuziasmati dc tonul lui provocator, flu se intrebau dacä flu cumva
subsiratul discursului era doar de ordin strategic.
Mai profundä decit influenla liii Churchill a fost impresia
provocatã de Hitler. Cucerirea Franci i apropierca de tarmurile
br i-au Infuriat pe englezi aa cum flu rcuisc sã o facä nici una
din dovezile referitoare Ia tirania i agresivitatea lui. Au reactionat
In felul br tradionaI IncercInd sã-l härtuiascã permanent i cu
once pre pc Hitler. Acea expresie care caractenza poporul englez
— ,,buldog” — n-a fost niciodatà atIt de limpede demonstratã,
mcrgIndu-sc pInã la o ,,sublimã stupiditate”. Sc reedita situatia In
care un cucenitor al Occidentului era deconcertat de un popor
care ,,nu Ii dädea seama cä este InfrInt”. Hitler i-a Inteles pe
cnglezi mai binc decIt Napoleon, i fãcuse eforturi neobinuite
pen tru a nu le rani mIndria. Se bazase Insä pe simtul br practic i
constata acum cã nu sesizau situatia disperatä in care se aflau i
cä flu luau in considerarc oferta lui dc pace deosebit de avantajoasä,

195
tinInd scama de irnprcjurärilc concrete. Aceasta I-a fãcut sã ezite
i, in final, nctiind cum sä procedeze, s-a Iritors, ca i Napoleon, Ia
cucerirea Rusiei, etapä prclirninara a unci rcglcrncntäri finale cu
Anglia.
Aceastã decizic n-a fost bruscä. Dc aitfel era totodatã
cornplcxä sub raportul cauzalitäii — mai cornplexä dccIt in cazul
lui Napoleon — si nit poate Ii explicata printr-un singur factor sau
rnotiv.
Picrdcrile grele suferite dc LuFtwaffe In sudul Anglici au
fost mai puin decisive din punc dc vcdcre strategic, i mai decisive
din punct dc vedere tactic dec11 blocarca flotci francczc la
Capul Finistcrre, din anti! 1 805. Infringcrilc liii Goring nu au avut
asupra liii Hitler un efect inedit ca ccl produs do retragcrea liii
Villeneuve asupra Iui Napoleon. Pentru moment, Hitler a pcrseverat
in efortul de a-i Ingenunchca pe englezi, schimbInd doar forma
prcsiunii — de Ia tentativa de a distrugc forta acrianä dc apärarc Ia
bombardarca nocturnã a centrelor industrialc. Rclaxarea
intcrrnitcntã a prcsiunii s-a datorat, pe linga vrcmc, i unor ovãicli
personale. Sc parc cã n-au vrut sä treacä Ia másuri extreme
Impotriva Angliei atIta timp cIt mai cxistau anse dc-a o convingc
sä acccpte pacea. El s-a agätat dc accastä speranã i-a urmãrit
in continuare telul, darcu stIngaciilc incrcnte.
Concomitent, gIndurilc Iui se mndrcptau tot mai mull Intr-altä
directie. Dcvi pactul cu Stalin ii netezise calca pentru victoriilc din
vest, accstea se datorau in mare mäsura circumstantelor, In vrcine
cc Ingenuncherea Rusici sovietice fusese dintotdeauna una din
tinteic sale. Pcntru ci anti-boIcvismul reprezenta eca mai profunda
convingere.

La inccputul lunii iunic 1940, In timp cc Hitler mai era angajat

in campania francczä, Stalin a profItat de ocazie pentru a ocupa
Lituania, Estonia i Letonia. Hitler consinflise ca Tarile Baltice sä
lie In sfcra de influentä a Uniunii Soviet ice, dar flu sã fic ocupate
cfcctiv de accasta, i considera Ca fusese tras pe sfoarä de aliatul
sau, dei majoritatea consilierilor sãi considerau, in mod realist, cà

196
intrarca ruilor in Tarilc Ba!ticc constituia o prccauic fireascä,
inspiratä de tcama posibilclor acliuni ale liii Hitler dupã victoria din
vest.

Profunda neincrcdcrc a lui Hitler faä dc Rusia se concretizasc

in (cama pcrmancntA din timpul campanici din Vest, cä lãsasc In
Est doar zccc divizii in faa cclor o sutã ale sovicticilor.
La 26 iunic 1940. firä a-i Intiinta aliatul, Rusia a adrcsat
un ultimatum Românici, ccrInd retrocedarca imediatft a Basarahici
i, in plus. cedarca pãrtii de nord a Bucovinci — ca o ,,micã
compcnsaic” pentru fclul in care Rusia fuscsc ,,jctiiiLã’dc fosta
ci provincic. in 1918. Guvernului roman i s-au acordat doar 24 de
ore pcntru a da un rãspuns. iar cInd Bucuretiu1 a cedat amcninãrii,
trupelc ruscti au nävãlit imediat, atIt pc calca aerului, cit i pc
usc at.

Hit’er a receptat accastã invazie ca ,,o palmã pe obraz,

dcoarecc ruii ajunscscrä acum nc1inititor de aproape dc
cxploatãrile petrolicre rornâncti, pe care el conta, dcoarcce se
tñiasc accesul la surselc de peste man, in sãptãmInilc care au
urmat, a devenit tot mai nervos i, totodatã, nc1initit dc posibilcic
consecinte ale acestei situatii asupra ofcnsivci acrienc impotriva
Anglici. Suspiciunile sale in privina intcniilor Iui Stalin au crescut.
La 29 julie 1940 a discutat cu JodI dcsprc posibilitatea räzboiului
cii Rusia, dacä aceasta va Inccrca sá punã mIna PC cxploatanile
pcirolicre ale Rornánici. Citeva sãptämini mai tIrziu, ca o ripostã, a
Inccput transferul In Polonia a douã divizii blindate i a zccc divizii
dc infantenie. 0 dircctivä din 6 septembnic 1940, adrcsatã
Scrviciuhui dc contraspionaj, spunc: ,,In sãptãminilc cc urmcazä,
teritoniul din räsãnit va fi Inarmat mai puternic. Accstc regrupãri
nu trcbuic sa crecze Rusici impresia Ca nc prcgätim pentru o
ofcnsivä in Est”.
Puterea fortelor germane trcbuia sã fic camuflatä pnin
schimbäri frccvcntc ale dislocãrilor.

,,Pe de altä partc, Rusia trebuic sä incleaga Ca trupe

germane putcrnicc i binc pregätite sint staionate in

197
 Guvernämintul General, In provinciile räsäritene i in
Protcctorat i sä traga concluzia cã sintern gata sä ne protejärn
interesele impotriva unui atac rusesc, indeosebi in Balcani, cu
forte putcrnice”.

Directiva avea o notä predominant defensivä. Nu prcvestea

ncapärat o agresiune gerrnanä, ci mai ales prcocuparca dc a
descuraja o agresiune sovicticä.
Din cauza disrantci dintre frontul sãu i exploatarile pctrolicrc
pe care trebuia sä Ic päzeascä, nu le putca proteja direct, i era
nevoit sa ia in considerare necesitatea unei diversiuni ofcnsivc jw
fiontul poloncz. Idcea divcrsiunii s-a transformat, curind, in intentia
unei invazii maj ore, pentru a preIntIrnpina once primejdii.
La mijiocul lui septcmbrie 1940, s-au prim it rapoae potrivit
cärora serviciul de propaganda sovietic trccuse Ia incitãri anti-
germane In rindurile Armatci Roii. Acestea dcmonstrau bãnuielilc
ruilor faä de sporirea efectivelor germane in Est, si promptitudinea
cu care îi pregäteau trupele pentru un conflict ruso-german. Hitler,
insä, ic-a apreciat drept dovczi ale intcntiilor br defensive. Intuia
cã nu-i putea permite sã rnai atepte consolidarea victorici din
Vest i cä trebuia sã se ocupe dc Rusia. Temerile, ambitiile i
prejudecãile se stimulau reciproc, IndemnIndu-l sa actioneze.
Surprins cä englezii nu päreau sa-i dea seama de situatia dispcratã
in care se aflau, i-a indreptat privirile spre Rusia, cäutind o
explicatie. Lunile treceau, i ci repeta necontenit, In prezena lui
Jodi i a altora, Ca Anglia spera, probabii, In interventia Rusiei,
altfel ar fi acceptat infrIngerea. Presupunca chiar Ca exisa deja
un acord secret In acest sens. Trimiterea lui Stafford Cripps la
Moscova i conversatia iui cu Stalin pärcau sä confirme ipoteza.
Germania trebuia sä atace, aitfel va fi rcdusä Ia tãcere. Hitler flu
era contient de faptul cã, la rindul br, ruii Sc temeau Ca vor fi
atacati.
Planub ofensivei impotriva Rusici fusese deja schitat cind

198
gencralul Paulus, ulterior comandant al armatei care a cãzut In
Iricercuirea de Ia Stalingrad, a fost numit adjunct al efului Statului
Major General (mnceputul lui septembrie 1 940). El a primit ordinul
,,sä exarnincze anse1e” planului. Obiectivele erau, In primul rInd,
distrugerea armatelor ruseti din partea de vest a Rusici; i, apoi, o
mnaintarc suficient de adIncä pentru a protea teritoriul Germaniei
de eventuale atacuri aericne ale ruilor.
La Inceputul lui noiembric planul, avind toate detaliile, a fost
testat prin cItcva exercitii tactice. Hitler mi se rnai temea atIt de
mult de o eventualä ofcnsivä ruseascä, dar Inclina tot mai mult
spre declanarea räzboiului Impotriva sovieticilor. Pregatirca i
studicrea vastelor planuri strategice 11 ametcau Intotdeauna.
Indoiclile exprirnatc de generalii lul, cInd Ic dezväluia cc gindea, 11
deterrninau sa-i consolideze i mai rnult punctul de vedere. In
fond, drcptatea fusese de partea lui on de cIte on ci pusescrã la
Indoialä victoria. Trebuia sa le dovedcascä din nou cä se inelau.
Indoielile br demonstrau Ca, in ciuda servilismului, continuau sã-l
considere un amator. In plus, amiralii i generalii lui erau ne1inititi
de perspectiva unui atac maritim Impotniva Angliei. In aceste
conditii flu putca rãrnIne pasiv. Initiase diverse planuri pentru o
aciunc prin Spania impotriva Gibraltarului, pentru a bloca capatul
vestic a! Mcditeranei, dar aceastã opcraiune era de prea mica
anvcrgurä pentru a-i satisface irnensul orgoliu.
Un nou eveniment, petrccut Ia fineic lunii octombrie 1940, i-a
influentat decizia i implicit urmArile accsteia: invazia lui Mussolini
in Grecia, lansatã färä acordul Iui. Pc Hitler 1-a Infuriat faptul cä
partencrul sãu mai mic flu-i ceruse pãrerca i Ii dãdusc programul
peste cap. La acestea se adauga i riscul ca italienii sä se instaleze
in zona vizatã de el. Dei italienii au fost Invini de englezi, initiativa
indcpendcnta a Iui Mussolini 1-a determinat pe Hitler sä Ii
accelercze aciuni1e din Balcani. I se ofcreau astfel un nou motiv
pentru a arnIna Inchcicrea ofensivci spre Vest i o justificarc a
conccntnãrii sale asupra Rãsãnitului. Ncvoit sä-i devanseze
asociatii In competitia pcntru dobIndirea suprcinaiei In Balcani, s-a
dccis sã nczolve problemeic cu Rusia, i sa lase pentru mai tirziu

199
chestiunca britanicã. Decizia accasta flu cra clar conturatã, dar
rcprczcnta principala Iui preocupare.
La 10 noicmbric 1940, Molotov a sosit Ia Berlin pentru a
discuta mai multe problerne, inclusiv propunerca ca Rusia S Sc
aläturc definitiv Axci. La stIritul convorbirilor, s-a difuzat tin
corn unicat comim potrivi cãruia: ,,Schimbul dc idci a avut bc Intr-o
atmosferã dc incrcdcre rcciprocã i a dus la o inclcgcrc ncoficialã
asupra problcrnclor care intercseazã Gcrmania i Uniunca
Sovicticã”. $i gcrrnanii au fost destul de satisftcuti de rczultatcle
convorbirilor care pe 16 noicmbric au fost rezurnate astfel:

,,Dcocamdatã flu existä un tratat permanent. Rusia pare

dispusi sä se alãtiirc Pactului cclor trci putcri dupä cc vor mai
li clarificute citcva chestiuni... Molotov a fost Intiintat dc
aciunea prcconizatä In Balcani pentru sprijinirca Italici i flu
ridicä obicclii. El a sugcrat crearca unor conditii adccvate
influenlci Rusici in Bulgaria. similarä cu cea a Gcrmaniei In
Romnia. Totui ii exprima dezinteresul In privina dominaiei
Turcici In Dardaneic i manifestã Inc1egere fat de dorina
Rusiei de a-i stabili baze acolo...”

Dc fapt ,,Incrcdcrca rcciprocã” lipsea cu desãvIrire, jar

aceastä expresic diplomaticä flu sunase niciodatã mai fals.
La 12 noicmbric 1940, In Ordinul numãrul 18, emis de Hitler,
Sc afirma:

,,Au fost iniliate discuii politice Cu scopul de a clarifica

atitudinea Rusici. Indiferent de rczultatul br, toate pregätirilc
referitoare Ia Est deja ordonate verbal vor continua”.

In timp cc dip1omaii discutau, planurile militate avansau. Lui

Hitler rezultatul convorbirilor flu i s-a pãrut Ia fcl dc satisfàcätor.
El aprecia chestiunile ridicate dc Rusia In privina Pactului celor
trei puteri drept diversiune i era dominat de dorina de a dcc1ana
ofensiva. Raedcr, cu care s-a IntIlnit Ia 14 noiembrie 1940, nota

200
Ca: ,,totui conducãtorul Inclinã sà instigc con flictul cu Rusia”. Dupã
plecarca Iui Molotov, Hitler s-a mntlinit cu o sciic dc faCtori cxccutivi
cärora Ic-a spus, cit sc poate dc Iimpcde, cã arc de gind sã
cotropcascä Rusia. Tnccrcãrilc acestora dc a-I convinge sã rcnuntc
Ia o ascmcnea avcntui riscantã au fost zadarnicc. La argumcntul
cä vor Ii nevoiti sã se räzboiascã PC douã frontuii — situatic CC SC
dovedisc fatalä pentru Germania in primul rãzboi mondial — Ic-a
replicat Ca putca Iua de bunã ideca cã Rusia nu va Intrepiindc
nirnic. cit timp Anglia mai rezista. Pentru a Invinge Anglia era
ncvoic dc forc acricne i navaic mai marL ceca e Inscrnna
red ucerea trupclor de uscat, hicru inadmisibil atIta vrcme cit Rusia
continua sã rarnIna 0 arncninarc. Situatia sc schirnhasc datoritã
atitudinii inconstante a Rusici, dcrnonstratã dc cazul statcior
balcanicc”. In concluzic, ,,Operaiunca LcuI de Mare” trcbuia
amInatã.

Pc 5 decembric 1940, Hitler a prirnit raportul liii Haldcr cu

privire Ia planul rãsãritcan. La 18 decembrie a cmis ,,oidinul nr. 21
— Operaiunca l3arbarossa”. Acesta InCcpea cu declaralia
catcgoricã: ,,Forlcle armate germane trebuic sã fle prcgãtite sa
zdrobcascã Rusia sovieticà, printr-o campanic fulger, Inainte de
sfIritul räzboiului Impotriva Anglici”.

,,In acest scop, armata va folosi toatc unilãtilc disponihile

insa ãriIc ocupatc vor trchui apãratc Impotriva alacurilor
surprizã. Foilclc marinei militare sc vor Concentra Impotriva
Anglici!
Dacä se ivete oCazia, vol ordona concentrarca trupclor
pentru aCtiunca Impotriva Rusici sovietice cu opt sãptãmIni
Inainte dc data prcconizatã pentru Ineeperca opcraiuni1or.
Pregatirile In acest sens trebuic sã demareze imediat —, urmInd
sã se Inchcic pinã PC 15 mai 1941. (Data consideratã cea mai
apropiatã, tinInd cont de necesitatea unor condiii meteorologice
adccvatc.) Estc necesar sã se proccdezc cu mare prudcna
pentru a nu deconspira intentia de atac.
Grosul trupelor de usCat ruscti din partea de apus a

201
 Rusici trebuic distrus, strapungInd patru bree cu tancurilc;
retragerea foilcior inamicului In spaiile Intinse ale Rusici trcbuic
imp icdicatä cu once prc’.

In continuare se prcciza cä. dacã acestc actiuni flu von Ii

suficicntc pentru a paraliza Rusia, ultima ci zonã industrialA din
Urali putca fi climinatä cu ajutorul foriclor Luftwaffe. Flota Roic
urma sá tic anihilatã prin capturarca bazelor baltice. România va
ajuta pun strãpungerca fortclor ruscti In sud i prin asiglirarca
serviclilor auxiliare in spateic frontului. Hitler 11 sondasc pc gcncralul
Antonescu, in noiernbnic, In pnivinta pailicipãnii Ia un atac impotriva
Rusiel.

Expresia ,,dacã se ivcte ocazia” pãrea restrictivã, insã nimeni

nu se Indoia cã Hitler se hotãrIse deja. Restnictia ar putca Ii
cxplicatã printr-un pasaj aflat In acccai directivä: ,,In toate ordincle
date de comandantii superiori In conformitate cu aceste dispoziii
s vor folosi exprimãri care sã poatà fi luat drept mãsuri de
prccauic in cazul In care Rusia i-ar schimba atitudinea faã dC
noi”. Planul trebuia rnascat cu un program elaborat de inducere In
croare a ruilor i Iui Hitler i se pärca fircsc sã prcia el conduccrea,
mai ales cä urma sã tic arnãgit flu numai inamicul, ci i propriul
popor. Pentru Ca mu1i dintrc cci cärora le-a anuntat pnoiectul sãu
s-au arãtat tulburati de riscurile invadärii Rusici, fapt cc insemna
un rãzboi pe douã fronturi, a socotit Inelcpt sä pãstrezc aparene1c
rczcrvci in ce pnivete decizia finalã. Lc lãsa astfel nagazul sa se
obinuiascä cu noua directie din care bätca vIntul, i Ii asigura
timpul ncccsar pentru a putca aduce dovezi mai convingatoarc
desprc intentiile dumãnoasc ale Rusici. Indoielilc gencralilor sal 1-au
facut sã se ingrijoreze de urmärile Iipsei br dc entuziasm. Putca
sã-i determine la supunerc in baza jurãrnintubui pc carc acctia II
dcpuscscrä in fa(a lui, dan prin accasta n-ar fi putut sã ic insufic
hotãrIrea ncccsarã rcpurtänii victorici. Fund instrumcntele sale
profesionistc, tncbuia sä Ii convingã.
La I 0 ianuarie 1941 s-a semnat un nou tratat cu Rusia, care

202
cns1inea Inelcgerilc din noiembric, cu Molotov, referitoare Ia
problcrnele economiec i a celor legate de frontiere. Aparent,
situatia se calrnasc, dci Hitler II etichetase pe Stalin drcpt
,,antajist”. In acelai timp, din România i din Bulgaria soscau
rapoarte nclinititoarc rcferitoarc Ia activitatile ruilor In aceste
ãri.
La 19 ianuaric 1941. I-Tiller s-a mntilnit cu Mussolini, i au
discutat dcsprc Rusia. El mi si-a dczvãluit planurile ofcnsivc, dar 1-a
informal cã a primit din partea Rusici un protest vehement rcfcritor
Ia concentrarea trupelor germane in Románia. lndicii prctioasc
despre felul In care gmndea sc desprind i din urrnätoarca sa
rcmarcã: ,,Inaintc, Rusia nu rcprczcnta un pcrico), dcoarece flu nc
putca ataca. Acum, Insá, datoritã aviatici, exploatãrile petroliere
ale Românici pot Ii transformatc Intr-un cImp de dãrmãturi fumcgmndc,
printr-un atac acrian din partea RuSici, or viaa Axci depinde dc
accstc cxploaläri pctroliere”. AceSt argument 1-a prezentat i
gcneralilor säi cInd acctia au sugerat cä un eventual atac al ruilor
putca fl contracarat prin crcterea puterii defensive a fortelor cc
apãrau teritonul Germanici.
La 3 februaric 1941, Hitler a aprobat forrna fiialã a planului
,,Barbarossa”, ca urmare a unci consthtuiri cc a avut bc Ia
Berchtcsgaden. Keitel a estimat putcrca inamicului In partea
dc apus a Rusici la aproximativ 100 de divizii de infanteric, 25
de divizii de cavalerie i cchivalentul a 30 de divizii mccanizate.
Evaluarea s-a dovedit aproape de realitate’— la dccIanarea
invaziei, ruii avcau disponibile in vest 88 de divizii de infanterie,
apte divizii de cavalerie i 54 de divizii de tancuri i motorizate.
Keitel a mai sustinut Ca forclc germane vor fi inferioare numeric,
dar mull supcrioarc calitativ. In realitate, forta
invadatoare a fost alcätuitä din 116 divizii de infanterie (dintre
care 14 motorizate), o divizie de cavalerie j 1 9 divizii blindate
— Ia care se adaugau 9 divizii de linii de eomunicatii. Valoarea
acestor elective nu s-a precizal atunci pentru a potoli neIinitea
generalilor. Cifrele ar fi arätat cä ncm!ii se angajau Intr-o mare
ofensivã färä sorti de izbIndã. inferiori chiar Ia capitolul dcc isiv

203
al fortelor blindatc. Planul miza puternic pe superioritatca calitativã
a foilcior militare.
Keitel a rnai spits: ,,intentiile operative ale ruilor nu sInt
cunosctitc. Nu cxistã forte putcrnicc la graniã. Once retragere
nu poate fi dccit de mica anvcrgurä, dcoarece Tarile Baltice i
Ucraina smnt vitale pentru rui sub aspcc(ul rcsursclor”. Iii acci
moment atirmatia parca rczonahilã, dat ulterior s-a dovcdit exccsiv
de oplimistä.
Fonicic invadatoarc urmau sã tic Impãite in [rd grupun de
armatc. Grupul dc Nord (condus de Lccb) urma sã atace din Prusia
räsäritcanä, prin Tarilc Baliicc i sà ajungä Ia Leningrad. Grupul
Central (condus dc Bock) trebuia sã aacc din zona Varovici came
Minsk i Smolcnsk, dc-a lungul oselci sprc Moscova. Grupul de
Sud (condus de Rundstedt)Inccpca invazia Ia siid dc tinutul mlãtinos
Pnipct, extinzIndu-sc in jos, sprc Rominia. i avca drcpt obicctiv
Niprul i Kicvul. Ponderca militarä cca mai marc revenca Grupului
Central. pcntru a-i confcri o forta mai marc. Grupul de Nord detinca
o fora scnsibil cgalä, jar ccl de Sud, una inferioarã.
Keitel a specificat faptul cä Ungaria avea Inca o atitudine
indoielnicã. El a subliniat cä aranjamentele cu Iärilc dispusc sä
coopcrezc cu Germania nu sc putcau face dccIt In ultirnul moment,
pcntru a se pästra secrctul opcraiunii. Singura exceptic o
constituia România, a cärci coopcrarc era ,,vitalä”. (Hitler ii ceruse
lui Antonescu sä pcrrnitä trecerca trupclor germane prin Romnia
pentru a-i sustinc PC italieni in Grccia. Antonescu czitasc, suslinInd
cá asta putca grabi un atac al ruilor impotniva Românici. La cea
dc-a treia intilnire cu Antonescu, Hitler i-a promis accstuia no numai
retrocedarea Basarabiei i a pärii dc nord a Bucovinci, ci çi
acordarea unci fiii de tcritoniu din sudul Rusici ,,pinã la Nipru”,
drept recompensäpcntru ajutorul dat de România.)
Keitel a mai adaugat cã operatiunea Gibraltar nu mai era
posibila, intrucIt grosul artilerici germane fuscse trirnis in Räsärit.
Operatiunca ,,Leul de Marc” fusese i ea suspendatä, dar ,,trcbua
sa se facã tot posibilul pcntru a irlcnlinc in nindul trupclor noastre
jmprcsia cä invadarca Anglici flu fusese abandonatä”. In accst

204
scop anumite zone de PC coasta Mãrii Mmccii i din Norvcgia
urmau sä tie brus inchise, iar concentrarca fortelor In est
prezcntata ca Un exercitlu de inducere In croare care sä maschezc
iminenta debarcarc in Anglia.
Planul militar era cuplat cu ,,Planul Oldcnburg”, Ufl proiect
economic amplu vizInd exploatarea tcritoriului sovictic cucerit. S-a
crcat wi Stat major economic, independent dc Statul Major General.
Un raport din 2 rnai 1941, Incepea cu urmãtoarclc declaratii:
,Räzboiul poate ti continuat doar cii conditia ca cortelc armate sã
lie hränitc dc Rusia In ccl dc-al trcila an al räzboiului. Milioanc de
oamoni vor pieri do Ioarnc In Rusia, dacã vorn scoate din tarä
Iiicrurilc do care avcm nevoic”. Nu SC poatc spunc dacä era vorba
doar do o afirmatic tiintificã cinica sau declaralia Sc voia un
avertisment Impotriva scopurilor i prctcnii1or cxcesivc. Raportul
mentiona in continuare: ,,Capturarca i transferarca scmintelor de
ulci i a turtelor de floarca-soarelui sint de prima importanã; grincle
se situeazã pe planul al doilea”. Un raport prcliminar al generalului
Thomas, eful Dcpartarnentului economic pentru rãzboi al 0KW
(Statul major general al foriclor armate), sustinca cä prin cucerirca
Rusici s-ar putea rezolva problema hranci pentru Germania, dacä
xc solutiona chestiunca transportului, Insã aprovizionarca cu
,,cauiuc, cupru. platinä, cositor, azbcst i cInepä va rärnInc
ncrezolvatä pInã Ia asigurarca legãturilor cii Orientul lndepãrtat”.
Acest gen de avertismente flu 1-au oprit PC I-Tiller. In schimb,
concluzia potrivit cärcia ,,aprovizionarea cu combustibil din Caucaz
este indispcnsabilã pentru exploatarea teritoriilor ocupate” i-a ficut
clbctul detcrminindu-I sã ii extindä exccsiv inaintarea.
Planul ,,Barbarossa” a avut de suferit i mai mult din cauza
unui inconvenient preliminar cu un efect IntIrziat— cfectul psihologic
pe care i-a avut asupra lui Hitler dublul rcfuz diplomatic din partea
Grecici i a Iugoslaviei, sprijinite de Anglia.
Inaintc dc a ataca Rusia, Hitler dorea sã-i degajeze umãrul
drept de interferentele britanice. Sperase sä obtinã controlul in
Balcani frã lupte grcle — recurgInd Ia dip1omaia inarrnatä.
(1onsidera Ca dupã victoriilc repurtate In Vest era normal sä flu
mai Intimpine greutãi. Rusia Ii netezise calea spre România anexInd

205
Basarabia; pun recul, Roiiiânia cAzuse in brae1e Iui. Si urmätorul
pas a fost simplu. La 1 martie, guvernul bulgar a acccptat un pact
prin care fortelor germane Ii se Ingduia sä se deplasezc pe teritoriul
I3ulgariei i sä Ii consolideze poziiilc Ia fronticra cu Grecia.
Guvernul sovictic a dezaprobal public accastä abaterc de Ia
neutralitate, dar faptul cä ruii s-au abtinut dc la mäsuri rnai dure 1-a
convins pe Hitler cä Rusia flu era pregätitã pcntru räzboi.
Guvernul grec s-a arätt mai puin sensibil Ia dernersurile
diplomatice ale lui Hitler, lucru nonrial dacä tinern seama cã Grccia
fusese invadatã de partenerul liii din Axã. Guvernul grec nu s-a
spcriat nici de arneninrilc lui. Infläcãrat de succesul repurtat
Impotriva lui Mussolini, poporul grec se trezise la viatá. In fcbriiaric,
s-au adus ca Intäriri trupe brilan ice, care au Inceput sa debarce Ia
cIteva zile dupa intrarea nernilor in Bulgaria.
In acestc conditii, Hitler a pus Ia cale atacul Impotriva Grecici
i I-a lansat o lunà mai tIrziu. In acest fcl el s-a abätut de Ia obicctivul
lui principal, dacã tinem seama cä forta englezilor era suficientä
doar pentru a provoca o zgIriclurä PC urnärul säu drept, jar grecii
se luptau cu italienii.
Evenimentele din lugoslavia s-au repercutat negativ asupra
planului sau referitor la Rusia. La Inccput, sub presiunea gcnriana,
guvernul iugoslav a acceptat sä se ataeze la Axã, cu conditia ca
Iugoslavia sä fie eliberatã de ob1igaii militare, dar a acceptat in
secret ca linia feratã Bclgrad-Nish, spre fronticra greacã sã fic
pusã Ia dispoziia trupelor germane. Rcprczentanii lugoslavici au
semnat pactul Ia 25 martie 1941. Douä zile mai tIrziu, la Belgrad, a
avut bc o loviturä de stat organizatã de generalul Simovici,
comandantul fortelor aerienc iugoslave, i de un grup de tineri ofileri.
Acetia au preluat controlul asupra staiei de radio i a centralei
telefonice i au format un guvern nou sub conducerea lui Sirnovici,
care n-a inut cont dc preteniile germanilor. Complotul fusese
sprijinit dc cItiva ageni britanici; cInd vestea despre rcuita loviturii
de stat a ajuns la Londia, Churchill a spus, Intr-un discurs: ,,Am
vcti marete pentru voi i Intreaga tarä. Azi-dirnincatà, devrerne,
lugoslavia i-a recäpätat suflul”. In continuare, a declarat Ca noul

206
guvern va primi ,,tot ajutorul i sprijinul militar” din partea Angliei.
Lovitura de stat din lugoslavia a dat peste cap situatia din
Balcani. Hitler nu putea tolera un asemenca afront, jar veselia lui
Churchill ii scotea din fire. In consccinä, a hotärIt invadarea
lugoslavici i a Grecici. Piegatirilc s-au dcsfurat rapid, astfcl
incit atacul a putut fi lansat zcce zilc mai tIrziu, la 6 aprilie 1 941.
Rezultatele accstci sfidãri balcanice sau dovedit nefastc.
lugoslavia a fost cotropitä intr-o sãptärninã. iar capitala ci devastatã
de atacuri acricnc. Grccia a fost cotropita in circa trci sãptärnini,
iar forta britanicã ncvoitä S Sc rclragã PC navele ci. Eforturilc
Ilotci fuscserä dcjucatc pas cu pas, flipt cc a pus sub scrnnul Indoiclii
pircrea liii Churchill i a celor care II susinuscrã In succesul unci
Intcrvcntii rnilitarc. Avem In vedere nu nurnai pierdcrea rcspectului
de care sc bucura Anglia, ci i nenorocirile care s-au abätut asupra
popoarelor iugoslav i gree. Scniirncntul cä au fost abandonati a
pcrsistat rnult timp. In plus. ca 0 ironic a istoriei, initiativa liii Churchill
Ibst trezirca lugoslavici care s-a opus crezurilor omului de stat
brilanic.

Cu toatc acestea. rezultatcic indirecte ale episodului au fost

dcoscbit de importante i au pus sub scmnul indoiclii raionamcntiil
ui Hitler. Operind cu rczcrve minime de forte el nu i-a putut
permite o campanie in lugoslavia i Grecia simultanä cu invadarea
Rusici. Un handicap 1-a constituit numärul mai mic de tancuri In
comparatie cu ruii. Cucerirca rapidä a Balcanilor era conditionatä
tl Iblosirca diviziilor blindate. In aceastã situaie, Ia I aprilie 1941,
ilanul ,,Barbarossa” a fost amInat — de la mijiocul lui mai In a doua
iuinMatc a lui iunic.
Hitler a reuit sä cucercascã suficient de repcde cele douä
ari, lucru cc i-a permis sA respccte data fixatã pentru invadarea
R tisici. Generalii lui au considerat cä, dacã Grecia ar fi fost apãratä
de englezi ,,Barbarossa” flu s-ar fi putut realiza. Dei IntIrzierca a
h)st de nurnai cinci säptAmIni, ca a diminuat, totui, ansa de victorie
in Rusia. Alti factori negativi au fost lovitura de stat din lugoslavia
I o intIrziere neprevãzutä In august datoratã unor nehotärIri i
iiislalarea timpurie a iernii.

207
 La I rnai 1941, cnglczii se rcImharcascrá de pe plajeic din
sudul Grecici, cxccpic ficInd cci care fuscserã izo1ai sau caplurati.
In acccai zi, Hitler a lixat data pentru ,,Barbarossa”. Ordinul mi
continca si o evaluare a dcsIurärii opcraii1or:

,,Sc poatc presupunc cä vor Ii bãtälii violcntc la frontierc,

timp.dc maximum patru säptämini. Ulterior, se atcaptä o
rezistentä mai slabä. Rusul luptä pInä Ia ultima suflare pc locul
cc ia fost tixat”.

La 6 iunic 1941, Kcitel a transmis orarul dctaliat al

operaiunilor. Pc lIngä enuiflerarca fortelor cc urmau sã lie folosite
hi invazic, docurncntul arãta Ca 46 de divizii de infanteric
rämãsescrã in Vest, pentru a Infrunta Anglia (una singurã era
motorizatt i rnai exista o brigada blindatã). Operaiunile ,,Atila”
(capturarca parti dc nord a Africii dominatã dc francezi) i
,,Isabclla” (contracararea unci posibile aciun i britanice In
Poitugalia) ,,puteau ii Inca executaic, dam nu simultan”. ,,LuftIloItc
2 a fost rctrasä din actiune i transferatä In Est, Luftflottc 3 prelumnd
singurã responsabilitatca rãzboiului impotriva Anglici”.
Aceste ordine lãsau sã se Incleagã cã negocicrile cu Statul
major finlandcz, in vederea cooperãrii, Inccpuserä pe 25 mai 1941.
Romãnii, a cãror colaborarc fusese deja oblinutä, urmau sä tie
informati in privinta aranjamcntclor linaic Ia 1 5 iunie 194 1. La 1 6
iunic 1941. ungurii vor Ii avcrtizati sã-i intcnsificc paza frontierci.
In ziua urmtoarc, toate coIilc din partea räsäritcanã a Germanici
aveau sã lie inchisc. Naveic de cornert germane trcbuiau sã
pãräscascã Rusia tärä a atrage aterMia, iar navigaia In exterior
urma sã Incctcze. lnccpind Cu 1 8 iunie, nu mai era ncccsar ,,ca
intcntia de a ataca sã lie camuflatä”. Pcntru rui, ar fi prea tIrziu
sä ia vreo mäsurä deosebitä. Momcntul Iirnitã pentru eventuala
anulare a ofensivei era ora 13.00 in ziua de 21 iunic 1941; parola
pcntru accastã cvcntualitatc ar Ii ,,Altona” — jar pentru demararca
atacului, ,,Dortrnund”. Ora fixatä pcntru treccrea frontierci era
3,30 Ia data de 22 iunic .1941.

208
 In ciuda prccauii1or luate de ncmiç Scrvic jul secret britanic
detinea inforrnatii excelente cu mult timp Inainte, pe care ic-a
transmis rui1or. Acestca prevcdeau chiar data cxact a invazici,
cii o sãptãrnInã Iiiaintc ca aceasta sa fi fost fixatã dcfinitiv.
Avcrtisrnentclc rcpctatc, iansate de Serviciul secret britanic au
lost prirnite cii neIncrcdcre de rui. care acordau credit Pactuiui
sovieto-german, lucru cc i-a surprins i i-a enervat PC engiezi. Acest
sentiment s—a reficetat in mesajui radiodifuzat al lui Churchill Ia
aflarea 1irii atacului mi Hitier—cind Annata Roic a suferit primele
dezastre i dud englezii Ic-au i pus pe seama Fapttiiui Ca ruii
luseserä luali prin surprindcrc. Totui, tin studiu ai presci i ai
cinisiunilor radiofonice ruscti nu confirmã accastã impresic.
Incepmnd cii iuna apriiic, s-au rernarcat indica(ii semnificative In
privina unor másuri dc pnidena, Iucrti cc dovcdca cä ruii erau
contieni de micárilc trupelor germane. In acciai timp, se vorbea
de stricta respectarc a Pactuiui de cãtre Gcrmania, i se denunau
Lcntativele britanice i americanc de a scrnãna discord Ia Intre Rusia
i Germania, in special prin räspIndirea unor zvonuri referitoare Ia
prcgätirile unui atac ai German iei Impotriva Rusici. Un comunicat
radiofonic din 13 iunie 1941, In stiIul caracteristic liii Stalin, ficea
urinãtoarca rernarcã: ,,Presupun cã triini terca trupelor germane
in regiunile din cstul i din nord-cstul Gerrnaniei se datoreazä unor
motive care n-au nici o lcgãturã Cu Rusia”. Accastã observaic
trebuic sã-l fi Incurajat PC Hitler, Intarindu-iconvingcrca cã programul
sau dc induccrc In eroare izbutise. Dubici induceri in croare i se
poate face falã plusInd. Acciai cornunicat radiofonic rãspundca
unor rapoarte sträinc pnvind mobiiizarca rczcrvitilor rui, explicInd
cã acest fapt era doar o mäsurä de instruclic preilminara
manevrclor uzuale din timpui veril Pc 20 iunie 1941, Radio Moscova
difuza o relatare cntuziastä dcsprc excrcitiile militarc al’latc In curs
de dcsfàurarc, lIngã tinutul mlätinos Pripet. Sc anuna, totodatã,
cã Iiniile de apãrare civilä ale Moscovei Impotriva raiduriloracrienc
vor Ii testate in ,,conditii rcalc” duminicã, 22 iunie 1941. in schimb,
rapoartcle slrãinc dcsprc irninenta unci invazii germane crau
descrisc i acum drept ,,näscociri ale unor forte ostilc Rusici”.

209
 Ncmii an fost informai de eforturile englezilor de a-i punc
In garda pe rui. Intr-adcvär, pe 24 aprilic 1941, ataatu1 militar
naval Ia Moscova raporta: ,,Arnbasadorul britanic prezice ziua de
22 iunie ca zi a Inccpcrii rizboiului”. AsIa flu 1-a determinat pe
Hitler sã schimbc data. Sc pica poate sã Ii contat pe faptul cä ruii
ncsocotcati once raport venit diii partea englezilor, sau sä Ii
considcrat cã data. ca alare, filL conta.
Este dilicil de apreciat cit dc convins era Hitler cã ruii nu Sc
ateptau ca ci sä-i lovcascã. Sc IntImpla adcsca sa-i disirnulczc
gindurilc Iatã dc propriul anturaj. Rapoartele venite de la
obscrvatonii sãi din Moscova Ii rclatascrä încã din prirnãvarä Ca
guvcrnuI sovictic párea dornic sa ii potolcasca nclinitilc i sa-l
conviiigä cã nu cxista nici un pericol ca Rusia sa atace Gcrmania
atita limp cit trãia Stalin. La 7 iunie 1941, ambasadorul german
raporta: ,,Toatc obscrvatiile demonstrcazä cã Stalin i Molotov,
care poartã Intrcaga rãspunderc pentru politica extcrnä a Rusici,
fac tot posibilul pentru a evita un conflict cii Germania”.
Con firmarca acestui lucru pärca sã vinã flu nurnai din fciul in care
ruii respcctau Iivrãrilc potrivit acordului corncrciai, ci i prin
propunerile fãcutc liii Hitler dc a-si retrage recunoaterea
diplornaticä a Iugosiaviei, a Belgiei i a Norvegici.
Pe de aitä pane, Hitler declara, adesea, Ca dip1omaii gerrnani
din Moscova erau cci mai prost informati din lurne i le furniza
generalilor sãi rapoarte potnivit cãrora ruii se pregãteau pentru o
ofcnsivà, care trebuia irnediat zädärnicitä. Este posibil sã ii fi indus
In eroare intentional, fãrä ca ci sã creadá respectivele rapoartc,
deoarece avea permanent greutäi cii generain, care contmuau
sá-l convingä sa renunc la invazic. Dupä trecerca frontierei,
generalii au gãsit prea puine semne despre aa-zise1e pregãtiri de
ofensivä ale rui1or, fapt cc Ic-a confirmat Ca Hitler ii indusese In
eroare.
 Capitolul 13

In vadarea I? iisiei

DcznodãrnIntul räzboiului din Rusia a dcpins nu alit dc strategic

i dc tacticä, cit rnai ales de spaiu, Iogistica i rnccanicã. Dci
dcciziilc opcraionale au avut o marc inscmnãtate, deficienteic
inecanice in comb inatie cu cnormitatca spatiului s-au dovcdit mai
importante, iar cfcctul br trebuie apreciat In raport cu accti factori
dc bazä. Factorub spaiu devinc evident cInd privcti harta Rusiei,
dar ccl de ordin mecanic neccsitã exp1icaii. Pcntru Inelegcrca
cvcnimcntclor cste neccsarã o analizá prclirninara a acestuia din
Lirma.

Ca i in cazul ceborralte invazii, totul a depins de fortele

tuecanizate, dci acestea reprczcntau doar o mica parte din labloul
krlclor angajate in luptä. Cebe 19 divizii blindate disponibile
rcprczcntau doar o zecime din nuniãrul total a! diviziilor germane
i a celor provenite din tärile satelite. Dintre diviziilc rämase doar
14 crau divizii motorizate, capabile sa tina pasul cu avangarda de
hi indate.

In total, armata gerrnanä dispunca in 1941, de 21 dc divizii

l)Iiudate, fatá dc zece, in 1940. Accastä aparcntä dublare a putcrii
l’liiidatelor era, insa, o iluzie, cäci fusese realizata, in principal,
pirn diluare. In campania din Vest, miezul ficcärci divizii

211
consta dintr-o brigadä dc tancuri frrnatã din douä regirnente,
fiecare cuprinzInd 160 dc tancuri de Iuptä. Inaintea invazici din
Rusia, din flecare diizic a fost scos un regiment dc (ancuri, din
care s-a forrna o nouä divizie.
Unii dintre cci mai buni spccia1iti au protestat impotriva
acesci decizii argumentind cã astici crctca doar nurnärul de personal
i trupe auxiliare ncblindatc, dirninuIndu-sc astfcl efectul

212
loviturilor pccarc Ic putca da ficcare divizic. Din cti2ctivul dc 1 7 000
de oamcni, doar 2 600 erau dc fapt ,,tanchiti”. Dar 1-1 111cr a rãmas
insensibil. Vastitatea spaiiIor ruscti 1-a fãcut sä sirnta ncvoia unni
numärsporit de divizii care putcau lovi in profunzirnc, mizind i pe
inferioritatea tehnici a fortclor ruseti datoritã cärcia ,,diluarca”
tnipclor sale va fi compcnsatä. in plus, datoritã cretcrii produciei
Lipunlorrnai noi, Mark HI i Mark IV, douä treirni din forta blindatelor
liccärci divizii consta in tancuri mijlocii, cu tunuri mal man i 0
grosimc a blindajului dublã. in campania din Vest douä ircimi
lliscscrã tancurilc uoarc. In accsl id fora loviturilor Iutca Ii
sporitã. chiar dacã cicetivul Sc injumatatisc. Argurnentul era valahil
doar in la un punct i numai pentru moment.
Reducerca proporiei tancurilor scotca in evidcnlã un neajuns
fundamental al ,,divizici dc blindate” germane — fapt.ul Ca
majoritatea ClerndntelQr nu crau blindatc i nu se putcau deplasa
PC once teren. Marca schimbarc pe care tancul o produsese in
duccrea räzboiului — mai irnporlantã chiar dccii faptul Ca readusese
in actualitate armura — consta in capacitatca dc a sc deplasa in
afara drumurilor, independent de relicfi fra a ncccsita drumuri
amcnajatc dinainte. In timp cc vehiculul motorizat PC pncuri nu
fcca decIt sä accelereze ritmul de dcplasare, reproducind cfcctul
cãii feratc Intr-o iorinã mult mai ficxibilã, tancul revolutionasc
mobilitaica. Croindu-i propriul drum PC müsurä CC SC deplasa, nu
era obligat sä urmeze o rutä data dc-a Iungul iinui drum creat
anterior, inlocuind astfcl dcplasarca unidimensionalä, prin cca bidirnensiona
lã.
Accst avantaj fusese sesizat inia1 de cxponenii britanici ai
luptei mccanizatc. In structura forc1or blindate PC care acctia o
propusescrã Ia sfiritii1 primului räzboi inondial, toate veliiculcle,
inclusiv ccle care transportau provizii, unnau sä fie prevãzute cu
cnile pentru a se putea deplasa pe once tcrcn. Concepia br nu a
lost pusã in practicä nici macar de armata germanã.
In divizia blindatã specificã a anului 1941, cxistau In total mai
puin de 300 de vehicule cu eniIe, In timp.ce numärul celor cu roti
se ridica Ia aproape 3 000, majoritatca destinate deplasãrii pe

213
drumuri i oscie. Nurnärul foarte mare al accstui lip de vehicuic
nu contase In campania din Vest, unde o apãrarc prost amplasata
s-a prãbuit, pcrmiInd folosirea de cätre inamic a retelelor dc
drnrnuri binc pavate pcnlru valorificarea avantajului dobIndit. In
Räsärit, Insã, unde drumurile corcspunzãtoare crati rare, dc s-au
dovcdit a ii o frinã cu cfccte decisive. Ncmii au plätit aici din
cauza faptului cä, in practicã. se aflau cu dOuãzcci de ani in urmà
fa(ã dc teoria pe care o adoptaserä drept cheic a succesului.
Au izbulit. (otui, sä pnindã in profunzimca tcritoriului ruscsc
peniru cä adversarii br crau i mai mnapoiai din punct dè vedere al
cehipamentelor. Dci rtiii dispuneau de tin numär mull superior
de tancuri, ccl al vehiculelor cu motor, foarte limitat, nu ic-a permis
nici macar lortelor br blindate de a bencficia de aportul mijloacclor
de transport motorizatc. Accst lucru s-a dovedit un handicap
escniai pentru capacitatea br de tnanevrã pentru a face fata
atacurilor lansate dc blindatcie germane.
In accastã ofensivã Germania a folosit 3 550 de tancuri, doar
cu opt sute mai mult dccIt in invazia din Vest. (Ruii, desigur, au
afirmat in august cä au distrus 8 000.) Numärul total al tanuri1or
Armatci Roii, potrivit tclegramci trimise de Stalin lui Roosevelt, la
30 iunic 1941, se ridica la 24000, dintrc care mai mult dcjumätate
se aflau in partea de apus a Rusici.

n zorii zilci de durninicã, 22 iunic 1941, puhoiul genrian s-a

revãrsat peste graniä In trei man viituri paralcie, Intre Marea Balticã
i Munii Carpai.
In stInga, Grupul de Armate Nord, condus de Leeb, a
trecut frontieraPrusici räsäritcne i a pãtruns In Lituania
ocupatã de rui. In centru-stInga, Ia est de Varovia, Grupul de
Armate Centru, condus de Bock, a Inceput o Inaintare masivã
pe ambele flancuni ale protubcrenei formate de frontul rusese
din nordul Polonici. Pc centru-drcapta, domnea calmul pe o fiic
platä de 95 Km, deoarece vàlul german fusese nevoit sa ocoleascã
extrcmitatea apuseanä a zonci m1ãtinoase Pripct. In dreapta,
Grupul de Armate Sud, condus de Rundstedt, a tInit Inainte Pd

214
latura nordicã a protuberanei de la Lvov formatã dc frontul rusesc
din Galitia, lInga Carpati.
Brea dintrc dreapta lui Bock i stinga Iui Rundstcdt a fost
dinadins lãsatä pentru a asigura concentrarea forclor i un culoar
de acces cit mai clar, lucru ce a crcscut viteza de inaintare a
germanilor. in prima fazä. Scctorul Pripet. care a rãrnas neatins,
Ic-a oferit Insã rui1or o zona pcn(ru a-si strIngc rezervele Ia adäpost,
dc unde. ulterior, au organizat o seric dc contraatacuri din flanc,
cãtrc sud, care ati frlnat Inaintarca lui Rundstcdt sprc Kiev. Accst
lucru ar•fi contat mai puin. dacã inaintarca liii Bock la noid de
mlatini1e PripcI si-ar Ii alms elul — prinderca In capcana a ruilor
Injurul oraului Minsk.
Ponderca principalã a ofensivci germane a fost in partea dc
centru-stInga. Lui Bock i s-a incrcdintat astfcl rolul principal, pcntru
care fusese norninalizat initial i in invazia din Vest, unde, ulterior,
accentul a fost transferat de la grupul sau dc arrnac la ccl al lui
Rundstedt. In vederca acestei misiuni decisive, i s-a asigurat cea
rnai mare parte a fortelor blindate, douã grupuri de tancuri, conduse
de Guderian i de Hoth. Celelalte grupuri de armate nu dispuncau
decit de un grup de tancuri fiecare. Bock rnai avca in subordinc
Armata a 4-a i Armata a 9-a, fiecare cu cIte trci corpuri de arrnatä.
Grupurile de tancuri (rebotezate mai tIrziu ,,armate de
tancuri”) cuprindeau fiecare patru pina la cmnci divizii de lancuri i
trei divizii motorizate.
Conducätorii germani erau unanim de acord cã deznodämIntul
avea sa depindä de utilizarea acestor grupuri de tancuri. Cu toate
acestca, s-a iscat un conflict de opinii In privina modului optim de
a le folosi. Aceastã ,,Iuptä a tcoriilor” s-a soldat cu consecinte
importante. Unii dintre comandantii mai vIrstnici sustineau
distrugerea armatci ruseti printr-o bãtãlic decisivä, PC structura
incercuirii clasice, dcclanate cit mai curInd posibil dupä trecerea
fronticrei. Ei optau astfel pentru teoria traditionalä a strategiei
elaboratã de Clausewitz, definitä de Moltkc i dezvoltatä de
Schlieffen, sustinind-o cu tãric, deoarece se temeau de riscurile
unci Inaintäri prea adInci, Inainte ca principalele armate ruseti sa

215
fic mnfrIntc. Pentru a asigura succesul planului, insistau ca grupurile
dc tancuti sä coopcreze Cu unitätilc dc infantcrie, dcplasIndu-se
spre interior din ambele flancuri, asernCni unui c1etc prin spatele
fortclor inarn ice, InchizInd astfcl cercul.
Spccia1itii in tancuri, In fruntc cii Guderian, sustincau ca
grupurile dc tancuri sä Inaintczc cit mai adInc i cit mai rapid posibil
— dc o rnanierä care se dovcdisc dccisivä in Frana. Guderian
sustinca cã grupul san i ccl al lui 1-10th nit trcbuiau sã piarda vremc
penn-u a valorifica brca in direcia Moscovci, ci sa ajungã ccl
pulin pmnä Ia Nipru, Inaintea vehiculcior PC pncurl. Cu cItatingcau
mai repcde aceastã linic, cu atit anscLc de a disloca rczistcnta
rui1or erau mai marl. Astfel, Niprul a Ii putut funciona ca o
nicovalã, curn se mntImplase cii Marea MInccii In 1940. In conccpia
mi Gudcrian, incercuirca fortelor ruseti trcbuia läsatã in scama
infanteriei, ajutatã dc detaamcntc relativ miCi, PC care grupurilc
dc tancuri ic putcau Indrcpta spre interior pe mãsurã cc îi continuau
Inaintarea.
,,Lupta tcoriilor” s-a tranat In favoarca ,,tradi1ionalitilor”
prin dccizia lui Hiikr, care n-a avut curajul sã niizeze pe acecai
carte ca In loviturile prccedcntc. Compromisul cu conservatorismul
s-a soldat en rezultate mai proaste decit In 1 940. Dei specia1itilor
In tancuri Ii s-a acordat, ca persoane, un rol mai mare decIt in
1940, Ii s-a refuzat çansa de a opera aa cum aprcciau ci Ca cstc
mai cficacc. Dccizia Iui Hitler a fost influentatã nu nurnai do Indoiclile
pc care i le sugera varianta br, ci i de obscsia Iui de a vedca
majoritatea Armatci Roii prinsã Intr-o singurä Incercuirc giganticã.
Acest adcvãrat miraj 1-a ademenit tot mai adinc in inirna Rusici,
dcoarcce primclc douã tentative au cuat. A trcia insã a adus o
,,recoltã” mai mare de prizonicri, dar i-a purtat dincolo de Npru.
La a patra. poste ojumãtatc dc mib ion de rui an cãzut In capcanã,
Insä iarna a intcrvcnit nemilos, diminuind posibilitatea nemtilordc
a vaboritica brca uriaä creatã in front. Ficcare Iuptä nccesitase
timp pentru deschidcrca i Inchiderea c1ctc1ui, lucru cc s-a soldat
cu ratarca obiectivului straft.gic in Incercarca (IC a compicta ctapelc
tactice.

216
 F greu de spus dacã tactica Iui Gudcrian ar Ii fost supcrioarä.
Totui, ca a fost susinutã dc cätrc unii dintrc cci rnai huni ofiteri ai
Statului Major General german. Rctrospectiv, aprecierea br a
Inclinat i mai mull in favoarea variantci Gudcrian. Dei
recunoteau dificultãtile asigurãrii intãririlor i a aprovizionãrii unci
Inaintãri alit dc adinci, considerau cã acestea putcau fi dcpaitc
prin utilizarca avioanclor de transport disponibi Ic, degrcvInd astfel
Iortcle blindate dc sarcina de a-i cira bagajele. Astfil reucau sã
,,inipingã” in fiã elcrnentele Iuptãtoare i sã se conccntrcze asupra
rncntinerii acestora pIna Ia venirea din umiä a coloanebor motorizate
auxiliare. I)r idcea dcplasãrii thrt acccsorii, In stil Sherman,
contravenea flagrant modulul conventional de ducere a räzboiului
In Europa i nu putca Ii acceptatã unanirn in accaslä fazã.
IntrucI ,,Iupta teoriilor” se solutionase in favoarea strategici
traditionale, planul a fost conceput astfcl IncIt S Sc realizeze 0
vastã Incercuire mcnitä sa ducä la prinderea in lat i Ia anihilarca
principalelor forte sovictice, Inainte de a se ajunge la Nipru. Pentru
a spori ansc1c, Bock urma sä realizeze o manevrä dc mncercuire,
de mica anvcrgurä. cu unitatile dc infanteric ale Armatclor a 4-a i
a 9-a, precum i o alta rnai amplã pc exterior, exccutatã dc grupurile
dc tancuri, care urmau sã atace mai In adIncime dccit primele,
inainte de a se indrepta spre interior. Acest model se apropia
oarcctirn, dci insuficicnt, dc vcdcrilc lui Guderian, Bock i Hoth.
Axa Inaintärii urma s-o constituic marea osca spre Minsk i
Moscova. Aceasia trecea prin scctorul Armatci a 4-a, condusã dc
Klugc, Ia care era a(aat grupul de tancuri al liii Guderian.
Fortarcata de Ia Brcst-Litovsk apãratã de riul Bug bloca intrarca.
Probbcma prioriarã o reprezenta stabilirca unui cap dc pod pcstc
riu i cuccrirca fortäretci. astfel IncIt coboancle sä sc poaã deplasa
rapid pe osca.
Sc punea intrcbarca dacã nu cumva diviziilc blindatc ar Ii
inai binc sa aepte pina cInd diviziilc de infantcric rcucau brea
sau, dimpotrivä, sü actionczc impreunã cu acestca. Pcntru a cItiga
limp, s-a adoptat a doua variantä. Diviziilc dc infanteric an fost
tililizate pcntni capturarca fortãrcçci, jar cItcva divizii blindatc Ic-au

217
asigurat flancurile. Dupä cc au foilat trecerca pcstc Bug, accstcau
au ocolit Brcst-Litovsk-uI, Inaintind convergent spre fiia de osca
aflatã dincolo do !ocalitatc. Pentru opcrativitate, toate forcIc
angajate in pãtrundere au fost plasate temporar sub comanda
dircctã a lui Gudcrian. Dupä ce brca a fost rcalizatã, grupul de
blindate a Init singur, inainte.
Datoritã Iungimii frontului, tacticilor dc ocolire adoptate i
bruschctei atacului, armateic Iui Bock au reuSit o pätrundcrc adIncä
in mai multc punctc. In cea do a doiia zi, fortele blindatc de pe
aripa dieaptã au ajuns Ia Kobryn. 65 Km dincolo do Brest-Litovsk.
in timp cc aripa stIngä a captural fortãreata i central froviar do
la Grodno. Protuberanta ruseascã din nordul Polonici —
protubcranta do La Bialystok — Ii schimba vizibil forma, IngustInduse
ca o talic do viespc. Strangularea a devcnit i rnai cvidcntä in
zileic urrnätoarc, PC rnãsurä cc aripilc au mers convergent spre
Baranovici, arncnintmnd cu izolarea fortele mscti din zona din faä.
Evolutia mancvrci a fost favorizatä de ineficacitatca tancurilor
ruscti, superloare numeric.
Inaintarea trupclor germane a fost Insä incetinitã de rezistena
extrem do IndIrjitã a rui1or. Dc obicei, nemii dcjucau planurile
ruilor, dar nu puteau sa-i anihileze. Fortele Incercuitc se predau
uncori, dar numai dupä o rezistcnä prelungita. Acest lucru a IntIrziat
Inaintarea, fapt cc a cunstituit o frInã serioasã In desthurarea
planurilor de atac germane.
Faptul a devenit evident pentru prima oarã cu ocazia Inceperii
atacului de Ia Brcst-Litovsk. Garnizoana vcchii cetätui a rezistat
limp dc o säptäminä, in ciuda bombardamcntului miens de artilerie
i aviaie, atacantii find nevoiti sä pläteascä din greu aceastã
victorie. Astfel, germanii i-au dat scarna Ia cc trebuiau S sc
atcptc, jar rezistença durä cu care S-au confruntat in multe puncte
ruticre a frInat micäriIe br de ocolire, prin blocarca drumurilor
nccesarc deplasärii coloanclor cu provizii.
Sentimentul dc frustrarc care inccpea sa se manifeste era
agravat de specificul Rusiei. Impresia pe care aceasta be-a fcut-o a
lost cxprirnatä corect de tinul dintre gencralii germani:

218
 *

‘,,Sfaii1c pãrcau nesfirite, orizonturilc ncbuloasc. Nc

.deprirnau monotonia peisajului i imensitatca Intinderilor de
päduri, rn1atini i cIrnpii. $oselclc bune erau cxtrcm de ptiinc;
pe drurnurik desfundate, ploaia transforina nisipul i glodul in
adcväratc mocirle. Satclc cii cascic br din lemn, acoperite cu
pale, pãrcau jalnice i dezolantc. Natura era durã, jar oamcnii
la fel de dun i de ncsimtilori — ncpãsätori fata de vrcme, foame
i sole, i aproape la fel de indifcrenti fatä de via, calarnitãti,
molimc i lipsuri. Civilul rus era tcnacc, jar soldatul rus i mai
i. Pãrca sã aibä o capacitate nelimitalã de a se supune i a
Indura”.

Prima tcntativä de Incercu ire a alms punctul maxim in jurul

local itãtii Slonim, Ia 160 de kilorneiri dincolo dc frontul initial; cIetii
intcriori s-au Inchis aproape complet in jurul celor douã armate
ruscti care sc adunascrã in protubcrana Bialystok. Pentru cã
gcrmanii n-au rcuit sa consolidczc Incercuirea suficient de rapid,
aproximativ jumätatc din fortele impresurate au reuit sà scape,
doar In grupuri mici i necoordonate. Prcponderena trupelor
nemecanizate In Armatele a 4-a i a 9-a a constituit un handicap
pentru germani.
Principaicle forte blindate, amplasate pe aripi, au pãtruns lL0
de kilornetri mai adInc, au trecut frontiera rusã din 1930, i au
inaintat apoi spre interior pIná dincolo de Minsk, care a fost capturat
la 30 jun ie 1941 , In a noua zi a invazici. In acca noaptc, unul dintre
vIrfuribe dc atac ale lui Guderian, care sc aruncase inult In fatã, a
alms istoricul rIu Bcrezina, lInga Bobruisk — la 145 de kilometri
sud-est dc Minsk i Ia mai putin de 65 de kilometri distanã de
Nipru.
Actiunea dc inchidere a cercului a dat însä gre, i o data cu
acest ccc s-a spulberat i visul Iui Hitler de a obtinc o victorie
dcc isivä rapidã. 0 ploaie subitä — pentru care francczii se rugascrä
zadarnic In vara prcccdentà — a venit In ajutorul ruiIor aflati Ia
ananghie, transformind solul In noroi. In Rusia, acesla a reprczentat

219
un handicap miik rnai mare. Efcctul a fost nu numai blocarca
manevrclor tactice dc-a latul tarii, ci i impiedicarea deplasãrilor
stratcgicc pc oscle, dcoarecc singurul drum asfalta din zonã era
noua osca cc ducca dc Ia Minsk direct Ia Moscova, dar care nu
slujea dccIt paiia1 planul liii Hitler. El flu preconiza un asalt nãvalnic
asupra Moscovci, ci o mancvrä amplã dc inccrcuirc, care trcbuia
sã utilizczc drurnurilc ncpavatc dc pe ambele flancuri. Ca urmare
a furtunilor dc la inceputul lut iulic, accstc ,,nisipuri micätoare” atm
anihilat mohilitatca invadatorilor, sporind efectul rczistcntci crinccnc
iuanifestatc de trupe izolatc ale armatci niseti din interiorul zonei
cotropitc dc nemli. Dci in dubla bätãlie dc incercuire din jurul
localitãilor Bialystok i Minsk au fost Iuai pcstc 300 000 de
prizonieri. un numr aproximativ egal dc soldati rui a izbutit s se
strccoarc inainte ca laui sã sc strIngä. Scàpind. acctia au contribuit
substantial Ia consolidarca urmãtoarci linii defensive, care se
In(indea atit in fata, cit i in spatele Nipruiui.
$i caracicristicile inutului au devenit o frIná tot rnai putcmicä
In aceasti etapã crucialã. La sud-est de Minsk, se atcme o vastä
fiie de pãduri i rnIatinL iar Berezina, un rIu cu o albic nedeiimitati,
sernãna cu un mãnunchi de ape curgätoare care crpuicsc printr-o
turbãrie. Doar douá drumuri — oseaua principaiã prin Ora i cea
spre Moghiiev — dispuneau de poduri capabile sa suporte Incãrcäturi
greic. Celelalte drumuri avcau podurile din Iemn. Dei germanii se
dcplasaserã cu iueaiã, au constatat cã ruii rcuiserã sa arunce in
aer podurile cele rnai importante. La aceasta s-au adaugat cimpurilc
minate, care i-au obligat pe nemi sä inainteze doar pe drum, fapt
cc ic-a frInat inaintarea. In stãvilirea Inaintãrii lui Hitler, Berezina
s-a dovedit aproape Ia fel de eficientã ca i zädäinicirea rctragerii
lui Napoleon.
Toti aceti factori au constituit un obstacol scrios in procesul
de Inchidere a capcanci Injurul ruiIor in zona de vest a Niprului.
Imposibilitatea realizärii marii Incercuiri a antrenat
Cornandamentul german In acea Inaintare dincolo dc Nipru, PC
care nemtii spcraserã sã o poatã cvita. Inaintaserã deja peste 485
de kilometri In adincul Rusici. Cletii atm trebuit deschii pentni a

220
rcaliza o noua Inccrcuirc. urmInd S sc mnchidã in spatcic ruiloi, pe
I inia Niprului. dincolo dc Smolensk. Dar prirneic douä zilc din julie
se consumascrã in efortul dc a Inchidc capcanelc dc Ia Minsk i
de a aducc la fata locului unitãilc de infantcrie din Aimatcic a 4-a i
a 9-a (uncle au strãbãtut chiar 32 Km pe Zi. limp dc douã sãptmini
i jurnãtate, pcntru a ajunge frontul din urrn i a contribui Ia
strãpungcrea Ii n i ilor sovictcc).
Asallul s—a dovedit mai uor decIt antiipasc Comandamentul
german, IiitrucIt ruii 11(1 avusescrã (imp sã rcoigamzezc 0 rezistcnã
adccvai i nici si mntärcascã liniile dc aprarc. Niprul a lost ccl
mai mare obstacol, clar diviziile blindate ale liii Gudcrian 1—au depãit
printr—o scrie de atacuri prin surprindere in Iunctc situate deparic
de rcccrile principale. La 12 iulie 1941, nernii strãpunscserä
apãrarea sovieticä pe frontul dintre Rogaccv i Vitebsk i mnaintau
nãvalnic sprc Smolcnsk. Uurinta cu caic fusese realizatã brea
pãrea sã confirme cã succesul putea ti i mal mare, dacã forci
blindatc i s—ar Ii pcrmis sa sräpungä Inaintarea de la bun Inceput,
aa cum dorise Gudcrian.
Dificultälilc rcgiunii, accentuate i de deseic averse, au
constituit o f’rInã mai mare decIt rezistenta dczorganizatá a ruilor.
In aceste n*nprejwan, s-a platit un tribut grcu pentru timpul pierdut
din cauza Intirzicrii. Ficcare ploaie torei4ialä reducea mobilitatca
cotropitorilor obligIndu-i sä se opreascã. Vãzut din cer, speclacolul
era straniu — pete staionarc dc tancuri, ncmicate, inirate C 0
distanä do peste 160 Km.
Tancurile ar fi putut continua Inaintarea, dar ele i celelalte
vehicule en enilc reprezentau doar o mica parte din ficcare divizie
aa-zis blindatã. Proviziilc i clernenteic masive de infanteric crau
transportate In vchicule pc pncuri, man i grele, care nu putcau
pãrãsi drumul fàrä risen 1 de a sc Impotmoli in noroi. Cind soarele
s-a ivit, drumurile nisipoase s-au uscat rcpcdc, jar ,,proccsiunea”
i-a reluat inaintarea. IntIrzicrca cumulatã rcprczcnta insã un handicap
gray in realizarca planului strategic.
Acest lucru flu a ieit In cvidciflã din cauza Inaintãrii rclativ
rapide a blindatelor lui Gudcrian dc-a lungul osclci principale spic

221
Srnolcnsk — ora PC care 1-au cucerit Ia 16 iulic 1941. Distanta de
pcstc 1 60 Km dintrc Nipru i Dcsna a lost parcursã intr-o
sãptãmmnä, in sc[iimb blindatcic liii Hoth. dC PC aripa nordicã, au
Intliziat datoritã furtunilor i mnaintärii prin rn1atini. Avansarca lentã
a acestor unitãti a afectat, cum era i fircsc, mndcplinirea planului
dC mccrcuirC prCconizat de Hitler, läsIndu-IC rui1or (imp pdntru a-i
concdntra fortele Injurul localitätii Smolcnsk. In faza iinalä a luptci,
ambcle tiancuri an inhimpinat o rczistcifla IndIrjitã. C1etelc s—a
Inchis lãsInd Insá uii spaiu de 16 Km. Conform gcrmanilor, o
jurnãtale de milion de ruii au fost prini In capcanã. 0 marc partd
dintre ci au lost evacuati, dar 300 000 au cãzul totui prizonicri la
5 august 1941.
Aceastã victorie incompletã i-a lãsat pe gcrmani cii o
problcmã nerczolvatã — calea spr Moscova, aflatã Ia 320 Km
distaiflã, era blocatä in continuare de forte considerabile, al cãror
numãr crctca pcrmancnt prin Intáririlc proaspãt mobilizate. In
acclai limp, capacitatea ncmtilor dc a organiza un nou atac era
afcctatä dc dificultatca aduccrii din urmã a Intäririlor, din cauza
drumurilor proaste.
Intirzierca incvitabilã, in cazul de faä s-a prelungit considerabil
— venise luna octombrie, cInd Inaintarca sprc Moscova a putut Ii
rcluatã. S-au picrdut astfel ccle mai bune douä luni ale vcrii,
armatele mi Bock find blocatc pe rIul Dcsna. Drept cauze p0t fi
luate in considerare nchotirirca Iui 1-litler i Inaintarca armatclor
liii Rundstedt la sud de rn1atiniIc de Ia Pripct. Pc acest front, nemtii
flu dispuneau de o superioritate inilialã a fortelor, ci dimpotrivã, de
uncle dezavantajc. Grupul sud-vestic de armate, condus dc
marealuI BudeonIi, era compus din 30 de divizii motorizate i de
tancuri, cinci divizii de cavalerie i 45 dc divizii de infanterie In
sudul Polonici i In Ucraina; dintre acestea, ase divizil
motorizate i de tancuri, trci divizii de cavalerie i 13 divizii de
infanterie se aflau in Basarabia, Ia grania cu Romãnia In
materie de blindate, grupul Iui Budeonli avea o putere de douä
on mai mare decIt Grupul vestic dc armate ruseti, condus de
marea1u1 Tirnocnko, care infruntasc principalul atac al ncmtilor.

222
In total. BudconIi dispunca de 5 000 dc tancuri, de difcritc tipuri,
in vremc cc Grupul dc tancuri al liii Kicist — care alctuia forta
blindatã a lui Rundstcdt — avca doar 600 de tancuri. In plus, o
mare parte din fortcle liii Rundstcdt fusese angajatã in campania
din Grccia, i nu avuscsc (impul ncccsar pcntru rcparaiilc capitaic.
Singurul avantaj al liii Rundstcdt era elcmcntul surprizã, dublat
de vitezä i spaiu i de calitatea comandantilor inamici. Budeonli,
bãtrInul erou dc cavalerie f’aimos in räzboiul civil, a lost bine dcscris
dc imul dintrc oil tcrii sãi: ,,un birbat cii o mustai imensa, dar cii o
minte mica”. Multi dintrc cci mai buni ofltcri rusi luscscrã climinafi
in timpul cpurãrilor antebelice, iar cci care rämäscserã in fIinc(ii
pentru mcritc politice crau adesea lipsiti de mcritc ostãcti. Elita
gcnci-aici mai (mere nil a putut ajunge Ia virf decIt dupä cc accti
vetcrini, binc Intipi, au lost ,,pliviii” din anTlata pnn (estul räzboiuilui.
Principalul efort al lui Rundstcdt s-a concentrat pe aripa lui
stIngã, dc-a lungul Bugului. Planul a cxploatai Ia maximum lortclc
sale limitate. valorificInd i avantajul Ca liniilc liii de pornire se allau
in spatele flancului protubcranci de la Lvov, formatã dc zona
ruseascã din Galitia. Ataciil a fost lansat dintr-un intrind natural,
care trebuia doar puin adincit Inainte dc a mnccpc sa arneninte
comunicatiile fortelor ruscti pc IInga Carpati. Dupã cc Armata a
6-a a Iui Reichenau a fortat trecerca Bugului. fortcie bliridate ale
lui Kieist au fost lansate prin breä, spre Luck i Brodi.
Atacul prin surprindere nu numai cá a uurat real izarca brcci
initiale, ci a dus i la anihilarea potenfialcior lovituri pc care ruii le-ar
fi putut lansa. Contient cä adversarul avea 25 de divizii In fata
frontierci Ungariei reprezentatã dc Carpati, Rundstedt prevãzuse
un eventual atac al acestora asupra flancului drept, In timp cc ci
inainta spre Luck. Dar, cele 12 dc divizii au prcfcrat sa se retraga.
(Aceastã reactie, cuplatã Cu lipsa dc pregãtire gãsitã in zona din
I atä a ruiIor, I-a determinat pe Rundstedt i pe alti comandanti
germani sa se mntrebe dacã argumentul lui Hitler, conform cäruia
ruii urmau sa Inceapã o ofensivã, fusesc Intcmeiat.)
Chiar i cu acest demaraj plin de clan, fortele lui Rundstedt
nu au fost capabile sã inainteze Ia fcl de rapid ca cele ale lui Bock

223
(pc partea st?ngà). Guderian a insistat asupra ideii de a-i sili pe rui
sã fugã i dc a nu le lãsa ragazul S SC rcgrupcze. Convingcrea lui
era cä va putca ajunge Ia Moscova, dacä 11 SC irosca nici o clipä
i cã o loviturã in centrul ncrvos al putcrii liii Stalin avea anscle sä
paralizeze rezistcnta Rusici. Hoth ii Irnpãrtáca conccpii1e, iar Bock
Ic sprijinca. Cu toatc accstca, 1-litler a revenit la idcca sa inilialã,
Iwintr—o dircctivi datatã 19 julie 1941 Forele blindate urmau si—i
lie Itiatc mi Bock, din centru, i trimise pe aripi Grupul de tancuri
al lui Guderian trebtiia sä se Indrcptc spre sud, pentru a contribui
Ia InfrIngerca arniatelor riiscti en care se con frunta Rundstcdt in
Ucraina, in (imp cc tancurile lui Hoth avcau sã colcasca spre nord,
pcntru a sprijini atacul lui Lccb asupra Lcningradului.
Din non Brauchitsch a temporizat, in toe sã insiste imcdiat
pen tru tin aI plan. El a sustinut cã Inainlca dcmarãrii oricüror noi
opcraiuni, fortele de lancuri avcau nevoie de odihnã, reparaii
gcnerale i Inlocuiri. Hitler s-a declarat de acord. Intre timp,
discutiile Ia nivel malt dcspie directia cc trcbuia tirmatI an continuat,
chiar i dupã cc fortele de tancuri ati devcnit apte pentru au rclua
alacul. Dupã cIteva säptãrnIni care s-au scurs cu ascmenca discutii,
Halder, cftil Statului Major General al lui Hitler, 1-a Indeinnat pe
Brauchitsch sä prczine propuneri pentru o Inaintarc rapidã spre
Moscova. Hitler a ripostat en o nouä dircctivä. chiar rnai hotãrità
In ziua de 21 august 1941, care incepea astfel:

,,Nu sInt de acord en propuncrilc Cornandarnentului

trupelor de uscat, din 1 8 august, refcritoare Ia desfurarca
räzboiului in Rãsãrit. Dc prima irnportanã. Inaintc de vcnirea
icrnii, flu este capturarca Moscovel, ci ocuparca Crimeii, a
bazinului Donet cu zoncle lui industrialc i Cu mmdc de cärbuni,
tãicrea cäilor de aprovizionare ale rui1or dinspre exploatãrile
petroliere din Caucaz...”

Drept urmare, pentru netezirea cãii spre aceste objective a

dat ordin ca o parte din Grupul de armate condus de Bock (inclusiv

224
fortcie de tancuri aic iui Gudcrian) sä porncascä sprc stid pcntru
a-I ajuta PC Rundstedt sã infringa armatele ruscti din jurul Kicvului.
CInd a prinhit accst ordin. Haldcr a incercat sã-i convingã pe
Brauchitsch sã-i dca amindoi dcmisia. Brauchitsch a considerat
gcstul inutil, caci Hitler Ic-ar respinge pur i simplu ccrerea. Cit
dcsprc argumcntcle invocate, Hitler ic-a ignorat. spunind ca de
obicci: ,,Gcneralii mci hahar n-au dc aspectele economice ale
rãzboiului”. El Ic-a fIcu1. totui. o concesic, acccptind ca. dupã
zdrobirca armatcior rtiscti din zona Kicvului. Bock sã Ii rcia
Inaintarca spre Moscova, iar for!cle dc tancuri ale liii Guderian
sã-i sustina.
Incercuirca Kicvuiui a lost in sine o marc rcuitä i a creat
perspective favorabile. Gudcrian a pornit nãvalnic spre siid. prin
spatcic linici frontului ruscsc. jar grupul do tancuri, condus dc Klcist.
a nãvãlit sprc nord. Clctcie s-a Inchis la 240 Km est de Kiev i a
prins In capcanã peste 600 000 de rui (conform ccior sustinute de
nemti). Dar bãtäiia s-a Inchciat abia ia sfIritui iui scptcmhric,
IntrucIt drumurile proaste i ploaia au Incetinit viteza mancvrci de
imprcsurarc. Strãlucirca victorici era intunecatä de umbra icrnii.
Ceic douä luni de varã irosite au spulberat ansclc gcrmanilor de a
ajunge Ia Moscova.
Inaintarea a fos rcluatä la 30 scptcmbric 194 1’. Perspectivele
pärcau strãlucitc dupã cc armatele lui Bock au realizat o grand ioasã
Incercuire a loca1itãii Viasma, i au luat 600 000 de prizonieri. In
accl moment. drumui spre Moscova era aproape iibcr. Dar bãtãlia
de Ia Viasnia s-a Incheiat abia la sfIritui lui octombric, trupcle
germane crau istovite, tinutul se transfonria Intr-o adcvãrata mocirlä
pe rnäsurä cc vrcmea se Inräutáea i ruii masau noi forte In fata
Mosc’ ‘vei.

Majoritatea gcncraliior germani ar fi dorit sä Intrcrupä ofensiva

i sa se instaleze pe pozitil adecvate pentru iarna carc urma. Multi
au Inceput sã recitcascã sumbra rclatarc a Iui Caulaincourt din
1812, dar Ia ca1oaneIe superioarc prccurnpãnea un alt punct de
vedere care dc data asta flu se datora exclusiv lui Hitler. Acesta
incepuse sä tic impresionat i deprirnat dc dificultätilc crescmnde i

225
dc conditiilc aspre ale icrnii. La 9 noicmbrie 1941, remarca
posornorIt: ,,Rccunoatcrca faptului cã nici una dintre forte flu este
in stare sä o anihileze pc cealaltã va duce Ia o pace de compromis”.
Bock insista ca ofensiva sa continue. Brauchitsch i Haldcr II
sustineau. La o consfätu ire a cadrclor superioare, pe 12 noicrnbrie
1941, Haldcr a declarat cã existau date temeinice potrivit cãrora
rezistCnta ruilor se aflã pe punctul de a se präbui.
Brauchitsch, Halder i Bock czitau sä optezc pentru incetarea
inainlãrii, mai ales cã stãruiscrä pc lInga Hitler sä accepte
argurncntelc br in favoarea capturãrii Moscovei. Atunci insistaserä
i pentru renuntarea la obiectivele din sud. Ca urmare, Inaintarea
spre Moscova a fost reluatã la 15 noicmbric 1941, profitIndu-se
de o ameliorare a vrcrnii. Dar, dupä cc trupclc germane s-au luptat
douä sáptámIni cu noroaicle i nàrncii, ofensiv s-a oprit la 36 Km
de Moscova.
Bock Insui a ajuns sã se indoiascá de necesitatca efortului
de a forta Inaintarea dei, cu putin timp In urmã, declarase: ,,Ultirnul
batalion va decide deznodämintul”. Brauchitsch, amplasat mult In
spatele frontului, insista ea ofensiva sä fie continuatä cu once pret.
Era disperat gIndindu-se curn va reactiona Hitler cind va constata
jalnicele rezultate oblinute.
La 2 decembrie 1941, s-a lansat un nou atac. CIteva
dctaament’e au rcuit sä pätrundä In suburbiile Moscovei, dar
Inaintarca fusese blocatã In padurile din jurul capitalei. Acesta a
fost senmalul amplei contraofensive ruseti, pregãtitã i condusã
de Jukov. Istoviti, nerntii au fost dati peste cap. Trupele Iui Jukov
s-au dcsffiurat In jurul flancurilor germane punindu-i pe ncmti
intr-o situatie criticä. Incepind cu generalii, toti erau obsedati de
amintirile sinistre ale retragerii lui Napoleon din Moscova.
Hitler a interzis once retragere dincobo de cele mai apropiate
puncte de refugid, i de data aceasta n-a greit, trupele lui au fost
expuse unor suferinte cumplite pe pozitiile br Inaintate din fata
Moscovci — neflind echipate pentni o campanic Intimpul iernii din
Rusia, dar o retragere gcnerala ar fi putut degenera intr-o fuga
dezordonatã.

226
 Hitler pierduse ansa de a captura Moscova in august prin
decizia de a opri Inaintarca spre obicctiv, pentru a favoriza Inaintarca
spre sud. Tributul platit in fata Moscovi flu era cornpcnsat de
ccea cc obtinuse in sud. Dupa marea victorie de la Kiev, Rundstcdt
a cotropit Crirneca i bazinul Doneu1ui, dar neavInd tancurile lui
Guderian, mnaintarea sa spre cxploatärile petrolicre difl Caucaz a
fost lIInatä. El a izbutit sä ajungã Ia Rostov-pc-Don, dar trupclc
epuizate au fost repede izgonite dc rui. Rundstcdl a vrut ã se
instalczc PC rIul Mitis i sã organizeze o defensivã putcrnicã, Insà
Hitler ii:a fost de acord cu aceastã retragere. Rundstcdt a cerut
sä tie schimbat din Ilincic i Hitler 1-a inlocuit. Imcdiat dupa
accasta frontul a fosi rupt, i Hitler nevoit sã accepte retragerea.
Aceasta se Intimpla In prima sãptãmInã a lui dcccmbrie, simultan
cu cccul din fata Moscovci.
Tot atunci, Brauchitsch a cerut sa lie schimbat din functic
din motive de sãnãtate; in säptärnIna urmãtoarc Bock i-a urmat
exemplul; a fost rIndul lui [.eeb sa-i dca demisia cInd Hitler i-a respins
propuncrea de retragere pe frontul din nord, lInga Leningrad. Astfc,
toti cci patru comandani supcriori s-au retras.
Hitler nu a numit pe nimeni in loctil lui Brauchitsch, dar a
pro litat de ocazie pentru a dcvcni Comandantul Suprcm al Arrnatei.
Pinä Ia Cräciun s-a descotorosit i de Guderian, principalul artizan
al victoriilor sale, care ii retrãsesc trupeic extenuate I àrã a-i cere
aprobarca.
0 cauzä cscnialä a eecului invaziei a rcprczentat-o
aprecicrea greitã a rezervelor pe care Stalin le putea mobiliza.
Statul Major General i Serviciul liii dc informatii s-au Inclat ca i
Hitler. Eroarea fatalä este rezumatä Injurnalul lui Halder, Ia mijiocul
lui august: ,,Am subestimat Rusia: estimasem 200 dc divizii, dar
am identificat deja 360”.
Ncmii sc con fruntau acum Cu armate proaspete sosite jc
teatrul dc actiuni militare. Masivul sistem sovictic de mobilizare
izbutise spregäteascä trupe dincolo dc zonele controlate de nemi.
!ncepInd Cu iarna anului 1941 armatele gennanc au fost perrna
nent dcpite numeric. DatQritã tehnicii i instruirii br supcrioare,

227
dc u izbutit sa distruga aceste armate in bätälii succesive dc
mncercuirc, dar ulterior s-au Impotmolit in noroaicle toamnci. CIni
a venit Inghcul, care a intãrit solul, s-au trezit In fata unor armatc
proaspctc care le blocau calea. Armata germanã era proa istovitã
pentru a sustinc noi lupte.
Dar factorul dccisiv al insuccesului a fost modul in care Hitler
i gcneralii sai au pierdut timpul in luna august cu discuii
contradictorii despre ceca cc trebula intreprins In continuare; la
nivelul ccl mai malt al Comandamen,lului german exista o uimitoare
stare de confuzie.
Guderian, aflat la un caIon inferior, a tiut precis cc vrea sa
facã — sa mnainteze spre Moscova cit inai rapid posibil, lãsInd in
sarcina armatelor de infanterie curãtarca tcrenului de unitätilc
dezorganizate prin care ii croise drum. Astfel, cItigase Bãtälia
pentru Frana in 1940. Riscurile crau mai marl, dar putea sä
cucercascã Moscova Inaintc ca armatele ruseti din a doua linie
sä fie pregãtite pentru a o apãra.
Supravictuirea Rusici s-a datorat flu atIt dczvoltärii telinice
rcalizate dupa revoluie, ci mai ales tenacitatii poporului i a ostailor,
capacitãtii br dc a Indura greutaile i de a merge Inainte, in ciuda
unor neajunsuri care ar fi paralizat popoarele i armatele Iäribor
apusene. Un clement i mai important 1-a rcprezentat starea proastã
a cãilor de comunicae — majoritatea drumuri de arä, desfundatc
i nisipoase. Transformarca br In mocirle, cInd ploua, a contribuit
la gtãvilirca invaziei germane mai mult decit eroicele sacrificii ale
Armatei Roii. Dacä regimul sovietic ar fi Inzcstrat Rusia cu un
sistem rutier comparabil cu ccl a täribor occidentale, sara ar fi fost
cotropitã aproape Ia feb de repede ca i Franta.
Hitler a pierdut pentru cä armata sa s-a bazat pe veliicube pe
pneuri, flu pc vehicube cu eni1e. Pc drumurile noroioase ale Rusiei,
vehicubebe pe pneuri s-au Impotinolit acolo unde tancurile ar fi putut
merge mai departe. Dacã fore1c blindate ar fi fost dotatc i cu
vchiculc pe enibc, ar fi ajuns in centrcle vitale ale Rusici inainte de
instalarca toamnei, In ciuda tuturor noroaiebor.

228
 Capitolul 14

Roiniiiel inira Iii Africa

In 1 941. des furarca räzboiului in Africa a Inrcgistrat o serie

dc schimbãri senzationalc care au rästurnat rInd pe rind ateptäriIe
i dc o pane i de ccalalti. A fost un rãzboi cu o dinamicä rapidã
— dar oscilantá. Anul incepuse prin alungarca italienilor din
Cyrcnaica de cãtrc englezI, ca apoi sã soseascã o fortã gcrmanã
sub conduccrea gcneralului Erwin Rommel i Ia mai puin de douã
luni englezii sa fic a1ungai, rãminind doar In micul port Tobruk.
Douä alacuri aic lui Rommel au fost respinse In fata Tobrukului. A
lost rindul englezilor sã euczc in douá Inccrcäni succesivc dc a
elibcra garnizoana ascdiatã. Dupã o pauzä de cinci luni, folositã
pentru refacerca cfcctivclor, In noiernbric, s-a dat o bãtälie care a
durat o iunã, ma inte ca rãmäie1e armatci engleze sa fie ncvoitc
sã se rctragä pe grania de vest a provincici Cyrenaica. Rommel a
mai lansat un atac Ia fronticrã In ultima sãptãmInã a anului, care
prcvcdca o rästurnarc drarnaticà a situatici’.

$ocul provocat de atacul initial al Iui Romrncl, Ia sflritu1 lui

iiartic 1941, i de valorificarea acestuia a fost cu alit mai niarc cii
cIt cnglczii nu crczuscri in posibilitatca unci inaintáni irnediate a
inainicului.

‘Pentru han vezi p. 158—159.

229
 La 2 martie 1941, Waveil avcrtiza Statul Major din Londra
cä trupele germane inccpuscrä sä soseascä la Tripoli i Ii exprirna
pãrerca cä, inainte de a se Incumcta Ia tin atac scrios, nemtli vor
cäuta probabil sã punã in func{iunc douä sau mai multe divizii.
Dcci. spunea cI, ,,nu era de atcp(at ca un atac sã poatá fi iniiat
inainte de sfiritul vcrii”. In accst timp, rncsajcle lul Churchill
exprimau teama cã nernlii nu vor atepta sã-i consoIidcze forclc
i propunca o contraacliunc ofensivã, dovedindu-se excesiv de
optimist in privina capacitätii fortelor britanice de la faa locului.
La 26 martic 1941, ci ii telegrafia Iui WaveIl:

E firesc sã tim Ingrijorai in privina unci rapide Inaintiri

a ncmi1or spre Aghcila. Le stã In fire sä ftrteze un atac on de
cite on nil Ii sc opunc rczistcntã. Presupun Ca atcp doar ca
broasca testoasã sã Ii scoatä capul suficient de mult pdntru a
il putea retcza. Mi sc pare extrem de important sä consatc
dc Ia bun Inccput supremaia noasträ’.

Dar aceastä supcnioritatc lipsea atIt tchnic, cit i tactic. Dci

Divizia 2 blindatã, acum dcscompletatã, plasata In zona din fata
avca inca trei unitäti dc blindate fatã de numai douã ale Iui Rommcl,
tancurile (marc pane blindate M 13 capturate de Ia italieni pcntru a
compensa lipsa tancunilor mijlocii) erau intr-o stare avansatä dc
uzurã. $anscle acestei forte cterogcnc an fost diminuate de
instructiunile Iui Wavell, potrivit cärora, ,,dacä erau atacate”, trcbuiau
sà se retragã i ,,sä se angajeze in actiuni dc intIrzicrc”. AbandonInd
poziçiiic de PC trecãtoarca allatã la est dc Aghcila, dupä asaltul
initial aI lui Rommel din 31 martie 1941, cnglczii i-au Iäsat acestuia
calca Iiberä pcntru a patrunde intr-o marc intinderc pustic undc
putea folosi, Ia derutã, o mare varietate de rutc i de objective, in
timp cc fortele britanice flu crau apte sa Infruntc mancvre atit de
apnige. In zilelc ce au urmat, Rommcl flu Ic-a dat englezilon nici o
clipã de ragaz. Acetia si-au piendut tancurilc, nu in hiptã, ci datorita

Churchill, Tlit’ Second World War vol. Ill, p. 178.

230
dcfcctiunilor i pcnclor de combustibil pe parcursul unei scrii
prelungite i dezorganizate de retrageri succesive.
In mai puin de o sãptärnInã cngiezii s-au retras cu peste 320
dc kilometri fatã de poziçiiie pe care ic-au deinut la grania de vest
a provincici Cyrenaica. Dupa douã säplãmIni. se aflau Ia 645 Km.
pe grania de cst a provincici Cyrenaica, Ia frontiera dc vest a
Egiptului — cu exccpia unei forte concentrate Ia Tobruk. Decizia
dc a pãstra acest mic port, ,,ca un ghimpc In coasta inarnicului” a
avut un efect deosebit asupra desfaurãrii campanici africanc in
urmãtoarele 12 luni.
Präbuirea rapidã contribuise ia zdruncinarea Incrcderii
comandanlilor i a trupelor britanice, i la exagerarea forci
inamicuiui. Dc la distanta se putca aprecia mai corect forta Iimitatã
a inamicului, la care se adãugau handicapurile Iui strategice.
Churchill, allat la Londra, a apreciat cored toate aceste aspecte
i i-a telegrafiat pe 7 aprilie 1941 Iui Wavell:

,,Trebuie neapãrat sa rãmIi ferm pe poziii Ia Tobruk,

pinä cind inamicul flu concentreazä forte de artileric puternice.
E grcu de crezut cä ar putca face asta In citeva sãptãmini. $i-ar
asuma riscuri man irnpiedicInd actiunile noastre Ia Tobruk i
InaintInd spre Egipt, tiind Ca flOl putem pnimi Intärini pe mare,
i ca avem posibilitatea de a-i täia linile de comunica{ii. Prin
urmare, Tobrukul trebuic pãstrat cu once prel. M-ar bucura
sã aflu intentiile dumitale’.

Wavcll hotärIse deja sã apere Tobrukul atIt cit Ii va fi posibil,

dar Ia 8 aprilie 1941, cInd a sosit acolo cu avionul vcnind de la
Cairo, a raportat cä situatia se deteriorase imens, anse1e de a
apãra poziiiIe britanicedevenind nesigure. Aceasta I-a determinat
pc Churchill. dupa o consfätuirc secretã Cu cfii Statului Major, sã
Intocmcascã un rnesaj i mai insistent: ,,Pare de neconceput ca
Ebrtãrcaa de Ia Tobruk sã fie abandoriatã”. Inainte ca mesajul sä

‘Churchill, ilie Second world JJ’v; vol. Ill. P. 1 83.

231
tic trimis, Waveil i-a anuiflat hotãrIrca de a rczista acolo un (imp,
adunInd concomitcnt o forá mobilã PC fronticrä pdntru a-i deruta
pc inamic i a slãbi presiunea atacului. Totodatã se va ,pune Ia
pullet vechiul plan dC apãrare din zona Mersa Matruh” — Ia 320 Km
mai in spaic. Datoritã IndIrjirii cu care a fost aparat Tobrukul, nu sa
produs nici o retragere, dar au rccut aproapc nouã luni pInä cInd
fortãrcata a fost dcspresuratã.
Foita principalã a garnizoanci a reprczcntat-o Divizia 9
australianä. condusä dc gcncralul Morshead, care se intorsese cu
blue din zona Benghazi. Brigada 180 de infanteriC (din Divizia 7
austraiianä) sosise pe mare, fund urniatã de dctaamcntc din
Regimentcle regale de tancuri I i 7, en care s-a incropit o mica
unitate de blindate conslind din 50 de tancuri adunaic din diferite
unitäti.
Atacul Iui Rommel a inceput In Vinerea Mare, I I aprilie 1 941,
prin incursiuni de sonda. Atacul principal a fost lansat luni, In zorii
celci dc-a doua zile de Pati, i a vizat fiia de mijioc a la(urii
sudice a pcrimetruiui de 50 Km. la circa 15 Kin distanlã de port.
Asaltul a strãpuns liniilc subliri de apãrare, iar batalionul de tancuri
din avangarda a inaintat circa 3 Km spre nord, unde a fost oprit
de artileria defcnsivei, i suit apoi S se retragä pierzInd 16
tancuri din cele 38 angajate In luptà — nurnär cc dcmonstra Ca
fortele lui Rommel sInt firave. Italicnii au Incercat un atac Ia
16 aprilic 1941, dar au cedat rapid, in fata unui batalion
australian. Aproape o mie de italieni s-au predat.
Comandamentul Suprem Italian de Ia Roma. dcranjat de
inaintarca lui Rommel, a rugat Comandamcntui Suprem german
sä-i rcstrIngii initiativa avcnturoasà anunIndu-i intcna de a ataca
in Egipt. Hal(lcr, cfuI Statului Major General german dorca sa
stavilcasca aciuni1c din Africa pentru a flu ccrc eventualcie Intãriri
in dctrimcntul fortelor germane dc PC frontul principal, care sc
prcgätau sã tnvadezc Rusia. Haldcr flu agrea pornirca liii Hitler de
a sprijini conducãtorii dinamici, ascmeni lui Rommcl, care nit se
conformau tiparelor Statului Major General. Halder i-a trimis

232
adjunctul, gcncraltil Paulus, Intr-o vizitã In Africa ,,sã 11 potolcascã
pc ostauI accsta care Innebunise compict”. dupã ciim ota catistic
Injurnalul sãu. Paulus a venit, a väzut, a verificat — dar dupä cc
i-a adresat o mustrare, a aprobat tin noti asalt asupra Tobrukului.
Asaltul a fost lansat Ia 30 aprilie. CItcva din(rc clementele de’
avangardã ale Divizici 1 5 blindatc, riu i regimentul ci dc tancuri,
sosiscra deja din Europa pcntru a Intãri Divizia 5 Uoarã. Dc data
asia, lovitura a fost Indrcptatã spre coltul sud-vestic al liniilor de
apãrarc, Ia adáposftil intunericuhii. La 1 mai 1 94 1 , Inainte de a sc
lumina, in1intcria gcrmana rcuisc o hreã de aproapc tin kilometru
i jumätatc, pnn care primul val de tancuri a mnceput inaintarca
spre Tobruk, aflat Ia 1 6 Km distanã. Dar, diipa cc an parcurs tin
kilomclru i jumätatc, au dat pcste cImp de mine recent instalate i
17 dintre celc 40 de tancuri an fost scoase din Iuptã. In final, doar
cinci nu s-au mai Intors, cclclalte fund reparate sub tirul advcrsarului.
Al doilca val dc tancuri i de infanteric s-a Indrcptat spre stid-est,
dc-a lungul patclui perimetrului, pentru a nimici liniilc de apãrarc.
Dupã aproape 5 Km. forelc germane au fost stävilitc dc combinatia
dintrc focul artilerici dcsfaurate In spatcie cimpurilor de mine, un
contraatac lansat de 20 de tancuri britanice i o rczistcntã hotãrItä
a cItorva posturi australienc. CIt despre trupele italicnc de suslinere,
sprijinul br a demarat lent, in schimb s-au retras rapid.
A doua zi, rämãseserä apte de luptä doar 35 dc tancuri germane
din totalul de 70, aa cä atacul a fost suspcndat. In noaptea
de 3 mai 1941, Morshead a lansat tin contraatac en brigada sa dc
infanteric din rezcrvä, dar i acesta a euat. Coltul sud-vestic al
pcrimetrului a rámas sub controlul lui Rominel. tar devcnisc evident
faptul cã fortcle sale nu crau adccvate 1cntru capturarca
Tobrukului. Paulus, Inainte de a se Intoarec in tara, a impus
rcnuntarca Ia once tentativã de a relua atacul. Accastä stare de
ascdiu pasiv s-a mentinut pinã aproapc dc stmritu1 acelui an, dupä
cuarca a douã tentative ale mi Wavcll de a-i indepãrta PC Ronunel.
Intentia pnimului contraatac brilanic, de la mijiocul lui rnai
1941, cra expnimatã prin mnsãi denumirea lul codificatä,

233
,,Opcratiunea Concizic”. 0 pondcre mai grea i sperane mai marl
crau atribuite insã urrnãtorului contraatac, de la mijiocul lul iunie,
,,Opcratiunea Halebarda”. Rezultatele au reprezentat doar o slabã
compensare pentru riscurilc man asumate din initiativa liii Churchill,
In vcdcrea asigurãnii succcsului — riscul dislocärii unui numãr mare
de tancuri pentrn mntAnirca unitãtilor din Egipt Intr-un moment cInd
forele care apärau Anglia crau prost Inzestrate, jar Hitler nu-.i
adunase fortcle pentru a ataca Rusia. Riscul a fost amplificat prin
trimiterea acestor mnlãriri via Meditcrana, prin ,,fiircile caudinc”
ale aviaiei inamicului.

Indrãzneala lui Churchill de a-si asuma aceste niscuri, in

strãdania de a citiga victoria In Africa i de a mentine poziiilc
bnitanicc din Egipt, era Intr-un contrast izbitor cu atitudinea lui Hitler
i cu cea a lui Haldcr, care botãrIscrã sä Incercc dirninuarea
cfcctivelor germane dc pp teatrul de actiuni militare din Mcditerana.
In octombrie, generalul Thoma, trimis sä aprccieze situatia din
Cyrenaica, raporta cã o forta compusä din patru divizii do tancuri
ar fi suficientá pentru a asigura reuita invaziei din Egipt. Retinerile
lui Mussolini do a accepta un ajutor german de o asemenea proporie
fuscscrä la fel de man ca i cole ale lui Hitler de a i-i furniza.
Astfel, mica forta a lui Rommcl, constind din douã divizii, fusese
expcdiatã abia dupa Infningerea italienilor, cu scopul de a pãstra
oraul Tripoli. Chiar dupä ce Rommel demonstrase do cc este in
stare, Hitler i RaIder au refuzat sa-i trimitä intärinlc relativ rcduse
care, dupã toate probabilitãile, Ic-ar fi adus victoria. Prin
rcspingerea acestei propuncri, au ratat ansa de a cuceri Egiptul i
do a-i alunga pe englezi din zona Meditcranci intr-un moment cind
acctia erau slabi. Ulterior, au fost nevoiti sã angajezë cfectivc
mull rnai numeroase, i sã facã sacrificii considerabil rnai man.
In Anglia mnsä, in ciuda resurselor reduse, In aprilic se
organizase deja un convoi cu mijloacc blindate dc intãrirc, pcntru a
Ii cxpcdiate in Egipt. La 20 aprilic, cind convoiul era pe punctul de
a so Imbarca, s-a prim it o tclcgrarnä do la Wavell, In care so sublinia
gravitatca situatiei i ncvoia irnpcnioasã dc a primi rnai multe

234
blindate. Churchill a intcrvenit imcdiat’ i i-a dctcrminat pc c1ii
Statcior Majorc sã acccptc ca cele cinci nave rapide care
transportau tanctirile sa virczc la Gibraltar sprc est i sã aleaga
ruta scurtã prin Mcditerana pcntru a ajunge Ia distinatie cu asc
säptãrnIni mai dcvreme. A insistat Lotodatã ca efectivul Intäririlor
sa tic mãrit, prin includerca a 100 de tancuri de ultimul tip, dei
efu1 Statulul Major General Imperial, gencralul Dill, s-a opus.
Acesta flu putea accepta ca tirava putere disponibila pentru
apãrarea Anglici sä tIc dimintiaã mnaintea posihilci irivazii din acca
primãvarä.
,,Opcratiunca Tigrul” a Cost prima incercare de a trcce tin
convoi prin Medilerana dupa CC LuI1waIi Ii facuse apariia acolo,
in ianuaric 1 941. Datoritä vremii cc!oase, convoiul s-a putut
strecura. Doar o navã cu 57 de tancuri a fost scufundatã de o
minã In timp cc mnuinta prin Canalul Sicilici. Celcialte patru nave
an ajuns cii bine Ia Alexandria, Ia 12 mai 1941, cu 238 de tancuri
(135 tancuri Matilda, 2 tancuri rnijlocii i 21 tancuri uoare) —
ceea ce reprezenta de patru on rnai mult decIt numärul pe care
Wavell izbutisc sã-1 incropcascã.
Wavell hotärIsc sa profite de respingerca lui Rommel Ia
Tobruk i de lipsa de provizi i a acestuia, fàrã sä mai at.epte Intãri rile
i sa Incerce o ofImsivã cu forclc etcrogene strInse Ia frontierã,
sub conducerea gericralulul de bnigadä Gott. Aceasta a fost
,,Operaiunea Concizie”. Scopul initial al lui Wavell a fost de a
captura poziiiIc dc fronticrã din apropierea coastei (despre care
tia cä erau slab apãrate, atacInd prin surprindere garnizoanele
acestora, Inaiiite ca inamicul sã poatã aduce Intãriri. Spera chiar

‘Intr-o notä personalä cãtre eIi Siatelor Majore, Churchill a scris:

,,Soarta räzboiului In Orientul Mijlociu. pierderea Canalului de Suez,
InfrIngerea sati deruta enormelor thrte pe care le-am organizat in Egipt,
eliminarca oricäror anse de cooperare americana prin1Marea Roie —
toate acestea s-ar putea sã atIrne de cItcva sute de autovehicule blindate.
Acestea trcbuie sä tie transportate acolo cu once pre” (A 1 doilea rãzhoi
inondial, vol. III, p. 218).

235
mai inult, tinInd scama dc cc ii spunca liii Churchill Intr—o tclcgramä
din 13 mai 1 94 1: ,,Dacã voi izbuti, vol lua imediat in considcrarc o
actitmc combinatã cu forteic lui Goti i garnizoana din Tobnik
pcntru a—i Impinge pc inamic Ia vcst dc ora”. Douã unitäi dc
tancuri au fost aduse penru a asigura fora atacului liii Goti —
RRT 2, cchipat cu 29 dc tancuri mijlocii, de tip vechi, rccondiiionatc.
i RRT 4 cu 26 dc tancuri greic Matilda, rclativ icntc. RRT 2 cu tin
grup dc infimleric motorizatã i dc artilcric, pentru susinerc, urma
sä ocoleascã Ilancul diii dccrt al pozitiilor fortificaic Sidi Azciz i
sã biochczc ruta pe carc inaiiiicul putca primi mntãriri sau pe care
se putea rctragc. RRT 4 urma sã conducã in asaltul direct Brigada
22 motorizatã dc gardã.
Dupã tin mars dc noapte, de 50 Kin, In zorii zilci de 15 mai
1941, postul apärat dc italieni In capãtul trccálorii Halfaya a fost
aacat nãvalnic. Atacul s-a soldat cu capturarca citorva stile de
prizoiiicri dar s-ati pierdut apte tancuri Matilda distruse de artiicria
inamicã. Alic doua posturi, Bir Waid i Musaid, au cedat la fel dc
repede, insã eti-tul surprizã a dispirul mnainte de a ajunge Ia Fortul
Capuzzo. In plus, ;ilicul s-a diluat in momentul in cal-c tin grup de
lupta german a iiikivtii1 pe un flanc. Fortul a ibsi in cclc diii urinã
cucerut, dar cva iiii I iiiu 11s1 to1ui evacuiat. mire timp sub
amenintarca unu, coiiti I;Itac. ‘ cuiinasc i rnicarca din flanc
sprc Sidi Azciz. Pc tic i Iii pi ft-. cIu1indantL1l Iortci inamice dc la
fronticrã, irnprcsionat dt- pui.i ci i iicnti a atacului, a ordonat
Inccpcrca rctragcrii.
La cädcrca nopiii, iiiibcIc Iahcre Sc allan in curs dc rctragere.
Apoi. retragerea germanilor 5i a italienilor a fost prompt
contramandaiá de Rommcl, care triiniscsc rapid diii Tobruk tin
batalion de tancuri la lociul luptei. Gott hotärIsc S SC rctragã spre
Haifaya 5i trupclc au pornit mntr-acolo inainte dc a se primi din
partea ca1oancior de comandã superioare, aflatc la distantä, ordinul
de a mcntine poziiiie. CInd s-a luininat de ziuä, spre marea br
uurarc, nemii an gãsit cimpul de luptã pustiu, deoarece hatalionul
dc tancuri de Intärirc rãmãsese In paná do bcnzinã i atcpia sä lie
aprovizional.
 Retragerca cnglezilor flu s-a oprit Ia Halfaya, undc au läsat
doar o mica garnizoanä. Nemii au profitat rapid de situatic i au
recucerit trccätoarca Ia 27 rnai 1941, printr-un atac convergent.
Pentru ei acest fapt a rcprczcntat un cItig important dcoarccc au
rcuit sä stInjciicasca considerabil urrnátoarca ofensivã britanica,
rnult mai puternicä, denumitã ,,Operaiunca Halebarda”. In plus,
Rommel a instalat Ia Halfaya i In alto posturi inaintate capcanc
pentru tancurile britanice prin Ingroparea bateriilor dc tunuri dc 88
mm, transformIndu-Ic din cch ipament antiacrian in echipament
antitanc deosebit de eficace. Accastá mãsurä dc urgcnã s-a
dovcdit do mare inscmnãtate pentru deznodãmintul lupici cc a
urmat. La vrcrnca rcspcctivã, aproape douã trcimi din tunurile
germane antitanc erau do tip vechi, do 37 mm, mult inferioarc
celor eng1ezeti i tancurilor cu obuzc de douã Iivre ale acostora.
lncficiena br Impotriva tancurilor mijbocii britanice i a tancurilor
Matilda era cvidcntã. Chiar noile tunuri antitanc do 50 mm, din
care Rommel reuise sa adune un numãr de 50 do bucãi, flu putcau
sträpunge blindajul gros al tancurilor Matilda, dccIt dc Ia distantä
foartc mica. In schimb, tunurile do 88 mm. proväzute cu roti, putcau
perfora blindajul frontal (cuo grosime de 77 mm) al tancurilor
Matilda de Ia o distantä de aproximativ 2000 m. Din cole 12 tunuri,
Rommel instalase o batorie (patru tunuri) la Halfaya, i o alta la
Hafid Ridge — douã puncte pe care englezii le vizau Inca de Ia
Inceputul atacului br.
Aceasta a fost ansa lui Rommel, care, din multe puncte do
vedere se afla In dezavantaj in momentub lansärii atacului (In special
sub raportul tancurilor — principala armä In aceste lupte din
decrt). El flu mai primise Intänri din Germania, i Ia Inceperea
buptei dispunea doar de 100 de tancuri, dintro care mai binc de
jumätate se aflau Injurul Tobrukului, Ia 130 Km mai In spate. Sosirea
convoiului ,,Tigru” be-a perniis englezilor sà desfoare circa 200
de tancuri — coca cc, in faza initiala, Ic-a conferit un avantaj do 4
Ia 1 lmportantä era, Insä, posibilitatea de a valorifica acost avantaj
pentru a zdrobi forele inamicului din zona frontierci Inainte ca
Rommel sä-i poatä aduce restul tancurilor(Regimentul 5 tancuri)
dc Ia Tobruk.

237
 Din nefcricirc pcntru cnglezi, pJanul ofcnsivci ,,Intr-o iogica
dc infantcrie” ic-a diminuat cficicna. Accastä orientarc a fost
adoptatã datoritä divcrsitäii tipurilor dc tancuri, i s-a soldat cii
irosirea avantajului numeric.
Sosirca convoiuiui ,,Tigru” ii pcrlniscsc lui Wavcil sä
reconstituic douä brigäzi blindate pcntru noua ofcnsivã. Din pàcatc,
Insä, ii rãinäscscrä pica puinc tancuri dupä cccui atacuiui
,,Concizic” neizbutit dc Ia mijlocui iui rnai, astfci mncIt, ,,totalul” a
lost suficicnt pcntru a Inzcstra doar douä din ccle trei rcgimcntc
ale ficcärci brigazi’. Mai rnultchiai numãrul noilortancuri mijiocil
sositc a fost dc ajuns doar pcntru un singur regiment; din tancurilc
mijlocii dcja cxistcntc s-a constituut un al doiica regiment. Cclc
douä rcgiincntc aic ccleilaltc brigäzi crau dotate cu tancuri Matilda,
fapt cc a contribuit Ia luarca dccizici Comandamentului de a utiliza
ia inccput aceastã brigada pcntru a sustine infanteria Intr-un asalt
direct Irnpotriva pozilici fortitlcate a inarnicului, In bc sä sc
conccntrczc fortclc disponibile sprc a zdrobi forcle dc tancuri ale
inamicului. Consccii4cle s-au dovcdit ulterior nefaste in.dczvoltarca
ofensivci.

Obicctivclc ,,Operaiunii Halebarda”, fixate de Churchill, crau,

ambiioasc: victoria ,,decisivä” in Africa dc Nord i ,,distrugerea”
fortelor Iui Rommel. Wavdll, mai prudent, si-a cxprimat sperana
cä vor reui ,,sä Impingã inamicul mnapoi, la vest dc Tobnuk”. Acesta

‘Churchill a insistat ca o sutá de tancuri - nurnãnul necesar pentru

a echipa tin al treilea regiment pentnu fiecare brigadä — sä lie expediat via
Mediterana, dar Arnira1itata s-a impotrivit asurnänii acestui nou nsc.
Churchill remarcä pun de amirãciune In rnemoriile sale: ,,N-r fi trebuit sã
renun la ideea de a obtine o decizie a (‘ahinetului in aceastä chestiune
numai peritnu cã generalul Wavell nit a insistat. Acest hucnu mi-a retezat
once putere de a rãrnine ferm pe pozitie” (41doiIea räzboi inonthal, vol.
111. p. 233.) Prin urmare, convoiul a ocolit Capul Bunci Sperane i nu a
ajuns In Suez decIt abia Ia rnijlocul lui iulie 1941.

238
a lost obiectivul prcväzut In instructiunile date gencralului
Bcresford-Peirsc, comandant al fortelor din vestul dccrtului. care
urma sã conducã ofensiva.
Planul de atac prcvcdca trci faze. El debuta cu tin asalt
Impotriva zonci fortificatc Halfaya-Sollum-Capuzzo, lansat dc
Divizia 4 indiana, sprijinitä de Brigada 4 blindatä (dotatä cu tancuri
Matilda), in (imp cc rcstul Divizici 7 blindate acopcrea flancul
dinsprc deert. In a doua fazã, Divizia 7 blindatã trcbuia sä fructifice
o Inaintare spre Tobruk, cii ambclc brigãzi blindatc. In a trcia fazä,
Divizia 7. impreunã cu garnizoana din Tobruk, urmau sä forezc
inaintarca spre vest. Din start planul continea un handicap cscntial,
dcsprinzIndjumãtate din fortclc blindate pcntru a ajuta infanteria
in prima fazã, Injumätãea ansclc de a Infringe regimcntul dc
tancuri al inamicului Inca ncIntärit cu regimentul dc tancuri de Ia
Tobruk, rcpcrculmndu-sc negativ asupra urmätoarclor douä faze.
Pcn(ru a ajungc la poziiile de Ia lronticrã ale inarniculul, cnglezii
au trcbuit sä cfectuczc un mar de 50 Km. El a inceput in dupãamiaza
zilci de 14 iunie 1941, ultirnii 13 Km fund parcuri Ia lumina
lunii, In primele ore ale zilei de 15 iunie. Bätãlia a dcbutat prin
atacul aripii drepte asupra poziiilor perifcricc ale inamicului de Ia
trccätoarca Halfaya. Apärãtorii s-au dovedit mai bine prcgätii decIt
In rnai 1941, iar elementul surprizä a fost ratat prin dccizia ca
taneurile sä flu lansezc asaltul pinã cInd artileria flu beneficia de
suficicntã luminã pentru a dcschide focul. Dccizia s-a dovedit
neinspiratä, caci singura bateric alocatä pefitru a susine asaltul de
la Halfaya s-a impotmolit in nisip. Sc luminase bine de ziuã, cInd
escadronul de tancuri Matilda, care conducea atacul, a pomit asaltul
final. Primul i ultimul mesaj al comafldafltului accstui escadron
spunca: ,,Nemtii Imi fac tancurile bucãi”. Din 113 tancuri Matilda,
unul singur a scãpat din ,,capcana de tancuri” a tunurilor de 88 dc
mm instalate dc Rommel In locul numit ulterior de britanici
,,Trecätoarea iadului”. Intrc timp, coloana ccntralä fortasc
Inaintarca pcste platoul deertului sprc Fortul Capuzzo, avInd ca
virfdc lance un mntreg regiment de tancuri Matilda. Aici nu existau
tunuri calibru 88 mm i rczistcnta garnizoanei s-a rarImitat in fata

239
accstci amcnintäri masive i fortul a fost capturat. Mai tIrziu, In
cursul zilci aid au lost rcspinsc douà contraatactiri germane.
Brigada de tancuri mijlocii din fruntea coloanci din stInga,
care urma sa Iiivãluiascä flancul inamicului, a dat Insã pcstc
,,capcana” organ izata de Rommel la Halld Ridge i s-a oprit. Dupãamiazä
tIrziu. a reluat alacul, dar a intrat i maradInc In capcanã i
a Inrcgistrat picrderi man.
Grosul rcgimentului de tancuri gcniian ajuns Ia locul luptei a
creat o amcnintarc din Ilanc, obligInd restul tancurilor britanice sã
Sc rctragã.
Pinã la lãsarea scrii. englezil au pierdut pcste jumãtate diii
lancuri, mai ales in cele dou capeane, in limp cc fora de blindatc
a lui Rominel a rãmas intactá. in pltis, sosise i rcgimcntul de
tancuri de Ia Tobruk.
A doua zi Rornmcl a preluat iniliativa utilizind Intreaga Div izie
5 Uoarã, venitá de Ia Tobruk, pcntru a InvIlui Ilancul sting britanic,
lansind concomitent un puternic contraatac Ia Capuzzo, cu Divizia
1 5 ancuri. Contraatacul a fost respins, dar britanicii n-au putut sa-i
puna In practicã planul cc prevedea o nouä ofensivä. La cädcrca
nopii, actiunca de Inccrcuirc dcc1anatã de Rommel progresase
ameninätor. ExploatInd acest avantaj, si-a dislocat In primele ore
ale zilci fortele mobile spre flancul din dcert in vcdcrea unui atac
distrugator in direclia trecätoarei Halfaya. pcntru a täia rctragcrca
englezilor. Cmnd ameninlarea a devenit cvidentü, britanicii au decis
sã se retragã rapid. Fortelc de la Capuzzo dispuncau de un culoar
de retragere foarte Ingust; rezistena Indirjità a tancurilor bnitanice
nämasc acolo a asigurat totui timpul ncccsar pcntru rctragcrca
infanterici. In dirnineata celci de a patra zile fonc1c engleze
ajunscscrà la 50 Km rnai In spate, pe linia de Ia care porniscrã.
Pierderile umanc ale actiunii ,,Halcbarda” au atins circa o
mie de morti, ränii i dispãrui atit In rIndul britanicilor, cit i al
nemi1or. Englezii au pierdut Insa 91 dc tancuni, pe cInd germanii
doar 12 pc care Ic-au putut repara, spre deosebire de englezi,
ob1igai sä ic abandoneze, dei multe aveau doar defectiuni

240
mecanicc. Picrdcrilc disproportionate Ia capitolu! tancuri ati
accentuat cçccul oFcnsivci engleze.
Tobrtik, ,,Concizia” i ,,Halebarda” at marcat o cotiturã in
modul de ducere a rãzboiu!ui. Incepind Cu scptembric 1939,
ofensiva repurtase succcsc rásunätoarc prin folosirca de forte
blindate dcplasatc rapid. ceca ce dctcrminase opinia potrivit cãreia
defcnsiva era vulnerahilã Ca once atac avea ansc de SUCCCS.
Insã ,,Halcbarda” dernonstrase, aa curn prcvcniscrä Tobrukul i
,,Concizia”, cit de cficicntã putca fi apãrarca — chiar Intr-o zonä
dcschisä ca dcentuI nord-afnican dacã este condusã cu mãiestnic
i bazatä PC cunoaterca i folosirca cficientä a rnijloacclor
moderne. Pc mãsurã cc räzboiul a continual, a dcvcnit tot mai
evident cã apãrarca, intr-o formã mai rnobi1, Ii redobIndise
avantajul dcmonstrat in primul rãzboi mondial. Ea nu putea ii invinsa
decIt printr-o fortã supcnioarä sau printr-o mare abilitate militarã.
Din ncfcricirc, cnglczii alt minimalizat i n-au Inteics 1ccii1c
,,I—Ialcbardci” in lupta cc a continuat Impotriva lui Rommel. Cercurile
superioarc britanicc, In concluziilc trase n-all scsizat rolul dcfensiv
eficient al tununi ion de 88 de mm, neluInd In cons idcrare rapoaricic
care arätau cä accstc batcrii antiacrienc fuscserã folosite ca armament
antitanc. TIrziu, in toamnä, cInd dupã noi pierderi de tancuri
grcle sub tirul accstui tip dc tun s-au convins, au pcrsistat totui In
idcca Ca 0 asemcnea armä volurninoasã nu putea ft utilizatä dccii
paria1 Ingropatä In pämInt. In consecintä, nu au izbutit sä anticipcze
i sä dezvolte tactici menite sã contracareze urmätorul pas ftcut
de Rommel in tactica dcfensivä — utilizarca tununi Ion de 88 mm ca
mijloace mobile.
Englezii n-au sesizat la limp nici utilizarca tot mai mndräzneata
dc cãtre inamic a tununilor antitanc obinuitc, in stninsä combinatie
cu tancurile nu numai In apärare, ci i in atac. In bätãliile cc au
urmat, aceasta a jucat un rol determinant cu efecte mai man chiar
dccii cele ale tununilor dc 88 mm. Cauza pnincipalä a pierdcnilor
dispnoporionat dc man suferite de partea cnglezä Ia capitolul tancuri
pare a fi, Ia o analizã atentã, Impingerca tunurilor antitanc ger241
mane de 50 mm comparativ rnai mici i uor de mInuit In faa
tancurilor prin plasarea br in poziii carnuflate, In depresiuni.
Echipajele tancurilor britanice nu si-au dat scarna dacã astfel
proiectilul care le sträpungea armura fusese tras de un tanc sau
de un tun antitanc i au fost tentati sä-l atribuic oponcntului mai
vizibil. Accastã deductic grcitã i-a dus Ia convingerea cã tancurile
i tunurile dc pc tancurile br erau infcrioare celor dcinute dc
inamic, lucru soldat Cu pierderca Incrcderii in fortele proprii.
A mai existat Inca un aspect important prost Inteles de britanici,
Cu urrnäri sCrioase asupra planului br pentru urmárirea ofensivä.
WavcIl, in raportul oficial intocrnit Ia aproape trei luni dupà
,,Halebarda”, ajungea Ia concluzia cã ,,principala cauzã a eecului
nostru a fost neindoicinic dificultatea de a combina in actiune
tancurile mijlocii cu tancurile grele...”. Dc fapt nici nu SC testase
macar posibilitatea de a o pune In practicä. Cele douã regimente
de tancuri Matilda fuscscrä desprinse de divizia blindatá i plasatc
sub conducerea cornandantului diviziei de infantene Inca de la bun
Incepu(, iar accs(a in bc sa Ic retrimitä la bazä dupä prima fazä,
aa cum prcvedca planul, Sc incàpáInase sä ic pãstreze. Printr-o
combinatie intcligentä, tancurile grele ar fi putut actiona eficient in
bätälia bbindatcbor, operind ca un puternic pivot ofensiv de manevrä
pentru tancurile mijbocii. Intre tancurile Matilda i tancurile mijbocii
A 10 nu exista decit o mica diferentã de vitezã, i de abtfel acestea
cooperaserã eficient in campania din Libia i In actiunea
,,Halebarda”. Nemtii, atit in acca perioadä, cit i mai tirziu, s-au
dovedit capabili sä combine in actiune tipuri de tancuri cu ace1eai
diferente de vitezã ca i ale tancurilor britanice.
Din päcate, ipoteza netestatá, conform cãreia combinatia
mentionata era prea dificilä, a dus Ia separarea brigäzilor de tancurile
mijlocii i cele de tancuri grele in urmãtoarea ofensivä britanicã —
acestea buptind ca douã compartimente separate.

242
 Capitolul 15

Operatiuiiea Cruciatiil”

Eecul cfortului fàcut la mijiocul verii anului 1941 pdntru a-I

rnätura pe inarnic din Africa I-a IndIijit pe Churchill, care s-a dccis sa
reia Incercarea cit rnai curInd posibil, cu fortc mai puternice. In
acest scop a ,,pompat” intãriri In Egipt i n-a inut seama de sugestia
consilierilor sãi militari referitoare Ia hotärIrca potrivit cäreia
apãrarea Extrcmului Orient, In special a zonci Singapore, se afla
pe locul al doilea ca prioritate dupä apãrarea Angliei, devansInd
Orientul Mijlociu. $eful Statului Major General Imperial, John Dill,
a incercat s Ii rearninteascä Iui Churchill de accastä dccizic

Intelcaptä, de irnp1icaii1c afcrente i de riscurile respective, dar

modul politicos in care a abordat suhiêctul n-a avut efect asupra
unui om ca Churchill. Si asta in vreme cc pericolul In Extrcmul
Orient dcvcnise acut, jar fortIe britanice aflate acolo mult prea
slabc. Dei Japonia nu se implicase Inca In rãzboi, rnãsurile adoptate
In iulic de Roosevelt i Churchill cu scopul de a-i täia rcsurscle
econorn ice aveau s-odetcrrnine sä riposteze In singurul mod posibil
— prin 1’oria armelor. $ovãiala Japoniei Ic-a oferitAmcricii i Anghici
un rägaz de patru luni, pentru a-i dezvolta liniile de apärare din
Pacific, de care acestea n-au profitat. In cazul Anglici, aceastä
deläsarc s-a datorat In mare partc lui Churchill ale cãrui eforturi i

243
interes Sc concentrascrä asupra Africil de Nord. Sc poate spunc
cä Romrncl a provocat indirect prabuirca Singaporclui — atIt prin
impresia personalä fäcutä asupra unui premier cu pcrsonalitate
putcrnicä, cit i prin arnenintarca potenialä asupra Vii Nilului i a
Canalului de Suez’.
in vcderca rcluärii ofensivei din Africa. denuinitã codificat
,,Opcratiunca Cruciatul”, fortele britanice au fost intäritc substantial
i rccchipatc. Unitãtile de tancuri au crescut de Ia patru Ia 14,
alcãtuindu-se astiel patru brigazi blindate complete (fiecare
compusä din trei unitäti). Gamizoana din Tobruk a primit o brigadä
(douã unitäti de tancuri i un escadron suplimentar) sositä pe mare.
(Brigazile erau Inzcstrte In special cti noile tancuri rnijlocii Crusader
sau cu tancuri arnericane Stuart, celc mai rapidc, Ia care se
adaugau patru unitti de tancuri Matilda sau Valentino.) Au mai
fost aduse trci divizii de infanterie motorizatc, astfel Inch nurnãrul
total era de patru i o alta la Tobruk — unde Divizia 70 engleza
Iniocuise Divizia 9 australianã, care dusese grcul asediului.
Spre deosebire de englezi, Rommel n-a primit din Germania
Intãriri semnificative i a rärnas doar cu cele patru unitàti de tancuri
pe care le avea. Divizia 5 uoarä a fost rebotczatä Divizia 21
tancuri, fàrä a prirni vreun tanc in plus. Pentru a-si consolida foija,
Ronimel a improvizat o divizie de infanterie nemotorizatã (numitã
initial Diyizia Afrika, iar rnai tIrziu Divizia 90 uoarä), folosind
efectivele cItorva batalioane suplimentare de artilerie i de
infanterie. Celor trci divizii italienc (una blindatä) Ii s-au adãugat
alte trei mici divizii de infanterie cu un echipaincnt vechi, Farä
mijloace de transport rnotorizate, apte de a Indeplini doar un rol
static, ceea cc reprezenta un handicap stInjenitor pentru libertatea
de rnanevrä a lui Rommel.
Englezii dominau acum i spatiul aerian, printr-un nurnãr dc
aproape 700 de avioane, disponibile imediat pentru sprijin, fata de
numai 120 germane i 200 italiene.
La capitolul blindate, superioritatea englezilor era chiar mai

Pentru haiti, vczi p. 158—159.

244
mare. Ei dispuncau de 710 tancuri (dintre care 200 tancuri grele),
In timp cc inarnicul avea doar 174 tancuri germane i 146 italiene,
Invechite i slabe. Superioritatea britanicilor depãea cu mult
raportul de 2 Ia 1, fata de trupele aliate adverse, i de 4 Ia 1 lata dc
nernti, ale cãror douä divizii blindate, fiecare cu cite douä unitäti de
tancuri, erau considerate dc Cornandantul Suprern britanic, drept
,,coloana vertehralä aarrnatei inarnicului”. Rommel nu avea nici o
rezervä de tancuri. exccptindu-Ie pe ceic aflate in rcparaie, in
timp cc englezii dispuneau de 500 de tancuri de reervã, uncle in
curs de a Ii transportate. ceca cc ii racea rnai capabili sä sustinã o
ac!iune prcltingita care in final, sä Incline baIana in favoarca br’.
Principalul atu al lui Rommel in contracararca supcrioritätii
inamicului in tancuri a constat in aceca cã in toamnã douä treimi
din tunuribe sale antitanc crau de tip nou. calibrul 50 mm, cu leava
lunga, en o puiere de sträpungere Cu 70 % rnai mare dccii cea a
vechilor tunuri calibru 37 mm, i cu 25 % mai mare dccii cea a
tunuribor britan ice cu proiectilc de douã livrc. Ca atarc, fora liii dc
apárare nu mai depindea in primul rind de puinclc tunuri de 88
mm pc care le avusese In varä.
Pc IInga masivele Intãriri trimise In Egipt i a celor mai noi
cchipamente, Churchill a Inzestrat forta de Iovire i cu un nou set
de cornandanp. La patru zile dupa euarea ,Halebardei”, Wavc.l1
a fost inbocuit cu Claude Auchinleck, cornandantul suprem din India,
ulterior efcctuIndu-se i alte schirnbäri. Pc Churchill 11 irita
pnidena liii Wavell, iar eecu1 ,,I-{alebardei” 1-a determinat sä
riurncascã un nou cornandant suprern. Spre surprinderca liii, a
constatat cä i Auchinleck i se opunea in privinta rcluärii timpurii a
ofensivci, insistind sä se atepte pinä cc foricic vor fi complct
prcgätitc i suficicnt de putern ice pentru a avea garania unci viciorii

‘Cifrcl,e comparative referitoare Ia tancuri i resurse slut preluate

din ictoria O/kialä Britanicâ, p. 30-31. Cifrete date pentru fork britanicã
tin total de 710 (inclusiv 201 tancuri grele) au fost stahilite prin deducie,
folosind o serie de docurnente diferite. La tin alt calcul pe baza
docurnentelor, totalul ajunge la 750 (inclusiv 225iancuri grele).

245
decisive. Drept urmare, ,,Opcraiunca Cruciatul” a fost lansatã
abia Ia mijiocul lui noiembric, Ia cinci hini dupa ,,Operaiunca
[lalebarda”. Accastä fortä muit sporitã a fost rcdcnuniitä Armata
a 8-a, comanda fiindu-i Incredinlaã gcneralului dc corp dc armatä
Alan Cunningham— care conduscsc actiunile de curãre a Somalici
Italicne, prccum i Inaintarea ulterioarã din sud, in Eliopia, soldatä
cu izgonirea italienilor. Noua armtã era cornpusá din Corpul 13
Armatã, comandat de gcneralul de Corp de armatã A.R. GodwinAustcn,
i Corpul 30 (blindat), sub comanda gcncralului de corp
de armatã C.W.M. Norrie. Dar cu cxccptia lui Norrie, i ci
cavalerist, nici unui dintre noii comandani nu avcau cxpcrienä In
conduccrca tancurilor i in lupta Impoiriva fortelor blindate.
Corpul 13 Armatã includea divizia din Noua Zcelandã i
Divizia 4 indiana, CU 0 brigad de tancuri. Corpul 30 Anriatã includca
Divizia 7 blindatã cu douã brigazi (a 7-a i a 22-a), Brigada 4
blindatã, I3rigada 22 de garda (motorizatã) i Divizia I sud-africanã.
[)ivizia 2 sud-africanä se afla in rczervã.
Planul ofensivci se baza pe imobilizarca trupelor inamicului
care apärau poziiiIc de pe frontierä, de cätre Corpul 13 Arrnatä,
In timp cc Corpul 30 Arrnatä trebuia sa Invãluic (lancul acestor
poziii fortificate ,,pentru a distruge” forc1e blindatc ale lui Romrncl
i sä rea1izezejonciunea cu garnizoana din Tobruk. Accasta, aflatá
Ia 115 Kin dincolo de frontierã, urma sä initieze o ieire peniru a se
intIlni cu Corpul 30 Armatã. Astfel, ceic douã corpuri de arrnatä i
blindatele br urmau sã opereze pe ZOflC largi, separate, nu conform
principiului efectului combinat. Elementul cel rnai valoros al
fortei britanice de blindate, brigada detancun Matilda i Valentine,
flu va avea mci o contributie Ia bãtãlia de blindate, fund folositä
doar In mici grupuri, alãturi de infanterie. CInd Inaintarca a
progresat, aceastã distributie separatã a degenerat curInd in
dispersare, cu consecinte nefaste.
Englezii au irosit astfel avantajul initial, oblinut prin micarea
br strategicã de Impresurare, care’Il derutase pe inamic luIndu-1
prin surprindere. Atacul britanic s-a dezmembrat de Ia sine. Ironic,
Rommel spunca: ,,Ce mai conteazã dacã ai douä tancuri, iar eu

246
doar unul, dacã tile Imprãtii i ma lai sã tile zdrobesc piesã cu
piesã? Mi-al facut cadou succcsiv trci brigazi”.
Sursa necazului era o veche maxima cxistentã in toate
manualele militare oficiale i Ia Colegiul de stat major, potrivit cãrcia
,,distrugcrca principalcior foric ale inamicului pe cIrnpul de lupta”
rcprezintã obiectivul primordial i singurul care contcazä pcntni
tin cornandant militar. mire cele douã rãzboaic mondiale, aceastä
maxima a fost rcspcctatä cu slintenie dc unii comandan(i cu gindire
dc infantetistatunci cInd analizau fclul In care trcbuiau säIi utilizczc
tancurile aflate Ia dispoziic. Ei an fost In stare chiar sa afirme:
,,Distrugcrca tancurilor inarnicului, ca apoi sã dcsfurüm bãtãlia”.
Persistenta acestui mod de a gIndi a fost dcoscbit de cvidcntä In
instructiunile date Armatci a 8-a i unitä;ilor ci blindate: ,,Obicctivul
vostru iincdiat estc distrugerca forielor blindate ale inamicului”. 0
forta blindatã In sine nu poate sä lie un object iv imcdiat dcoarece
se micã, i nu poatc fi fixatä ca una de infantcrie. Mai dcgrabä o
distrugi indirect. atrãgInd-o sa apcre san sä redobIndeascã un punct
dc importanä dcosebitã. Incercind sä ,,distruga” Pc o cale prca
directã fortele blindate ale lui Rommel, greu dc fixat i dc reperat,
tancurilc britanice s-au imprãtiat i, totodatã, s-au Iãsat atrase
prca uor In capcancle lui prcväzute cu tunuri antitanc.
Corpul 30 Arniatã britanic a trecut fronticra in zorii zilci de
18 noiembrie 1941, i S-a Indreptat spre Tobruk, aflat Ia o distanã
de 145 kilomctri. Inaintareaa fostprotejatadeo ,,umbrelãacrianä”,
care nu sc justifica In ace! moment, IntrucIt furtuna putcrnicä din
timpul nopii fcusc impracticabilc acrodromurile inamicului i
avioanIc accstuia nu s-au dcsprins de Ia sol. Din acelai motiv,
fiptul Ca Inaintarea a fost Incctinitä dc starca proastá a drumurilor
n-a avut importanã. Rommcl flu tia nimic desprc ,,furtuna dc
otel” care urma sã sc dczIänuie. El Sc concentra asupra prcgãtirilor
propriului asalt Impotriva Tobrukului. Fortelc Iui sc dcplasascra
intr-acolo pcntru a Ii gata dc atac, dar läsasc o fortä dc acoperire
putcrnicã in dccrt, spre sud, pcntru a bloca once intcrvcntic.
La lãsarca scrii, coloancle britanice dc blindatc atinscserã
linia Tnigh el Ahd. iar a doua zi dimincaa an fortat inaintarca sprc

247
nord. Frontul br de atac, de 50 Km, s-a cxtins Ia 80 Kin in timpul
Inaintãrii prin spatcic paravanului lui Romrncl, grccalã at cärci
cfect n-a IntIrziat sä sc vadä.
In ccntru, cele douä rcgimcntc dc avangarda ale Bi’igãzii 7
blindate au ajuns i au ocupat acrodromul de Ia Sidi Razcgh, la
numai 32 Km de perimetrul Tobrukului. Restul brigazii. Insã, i
grupul de sprijin al divizci n-au apärut decIt a doua zi dimincaä, 20
noicnibrie 1941. Intre limp Rommel a dislocat rapid o pane din
Divizia Aflika, cu un marc numàr de tunuri antitanc, pentru a se
apãra i a bboca trecerca. Foilcic britanice aflate acobo nu au primit
nici un fcl de Intäriri dcoarcce ceieialtc douã brigazi blindatc
IntImpinascrã grcutãi, una mult spic vest, jar cealaltä muit spre
est, iar Divizia I sud-africanä fuscse i ca Inipinsa spre vest.
Pc flancul de vest Brigada 22 blindatä däduse pcste tancurile
italiene. AcionInd sa ic impingã in spate, foreIe engleze au ajuns
sá atace poziiiIc fortificate ale inamicului In apropicre de Bir ci
Gubi. Bnigada 22 era alcätuitä din regimente de soidai din garda
regala, abia sositi in desert, din care S-au format regimente de
tancuni. Intr-un asalt eroic — realizat In spiritul nemuritor al ,,Atacului
Brigäzii Uoare” de la Balaclava — ele au fost bombardate puternic
de tunurile italicnibor Ingropate in pãinInt i au pierdut peste 40 din
cele 160 de tancuri pe care le aveau. Apreciind cä atacul se
desfáura bine, comandantul unitãii a deviat trupele sud-africane
in directia respectivä, pentru a ocupa Bir el Gubi.
Pc flancul de est, grupul Bnigäzii 4 blindate, care se Imprätiase
pe o fiie de 40 Km in urrnãrirca unei unitati germane de ccrcetare,
tusese bat prin surpnindere de apariia unci puternice forte bjindatc
gennanc in spate. Unitätile allate aici au fost zdrobitc, Inainte ca
vreuna din celelalte douä unitãti sa revinã pentru a ajuta la stãvilirea
atacului inamicului. Aceastã 1oviturt a fost rezultatul primei
contraactiuni a lui Rommel i a apartinut unui putcrnic grup de
luptä(incluzirid cele douã unitái de tancuni ale Diviziei 21 blindate),
trimis In sud pentru a cxpiora situatia.
Trupele britanice de blindate de pc acest flanc au bcneficiat
de ansa de a nu se confrunta cu atacul concentrat lansat a doua

248
zi dirnineata dc Intregul Afrika Koips. Acest moment de rägaz s-a
datorat unui raport care 1-a indus in eroare pe Crucwcll,
cornandanitil liii Afrika Korps. El a crezut Ca inaintarea britanici
cea mai pcriculoasa se dcsfàura dc-a lungul rutci nordice. Trigh
Capuzzo. Ca urmare, i-a deplasat ambele divizii de tancuri sprc
Capuzzo, unde a gäsit 0 zona pustic. Orb ii datoritä lipsei ccrcetãrii
acrienc, nenflii bijbiiau Inca prin ,,ccata rãzboiului”. La accasta s-a
adaugat faptul cä Divizia 21 tancuri a rãmas farã combustibil in
rimpul incursiunli sprc est, i a fost ternporar irnobilizatã. Doar
Divizia 15 tancuri a rcuit sã sc Intoarcä in ziua aceca, i dupiamiaza
a lovit Brigada a 4-a blindatã, rämasã izolatä Ia Gabr Saich.
ReccpionInd pentru a doua zi consccutiv greul contralovi(urii germane,
aceasta a sufcrit noi pierderi. Comandanii britanici, dei
hine informati dcspre actiunile inarnicului, nu au profitat prompt de
ragazul i ocazia oferite prin plecarea tcmporarã de hi fala locului
a unitatilor din Afrika Koips pentru a aduna imcdiat cele trci brigäzi
blindate raspIndite C 0 suprafaã mare. Pc la arniazã, cInd prirnejdia
cc ameninta Brigada 4 b[indatã a dcvenit evidentã, Brigada 22 a
fost (rimisä spre est pentru a o Intári, In bc sä Incerccjonciunea
Cu Brigada 7 la Sidi Rezegh, cum se stabilise initial. Brigada 22
trcbuia sä parcurgã o distantä mare de hi un flanc la ceiãlah i flu
a putut ajunge Ia destinatie decIt la läsarca Intunericului, prea tIrziu
pcntru a mai participa la luptä.
In tot acest interval, Divizia din Noua Zcelandã i Brigada
de tancui-i grele a Corpuiui 13 Armatä se aflascrä la numai 11 Km
distantä, la Bir Gibni — gata sä demareze Inaintarea i sa ajute.
Accasta n-a fost insä chernatã sä se angajeze in bätälia de blindate,
iar oferta ic-a fost refuzatã. E de neconceput cit de departe s-a
mcrs PC ideca celor ,,dotLã compartimente” In condtLcerca accstci
bãtälii.

In dimineata zilci dc 21 noiembric 1941, brigada biitanicä

blindatã dC Ia Gabr Saich a constatat Ca inarnicul dispärusc de pc
front. Manevra nemtilor nu se produsese la intImplare, cäci Ronirnel
ii thcuse deja 0 idee ciarã in privinta desfaurarii forclor britanice
i ordonase lui Cruewell sá atace. cu ambele divizii do lancuri,

249
forta britanicã PC pozitlile Inaintate de Ia Sidi Rezegh.
Norrie tocrnai ordonasc ca aceastã fortä sa porneascä spre
Tobruk, iar garnizoana de acolo sã mnceapã atacul de sträpungerc
a barajului inamic. Atacul a fost anihilat inainte de a inecpe. La
ora 8 am., doui coloane de blindate germane s-au ivit concornitcrn
dinspre sud i est. Douii din cele trei unitãi britanice blindate au
fost deviate in pripä pentru a Ic Infrunta, mnaintarea spre Tobruk
fund conhinuatá doar de o singurã unitatc (Unitatea 6 de tancuri).
Tunurile bine plasate ale inamicului s-au concentrat Cu uurinta
asupra acestci unice unitati. A fost un alt ,,Atac al Brigäzii Uoarc”
— In cazul de fatã o brigada mult prea ,,uoarä”. Celelalte douã
unitäi blindate au fost asaltate Cu toatã forta de Afrika Korps.
Una dintre dc, Brigada 7, a fost InfrIntã i aproape nimicitã de
Divizia 21 tancuri. Cealaltã, Regimentul regal 2 taneuri a atacat
cu Indrãznealã i eficienã Divizia 15 tancuri, tragInd din mers, i a
reuit sä-l alunge pe inamic. Dar nemtii au atacat din nou dupäamiaza,
aplicInd inteligent noua br tacticà de a Impinge in fata
tancuribor i In flancurile adversarului, tunurile antitanc. Pierderile
au fost atIt de man, IncIt resturile epuizate ale Brigazii 7 blindate
n-au putut fi salvate dec11 Intr-un tIrziu prin sosirea mult atcptatã
a Brigazii 22 blindate, de Ia Gabr Saleh. Brigada 4 a apärut abia a
doua zi. Garnizoana din Tobruk a Inaintat pe aproximativ ase
kilometni In adIncimea barajului de Impresurare organizat dc nemi
i de italieni, dar s-a oprit din cauza insucccsului Corpului 30
Armatä. Fonla de sträpungere a rämas pe o protuberanã Ingustã,
in mijiocul inamicului.
La rcvánsatul zorilor, In cea de a cincea zi, Afrika Korps a
dispärut din nou, de data aceasta pentru a-i completa rezervele
de carburant i muniii. Rommeb nu accepta nici aceastã pauzä de
scurtã duratã, aa C pe la mijiocul zilci a sosit Ia carticruF general
al Divizici 21 tancuri, rãrnasã IIngä cImpul de luptã, i a lansat-o
Intr-un atac indirect. Pornind spre vest, prin valea situatã Ia nord
de Sidi Rezegh, pnintr-o micare de ocobire, a lovit apoi Ilancub
vestic al poziiibor britanicc. UrcInd nãvalnic panta, a ocupat
aerodrornial i a distrus o parte a grupului de susinerc. pInã cind

250
cclclallc douä brigazi blindac britanice au putut interveni.
Contraatacurile br tardive i necoordonate s-au sfirit confuz Ia
lãsarea noptii. Accastã zi ncfastã flu s-a soldat doar cu atIt. Divizia
15 tancuri, revenind in amurg PC cImpul de luptä, a lovit spateic
Brigazii 4 blindate i a Impresurat zona In care se afiau cartierul
general, rcervcIc accstcia i Unitatea 8 de husari. Luatã prin
surpriridere, majoritatca pcrsonalului, a tancurilor i a aparaturii
radio au fost capturate. Comandantul brigazii conducca contraatacul
de Ia Sidi Rezegh i a scãpat - dar In zorii zilci dc 23 noicinbric
1941 s-a väzut confruntat cu o brigada mutilatã, imprãtiatä i
frä mijloace de a conduce i reasambla fragrncntclc ränlase.
Dezastrul 1-a pus in situaia de a nu pulea actiona pc parcursul
unci zile cc avea sa se dovcdeascã rnai criticã decit precedenta.
Ceva mai tIrziu i s-a okrit ocazia unci compensäri — Cartierul
general al Af’rika Korps a avut o soartã similarä, In dimineata zilci
de 23 noiembric. Accasta s-a datorat faptului cä Cunningham a
ordonat, In sfirit, Corpului 13 Armatã sä Inceapã Inaintarca.
Trupoic din Noua Zcclandã au capturat Capuzzo Ia 22 noicmbrie
1941, iar unci brigazi (a 6-a) i s-a cerut sã fortezc inaintarea spre
Sidi Rczcgh. Curind dup rcvãrsatul zorilor, Ia 23 noiembrie, aceasta
a atacat i a dcvastat Cart icrul gncra1 al Afrika Korps. Crucwell
a rcuit sa nu lie luat prizonier plecInd cu puin limp Inainte pentru
a conduce urmätoarca fazä a luptei. Pierderea personalului operativ
a Iegãturibor radio au conslituit un neajuns gray in zilele urmãtoare
— Cu mult rnai marc decIt Ii inchipuiau englczii, prcocupai, de
aitfel, dc proprilic br necazuri.
Duminicã, 23 noicrnbric 1941, era pentru Anglia ,,Duminica
dinaintea postului Crãciunului”, iar pentru Germania ,,Totensonntag”
— ,,Duminica moriIor’. Ceic Intimplate In dccrt In acca zijustificã
denumirca data acelci zi le dupã calendanil br rcligios.
in timpul nopii. foia britanicä de Ia Sidi Rezcgh se reträsese
puin spre sud, pcntni a aLepta Intãririle ce urmau sã soseascä o
data cu I)ivizia I sud-africanä. Din nefericire, jonciunca nu s-a
mai realizat, caci un atac-concer1trat lansat de cele douä divizii de
tancuri, cc s-au ivit din ceaa diminetii, a luat prin surprindere trupeic

251
cnglczc i sud-africane, dczrnembrIndu-Ic, lovindu-ic putcrnic
tabcrclc mobile i producind pan icä i dcrutä gcncralà. Dczastrul
ar fi fost i mai mare dacä diviziilc dc tancuri nil ar Ii lost rcchcrnac
de nfl semnal dat dc Crcuwcll, care nu avca Inca o imagine clara
asupra situatici i intcniona S Sc uncascä cu Divizia italianä Aricte
Inainte de a sc incumela Ia o Ioviturä dccisivä. ltalicnii an Inaintat
insä prea lent, asifel incit CnicwclI n-a putut lansa atacul decit
dupã-amiazä, dinsprc sud, Impotriva grupãrii principale a forcIor
inaintat aic mi Norric, a Brigãzii 5 sud-africanc, izolatä, i a Brigizii
22 blindatc. Efcctivc rnai mid izbutiscrä sã se strccoarc din
capcanã In acest interval. Pin Ia dccIanarca atacului german,
britanicii Sc organizascrã rnai binc In apàrare. Atacul german a
rcuit sä strãpungã poziii1c i sã Ii nimiccascã PC apratori (3 000
au lost capturai sau ucii),’ dar Afrika Korps a pierdut peste 70
din celc 160 dc tanciiri, care ii mai rümäseserã.
Picrdcrilc dc tancuri suferitc in acest atac direct asupra unei
pozitii defensive anulau succesul obtinut Prin mancvre abile in zilcic
precedcntc. lntr-adcvr, costul accstui succes tactic a lost rnai
marc. din punct de vedere strategic, pcntru ncmti. decIt once alt
clement al ,,Opcra!iunii Cruciatul”.in timp cc Corpul 30 Armatä
suferise picrdcri mult mai grcle (Ii rnai rämäscscrã doar 70 dc
tancuri aptc de luptä din totalul de 500) englczii Ii puteau reface
fortele apelInd la rczcrve, in timp cc Rominel nii dispunca dc aa
ceva.

La 24 noiemhric 1941, bãtãlia a cunoscut iaräi o Intorsãturã

drarnaticã: Rommel s-a strãduit sä-i valorifice victoria printr-o
loviturã adIncä la i dincolo dc frontierL In zona din spate a Armatci
a 8-a, folosind forteic sale mobilc. El n-a mai pierdut timpul atcptInd
adunarea tuturor fortelor i a pomit Inainte cu Divizia 2 1 tancuri
imcdiat cc aceasta a fost aptã sä se dcplasezc. El a preluat comanda
i a cerut Diviziei 15 sä 11 urmczc; i s-a prornis, totodatä, cã Unitatea
mobilã italianà, Diviza blindatã Arietc i divizia motorizatä Trieste
vor sprijini diviziilc de tancuri, pentru a putca inchidc cercul Injurtil
forte br britan ice.
Iniia1, aa cum aratä raportul redactat cii o scarä inainte i

252
Lrimis la Berlin i Rorna, Rommel intentiona sã profite de
dezorganizarca forc1or britanice i sa elibcrcze garnizoana
gerrnano-italiana dc Ia fronticrã. In acccai noaptc pianul lui s-a
extins. Mãrturiile principali1oroficri din statul sãu major, conhirmatc
de jumalul de rãzboi al Cartierului gcneral, arätau urinãtoarclc:
,,Comandantul suprem a decis sä ii urmãrcascä PC inarnic cu
diviziilc blindate, sä rcstaurczc situaia pe irontul Siollum i, in acclai
timp, sä taic cäilc de comunicatic din spatele englezilor, In zona
Sidi Omar... In acest fel ii obliga inamicul sã renunte Ia Iupta”.
Romrncl dejuca astfcl intenliiie comandantului advers, i,
concomitent, ataca spacle frontului adversarului i proviziiic
acestula. La momentul rcspectiv, ansc1e mi Rommel de a rcui
erau chiar mai man decit Ii Inchipuia ci. Cu o zi Inainte, ca urmare
a dcznodämIntului dezastruos al bätãlici fortelor blindatc,
Cunningham sc hotãrIse Sã se retragä peste graniä i a fost opnit’
numai dc Auchinleck, sosit cu avionul de la Cairo pentru a insista
sä continue lupta. Saltul nãvalnic al lui Rommel spre graniä a
provocat panica i a alar mat Ia maximum Cartierul general al
Armatei a 8-a.
La ora patru dupa-arniaa. Rommel a atins fronticra in punctul
Bir Shcferzen — dupä cc a strãbätut in cinci ore o porii.mc dc
dcert de peste 95 Km. El a tnimis imediat un gnup dc luptä peste
sirma ghimpata a graniei intr-un atac spre nord-est, cätre
trccätoarca Halfaya, pentru a prclua controlul asupra cäii de
aprovizionarc i de retragenc spre coastä a Armatci a 8-a.
Concornitent, a intcnsificat presiunea i asupra spatelui acesteia.
Dupã cc a condus grupul de luptä PC 0 poriune din drum, Rommel
a pornit inapoi, dan a rãmas imobilizat In decrt din cauza unci
defectiuni de motor. Spre norocul lui, Cruewell, care trecea
Intimplätor pe acolo, 1-a luat cu maina sa. Pentru cä se läsase
intunericul, n-au reuit sa gäseascä o breä In sIrma frontierci i
au petrecut noaptea mnconjunati de trupele britanice i indienc din
zonã. Maina lui Cruewell, capturatä de Ia englezi, i-a ajutat In zoni
sã se strecoare fnä a fi obsenvati, i sä ajungä cu binc Ia Carticrul
general al Diviziei 21 blindate. Aici Rommel a constatat cã Divizia

253
15 blindatã flu sosise Inca la frontierã, jar Divizia Arietc se oprise
din rnar cmnd VãZLISC pozitiilc Brigãzii I sud-africane dispuse dc-a
curmeziu1 cäii ci de mnainlare. Nici coloancle care transportau
rczcrvelc de combustibil flu ajunscscrã Ia destinaic. Accstc IntIrzicri
nu numai Ca LI frInat contralovitura liii Rommel, dar au dus i la
dirninuarea ci. Planul mi de a triinite un grup de luptã la Habata,
spre cst, tinde sc alla statia fcroviarä de aprovizionare a englezilor,
pcntru a bloca principala rutä de interior spre Egipt. a cäzut.
Totodatá, a fost ncvoit sã renunte Ia ideca dc a trimite alt grup dc
luptã sprc sud, la Jarabub Casis, dc-a lungul drurnului cc trccea pe
lIngã Foriul Maddalena, tinde sc afla Cartierul general al Armatei
a 8-a (aciunea ar Ii sporit alerta In rIndul englezilor). In zona dc
frontierã, ziua s-a scurs rarã succcse, cãci asaltul costisitor dc Ia
Sidi Ornar, lansat dc regimentul de tancuri al Divizici 21 blindate, a
cuat. [ntr-un tIrziu. cInd si-a Facut aparitia i Divizia 1 5 blindatã,
mult mai putcrnicã, Inaintarca navalnica sprc nord, dc-a lungul
graniei, s-a soldat doar cu distrugerca unui atelier dc campanie, in
care se rcparau 16 tancuri britanicc
Rezultatcie modeste, dupã ameninarca cc planase cu 0 Zi
Inainte asupra br, Ic-a ofcrit cnglezilor ansa de a-si trage sufletul
i de a-si rccãpãta cumpãtul. h plus, In cca dc a trcia zi, la 26
noicmbric 1941, Cunningham a fost inloctiit ía conducerea Armatci
a 8-a, cu adjunctul cfu1ui Statului major general ab Iui Auchinleck,
Neil Ritchie. Accastä numire era rnenitã sa asigure continuarca
Iuptci, indifercnt dc riscuri. Engiezii au avut mare noroc Cu inarnicul
ratase distrugerea celor douã man depozite de campanie dc Ia sud
de Trigh ci Abd, care asigurau posibibitatca de a continua lupta i
de a rclua ofensiva. Diviziile blindate germane trccuserã mult prea
la nord de depozitele de campanie. In schimb, dacã italicnii ar fi
continuat Inaintarca, s-ar fi apropiat de dc periculos de mulL
Dei atacul liii Rommel scãzusc In intcnsitate, In dimineaa
de 26 noiembrie 1941, situaia englezilor era Inca precarä. Corpul
30 Armatã era aa dc slãhit IncIt n-a mntreprins nimic, in tot cursul
zibei, sã slãbcascá prcsiunca inamicului aspra spatelui Corpului 13
Armatä care, In afara faptului cã crau separate Ia mare distanta,

254
nu avcau nici lcgaturi radio corespunzätoare. Germanii sc
confruntau cu aceeai problemã — pierderea lcgaturilor radio — in
cazul br cu efecte mult rnai grave, deoarcce ansc1e br depindeau
de realizarca unci aciuni rapidc i coordonate in zona din spateic
englezilor. Trupele engleze se mentincau cu fcrrnitate pc poziii1c
de la fronticrã, In timp cc avangarda Corpului 13 continua sa forieze
mnaintarea spre vest pcntru a face jonciunea cu foilele de Ia Tobruk,
pcntru a reabiza o dublã ameninarc asupra spatebul frontului liii
Rommeb. Aceastã amenintarc determinase Carticrul general al
grupului de blindate de Ia El Adem sä solicite intoarccrea diviziibor
blindate pentni a anuba accastã presiunc.
Aceste ccrcri venite din spatcle frontubui, combinate cu
dcfectiuniIc sistemului de comunicare radio Cu lipsa de carburant
au avut ca efect dejucarea planuribor lui Rommel privitoare Ia
continuarca luptci. In diminea!a de 26 noicmbrie 1941, Rommcl ii
ordonase bui Cruewell ,,sa curcte fron tub de la Sollurn”, printr-un
atac simultan — Divizia 15 bbindatã, pe 0 parte, i Divizia 21, Pc
ccalaltä parte. Spre stupoarca lui, a constatat cä Divizia 15 pbecase
mnapoi la Bardia in zorli zilei, pcntru a-i completa stocul de carburant
i de muniii. Apoi, exact cind aceasta se Intorcca pe cImpul dc
bupta, a aflat cä i Divizia 21 se retrãsese din Halfaya, interprctInd
grcit un ordin, i cã se indrepta tot sprc Bardia, pentru a face
plinub. Ca urrnarc In ziua aceca n-a mai avut bc nici o actiunc, iar
seara Rommeb a decis, cu pãrcre de rãu, sã base Divizia 21 blindatã
sa Ii continue druinul spre Tobruk. In dimineata urmãtoarc a dat
aceeai dispoziie Divizici 15, dupä un atac matinal in care a izbutit
sa distruga cartierul general i elementele de sustincre abc brigazii
din Noua Zeelandä, aflatã ccl mai In spate. Acesta a fost sfIritub
contraofensivei germane care debutase atIt de prornitãtor.
Comentariilc retrospective au fost inh1ucnate, firetc, de faptul Ca
atacul euase. S-a afirmat cã Rommel ar fi trebuit sã exploateze
Intr-o zonã restrinsä succesul de Ia Sidi Rezegli: sa bichidezc cc
mai rãmãscsc din Corpul 30 Armatã, sau sä zdrobcascä divizia din
Noua Zeelandã aflatä pe poziii1e Inaintate on sã cucereascã
Tobrukul — curãtindu-i astfel flancul i liniibe de aprovizionarc.

255
Nici una dintre aceste solutii tactice nu oferca, insã, perspective
stracgice decisive in lupta impotriva cuglezilor i, In plus, includcau
riscul ca Rommcl sã piardã timp i sä-i dim inueze forteic Intr-un
asalt nefructuos. Inferioritatca lui Rommel, Inca dc Ia Inceput, genera
riscul tie a fi Infrint intr-o hàtätie dc uzurã. Tancurile rämasc

din Corpul 30 Armatä. mult mai rapide, ar Ii putut cvita lupta

obligindu-Ic sã ic fugareasca far cIct. Cclclaltc soluii tacticc
sugerate Inscmnau atacarca infanterici i a artilerici in poziiilc br
defensive. Faptul Ca nuli puteu permite sä Sc angajzc intr-o
bãtãlic de uzurãjustifica hotãrIrca Iui de a mi Ic ma in considcrarc.
El a optat pcntru un aac in adIncimc, CU toatc forteic sale mobile
la care se adaugau unitãile italiene mobile, cñci rcuisc sä-I
convingã PC Mussolini sã Ic plaseze sub cornanda liii.
Rommel a fost criticat adesca pentru caractcrul imprudent
al hotãririi sale. Istoria rnilitarã aratä insã cã o ascrnenea tacticä s-a
bucurat de ncnumãrate on de sucecs, in special datoritã efcctului
dernoralizatorasupra inamicului. In sprijinul tacticii adoptate venea
i expcricna pcrsonalã a lui Rommel. In aprilic i In iunie, reuise
sã deLemine o retragerc britanicä (In primul caz o prähuirc) printr-o
loviturã similarä, Cu o fortã mai mica i dc pe poziii mai puin
amcnintãtoare. Douä luni mai tIrziu — In ianuarie 1942 — un al
patrulca atac In admnciine, dci mai pi4in adInc dccIt in noicrnbric,
I-a adus PC punctul dc a retcza posihilitatca de rctragerc a englczilor.
In plus, cind a lansat asaltul sãu din noicmbric, fortelc adverse
erau mai dispcrsatc i mai dezmembrate decIt In cclelalaltc
trei cazuri, incheiatc Cu SUCCCS. Eccul lui s-a datorat: IntIrzicrii
Diviziei 15 blindate i inerici fortcbor mobile italiene In sprijinirea
atacului lansat de Divizia 21 blindatã; picrderii avIntului necesar
va1orificrii ,,valului de soc”; aciunii nesigule i zadarnice de Ia
frontierä (datoratä In parte Iipsei de informaii precise. defccliunilor
legaturilor radio i ordinclor interprctate greit); organizärii de cãtrc
englezi a unei forte ameninatoarc In spatele fortclor sale; hotäririi
Iui Auchinleck de a continua bãtälia, In bc de a se retrage; inlocuirii
comandantului Armatei a 8-a britanice Intr-un moment cheie. Noul
comandant, date find imprejurärile, a fost nevoit sä continue bãtälia,

256
indifcrcnt de riscuri, ceca cc s-a dovedit o dccizic norocoasã.
Mai cxistã un factor cc rncritã atentic, date fund Inväärnintc1c
liii: decizia de a continua bãtälia nu ar Ii avut nici o valoare, ba ar
Ii fost chiar dczastruoasä. dacä panica provocatã dc Rommel s-ar
fi cxtins. Dar majoritatca ,,fragmcntclor” Corpului 30 au rãrnas pe
pozitiile br sau In apropicrea acestora. chiar dacã erau izolate, ca
de aitfel i ceic ale Corpului 13. Insui faplul ca sc afiau imprätiate
buirnäcite de loviturile din zilele prccedcntc,le-a determinat sa nu
Incerce sã se retragã spre bazã. Li s-a pãrlLt, probabil, mai Iiflcbcpt
sä ,,stca ncniicatc”, Ia marginea vIrtcjului, chiar dacã Iluxul
devenise inccrt.

Dupä cc contraatacul strategic al Iui Rommel nu si—a aLms

scopul, s-a pus In primul rInd Intrebarca dacã Ii va reveni dupa
ccc, iar in al doilca rInd dacä ii va rcdobindi suprcrnaia.
Surprinzãtoi dacã sc tine sama dc for(a sa rclativ siabä, ci a
izbutit sã raspundã pozitiv Ia ambeic Intrcbri. Cu bate accs1a, n-a
putut profita do avantajul rcdobIndii i, in final, a fost nevoit sa so
rctragã, datoritã uzurii acurnu late. Acest deznodãmint dcmonstreazã
cã Rommel a avut dreptate cind, Ia 24 noicmbric 194 1,s-a angajat
in acel contraatac strategic in adIncime aparent imprudent — era
singura actiune cc-i putca oferi ansc rcalc de a Inclina dccisiv
balanta in favoarea lui.

CInd Afrika Korps s-a Irutors inapoi, spre vest, cu cole 60 do

tancuri de care mai dispunea (dintre care o treirne erau tancuri
uoare), anscbe de a recItiga, printr-o acliune directä, terenul
pierdut Ia Tobruk pãreau slabc i Insai situatia tnipclor sale era
foarte precarä. Lnaintarea spre vest a Divizici din Noua
Zcelandä, sustinutä de aproape 90 de tancuri Valentine i Matilda,
strãpunscserä incercuirca realizatä do Rommel in noaptea dc
26 noiernbric 1941 i facuscrã jonctiunea cu forta britanicã din
Tobruk, care dispunea de rnai mult de 70 de tancuri (inclusiv 20
dc tancuri uoare). Dc asemenca, cnglczii primiserä intãriri de Ia
bazä, puterea Diviziei 7 blindate ajungInd ba aproapc 130 tancuri.
In aceste conditii, cnglczii aveau acurn o superioritate de 5 Ia I in

257
cc privctc tancurile i de 7 la 1 dacä ne rclcrim Ia tancurile
mnarmate cu tunuri. PresupunInd cä accstea ar fl lost utilizate de o
manierä conccntratã, anse1c lui Afrika Korps s-ar Ii redus drastic
(nurnai Divizia 7 blindatã 1-ar fi putut zdrobi).
In prima fazã a retragcrii, Afrika Korps s-a aflat In primcjdie
i datoritä rnai ales faptului cä Divizia 21 blindatä, Intirziatã de un
blocaj PC un trascu, nu a putut veni in ajutorul Divizici 15 blindatc
cInd In dupä-amiaza de 27 noiernbrie 1941 aceasta a fost
interceptatä i atacatä de ceic douä brigazi ale Divizici 7 blindatã.
cc dispunea do un numãr de tancuri dc Irci on mai marc. 0 biigadä
(a 22-a) i-a barat calca, in Limp cc ccalaltã (a 4-a) a atacat din
Ilanc coloana aflatä in mar, lutcInd ravagii In rIndul mijloacclor de
transport. Dei nenflii au izbutit sä sUivileascä atacul, inaru1 br
spre vest, pe drumul Trigh Capuzzo a fost stopat. Spre apusul
soarelui tancurile englczc s-au retras spre sud, in desert, pcntru a
Sc odihni peste noapte Inir-un bivuac, aa cum proccdau dc obicci.
Acest lucru le-a permis nerntilor sä for eze mnaintarea spre vest, Ia
adãpostul Intuncricului. A doua zi, brigazilc britanice dc blindate
au reluat atacul, dar au fost tinute Ia distantã de barajul antitanc al
inamicului. Scara, nemtii au putut forta din nou Inaintarea, fàr nici
o dificultate.

In dimineata zilci de 29 noiembric 1941, Afrika Korps a rcuit

sä facä jonciunca cu rcstul fortelor lui Rommel, i ä scapc de
presiunca ataculul inamic. A doua zi, Rommel a atacat Brigada 6
din Noua Zeclandã, aflatã pe mnällimea dc la Sidi Rczcgh. El a
utilizat Divizia Ariete pentru a-si acoperi flancul i a preIntimpina
un posibil atac din partca blindatclorbritanicc aflatc Ia sud. Tancurile
sale au atacat dinsprc vest, iar infanteria dinspre sud. In seara
acc1eiai zile, Brigada 6 din Noua Zcelandã a ccdat mnältimca. 0
parte din fortele brigazii au rcuit S Sc desprindä i sã so alãturc
corpului principal al divizici, In valca de lInga Bdlliamcd. Blindateic
britanice, dei superioarc numeric datoritã noilor livräri de tancuri,
i aflate sub comanda Brigãzii 4, nu au Intrcprins nici o acliune
viguroasä pentru a sträpunge ,,barajul” hii Rommel i a-si ajuta
camarazii. Comandantii britanici, prea adesca atrai In capcanele

258
1111 kiiiiiiel, au adoptat 0 prudcntã exccsivä care i-a determinat si
Hi c1innCZC.

n zoili zilci dc I dcccrnbrie 1941, Rommcl aimpresurat strIns

kw!clc din Noua Zcclandã aflate Ia Beihamed, i a täiat ,,coridorul’
carc Ic unca cu garnizoana din Tobruk. Aproxirnativ Ia 4.30 a iii.,
Brigizii 4 blindatã i s-a ordonat sä porncascã ,,cu toatã viteza”
spre nord la prima gcanä dc Iurninä i sä atacc tancurile inam ice
,,cu once prc. Bnigada s-a pus in micarc PC Ia ora 7 a.m., a
ajuns Ia terenul de atcrizarc dc Ia Sidi Rezegh Ia ora 9 am., i a
fàcutjonciunca en trupele din Noua Zcelandã. Britanicli an planuit
un contraatac Impotniva tancunilor inamice -— estimate Ia ,,circa
40”. Pentru cã 0 pante a trupelor din Noua Zeclandã sufcriscrä
deja pierdeni grclc, s-a renuntat Ia actiunc i s-a dat ordinul de
reiragere generala. Ceea ce mai rãmäscsc din Divizia Noua
Zcelandä s-a retnas cãtre est, Ia Zaafran (apoi, In timpul noptii, la
fronticrä), In timp cc Bnigada 4 blindatä a pornit intr-o retragere de
40 Km. spre sud, pmna Ia Bir Bcrrancb.
Rezultatul acesici a treia faze a bãtãliei a insemnat no succes
uirnitor al fortci germane inferloare numeric intr-o proporie de 1
Ia 7 Ia inceputul luptei, i care acum redusese diferdnta la I la 4,
mind in calcul totalul tancurilor englezilor.
Auchinleck, sosit cu avionul Ia Carticrul general al Armatei
a 8-a a estimal corect inferioritatea foilelor Iui Rommel, i s-a
decis sä continue bätälia. El dispunca de forte proaspetc i de
tancuri de rezervä pe care Ic putea aduce Ia fata locului. Divizia 4
indiana a fost inlocuitä de Ia fnontierä cu Divizia 2 sud-africanä, i
trimisä in fata sä se alãturc Diviziei 7 blindate intr-o micare de
inväluire menitä sá taie Iiniile de aprovizionare i de retragere ale
lui Rommel.
CInd Rommel a aflat despre aceastä nouä i puternicä
amenintare, s-a decis Sä se retragã spre vest, i sã1i concentreze
tancurile pcntru 0 Ioviturã cc viza zädãrnicirea micärii britanice
de mnväluirc. Astfel, in noaptea de 4 decembrie 1941, Afrika Korps
a abandonat incercuirea Tobrukului i a plecat in ascuns spre vest.
In acceai dimineatä, brigada din avangarda Divizici 4 indiene

259
lansase un atac asupra poziiiior italienc dc Ia Bir ci Gubi (Ia 32
Km sud dc Sidi Rczcgh). dar asaitul a cuat sub focul apãrãtoriIor.
Atacul, rciuat a doua zi dimincatä, a fost din nou rcspins. In timpul
accstor opcratiuni, blindatcic britanicc care acopcriscrã Ilancul de
nord Impotriva unci posibile intcrvcnlii a Iui Rommcl s—au retras in
dupa-amiaza ziici dc 5 dcccmbric 1941, la bivuacuri pcntru a
tin nou sistcm dc camparnent. La ora 5.30 p.m.. tancurilc Iui
Roinmel au apärut brusc PC leatrul dc iuplä. Ia Bir ci Gubi, i au
prins o artc a brigãzii indiciic ncprotcjatc (rcstui a izbutit s 1lIg
Ia iãsarca intuncricuiui).
Ca urmarc a accstui rccul. comandantul Corpuiui 30 Armatá.
Norrie. a dccis sã amIne rccon1zata mnaintarc PC flanc spre Aeroma
— hotãrirc ce a rcdus anscic dc a-i täia 1w Rommcl calca dc
rctragcrc. I3rigada4 blindatã a primit ordinul dc a rcpcra i distrugc
blindatcic inamicului, Inainte de a sc Inccrca o noua inaiutarc.
Accastã sarcinã n-a fost IndcpIinitã. Ccrcctarca documcntclor
aratã cã n-au fost prca rnuitc strãdanii In accst sens, dei sosirca
a inca 40 dc tancuri ridicasc numãrul total hi cifra de 136 — de
aproapc trci on mai mult dccIt avca Afrika Korps. Brigada a
pctrecut urmãtoarclc douã zile pc poziii1c de IIngã Bir ci Gubi, dc
unde a cfcctuat cItcva incursiuni, ciitni a-i atrage pc inarnic Intr-un
asalt direct, In bãtaia tunurilor Divizici 4 indiene, lucru cc nu Ic-a
rcuit englczilor.
La 7 dcccmbric 1941, Rommcl a hotãrit Sã Sc rctragä PC
linia Gazala, dupa cc i se comunicase cä nu avcau ansc sa
primeascã Intäriri pinã Ia sfiritiil anului. In noaptea accca, Afrika
Korps a inccput rctragcrca. Englczilor ic-a trcbuit ceva timp pInã
sã-i dea scama cc sc IntImpla. Tancurilc au Inccput Inaintarea
spre ,,Podul cavaicrilor”, räscrucc de drurnuri Ia sud dc Acroma,
abia PC 9 dcccmbric 1941. Inaintarca a fost stãvilitä dc o aricrgarda
inamicä Ia 13 Km de ,,Podul cavaicrilor”, fapt cc dovcdetc Ca
foricle britanicc crau prcocupalc dc a sc protcja i nu dc a prindc
inamicul In capcanä. La ii dcccmbrie 1941, Rommel a ajuns cu
binc Ia Gazala. undc fuscsc prcgatita din vrcmc o poziic dcfcnsivã
dc rczcrvä.

260
 La 13 dcccrnbric 1941. Corpul 13 Armatã, care preltiase
misiunea urmãririi inamicului, comandat dc Godwin—Austen, a hinsai
un atac pc linia Gazala. Lovitura frontalä a fost anihilatã, Insã
Corpul mobil italian carc acopcrca flanctil mi Rommcl dinsprc interior
a cedat rapid sub presiunc. Aripa stIngã a cnglczilor a ajuns
la Sidi Brcghisc, la 25 Km in spatclc linici Gazala, dar un contraatac
cii tancuri al lul Rommcl a stopat invaluirea.
La 14 dcccmbric 1941. inainte dc rcluarca atacului, GodwinAtistcn
a trimis I3rigada 4 blindatä pe un trascu de Ilanc mai larg—
la Flaleg Eleba, o Incruciarc dc drumuri, la jumãtatca distantci
dintrc Gazala i Mechili. Accasã actiunc. care viza amcninarea
spatclui liii Rommel, a Inceput Ia ora 2.30 p.m. Dupã cc a sträbãtut
32 Km spre sud. brigada s-a opril pcntru a innopta i, Ia ora 7 am.,
a pornit sa parcurgã cci 95 Km ncccsari pentru a inchide ccrcul.
Din cauza drumului prost ea a ajuns Ia Haleg Elcba abia Ia 3 p.m.,
cii o Intirzicrc dc patru ore I’aà dc orarul stabilit — i totodatã prca
tIrziu pentru a mai sprijini atacul prin atragerca rczcrvei de tancuri
a lui Rommel, aa cum prevedea planul. In plus, o data ajunsä Ia
fata locului. a rämas pc P0Z1I1I i nil a Intrcprins nimic pcntru au
facc simità prezenta, astfcl Incit inamicul a constatat prezcna ci
doar a dowi zi dimincaa.
MacuI principal din 15 deccmbric 1941 s-adovcditunccc.
Print r-un asalt In apropierca coastci SC cItigasc un punct dc sprijin
linga pozitiilc dc la Gazala, dar atacul dc inväluirc a fost parat dc o
contraloviturà a tancurilor germane pc la amiazã, care a nimicit o
ii,re din avangarda cnglcza.
I :ffloanc1c supcrioarc ale Comandamentului britanic Inca mai
spciiu Ca puternica brigada de blindaic, pc carc o plasascrä in
spatele inamjcului, sä obtina, pînã a doua zi, cIteva rezultatc
lio(aiitoarc. In dirnineata zilci de 16 dccembric 1941, brigada s-a
deplasat 32 Km spre sud, pentru a sc aproviziona cii combustibil,
dar cmd s-a reIntors dupä-amiazä, a fost opritä dc un baraj antitanc
(liii piopa frontului i s-a retras spre sud, pentru a campa
peste noapte. S-a Inregistrat doar un schimb de focuri, de Ia mare
distatiã, de parcä cnglczii doreau doar sã-1 vadä PC inamic plecat

261
— ceca cc acesta a i fäcut profitind de calca libcrä cc i-a fost
Iäsatä. $i asta In conditiile in carc chiar dacã suicrise pierderi mid
In contralovitura Incununatä de succes din 1 5 decembric, Afrika
Korps rärnãscse doar cu 30 de tancuri. in vreme cc cnglczii
dispuneau dc aproapc 200. Rommcl ii dãdca scama cã nu va
putca rczista multä vrcmc PC linia Gazala i s-a dccis sä facä un
pas marc Inapol pcntru a ici din raza de aciunc a englezilor, i a
atcpta sä-i soseascä Intäririlc. El intentiona S Sc Intoarcã la
trccãtoarca de Ia Mcrsa Bicga, Ia frontiera cu Tripolitania, care
rcprczcnta o pozitic idealã pentru apärare. ACCS( toe fuscsc
trambulina dc lansare a prirnci lui ofensive, i intcniona sã—1
foloscascã din noti in acc1ai scop. Retragerca a inceplit in noaptea
dc 16 dcccrnbric 1941; Afrika Korps i Corpul mobil italian an
Iuat-o prin dccrt, In limp cc diviziilc dc infantcric italiene s-au
intors pc drumul dc coastä.
Englczii n-au rcuit sã dcc1aneze prompt urmãrirca. Brigada
4 blindatä a demarat abia a doua zi Ia ora 1 p.m., i dupa douã ore
de mers s-a oprit pen tru popasul dc noaptc, Ia doar 20 Km distanlã
de poziii1e Haleg Elcba, pe care locmai ic päräsise. In 18 dcccrnbrie
1941, Brigada 4 a inaintat prin dccrt pIna la tin pundt aflat Ia sud
de Mechili, dar luInd-o spre nord a ratat astfcl Intlinirea cu coada
coloanclor inarnicului aflat In rctragcrc.
Intre timp, Divizia 4 indiana, Imbarcatã in autovehicuic insoite
de tancuri a fortat mnaintarca apropiindu-se de coastã, prin tinutul
accidental Jebel Akhadar. Dcrna a fost cuceritä in dimineaa zilet
de 19 decembric — dar inarca maSã a coloanclor pedestre ale
inamicului trecuse deja en bine prin trccätoarc. 0 Incercare de a
le intercepta ccva mai Ia vest a fost zãdãrnicitä de tcrenul
accidentat i de Iipsa de carburant (an fost ajunse doar citeva
fragmente din coloancle inamice). Cea mai mare parte a fortelor
engleze s-a trezit irnobilizatä din cauza lipsei de carburanti. In
consecinã, s-a recurs Ia infanteria motorizatã pcniru a continua
urmärirca prin fIia de desert a marii meandre dc Ia Benghazi. La
22 decembrie 1941, ajungind Ia Antelat, a gäsittancurile inarnice

262
(30 Ia numär) insta late lIngä Beda Fomm — cii scopu! de a acopcri
rcragcrca spre coasã a fotlelor pcdcsrc italienc. Englczii an fIsl
(iflui Ia (Iistana pInã pe 22 dcccmbric. dmud ariergarda liii Rommcl
s—a mai rctras aproximativ 50 Km. spre Agebabia. mire tmp.
Brigada 22 blindaiã sosise pentru a consolida foitclc cnglcze.
Urmirind acriergarda inamiculu. L3tigada de garda i nai un
asal( Frontal la Gcdabia — care a cuat in timp cc [Irigada 22
.blindatã a efeclual o intoaiccrc. inaintInd aproximat!v 0 1< m 111
admnctil dccrtului. prin El Hasciat. Ea a suferit Insã o Iovituii
ncatcpta1ä. La 27 (tcccmbnc 194 1 , flancul ci a lost aacat imn
surprindere de tancuri geriirnne, i Inccrcuit trci ide mai iirziu, dup:i
Iuptc succesive. Aproximativ 30 de tancuri britanice an i’.btitit st
scape, dar 65 au fost distruse. In rcalizarea accslei riposte. Rommel
a tbst ajutat de cclc douä noi companii dc tancuri (30 de taocun).
care debarcascrã Ia Bcnghazi PC 19 dcccmbrie, exact iuaiitc de
evacuarca portuiui. Accstca erau primcle Intãriri pe care Ic primea
dc Ia dcbutul ,,Opcraiunii Cruciaiul”.
Lovitura sufcritâ dc englczi Ia El Haseiat a repre.-:cntat
incheicrca frustrantã a unci lungi urmäriri, un du rcc care stingca
cntuziasmul succcsului obinut in btãlia din jurul Thbmkului. Prn
rctragcrca silitä a 1w Remmel, s—au rcalizat, totui, profituri
substantialc. Astfcl, garnizoancic germano-italiene dc Ia fronticrã
au rãmas izolatc. lipsite de s craifla. Bardia s-a prcda !Ui
1942, iar celelalic dou posturi dc frontierä Ia 1 7 ianuarie 1 942.
Numärul prizonicrilor capturai In poziiilc de Ia frontier a ajuns Ia
20 000 (inclusiv cci dc la Sidi Omar), iai totalul pierderilor sufe;c
de Ax a atins 30 000 dc oameni. in cOmnLuae ca U X
cit au pierdut cnglczii. Aproape douã treimi din pierderile suferire
de inamic ciau soJdai italicni. Majoritatca germani!or
provcncau din efectivele personalului admrnistrativ. In ceic asc
sãptämIni englczii pierduscra in special soIdai diii trupc dc Irir,ã.
dintrc care multi vetcrani ai rãzhoiuiui din dccrt, care etat ‘ie
de mnlocuit. Dezavantajul dc a fi nevoiti sã se bizuic pe irunc !ipsite
dc cxpcricna luptei in dccrt avea sã dcvinã evident in wmivmc

263
bitã1ic, dcc1anatá in a treia sãptãmInã a lunii ianuaric. Rommel,
ale cãrui forte englczii Ic crcdcau epuizate, a lansat Inca una dintre
Ioviturilc sale ncatcptatc, soldatä cu rczultatc ascmãnãtoare celor
ale prirnului atac din 1941.
 Capitolul 16

,, Valid” se ridicà In Extremul Orient

incepind cu anul 193 1, japonczii au fost angrenai In actiuni

de cxtindere a unor capete de pod pe continentul asiatic, in dauna
chinezilor, släbiti de conflicte interne, i in deirimentul intereselor
arnericane i britanice. In acel an, invadaserã Manciuria,
transforrnInd-o Intr-un satelit al Japoniei. En 1932 au pätruns in
China propriu-zisã. jar din 1937 an facut un efort susinut pentru a
controla accst teritoriu irnens. Contracarali de gherile, au Intreprins
1101 actiuni expansioniste mcnitc sa le taie chinezilor once posibilitate
de aprovizionare din exterior.
In 1940, dup cuccrirea Franei i a Tarilor de Jos de cãtrc
Hitler, japonezii au profitat, determinIndu-i pe francezi sä consimtã
Ia ocuparea ,,protectoare” a Indochinei franccze de cãtre Japonia.
In replica. pe 24 julie 1941. preedinte1e Roosevelt a cerut
retragerea trupelorjaponcze din Indochina. La 26 iulie 1942, ci a
dispus Inghcarea tuturor activelorjaponeze din Statele Unite i
instituirea unui embargo asupra aprovizionãrii cu tilei pentni a-i
determina sã acccpte cererea.Churchil1 a reactionat i ci, jar douã
zilc rnai tIrziu guvern iii olandez, aflat In refugiu la Londra, a fost
convins sã facã ace1ai derners, ceea cc Insernna, cum rernarca

265
Churchill, Ca ,,Japonia era lipsitã dc liv, ãrilc vitaic dc titei”.
In discutiilc purtate, incepInd chiar diii 193 1, se admisese
Intotdeauna Ca accastã loviturã paralizantä va fora Japonia sä
lupte pcntru a cvita colapsul, ftc va renunta la i,olitica sa din ultimul
timp. Rcrnarcabil cstc faptul cã Japonia a amInat Inceperca
ostilitälilor trial binc de patru luni, i a mnccrcat sa ncgociezc ridicarca
cmbargoului la petrol. Guvernul Statcior Unite a condiionat
ridicarca cmbargoului de rctragcrca Japoniei nil numai din
Indochina, ci i diii China. Era grcu dc cã vrcun guvcrn,
Cu atit rnai puiii ccl japoncz, ar Ii putut Ingliii asernenea conditii
urnilitoare, un afront, care ar ii insemnat o ,,patä ruinoasã” pc
obrazul tãrii. In consccinã, InccpInd cii ultima sáptãrnInã a liii iulie,
sc atcpta In once moment dcclanarca räzboiului in Pacific. Pentru
amcricani i englezi cele pairu luni dc graic Inainte cajaponczii sa
lansczc atacul an fost salutare. Totui, nit s-a profitat suficient de
acest interval pentru a finaliza prcgtirilc defensive cc se impuncau.
in dimincaa zilei de 7 decembric 1 941, o fortã navalã
japonezâ cu vase portavioanc a efectuat un pulernic atac aerian
asupra bazei navale arnenicanc Pearl Harbour din Arhipelagul Hawaii.
Lovitura a fost lansatã Inaintea declaraiei dc räzboi, la fcl ca
i precedentul atac de la Port Arthur, din 1904. lovitura iniialà a
Japonici in räzboiul ci Impotriva Rusici.
PInä Ia mnceputul anului 1941, Japonia intcniona ca in cazul
unui razboi impotriva Statelor Unite sã-i utilizczc flota principala
In Pacificul de Sud, In cornbinaic cu Ufl atac asupra Insulcior
Filipinc, pentni a anihila Incercarea americanilor de a veni In ajutonil
garnizoanci br de acolo. Americanii se atcptau ca japonezii sà
facã aceastä micarc, iar prcsupunerile br fiiseserã Intärite de
ocuparca Indochinei dc cátre Japonia.
Amiralul Yarnamoto conccpusc mnsã un non plan — un atac
prin surprindere Ia Pearl Harbour. Japonezii S-au apropiat de intã
pe C1 ocolite, via Insuicle Kurile, dinspre nord, spre Arhipelagul
Hawaii, nedctcctati. Au lansat lovitura Inainte dc rãsàritul soarclui,
aruncind in luptá 360 de avioanc, dc Ia 485 dckilometri de Pearl
Harbour. Paint dintre cele opt nave dc linic arnericanc au fost

268
scufundaic, una a cuat Ia mal, jar ceiclalte au fost gray avariate.
Intr-o orä i cIteva minute, japonczii dobIndiscrã controlul in Pacific.

Accastä loviturã Ic permitca japonezilor invazia teritoriilor

amcricanc. britanicc i olandeze din Pacific. In timp cc principala
fortã de atacjaponczã se Indieptase spre Arhipelagul Hawaii, aitcic
escortau convoaic dc nave cc transportau trupe in Pacificul dc
stid-vest.
Aproapc srnuItan cu atacul acrian dc Ia Pearl Harbour, au
inceput o scric dc debarcüri in Peninsula Malaysia i In Filipinc.
Primele au vizat marca bazã navalá britanicã de Ia Singapore. Cu
toatc accstca, n-a cxistat nici o tcntativä de atac dinsprc marc a
aces(ci bazc, atac Impotriva cãruia liniilc dcapärarc erau prcgãtitc.
Abordarca obicctivului s-a fàcut indirect. In timp cc o deharcare
avea bc la Kota Bharu, pc coasta de nord-est a Pcninsulci Malaysia,
pcntru a cuceri terenurile de aterizarc i a distrage atenia,
foreIc principalc au debarcat pe istrnul siamcz al peninsulci, Ia
aproximativ 800 dc kilornetri nord de Singapore. Dc aici trupele
japonezc s-au revärsat injosul coastci de vest a peninsulei, Invãluind
succesiv fortclc britanicc care Incercau sã Ic stãvileascä.
Japonezii au profitat flu numai de alegerea neateptatä a unei
rute atIt de dificile, ci i dc condi1iile oferite de vegctaia bogata.
realizInd inlilträri ncatcptate.. Dupã cc timp de asc sãptämIni
fore1c britanice au cedat tcren, s-au vãzut nevoite Ia sfiritu1 lui
ianuarie sã se retragã de PC continent PC insula Singapore. In
noaptca de 8 februaric 1942, japonczii au lansat atacul peste
strImtoarca Ingustã i au atiris lãrmul in ncnurnärate puncte, realizInd
noi infilträri dc-a lungul unui front larg. Pc 15 februarie 1942, forcle
din apärarc s-au predat, i asifel s-a pierdut un punet eheie spre
Pacificul de sud-vest.
Printr-o operaie de mai mica amploare,japonczii au atacat
baza britanicã din Hong Kong (8 dcccmbric 1941). Colonia s-a predat,
cu tot cu garnizoanä, In ziua de Cräciun.
In Luzon, principala insulã fihipinczã, debarcãrilc ini1iale de ba
nord de Manila au fost urmatc rapid de o alta in spatcic capitabei.
Sub presiunca acestor forte, trupeic aniericane au abandonat cea

269
mai mare partc a insulci i s-au rctras in mica Peninsula Bataan,
spre sfirituI liii dccembric 1941. Acolo, cxpusc doar unui aac
frontal pe tin front cxtrcm dc ingust, au rcuit sã rczistc pInä in
aprilic.
Cu mull inainte, chiarInainte dc prãbuirea Singaporclui, valul
japoncz s-a cxtins prin Arhipclagul Malaysia. La 11 ianuaric 1942,
forcjaponcze au debarcat In Borneo i Celehes, urmate de aitcic
i rnai puternice in 24 ianuaric. Cinci sãptãmIni mai tirziu, Ia 1
martic 1942, japonczii au alaca Java, inima Indiilor Olandczc
rãsãritenc, dupa cc izolascrã insula. In mai puin de o sãptãminã,
Java Ic-a cäzut In mimi ca o prunä coaptã.
In schiinb, aincninarca aparent imincntã a Australici flu s-a
concretizat. Principalul clortjaponez era Indreptal acurn in directia
opusã, spre vest. vizInd cucerirea Birmanici. Inaintarca directa, PC
un front Iarg, din Thailanda spre Rangoon a constituit modal itatca
de apropiere indircctä dc principalul obiectiv de pe continentul
asiatic, paralizarea fortei de rczistcnã a Chinci. Rangoon era portul
prin care China prirnea echipamente anglo-americanc.
In acelai tirnp, aceastä micarc viclcanã urmãrea cucerirea
potjii vcstice a Pacificului, prin crearca unci bariere puternice in
calca principalelor rute pc care s-ar fi putut Incerca ulterior lansarea
unci ofensive tcrestrc anglo-arncricanc. La 8 martie 1942, a cäzuI
Rangoonul, jar dupa douã luni forclc britanice au lost izgonite din
Birmania, dincolo dc munti, Inapoi In lndia.
Poziia de acopcrire obinutã astfel de japonezi cia in mod
natural atIt de puternicä, incit once tentativä dc a o rccuccri ar Ii
costat cnorm i ar Ii ncccsitat limp.
A trecut multä vrcme pInã alialii an reuit sä aduiie necesarul
de forc pentru a putea Incerca redobindirca teritoriilor picidtite.
Actiunea a Inceput In capãtul sud-estic, unde alia!ii lwIkhciaLi de
Australia, care le ofcrea o bazä largä de pornire, Iii ipiopicrca
lanu1ui de avanposturi japoneze.

Japonia era singura arã avansatã din puiicl tic vcduic mdiistrial
din afara Europci i a Aincricii dc Nord, IiiptdilotiI I)i1(CSLIlLIi
rapid de modcnizarc demarat In 1868, in timpul doiumci iitipiiitului

270
Meiji. Socictatca japonezã rãniãsese totuçi ,,feudalä” — rãzboinicul
era preamärit. flu labricantul sau negustorul. Imparatul rcprczcnta
divinitatea i clasa conducätoarc rärnäsese atotputernicä. In plus,
influcnta armatci era imcnsä. Patrioti Infocati i, adesea, xenofobi,
militarii doreau ca Japonia sa dominc intreaga Asic de räsärit, i in
special China. Incepind cu anii ‘30, armata, prin teroare i asasinate,
preluase controlul asupra politic ii japoneze.
Modul in care Japonia aborda problerneic strategicc i p01111cc
crau putcrnic influentate de faptul cã, de cInd Incepuse
modernizarca. lara nu sulèrise nici o in&Ingcre. Credinta poporului
in invincibilitatca Japonici s-a intärit dupä rãzboiul cu Rusia din
1904—1905, dcoarecc alit pe uscat cit pe mare, forele ci îi
impusescrã superioritatea i demonstrascrã cã doininaia
curopenilor asupra celorlalte popoare putea Ii inlãturatã.
In august 1914, Japonia, in calitate de aliat al Anglici (din
1902), prcluase Tsing-tao i Shantung, tcritorii concesionate de
germani In China, imprcunã cu grupurile de insule Marshall,
Caroline i Marianc din Pacific, bate colonii germane. Acestc
cItiguri teritoriale an fost con firmate prin Tratatul de la Versailles,
din 1919. Ia s1Iritu1 primului rãzboi mondial. Astfel, Japonia
reprezenta puterea predoininanta PC latura vesticã a Pacificului.
Cu toate acestea, poporuljaponez trãia cu impresia cã Japonia era
o putere ,,sãräntoacã”, aidoma Italiei. Astfel,japonezii au inceput
sa-i descopere afinitãi fata de Italia i Germania.
Sentirncntul de frustrare a crescut, probabil, din cauza eccu1ui
tentativci Japonici de a controla China, in 191 5, cind cele ,,2 I dc
pretenii” au trebuit retrase Ia protestul aincricanilor. In mod
semnificativ, IncepInd Inca din 1895, China a fost tinta principalä a
armateijaponcze. Dci Ia sfIrituI primului räzboi mondial Poliia
Impcrialã de Aparare at irmase cä Statelc Unite reprezentau
principalul inamic potcnia1, armata s-a arãtat intotdeauna mai
neIinititä din cauza Rusici soviet ice, care pun manic forc terestre
din Extremul Orient reprezenta o ameninlare mull mai importantä
Ia adresa planunilor continentale ale Japoniei.
Apoi, mIre 1921—1924, Japonia a fost urnilitä in repebate

271
rmnduri. Englczii au rcfuzat politicos rcinnoirca alianci. Accastñ
rupturã a fost detcrminatä i dc uncle indicii refëritoarc Ia pltntirilc
expansionistc ale japonezilor in Pacific, dar roliil deIcrminin 1-a
avut prcsiunca arncricanilor. Japonezii an considerat accasti
atitudinc drept o insul(ö. i un scmn Ca popoareic alhc se allan
impotriva lot. indignarea br a sporit in urma masurilor lcgislaive
amcricane mcnitc sã limiteze imigrarcajaponczã, care a culininat
cii Actul din 1 924, care ii excludea PC asiatici ca imigrani.
Apoi, cnglczii si—au anuna1 planul tic a construi o baza nava1i
in Extrcinul Orient. la Singapore, pentru operaiunile Ilotci militaic.
Japoma a interpretat acest derners ca o provocare in adresa ci.
Conducütorii politici japonezi an Incepul sã fic tot mai des
atacati peniru cã acccplasera raportul dc 3-5-5 In rclaia Cu Ilotele
militare americana i britanica, conform Tratatului de limitarc a
forlclor navale de Ia Washington, din 1 92 1. Dc asemenca. Ii sc
rcproa faptul cã inapoiascra Chinci provincia Shantung i cã
•scrnnaserã Tiatatul cclor nouã puicri, In 1 922, care garanta
integritatca Chinci.
Ca o ironic a soartei, Tratatul de Ia Washington avon sã
favorizeze viitoarelc aciuni expansioniste ale Japonici, in Pacilc.
Bazcle navaic amcricane i britanice care fuseserã proicctatc pentru
accastã zonä lie nu erau terminate, fic crau slab fortificate. Japonici
i-a fost mull mai uor sã eludezc prcvcderiie rcferitoarc la putcrea
tunurilor i la tonaj PC pcrioada celor trcisprezecc ani pinã Ia
dcnunarea oficialã a tratatulu i.
Criza econornicã inondialä din 1929 a afectat deosebit de
gray Japonia, ccea cc a dus la crcterca ncmultumirii poporubui.
Miiitaritii an cxpboatat situaia susinInd cä expansiunca reprezenta
singura sohilic a pioblcmebor economice ale ãrii. In septcmbrie
1931, ,,incidentul de la Mukdcn” Ic—a ofcrit liderilor militarijaponezi
locali prctcxtul i ocazia de a intra in Manciuria, transformInd-o
Intr-un stat marionctä. Manchukuo, afiat Ia discrelia br. Tiupeic
japoneze care päzcau calea fcratã din sudul Manciuriei an atacat
i dczarmat garnizoanele chinczc din Mudkcn i diii oraclc
Invecinate, sub pretextul de autoapãrarc impotriva amen intãri i unui

272
atac. Con fuzia crcatä i-a ajutat pcjaponczi sä cotropoasca Intreaga
Manciuric in tirrnãtoarcle citcva luni. Dci ocuparea provincici nu
a lost rocunoscutã do Liga Natiunilor, i nici do Statcic Unitc.
protestelo i cr11 icilc br vchcmcnte i-au lcut pe japonozi sã so
retragã diii Ligä in 1933. Trei ani rnai tIrziu, s-au alãturat Germanici
nazistc i Italici fascisto (Pactul anti-Cominteni).
In iulie 1937, o prctinsã ciocnirc la Podul Marco Polo, tin alt
,,incidont” deosebit do duhios, a detorminat armata japonczã din
Kwantung sã invadeze partca do tiord a Cliinci. Invazia a continuat
i s—a extiiis iii cursul urmatoribor doi ani, darjaponczii an trebuit sä
facä faä rezisten!ci puternice a fortcbor chineze naiona1istc
conduse do Chian Kai—$i. Atacul lansat dc ella Shanghai, In vara
ann lui 1 937, a fost respins do chinezi. Pmná Ia urmá. infringerea a
fost In avantajul japonezilor care i-au oval nat i coicctat grcc1iIe
tactice i tendina dc a f proa Incrczãtori In fora br, atittidine cc
data de PC vremca Rãzboiului ruso-japonez. asia nu Inainic do a
mal primi o Iccic din parica Armatci sovictice, mntr-o ciocn ire pentru
alit do disputata frontiorã do vest a Manciurici. Ale In rcgiunca
Nomonhan, o forãjaponeza do aproximativ 15 000 do oameni a
fost Inccrcuitä, jar in august 1939, cInd ruii au adus in luptä cinci
brigãzi mecanizate i trei divizii dc infantcric,japonczii an picrdut
lb 000 dc so1dai.
In acccai tuna, vosica Pactului gcrrnano-sovietic a provocal
o schimbare radiealä, readucInd Ia putore un guvorn japonez
moderat. Accasta a durat pIna cInd Hitler a cucorit Europa
oceidcntalä in 1940. In julie 1940 armata a adus la conducore un
guvern pro-Axã. in frunte cii prii4ul Konoyc. Din ace! moment.
expansiunoa japonczä in China s-a acceberat, iar Ia sfiritti1 mi
scptembrie 1940 Japonia a semnat Pactul triparIit cu Gcrmania i
Italia, prin care cele irci putcri se angajau sã so opunã oricirei äri
care s-ar Ii alãturat a1iaibor. Pactul era indrcptat in primiil rind
impotriva unci intervcntii amoricanc.
In aprilie 194 I,japonczii an Inchciat tin pact do neutralitate
cu Rusia sovioticã. Acesta prevedea cä forebo japonczc ati
bibertatca do a Intrcprindc oporai1Ini expansion isle In stid. Cu toate

‘-73
accstca, suspiciunile fa!ã de Rusia i de intcniile ci i-au dctcrmmat
pe japonczi sã aloce doar 11 divizii pcntru opcraiuni1c din sud i
sä pästrczc 13 In Manciuria i 22 In China.
Pc 24 julie 1941. prin acordul suit al Guvernului dc Ia Vichy,
japonczii au ircluat Indochina francezä. Douã zilc mai tIrziu,
prcedi ntcle Roosevelt a ,,ingheat” toate activelc japonczc din
bancilc americane. iniiativã preluatä rapid dc guvcrnul hritamc i
de ccl olandcz. In accst fi1, cornertul cu Japonia a fost stopat, in
special ccl Cu Pctrol.
Japonia importa 88% din ncccsarul de petrol PC limp de pace.
In momentul Inccputului cmbargoului, detinea stocuri sulicienle
pentru trci ani de cotisum normal san pcntrujumãtatc din accastt
perioada, in caz de rázboi. In plus, un studiu al Ministcruluijaponcz
dc Räzbi arãta c stocurile s-ar cpuiza Inainte dc trcccrca celor
Irci ani ncccsari pcntru a Inchcia rizboiul din China, ceca cc
amplifica importanta unci victorii mai rapidc. Singurcie rcsursc
disponibilc provcneau din exploatárilc petrolicre aflate In lndiilc
Olandeze rãsäritenc. Era dc prcsupus Ca olandezii vor distruge
instalatiilc Inainte de a fi capturate, dar dc putcau fi rcparatc i
rcpuisc In funciunc Inainic ca stocurile interne sä se epuizeze.
Pctrolul din Java i Sumatra pulea salva situatia, asigurind i
ocuparca Chinci.
Cuccrirea rcgiunii, inclusiv a Malaysici, ar fi adus controlul a
patru cinciini din producia mondialä de cauciuc i a douä treimi
din produclia mondialã dc cositor, ceca cc Insemna nu numai un
cItig pentru Japonia, ci i o loviturã data adversarilor, mull mai
gravã dccii picrdcrca petrolului.
Acctia constituiau principalii factori pc care conducätorii
Japonici au trcbuit sã-i ia In considcrarc cmnd s-au confruntat cu
embargoul comercial. Dacã America nu putca fi detcrminatä sä
ridice embargoul, conducãtorii Japonici trcbuiau sä aleaga fic
renuntarea la ambitiilc br — ceca ce inscrnna iminenta umii puci
militar acasä —, fie acapararea cxploatäribor pctrolicrc i implicit
lupta Impotriva putcrilor ,,albc”. 0 altcrnativä dczo1aiili. In cazul

274
in care continuau campania din China, dar se rctrãgeau din
Indochina i oprcau expansiunca spre sud, ar Ii obtinut poate o
oarccarc atcnuarc a embargoului, dar Japonia ca arä ar fi dcvcnit
mai slabä i mai pu{in apla sã Infrunte noi pretenii din partea Staiclor
Unite.

Ezitarca fircascä in f’ata alcgcrii ,,totul san nirnic” ar putea

cxplica inolivul pentru carcjaponezii au mntIrziat patru luni Inainic
dc a declana atacul. Totodatã, conducerca armatci Ii dorca tin
interval mai mare pcntru desävirirca prcgãtirilor, timp in care s-ati
prelungit controvcrsclc refcritoarc Ia stratcgia cc trebuia adoptatá.
Una dintrc teorii avansa In mod optimist idcea cä America ar ptLtca
sta deopartc, dacä Japonia se limita doar Ia acapararca tciitoriului
olandez i britanic.
La 6 august 1941. Japonia a implorat Stateic Unite sä ridice
embargoul. In acceai lunä, amcricanii s-au decis sä pãstreze
Filipinele In caz de rãzboi, iarjaponczii au cerut ca tluxul Intãririlor
americanc in diree;ia rcspcctivã sä Incetczc. Ràspunsul
americanilor a fost ferm, avcrtizIndu-i pejaponezi In privina unor
fbi agresiuni.
Dupã alte douä luni de controverse inteme, guvcmul prinului
Konoyc a fost Inlocuit cu unul condus dc generalul 1-lideki Tojo,
cvcnimcnt probabil decisiv. Totuçi diseutiilc s-au prelungit, iar decizia
dc a ataca a fost luatã abia Ia 25 noiernbrie 1941. Unul dintre
faetorii care au detcrminat hotárIrca a fost un raport potrivit cäruia
stocurile de petrol scãzuscrã in pcrioada aprilie-septembrie cu un
sferi.
Chiar i in aceste conditii, cornandantul suprcm al Flotci
japonezc unite, amiralul Yarnamoto, a primit ordin In aceeai zi ca
atacul de Ia Pearl Harbour sä fie amInat dacã tratativeic cu
Washinglonul, aflate In curs de dcsfurare, vor fi Ineununate de
succes.

Putcrile navale din Pacific In decembrie 1941 sint sintetizatc

in tabelul urrnätor:

275
 .!: ) i
C I) Z ‘?
C c C
o
ej
‘C bi
z-

-
C 1 Z
Z Lz
u

imperiul britanic 2 1 7 13
SUA () 3 13 ii O 56
Olanda ,
3 7 13

Franta libcrã I

Atiati (total) II 3 14 22 1(X) 69

Japonia 10 10 18 18 113 63

Dei advcrsarii crau aproxirnativ cgali in multe privinc,

japonezii dispuncau dc un avantaj substanlial Ia capitoltil por(avioane,
arma crucialä. In plus. cxistau, ccca cc nii Sc poatc evidentia Inir-un
(abel, ditircne calitative. Fora japonczã era cornpactä i binc
instruitä, in special pentru luptele PC timp dc noapte. Dc ascrnenea,
flu intImpina dificultãti de cornandá sau de limbä, curn se IntImpla
in tabära alialilor. Cele douä baze principale ale aliatilor, Pearl
Harbour i Singapore, eran despãrtite de aproximativ 9600 km de
ocean. Din punct de vedere al matcrialului, marina rnilitarajaponezä
era supcrioarã: mai multe nave fbi, majoritatea navelor mai bine
Inarmate i mai rapide. Dintre navele de linie, doar HMS Prince
of Wales se putea compara cu navele de linic japoneze.
Japonezii au utilizat doar 11 divizii din totahil dc 51. pentru
operaiuniIe din sud-vestul Pacificului. Asta insemna rnai puin
de 250 000 de combatanti, jar cu trupele administrative atingea
probabil tin total de aproximativ 400 000. Cifrele forelor aliate
sInt niai puin precise. CIndjaponezii s-au hotãrit sã atace, au
estirnat fortele engleze Ia 11 000 de solda in Hong Kong, 88
000 In Malaysia i 35 000 In Birmania — un total de 134 000;
americanii aveau 31 000 de oarneni in Filipine i circa 110 000 dc
fihpinczi; olandezii —25 000 de soldai din armata regulata i 40 000
din militie. JudecInd dupä aparene, lansara unei ofcnsivc atIt de

276
ample cii sorti dc izbIndã atIt do mid pärca 0 micare riscantã i
indrãzneatä. In realitate, (otul a fost binc calculal; controlul mantim
i aorian Ic PIItoa asigura o supcrioritato numericä localä, sporitã
do cxporicifla pe care o avoaii i de calitatea suporioarä a instruirii
— mai ales in privina opcraiunilor dc debarcare, a luptelor Injunglã
a atacurilor do noaptc.
Japonezii au lolosit 700 din totalul do 1 500 do avionne do
luptã ale trtipelor do uscat. Intärite cii 480 do avioane ale marinci
militare, din FIola 11 acrianä cii baza Ia Formosa i Inca 360 do
aparate pentru atacul do Ia Pearl Harbour. La Incepul a lost ncvoic
do avioancle do transport ale flotci pentru a asigura acoperirea
aviaticã a operaiunilor din siid. Dar in noiembrie. cu doar palm
siptãrnIni Ina into do räzboi, raza do actiune a avioanclor do vInätoare
Zero — supcnoarc color pC care Ic poscdau aliatii — a fost mãrilä —
putcau parcurgc distanta do 725 Km din Formosa in Filipino i
rotur. Ca urmarc, avioanelc do transport an putut Ii disponibilizate
pcn(ru lovitura do Ia Pear Harbour.
Accslor putornice forte acrienejaponozo Ii so opiinoau 307
avioanc operationaic americanc en baza in Filipino: incluzInd 35
do bombardicre B 1 7 Cu razã mare do actiune. dar inferioarc
calitativ; 1 58 dc avioane britanico In Malaysia, majoritatea do tip
vochi; 144 avioano olandeze. In Birmania, englezii dispuncau doar
do 37 do avioano do vInätoarc.

Supcrioritãii numorice a fore1orjaponozc i so aduga i cea

calitativã — indoosebi cea a avioanclor do vInãtoaro Zero.
Japonezu beneficiau de o capacitate do Iuptã amfibic. bcncficã
Intr-o zonä occanicã do insulc i golfuri. Singurul br mare dczavantaj
consta in capacitatca rodusã a marinei comerciale, putin pcslc
6 000 000 1. Acesl handicap a dovenit important mai tIrziu pe
parcursul rãzboiului.
Dupã cum so vedc,japonozii au fost avantajati Ia incoperea
rãzboiului, Indeoscbi sub aspoctul calitãtii. In faza do debut, singura
primejdic o roprezenta evontualitatca unci intcrvcntii prompic a
Flotci amoricane din Pacific, prirnejdie zädärnicitä prin atacul do
Ia Pearl Harbour.

277
 1)
.:t
V c, J
-
o 2 .
- . ;_
-
c V Cñ Z

L L

Imperiul britanic 2 1 7 13
SUA 9 3 13 II 80 56
Olanda 3 7 13
Franta I ibcr I

Aliati (total) II 3 14 22 100 69

Japonia 10 10 18 18 113 63

[)ci advcrsarii erau aproximativ egali in mtiltc privinc,

iaponezii dispuncau de un avantaj substania1 Ia capitolul portavioanc,
arma crucialà. In plus, cxistau, ceca cc flu se poate evidenlia Inir-un
label, diiercntc calitative. Forta japonezä era compactã i binc
iiistruitä, in special pentru luptele pe timp de noapte. Dc ascmcnca,
nu intimpina dificultäti Lie comandä sau dc limbä, curn se IntImpla
in tabãra a1iai1or. Cele douã baze principaic ale aliatilor, Pearl
Harbour i Singapore, eran despärtite de aproximativ 9 600 km dc
ocean. Din punet de vedere al materialului, marina militarãjaponeza
era superioarä: mai inulte nave fbi, majoritatca navclor rnai binc
Inarmate i mai rapide. Dintre naveic de linie, doar HMS Prince
of Wales se putea compara cu nave Ic de linic japonczc.
Japonczii an utilizat doar 11 divizii din totalul de 5 1. pentru
operaiunilc din sud-vestul Pacificului. Asia Insemna rnai puin
de 250 000 dc combatani, iar cu trupele administrative atingca
probabil un total dc aproxirnativ 400 000. Cifrclc fortelor aliate
sInt inai puin precise. CInd japonczii s-au hotärIt sä atace, au
estirnat forcle engleze Ia 11 000 de soIdai in Hong Kong, 88
000 In Malaysia i 35 000 in Birmania — un total dc 1 34 000;
arnericanii aveau 31 000 de oameni In Filipinc i circa 110 000 dc
filipinezi; olandezii —25 000 dc soldati diii arniata rcgtilati i 40 000
din militie. JudecInd dupä aparcne, lansara unci olensive alit de

276
imple cii sorti de izbIndã alIt dc mici pärca o niicare riscantã i
iiidi-ãzneatã. In rcalitatc, (otul a lost bine calculat; controlul maritim
i aerian Ic putca asigura 0 sul)erion(atc numcric localã, spori(ã
de experienta PC care o aveau i dc calitatea sul)crioara a instruini
mai ales in privinta operatiunilor dc dcbarcarc, a luptclor mnjunglã
a atacurilor do noaptc.
Japonezii au folosit 700 din totalul dc 1 500 de avioanc de
liip(i ale trupelor de uscat4 mntãritc cii 480 de avioane ale marinci
inililare, din Flota 11 acrianä cli baza Ia Formosa i inca 360 de
ipai-ac pcntru atacul de Ia Pearl Harbour. La Inceput a lost nevoic
de avioanclc de transport ale hold pcntru a asigura acoperirca
avia(icã a operaiunilor din siid. Dar in noicrnbric. en doar pall-li
saptamini Inainte de rãzboi, raza dc aciunc a avioanelor de vInãtoarc
/,ero -- supcnoarc celor pc care le poscdau aliatii — a fost marita —
pti(eau parcurgc distanta de 725 Km din Formosa in Filipinc i
relur. Ca urmare, avioancle de transport au putut Ii disponibilizate
peii(i•u lovilura dc Ia Pear Harbour.
Acestor putern ice forte aeriene japoneze Ii se opuncau 307
avioanc operaiona1c americanc en baza in Filipine: incluzind 35
de bombardicre B 1 7 cu razä mare de actiune, dar inferioare
calitaliv; 158 de avioanc britanice In Malaysia, majoritatca do tip
vechi; 144 avioanc olandcze. In Birmania, cnglczii dispuncau doar
do 37 de avioanc de vInãtoarc.
Superiorilãtii numcrice a foicIorjaponczc se adauga i cca
calilativa indeosebi cea a avioanclor do vInãtoare Zero.
Japonczii heneficiau do o capacitate do Iuptã amfibic. bcneficä
intr-o zonä occanicã do insuic i golfuri. Singunil br mare dezavantaj
consta In capacilatca rcdusä a marinei cornerciale, putin pcs(e
6 000 000 1. Acest handicap a devenit important rnai tIrziu pe
IiicuisUl rãzboiului -
Dupä cum so vcdc, japonczii au fost avantajai Ia Inceperca
i-äzboiului, indeosehi sub aspectul calitatii. In faza do debut, singuia
piimejdie o rcprezcnta eventualitatea unei interventii prompte a
Flotci americane din Pacific, prirnejdic zädärnicitä prin atacul do
Ia Pearl Harbour.

277
 Spionajul. de a cãrui importan(ä se inca scama prea rar In
stabilirea balantei de forte, rcprczenta un atu al japonezilor, care
siudiascri minutios zoncle Inaintea declanãrii contlictului. Aliatii
erau, totui, in avantaj dcoarccc amcricanii dcscifrascrãcodul diplomaticjaponcz
In vara anului 1940 (realizare datoratã COIOIICIU1U1
William F. Friedman). Dc Ia acca data mesajele secrete ale
Minisicrului dc Exteme san ale Cornandamentului japoncz an ptitut
fi descifrate de arnericani. Pc parcursul tratativclor cc an precedat
rãzboiul acetia an cunoscut propunerile preconizatc de Tokyo,
inainte ca dc sã lc tie comunicate. Totui, data cxactä i obiectivele
cc urrnau sa lie alinse in timpul atacului n—au fost transmise
arnbasadoruluijaponcz, astl’cl IncIt nu ic-au putut alla.
Dei amcricanii au fhst luai prin surprinderc Ia Pearl Harbour,
cunoatcrea codurilor japoneze Ic-a asigu rat ulterior un avantaj
fundamental, pe mäsurä cc au Invãlat sã Ic exploateze.
Strategia japonezã avea un dublu scop — dcfensiv i ofcnsiv,
urinärind sä obinä Iivrãrile de petrol care sã permitã Japonici sã
mnvingã China i In acelai limp s-o izoleze de rezervele neccsare
pentru a rezista. CInd i-au asumat riscul de a provoca America, o
ara cu un potcnial mult mai mare, conducãtoriijaponczi s-au simit
Incurajai de Intorsãtura luatã dc evenimentelc din Europa, unde
Axa aproape Ca dornina continentul, iar Rusia sovieticã se afla
sub presiunea atacului german, incapabilä sa intcrvinä In Extremul
Orient. Dacã japonczii reucau sa asigure un mel dcfensiv concentric
din Insulcie Alcutinc in nord pmnä Injurul Birmanici In sud,
spcrau cà Stateic Unite, dupã eforturi zadarnice de a-i sträpungc,
vor recunoate cuccririle Japonici i instituirca a ceea cc ca numea
,,Sfcra largitä dc co-prospcritatc din Asia rãsãriteanã”.
Planul scmãna izbitor cu idciie lui Hitler care vizau instituirca,
PC cale ofensivá, a unci barierc defensive, dc Ia Arhanghelsk pInã
in Astrahan, pentru a täia accesul in zona granici asiatice.
Initial, japonezii vizaserã cucerirca Filipinclor, i au ateptat
apoi micarea dc recucerire lansatä de americani. Fi sc ateptau
ca acctia sã revinã In insulele cc rcprczcntau teriloril sub mandat
i-i concentrascrã fortele pentru a-i respinge. (Confomi planului

278
de räzboi in trci Ihze, japonczii Ii propuncau sä incheic ocuparca
Filipinclor In 50 dc zilc, cea a Malaysici in 100 de zile. jar a Indillor
Olandczc räsñritcnc in 150 de zile.) In august 1939, arniralul
Yamamoto, adept Infbcat at portavioanclor, a fost numi( Ia comanda
Ftotci japoneze unite. El a scsizat ncccsitatca unui atac imediat
menit sä ia prin surprinderc i sã paralizczc Flota americanñ din
Pacific (pe care o considera ,,un pumnat atintit spre griimazul
Japonici”) i sã Intirzjc once contraactiunc. Statul major naval
apOflCZ L acceptat plamil Stl CU des(utc rcincni i rezerve.
Problcma irimului atac era complicatã dc lusul orar i tic
diferenclc regionatc (duminicã, 7 dcccmbric in Hawaii Insemna
tuni, 8 decembric in Malaysia). S-a stabitit ca toate operaiuni1e
pnineipatc sã mnccapä Intre 17.15 i 19.00 GMT. jar alacurite sä
aibä toe diniincaa dcvremc, dupü ora localã.
Dc partea americana, se considera Ca, diii punc de vcdere
politic, abandonarea Filipinclor era deplorahila, dar argumentul
militar care susinca imposibilitaca apãranii acestor insule afiatc Ia
8 000 Km dc Pearl 1-larbour prcvalasc. Sc prcvcdca doar
menincrca unui punct de sprijin in peninsula fontificatä Bataan,
aproapc dc Manila. In august I 941, planul a fost schimbat, i s-a
hotãrIt pästrarca Filipinclor. La accastä decizie a contribuit
presiunca exercitatä dc generalul Douglas MacArthur. Gencralul,
consilier militar pe lIngä guvcrnul filipincz incepind cu anul 1935, Ia
sfiritu1 lunii julie 1941 fusese rechemat i numit comandant pentru
Orientul Indepártat. Pãrcrca cxcclcntã pc care prcedintcIe
Roosevelt o avca despre MacArthur se materializase anterior In
1934 in prelungirca cu Inca un an a mandatului de patru ani al Iui
MacArthur in functia dc efa1 Statului major al trupclor de uscat
ale SUA. Un alt factor care a dctcnninat hotãrIrea dc a pãstra
Filipincle a fost preedinte1e Roosevelt. Acesta considcra cã SUA
Ii putcau pcrmitc sä adopte o atitudinc mai fermä faä de Japonia,
dcoarccc Gcrmania era prinsä dc luptele din Rusia. Al trcilca factor
1-a reprezentat optirnismul provocat de apaniia bombard icrelor
B17 cu razä lunga de acunc. Sc aprccia Ca acestca putcau lovi
eficicnt no numai Formosa, ci i Japonia. Japonia a atacat, insä,

279
inainte ca un numãr important dc bombardiere B 1 7 sã Intãreascä
forta acrianä din Filipine. In plus, cfii Statului major american nu
au luat in considerare CU seriozitate Un atac japonez Ia Pearl
H arhour.
 Capitolul 17

Cerciil ofensiv a! Japoiiiei

Adoptarea i aplicarea planului de atac asupra Pearl

Harbour-ului au lost iinpulsionate de amiralul Yamarnoto. Timp de
multe luni, ofitcrii pregãtii pentru spionajul naval, p1asa Ia
consulatuljaponez din Flonolulu, au Itirnis inforrnatii despre actiunile
navelor americane. Echipajele navelor i ale avioanelorjaponezc
faceau antrenarnente intensive, pregätindu-se pentru punerea in
aplicare a planului indiferent de vreme.
Mrirca distantci pe care o puteau parcurge avioanele de
vInätoarc de tip Zero a elirninat necesitatea ea portavioanele
sa sprijine operaiuniIe din sud-vestul Pacifieului. Planul a fost
Imbunätãit folosindu-se datele despre atacul naval britanic de la
Taranto, din noiernbrie 1940. unde aviatia rnilitarä a Flotci
britanice izbutise, cu numai 21 de bombardiere torpiloare, sã
scufunde trei nave de linie italiene aflate Intr-un port puternic
fortificat. Chiar i atunci, nu se considerase posibilä lansarea unor
torpile din aer. in ape cu adincimca rnai mica de 23 m (aceasta
fusese adIncimea medie Ia Taranto). Pear! Harbour era. aadar,
considerat irnun Ia un asernenea tip de atac, deoaiece adIncimca
varia Intre 9 i 14 m. In 1941, aplieInd experienla dobInditä la
Taranto, englczii reuiserä sã lansczc torpile aeriene in ape cu o

281
MacuI asupra Pearl Harbor 7 dec. 19411

0 Mile lSj

J dec./9 iun. 1e.

* Re,.i%lenta ie i,isula Miiulinau
a Itial sfirsit in iLea zi

OMile 300
i’ I)
0 300

L U Z
••—#.-.. pr
if llagan
Invazia Malaysiei i
Singaporelul
8 dec. 1941/l5feb. 1942
0 Mile OQ
KnI00 O

. :k SI A
ar

—-- t

r 1519*.
L’’’ capliclealA f
adIncirnc dc numai 12 rnctri, adaptIndu-ic nite stabilizatoarc din
lcrnn, care le Irnpicdicau sa ,,salte Ia suprafaa apci” sau sa lovcascã
f’undul rnãrii.

Inforrnai asupra acestor rcalizãri dc ambasadcle br din Rorna

i din Londra,japonezii si-au accclcrat propriile cxpcrirnentc. Pcntru
ca atacul sa lie mai cficicnt. bombard icrcle br dc mare altitudine
an fosi dotate cu proicctile perforante de 15 i 16 oIi, Ia care s-au
adoptat niSic stabilizatoare pentru a cãdea ca nite bombe, cãrora
nici o puntc blindatñ nu Ic putca tezista.
Flota americana din Pacific ar Ii putut para pcricolul ,,Taranto”
prin dotarea navelorci rnai man cii plase anti-torpilc, dar amiralul
Husband E. Kirnmcl, cornandantub suprern, ajunscsc la aceeai
concluzic ca i Ministerul Marinei — plasele incomode disponibile
In acea vrcrnc stInjcncau micarea rapidã a navelor i (raficul
maritim. Evenirncnielc au demonstrat cã accastä decizie grcitã a
pecetluit soarta flotci de Ia Pearl Harbour.
0 combinaie de factori a determinat data atacului. Japonczii
tiau Ca amiralul Kimmcl Ii aducca flota Inapoi, Ia Pearl Harbour,
pe durata weck-cnd-ului, timp in care naveic nu avcau echipajul
complet, ceea cc rnãrea cfcctul unui alac prin suiprindere. Duminicä
a reprezentat, dcci, o alcgcrc fireascã. Dupã prima jumätate a lui
decembric, vrcmea putca deveni ncnniclnicä unor opcraiuni dc
debarcarc In Malaysia i Filipinc; musonul atingca atunci punctul
maxim i realimentarca cu carburant In mare In vcderea atacului
de Ia Pearl Harbour ar Ii fost dificilã. La 8 dcccrnbrie (dupã Tokyo),
zi dc durninicã in Hawaii, luna avca sä lie abscntä, astfeb
incit Intunericul Inlesnea apropicrea dc I-lawaii a fortei dc
portavioanc. Marcca de acolo era priclnicä i pentru dcbarcäri,
idce abandonatã pina Ia urmä, din cauza lipsei navelor i a riscului
ca apropicrea unei ascmcnca forte sã lie dctcctatä.
In alegcrea drumului de apropicre a fortci de atac navale an
fost luate In considerare trei abternativc. Una sudicã, via insuleic
Marshall, a doua ccntralä, via Insulele Midway, acestea find cele
rnai scunte. S-a optat In final pentru a treia, calea nordicä dinsprc
Insulcic Kurile. Accasta presupunca reali mentarca cu carburant,

284
dar sc evitan astfcl rutcic maritime coincrcialc i sc reducca riscul
unci interccptäri dc cãtrc patrulcic acrienc arncricanc dc ccrcctarc.
Japonezii ati profitat i dc ccea cc s-a numit atacul ,,pc catcic
incgalc”. Aproplindu-se PC Intuncric, portavioanclc Ii lansau
aparatcic dc zbor Ia prima gcanä dc luminä, cInd sc aflau In ccl
mai apropiat punct ftitá dc !intã, apoi Sc Indcpärtau pe 0 ru(ã difcritä
de cca pc care vcniscrã; avioanelc ic ajungcau din urmI Intr-un
unmet mai indcpartat Fa!ã dc (intä. dec11 ccl dc undc fuscsc lansat.
Japonczii zhurau. dcci. pe o laturã scurtã i pe una mai hinga. in
limp cc avmoanclc americanc trchuiau sá sc dcplasczc pe douã
laturi lungi. alIt la duccrc. cit i la Intoarccrc. Acest dezavantaj nu
Ilisese luat in calcul dc stratcgii americani.
Tintclc. in ordinca importanci. crau: portavioanclc americanc
(japonczii spcrau ca Ia Pearl Harbour S Sc afic maximum asc i
minimum Irci porlavioane); navelc de linic; rezervoarclc do petrol
i altc instaIai portuare; avioanclc principalelor bazc (Wheeler,
Hickam i Bellows Field). Japonczii au folosit pentru acest atac
asc portavioane. Cu Un total dc 423 dc aparatc, din care 360 an
fost folosite In atac — 104 bonibardicrc de marc altitudinc. 135
bonibardierc in picaj i 40 de bombardicre torpiloarc. cii 8 1 dc
avioanc de vInãtoare. Escorta a fost asiguratä de douã nave dc
linie. trei cruciãtoare, nouä distrugãtoare i trci submarine,
Impreunã cu opt tancuri petrolicre çi s-a aflat sub comanda
arniralului Nagumo. Fusese prcväzut i tin atac sirnultan lansat dc
citeva submarine mici, pentru a valorifica haosul preconizat.
La 19 noicmbric 1941, fora dc submarine a pãrãsit baza
navalã Kure din Japonia, avInd la rcmorcã cinci submarine mici.
Forclc pentru actiunea principalã s-all conccntrat la 22 noiembric
in Golful Tankan din Insulele Kurile, de unde au plecat in 26
noicmhrie. La 2 deccmbric s-a prirnit confirmarca actiunii i navele
au Incetat once emisie radio. Totui, rãmInca valabilá prevcdcrea
ca misiunea sá fie abandonatã, dacã flota va fi repcratã Inainte de
6 decembrie sati dacä se ajungea Ia o Inclegcre de ultimä orä Ia
Washington. La 4 decembrie a avut bc ultirna alimcntare cu
combustibil, i viteza a fost märitá de Ia 13 la 25 de noduri.
Fonta manitmniä japonezä primea permanent rapoante, via

285
Japonia. de Ia consulatul (fin Honolulu. La 6 dcccmbric, in ajunul
aiaciilui, japonczii ati lost dezamägii, aflhnd cã la Pcarl Harbour
flu cxista nici Un portavion. (Un portavion sc gãsca lInga coasta
calii’ornianä, aiwl transporla bombardicrc Ia Midway. un al trcilca
Locmai duscsc nitc avioanc dc vInãloarc la Wake i alte Irci sc
aflau in Atlantic.)
Totui, hi Pearl Harbour sc gãscau Opt nave dc linic, trä
plasc pentru lorpile. Primind tirca4 amiralul Nagumo a decis s
continue aciunca. Avioaiielc au lost lansate intro orele 6.00 i
7. 1 5 (ora locala la Hawaii) a doua zi d,mineaã, dc la aproximaliv
440 Km nord do Pearl IIarbou,
Au existal douã avcrtizäri de ultim moment care ar Ii putul
scliimba soarta atacului. Submarinclc japoneze ati fost detectate
do mai multe on, Incepind cii ora 3.55 unul din submarine a lost
scufundat Ia ora 6.5 1 dc distrugãloarelc americane, iar altul Ia ora
7.00 de avialia marilimã. Dintic cclc asc statii radar arncricane
dc P° insuli, cca mai nordica a repcrat Ia scurt timp dupä ora 7.00
o mare fortä acrianã. Din ncfcricirc, centrul dc informalii a crezut
ci e vorba dc bombardicrclc 1317, care trcbuiau sã soseascä din
California, dci acestea nii crau rnai mull de 12 i vcncau dinsprc
est, nu dinsprc nord.
Atacul a inceput la i a continual pInã Ia 8.25. Un al
doilea val de bombardiere In picaj i de bombardicre Ia mare
altitudinc a atacat din not’ Ia 8.40.
Dccisivä a fost utilizarca bombardicrelor torpiloare in
pnimul val de atac. Dintre ceic opt nave de linic americane,
Arizona, Oklahoma, West Virginia i California au fost
scufundate, iar Maryland, Nevada, Pennsylvania i Tennessee
gray avariate’. Au mai fost scufundate trei distrugatoarc
i patru nave rnai mici, iar trei cruciãtoare uoare i 0 navä
bazã pentru hidroavioanc au fost gray avariate. Dintre
avioanele amcricanc au fost distrusc 188 i 63 avariate.
Japonczii au picrdut doar 29 de avioanc, jar 70 au fost avariate.

‘Nevada a euat Ia mal, jar c’aIi/brnia a fost readusã ulterior In stare

do plutire.

286
Cclc cinci submarine mid au fost pierdute mntr-un atac cc s-a
soldal cu tin ecc total. In privinta pierderilor umanc, arncricanii
au Inrcgistrat 3 435 de morti i ränili. Cifra japonezilor nu este
certã. dar sc arc cã numärul mortilor a fost sub o sutã.
Avioanclcjaponczc au rcvcnit PC portavioane Intre orclc 10.30
i 13.30. La 23 dcccmbric, principala foilã de atac s-a Intors in
Japonia.
Succcsul acliunhi i-a adus Japonici trci marl avantajc. Flota
americana din Pacitic a fost praclic scoasã din aciunc. Ca alarc,
opcratiilc din sud—vestul Pacificului dcvcncau mal putin expuse
iinor posibile intcrvcntii navalc. jar forta militarã folosita la Pearl
[larhour putea sprijini aceste operatli. Japonczii dispuncau acum
de mal mutt (imp pentru a—si cxtindc i organiza cci ciii ofensiv.
Atacul ratase insä portavioanclc amricanc — tinta principalã
In accastã operatic i tinta-chcic pentnu viitor. cit i tancunile
pctrolicrc i alic instalatii importantc, a carordistrugcrc ar Ii Ingrcuiat
mutt rcfaccrca fontei arnenicanc.
Survenind nin surprindcrc i Inaintca mci dcclaratii oficiale
de rãzboi, lovitura a stirnit indignarc in SUA. Arnenicanii an strIns
rmndurilc Injurul prccdintclui Roosevelt, adoptInd o atitudinc violcntä
Impotriva Japonici.
Japonezii intentionascra sã se pãstrezc In lirnitele 1egalitäii,
dar sa profite, totodatã, de pe urma cfectului surprizã — aitfel spus,
S se apropic cit mai mult dc graniä, fàrä a o viola. Momentul
raspunsului Ion Ia ceicrile americanilor din 26 noicrnbnic 1941 a
tbst astfel ales IncIt mesajul sä fie tnimis ambasadorului japoncz dc
Ia Washington In scara zilei de sImbãtä, 6 dcccmbnie, pentru a Ii
comunicat guvcrnuhui SUA la ora 13.00, ccca cc la Hawaii Insemna
ora 7.30 dimincata. Accst proccdcu läsa Statcior Unite anse
minime — circa ojurnãtate de orã — pcntru a-i intiinta cornandantii
din Hawaii i din alte zone cä Inccpusc rãzboiul. Conform
prevedcrilor intcrnationale, cxislau motive dc a sc face apcl Ia
lcgalitatc. Lungimca mesajulul japoncz (5 000 dc cuvintc) i
InlIrzicrile determinate de dccodarca lui Ia Ambasadajaponezã, a
kicut ca tcxtul sã nu poatã fi comunicat Washingtonului decit Ia

287
1 4.20 ora localã — adicä cii circa 35 de minute dupä Inccpcrea
alacului de Ia Pearl Harbour.
Violenta cii care amcricanii an denuntat atacul do Ia Pearl
Harbour drept un comportament barbar, rcciiin i faptul cã pentru
SUA acesta a survenit ca un clement surprizä an pãrut uimitoare
In lumina istorici. Atacul japoncz semãna en ccl lansat asupra flotei
do rãzboi ruse do Ia Port Arthur in noap(ca do 8 fcbruarie 1 904,
cInd amiralul Togo si-a lansat torpiloarele Impotriva cscadrci ruse
ancorate acolo. Abia pc 10 februaric japonezii an lansat declaratia
de iãzboi, in acclai limp cu ruii.
Atitudinca englezilor, care icuscrã o antantã cii Japonia In
1 902 i au aprobat comportamentul Japonici, contrasta Ia modLil
ironic cii feltil In care s—au fãcut ecoul americanilor in denuiflarca
compoi1amentu1uijaponcziloi 37 de ani mai tIrziu.
Pentru amcricani. lovitura din 1941 de Ia Pearl Harbour a
reprczcntat o asemenea surprizã neplãcutá, In ciuda lectici istoriei,
mdl a produs nu numai un val de critici Ia adresa autoritätilor. in
frunte cu prcedintclc Roosevelt, ci i bánuiala Ca dczastriil sc
datora uiior factori mult mai condamnahili dccIt lipsa de discemimInt
i conl’uzia invocate. Aceastä bämiialã s-a propagat, In special, In
rIndul criticilori al adversarilorpolitici ai lui Roosevelt, i a persistat
inultã vrcine.

Dci c limpede Ca prccdinte1c Roosevelt atcpta de mult sã

gãseascã o modalitate de a implica America in räzboiul Impotriva
lui Hitler, existenta orgoliului i evaluarea greitã din partea
cartiercior generale ale marinci militare sInt suficiente pentru a
contracara argumenteic istoricilor ,,revizioniti” americani, potrivit
cãrora Roosevelt ar fi urzit dezastrul de la Pearl 1-larbour.

Cäderea Hong Kongului

Piciderca prernaturã a acestui avanpost britanic din Extrornul

Orient a constituit ccl mai limpede exemplu dcspre modul in care
strategia i sim3ul practic pot Ii sacrificate dc dragul prcstigiului

288
fantezist Nici mãcarjaponezii n-au comis vreodatã o asemenca
prostie ,,dc ochii lurnii” cum a (àcut Anglia In acest caz. 1-long
Kongul era punctul slab al poziiiIor britanice i, incrent, mull mai
greu dc apãrat dccli Singapore. Acest port insular, invccinal cu
coasta Chinei, se afla Ia nici 645 Km de hazele aericncjaponezc
din Formosa i Ia 2 575 Km dc baza navali britanicã de Ia
Singapore.
Intr—o trcccrc In revistã a situaiei, Ia inceputul anului 1 937,
cfi Statelor majore britanice situau Japonia pe locul doi dupä
Germania, ca posibil inamic, cstimmnd cã Singapore i Anglia
propriu—zisã reprczcniau chcia supravieuirii Commonwcalth—ului
brilanic. Aceasta Insemna cä era excius ca once pretext invocal
pentru secunitatca i ntcresclor bnitanice din Mediterana sã afccteze
cumva trimiterca unei fiotc de räzboi la Singapore. Refcritor Ia
I-long Kong, s-a cãzut de acord cã pcrioada de scoatere de sub
asediu nu putca Ii mai mica de 90 de zite. S-a prccizat, totodatü,
Ca in cazul in care o garnizoanä Intãnitã ar putea apära colonia,
portul in sine putea Ii neutralizat de aviaia japonezã cu baza in
Formosa.

Cu toate acestea, efii Slatelor majore britanice, fIrä sä ina

scama de situalie, au respins concluzia logicã, care aräta Ca
evacuarca garnizoanci ar ant rena pierderea prcstigiului i ar
descuraja China in lupta ci lmpotriva invadatorilorjaponezi. $i astfel

1 In maitie 1935, generalul Dill, care ajunsese direclorul OperaiiIori

Cercetärii, rn-a rugat sã yin Ia Ministerul de Räzboi pentru a discuta despre
problernele curente i de viitor legate de apärare. Discutia s-a concentrat
asupra Extremului Orient i In special asupra eventualei incercãni de a
pästra [long Kongul In cazul unui räzboi cu Japonia. Pottivit unei note
asupra discutiei, Intocrnitã In acea searä: ..Eu am sugerat, jar el se pare cä
a tbst de acord. Ca ar trebui sä se nite pierderea colonici asigurind o
apãrare mai slabã. dec11 sä i se aducä atItea Intãriri melt sa devinä, moral
vorbind, un Verdun sau Poil Arthur, ceea cc ne-ar afecta considerabil
prestigiul In caz de eec”.

289
s-a ajuns Ia concluzia cã ,Hong Kongul trcbuia privit ca un avanpost
important. dci nu vital, care va fi apãrat cit mai inult posibil”.
Accastã concluzic condamna din start garnizoana.
Doi ani mai tIrziu, la Inceputul anulul 1939, o nouã analizã a
situatici s-a soldatcu aceeai concluzic, dar s-au schimbat
semnificativ prioritätilc — securitatea din Mediterana a fost pusa
mnaintea celci din Extremul Orient. In mod incrent, aprarca [-long
Kongului dcvcnca imposibil de rcalizat, cu atit rnai mult cu cli o
lorä cxpcdiionaräjaponczä Sc instalase in partca contincntalã a
Chinci, la nord i la stid de Hong Kong, izolind astici aceastã
proprictate britanicã i cxpunlnd-o unui atac dinsprc uscat.
In august 1940, ca urmare a präbuirii Franei, situaia a fost
rcanalizatã de noua cchipã a efi1or dc State Majorc. Dill, care
reprczcnta trupclc dc uscat, devcnise acum CIGS 2 Dc data
accasta. faptul cä Hong Kongul nu putea fi apärat a fost recunoscut.
Ca atare, s-a recomandat rctragcrca garnizoanci (patru batalioane).
Punctul de vcderc a fost acceptat dc Cabinctul do rãzboi, condus
de Churchill, dar practic nii s-a ntreprins nirnic. Mai mull, chiar,
un an mai tirziu, Churchill a lost sfatuit sã accepte oferta guvernului
canadian de a trim ite douä batalioane pcntru a intãri garnizoana —
fapt datorat genera lului dc divizic A.E. Grasett, canadian de origine,
care detinuse functia de cornandant Ia Hong Kong. El ii convinsese
pe cful Statului Major canadian cã prin trirnitcrca unor intäriri
Hong Kongul va dcvcni suficicnt de putcrnic ca sã reziste atacului
o perioadã indelungatã. Recomandind acceptarca ofertei, efii
Statelor Maj ore din Anglia si-au exprimat pärcrca potrivit cäreia
In ccl mai rãu caz acest lucru ar permite garnizoanci sã asigure o
,,apãrare mai eficientä” a insulei — argument delerminat dc dorinta
mcntincrii ,,prestigiului”. La 27 octombric 1941, cele douä batalioanc
canadienc au plecat spre Hong Kong, sporind sacrificiul zadarnic
cu aproape cincizeci Ia sutá.

1 OjjIcial history: The War Against Japan, vol. 1, p. 17.

2 Chiefof the Imperial General Stafl(eful Statului Major General
Imperial) — nota trad.

290
 Ataculjaponez dinspre continent a dcrnarat In dimincata zilci
de 8 decembric 1941, cii o forã binc mnarmatã. mai mull dc o
divizic (12 batalioanc), cu o amplã acopcrirc acrianã i un putcrnic
sprijin dc arlileric. PInã a dotia zi, cnglczii sc rcträscscrã Ia aamirnita
Gindrinkers Line din peninsula Kowloon. In 1 0 dcccmbric,
dimincaa dcvremc, o rcdu(ã-chcic dc aici a fost capturatã dc un
dctaamcnt aponcz. Accast loviturã a accelerat ahandonarca
rcmaturñ a poziii1or de Ia Gindrinkers Line i rctragerca pe insula
I-long Kong, in limp cc japonczii continuau sã Inaintczc peitrti a
dcc 1ana alacul plãnuit asupra Gindrinkcrs Line.
Primele tantative de travcrsarc a slrImtorii au fost rcspinsc.
Apoi. In noaptea de 18 spre 19 decembric, fora principaläjaponczá
a clebarcat In coltul nord-cstic i a atacat concentrat i rapid prin
GoIful Deep Water in siid, scindind foia de apärarc. 0 partc a
accstcia s-a prcdat in scara zilci dc Crãciun, jar ccalaltä i-a urmat
excmplul a doua zi diinineaa. In ciuda Intäririlor primite, Hong
Kongul rczistase doar 18 zilc — o cincimc din timpul anticipal.
Japonczii an picrdut mai putin de 3 000 dc soldati, dar au capturat
intrcaga garnizoanã mnlärilã, aproapc 1 2 000 dc oamcni. Sc
Implincau o sutä dc ani dc Ia ocuparca insulci i 99 dc ani dc Ia
cedarca ci forrnalä, de cãtrc China, In favoarea Anglici, cind
aceasta a tbst cuceritä dc japonezi.

Pràbuirca Filipinelor

La 8 dcccmbrie, ora 2.30 comandarnentul SUA din Filipinc

a intrat in alcrtä aflInd despre atacul japonez dc la Pearl Harbour,
dar ccata matinalã de Ia Formosa a fácut ca atacul aerianjaponcz
Impotriva insulelor sã fie amInat. Acest handicap s-a dovcdit pInã
la urmä in avantajtiljaponezilor. In rindurile arncricanilor persista o
stare de confuzic — care constituise motivul unei controversc
perpctue — in privina oportunitätii atacãrii imediatc a Forrnosei, cu
bombardicrclc B 17. Avioanclor ii sc ordonasc sa zboarc in jurul
insulci Luzon, pentru a nii fi prinse Ia sol. La ora 1 .30. cInd
bombardicrclc au aterizat pentru a se pregãti dc atac — au sosit

291
avioanclcjaponezc IntIrziatc din cauza cciii. Din cauza sistcmului
defectuos de avertizare, majoritatca avioanclor americane au fost
distruse chiar in acca prima zi (In special bombardicrele B 17 i
avioanclc de vinãtoare moderne P4OE). Ca urmare, japonczii au
dobindit superioritatca i au dominat in continuare spaiuI acrian
cu celc 190 avioanc ale trupelor de uscat i 300 de avioanc ale
marinci militare, cu baza PC sol. In Formosa. La 17 decembric,
cclc 10 bombaidiere B 1 7 care mai rãmãscserä au fost retrasc in
Australia, jar puineIe nave de supra1aa ale atit dc prctcnios numitei
,,Flotä dc räzboi asiaticã”, sub conducerea arniralului Hart. au fost
trimisc in altã parte. In zona au rãmas doar 29 de submarine.
Cit privete forteic terestre, MacArthur — care considera cä
insuicle Filipinc trebuiau pãstrate i apãrate in totalitate — contrar
dispozitiilor, mentinuse cea rnai mare pane a celor 3 1 000 militari
(americaHi i cercetai filipinezi) lInga Manila, astfel Inch liniile dc
coastã crau acopcritc doar dc trupe filipincze inferioare, olicial
circa 110 000. Accastã dccizie, dei Inc1capta din punct de vedere
strategic, lua in calcul posibilitatea cãjaponezii nu vor Intimpina
prea multe dificultäti, indiferent dc punctul in care vor debarca.
Armata a 14-a japonezã, condusã de gencralul Homma, a
primit sarcina de a ataca. La operaiunile initiate i dcbarcãri au
participat 57 000 de combatanti. Raportat Ia adversar, nu erau
multi, motiv pentru care efectul surprizA i superioritatea aerianä
dcveneau csentiale. Japonczii mai trebuiau sã capturezc cIteva
insule periferice i regiuni de coastä slab apãratc, pentru a-i
amenaja rapid terenuri de aterizare necesare avioanclor trupclor
de uscat, care opcrau doar pc distante mici.
Inca din prima zi dupã lansarea atacuilui, japonezii au pus
mIna PC insula principalã din grupul Batan, situatã Ia 195 Km nord
dc Luzon, iar Ia 10 decembrie 1941 au cucerit insula Camiguin, In
imediatã apropicre de Luzon. In acccai zi, alte douä detaameifle
aui debarcat pe coasta nordicã propriu-zisä, Ia Aparri i Vigau. La
12 decembrie un al patru lea detaament, venit din Insulclc Palau,
a debarcat la Legaspi In coltul sud-estic at Luzonului, tiirã sã
Intimpine vreo rezistentà. Aceste debarcãri ati dcschis calea

292
urmätoarclor, a cclor principaic. care au avut bc in Golful Lingayen.
Ia numai 195 Km nord tic Manila (Inccpind cii data dc 22
dcccmhric). Cci 43 000 dc soldali ai gcncralului 1-lomma au lost
transportati cu 88 dc nave dc transport. In ziua de 24 dcccrnbric,
o altã iortä, conslInd din 7 000 de oamcni, carc venea din insulcic
Ryukyu, a debarcat in Goliul Lamon. pc coasla dc cst, vizavi tie
Manila. Ele nu s-all confruntat cu o rczistcnt serioasã dcoarccc
annata lii ipi nczä, rudinicntarã i slab Inzcstratã, s—a irimitat repcdc.
iar amcricanii Ic—au venit in aju (or prea tIrziu. Picrdcrilc inrcgisratc
dejaponczi pInü atunci flu atingcau 2 000 de morli.
DIndu—i scama cã n—avea posibilitatca de a—i zdrobi pc
invadatori inainte tic a sc instala complci 1W maiurilc insulci pe 23
decembric. MacArtluir a revenit Ia planul initial de rctragcrc pe
peninsula [3ataan. Dccizia sa prccipitatã s—a datorat unor rapoaric
carc supracstimau. pmni Ia dubiare. putcrcajaponeziior, (nra a Itia
In considerare trupclc sale din Filipine. La 26 decembric 1 94 1,
Manila a fost deciaratä ora dcschis. In ciuda stãrii initiate de
con fuzic, trupclc liii MacArthur au rcuit sã real izczc o rctragcrc
organizala i sc instaleze in peninsula Bataan la 6 ianiiaric 1 942
lavorizate dc faptul cã putcrca japonezilor era in rcalitatc cain
Limataic cit a sa.

Ajuni In peninsula — lungü de aproxiinativ 40 Km i iatä dc

32 Km — amcricanii an lost pui in situatia dc a hrãni pcste 100 000
dc oanicni. inclusiv civili. in bc de 43 000 cit preconiza planul initial.
In plus. foarte curind doar un sfcrt din fortele amcricanc rnai crau
ape de Iuptã, rcstul find afectatc dc paludism.
Primclc atacuri japoneze asupra peninsulci au fost rcspinsc.
La 8 februaric 1942, dupã o lunä de eforturi, japonczii, släbiti, an
suspendat atacurile — 100 000 de oamcni crau holnavi dc malaric,
iar Divizia 48 a fosi trimisä sä spriinc atacul din insulcic Olandczc
Rãsäritene.
La inceputul iui martic, iiniilcjaponczc crau controlatc doar
(Ic 3 000 dc oamcni, dar amcricanii n-au scsizat situatia i n-au
(cut nici o tcntativä de a Incepe ofensiva. Dc fapt, propriile br
eicctivc scäzuserä la o cincime din numärul initial, iar sub aspect

293
moral plecarca Iui MacArthur In Australia, pe 10 manic 1942, Ic
descurajase. DCVCIiiSC evident faptul cä nu Sc Faccau cfortuni
pcntru a fi ajutai. lucru hotärI( la Inccputul lui ianuarie de autoritãilc
de la Washington.
La sfiritul liii mart Ic 1 942. japonczii an pnimit Intãriri 22 000
de soldali. i mult mai multe tunuri. Fi au reluat atacurile InccpInd
cu data do 3 aprilie 1942. Arnenicanii au fost Impini Inapol, injosul
instilei. In ziua de 9 apnilie, gencralul King s-a predat neconditionat
pentru a cvita ,,un macel in masä”.
In continuarc, atacul s—a Indreptat sprc insula t’ortificatä
Co1TcgidoI care dispunea de o garnizoanã cu aproapc 1 5000 dc
OamCni (inclusiv cci aflai pe altc trei mici insule Invccinatc). Insula
era dcspäritä do peninsula Bataan doar de circa 3 Km. ccca ce
Ic-a permis japonezilor sã menina un putcrnic bombardarnent do
art ilenic peste strimtoarc, i continue atacuri acnicnc. Aceste actiuni
alt continuat sãptãmIni dc-a rindul. pulvcrizInd trcptat liniile de
aparare, scotInd din funciune majonitatca tununilor arnericane i
aibctind considerahil rezcrvele do apä ale insulci. Bombardamentul
s-a nidicat Ia o intensitate de 16 000 de prolectile in ziua de 4 mai
1942. lnaintc de miezul noptii, Ia 5 mai, 2 000 de so1dai japoriezi
ait trecut strImtoarca. La debarcurc au Intimpinat o rezistenlã
dispenatã i au picrdut mai mult dejumItate din efcctiv inainte do
a ajunge Ia mal. Debatcarca tancurilor a inclinat insã ba1ana
victorici do partca invadatorilor. Apararca a fost farimiata, dci h
actiune au participat doar trei tancuri. A doua zi dimincata, Ia 6
mai 1942, gcncraul Wainwright. care comanda insula Corregidoi;
a transmis un mcsaj radtofonic de capitulare. pcniru a evita pierderile
iflLttilC.

Iniia1, gencralul 1-lomma n-a acceptat accastã capitulare

,,localã”, deoarece detaamente americanc i fihipineze din insuicle
sudice continunu sã ducä o lupta dc ghcriIi, la fel ca i altele aflate
In zonele mai indepãrtate ale Luzonului. Wainwnight a consimit sa
ordonc o capitulare gcncralä, dc tcamã ca garnizoana din
(‘orregidor, acurn dczarmatá, sä nu lie rnasacratã. Cu toatc acestea,

294
uncle detaamentc an refuzat sü se supunã ordinului. Din loialitatc
Iutä dc Indemnurile Iui MacArthur, aflat in Australia, au rezistat
pinã Ia 9 iunic 1942.
Ainericanii picrduscra in campanic circa 30 000 dc oamcni,
jar aliatii br filipinczi aproxirnativ 110 000. Japonczii alt picrdut,
dupä curn s-a estirnat, doar 12 000 de oarncni, Ia care sc adaugau
cci bolnavi dc malaric.
In polida cedärii initiale, apãrätorii din Filipinc au rczistat pina
Ia unnã mai mult timp decit in alic pãri — patru luni in Bataan i
asc luni in total, asta iãrã nici un sprijin elicient din afara Filipinclor.

Prbuirea Malaysici i a Singaporciul

Japonczii stabiliserä ca forta cc va cuceri Malaysia i

Singapore sã fic Armata a 25-a condusã de generalul Yamashita.
Ea includea trci divizii i unitäti auxiliare insumind aproximativ
70 000 de coinbatanti dintr-un total dc 10 000 de oamcni. Navele
(hsponibilc nit puteau transporta concornitent dccIt un sfcrt al accstei
forte armate peste Golful Siam — 17000 de combatanti i 26000
in total, cu cci de Ia scrvicii auxiliarc. Accastã actiunc de avangardã
trcbuia sã captureze tcrenurile dc atcrizarc din nord, in timp cc
marca masä a forcbor liii Yarnashita urma sã sc depbasczc pe
uscat, din Indochina prin Thai landa i Injosul Istmului Kra, pentru
a consolida cit mai rapid cu putinä trupeic dcsantate dc pc mare.
Inaintarca urma sã continue apoi injosul coastei de vest a Malaysici
peninsulare.
In aparcnta, pãrca o expediic cu o fortã surprinzãtor dc mica
pcntru un scop atIt de marc, inferioritatca numericã fatã dc cci
88 000 de britanici, aI’lati in apärarc i comandati de gencralul
Percival, fund cvidcntã. Malaysia era apãratä de 19 000 de
soldati britanici, 15 000 australicni, 37 000 indicni i 17 000
malaysieni, o fortã ctcrogenä, slab cchipatã i antrcnatã in
comparatic cu cele trci divizii ale Iui Yarnashita—dc Gardã imperiala,
l)ivizia 5 i Divizia 18, printrc celc mai bunc din armatajaponczã.

295
moral piccarca liii MacArthur in Australia, PC 10 martie 1942, Ic
dcscurajase. Dcvcnisc evident faptul cä nu Sc fàceau cforturi
pcntru a fi ajutati, lucru hotãrut Ia Inccputul lui iamtaric dc autoritãilc
de Ia Washington.
La sfiritul Iui mart ic 1942, japonczii au primit Intäriri 22 000
dc so1dai. i mult mai multc tunuri. Fi au reluat atacurilc mnccpind
cu data do 3 aprilic 1942. Americanii au fost Irnpini Inapoi, In josul
insulei. In ziua de 9 aprilic, gencralul King s-a predal neconditionat
pcntru a cvita ,,un macel in masä”.
In conlinuare, atacul s-a indreptat sprc insula fortificatä
Corrcgidor, care dispunca de o garnizoanä cu aproapc 15000 dc
oamcni (inclusiv cci allah PC alte trot mici insuic mnvccinatc). Insula
era dcspãrtitã dc peninsula Bataan doar dc circa 3 Km. ccca cc
Ic-a permisjaponezilor sà mcnina till putcrnic bombardainent dc
artileric peste strImtoare, i continue atacuri acrienc. Aceste acliuni
ati continuat saptammi dc—a rIndul, pulverizmnd treptat Iiniile de
apãrare, scoInd din funciune majoritatca tunurilor americanc i
atcctind considcrabil rezervele do apã ale insulci. Bombardanientul
s-a ridicat Ia o intensitate de 16 000 dc proicctile in ziua do 4 mai
1942. Inainte de miezul nopii, la 5 rnai, 2 000 de so1dai japonezi
au trccut strimtoarca. La debarcrc au IntImpinat o rezistona
dispcrata i au pierdut inai mult dcjumitatc din cfcctiv mnainte do
a ajungc Ia inal. Debarcarca tancurilor a inclinat insã balanla
victoriei de partca invadatorilor. Apärarea a fost 1ãrImiiatä, dei Ia
actiune an participat doar trci tancuri. A doua zi dimincata, la 6
mai 1942, gencraul Wainwright, care cornanda insula Corrcgidor,
a transmis Un mcsaj radiofonic do capitulare, pcntni a evita pierdorile
inutilc.

Iniia1, gcneralul 1-lomma n-a acceptat aceastã capitulare

,,localã”. dcoarcce detaamentc americanc i fihipinczc din insulele
sudice contmuau sã ducã o luptñ do gherilã. Ia fcl ca i altclc ahab
In zoneic rnai mdepartate ale Luzonului. Wainwright a consiinit sä
oidonc o capitularc gcneralä, de tcaniã ca garnizoana din
Corrcgidor, acum dczannatä, sä flu tie masacratä. Cu toate acestea,

294
uncle dctaarncntc an refuzat sã se supuna ordinului. Din loialitatc
lii;ã dc Indcrnnurile liii MacArthur, aflat in Australia, au rczistat
pInã Ia 9 iunic 1942.
Arncricanii picrduscrã in campanic circa 30 000 dc oarncni,
iaraliaii br Iilipinczi aproxirnativ 110000. Japonczii au picrdu(,
dupà curn s-a cstirnat, doar 1 2 000 de oarncni, la carc sc adaugau
cci bolnavi dc malaric.
In polida ccdarii inifialc, apãrãtorii din Filipinc an rczistat pInä
Ia urrnã rnai mult limp dccit in altc pãrti — patru luni in Bataan i
asc luni in total, asta lärã nici un sprijin cficicnt diii afara Filipinclor.

Prábuirca Malaysici i a Singaporelui

Japonczii stabiliscra ca forta cc va cuceri Malaysia i

Singapore sä lie Armata a 25-a condusa dc gcncralul Yamashita.
Pa includca trci divizii i unitäti auxiliarc insumind aproximativ
70 000 dc conibatani dintr-un total dc 10 000 de oamcni. Navclc
disponibile nu putcau transporta concomitcnt dccit un sfcrt al accstci
Ihrtc arniatc pcstc Golful Siam — 17 000 dc combatan%i i 26 000
in total, cu cci dc la scrvicii auxiliarc. Accasta actiunc dc avangarda
trcbuia sã capturczc tcrcnurilc dc atcrizarc din nord, in timp cc
marca masã a forclor mi Yamashita urma sã sc dcplasczc pc
uscat, din Indochina prin Thailanda i Injosul lstmului Kra. pcntru
a consolida cit mai rapid en putin{ä trupclc dcsantatc dc pc marc.
Inaintarca urma sa continuc apoi injosul coastci dc vest a Malaysici
pen insularc.
In aparcnä, pãrca o cxpcdiic cu o forta surprinzãtor dc mica
pcntru un scop alit dc marc, infcrioritatca nunicricã faça dc cci
88 000 dc britanici, aflati in apãrarc i comandafi dc gcncralul
Pcrcival, fund cvidcnta. Malaysia cra apäratä dc 19 000 dc
soldati britanici, 15 000 australicni, 37 000 indicni i 17000
malaysicni, o forta ctcrogcnä, slab cchipata i antrcnatã in
comparaic en celc trci divizii ale lui Yamashita— dc Gardã impcrialä,
[)ivizia 5 i Divizia 1 8, printre cclc mai bunc din armatajaponczfl.

295
Ele crau sprijinite de 211 tancuri, In (imp cc englczii din Malaysia
nit dispuncau de nici tmul — i de 560 de avioane — aproape de
patru on mai mull fata de numru1 celor britanicc din Malaysia, i
acestea infcrioarc calitativ. In plus, japonczii contau PC muson.
care din noicmbric pmnä in manic avca sã Irnpicdicc actiunile britanicc
de contracararc a inaintãrii br, deoarccc dalonitã vrcmii proasc
drumur lie dcvencau imprac(icabilc. Totodata,japonezii contau pc
acca coloanã vcnlcbralã niuntoasä a Malaysici, en inãllimi dc peste
2 140 m, acopcritã de o junglã dcasã, care avea sä scindczc
apãrarea, Inlcsnindu-lc br micarca de la cst Ia vest.
Culmca ironici era cã lorteic tercstrc britanice se aflau larg
dispersate pentru a pãzi nilc terenuri do atcrizare flirã a exista
forte aviatice adccvatc i cã aceste tercnuri fuseserã construite
pentru a proteja o bazã maritimã unde nu exista o flolã dc rãzboi.
Japonezii urmau sã fie principalii heneficiari ai tercnurilor de
aterizare i ai bazci maritime.
Principalele punctc ale dcbarcärii japonczc an fost Ia Singora
i Patani PC istmul Thai al peninsulci Malaysia. In plus, s-au rnai
efectuat i alte patru debarcäri auxiliarc ceva mai Ia nord, pe coasta
Thailandei. A trcia dcbarcare In ordinca importanci a fost efectuatä
Ia Kota Bharu, in inteniorul Malaysici. Sarcina acestei forte consta
in aceca ca, dupa capturarca acrodromului britanic, sã mndcplincascã
o actiunc diversionisti in josul coastci rãsäritene, in vreme cc
inaintarea pnincipalã SC desfiura in josul coastci de vest.
[)charcãrile s-au cfectuat in primele ceasuri ale zilei dc 8 dcccmbnie,
ora localã. Debarcarca do Ia Kota Bharu (5 500 de japonczi), s-a
produs cu 0 orä inaintea atacului de Ia Pearl Harbour. Aenodrornul
existent acolo a fost cedat japonezibor dupä o lupta scurtã (cele din
tenitoniul Thailandci chiar rnai iior).
Actiunea preconizatä de britanici pentru a opri atacul,
,,Opcratiunca Matadors’, a demarat prea tirziu, din cauza rctinerii
do a trece frontiera Inainte ca ncutralitatea Thailandei sä lie viobatã
do japonczi. La 6 dcccmbrie aviatia bnitanicä de recunoaterc
descopcnise o flotä militarà japonezä in Golful Siam, dar vrernea
proastä nu a permis urrnärirca actiunil i a intentillor acesteia.

296
Aciunilc pregätitoare pentru ,,Operaiunca Matador” n-au rcuit
dccIt sä tulbure aranjarncntclc britanice din apärare. In dimincaa
zilci dc 10 decembric 1941, Divizia 5japonezä se mutasc deja pe
coasta vcsticã, pãtrunsesc dincolo de grania Malaysici i Inainta
pc douã cal in Kdah.
Ln acca zi, englezil au suportat un dczastru dccisiv pe mare.
Dupä hotärIrea din iulic dc a tãia livrärilc de petrol cätre
Japonia, Winston Churchill ii dädusc scama in sfIrit, de
,,I’ormidabilcle cf’ecte ale cmbargoului”. 0 lunã mai tirziu, Ia 25
august 1 941, fOUSCSC trim iterea in Rãsãrit a ceca cc ci numea o
ioilã navalã ,,de intimidare”. Amiralitatca piänuia sã grupeze acolo
navele Nelson, Rodney i altc patru navc de linic mal vechi,
Impreünä cu ufl cruciator dc linic i douã-trei portavioanc. Churchill
prefera sã foloseascã tin numãr mal mic de nave. dar din cele rnai
bune, astfel cä a propus 5 sc trimitã until dinire vasele dc linie de
tip nou King Geoige V. cu un cruciãtor de linie i un portavion.
La 29 august 1 941 ci s-a adresat Amiralitätii spunInd:

,,Nu pot sã cred cã Japonia va izbuti sã facã fata

cornbinaiei care se forrneazä acurn Impotriva ci, care
curnuleazä forelc Statelor Unite, ale Maui Britanii i ale
Rusiei... Aparitia In zonã a forici menionate, i rnai presus de
once a unui KGV an putca constitui mntr-adevän un mijloc de
intirnidare hotãrItor”’.

Drcpt urmare, Prince of Wales i cruciãtorul de linic Repulse

au pornit spre Singapore, insä ncInsoite de vreun portavion.
Cci desemnat in acest scop a euat lInga coasta Jamaicãi i a
rãmas in, doe pentru rcparaii. in Oceanul Indian mai exista un
portavion, destul dc aproape de Singapore, dan flu i s-a transmis
nici un ordin pentru a sc aiãtura. Cele doua na’e maui dcpindeau
sub aspectul acoperirii aeriene do avioanelc de vInätoare cu baza
pe uscat, dan numãrui accstora era rcdus.

Churchill, Tiic’ Second World Wa,; vol.. Ill. p.774.

297
 Prince of Wales i Repulse ati ajuns Ia Singapore Ia 2
dccembric 1941. A doua zi a sosit i amiralul Tom Phillips pentru
a prclua cornanda ,,Fiotci de räzboi diii Oricntul lndcpãrtat”. La 6
dccembric 1 94 1. aa cum s-a mcntionat deja. s-a raportat cä LIII
marc convoi japoncz dc nave dc transport Sc mndrcpta din Indochina
in dirccia Malaysici. In zitia dc dcccmbric. Ia amiazä, Phillips a
aflat cã trupe de PC accic nave dcbarcau Ia Siiigora i Kota Bharu,
sub acopcrirea unci nave de linic din clasa Kongo. cinci
cruciãtoarc i douãzcc i dc distrugatoarc. Dupã-ami azä tirzi ii.
Phillips si-a lansat vitcjctc e mare ceca CC SC numea Fora .2”
— adici cclc douã nave man cscortatc de patru distrugatoarc,
pcntru a ataca navclc de transport japonezc, dci Inir-un sector
atIt de nordic nu sc putca asigura acoperirea acrianä dc Ia bazelc
dc PC uscat. dcoarecc acrodromunile fuscscrã scoasc din lunctiunc.
In scara zilci dc 9 decembric 1 94 I, cerul s-a Inseninat,
Iipsindu-I PC Phillips dc protcclia asigurata dc non. Foria ,,Z” a
lost rcperatã dc japonezi i a trebuit sã Intoarcã sprc sud. spre
Singapore. Un mcsaj pnimit dintr-acolo transrnitca, in mod eronat.
cã Ia Kuantan, aflat lajurnãtatea distanci, avusese bc o dcbarcarc
japonezã. Apreciind cã putea ataca prin surpnindere, Phillips a
modificat drumul, porni nd spre Kuantan.
Japonczii ii luascrä rnãsuri corespunzatoare Impotriva oricärci
Inccrcãri dc interccptare din partca Forci ,,Z”, a cärci sosirc la
Singapore fusese radiocomunicatä in intrcaga lurnc. Flotila acnianã
de elitä, cu indicativul ,,22”, in care activau cci mai buni piIoi din
aviaia militarã a marinci japonczc, Ii avea bazele pe aerodromurile
dc lingä Saigon. In sudul Indochinci. In plus, o linic de patrulare
constind din 1 2 submarine acoperca cäilc dc acces dinsprc
Singapore spic Kota I3haru i Singora. inca In pnirncle ore ale
dupa-amiezci dc 9 decembrie 1941.1111 submanin situat In punctul
ccl mai estic rcpcrasc i raportase dcplasarca spre iiord a Fortci
,,Z”. La primirca mcsajului, Flotila acnianä 22, carc se pregätise
pentru Ufl raid asupra Sinigaporclui, si-a Inlocuit in grahà bombele
cu torpilc i a decolat pentru un atac de noapte Impotniva Fortci
,,Z”. Japonezii n-au putut Insa sa o dcpistczc, dcoarccc Phillips

298
Intorscsc spre sud. Cu bate accstea, flotila a decolat din iiou Inainic
de rcvärsatul zorilor i. dc data accasta, a gash Fora ,,Z” Iinga
Kuantan. Japonezii au folosil 34 dc bombardicre dc marc altitudinc
i 51 de bombardicrc torpiloare. Prinicle an atacat Ia puin dupã
ora 1 1 .00, i an fost urmate de celelalte, in valuri succesive. Ambeic
tipuri de bombardamcntc s-au dovcdit rcmarcabil dc precise, en
toate c navele sc dcplasau in vitezä i nu crau nite intc staticc,
luatc prin surprindere. ca Ia Pearl Harbour. In plus, Prince of
Wales, cii cclc I 75 de Limuri antiacrienc din dolare, putca trirnite
60 000 dc proiccihic pe minut. Ambeic nave britanice au fost, Insä,
scufundate, Repulse PC Ia ora 12.30. jar Prince of Wa/es pc la
13.20. Distrugãtoarcle din cscortä au rcuit sä salvcze peste 2 000
de oamcni din Iota liii de 2 800 care-i rcprczentau cchipajclc cclor
douã nave. Amiralul Phillips s-a allat printrc victime. Japonezii s—
an abtinut de Ia once intcrvcntic PC durata ac{iunii de salvare. Ei
an pierdut doar trci avioanc.
Inainte dc räzboi, ctii Amiralitãi minimal izascrã posibilitatca
ca navele de linie sä fic scufundatc printr-un atac acrian, iar
Churchill aproape Ca susinusc acest punct dc vedere. Iluzia a
persistat pinã in zilele fataic din dcccmbrie 1941. In plus, aa curn
scnia Churchill: ,,Eficaciiatea japonczilor in lupta acrianã a fost
mult subestirnatä in acea vreme atit de noi, cit i de arnericani”’.
Aceastä Ioviturã a pecetluit soarta Malaysici i a Singaporelui.
Japonczii i-au putut continua debarcãrilc ncstInjcnii, stabil indu-i
pe mal bazc de aviatie. Superionitatca fortci br aerienc fatä de
cea bnitanicä din Malaysia a fost dccisivä i a dus Ia zdrohirea
rczistcnci trupebor britan ice. Totodatã be-a permis trupelorjaponeze
sA forteze Inaintarea In josui Malaysici peninsulare i sä patrundä
In Singapore pe ua din spat. Cädcrea Singaporelui s-a datorat
ncg1ijene1or i evaluänilor eronate fácutc In principal de Londra.
incepind en 10 dccernbnic 1941 , retragerea englezilor in josul
coastei vestice a devenit aproapc continua. Blocajele ruticre, ca,
de exemplu. ccl de Ia Jitra, au fost trecute dejaponezi Cu tancurile

Churchill. The Second World 14th; vol. III, p. 551

299
i artileria sau prin atacuri PC flancuri ale infanterici infiltrate prin
jungla din apropicrc. Comandantul din nordul Malaysici, general 111
Heath. spera sã poatã opune rczistcntã pe rIul Perak. dar accastã
linic a fbst cuccritã de coloana japonczã care a atacat oblic, din
Patani. 0 poziic puternicä aflatä mai in spate. Ia Kampar, a lbst
cuceritä printr—o actiunc diii Ilanc, dinspre mare, dc trupe care an
folosit mici ambarcaii capturate.
La 27 septembric 1 941. genera lul de corp de armatã 1-lenrv
Pownall a prcluat funcia tie comandant suprem pcntru Extremul
Orient. mnlocuindu-l pe general-colonel de aviaic Robert BrookcPopham.

La Inceputul lui ianuarie 1 942. englczii s—au retras pInã Ia rIul

Slim, acoperind provincia Selangor i ciiIe de acces spre
aerodromurile stidice de lIngä Kuala Lumpur. In noaptea de 7 spre
8 ianuaric, o cOmanie de tancun japoncze a sträpuns apãrarea
prost organizaä, i a atacat podul ruticr— C Sc afla Ia aproximativ
32 Km tltncolo de 1iia irontului. Trupeic britanice situate Ia nord
dc rIu an fost nimicite (4 000 de soIdai i cchipamentcle afcrcntc),
in timp cejaponczii au picrdut doar asc tancuri i ceva iii lanteric.
Divizia II indiana a fost zdrobitã. Acest dezastru s-a soldat en
abandonarea prematurã a pãrii cenirale a Malaysiei i a 1)ericlitat
ansa britanicilor de a rämmnc pe poziii1e nordice din Johore suficicnt
de inult pentru ca Intäririlc ncccsarc sã poatä ajunge Ia Singapore,
pe mare, din Orienlul MIjlociu.
Exact In ziua dezastrului, gencralul Wavcll a sosit Ia Singapore,
in drum spre Java, pcntru a prclua postul de comandant suprem
ABDA (american, cnglez, olandez, austrialian), care fusese creat
de urgentã. Pownall a devenit eful Statului major ABDA, carticrul
general pentru Extrernul Orient fund desfiintat. Wavell a dccis ca
apãrarea sä aibã baza in Johore, undc au fost pãstrate celc mai
bune trupe. Acest Iucru implica o retragere rapidä, nu trcptatä.
cum plãnuise gencralul Percival. Kuala Lumpur a fost pãrãsit pe
11 ianuarie 1942, iar poziiile din fiia Tampin in ziua de 13 (in bc
de 24 ianuarie). Japonezii aveau astfcl acces liber Ia eel mai bun
sistem rutier din Johore. Actiunea britanicä Ic-a permis. totodatã,

300
sà foloscascã douã divizii simultan, i nu succcsiv — ccca cc a
anihilal apirarca Indirjitã a australienilor Ia Gcmas. Ca urmarc.
retragcrea prin Johore a devenit rnai rapidã chiar dec11 sc
irccoii izasc.
In acc1ai limp, o rctragcrc corcspunzãtoarc a foilci britanicc
dc PC coasta es(icã a dus Ia abandonarca Kuantanului i a
acrodrornuliii de aici (6 ianuaric 1942) i a locaIitäii Endau (21
ianuaric, ca urmarc a unci amenintäri Iansatc dc o fortã VCnhlã pc
mare). La 30 ianuaric, atIt ,,Eastl’orcc” cit i ,,Westl’orcc” ajuflSesCrä
Inapoi. In capñtul stidic extrem al Malaysici pcninsulai-c. Aricrgärzilc
au trecut strImtoarea in noaplea urmãtoare, refugiindu-se 1e instila
Singapore. Aviaia trupclor dc uscatjaponcze, mai puin cficicntä
dccit ornoloaga ci din marina militarã, n-a reuit sa ,,dcraiijezc”
prea mull rctragcrea. Ea s-a dovedit cu adcvãrat utilã doar impotriva
acrodromuri br.

Japonczii an cuccrit Malaysia in 54 dc zile. Numäriil total al

picrderibor umanc Inrcgistrate de ci a fost de roximativ 4 600 —
In (imp cc cnglczii an pierdut circa 25 000 dc oamcni (inajoritatca
luati prizonicri) i o mare cantitate de cchipamcnt.
Cele douã divizii de avangardã ale fortei japoneze
invadatoare, care rnãturascrã Malaysia peninsularä pc 0
Iungimc dc 800 Km. au traversat strimloarca care desparte
insula Singapore de continent duminicä 8 fcbruaric 1942 scara.
Traversarca s-a efectuat Pc 0 fIic de 13 Km din strIrntoarea
dc 48 Kin, care avca aici o Iãtirnc niai mica de un kilomclru i
jumätatc. Acest sector era apãrat dc trei batalioane ale Brigäzii
22 australicne.

Ambarcaii de debarcare blindate au transportat primele valuri

de atacani; restul s-au deplasat cu toate tipurile de ambarcatii
care au putut Ii adunatc, u.nii so1dai InotInd chiar cu putile i
munitiile aIlae asupra br. Citeva arnbarcatii an fost scufundate,
dar cca mai marc parte a trupelor de asalt au izbutit sa debarcc,
lavorizate i de grccli1c comise de aparatori, dc-a dreptul
incxplicabile. As(fcl, nu s-au fobosit proicctoarele pentium plaja.

30!
mijloacele de cornunicaie au func!iona prost saui nu au fost utilizate,
jar artileria a IntIrziat focul de baraj.
Cind s-a lurninat de Zwã, pe ãrm se aflau 13 000 dejaponczi,
in vremc cc australicnii se reträscserá pe poziiilc din interiorul
insulei. Inainte dc amiazã, fora invadatoare ajunsese Ia peste 20 000
de soldati. Acetia rcuiscrá sa stabileascã poziii Intãritc in
admncimea pãiii de nord-vcst a insulci. Mai tirziu a debarcat i o a
treia diviziejaponezã, totalul ajungind Ia pcstc 30000 de oameni.
Inca douiã divizii japoneze se allan foarte aproape in spate.
pe continent, dar generalul Yarnashita a apreciat cä nil Ic putea
dcsfura eficieni in alacul de pe insulã, dar, in zilcie care an urmat,
a inlocuit trupele Cu elctive proaspete.
Din unct de vcdcre numeric, apãrátorii dispuncau PC insulä
de o putcre rnai mult dccii suficicntä pentru a respinge invazia,
mai ales cá accasta Se petrecuise In sectorul in care se ateptaserä.
Generalul Percival avea sub cotnandã circa 85 000 de oarneni —
In principal englezi, australieni i indieni, dar i cIteva unitäti locale
malaysicne i chinezc. Majoritatea truipelor era prost instruitã, in
cornpara(ie en forta japonezä de atac, alcätuitä din trupe
selectionale pentru acest scop. Ac(iunile apãrãtorilor au fbst in
repetate rinduri dejucate injungla dcasã sau pc plantaiile de cauciuc.
Dc fapt, conducerea s-a dovedit slabä.
In cc privetc fortele aeriene, ceajaponczã fusese superioarä
numeric i calitativ chiar de Ia inceputul campanici, puinelc forte
britanice care mai rärnãscserã fuscserã retrase In faza finalã. Lipsa
de protecic impotriva atacurilor acriene crIncenc i permanente
ale inamicului era dernoralizantã pentru soIdaii deja dcprirnai de
lunga retragere din Malaysia peninsulara.
Eecul guvcrnului care nu a putut asigura acopenrea aerianã
alIt de ncccsarã n-a fost compensat de apelurile trimisc acum dc
Churchill i de consilierii lui militari, conform cãrora ,,bätãlia trcbuia
continuatã cu once pre”, iar cornandantii ,,sä moarã aläturi de
trupc” pcntru ,,onoarca Imperiului Britanic”. Li sc ccrca sä realizeze
,,un plan general de pIrjolire a pamIntului” i sä distruigä tot ceea cc
ar putea Ii de fobs ocupantului, ,,thrã sã tinä scama de a salva

302
trtipclc sati de crutarca popu1aiei”. Accstc cereri dovcdcau o crasã
nccunoatcrc a psihologici do cãtre autoritatile dc acasã. Moralul
combatantilor nu era ridicat de spectacolul norilor de furn negru
Invo1burai cc Sc ridicau in spatele br din tancurile pctrolicrc
cuprinse de flãcäri. Nu-i mncuraja nici contiinta faptului Ca crau
sortiti sä rnoarã sau sa cadä captivi. Un an rnai tirziu, chiar i
neInfricatii vctcrani germani din Africa s-au prãbuit rapid cInd,
dupã ordinul Iui Hitler de a pãstra Tunisul cu once prc, au constatat
cä in spatcic Ion Sc atcrnca marca, pc care o domina inarnicul. A
c[ierna soldati sa lupte cu ,,spatclc Ia zid” s-a dovedit o inclodä
prca puin cficicntã pcnru a to indrepta coloana vcrtcbralã.
La Singapore, sIIrituI a venit duminicã, 15 februaric 1942 —
exact Ia o sãptãmInã dupa debarcarca japonezilor. Apãrãtonii
fuseserã îrnpini In suburb iile oraului Singapore, aflate PC coasta
sudicä a insulei. Rezervebe de alirnente scäzuserã considerabil, iar
aprovizionarca cu apã plitea Ii tãiatã in once clipã. In seara accea,
generalul Percival a pãit cu stcagul aib al capitulärii In faa
cornandantului japoniez. Pentru un osta bray gestul era amar, dar
ci a hotãrIt sã se ducã personal, in sperana CA va obtinc un tratarnent
rnai bun pcntru trupele sale i pentru populaic.
Aceste douA duminici negro de Ia Singapore au fost fatale
pentru dorninatia ,,Imperiului In care soarcie nu apune niciodatA”.
Incapacitatea de a respinge atacul arrnatci japoneze nu a
fost cauza primordiaiA a aecstci situalii. Ea s-a datorat eecului
maritirn — produs cu douA luni Inaintc — i a fost rezultatul unui lung
lant de erori i negIijcne. Dezvoltarea noii baze i a Iiniilor ci do
apArare fusese, din pAcate, prea lcntã. Retinerea politicA de a cheltui
bani nu a reprezentat singura frInA. in anii care au urmat hotArIrii
de a construi aceastã bazA, la Whitchalli s-a isCat o controversA
violentA in privina modalitAii optime de a o apAra. Controversa a
atins apogeul In Comitetul cfilor de State Majore — considerat ca
o trinitate. Trenchard, efuI Statului Majot al aviaiei insista asupra
importanei pnirnordiale a avioanclor. Beatty, ministrui Maninei, pleda
pentru tunuri man — rcspingin,d idcea cA aviatia ar putea constitui
o amenintare gravA la adresa navebor de linie.

303
 Guvernul a czita sã dca un vci-dict. astfcl melt dispula br a
continuat i dupã rctragcrca br. PIni Ia urm a prcvalat
considcrcntul ,,vcchimii in serviciu” i au fosi prcierate tunuiile
man. Din päcate. atacul nu a venit din direclia sprc care erau
ain(ite tunurile, ci din spate.
In anhi ‘30. numero.i strategi au sugerat cã atacul an Iutea
veni pe ua din spate. via Malaysia peninsularä. Acest lucru pãrca
plauzibil, dcoarece baza navalã fuscsc construitã pe latura nordicä
a insulci Singapore, in canabul Ingust dintre insulã i continent. Printre
miliarii care an Imbrã1ial aceastã conceptic s—a aflat i Percival,
ic atunci ofiler de Stat major in Malaysia (1936—1937). Acc1ai
punct dc vedcrc a fost acceptat i de comandantul din acea
pcnioadã, gencralul [)obbie, care in 1938 a Inccput constmirea
unci linii de aprare In partea sudicã a peninsulci.
1-lore-Belisha, care ajunscse minisru do Rzboi, a Inclcs
imcdia( necesitatea de a dezvolta mica garnizoanä, deoarece
unul dintre elcrnentclc principale ale progrannilui adoptat Ia
preluarca Cuncitet prevcdea caracterul lwionitar al apãrãnii
impenialc, faã de once aciunc contincntalã. Prirncjdia unui
räzboi cu Germania i Italia devenise mnsã atit de acutã, Incit
consolidarca forebor din Mediterana trecuse PC primal bc, Insi
Hore-Belislia a izbutit sã convingã guvernul Indiei sä trimitã
douä brigazi in Malaysia, pentru a tripla puterea garnizoanci.
Acestca reprezcntau maximum posibil, avInd In vcderc
rcsurselc limitate dinainte do räzboi.
In septembrie 1939, cInd a Inccput rãzboiul, rcsursele Anglici
au Inccput s creascã. Cum rãzhoiul se limita in acea vrerne la
Occident, majoritatca resurselor au fost dcstinatc accstci zone.
Au urmat apoi catastrofeic din rnai i iunic 1940, cind Franta s-a
präbuit, jar italia a intral in rãzboi. in aceastã cnizã
InspäimInttoarc, prionitatca absobutä a avut-o organizarea din
Anglia. i PC planul al doilca ncccsitatca asigurãrii Intäninii apãrãrii
din regiunca mcditcraneanã. A lost destub de grcu S sc rezobvc
concornitent accstc douã pnioriti..Cca mal mndrazneatä actiune a
lui Churchill a fost cvideniatä de riscunile pe care i Ic-a asumat

304
ciilrti a garanta consolidarea liniilor de apãrarc din Egipt, lnaintc
ca Anglia sã fie corespunzãtor asiguratä Impotriva unci invazii.
Ar l nedrcpl Sã sc impute ccva mäsurilor luate pentru Malaysia
in acea perioadã. Uiind in considerare lmprcjurãrilc cxistcntc,
laptul cã garnizoana dc acolo a putut fi lntãritã Cu asc brigazi pe
pcnoada iernii din 1940—41, a rcprezenlat tin succes. Din picatc.
nu s-a asigural i o crcterc sirnilarã a pu(erii acrienc — care era
mull mai importantä.
La inccptitul anului 1 940, noul cornandant, generalul Bond,
era de pãrcrc cä apãrarca Singaporelui dcpindca de apärarea
Malaysici in ansamblu. El a apreciat cä slot necesare minimum
rci divizii i a sugerat ca RAF sä prcia responsabilitatea apãrãrii.
Autoritãtilc cnglezc an adoptal, in principiu, acesle puncte de vcdcrc.
dar cu 0 modificare importantá. In limp cc comandantii din Malaysia
aprcciau cä este nccesarã o fora mai mare de 500 de avioanc
rnodcmc, Comitetul $efilor Statelor majore aprccia Ca sInt suficicntc
300 de aparate, cu mentiunca Ca CI accstea flu puteau fi asigurate
mnainic de sfIritul anului 1941. In plus, in momentul declapärii
invazici japoneze — in decembrie 1941 — numãrul avioanclor de
prima linie din Malaysia atingea doar 158 de aparate, majoritatea
dcstul de dcmodate.

Pc parcursul anului 1941, majoritatea avioanelor de vlnätoarc

moderne disponibile dupi CC SC asigura prioritar apãrarea aerianã
a Anglici a fost trimisä sä suslinä ofensivele din regiunca
mcditcraneanã. In a douajumãtate a anului, circa 600 de avioane
dc vlnãtoarc at luat drumul Rusici. In Malaysia au ajufis foarte
puine. Nu a fost expcdiat acolo nici un bombardier cu razä lungã
de actiunc, dei sutc de astfel dc avioane bombardau noaptea
Gcrmania, actiune evident inutilã In acea fazã a rãzboiului. Reiese
clar cã flu s-a dat suficicntä atentie apärärii Malaysiei.
Explicaia acestci enigme a fost data chiar de Churchill, In
memoriile sale dc rãzboi. La inccputul lunii mai, eful Statulul major
general imperial, John Dill, i-a prczcntat primului ministru 0
lucrare In care aducea argumente impotriva ideii de a continua

305
consolidarea fortelordc atac din nordul Africii In dauna siguranci
Anglici i a Singaporclui.

,,Pierdcrca Egiptului. spunea ci, mi se parc o catastrofá

ncverosimilä. Doar o invazie Incununatä dc succes ar putca
antrena InfrIngerea noasträ. Prin urmarc, Regatul Unit esic
clernentul vital, i nu Egiptul. jar apärarca Rcgatului Unit trebuic
sa treacã pe prirnul plan. Egiptul nu se aflã fliCi PC IOCL1I doi in
ordinca prioritãilor. Unul dintrc principiilc acccptatc dc
strategic prcvcdc ca. in ultimã instanã, Singapore se situeazã
inaintca Egiptului. Cu toatc accstca, liniile de apärare din
Singapore sint Inca mult sub ncccsitãi.
Räzboiul presupunc sa-ti asurni riscuri, dar acestca
trcbuic sa tie hinc calculate. Sä nu cãdcm In grecala de a
ciunti sccuritatea unor punctc vitale”’.

Pc Churchill I-a dcranjat aceastá tezã, dcoarccc contravenca

ideli Iui de a prelua ofcnsiva impotriva lui Rommel i visului säu de
a dobIndi de la Inceput o victorie decisivä in nordul Africii.
,,Acceptarea acestei teorii insemna o revenire cornpletã Ia
pozitia defensivä... Nc-ar lipsi de once posibilitate de a prcalua
initiativa”.
Intr-o replica täioasã, Churchill a spus:

,,Din cite Imi dau eu seama, ai 11 dispus sã accepi

pierderea Egiptului i a Väii Nilului, i capitularca sau nimicirca
armatei de o jumätate de milion de ostai pe care am
concentrat-o, numai sä pästräm Singaporeic. Nu pot Imbräia
aceastã idee i nici flu cred cã alternativa are vreo ansã dc a
se contura... dacã Japonia inträ In räzboi, Stateic Unite vor
trece, dupã toate probabilitätile, de partea noasträ. In once
caz, era puin probabil ca Japonia sa asedieze Singaporele de
ía bun inceput. Aceastá opcratiune ar fi fost mai pcriculoasa

‘Churchill, The Second World Wut vol. III, p.375.

306
 pentru ea decIt pentru noi. Era preferabil saii Imprãtie
cruciãtoarelc i cruciãtoarcle de linic pe rutele comcrciale
cstice”.

Estc evident cä Churchill, exasperat, deforma argurnentele

cfului Statului major general imperial (GIGS). Nu se punea
prohlcma de a slãbi apãrarea Egiptului, ci doar de a arnIna ofcnsiva
doritã de Churchill. in legawrä cii care accsta exagera speranclc
i atcptärile. PInã Ia urrnã, ofcnsiva Iansatã In iunie in nordul Afiicii
s-a dovedit un fiasco, iar reluarea ci In noicrnbrie, Cu man intãnini
suplirnentare, nu a izbutit sã ducä Ia nici un rezultat dccisiv. Replica
data de Churchill fcIdmarcalului Dill aratã, toiodatã, cit de
gravä a fost eroarea sa dc calcul In privina niscului cc plana asupra
Singaporelui. Surpninzätor, Churchill remarca retrospectiv:
,,Multe dintre guverne s-ar Ii pierdut cu firca in fata unei
decIaraii oficiale atIt de grave, venite din partea celei mai Inalte
autoritãi in matenie. In cc ma privcte, n-am IntImpinat nici o
greutate in a-mi convingc colegii politicicni i am fost, desigur,
sustinut de cful Marinei militare i de ccl al Aviatici militare. Pun
urmarc, pärcrile mdc au precurnpänit, iar iluxul de intãriri spre
Onientul Mijlociu a continuat”2.

In julie, preedintclc Roosevelt 1-a tnimis la Londra pe Harry

Hopkins, consilierul sãu, pentru a-si exprirna Indoielilc personale In
privina accstei politici i, totodatA, pentru a avertiza asupra riscurilor
,,incercárii de a face prea mult” in Orientul Mijlociu. Experii militan
i manitimi amerieani 1-au sustinut pe prccdinte i i-au exprimat
pãrerea cá trcbuia sä sc acorde prioritate Singaporeiui i flu
Egiptului.
Churchill n-a tinut seama de accstc avertismente: ,,Nu puteam
abandona lupta din Egipt i cram Impãcat cu gindul cã vom pläti
pentru pierdcrilc suferite in Malaysia”. In realitate, ci flu anticipa

Churchill, The Second Worki War, vol. 111, p. 376.

2lbidein., p.377.

307
nici o prirncjdic din accastä directie. Churchill spunc cu toatã
sinceritatea: ,,Mãrturisesc cã In mintea mea pericolul japonez era
invãluit intr-o ccatã sinistrã, In comparaie cu cclclaltc urgenc ale
noastre”. Grecala de a nu Intãri adecvat liniilc de apãrarc din
Malaysia ii rcvine in principal itii Churchill, insistentci sale de a
lansa o ofensivä prematurã in nordul Africii.

Efectele stratcgicc irncdiatc ale pierdcrii Singaporclui au fost

dczastruoase, cad a urmat rapid cucerirca Birmanici i a Indillor
Olandeze rãsãritenc, tin atac cu douã vIrfuri, prin care japonczii au
ajuns periculos de aproape de India, pe Ull flanc, i de Australia,
pe cclãlalt. Au urmat circa patru ani de lupte, In care s-a platit tin
prc cnorm, Inainte ca Singaporc sã tic recucerit, i asia in condiliilc
prãbuirii Japonici, a cpuizãrii ci i a ocului produs de bomba
atomicá.

Efcctcle pe terrncn lung i amploarea acestora in urma

prãbuirii Singaporelui n-au ptittit Ii evitaic. Singapore rcprezcnta
tin simbol — sirnbolul putcrii occidentale in Orientul Indepartat,
putere cc se clãdisc i se menlinuse multä vrcrnc datoritã putcrii
maritime britanice. IncepInd cu primul razboi mondial se pusese
un accent dcosebit pe crearca unci man bazc maritime Ia Singapore,
astfcl melt importanta ci simbolicã ajunsese sã depãcasca valoarca
stnatcgicã. Ocuparea insulci Singapore, realizatã cu uurinã In
februanic 1942, spulbera prestigiul britanic i european In Asia.
Omul alb Ii pierduse ascendentul prin demitizarca fortci sale.
Inclcgcrca accstci vulncrabilitãti a stimulat i Incurajat cxtinderca
revolici in Asia Impotriva dominatici curopenilor.

Càderea Birmanici

Pierderca Birmanici de cãtre Anglia s-a datorat prãbuinii

Malaysiei. Japonezii au acaparat poziiilc vestice de acces spre
China i Pacific, intregind marca banicrä defcnsivã prevãzutã de

308
planul br strategic. Cu bate acestca, campania din Birmania a
rcprczcntat o opcraiune indcpcndcntä, Incrcdintatä Armatci a I 5-a,
de sub conduecrea gencralului de corp de armatã S. lida.
Aceastã ,,armatä” cuprindea douã divizii i, chiar punind Ia
socotcalã trupeic de susincre, totaliza doar 35 000 de oarneni. Ea
a primit misiunea de a ocupa Thailanda, IIIcIUSIV Istmul Kra, i a
acopcri spatcic Ironiul iii Armatei a 25—a, PC parcursu 1 Inaintãri I
aceseia spre sud, in Malaysia. Impotriva unor dcbarcãri in zona
Singapore. Armata a I 5-a urma sã porneascä apoi spre Birmania.
in(a ci imediat hind capitala, Rangoon.
0 acliunc atit de amplä cii o forã alit de rcdusä scjustiflca
prin eleclivele mici i prost prcgü(itc ale lorclor care aprau
Birmania. Initial. accstea se cilrau hi mai putin dc o divizic ca
numãr tIe oameni, majoritatea provenind din uniüi birmanczc recent
Forrnatc; dc erau sustinute doar de douä batalioane britanice
i dc o brigada Indiana (o a doua brigada indiana se afla pe drum).
Cind a survenit criza, maoritatca intäriribor au lost deviate spre
Malaysia. insi era prea tIrziu pentru a mai salva insuba Singapore.
I)ivizia 1 7 indiana, serniinstruitã i incompicta, a sosit in Birmania
abia la s1iritul liii ianuarie, anuiInd intäririle rnai substantiabe care
loseserä promise. Situaia In spaiuI aerian era i mai proasta:
cxistau doar 37 de aeronave, care urmau sã Infrunte cele 100 de
avioancjaponezc (Ia Inccputub liii ianuaric, dupä cãdcrca Manilci,
nurnãrub acestora s-a dublat).
Invazia Birmanici incepuse Inca dc Ia mijiocul liii dcccrnbrie
I 94 1, cmnd un detaarncnt ab Armatci a I 5-a a intrat in Tenasserim,
ic malul birmanez al Istniului Kra, pentru a cuceri ccle trci
aerodrornuri-cheic aflate acolo i a bloca astfel accesul Intãririlor
aerienc britanice In Malaysia. In zilcle dc 23 i 25 decembrie,
japonczii au lansat puternice atacuri acriene Ia Rangoon, provocInd
retragerea haoticã a muncitoribor indieni, care au abandonat lucrärilc
Ia bin iilc de apärarc. La 20 ianuarie 1942, atacul a dcbutat printr-o
Inaintarc din Thailanda sprc Moulrncin, care a fost ocupal In 31
lanuaric, dupa o bupta Indirjitã, dat confuzä, In care apärätorii, aflati
cii spateic sprc Iargul estuar al rIului Salwccn, au scãpat ca prin
urcchilc acului dc Ia un dezastru.

309
 La sfiritu1 lui decembrie 1941, Wavcll Ii trirnisese pe cfu1
Statului major general, generalul de corp de armatä
T.J. Hutton, sã preia comanda in Birmania. Acesta a plasat trupele
eterogcne care apãrau localitatea Moulmein i cãile de acces spre
Rangoon, sub comanda gcneralului de divizie 1G. Smyth, VC,
comandantul proaspãt sositei Divizii 17 indienc.
Dupã cãderea Moulmeinului,japonczii au continuat presiunea
spre nord-vest, cucerind punctc de trecere peste rIul Saiween aici
i In arnonte, In primele douã sãptarnIni ale Iunii februaric 1942.
Smyth pledase pentru o retragere strategic C 0 pozitie care sã-i
pcrmitã sã-i adunc fortele. Permisiunea a prim it-o prea tIrziu i n-a
mai avut timpul necesar de a mai organ iza apãrarca. Pozitia de pe
riul Bum, cu albia Ingustã, uor de trecut Cu piciorul in rntilte locuri.
a fost repede cuccritä. A urmat cursa pentru a duce trupele Inapoi,
pe rIul Sittang, lat de un kilometru i jurnãlatc, aflat Ia 48 Km In
spate (i la 110 Km de Rangoon). ProfiInd de plecarea intirziatä a
cnglezilor,japonezii i-au depãit in ciuda handicapului rcprezdntat
de faptul cä deplasãrile br se fàceau pe flancuri prinjungla. Podul
cel mai important peste Sittang a fost aruncat In aer In primele ore
ale diminetii de 23 februarie 1942. Ca urmare, cca mai mare parte
a trupelor liii Smyth a fost izolatä pe malul estic. Nu s-au putut
retrage decIt 3 500 de oameni, pe cal ocolite, jar dintre ci doar
jumãtatc mai pästraserã armele. La 4 martie 1942, valorificInd
avantajul dobindit,japonezii au Incercuit Pegu, nod rutier çi dc caic
feratã, bocul unde mncercau S SC adunc rarnaitcle trupclor lui S myth
i cele citeva Intãriri primite.
A doua zi, generalul Harold Alexander a sosit In Birmania
pentru a prelua comanda de Ia generalul Hutton. Aceastã decizic
adoptatã do Churchill era norrnalá, tinInd scama dc Imprejuräri i,
mai ales, de faptul cã aceastä prabuire timpuric flu fusese
prevãzutä. HotärIrea era. totui, nedrcapta, caci ,,Tom” Hutton flu
numai Ca exprimase Indoiala in privina posibilitaii de a pästra
Rangoonul, ci dãdusc dovadã i de inc1epciune, trimiInd provizii
In zona Mandalay ba 645 Km nord do Rangoon, accclcrlnd, In acelai
timp, construirca unui drum de muntc din statul Manipur, In India,

310
men it sa asigure o punte d Iegátura tercsträ cu Mandalay i cu
drumul birmancz sprc Chungking. In aecastã pcrioadã i chiar
anterior, conccpliile conduccni din Anglia au fost considcrabil
influcntatc de opinia mi Wavell, care aprccia Ca abilitatcajaponezilor
era supraestimatä — mitul putind Ii distrus prin contraatacuri
viguroase.
Initial, Alexander a insistat ca Rangooiuil sa tic pãstrat i a
ordonat o ofensivã. Rczultatul acestci act inni a lost ncscmnificativ,
in ciuda luptci crIncene angajate de Brigada a 7-a blindatã, proaspãt
sosiã Ia lata Iocului, i de c?eva Intãriri cu trupe de infanteric.
Pinã Ia urmã, Alexander a lost ncvoit sã acceple punctul de vedere
al lui Hutton, i in dupä-arniaza zilci de 6 martie 1942 a ordonat
evacuarea Rangoonului, nu inainte de a distruge orau1. La 8 martie
1942. spre surprinderea lor,japonezii an pãtruns InEr-un ora pustiu.
Fortele care apärau oraul au putut scãpa pe drurnul spre nord,
prin Prorne, tinde au güsit o breä in Inccrcuircajaponezá.
A urmat o perioadã de acalmie, In timpul cãreiajaponezii au
prim it ca intãriri douä divizii, a 18-a i a 56-a, douä rcgirncntc dc
tancuri i avioane (in total aveau peste 400 de avioane). Forta
englezã a beneficial de mult mai putine IntAriri. Cele trei escadrile
de avioane de vInãtoare, dei descompletate, imprcunã cu alte douã,
aparlinind Grupului Voluntar american (imprumutate de Chian Kai$i),
totalizind initial doar 44 de avioane Hurricane i Tomahawks.
Ele respinsescrã raidurilc aerienc japonezc de Ia Rangoon, i
cauzascrã atacantilor pierderi disproporionat de marl. 0 data cu
abandonarca Rangoonului, majoritatca englczilor au fost rctrai
din India unde, pinã la sl’iritul Iui inartie 1942, se primiserã din
Orientul Mijlociu circa 150 dc avioane-bombardiere i avioane de
vinãtoare. 0 data cu picrdcrca Rangoonului ftiscsc distrus sistemul
de avertizare timpurie, astfel incit avioanele britanice rãrnasc n-au
rnai fost In stare (aa curn sc IntImplase anterior In Malaysia) sä
opunã o rezistenta eficicntã.
La Inceputul lui aprilic 1942, Armata a 15-a japonczã, deja
consolidatä, a pornit spre nord, In lungul rIului Irrawaddy,

311
IndrcptIndu-sc cãtrc Mandalay. pentru a izola drurnul cc ducca In
China. Englczii, cu Ufl cfectiv dc aproximativ 60 000 de oameni.
apãrau poziii1c pc 0 linic cst-vcst, Ia 240 Km de Mandalay, cu
ajutorul fortclor chiiiezc PC flancul rãsäritcan. Japonczii Ic-au
Inconjurat fiancul apiLscan, ImpresurIndu-i i capturInd exploatarilc
pctrolierc dc Ia Yanangyaung, Ia mijlocul liii aprilie 1942. Gencralul
american Joseph StiIwcII, mIna drcaptã a liii Chain Kai-$i, a pits la
caic im plan conForm cãruia lç pcrrnitcajaponczilor sä Inainteze in
susul rIului Sittang, pentru a-i prinde apoi in capcanã. printr-o
inicarc-c1cte. Planul liii a lost dejucat printr-o aciuncjaponczä
rnai largã. in jurul tlancului rãsäritcan. sprc Lashio. Refluxul rapid
din acest Ilanc i-a dus pe cnglczi la constatarca cã nit vor putca
pãstra nici Iocalitátea Lasliio i, dc asemenea, nici accesul Ia ruta
de aprovizionare spre China.
Ca urmarc, Alexander s-a hotürIt sá flu opunä rezistenta la
Mandalay — aa curn spcrau japonczii — ci sa Sc rctragã cãtrc
grania indianü. Rctragcrca de peste 320 Km a Inceput Ia 26 aprilic,
acopcritä de aricrgärzi. Podul Ava, peste rIul irrawaddy, a fost
aruncat in acr Ia 30 aprilic, Cu 0 ZI Inaintc ca flancul japoncz sä
ajungä Ia Lashio.
Pentru englczi, problcma era sã ajiLnga Ia grania indiana i
la Assam Inainte de a inccpe musonul, carc Ia mijiocul lui mai
provoca inundaii. Japonczii au pornit nävalnic In susul rIului
Chindwin pentru a interccpta retragerca britanicã, Insã aricrgarzilc
engleze au reuit S SC strecoare, i au ajuns la Tamu cu o sãptärnInã
Inainte de Inccperca ploilor. In accastä goanä finalã si-au picrdut cca
mai mare parte a cchipamentclor, inclusiv tancurile, dar majoritatca
oamenilor s-au salvat. Cu toate accstca, picrdcrilc sufcritc dc
cnglezi In campania din Birmania au fost de trci on mai marl decit
ale japonezilor— 13 500 fatã de 4 500. Fap(uI Ca cnglezii au rcuit,
totui, sã ducã pinã la capãt rctragerea br de 1 600 $m s-a datorat in
mare parte contraatacunibor repetate ale tancurilor din Brigada 7
blindatã i calinubui Cu care a fost condusä actiunea dupä decizia
de a abandona Rangoonul.

312
 Ceylonul i Oceanul Indian

in timp cc armata japonczã din Birmania ii continua

Inaintarca, dcplasindu-sc dc Ia Rangoon spre Mandalay, englczii
erau de ascmcnca alarmai dc inirarca marinci de räzboi japoneze
In Oceanul Indian, caci marca insulã Ceylon, din dreptul coltilui
sud-estic at Indici, putca dcvcni o trambulinã pcntru marina militaiã
japonczã. [)c aici Japonia avca posibilitatca sã pcriclitczc ruta 1W
care se transportau trupeic i proviziilc britanicc sprc Orientul
Mijlociu, pe IInga Capul Bunci Spcranc i Africa de Sud, precum
i rutcie maritime ale Anglici spre India i Australia. In plus, dupa
pierdcrca Malaysici, cauciucul din Ceylon devenisc foartc important
pentru Anglia.
$efii statelor majore britaniec i-au comunicat lui Wavell cä
pãstrarca Ccylonului devenise mai irnportanta decIt accea a
Calcuttei. Pentrti a apãra Ceylonul s-au folosit nu mai puin de
asc brigazi Intr-un moment in care forc1e din BinTiania deveniserã
total insuficiente, lar cele din India prirnejdios dc slabe. In hina
manic 1942 s-a organizat o nouä fortã navalã, sub comanda
amiralului James Somerville, care cuprindea cinci nave de linie
(patru erau vechi i demodate) i trei portavioane, dintrc care unul
(Hermes,) era mic i vechi.
In aceIai timp, japonezii pregäteau in Celebes o actiune
ofcnsiv in Occanul Indian CU 0 foilä mai putcrnicä, alcätuitä din
cinci portavioane (cele utilizate in atacul de la Pearl Harbour) i
patru nave de linie. In aceste conditii, anse1e englezilor de a pãstra
Ceylonul pãreau minime. Amenin(arca nu era Insã chiar atit de
gravã PC cit pãrea, deoarece scopul ofcnsivei navalejaponeze avca
caracter dcfcnsiv. Japonczii nu dispuncau de trupeic necesare
invadãrii Ceylonului. Ei plänuiau un raid cu scopul de a Irnprätia
forta inaritimä britanicã organizatã acolo i pcntru a acoperi trupele
care Ic oseau pe mare cu dcstinaia Rangoon.
AtcptIndu-se Ia un atac pc I aprilic 1942, Somerville îi
I1npãisc flota In douá. Forta A, mai rapidä i mai cficicntã, a

313
patrulal pInã cc a fost trim isa sa se rcalimcntezc la Addu Attol, o
nouã bazã sccrctã din Insulele Maldive, la circa 965 dc kilornctri
sud-vcst dc Ceylon. Ataculjaponczilor a survenit insã pe 5 aprilic
1942. Pcstc o sutã de avioanc au atacat portul Colombo, provocind
multe daunc i rcspingInd contraatacurilc acrienc. Un alt atac a
urmat dupã-arniaza. cele 50 dc bombaidiere au scufundat douã
cruciãtoare britanice. Era prca tIrziu ca foila liii Somerville,
Impartita in douä, sa rnai poatã intcrvcni, astfcl Ca aceasta s-a
rctras — navele de luptä rnai vechi spre cstul Africii, iar cclc rnai
rapide Ia Bombay. Dupã un atac Incununat do succcs Ia
Trincomalee, Ia 9 aprilie, flota de rãzboi japonezã s-a rctras, iar tin
dctaament de raid Impotriva navelor comcrcialc a scufundat 23
de nave (112 000 tone) in Golful Bengal, pc durata accstci scurte
incursiuni.
Aceasla a reprezentat o nouã Infringcre urnilitoarc pentru
marina militarã britanicã, din fericire, rara urrnäri grave. Dacä
cnglezii nu ar Ii Inccrcat sã organizeze o fortã navalã in Ceylon, de
tin tip evident demodat, japonezii probabil cã flu ar Ii atacat,
deoarece planul br initial nu prcvcdca aceasta.
0 altü consecintà, cc a determinat o nouã Incordare a relatiilor
Angliei cu Franta PC lIngã dispersarea de forte pe care a produs-o, a
constat In trirniterea unei forte combinaic, trupe de uscat i marina
militarã, pcntru a ocupa portub Dicgo Suarcz din nordul
Madagascarului francez — cu scopul dc a preIntImpina cuccrirca
lui do cãtrc japonezi. Aceastä actiune dcstul de eostisitoarc din
luna mai a fost urmatä de o expcdiie mai ampla, In septcmbrie,
menitã sã ocupe Intreaga insulã. Ca i in cazul scufundãrii flotci de
rãzboi franceze la Mes-cl-Kcbir, portul mibitar a! Oranului, In 1941,
pIna Ia urmà frica s-a dovcdit un sfetnic prost.
I’/iRTEA a V-a

COTITIJRA
1942
 Capitolul 18

In I? usia si(iiatia se schii;ibã

In 1940. campania germanilordcbutasc la 9 api-ilicprin asaliul

irnpolriva Norvcgici i a Dancrnarcc. In 1941, campania a lost
dcschisã Ia 6 aprilic prin ofensiva din Balcani. In 1 942, demararca
a IntIrziat, apt cc dovedea Ca efcctcle cpuizante PC care Incercarca
zadarnici dc a rcpurta o victoric rapidä asupra Rusici ii afcctase
PC agrcsori, prccurn i amploarea ctbrtului br ofensiv depus In
lupiCiC dc aici. Dacã, Intr-adevr, conditiilC PCntrl; o aciunC
primävãraticã timpurie pe frontul ruscsc crau ncpriclmce, in schimb
iiiinic nu-i impiedica sä actionezc irnpotriva poziiiIor britanice
Irecarc din Mcditcrana. Cu toate accstea, mi a fost iniliatä nici 0
micarc amen intãtoarc In aceastä zonã-chcic a comunicaii1or
bntanice in tcritoriilc dC pcstc man.

Pc tcatrul de luptã din Rusia, contraofcnsiya dC iarnä a

Armalci Roii a continuat rnai binc de trei luni din rnorncntul Iansãrii
ci In dcccrnhrie. scäzind progrcsiv in intcnsitatc. In martic, avansasc
cu mai mult de 240 Km in uneiC scctoarC. Nerni si-au rnCnIinut
principalcic bastioane ale frontului br de iarnä in orac ca
Schlusselburg, Novgorod, R zhev, Viasma. Briansk, Orci, Kursk,
I larkov i Taganrog — in ciuda faptului ca ruii ajunscscra dincobo
de uncle dintrc dc forind Inaintarea prin spaiilc gãsitc libcre.

317
 Aceste orae-bastion constituiau, din punct de vedere tactic,
nitc obstacole formidabile, iardin punct de vedere strategic,
asigurau dominarca situaici, intnicIt rcprezcntau puncte importante
In recaua dc comunicatii. En timp cc garnizoanele germane flU
puteau Irnpicdica inIThraii1c In spaii1c largi dintrc dc, aceste blocuri
dc comunicatii paralizau sau rcduccau posibilitatea valorificärii
oricãrci strãpungeri, cit timp rãmmneau intactc. Ele aujucat roliti
de frInare pc care fuscserä mcnite sã-1 Irnplineascä forturile
francezc dc pc Linia Maginot.
IntrucIt Amiata Roie nu a izbutit sã distniga accste bastioanc,
Inaintãrilc admnci In spaii1e dintre dc au dezavantajat-o rnai tIrziu,
cãci protuberantclc pe care se insialau erau rnai grcu dc apärat
dccii oraele-bastioane. In plus, dc ncccsitau un mare numär de
soldati pentru a Ic putea pãstra, fund permanent ameninate de
atacuri din flanc, lansate din bastioanelc pe care netnii Ic foloscau
ca pc nite trambuline.
In primãvara anului 1942, frontul din Rusia prezenta intrInduri
atIt de adinci mdi semãna cu linia de coastã a Norvegici, unde
fiordurile pätrund in inima uscatului. Faptul Ca germanhi reuiserã
sa apere aceste ,,peninsule” constituia o märturic a eficientei
apãrärii moderne atunci cInd este dirijatã cu abilitate i tcnacitate
i dispunc de arme adccvatc.
Privind retrospectiv, este limpede cã acel veto pronunat de
Hitler in privina oricärci retrageri extinse a redat incrcdcrca
trupelor germane, salvindu-le, probabil, dc Ia o pràbuire masivä.
In aceIai limp, insistcntcle sale referitoare Ia respcdtarca sistemului
de apãrare ,,arici” Ic-a adus avantajc importante Ia Inceputul
carnpanici din 1942.
Totui, ncmtii au platit, indirect, un pret scump pcntni accastã
apãrarc rigida. Succesul ci a Intãrit convingcrea cä poate fi
repctatã, cu rezultate similare, In conditiilc mai dificilc ale icrnilor
urmãtoarc. Un neajuns imcdiat a constat in efortul la care a lost
supusã fora br acrianã, stráduindu-sc sä asigurc aprovizionarca,
garnizoanebor mai mull sau mai putin izolate din aceste oraebastioane.
Din cauz vremii proastc, rata accidentelor a fost

318
ridicatä. Totodatã, dud vrcrnca era frumoasã s-a utilizat un nurnãr
prea marc de avioanc. pentru a sc asigura proviziilc (uncori, s-ati
utilizat peste 300 do avioanc de transport zilnic, pentru a aproviziona
un singur corp dc arrnatã). Efortul dc a asigura transportul aerian
pentru un intreg lan( dc poziii mnaintatc cxpuse a perturbat
organizarea transportului acrian al Luftwaffe, jar rctragcrea unor
cscadrilc expcrirncntatc pe altc Icatre de rãzboi a litnitat cficienla
aviaiei germane PC frontul dc est.
Solicitarca provocatá dc accastã campanic do iarnã, asupra
unci armatc ncpregãtite s-o suportc, a avut ulterior cfictc grave.
lnaintc ca iarna sa Sc s1ircascã, nenurnäratc divizii ati rämas doar
cu o treime din cfcctivelc br initialc. Elc n-au mai putut Ii completate
i adusc Ia un nivcl corcspunzãtor opcraiuniIor aCtive, decIt la
mijlocul vcrii. La acestea adãugIndu-sc diviziilc suplirnentare care
luiscscrä create in arä PC timpul icrnii se realiza o cifrã mult prea
marc ca sa fle realã. In anul 1942 i dupã accea, s-au pästrat
nominal divizii care fuseserã aproape distruse In lupte grcle, ca o
mãsurã de carnuflaj, dar efectivele br n-au fost completate. Aceste
divizii cuprindeau uneori doar douã sau trei batalioane.
Generalii ii informaserä pe Hitler cä, pdntru reluarea ofensivei
1942, era necesar un efectiv suplimentar de 800 000 de oameni. in
Albert Speer, ministrul Productici de Armament, a sustinut Ca flu
so poate disponibiliza un numãr atIt de mare de oameni din fabrici.
Deficitul a fost rezolvat printr-o schimbare radicalä a
orgarnzarn. In componena diviziilor de infanterie intrau acum doar
7 batalioane, In bc de 9. 0 companie includea maximum 80 de
oarneni, fa1 de 180 pIna atunci. Aceastä reducere Sc baza pe
douã argurnente: pe de o parte, ofierii tineri care ii inlocuiau In
lunctia de comandanti de companie pe cci cu experientä puteau
scãpa uor controbul, dacã aveau de coordonat companii
diinensionate dupä vechile standarde, jar pe de altã parte In
cornpaniile mai man pierdcrile erau mai man, rara ca randamentul
in luptã sa difere prea mult.
Reducerea cornbinatä a numãrului de batalioane i de oameni
i-a pãcälit pe aliai, ale cäror servicii de spionaj continuau sã

319
aprcciczc nurnãrul fortclor germane dLLpä vechile criterii sub
raportul märimii. In realitate. douä divizii germane cchivalau acum
cii o divizie britanicã sau americana. Chiar i cest raport li-a mai
indicat rcalitatea la sfiritu1 vcrii anulul 1944, cInd tot mai puinc
divizii dispuncau chiar dc puterca nominalã rcdusã care fuscsc
stabilitã in 1942.

Campania din 1942 a Inrcgistrat i o crctcrc mai dcgraba

supcrtIcialä, dccli rcalã. t iorci germane la capitolul tancuri. In
cursul icrnii au lost fomiate douä noi divizii dc blindate (partial prin
translorinarca divizici dc cavaicric 41arc care ftiscsc conservatä
pInã atunci doar pentru a I Sc constata valoarea neglijabila). S-au
efectuat uncle cornpletãri In dotarca cu tancuri a divizillor motorizate
de infanterie, dar nurnai jumãtatc din celc 20 dc divizii blindate
existente an fost inzcstratc cu numãrul optim dc tancuri.
In escntä, bilantul nil indica faptul cä germanii dispuncau dc
o bazã corcspunzätoare pentru a continua ofensiva. Nivclul anterior
n-ar t putul fi atins dccIt prin contingente mãritc ale loilelor
propriilor aliali, inferioare calitativ celor germane. Practic, flu
dispuncau de nici o rczcrvä pentru a face fatã pierderilor unci noi
campanii. Un handicap çi mai mare consta In incapacitatca de a-i
dczvolta suficient cele douã atuuri ofcnsive principale, foria acrianã
i forta blindatä, pentru a-si asigura superioritatea
Situatia era contientizatã dc Statul major general german,
dar efii accstuia nit-I puteau intluenta PC Hitler. Presiunca liii Hitler
era prca putemicã ca sä i se poatä Impotrivi, iar pe Hitler 11 presau
evenirnentele i trcbuia sã meargã mai dcpartc.

Problema rcluãrii ofcnsivei in 1942 a fost dezhätutä in

noicmbrie 1941 — chiar Inainte dc tentativa finalã de a cuceri

Aceste neajunsuri puteau Ii sesizate chiar i de observatoril din

Occidint. lntr-un comentariu, pe care I-am scris In martie 1942, am ajuns Ia
concluzia Ca ,,ar ft rezonabil sä anticipãm pentrtL aceastä varä flu nurnai 0
nouä zãdãrnicire a planurilor nemlilor din toamna trecutã, ci chiar o
schimbare radicalä a s ituatiei”.

320
Moscova. Rundstcdt susinc cã ci a plcdat pcntrti trecerca la
defcnsivä i pcntru oportunitatea unci retrageri in Polonia, PC linia
initialä. SC pare cä i Lccb a fost de acord. Ceilalti gencrali n-au
sprijinit ideca accstci schimbãri tacticc radicaic. dci majoritatca
erau tot mai nclinititi dc pcrspectivclc campanici din Rusia i nu
dorcau reluarca ofcnsivci. Eecul atacuiui din dcccmbric asupra
Moscovci i ncnorociriic aduse dC iarnä ic-au acccntuat indoiciilc.
Schirnbãrilc operate ca urmare a insucccsuiui campanici din
1941 Ia nivcl ul posturilor supcrioarc de comandã a schimbat situaia.
Dcmisia Iui Rundstcdt fuscsc aprobata la sIiritul liii noicmbric
1941, cInd Hitler rcspinscsc propunerca accstuia de a Intrerupe
atacu) din sud sprc Caucaz i de a opera o retragere PC rIui Mitts
pe 0 liiiic dc apärare, peniru pcrioada do iarnã. Rundstedt si-a ales
bine rnomcntui i manicra de a dcrnisiona. Cind cecul intrcgii
cainpanii a dovenit evident, rctragerea iui Braiichitsch, ia 19
clcccmbrjc 1941, a fost anuntatä in terrncni ce-i atribuiau
responsabilitatca cccuIui. In reaiitatc, s-au urmãrit douã scopuri
se ofcrc iui Hitler tin tap ispäitor i sã-i dcschidà caica
pdntru prcluarca conducerii directe a Armatci. Bock, care
susinusc uitima tcntativã a lui Hitler de a cuceri Moscova, anuntasc
ia mijiocul iui deccmbric cã suferca de o boalã dc stomac provocatä
do Ingrijorare i Incordare. Demisia i-a fost acceptatä Ia 20
dcccmbric 1941. Leeb, care mi putca Ii condamnat pcntni ncreuita
dc Ia Leningrad, dcoarccc atacul piänuit de ci fusese anulat chiar
din ordinul Iui Hitler de tcama picrdcriior in lupteic dc stradä, a rnai
rimas. CInd a constatat cã nirnic flu ii putca convingc PC Hitler sä
ordone o rctragerc din protuberanta Dcrniansk, a cerut i ci sä fic
cliberat din functic.
Disparitia itti Brauchitsch i a cclorlalti trei comandanti i-a
US PC Haider, cfiil Statului Major General, In minoritate, in privina
rctragerii controlate. Ca atare, tCfldinta fireascä a succesorilor de
a-i Inãbui indoieliic i de a se arãta de Ia bun inceput dispui s
so pliczc dorinteior Ftihrerului a izbIndit. Hitler tia hinc cä o
promovarc In functie influCnta rationarncntul oameniior i le

321
indulcea o atitiidinc de supuncre. Ambitia profcsionalä rczistã
irareori accstci ispite.
Rundstcdt a lost Inlocuit cu Rcichcnaii, Bock cii Klugc, jar
Lecb, cii Kuchler. Eliberarca liii Bock din functia de comandã a
Grupului dc Armatc Centru s-a datorat unci Imbolnäviri temporare.
In ianuaric 1942, cInd Rcichenau a murit din cauza unui atac dc
inimã, Bock a fost rcpus in drepluri. S—a rcniinat hi ci cInd fortele
din siid au lost reorganizate in timpul ofcnsivei din varã. Cu ocazia
accstci rcorganizãri, din Grupul dc Arinatc ,,Siid” s-a creat ,,Grupul
Lie armate A” pcntru atacul din Caucaz, comanda accstuia hind
Incrcdinatä fc1dmarca1ului List. Restul Grupului dc Armatc ,,Sud”
a lost rcdcnumit ,,Griipul dc Armate B”, condus Intli dc Bock, i
apoi dc Wcichs.
Pianul de a lansa o nouã olensivä dc proporii s-a cristalizat
in primele luni ale ann lui 1 942. Deci a liii Hitler a fost influentatä
dc presiunca cxperi1or sal in materic de cconomie, care afirrnau
cã Germania nu putca continua rãzhoiul, dacä nu obtinca rezervele
de itei din Caucaz. Concepia s-a dovcdit cronatä, deoarccc
Germania, dci nu a izbutit sä punã mIna PC titeiul caucazian, a
rcuit sã continue räzboiul Inca trei ani. Hitler, însä, era deosebit
do sensibil Ia asernenea argumente, care coincidean i cu dorinta
sa instinctivä de a Intreprinde ceva pozitiv i ofensiv. Idcea unei
retrageri ii repugna, indiferent de avantajul poteniai pe care aceasta
ar Ii putut sã-i antreneze. Din moment cc detesta sá faca un pas
Inapoi, nil-i räminca decIt sä forteze din nou o Inaintare i sä rämInä
insensibil la realitãtile nepläcute. Astfcl, de exemplu, Serviciul de
spionaj german a aflat cá fabricile ruseti din Urali i din aite pãri
produceau 600—700 de tancuri pe tuna. CInd Halder i-a prezentat
dovezi in acest sens, Hitler a bätut cu pumnul in rnasä i a deciarat
cä un ascrncnea ritrn de producic era imposibil. El nu ciedea ceea
cc nu voia sä creadä.
PInã Ia urrnä a recunoscut lirnitcic resurscior Germanici i a
lost de acord sa rcducä anvergura noii ofensive. La Inccputul
primäverii se hotärIsc cä aceasta sc va desrasura pe ambele flancuri
i flU C Intregul front.

322
Planurile Iui Hitler: Primävara 1942
Linia Ir,iiiiliii tpr. I 942

F’ Iernieii scLLrt: cinipiirIe elrIilere Ufl peIr litere

Pe teneieii Iuiig:

S Mo’ct,va

•Maikop

‘I, U R C’ I A
 Principalul cfort urma sã fle mntreprins PC flancul sudic, linga
Marca Ncagrä, sub forma unui atac injosul coridorului dintrc Don
i Doiic[ Dup CC SC traversa cursu! inferior al Donului, mntrC cotul
lui sudic i gura de värsarc in Marca Neagrã, atacul sc continua
sprc stid. caEre exploatãrilc pctrolicrc din Caucaz, cxtinzIndu-se
totodatä i spre cst, cãtre Staliiigrad, pe Volga.
Formulind accst dublu obicctiv, Hitler s—a gindit cã octiparca
Stalingradului ii va asigura posibililatca formãrii unui cerc spre iiord.
prin spateic armatelor riiscti care apärau Moscova. PCrsoanc din
anlurajul sãu vorbcau chiar dcsprc o Inaintare in Urali. Dupã muite
insistente, H alder I-a convins Ca proicctul e prea ambitios. Obiectivul
flxat viza in final cxtinderca InaintIrii dincolo dc Stalingrad. atIt cit
era ncccsar pentru a ofcri sigurana necesara mentincrii acestui
punct strategic-eheic. in plus, ocuparea Stalingradului se definca
acum doar ca un mijioc dc a asigura o acopcrirc strategicã din
flanc. pentru Inaintarca din Caiicaz. (Stalingradul se afla PC Volga,
dominInd puntea tcrcstrã dintre acest fluviu i Don, jar ca ccntru
dc comunicatii constituia un dop potential pentru acel git dc sticlã.)
Plantil ltii Hitler mai ciiprindca o a doua ofcnsivã in timpul
verii pentru a cuceri Lcningradul. Pc iIngã valoarca simbolicã a
accstci rcalizäri, actiunca sprc nord era socotitä i un inijioc dc a
asigura o comunicare tcresträ Cu Finlanda, acum izolatã.
Pc restul frontului dc räsãrit, armatele germane urmau sa se
mcntina In defcnsivä i sä Incerce saii consolideze poziiilc
fortificatc.
Pc scurt, ofcnsiva gcrmanã din 1942 trcbuia Sã Sc dcsfäoare
doar PC ceic douã aripi. Aceasta limitare exprirna dc fapt gradul in
care rczervelc germane incepcau sã Sc CpU1ZCZc. In plus, atacul
proicctat pe aripa sudicã necesita aducerca unor forte aliatc
Germanici pentru a asigura acoperirea Inaintärii, PC rnäsurã cc
accasta sc producca.
Ideea unci Inaintãri atit de adInci pc un singur flanc, färã o
prcsiune simultana asupra centrului frontului, era in contradictic
cu principiilc stratcgicc cu care fuscscrä Indoctrinati gcncralii
germani Inca din tincrete. Situatia li sc pãrca cu atit mai riscanta,
cii cit mnaintarca flanculni trcbuia sã trcacä prin cclc douã laturi ale
Ilircil rcprezcntatc dc principalcic armatc ruscti i dc Marea
Ncagra. Li nc1initca, dc ascmcnea, gIndul cã protccia dinsprc
uscat va dcpindc in mare mãsurä de (rupeic románc, ungare i
italienc. Hitler ic-a rãspuns categoric Intrcbãrilor br cä Germania
flu putca rezista frä rezcrvele de iei diii Caucaz. Rcfcritor Ia
mndoiclile privind trupclc ailate, a afirmat cä accstca vor fi folosi(c
pcntru apãrarea frontului iic Don i Volga. mntre Stalingrad i Caucaz
— iindc cursurilc riurilor constituiau, la rindul br, tin ajutor
considcrabil. Cuecrirca Stalingradului i pãstrarca liii vor reveni
trupelor germane.
Ca aciunc prclirninarà a of’cnsivci principaic, la 8 mai 1942
Ibrc1c germane din Crirneca au lansat tin atac pcntru a cuceri
peninsula Kcrci, iindc ruii izbutiscrä sã Ic stävilcascã In toamnä.
Atacul binc prcgätit, sustinut dc bombaidicre in picaj, a strãpuns
liniile ruscti. Nãvãlind prin spãrturã, ncmtii au pornit spre nord,
imp ingInd spic coastã o mare parte a apãrãtorilor care, sub presiunca
bombardicrelor au capiuiat. Avind caic Iiberä, ncmii s-au dczläntuit
injosul peninsulei, Iungã de 80 Km. Dupä o rezistenä dc moment
la ,,Trance1e tãtare” (o linie istoricä de apärarc aflatã la
20 Km de vIrful pcninsulci) Ia 16 mai 1942 gcrmanii au capturat
bocalitatca Kerci, alungIndu-i PC rui din Crimeca. A rczistat
doar Sevastopolul, multã vrcmc izolat in co4ul sud-vcstic.
Inainarca trupelor germane a fost favorizatä de o ofcnsivä
ruscascä, spre Harkov, care a Inceput Ia 12 mai 1942, prin atacarca
Armatci a 6-a a liii Paulus. Ofensiva s-a dovedit prcmawrä, armata
sovictica ncfiind pregätitä pentru a se confrunta cu foriele defenive
germane. Ohiectivele prca ambiioase ale rui1or reics din
,,( )rdinul dc zi” al rnarea1u1ui Timocnko: ,,Ordon trupelor sä
lnceapã ofensiva decisivã”.
Prclungirea ofcnsivei de Ia Harkov i-a avantajat PC germani,
in iflObiliZarca rczervelor sovieticilor. care au rmas dcscoperii
ii ia imei riposte ucigãtoarc. Trupele sovieticc au s(räpuns liniile
k ;ipãrare germane din zona Harkov, i au Inaintat In cvantai spic
 nord-vcst çi sud-vest. Din ordinul lui Hitler, ofensiva plãnuitä de
Paulus Irnpolriva protubcranei Izyum cu Armata a 6-a a lui Paulus
i Armata I Tancuri a lui Kicist a fost dcvansatä cii o zi. Ofensiva
1ui1or s-a Incheiat prin contraofnsiva lui Bock. Douã armate
sovietice complete i uniati ale altor douã armate au fost distruse.
La sfIritu1 lunii mai, 24 1 000 de soldai din Armata Roic au cãzu(
prizonicri. Sovicticii rãmãseserã cu puinc rezcrvc disponibilc in
iunic 1942 cInd gcrmanii au lansat atacul principal.
Ofensiva gcnnanã a fost ealonatã atIt in spaiu. cit i in
timp. Ea urma S SC dcsfàoarc pc tot frontul german din sudul
Rusici, care pornea oblic dc Ia coasta din apropicrea Iocalitãtii
Taganrog. dc-a lirngul Donctilui, sprc Harkov i Kursk. Forcle
atlate ccl mai In spate, pe stInga, trebuiau sä porncascã primele.
Fortele ccle mai inaintate, pc dreapta, urrnaii sã atepte sosirca
aripii stIngi Inainte dc a Incerca sä Inaintcze, contribuind Intre timp
La o Inväluirc din flanc, pentru a diminua rczistcna Intimpinatã de
forta cc inainta din stInga.
Pc partca drcaptã sc afla Armata a 17-a, cii Armata a 11-a
In Crimeca. Dupã Armata a I 7-a, ceva mai in spate, sc afla Armata
I Tancuri. Dupá 9 iulie 1942, aceste douä armate au fost incluse
In Grupul de Armate A a liii List, desemnat sä atacc Caucazul. Pc
partea stingä se afla Grupul de Armate B al Iui Bock, care inchidea
Armata a 4-a tancuri, Amata a 6-a, Aimata a 2-a i Armata a 2-a
ungarä.
Cclor douã armatc de tancuri le revenca misiunca cfectuãrii
unor atacuri decisive, lansate din flancul din spate al ncrntilor
impotriva cclor mai Inaintate poziii ale rui1or — Armata I ataca
din sectorul Harkov, iar Armata a 4-a din scctorul Kursk. Armatelc
de ,,infantcric” trcbuiau sá vinã din urrna i sä Ic sustina.
La 7 iunic 1942 chiar Inaintea declanãrii ofensivci, s-a lansat
asedierea fortãretel de la Sevastopol, susinut de Armata a 11-a
a lui Manstein. Rezistenta a fost crmnccnã, dar gerrnanhi au invins
datoritã supcrioritäii numerice i ahiIitaii. Fortãrcata, i o data cu
ea Intreaga Crimec, au cäzutIn inlinile ncmplor abia la 4 iulic 1942.
Ruii au fost deposcdai, astfcl, de principala br bazä maritimä din
gennan spre Stalingrad
Ai:.ciiri genninc CLI Iaiicuri
1\tiuuri gcniinc Lii iiifi,iicric
Linli frL)nulLii, 2S ,ii.i ILiiiia
IrL)IIILLILII, 22 itilic I 9-12
linli liLJflILIIUI 8 nii. 942

0 Mile 200

Km
Marca Ncagra. Flota br dc rãzboi continua sã ,,cxistc”, dar a rãmas
pasivä.
Dcmararca opcraiunii in Crimeca a lost urmatñ de tin atac
de diversiunc ceva mal aproapc dc puncteic undc sc prcgãtca
opcratiunca principalä. Astfcl, Ia 10 ionic 1942, gcrmanii au
valorilicat poziii1c br din protubcranta Tzyum, lortind trcccrca
I)onctului i organizind on punct de sprijin pc malul nordic al rIuliii.
Dupã cc au rcuit sä transforme accastá 1)OZ11C mntr-un cap de
pod, ncmtii au lansat on putcrnic atac Ia 22 iunic 1942 cu forc
blindate, spre iiord. Douã zilc mai tIrziu ci SC allau Ia punctul
do Incruciarc dC Ia Kupiansk, Ia circa 65 Km nord dc rIu.
Accastã operaliunc a asigurat un elect de pIrghic prin Invãluirc.
sprijinind actiunilc din cst al ofensivci br principaic, Iansatã la
28 ionic 1942.

Pc aripa stIngã a oI’cnsivei principaic s-au dcsfáurat cIteva

zilc lupte dure, dar rczcrvclc rui1or s-au cpuizat i Atmata a 4-a
Tancuri a pAtruns In sectorul dintre Kursk i I3clgorod. Apoi
gcrmanhi au Inaintat rapid pe fiia dc cimpic dc 160 Km sprc Don,
Iingä Voronej. Accastã actiunc prevestea o micarc dircctã pcste
Donul Superior i dincobo dc Voronej, mcnitã sã taic legaturile dc
caic fcratã de Ia Moscova spre Stalingrad i Caucaz. In realitate,
conform ordinclor trebuiau sä se opreascã o data ajuni la i-lu i sã
transforme poziii1c Intr-o acopcrirc dcfcnsivä in flanc. penhru
continuarca atacului sprc sud-cst. Armata a 2-a ungarã a Inbocuit
Armata a 4-a Tancuri, care s-a Indreptat spre sud-est, In josul
coridorului dintrc Don i Donet, urmatä de Armata a 6-a Insãrcinatä
cu cuccrirca Stalingradului.
Toate opcraiuni1c de pe aripa stinga scrvcau Ia mascarca
arncnintarii care se dczvolta pe aripa drcaptã. In timp cc atentia
era localizatã asupra atacului dinsprc Kursk spre Voronej, Armata 1
Tancuri a lui Kicist dccIana o actiune molt rnai pcricuboasa diii
scctorub 1-larkov, favorizatã de poziii1e prost organ izate ale ruibor
dtipã stãvilirca ofcnsivei br, prccurn i dc vIrful fortci germane de
ba Kupiansk, implintat in flancul ruiIor. Diviziilc de tancuri ale Iui
Kleist au rcalizat o strãpungerc i au pornit sprc est in josul

328
coridorului Don-Donct, spre C’ertkovo, dc-a lungul cäii feraic cc
lega Moscova de Rostov. Apoi au cotit spre stid, dincolo dc
Millerovo i Kamcnsk. spre Donul Inferior.
La 22 julie 1942, aripa stIngã a cItigat cii uurinta o
ravcrsarc, dupã o Inaintarc dc circa 400 Km fatä dc linia dc pornirc.
A doua zi, aripa dreaptã, aunsä la limita linlilor de apärarc dc la
Rostov, a reuit sä crcczc o pãtrundcre In mijiocul accstora. Situat
pe malul vestic al Donului, oraul era cxpus atacurilor do accst
gen, i in plus retragcrca rapidã a apärãrii lui Flu fuscsc organizatü
adccvai. Micãrilc dcjnvãluirc ale ncmlilor au accentuaL confuzia,
asifel incit oraul a cãzut rcpcdc in miinile br. Cucerirca liii a
Inscmnat tãicrca conductei de pctrol din Caucaz. ruii hind ob1igai
S Sc aprovizioneze Cu ici, cu ajutorul tancurilor petrolicrc din
Marca Caspicä i PC linia dc cale 1ra(ã, construitä in pripã dc-a
lungul stepelor din vestul acestcia. Rusia mai picrdusc i o fclic
uiiaã din rezerva ci dc plinc.
In ciuda accstci actiuni nãvalnicc i spectaculoase in carc
cIctivc inscmnatc aic trupelor ruscti au fost nimicite, numãrul
total dc prizonicri nu-l atingca pe ccl din 1941. Atacul flu fuscse
suiicicnt de rapid i accasla flu din cauza rczisten{ei InhImpinate, ci
daioritã pierderilor Inrcgistrate antcrior in rIndul tanchiti1or germani
cxtrcm dc binc prcgãtii i tcndintci de a adopta mctode mai
precautc. ,,Grupurilc” de taticuri din 1941 fusescrä reorganizate
ca ,,Armatc” de tancuri, cii un ni4mãr sporit de unitãti de infantcric
i dc arlilerie, ceca ce s-a soldat cu reducerca vitczci.
Dci numcroasc unitti ruscti au fost pc moment izolate dc
iiiaintarea nemlilor, niulte dintrc dc au izbutit S Sc strccoarc mnainte
de a Ii capturate. IntrucIt atactil german Sc Indrcpta in dircctia
sud-est, era firesc ca trupele ruscti sã se rctragã In directia nordest,
i astfel sarcina Cornandamcntului rus de a Ic aduna in zona
Stalingrad sau lingà aceasta a fost uuratã. Ulterior dc au dcvenit
oamcnintare imediatä pentru flancul Inaintärii germane In Caucaz,
lticrui cc s-a dovedit de o importanã vitalã In urmãtoarca fazä a
campanici, cInd armateic germane au Inaintat pe douä dircctii —
itita sprc cxploatãrile petroliere din Caucaz i alta spre Volga i
Si1 ingrad.

329
 Dupã traversarea Donului inferior, Armata I Tancuri a lui
Kicist a plccat spre sud-est, In valea rIului Manici. Icgat printr-un
canal de Marca Caspicä. Aruncmnd In acr marclc dig de acolo i
inundInd valca, ruii an izbutit sa stãvilcascã timp dc douã zile
Inaintarca lancurilor. Apoi forclc germane au reuit sá trcacã rIul
i sa-i continue drumul in Caucaz, pc Ufl front Iarg. Proflhind dc
lipsa oricãrci rczistcnlc i inutul larg deschis, coloana dreaptä a mi
Kicisi a Inaintat aproapc direct spre stid, spre mareic centru
petrolier dc la Maikop, Ia 320 Km sud-est dc Rostov, undc a ajuns
Ia 9 august 1942. In acceai zi, avangarda coloanci ccnrale a
intrat in Piatigorsk, a flat Ia 240 Km cst dc Maikop, pe colincle de
la poaleic muniIor Caucaz. Coloana stingã s-a Indrcptat citrc est,
sprc Budcnovsk. CIteva dctaamcntc mobile fuseserä trimisc
inaintc, In marc vitezA, astfel melt ritmul accstci ac!iuni dincolo de
Don a lost cxtraordinar Ia inccputul Iui august. El a scãzut insä la
fel dc subit curn a Inccput. Cauzelc principale ic-au constituit iipsa
de combustibil i munii. Ulterior ritmul s-a rcdus i sub influcila
luptci de la Stalingrad, care a absor bit o mare pane din fortelc
capabile sa imprime tin accent dccisiv Inaintãrii din Caucaz.
Mentincrea ritmului de aprovizionarc cu carburant neccsar
pentru Inaintarca pe 0 asemenea distantã era o sarcinã dificilã, cu
atit mai mult cu cit rczcrvelc soscau pe calea feratã, prin gItuirea
de Ia Rostov, jar ecartarnentul inclor trebuia modificat pentru a
corcspunde dimensiunilor mai mici, spccificc Europei Centralc
(neinii flu puteau nsca sa trimitá combustibilul pe mare, atita vrcmc
cit flota rUSá de rãzboi continua sã existe). 0 anurnitä cantitatc de
combustibil a fost expcdiatä i pe calca acrului. Cantitatea totalä
n-a fost Insä sulicicntä pentru a mentine ritmul Inaintãrii. La rIndul
br, munii rcprezentau o baricrä naturalã, Ia care s-a adäugat
rezistenta tot mai indIrjitä din accastã zona. De obicci foilele ruscti
care Incercau sä se opunä inaintärii se reträgeau inainte do a Ii
copicite, In bc sä lupte cu mndirjire, ca In 1941. S-ar putea ca
accasta sã fi fost efectub unci strategii defensive mai clastice, dei
Comandamentul gcnnan era convins, in urma intcrogärii prizonicribor,
Ca trupele manifcstau tot mai mult tendinta de a gãsi o caic pentru

330
a sc lifloarce acasã. mai ales cele provcnitc din Rusia asiaticã. In
Caucaz. insã, rezislenta a dcvcnit mal durã. Fortclc de apárarc dc
aici crau alcãtuilc in marc pane din trupe aulohionc, care Iuptau
pcntru a-i proteja cäm,nclc i crau familiarizate cu linutul muntos.
Accti factori au slimulat fortclc dc apãrare, in vreme cc natura
tinutului i-a paralizat pe atacanti, reducind 1ãirnca frontului de
Inaintare a fortclor blindatc.
In (imp cc Armata I Tancuri executa Inväluirca in Caucaz.
Armata a I 7-a venise in urmã, pejos. prin ,,gituirca” dc Ia Rostov,
o cotise sprc sud, cãtre tärrnul Mrii Negre.
Dupã capturarca cxploatãrilor petroliere de Ia Maikop, frontul
din Caucaz s-a divizat din nou, vizind alic objective. Armatci I
Tancuri i s-a incredintat fiia principalã dintrc riul Laba i Marea
Caspicã. Primul ci obicctiv era capturarca poriunii muntoase a
osclei care ducca de Ia Rostov Ia Tbilisi, jar al doilea obicctiv
cucerirca oraului Baku, dc la Marca Caspicä. Armata a 17-a
raspundca de o zonä mai ingustá, dc la riul Laba, Inapoi, pinã Ia
Strimtoarca Kerci. Primul obicctiv consta in inaintarca spre sud
do Ia Maikop i Krasnodar, pestc capãtul vestic al iantului inunlilor
Caucaz, pentru a cuceri porturilc Novorossiisk i Tuapse de la
Marca Ncagrä. Ccl dc-al doilea viza fortarea unci trcccri in josul
drumului de coastã, dincolo de Tuapse, pentru a dcschidc calca
sprc Batumi.
Dci drumul de coastã Ia sud dc Tuapse era dorninat de munti
Inalli, prima sarcinä a Armatci a 17-a pãrca rclativ uoarã — trcbuia
sä parcurgã mai puin de 80 Krn, inaintc dc a ajunge Ia coastã,
captu1 vestic al lantului muntos, picrzIndu-sc lin In colincle de Ia
poalc. In rcalitatc, lucrurile nu s-au dovedit uoare. Inaintarea a
trebuit sa trcacã rIul Kuban, care in apropicre de vãrsare forma
largi lunci rn1ãtinoase, iar dealurile situate ceva rnai Ia est, destul
de abruptc, constituiau nitc obstacole dificile. Armata a 17-a a
cuccrit Novorossiisk abia Ia mijlocul lunil scptcmbrie, jar Ia Tuapse
n-a mai ajuns niciodatã. In schimb, pc linia principalã de Inaintare,
Armata I Tancuri a progrcsat rnai mult, dar cu Ufl ritm tot mai
scãzul i cu pauzc tot rnai dese. In timpul Inaintãrii spre munti,

331
lipsa dc carburant a constituit un handicap major. Diviziile de blindate
au rãmas blocatc zilc intrcgi In atcptarea combustibilului. Accst
neajuns a dctcrrninat picrderca ansci optirne — atacul surprizã
prin trccãtori, Inaintc ca ruii sa-i consolidezc Iiniile de apãrarc.
CInd s-a pus problcma dc a croi un drum in muni, Armata I Tancuri
n-a dispus dc trupc specializate in trascclc dc muntc dcoarccc
acestca fuscscrã alocatc Armatci a 17-a pentru a sprijini tcntativa
de a ajunge Ia Tuapse i de a dcschidc drumul de coastã spic
Batumi.

Prima Intirzicrc importantã s-a produs pe riul Tcrck — care

protcja cãilc de acces spre drumul de munte cc ducca la Tbilisi i
cxploatãrile petrolierc mult mai cxpusc, de Ia Groznii, la nord dc
munti. RIul, farã a avea latimea inspãiinIntãtoarc a Volgai, constiluia
un obstacol incomod din cauza curenilor. Kicist a incercat o
manevrà spre est, in aval, i a forat o trecere Iinga Mosdok, In
prima sãptãminã a lui septembric, dar forcIc Iui au fost oprite din
flOU pe dealurile Irnpãduritc, dincolo de Terek. Groznui, situat Ia
numai 80 Km dc trcccrca de Ia Mozdok, nu a putut fi cucerit, in
ciuda eforturilor depuse dc nemti.
Un factor determinant al acestci ncrcuite I-a constituit
promptitudinca cu care ruii au deplasat citeva sute de bombardicre
pe aerodromurile dc Iinga Groznii. Apariia bruscä a aviatici ruse
a frInat Inaintarca lui Kleist, deoarccc majoritatca unitãiIor sale
antiacrienc i o mare parte din forta acrianã fuscserã trirnise Ia
Stalingrad, pentru a sprijini fortcle germane. Bombardierele ruseti
au hãrtuit armata lui Kleist fàrã sa intImpinc vreun obstacol.
Incercarca Ia care accasta a fost supusã a cäpätat aspecte
dramatice, cind ruii au incendiat man poriuni de pädurc pe unde
nemtii se chinuiau sa Inaintezc.
Ruii au organizat i o diversiunc mai amplã, prin aducerca
unor divizii de cavalerie care au atacat flancul estic expus al Iui
Kicist. Operind in stepä. Ia adapostul unui paravan dcfcnsiv extrem
de extins, cavaleria rusä a beneficial de o Iibertatc de actiunc
deosebitã i a reuit sa atace avanposturilc nemtcti, täind

332
aprovizionarca. Concentrarca crcscIndã a rui1or PC acest flanc a
lost inicsnitã de calea fcratã ce pieca dc Ia Astrahan spre sud.
Aceasta a lost montatã direct pc supraiaa pianã a stepelor, frá
nici o lundaie. Germanli au renunat curind s—o mai distruga.
dcoarece imediat cc un tronson era puiveiizat, ruii atcrneau rapid
ailul. In aceIai (imp, inamicul era inabordabil, jar amenintarea pe
care o excrcita din Ilanc sporea tot mai muk. In ciuda fiiptuiui Ca
uneic dctaamentc germane au pãtruns pinü hi ãriiiuI Caspicii,
imaginca acestci man a rãrnas ,,un rniraj in deert”.
Pc parcursul lunilor septembrie i octombrie. Kicist s—a
striduit sa razbuta la suid de Mozdok. atacind pmin surprindere in
dilenite puncte, dar dc liecare data a lost biocat. Atunci, ci a decis
sä mute grosul fortelor din centru-stInga pe ccntru-dreapta, pentru
a mncerca un alac cu elect de cIete asupra iocaiitai Ordjonikidze,
oarta de acces spre trecãtoarea Darial, atlatã pe oseaua de
munte spre Thiiisi. Lovitura a lost Iansatã in ultirna säptäminä a
iunii octombrie, Cu sprijinul aviaiei disponibile. Bratul drept al
cictelui a capturat Naicik Intr-o aciunc de Inväiuire C partea
vesticã, ian apoi Alagir— cap de pod pe drumul rniiitar altcrnativ
estc trecãtoarea Mamison. Dc la Alagir, atacul a continuat spre
Ordjonikidze, sustmut de un asalt convergent in susul vaii Terekuiui.
Faza finala a inlIrziat din cauza ploilor i a ninsoniior, dar foneic iui
Kicist ajunsescrä in apropierea lintei ior imcdiate. Ruii au iansat
un contraatac bine organizat i coordonat in timp, care s-a soldat
cu präbuirea bruscã a unei divizii de muntc romãnc, care reuise
sã inainteze. dan inccpca sã simtã povara cfortului. in accste
conditu, Kicist a fost nevoit sa se rctragã i sa rcnuntc Ia planul lui.
Irontul s-a stabilizat, gcrrnanii rneninIndu-sc In continuare in fata
hanicrci de munti pe care Inccrcaserã zadarnic sã o strãpungã.
Accastã rcuitä a ruiIor In centrul Caucazului a coincis Cu
dcschiderea rnanii Ion contraofensive de Ia Stalingrad.
Hitler mai planuisc un atac in vcstul Caucazului, dar proicctui
iii s-a rnai concretizat. El hotãrise, cu multä Intmrziere, sa joacc
artca trupeior acropurtatc, pe care o pästrasc in rezervä Cu atita

333
grijã. Divizia de parautiti — nurnitã In continuarc Divizia 7 acrianä
— fuscsc concentratä In Crimcca i in apropierca ci pdntru tin salt
pc druinul dc coastã dc Ia Tuapse la Baturni, in combinatie cu Ull
nou atac al Armatci a I 7-a. S-a produs Insã contraofensiva ruscascã
de Ia Stalingrad, urrnatI dc un nou atac al ruiIor lInga Rzhev, iindc
armatele Iui Jukov aproapc cä retiiscrã o brcã, incercInd sä sprijinc
indirect lupta dc la Stalingrad. Hitler, alarmat dc accas(ä dublã
arncninare, a anulat tentativa dc a punc mIna pc Baturni i a ordonat
ca trupeic de parautiti sä fic deplasate dc urgcna, cu (rcnul, Ia
Smolcnsk. pentru a Intári ccntrul frontului.
Toate accstc cecuri i pcricole s-au datorat insticccsuiui de
la Stalingrad, care a absorbit rczcr’clc terestre i aericnc vlaguind
in final trupeic germane.
Initial, nemtii au avut de suferit deoarecc au respectat
canoanele stratcgiei conventionaic, iar ulterior pentru cã ic-au nesocotit.
Inaintarea dircctâ asupra Stalingradului a fost rcalizatã de
Armata a 6-a, comandatã dc Paulus, care a fortat Inaintarea in
josul laturii nordice a coridorului dintre Don i Donct. Sprijinitã de
atacui masiv cu blindatc dcsthurat pe latura sudicä, Armata a 6-a a
facut initial progrese importante. Pc rnäsura cxtinderii Inaintãrii,
forta accstcia a Inceput sã scadã, din cauza cã tot mai multe divizii
au fost detaate pentru a acoperi flancul nordic, cc se Intindea dc-a
lungul Donuiui. Scãderca a fost acccntuatã de uzura provocatã dc
rnarurilc lungi i rapide pe 0 vrcme canicularã. precurn i de
pierderile Inregistrate In bãtälii. Ca urmarc, Invingerca rezistentelor
succesive opuse de ruii care se rcträgcau sc Facca tot mai greu.
Luptele s-au soldat cu pierderi man, determinInd scãdcrea
progresivä a fortci dc atac.
Efectul s-a manifestat i mai pronunat cInd Armata a 6-a s-a
apropiat de marcie cot estic al Donului. La 28 julie 1942, unul
dintre vIrfunilc de lance ale armatci a ajuns Ia rIu lingã Kalaci —
aflat la 565 Km dc linia de piccare i la numai 65 Km dc Stalingrad.
Atacul declanat s-a soldat cu Un cec, jar Inaintarea gcnerala a
lost Incetinitã dc rezistcnta IndIrjita a ruiIor Ia cotul Donului. Frontul

334
Ingust i componenta ncsatisfãcätoarc a trupelor mobile din Armata
a 6-a, in comparaic CLI armatcic dc tancuri au delimitat putctca
de manevrä a forci germane. NcmiIor ic-au trebuit douã sãptãmmni
Ca sã zdrobcascã fortele ruse de Ia cowl Donuiui, i inca zece zile
ca sã lixeze capete de pod pestc riu.
La 23 august 1942. trupelc germane crau gata sä mnceapä
tiltima etapä a inaintãrii br spre Stalingrad. MacuI a fost conceput
ca Un atac-cictc, cii Armata a 6-a din nord-vest i Armata a 4-a
tancuri din sud—vest. In acceai noapic, uflitãi mobile germane au
auns Ia malul Volgãi, 50 Km rnai SUS dc Stalingrad i s-au apropiat
tic cotui tluviului allat Ia 25 Km sud de ora. Apärãtorii n-au permis
bratelor cIetciui Sã Sc strIngã.
In uimãtoarca fazã, net ntii au dczvoltat un atac dinspre vest.
inchizind sernicercul de prcsiune. Dramatismub sittiaiei a lost
evidcniat prin tonui chernani adresate trupebor ruseti de a rezista
cu once prc. pInã ia ultimub om. Soidaii rui au reacionat excelent,
dci iuptau in condiii de uzurã nervoasä, agravatã i de probiema
iprovizionãrii i a Intãririlor. RIul din spatclc br, cu aibia iatã de trci
kibornetri i jumãtate, flu a rcprczcnlat chiar un dezavantaj, ci a
contnbuit chiar Ia intãrirea rezistcntei, compIicInd iucruriie.
Dc-a lungul arcului format de Iiniile de aparare ruseti,
atacunle s-au succedat aparent necontcnit. Cu schimbäri frecventc
(Ic locuri i metode, dar Cu rezultate siabe, In comparaic cu pretul
plátit. CInd i cInd, liniilc de apãrare au fost strãpunse, dar atacantii
nu au putut niciodatã Inainta suficient de adInc, i au determinat
doar retrageri locale. Dc cele mai multe on, Insä, atacunile nu au
izbutit. Acumulindu-se insuccesele, importana psihobogica’a bocului
1 crescut aa cum s-a IntImplat la Verdun, In 1916. Dc astà data,
ciectul a fost accentuat i de denumirea Iocului. ,,Stabingrad”
eprezenta un simbol stimulator pentru nui i inhibitor pcntru germani
mai ales pentru Hitler. Acesta ajunscsc,sã nu mai nä cont de
strategic i pierdusc once consideratie pentru perspectivä.
Inutilitatca i riscurilc efortului continuu deveniserä evidentc

335
pcntn.i once analist militar lucid. Atacunile repetate sInt ararcori
profitabile i doar atunci cind apãrarca nu poate primi intriri sau
dacã rezerveic lãrii sIft In curs dc secãtuire. In cazul dc faä, cci
cu posibi1itai mai mici dc a suporta o luptã de uzurã prclungitã
crau gcrmanii.
in ciuda pierderilor imense, rezerveic dc cfcctivc umane ale
Rusici rämIncau muh mai man dccli ale Germanici. Rusia rnai era
afcctatä i de pierderea echipamentului, in 1941, a cärui lipsã era
raspunzaloarc partial i pcntru noilc Infringeni din 1942. Artileria
lipsea i a fost substituitä in marc msurã prin arunctoare de
mine transportate pc camioane. Tancunile t toate mijloacele dc
transport motonzate reprezentau un alt capitol dclicitar. Spre sfiritul
vcrii. au mnceput insã sä le vinä tot mai multe cchipanientc noi. din
fabricile create in zonele din spate, i din livrãnile facute de
americani i de cnglezi. In acc1ai timp. apclul (IC chemare sub
arme lansat Ia izbucnirca rãzboiului incepea sã dea roade. numãrul
noilor divizii din Asia inregistrInd crctcni substaniaIc.
Situatã mult spre est, zona de luptã dc la Stalingrad era
deoscbit de accesibilä pentru acest influx de cfcctivc. Cu toate cá
amploarca intãrinilor directc a fost diminuatã de amplasarea
incomodã a orau1ui, puterca crcsclndä a armatcior ruse de pe
(lancul nordic a avut un efect indirect, echivalent cu o masã
importantã de Intãiiri. Contra-prcsiunca br pe acest flanc ar fi
rãsturnat mult mai repede situatia, dacã n-ar fi existat handicapul
material Ia capitolul armelor dominante In duccrea räzboiului modern.
Efectul a sporit, Insä, pe mãsurã ce ncmtii, Impotmoliti Intr-o
bätälie dc uzurã Pc o zonã restrinsä, i-au epuizat rczervclc umane
i tchn ice.

Perieolelc au fost sesizatc i evaluate curIrid dc Statul major

german. Intoncindu-se de Ia intrcvcderea zilnicä cii Hitler, Haldcr
ridica adesea rnIinilc Intr-un gest de exasperare i dispcrare, din
care asistentii sãi putcau deduce cä efortul de a-i face pe Hitler sit
IneIeaga vocea raiunii se dovedisc zadamic. Pledoaria sa Impotniva
continuitnii ofensivci au devenit tot mai insistcntc pe mitsurä ce

336
iarna Sc apropia. Disculiilc dintre ci i Hitler au dcvcnit insuportabile
pentru amIndoi. Cind se discutau planuri, Hitler, dupa obicciul liii,
continua sâ-i fluture Iarg inIna deasupra härii. dci Inaintãrilc
redusc dcvcniserä aproape de ncdcsIuit. Pc mãsurã cc
incapacitatea sa de a-i climina PC rui crctca, se accentLia tcndinta
de a-i Inlätura pc consilierii care ii opuneau rezistcnã. Considerase
dintotdcauna ci ,,gcncralii bätrmni” nu se prea cntuziasrnau de
plan urile lui i, cu cit accstea se dovedcau rnai imposibil de rcalizat.
cii atIt dcvcnca rnai convins cã Statul major general constituia
pied ica escnialã.
La s1Iri(ul lunii septembrie. Halder s-a reiras — urmat de
cIiva dintre aghiotani — iar in locul sãu a fost numit Kurt Zeitler,
un bãrbat muit inai tinãr, care ocupase functia de ef al Statului
major al Iui Rundstedt. In Occident. In 1 940, Zeitler fusese efuI
Statului major al grupului de tancuri condus dc Kleist, lunga
operaiune de la Rin Ia Marca MInccii fund posibilä In mare mãsurã
datoritä planulul de aprovizionarc Indrãznel aplicat de ci. Pc lIngä
acest atu important, Hitler considera cã colabora mu uor ctu un
oilIer mai (mar In realizarca problcrnclor legate de Inainlarea pe
spaii marL pInä Ia Marea Caspicã i la Volga, rnai ales cã Zeitler
se va simli stimulat de promovarea In ccl nuai malt post. Initial,
Zcitler s-a conforrnat, nesIcIindu-l cu obiectii ca Haldcr. Curind
Iuisã a ineeput sã lie Ingrijorat, iar pe mãsurá cc anscle de a cuceri
Stalingradul paleau, a Inceput sä sustinä cä mentincrea unui front
german Intr-o zonä alit de Indepartatä era nerealizabilã.
Even irnentele au dovedit temeinicia avertismentelor Iui, dar Hitler
a continuat sã ignore sfaturile lui Zcitler, iar In 1943 a adoptat fatã
de ci o atitudine distantä.

Factorii care au determinat insuccesul atacu liii german de la

Stalingrad au fost identici cu Cci care 1-au transforrnat Intr-un eec
ilital, favorizInd contraofensiva finalã a ruiIor.
Cu cit nerntii Sc apropiau rnai mult de ora In micarea br
convergentä, Cu atit puterca br de manevrä scãdea, in limp cc
I rontul tot rnai Ingust favoriza deplasarca rapidã a rezervelor ruscti

337
in punctclc amenintate de PC aicul acurn micorat. Nernii n-au
mai hencliciat nici de avantajul actiunilor de diversiune. Dacã in
pcrioada atacului dc deschidcre a camparnci din varä, nesigurana
in privina obicctivului contribuisc Ia paralizarca adversarului, acurn
scopul lordevcnise evident i Comandarnentul rus Ii putca angaja
rczcrvele in cunotinä dc cauzã. Concenirarea crescIndä de forc
ale atacaniului la Stalingrad a devenit din cc in cc mai puin eficientä
deoarccc ataculconcentrat a lost IntImpinat de o apärare
concentra t

In ace1ai timp, concentrarca forcIor germane Ia Stalingrad

a sccãttfit tot mai multc rezerveic de acoperire diii Ilanc, acesta
hind deja obosit din cauza efortului de a se extinde atit de dcparte
— aproape 645 Km dc Ia Voronej. dc-a lungul Donului, pIna Ia ,,istmul”
dc Ia Stahingrad, I Pc 0 distaiflã Ia Id de mare pornind de Ia
Stalingrad pina Ia rIul Terck. peste Stepa Calrnucã. In timp cc
aceste spaii pusti i rcduceau ponderca oricárci contralovituri ruseti
Impotriva cclui dc-al doilca interval mentionat, aceastä lirnitare nu
sc aplica, Insã, i in cazul scctorului Don care, dei acopcrit de riu,
putca deveni vulnerabil atunci cind apa Inghea sau dacä ruii
gãseau punctc ncapãrate pentru a traversa. In plus, acetia
rcuiscrã sã pãstrczc un cap de pod pestc Don, iInga Scrafimovici,
la 160 Km vest dc Stalingrad.
Primejdia rcprczcntatä de Intinderea flancului C 0 distanta
atit de lungà a fost intr-un fel anticipatã de cIteva atacuri de
explorarc lansate de rui Incepind cu luna august. Acestea Ic-au
adus dovezi despre slaba apãrare a flancului rcspcctiv, cit i
informaii dcsprc faptul Ca rczistcna era asiguratã in principal de
aIiaii Gcrrnaniei — unglirii de la Voronej spre sud; italienii injurul
punctului iindc cotea spre est, lIngä Novaia Kalitva; românii lInga
ultirnul cot spre sud, Ia vest de Stalingrad i dincolo de ci. Pc acest
front lung exista o sus;inere germanã slabã, reaiizatã cu regimente
disparate sau ocazional divizii germane intcrcalate printrc trupele
aliate. Sectoarele divizionaic aveau pmnã Ia 65 Km intindere,
ncexistInd poziii fortificate adccvat. Statiile dc aprovizionare se
allau adesea Ia 160 Km sau chiar mai mult, In spatcie frontului, iar

338
tiluitul cia alIt de stcrp. Inch flU SC gäsca lenin pdniru construirea
Iortilicaliilor de apärarc.
Conticni de bate accstc ncajunsuri, mcrnbrii Statului major
general german I-au prevenil pe Hitler, Inca din luna august. cã va
ii imposibil dc páslrat linia Donului. ca flanc dcfensiv. pe timpul
icrnii. Hitler n—a luat in scama avertismcntul i a subordonat bate

339
rnãsurilc defensive obiectivului fixat — citcerirea Stalingradului.
Inconvcnicntele acesici ofcnsive prea directe au devenit mai
cvidcntc dupã prima jumãtate a lunii septembrie, cind nernlii au
pãtruns in suburbiilc intinsc ale orau,lui i apoi in zona industrial.
Lupteic dc stradã rcprczintä Intotdcauna un handicap pentru once
ofensivã i cii alit mai mull pentru 0 arrnatã al cãrci atu consta
intr—o capacitate mai buna do mancvrã. Dc asemenca. apararea a
recurs Ia unitäi do munciton, care luptait cii fcrocitatca celor care
tiu en in joe slut c[iiar cnminclc Ion. Accastü ,,infuzic” locala a
suplimentat simi(or I’orla apärätonilor— Armata a 62—a. comandatã
de gencralul Ciuikov i o pane din Armata a 64-a, comandatã do
gencralul Suniilov, in sãptarninilc cruciale dinainica sosinii Intärinlor.
Armata a 62-a sut’cnisc man pierdcri in luptele do la vest do Don.
Gcncralul Eremcnko, cãruia i s-a Incrcdinat cornanda Intrcgului
sector, a gäsit citeva resurse imediate pentru ea.
Apariia germanilor in zona construitã a orauIui s-a soldat
cii transfoniiarea ofcnsivci br mntr-un ir de atacuri localizate —
fapt cc a diminuat efcctul fortci de asalt. Acccai limitare a slim ulat
reluarea obiceiului — cultivat de comandantii de coalã vcche,
centrai pe roluil capital al infanterici — de a folosi tancuri cii tIrlita,
nut Intr-un val compact. Multe dintre atacuri au lost lansatc doar
cu 20—30 dc tancuni i numai citcva au grupat totui o fortä de 100
dc tancuni, adicã un tanc pcntru ficcare 300 de oameni angajai in
luptã. Cu un procent atIt de redus, armele antitanc au avuit citig
dc cauzã. Pc IIngã tactica slabä, numãrul rcdus de tancuni dczvãluia
o dcficicnã rnatcnialã tot rnai mare, cxpnimatã i pnin scãdcrea
spnijinului aenian. Germanilon Incepcau sä le lipseascã cele douä
arme care Ic asiguraserã succeseic de pInä atunci. Ca o consecinta
fireascä, povara a devenit mai grca pentru infantcnie, jar prctul
plätit pentru onicane Inaintare a devenit mai mare.
Aparcnt, poziia aparätonilon pänea din ce In cc mai disperatä,
pe mäsurã cc cercul se stringea i inamicul so apropia dc centnul
orau1ui. Momentul ccl maj critic I-au trait In ziuade 14 octombric,
dan atacul german a fost opnit de Divizia 13 de gardä a gcncralului I

340
Rodirntcv. Chiar i dupä dcpäirca accstci crizc, situaia a rãmas
gravä, dcoarcce apãrätorii se apropiaserä prea mull de Volga, i
nu mai dispuncau dc spaiul necesar aplicärii unci tactici dc
absorbire a ocuIui. Nu-i mai putcau pcrrnitc sã ccdezc tcrcn
pentru a cItiga limp. Cu bate acestea, factori iinportani lucrau in
Cavoarca br.

Moralul atacaniIor era subminat dc pierderile in continua

crctcrc, de sentimentul tot rnai puternic dc frustrare i de sosirea
iernii. Rezervele erau irnediat absorbitc astfel mdl liancurile,
exccsiv de Intinse, flu avcau anse sà rezistc contialoviturii pregãtite
de Comandainenitil rus, in vcdcrea cãreia se acumulascrä
suficicnte rezerve.
Contrabovitura a fbst lansatã la 19 i 20 noiembrie 1942. intr-un
moment bine ales — intervalul dintre primele geruri puternice. cInd
parnmntul ingheaa favorizind deplasarca rapidã, i ninsorile
putern ice, care ingrcuiazã once mancvrá. Ncrntii au fost surprini
in culmea epuizãrii, exact cind rcsimteau extrem de acut rcactia
tircascã a cecului ofcnsivci care urma sã le aducã victoria.
Contrabovitura a tinhit dli perspicacitate, alIt strategic, cit i
psihologic. 0 pereche de cleti. ficcare alcãtuit din mai mimlte brate,
a fost introdusã in fbancurilc atacului de la Stalingrad, pentru a
izola Armata a 6-a i Armata a 4-a de tancuri de Grupul de aririatc
B. Cletii au strapuns acobo tindc acoperirca din flanc era asiguratá
majoritar de trupc románcti. Planul a fost elaborat de un strãbucit
triumvirat al Statului major general rus, gcneralii Jukov, Vasilcvski
i Voronov. Principabii executanti au fost gencralul Vatutin,
comandantub frontului sud-vestic, generalul Rokosovski.
cornandantul frontubui Donului, i generalul Eremenko, comandantul
frontului de Ia Stalingrad.
Trcbuie mcntionat cä frontul dc cst, pnivit in ansamblu, a fost
Irnpärit de rui In douäsprczece ,,fronturi” aflate sub coordonarea
dircctã a Carticrubui general de Ia Moscova. In bc de a Ic organiza
in grupuni mai man, ruii au trimis un general Imprcunã cu statul
sãu major din cadrul Cartierubui general pentru a dirija i coordona

341
diferitele ,,fronttiri” implicate Intr-o anurnitã scric de opcraii. Fccarc
,,front” cuprindea circa patru ,,armatc” — mai mid dccli ceic din
vest. Ficcare armatã comanda direct diviziile componcnte frã a
sc interpunc cartiercie gcncralc ale corpului de armatã. Trupele
blindate i motorizate erau organizate In grupuri dc hrigazi num lie
,,corpuri”, i echivalau cu nitc divizii marl. Aceste corpuri crau
coordonaic de comandantul ,,frontului”.
Sisternul corpurilor dc armatã a fost reintrodus de riii in
vara anului 1943, lnaintc ca noul sistcm sä fic probat pe deplin in
practicã. Prin suprimarca vcrigilor lantulul de comandã i prin
plasarea unui ntimir mai mare dc ,,subunitäi” sub conduccrca
comandanlilor superiori, opcraii1c putcau fi accelerate, totodatã
asigurindu-sc i flex ibilitatca mancvrelor. Once vcrigã suplimcniarã
a lantulul reprczint tin incoin.’entenl — in sensul ccl mai strict al
cuvintului, provocInd (loaf 0 pierdere dc limp, atit in pnivina
retransniitcrii informatici Ia comandantii superiori, cit i a
comunicãrii ordinclor acestora cãtrc cxectitani. In plus, vcnigilc
dc accst fcl slãbcsc puterca ordinelor comandantului. ImpicdicIndu-l
saji facä o imprcsic dircctã asupra situaici i dim inuInd cfcctul
pc care personalitatca sa 11 are asupra executani1or. [kin urmare,
cu cit numãrul cartierclor generale intcrmcdiare este mai mic, Cu
alIt opcraii1e tind sä dcvinã mai dinamice. Pc de altä parte, mãrirca
nurnärului dc unitäi dirijatc de un singur cartier general
Imbunätãtetc capacitatea de manevrã, asigurind crcterea
flcxibilitãtii. La rindul ci, o organizare rnai flcxibilä poate detcrmina
efecte de oc mai man, IntrucIt dispunc dc o capacitate sponitã de
adaptare la difenitcic Imprcjuräni i de concentrarc Intr-un punct
dccisiv.

In nord-vest de Stalingrad, virfunilc dc lance ruscti au atacat

Injosul Donului la Kalaci i dc-a lungul cãii ferate spre bazinul
Donctului. La sud-csl de Stalingrad, bratele clctc1ui stIng au atacal
sprc vest cätrc calea fcnatã cc ducc in stid spre Tihoresik i Marc
Ncagrã. Dupã cc an rctczat acest aliniamcnt, au presat spre Kalaci,
iar Ia 23 noicrnbrie au rcalizat inccrcuirea complctã. Imprcsurarea

342
a fost consolidatã In zilcic urrnãtoare, prin mnccrcuirea Armatci a
6-a i a unci unitãti a Armatci a 4-a de tancuri. in clieva zile.
rintr-o rnicarc rapida. ruii au schimbat compict sit uaia din punct
de vedere strategic, mciflinIndu-i totodatã avantajul tactic dcfensiv.
Ncmtii erau constrini acurn sã continue atacul — flu pcntru a inainta,
ci pentru a fugi. Efoi-turile br in dirccie invcrsa au fost Ia feb dc
ncreuitc ca i cele anterioare, dc a stripunge in 1aã frontul inarnic.
Intre timp, o altã forã rusä puternicã pornise de la
Sciatirnovici, cxtinzIndu—se Ia vest de cotul Donului. inir—un asalt
cii brae rnubiipbe spre stid, in coridortil Don-Done. pentru a realiza
lonctiunea PC Cir cii bratul sting al cIctchui, care ataca dinsprc
Kalaci. Accastã rnicarc pe un ccrc exterior a avut o irnportanã
capitalã pcntru rcuita planului dc ansamblu, IntrucIt a dat peste
cap baza de operaii a inamicului. instalInd totodatã o cortinä de
kr dc-a curincziuI rutebor dirccte PC care forteic de sustiflere ar
Ii putut veni in ajutorul liii Paulus.
In aceste conditii. riposta gerniaria. de la mijlocul liii dcccrnbric,
lost Iansatã dinsprc siid-vest, dc dincolo de Don, cätrc aliniamentul
dintre Kotelnikovo — Stalingrad. Trupele folosite in acest asalt
iii oveneau dintr-o fortä improvizatà in graba de Cartierul general
ii Armatei a 11-a a lui Manstein, care a trebuit retrasã din Grupul
de armate Centru. Armata a il-a al liii Manstein a prirnit numele
k ,,Grupul de armate Don”. Forta ci rcdusä flu justitica aceastä
iitubaturä pompoasã. In tentativa de a uura presiunea de Ia
Sialingrad, Manstein a trebuit sä se bazezc pe siabele rczerve cc
unciudeau si Divizia 6 blindatä, trimisä pe calca feratä din Franta.
Printr-o tacticä abilã, Manstein a vaborificat Ia maximum
puuincle sale forte blindate i a reuit sã realizeze un intrInd adinc
iii poziii1c niiIor. Accastã Inaintare pregätitä in pripã a fost stãvilitä
u circa 50 Km inainte de a se ajunge la armata asediatã i apoi
liLa sa se retragñ datoritá presiunilor ruscti din propriul flanc. 0
cii zãdãrnicirea acestci tentative, se spulbera once speranä
k a-b ajuta pe Paubus, deoarece Comandamentul german nii mai
lispunca de abLe rezerve pentru a initia o altã Incercare. Manstein
.1 mcninut PC aceste poziii expuse cit s-a putut, mai mult chiar
ltIt 11 permitea marja de siguranä, pentru a acoperi linia acrianä

343
vitalã prm care puinc1c provizii crau transportatc cãtrc armata
sortitä piciril.
La 16 decembric, ruii au dccIanat o nouä aciunc, PC Ufl
ccrc exterior, mult mai Ia vest. GeneraLul Golikov, care comanda
frontul Voronej. a lansat atacul pe aripa stIngä, pcstc Donul rnijlociti,
in difcritc punctc, PC 0 fiie de 95 Km. Intre Novaia Kalitva i
Monastirciiia — fIie apãratã dc Armata a 8-a italianä. TravcrsInd
Donul Inghcat in zorii zilci, tancurile i infanteria ati lansat atacul
dupa un bombardament puternic. care Ii pusese deja PC Fugã
multi italicni. Viscolul i ninsoarca au contribuit la cstomparea slabci
opoz!tii Intliripinate, i ruii au fortat rapid Inaintarca spre sud, cãtrc
Milcrovo i DoncL Concomitcnt. foilcic liii Vatutin au lovit Ia suid—
vest. dinsprc Cir cãtrc Done!. Intr-o sãptämmnã, atacurile
convcrgcntc II mäturaserã pc inamic aproape total din coridorul
Don-Done!. Prima ctapã a atacului nu se soldase cu multi prizonicri,
dcoarece efCctivcIe allatc pe liniile dc apärare fusescrã reduse,
jar fuga br rapidã. In urmätoarea etapã mnsä au fost capturate
grupuri tot mai man dc inamici in retragere, astfcl Inch Ia sfiritul
cclci dc-a doua säptãmini — care coincidea cu sfirituI anului —
nurnãrul total al prizonicrilor se ridica la 60 000. I
Valul de asalt arneninta spatele armatelor germane de pe
Donul inferior çi din Caucaz. Pcntru moment, pericolul a fost evitat
datonitã stratuil 1i gros de zãpada i a rezistcntei crincene a trupclor
gcnnane la Milicrovo i In alte citcva centre de cornunicatic, 1a
nord de Done!. Pericolul iminent 1-a determinat PC Hitler sã ia in,
considerare incvitabilitatca unui dezastru i mai gray decit
Incercuirea de la Stalingrad, dacä persista In ideca cuccririi
Caucazului i Ii silea armatele sã rãmInã PC pozitii, cu spatc1c
expus Pc o suprafaá de 965 Km. In lanuarie, el a ordonati
retragerca, for!ele germane scãphnd ca prin urechile acului de la o
zdrobire totalä. Aceastã retragere rcuitä a prelungit räzboiul, dar
a constituit primul pas spre capitularea armatelor dc la Stalingrad,I
demonstrInd lumii Ca fora germanã era in declin.

In desfurarea contraofcnsivei ruseti s-a remarcat abilitatca

cu care generalul Jukov si-a ales punctele dc pãtrundere — atit di

344
unci de vedere psihologic, cli i topogralic. El a lovit acolo tinde
nioralul inamicului era vuincrabil. Dc ascmcnca, a dcmonstrat
cLtpacitatca dc a realiza o ameninqarc altcrnativã aitmci clnd fortele
ui si—au pierdut clanul i ansa de a detennina o prãhuire gcncrala.
Pc mãsurä cc atacul conccntrat flu mai alecta rea nuilt rczistcnta
apärãrii, gcncralul Jukov a remnoil cfectul initial, dccIanind o scric
de atacuri in puncte diverse, en scopul de a spori solicitaica i
incordarca inarnicului. Aceastã solutic icprczintä Un IflijiOC strategic
mai eficicnt i mai puin istovitor, in momcntul in care o
contraotcnsiva sc transforma in otnsivã i nu mai bcncficiazä de
clanul inilial.
La baza tuluror factorilor maicriali i morali care au
(Ictcrminat dcsfuiarca evenimentelor, s—a aflat raportul dintre
sp4iu i tbrä. Spaiu1 era atit de wist PC frontul de cst, Incit un
atacant putca gäsi intoldeauna bc cntru o mancvrã do invãluire,
dacã flu sc conccntra asupra unui obicctiv evident, aa curn an
lost Moscova In 1941 i Stalingradul in 1942. Genriania a reuit
s obinä succccsc in ofcnsivá frã sa doint o superioritate
nurnericä, alit limp cit si-a pãstrat supcriori(atca calitativã. Faptul
spaiul era atit dc adinc pc frontul de cst a constituit, to1ui, o
ansä pentru n.ii In pcrioada clnd nii an avut posibilitatca sã-i
egaleze PC ncrnti in privinta putcrii mccanizatclor i a capacitãtii
de rnanevrá.
Nemii si-au picrdut avantajul tehnic i tactic i, totodatã. si-au
cpuizat o mare parte din efectiveic do luptä. 0 data cu reducerca
fbre1or, spat iilc vaste ale Rusici au inceput sä lucreze in detrimcntul
br, punindu—i in situatia do a fi incapabili sa rnentinã tin front alit Ic
larg. Sc poate pune acum Intrebarca dacã puleau sä-i recapete
echilibrul prin restrIngerea frontului sau, indifcrentcum arfi procedat,
lorta br so dirninuase alit de mutt melt flu mai avcau nici o ansä.

345
 Capitolul 19

Roiiiinel la apogeu

In 1942 situaia in campania din Africa s-a schimbat mai

violent i cu consecinte mai man decit In 1941. Armatcie adverse
s-au aflat fatä In faä pe grania vcsticã a provincici Cyrenaica,
exact unde fuscscrã Cu fl0U luni in urmã. Trei säptärnIni dupã
Anul non, Rommel a lansat o contra loviturä stratcgicä, inaintind In
adincime pe o distanta dc peste 400 Km. El i-a ,,impins” pe englezi
peste douä treimi din distana pinã Ia grania egipteanä, inainte ca
acetia sä se poatä regrupa. Frontul s-a stabilit pe aliniamentul
Gaza Ia.
Spre sfIritul lunii mai Rommel a lovit din nou, i a dejucat
ofcnsiva britanicä — aa cum fusese dejucatã i a sa in noicmbnic.
Dc astã dati, dupã o altä bätälic ametitoarc cu schirnbäri de situaic
uluitoare, englezii au fost nevoili sä se rctragä atit de rapid i atit
de mull, melt flu s-au mai putut regrupa dccit pe linia Alamein,
ultima poartã de acces in Delta Nilului. Rommel a inaintat peste
480 Km, Intr-o singurã sãptäminã, dar fore1c lui erau aproape
cpuizatc. Incercarea de a fonia mnaintarca pInã la Alexandria i
Cairo a euat i Rommel s-a aflat Ia un pas de infrIngere Inainte ca
bätãlia sã se incheic din cauza cpuizärii combatantilor.
La sfiritul lui august, dupa cc a pnimit Intãriri, a ficut o nouã
tcntativä pentru a-si adjudeca victoria. Dan englczii pnimiscrä intärini

346
superioare numeric i. Cu 0 nouä eehipa de cornandanti, in frunte
cii generalul Harold Alexander i generalul Bernard Montgomery
tiu parat atacul german. Rommel s-a väzut nevoit sä cedeze cele
rnai multe din micile sale citiguri initiale.
Apoi, Ia stIritul liii octombrie, englezii au reluat ofensiva cu
o forta niult mai mare i de o rnanierà deeisivá. Dupä 13 zile de
liipta resursele liii Rommcl s-au epuizat, taneurile sale find aproape
scoase din uz. Frontul s-a prahuit, i Rommel a scãpat ca prin
urechile acului imprcunä cii ramaitele armatei sale. Prea slabi
pentru a organiza o rezisten{ã solida i la opt säptãmini mnainte de
sfritul anului, gernianii s—au retras la Buerat, in Tripolitania, la
1 600 Km fata de Alamein. Cliiar i aceastã pozitie a fost cloar un
popas pe parcursul lungii retrageri care s-a inchciat Ia Tunis, in
luna mai a anului urmátor, prin completa nimicire a fortelor gerniane
i italiene

La inceputul liii ianuarie 1942 englezii au considerat eecul

suferit doar ca o intrerupere de moment a inaintãrii br spre Tripoli.
Preocupai de planurile i organ izarea acestei operatii — numitä
pe drept cuvInt ,,Acrobatul”, pina la sfIritul lunii au facut tin sir
intreg de tumbe inapoi.
Pe 5 ianuarie, un convoi de ase nave, care izbutiserä sä se
strecoare prin barajul naval i aerian al englezilor, a ajuns Ia Tripoli
i fora de atac a lui Rommel a crescut la peste 100 de tancuri.
l)ispunind de acest ajutor i luind in consideralie inforrnatiile despre
slabiciunea fortelor inaintate britanice, Rommel a inceput sä
planuiascã In secret o contraloviturä imediata. La 2 1 ianuarie a
lansat atacul. La 23 ian uarie, ministrul de Razboi italian a venit [a
cartierul sãu general pentru a protesta, dar avangarda lui Rommel
inaintase deja spre est pe o distan;ã de 160 Km, iar englezii se
reträgeau rapid.
Prima linie britanica, in mornentul atacului german, era
alcãtuitã in principal dintr-o divizie blindata proaspãt sositä. Divizia

‘Pentru hartä, vezi p. 158—159.

347
I, a cãrei brigada dc tancuri (1 50 dc Lancuri rnijlocii) avca in
componenã trci rcgimentc dc cavaleric transformate, lipsite dc
cxpcricntã In privina operaliilor blindate i a Iuptci In dcert. Accst
handicap a fost accentual de faptul cä noilc tancuri, Panzer III,
prirnite de Rommel erau mai bine blindate decIt modeleic rnai vechi,
iar tunurile antitanc germane pusescrã Ia punct o nouã tacticã
ofensivã In combinaic cu tancurile proprii pc care Ic Insocau.
Heinz Schmidt dcscria astfel aceastä tacticä:

,,Cu ceic douãsprczccc tunuri antitanc särearn ca

broasca dintr-o poziic avantajoasã in alta, in limp cc tancurile

noastre, ascunse, pc cIt posibil, asigurau focul protector. Apoi, ne instalam noi pentru a Ic asigura protecia cu foe in limp cc
dc Inaintau din noti. Tactica s-a dovedit excclentã i, in ciuda
tirului mIens, tancurile inamicului nu au izbutit sa nc opreascä
Inaintarca. Inarnicu! a suferil pierderi continue, fund obligat sf1
cedeze permanent teren. Aveam impresia cã nu mai luptãin
Impotriva adversarilor dun i cxpcrirncntai care ne hãrluiserä
alit de crunt Ia Trigh Capuzzo”

Un aspect i mai negativ I-a constituit faptul cã ccle trei

regirnente blindate britanice au fost introduse in luptä separat.
Acestea au pierdutjumatatc din tancuri In primele lupte, cind ncmtii
i-au atacat prin surprindcrc 1?ngä Antclat. inaintarea liii Rommel a
fost apol tcmporar opritã prin intervenia generalului Cavallero,1
ministrul de Rãzboi italian, care a oprit Corpul mobil italian s
porncascä pc urmele unitãtilor din Afrika Korps. Englezii au ratat
ansa de a valorifica aceastã pauzã. Lipsa unei contraaciun
puternice din partea br i-a dat ghes liii Rommel sa alace din nou,
Ia 25 ianuarie, Ia Msus. El a rcuSit sf1 strãpungã frontul apãrat de
Brigada de garda i de Divizia 1 blindatä, care s-au retras inul
spre nord, cii celc 30 de tancuri care Ic mai rämãsescrä.
Inaintarca adIncä i arnenintãtoare a lui Rommel Ia Msus’

Schrnitdt, 14’ith Roimnel in the Desert, p. 125—126.

348
dctcrrninat crniterca grabnicã a ordinului ca Divizia a 4-a indiani
dc la Benghazi sä cvacneze portul, ticsit (Ic provizii, i sã Sc rctrag
pe fin Ia Dcma-Mccliili. Rctragcrca a fost contrarnandata in acccai
noaptc, ca tirrnarc a sosirii lui Auchinleck. dc Ia Cairo pentru a-I
Intilni pe Ritchic Ia carticrul gcncral a) Armatci a 8—a. Auchinleck
i ordonat prcgãtirca unei contraofensivc. Intcrvcnia sa nu s-a
dovedil, Insñ. Ia fel de eficientã ca In noicmbrie. dcoarccc a
this Ia dispcrsarca englezilor pc nite pozitli stat icc menitc sñ
acopere tiia de 225 Km dintre I3cnghazi i Mcchili, in (imp cc
Rommel. din poziçia sa ccntralã de Ia Msus, a benct’icia( de
rägazul i libcrtatca necesare pcntru a-si dczvolta actiunca i
a-si atege obicctivclc.
Accaslã incertitudinc asupra cvcntualelor puncte de atac a
Lii Rommel a produs ,,ordinc, contraordine i dezordine” in
comandamentul britanic. Una dintre consccii4c a lost faptul Ca
Godwin-Austein, comandantul Corpului dc armatä, a ccrut sä fie
eliberat din funcic, dcoarccc cornandantul armatei dadca ordine
dircctc subalternilor liii. Au cxistat. Insä, i consecinc i mai grave.
Contient dc fora redusá de care dispunca, Rommel a dcc is
sa se Intoarcã spre vest. impotriva Iocalitãtii Bcnghazi, pentru a
anihila once amcninarc din spate, dar a simulat cä atacä sprc est,
Ia Mcchili. Simularca a hipnotizat cornandamcntul britanic, care a
ordonat deplasarea grabnica a unor intãriri Ia Mcch iii, in limp cc
Divizia a 4-a indiana, Iniratã pc tin aliniamcnt lung, a rãmas frã
sprijin. Rapida schimbare dc dircctic a lui Rommel sprc Bcnghazi
a reprezcntat un adevärat oc pentru englezi i a determinat
ibandonarca in graba a porlului, cii toate depozitele plinc. Pro fitInd
do cfcctul ocu1ui, Rommel a trimis douä inici unitI de luptä sã
atace spre cst. Prin combinatia Indräzncaã a atacului cu
imenintarca potcntialä. trupele trimise dc Rommel i-au flicut pe
englezi sä päräscascä o scrie dc poziii defensive i sä se retragä
po aliniamentul Gazala, in condiiilc in care marca masã a trupelor
Afrika Korps, din cauza epuizärii provizulor, nu Inaintascrä spre
est mai departe de Msus. Armata a 8-a englcza s-a rctras la
idäpostul liniilor de apãrarc de Ia Gazala pe 4 februarie, insã

349
Rommel nu a izbutit S se apropic de poziliilc britanicc decIt la
Inccputul lui apn lie, dupã cc a Invins czitãrilc Inaltului comandarncnt
italian.
In acci moment, poziii1c de Ia Gazala SC transformascrã deja
din linii dc apärarc in iinii forlificatc, apäratc de cImpuri de mine.
Dc pe acestc poziii s-a planuit o noua ofcnsivä britanicã. dcoarccc
accstca s-all dovcdit mai pum propicc apãräril — crau lincare i
totodata iipsitc dc adIncime. In plus, cu cxcepia scctoruiui dc coaslá,
distantele dintrc puncteic f’orti licate crau prca maui pentru ca acesica
sã se poatä sprijim in mod cficicnt. Liniilc de apãrarc se intindeau
pc 80 Km la sud dc coastã, cu goluri tot mai man. Poziia flancuiui
sting de Ia Bin [lacheim, apãratã dc Bnigada 1 a Frantci iibcre
condusä de gencralul Konig, se gãsea Ia 25 Kin de cea de Ia Sidi
Muftah. Baza Inaintatã i statia dc cale fcratã de Ia Bciharncd,
fixate pentru reluarca ofcnsivci reprczcntau un obicctiv uor dc
repcrat pentru tin atac de Invãluirc al inainicului. Necesitatea dc a
asigura acoperirca imensci cantitãi de provizii stocate acolo i-a
prcocupat constant pe comandantii bnitanici in timpul luptei, i ic-a
stInjenit libertatea de mancvrä.
Tactica çi pianificarca operatici au avuhie suferit de pe urma
unui conflict de opinii In tabAra cnglczã referitoare ia posibilitatca
de a Ic pune in practicä i la oportunitatca unci ofensive timpurii.
IncepInd din februarie, Churchill a insistat pcntni o actiune timpurie,
subliniind cã cngiezii avcau 635 000 de oarneni care stãteau
dcgeaba PC teatrul de räzhoi din Orientul Mijlociu, In timp cc ruii
se Iuptau cu disperare, jar Malta se gãsca intr-o situatic deosebit
de grea sub atacul aerian al iui Kcsscining. Dar Auchinicck, care
intuia deficicnteie tchnicc i tacticc ale fortelor britanicc, dorea sã
ateptc pInã cind puterca liii Ritchic se va nidica Ia un nivel care
sa-i perrnita anihilarca supcrioritã{ii liii Romrncl sub aspeclul
calitativ. In cele din urmã, trecind peste argurnentele Iui Auchinleck,
Churchill a decis sä trimitã ordinul ferm de atac ,,pc care trebuia
saIl respectc, aitminteri fund eliberat din functie”. Rornmcl, Insã, a
atacat primul, Ia 26 rnai, Iuindu-le-o Inainte englezilor, a cãror
ofensivä urma sa Inccapã Ia jumãtatea lunii iunic.
Intäririle primitc de ambele pãri ridicaserä putcrea de lupta

350
Ia o cotü supcrioara celci de la Inecputul bãtãlici din noicrnbric.
dci ntimärul diviziilor rarnãscsc accIai — (rd divizii gcrnianc (dintre
care douã blindate) i asc italiene (una hlindatä). fatã dc asc
hritan ice (douã blindate). FãcInd o evaluare in fiincie de numãrul
do divizii, curn proccdcazã mndcohtc politicienti i gcncralii, Romrnc[
itaca, de fzipt, cii nouã contra asc. Do altfcl, accastä aritmc(icñ
militarä a lost folositä pentru a explica InfrIngcrea cnglczilor. In
icalilate, comparind foiclc heligerante. dupä componcna br. cxista
mi risc dc a grci Ia o estimarc in lunclie de ,,divizii”. Patru dintrc
cole cinci divizii de iniantcrie italicnc, cii o putcre scãzuti, flu crau
mo(onzate, lapt cc nu Ic penni(ea säjoace tin rol activ Intr—o bMülie
mohilã. aa curn a lost Bãtilia de Ia Gazala. Armata a 8-a hritanicñ
dispunca nu nurnai de o ahundcnã do inijloace dc transport
motorizate, ci i de douã grupäri independenic do brigãzi motorizate
i do douá hrigázi do tancuri ,,alc armatoi” in plus faã dc cebe asc
divizii organice. jar una dintre cclc dou divizii blindate, Divizia I
avca douä brigãzi blindate, i flu tina, curn prcvcdea structura
norrnalã. In total, Armata a 8-a dispunca de 14 unitãi dc tancuri Ia
CHIC Sc adäugau alte trci, allate pe drum, iar Romrncl doar de
apte — din care doar cclc patru germane crau Inzesratc cu tancuri
cticicnte.
In cifre, englczii aveau 850 de tancuri in formatiilc blindate
ale Armatci a 8-a, plus inca 420 in rczcrvã. Advcrsarii br dispuneau
in total dc 560 do tancuri, din care 230 tancuri italiencIi Invcchite
i ncfiabilc; 50 dintrc celc 330 dc tancuri germane crau tancuri
tioarc. In acestc condiçii doar 280 de tancuri mijlocii germane
contau elcctiv In lupta. Rezerve nit cxistau, In afarã do celc
aproxirnativ 30 dc tancuri aflate in reparaic i circa 20 dc tancuri
care sosiscrã Ia Tripoli. Aadar, conform unci evaluäri realiste,
cnglczii aveau din start o superioritate nurncricä de 3 Ia 1. Dacã sc
ajunca la o bãtãlic dc uzurã, superioritatea dcvcnca dc pcstc 4 Ia 1.
La capitolul artilcrie, engbezii detincau o supcrioritate
nunicricã de 3 la 2, avantaj partial anulat prin distribuirca tunurilor
pc divizii. Rommcl si-a utilizat mai efcient rczcrva rnohilä dc 56
do tunuri inijbocii, pâstrindu-Ic sub comanda sa.
bn privina aviaiei, cclc douä tabere se aflau aproape In

351
cchilibru. Forta acrianã britanicá dispunea de aproxirnativ 600 dc
aparatc de zbor (380 de avioane de vIriãtoarc, 160 dc bombardiere
i 60 de avioanc dc cercetarc), falã de un total germano-ilalian de
530 dc aparate dc zbor (350 de avioane dc vInätoarc, 140 dc
bombardiere, 40 de avioanc de ccrcctarc). Dc rncntionat Ca cele
120 dc avioanc germane Mc 109 erau supcrioare calitativ
avioanclor bri tan ice Hurricane i Kiityhawks.
0 problcma rnai importantã era. mnsã. cchilibrul calitativ dintre
tancuille pãri1or bcligcrante. Dupá InlrIngereaArrnatei a 8-a.
englczii au Irnbrätiat ideca c tancurile br erau infcrioare celor
germane, punct de vcdere exprimat in raportul oficial al lui
Auchinleck. Concluzia accasta n-a lost rodul unci analize a datcior
tchnicc i de performana ale tunurilor i blindatcior de care
dispunea ficcare parte. Majoritatca tancurilor rnijlocii germane
poscdau tunuri scurte de 50 mm, cii o for(ã de pcne(raic uor
inferioarä tunului cu p1OiCCiC de douã Iivre, cu vitczã mai mare Ia
gura evii, cu care erau echipate tanciirilc produse de cnglczi. In
privina blindajului, majoritatea tancurilor germane din 1941 Iuseserä
protejate Cu 0 tablä mai subirc decIt cele britanice mai noi (blindaj
de 30 mm faä de 40 mm). Apoi. blindajul a fost imbunãtãit, cii
excep(ia turclei. Mai mult, dintre tancurile proaspät sosite uncle
aveau carcasa dintr-o tablä mai groasà (50 mm), restul fund
prevãzute Cu fiii suplimentare, montate pe päri1e cele mai expuse
ale caroscrici. Cu toatc acestea, tancurile germane erau mai
vulnerabile dceIt tancurile Maiilda (blindaj de 78 mm) i Valentine
(blindaj de 65 mm).
Un nou tanc mijlociu german, Panzer Ill (J) special, a
intrat In aeliune In aeeastã bätälic, Inarmat Cu un tun lung de
50 mm, similar color antitanc. Pc front nu au ajuns dccli 19
tancuri de acest fel; alte 19 fuseserä dcbarcate la Tripoli. Fata
de aceste intariri, cnglezii au primit din Egipt peste 400 de noi
tancuri Grant americanc. PInã la inceperea bãtãlici, cele douã
divizii blindate britanice de Ia Gazala aim fost inzestrate cu aproape
170 de tancuri Grant, mnarmate cu un tun de 75 mm, cu o putere
de penetrare superioarã tunului do 50 mm al tancurilor germane

352
Panzer III (J) special, i totodatä CII 0 protccie mai bunã (blindaj
dc 57 nim In cornparaie cu 50 mm). Aadar, nu sc con (Irma scuza
alit dc des repetatã, potrivit cãrcia tancurile folositc de englezi au
ftsi inferioare celor germane. Dimpotrivã, cnglczii au beneficial
(Ic un avantaj calitativ i de o superiori tale substailialã ‘.
$1 in piivinta tunurilor antitanc, cnglczii redobindiscrã avantajul
calmtativ prin sosirca tunurilor cu proicetie de asc Iivre (57 mm).
mat eficiente en 30% fatã de (until lung antitanc de 50 mm al
nemlilor. Numarul noilor tancuri era suficient pcntrti a Inzestra
atli brigäzilc de infanteric motorizate, cii i balalioanele
motorizate ale brigãzilor blindate. Tunul german de 88 mm
(,,uciga de tancuri”) rämninea in continuarc imbatabil, dar
Roinmel nit dispunca dccii de 48 de piese, iar afetul br Inalt Ic
fácca mai vulncrabilc dec11 tunurile antitanc standard aflate in

dotarca ambilor beIigcrani.

Analiza factorilor tchnici nii oferã nici o scuzä pentru
InfrIngerea Armatei a 8-a la Gazala. Dovczile demonstreazä cä
germanli au cItigat datoritã tacticii supcrioare In general i fobosirii
combinate a tancurilor i tunurilor antitanc, In special.
Aliniamentul fortificat dc la Gazala era apärat de Corpul 13
Armatä, comandat de gencralul de corp de arrnatã ,,Strafer” Gott,
cu douä divizii de infanterie In faa — Divizia I sud-africanä, in
dreapta, i Divizia 50, In stinga. Corpul 30 Armatã, aflat Inca sub
comanda liii Norric i cuprinzInd majoritatea blindatelor, urma sã
acopere flancul sudic i totodatä sa pareze once atac al tancurilor
germane in centru. In mod ciudat, comandantii englczi au considcrat
Ca accastã variantä va fi cea adoptatä de Rommel. Aceastä dublä
sarcini s-a soldat cu o proastä pozitionarc a blindatebor britanice:
l)ivizia 1 blindatã a fost mentinutä lingã Trigh Capuzzo, in (imp cc
l)ivizia 7 blindatä a fost plasatä la circa 16 Km spre sud i rãspindita
pe 0 distantä mare, pcntru a acopcri i sprijini brigada francczä

Pentru o informare mai completa asupra acestei chestiuni, a se

vedea Liddell Hart, The TunAs, vol. 11, p.92-8 i 154-6.

353
care asigura aprarca hi Bir [-lacheim. Auchinlcck Ii scrisese lui
Ritchic siigcrIndu-i o concenirare. dar sugcstiilc n-au fost luate in
cons idcrarc.

In noap(ca dc 26 rnai, Ia lumina lunii, Rommel s—a dcp1asit

rapid cu cclc trci divizii germane i douã dintre unitãilc mobile
italienc injurul llancului britanic. in (imp cc ceic paru divizii italicne
nemotorizate ,,salvau aparcnc1c” pe aliniamcntul Gazala. Dci
micarca sa dc invãluirc (cu pcstc 10 000 dc vehicuic) a fost
repcratã i raportati Inca dinainte dc lãsarca Intuncricului i in zori
(cind a inconjurat pozitiilc de Ia Bir Hacheim), adversarii au continuat
sa crcadã ca atacul principal va fl lansat In centru. potrivit
atcptari1or. Brigäzilc blindatc britanicc s-au pus in micarc prea
mcd. au intrat In ac(iunc treptat. Ceic douã brigazi motorizate, de
PC ilancul sudic, separate una de cealaltã i lipsite de sprijin, au
Ihst sfärImatc in accst limp. Carticrul general al Divizici 7 blindatã
a fost cucerit, iar cornandantul, gcncralul dc divizic F. W. Messervy,
a cãzul prizonier, dar ulterior a reuit sã scapc. Pentru ci era cca
dc-a doua situa(ie fcricitã prin care trecca In numai cIteva luni,
deoarece cornandase i Divizia I blindatä, surprinsa i zdrobitã de
Rommcl Ia Antelat, In ianuaric.
In ciuda succcsului repurtat, Rommel nu a reuit sä strãpungä
iiniiie inamicului, sa nimiceascã diviziile de pe aliniamentul Gazala
i sã ajungã pIna la mare, aa cum sperase. Blindateic sale au
suferit un oc cind s-au confruntat cu tancurile Grant Inarmate cu
tunuri de 75 mm. Ele s-au trezit brusc sub un lii distrugator, lansat
de Ia distane pica man pcntru a putea riposta clicient. Ca sã
forteze Inaintarca au scos in fatä tununile antitanc, inclusiv trei
batenii de 88 mm; tancurile br Sc cãzneau sa Imprcsoare flancunile
unitãtilor i brigazilor blindate britanice, izolate i mai vuincrabile.
Chiar i aa, pInã Ia lãsarca scrii diviziile gcnnane blindate inaintascrã
doar 5 Km Ia nord dc Trigh Capuzzo, cu prcul unor picrdcri grele.
Pinä la coastã mai aveau de parcurs aproapc 32 Km. In junialul
säu, Rominel scria: ,,PIanul nostrit de a anihila fore1c britanice in
spatcic aliniamentului Gazala nu rcuisc... Apariia noi ion tancuri
amcricane rupsese bucati man din frontiti nostru... pcstc o Ireirne
diii tancurile germane fusescrã distrusc InEr-o singurä zi”
Incercarca lui Roinmel dc a ajunge la mare In cca de a doua
zi s-a soidat en un progrcs ncsemnilicativ i picrdcni i mai irnike.
La cäderea seiii, lentativa sa de a repurta o victoric rapidã cuase,
dar engiezii n-au Intrepins nimic pentru a profita i a-I zdrobi pc
Rornmci. care sc a (la Intr-o situatie deosebit de pcricu1oas. Lungul
ocol pe care coloanclc sale dc aprovizionare trcbuiau si II facã pe
Ia E3ir 1-lacheim, cii niscul dc a Ii onicmnd inierceptate de forcie
acrienc i blindatclc’bnitanicc II ficcau vulnerahil. Rommel s-a
aflat la un pas de a cädca prizonier, ci a pornit cu inaiiia sa, ian
dud a ajuns Ia cantienul general de campanie a constatat Ca: ,,ifl
absenta noastrã cnglczii Imi cotropiscrã statul major”. Afnika Korps
Inai avca doan 150 de tancuri apte de iuptã. itaiicnii —90, jar cnglczii
420 de tancuni.
Ziua urmätoarc s-a soldat tot cu un ccc. Ca urmarc, Rommel
a ordonat adoptanca unci pozitii defensive. Pozitia era, mnsã, ncsigunä
deoarece se afla dincolo de aliniamentul forlificat de ia Gazala;
Intre acesta i restul fortelor germane se intcrpuscse garnizoana
bnitanicä i intinsa ci centurä de cImpuri rninate.
In zilele urmãtoarc, fora acrianã britanicã a lansat un covon
de bombc asupra acestei poziii. numitä pe dncpt cuvInt ,,Cáldarca”,
in limp cc Armala a 8-a a atacat. Ziarele consemnau Ia modui
Iniumfalist Ca Rommel se afia pnins Intr-o capcaná, ian in carlierele
gencrale britanice de Ia thla locului domnea sentimentul confortahil
potrivit cãruia forta Itti Rommel nu mai nidica nici o pnobicmä,
capituiarea find inevitahilã.
ln seana zilci de 1 3 iunie, lucrunile s-au schimbat total. La 14
lunie, Ritchie a päräsit aliniamentul Gazaia i a Inceput o retnagere
rapida spre frontierä, izolInd astfel tnupcicdinTobnuk. La21 iunie,
Romniel capturase forlãreata si-i luase prizonicri pe cci 35 000 dc
apãrätori, impneuna cu o imensä cantitate de rezerve i provizii. A
lost ccl mai cumplit dczastru suferit de hnitanici In rãzboi, exceplind

‘The Rommel Papers, p. 207—208.

355
cãdcrca Singaporclui. A doua zi, rcstul Arinatci a 8-a a pãrãsit
poziii1c de IInga Sollum, pe fronticrä. i a Inceput o retragcrc rapidã
prin desert, urrnãritã de blindateic Iui Rommel.
Cc anume provocase aceastã rãsturnarc, dramaticã, dc
situaic? Rar s-a väzut bãtälic mai IncIlcitã; niciodatã ic1c flu au
putul fi dcscurcatc pe deplin. ,,Mistcrul Cáldãrii” i-a pus in dilicultaic
pC toi cci care au inccrcat s ii scric povcstca; enigma s-a
accentuat prin diversclc povcti cc s-au näscut de aici.
Pc IIngä mitul potrivit cäruia Rommel s—ar Ii bucurat dc
superioritate in privina tancurilor, un altul suslinca cã sortii bãtãlici
s-au schiinhat i marca masã a tancurilor britanicc a fost distrusã
Intr-o singurã zi, 13 iunic. in rcalilatc. accastä data a reprezentat
doar punctul culininant al unci scrii de dczastrc. Chcia ,,mistcrului
Cãldãrii” poatc Ii gasita In Inscrnnãrilc lui Ronimel din scara dc 27
mai:

In ciuda situaici prccare i a problemelor dificile,

atcptain pun de spcranä bätälia. Ritchic ii arunca blindateic
in luptã, rind pe rind, dindu-ne astfcl posibilitatca de a Ic ataca
scparat, Cu Ufl numãr suficient de tancuri... N-ar fi trcbuit sä
facã prostia de au Impãri forcIc.

El afirma apoi cä a adoptat ccca cc pãrea a fi o poziic

defcnsivä prirnejdios de expusä... pornind de la ipotcza cä cngiezii
nu vor Indräzni saui foloscascä o partc importantã a formaiilor
br blindatc pentru a-i ataca pe itabicni de pe aliniamentul Gazala
atita timp cit puternicc forc blindate germane sc aflau in poziii de
undc Ic putcau ameninta spatcic frontului... Prin urinarc, am
prcvãzut cã brigazilc mecanizate britanicc sc vor arunca cu capul
Inainic impotriva linici noastrc defensive binc organizatä, cptiizindu-i
astfcl potcnia1ul de Iuptä.2
Calculcic lui Rommcl i-au gãSit corcspondena In practicã.

The Rommel Papeic, p. 208.

2 Thu/en;, p. 2 11.

356
Englezil ati continuatasaltunic izolatc Impotnva poziliilor lui, sufennd
picrdcri grele. Rcuind sä Ic rcspingã, Romrncl a nimicit ,,loja”
izolatä de la Sidi Muftah apäratü de llrigada 1 05 InIantcric, plasatã
in spatcic liii i si—a croit drum prin cimpul minat pentru a se
aproviziona.
Patru zile rnai tIrziu, Ia 5 itinic. Rilehie a lansat tin atac de
mare anvcrgurü asupra pozitici ml Rommel, cxecutat tot pe bucäti.
Lungul interval avut Ia dispozitic Ic-a pcrmis germanilor sail
organizczc i sail fortilice pozitilic. Insui IlanuI accstui atac a
lost prost conceput i s-a dovedil o succcsiunc (Iczlinatã do asalturi
rea directe, care an fost rInd pe rind respinse. In cea do a doua
scarã, putcrca tancurilor britanice scazusc simlitor datoritñ
iicrdcri1or i dcfcciuni1or; dc la 400 all rãrnas in lupta 1 70 dc
lancuri. In plus, profitInd do starea do conluzie a atacan(ilor,
Rommel a lansat In prima scarä o ripostñ clotc care, dupã cc a
dczmernhrat una dintre brigazilc Divizici 5 indionc, a Invãluit apoi
prin spa(c o altä hrigada, mäturatã a doua zi imprcunã cii toatã
infanteria care asigura sprijinul divizici. Capturarca a patru
regimcntc do artilcrie i a patru mu do prizonicri a reprczcntat 0
.,prada” importantã.
Brigazilc blindate britanico au fost inutc in ah in tirnpul
dcsfäurãrii acestci operaii. Eforturile br dc despresurare an fost
spasmodico i nocoordonato— prabuirea sisteinului do conducere
hind agravat prin faptul ca, In seara prcccdcntä, comandantul
I)ivizici 7 blindatã, Mcsservy, fusese alungat do Ia locul luptei cind
ancurile germane invadaserä cartienil general al Divizici 5 indionc.
Intro timp, Rommel proceda Ia amputarea aitci secliuni
importante a poziiibor Armatci a 8-a. In scara zilci do I iunic,
inediat dupa extirparea ,,bojci” do Ia Sidi Muftah, ol a trimis o
gruparc gormanä do luptã i Divizia Triosto si atace ,,boja” (i mai
izolatä) dc Ia Bir 1-lacheim, do pe flancul sudic, apärat de Brigada
I a Frantoi libore. Lupta s-a dovodit atIt do crIncenã, incit Rommel
a fost nevoit sä proia comanda foilcior do asalt. Iatã cc spunca ol:
Nicãieri in Africa nu rn-am confruntat cii o lupta mai durã”.
(lermanhi au reuit sã sträpungã Iiniilo de apãrare abia In a zccca

357
zi; majoritatca francczilor au fugit, profitmnd de Intuncricul nopii.
Acurn Roinmel era liber sã Intreprinda tin nou asalt, rnai lung.
Dci brigazilc britanicc blindate primiscrä ca Intãriri 330 de tancuri
— mai mult dc jurnãtate din putcrea tancurilor de care dispunca
Afrika Korps —, Increderca br era gray zdruncinatã. La 11 iunic,
Rommel a atacat Ia est, iar a doua zi a Incollit douä dintre ceic trci
brigãzi britanice blindate Intrc diviziile dc tancuri germane,
obligIndu-i pe englezi sã luptc Intr-o zonã limitatã. unde Ii putca lovi
cu foc convergent. Dacä ar Ii avut cornandant — MCSSCrVy fusese
din nou izolat de trupeic sale prin Inaintarea inamicului (pdntru a
treia oarä In Irci sãptãmIni). in timp CC SC ducea sá discutc cii
comandantul armatci, — englezil ar Ii luptat mai binc pcntru a ici
din capcaná. La jumãtatea dupã-amiezci zilci de 1 2 iunie, ccle
douä brigazi blindate britanice au lost prinse in capcanã. in timp cc
a trcia, carc Ic-a venit in ajutor, a suferit pierderi greic. La 1 3 iunic,
germanii au cotit spre nord, silindu-i pc englezi sã iasä din
,,Knightsbridgc Box”. Totodatä, ci au continuat sä hãrtuiascä
resturile blindatebor britanice. La cãderca scrii, britanicii rãrnãsescrä
doar cu 100 dc tancuri. Pentru prima oarã Rommel se hucura dc
supcrioritatc numericã i stãpInea cimpul dc Iuptä. El Ii putea
recupera i repera tancurilc avariatc, ansã dc care cnglczii flu se
bucurau.
Ceic douä diyizii care apãrau aliniarnentul Gazala sc aflau
acum in prirncjdie de a Ii izolate i In capcanã, IntrucIt Ia 14
iunie Rommel a trimis Afrika Korps sprc nord, dincolo dc Acroma,
spre drumul de coastã. Gcrmanii n-au rcuit sä Inainteze prea rapid
din cauza cImpurilor dc mine pcstc care au trecut abia dupã-amiaza
tIrziu, cind crau deja atIt dc istovii, IncIt au adormit undc poposiserã
Ia lãsarea scrii — fãrã sã mai tina scarna de insistcnlelc Iui Rommel
de a continua dcplasarea i de a intercepta drumul de coastä.
Accasta a fost spre norocul sud-africanilor, ale cäror convoaic
motorizate s-au putut retrage, dc-a lungul drumuldi, profitmnd de
Intuncricul nopii. Totui o pane a ariergãrzii br a fost nimicitä
dimineala. cInd foilele ,,panzcr” s-au näpustit spre mare. Ceabaliä
divizic de Ia aliniarnentul Gazala, Divizia 50 britanicã, a izbutit sä

358
sträpungä spre vest frontul italian i sa se rctragä sprc fronticrã.
Dupã cc s-a strecurat Lie-a lungul drumului dc coastá, Divizia 1
sud-africanã s-a retras i ca spre front icra aflatã Ia pcstc 1 60 Km
distantá i Ia 110 Km dincolo dc Tobruk.
Acest marc pas Inapoi contravcnea intcnici liii Auchinleck.
Instrucliunile date Iui Ritchic prcvcdcau ca Armata a 8-a sä sc
rcgrupczc i sa opunñ rczistcntä Ia vest dc Tobruk. Ritchic a omis
sã—i spun comandantului sau cä diviziilc dc Ia aliniamcntul Gazala
sc Iiidrcptau Inapol spic fronticrá. iar cmnd Auchinlcck a aflat cra
tIrziu pentru a Ic mai opri.
[)ar asia li-a fost totul. La 14 iunic, in timp cc cnglezii sc
rctrigeau, Churchill a trirnis un mcsaj autoritar: ,Avci in vedcrc
cá cedarca Tobrukului sc exclude”. Accst avcrtisrncnt 1-a repetat
in tclegramelc din 1 5 1 6 iunie. Acest slat dc Ia marc distantã a
dctcrrninat grceaIa finalã. Mäsura pripitã dc a läsa o parte a
Arinatci a 8-a iii Tobruk. in timp cc restul se rcträgca sprc fronticrã.
i-a oferit Jul Rommel posibilitatea de a-i distruge PC cci din fortãrealä,
Inainte de a apuca sã-i consolideze liniile do apärarc.
Dupa atacul lansat spre coastä, IntorcInd, diii nou, rapid sprc
cst, forcIe blindate au nãvãlit Injurul Tobrukului, capturInd sau
hound ,,lojcle”din spatele frontului Armatci a 8-a. Apoi si-au continual
inaintarca pentru a ocupa aerodrornurile de la Gambut, Ia est do
‘I’obruk. In accastã actiune au rnäturat resturile brigazilor britanice
blindate, care s-au rctras sprc fronticrã. Rommel nu a porn it, Insã,
in urmãrirca br. Irncdiat ce a pus mIna PC aerodromurile do Ia
Ganibut, s-a Intors sprc vest 1, cu 0 rapiditate uimitoarc, a organizat
tin atac asupra Tobrukului. Garnizoana Intãritã dispunca de Divizia
2 sud-africanã (care includea Brigada I I indiana) condusä dc
gcncralul Klopper, Brigada dc garda i Brigada 32 do tancuri (70
dc care do lupta). Englezii, care väzuscrã cä fortele blindatc ale Iui
Rommel porniscrã sprc est, nti s-au atcptat Ia tin atac i n-au fost
pregãtii sa-i facã faä. La 20 iunie, ora 5.20 am., s-a dcclanat un
hombardamcnt putcmic Impotriva unui sector din partea do sudsl
a perirnetrului, cu artileric i bombardicre in picaj, urinal de tin

359
asalt dc infanteric. La 8.30 am., tancurilc germane se rcvãrsau
printr-o brcä strãpunsã in liniilc de apãrarc. Rommel Sc afla la
ala Iocului, pcntru a acceicra ntmul Inaintàrii. PInä dupä-arniazä,
blindatcie germane au invins rczistcnla apärãtorilor dcrutati i au
pätruns in Tobruk. Dimincata, cornandantul garnizoanci, gcncralul
K lopper, ajungmnd Ia concluzia cä era inutil sã mai opunä rczistcnã
i cä nu sc utca retragc. S-a hotärIt sa capituleze. CIteva grupuri
mici an izhutit sä scapc. dar 35 000 dc soldati au cäzut In captivitatc.
Consccinta accslui dezastru a.fost retragcrca impetiioasã in
Egipt a lortelor care-i mai rãmãsescri liii Ritchic, urmãritc cii
Inverunarc de germani. Rommel i-a perm is accastã urmãnre
datoritä uriaci cantitäti de provizii captu rate Ia Tobruk. Potrivit mi
Baycricin, cfu1 Statului major al Afrika Korps, 80% dintrc
rnijloacelc dc transport folositc de Romrncl constau acurn in vehicuic
britanice capturate. Dacä accastã pradã i-a asigurat mijloacclc de
transport, carburantul i hrana necesare mentinerii mobilitãtii, flu
acclai lucru s-a petrecut cu puterca sa de lupt. La 23 iunie,
cind Afrika Korps a pornit spre frontierã, rnai avea doar 44 de
tancuri aptc de Iuptã, jar italicnii 14. Cu toate accstea, Rommel
era decis sä respcctc zicala ,,inamicul PUS PC fugã nu trebuic
slãbit o clipã”.
Sosit Cu avionul din Sicilia a doua zi dupa cäderca Tobrukului,
fcldrnarcalul Kesseiring a plcdat Impotriva continuärii Inaintärii in
Africa i a solicitat ca unitätile sale de aviatie sã revinä pcntru un
atac asupra Maitci, aa cum fuscsc stabilit anterior. Comandamentul
suprern italian din Africa era, de asemenca, Irnpotriva continuãrii
Inaintärii. La 22 iunic, cmnd Bastico i-a dat lui Rommel ordinul dc
oprirc, accsta i-a rcplicat Ca nu ,,accept sfatul’, i si-a invitat in
glumä supcriorii sã cincze cu ella Cairo. Dupá victoria repurtatä
Ii putca permite once, mai ales cä aflase de Ia cartierul general al
lui Hitler cä, drcpt recompcnsã, fusese avansat la gradul de
feIdmarea1. Rommel a apelat direct Ia Mussolini i Ia Hitler,
ccrIndu-le permisiunea de a continua Inaintarea. Hitler i consilicrii
sai militari IncepUserã sã Se Indoiascã de oportunitatca asallului

360
plãnuit asupra Maltel, intuind cä marina miIitar italianä nu va fi In
stare sä-i susinã in fata cclei britanice i cä trupele germane
parautate acolo riscau sa rämInã izolate, íàíã provizii i Intãriri.
Cu o lunà Inainte, la 21 mai, Hitler hotàrIse ca, in cazul in care
Rommel izbutca sa capturczc Tobrukul, S Sc renunc la atacarea
Maitei. Mussolini a rãsuflat i ci uurat Ia ideca unci perspective
puin solicitantc i mai glorioasc. Si astfcl, In zorli zilci de 24 iunie,
Rommcl a primit urrnãtoruI mcsaj: ,,Duceie aprobã intentia
Panzerarmce de a-I urrnàri pe inarnic in Egipt”. Citeva zile rnai
tIrziu, Mussolini s-a dcplasat cit avionul Ia Derna, pregatindu-se
pentru intrarea triumfaiã In Cairo. Pinä i Kesseiring. potrivit
rclatãrilor unor italicni, a recunoscut cã urmãrirea In Egipt era
prcfcrahi là unul asalt impotriva Maitci.
Retragerea precipitatã a englezilor de Ia frontierä, Inainte ca
Romrncl sà ajungã acolo, i-a oferit acestuia justificarca i
confirmarea gestului cutezãtor PC care i-l asuina. Era o
demonstraie impresionantà a efectului moral i a dictonului ciat
adesea dc Napoleon, potrivit cäruia ,,In rãzboi, moralul este in
comparatic cu latura rnatcrialä, de trci on mai important”. CInd
Ritchie a decis sà pärãseascã frontiera — ,,penu-u a cItiga timp i
distanta” aa cum i-a telegraftat lui Auchinleck — dispunca de mci
divizii dc infanteric aproape intaete, de o a patra aflatä pe drum, i
dc trei on mai rnulte tancuri apte de actiune, faã de Afrika Korps.
l)ar ocu1 provoeat de vetile sosite de Ia Tobruk II determinaserä
sã renunte la once rczisten{ã pe frontierã, decizie luatã In noaptea
de 20 UflC, cu ase ore Inainte ca K lopper sã capituleze.
Ritchie intentiona sa-i organizezc rezistenta Ia Mersa Matruh
i sä reziste acolo cit diviziile aduse de pe frontierä, Intänik cu
Divizia 2 Noua Zeelandã, sositä din Siria. Dar, comanda Armatci
a 8-a a fost preluatä in seara zilei de 25 iunie de Auchinleck. Dupä
cc a trecul in revistä situatia, Imprcunà cu ofi{enil sãu principal de
stat major. Eric Dorman-Smith, Auchinleck a anulat ordinul de a
se rczista pe poziiile fortificate de la Matruh i a hotärIt sä recurgã
Ia 0 luptá mobilã in zona Alamein. Decizia a fost durä, pentru Ca

361
prcsupunca nti nurnai rezolvarca dificiiä a dcplasärii Irupelor i a
roviziiioi ci avea i ansa de a stirni o nouã alarrnã in tarã, rnai
aics Ia Whitehall. LuInd accastã hotãrirc, Auchinieck a dat dovadã
de luciditate i tärie. 0 nouä rctragcrc nu sejustilica tinInd cont de
raportul de I’ore. Mãsura a lost, probabil. IncIcaptã, dacã incm
scama de fragilitatca poziiiior dc Ia Mcrsa Matruh (care puteau Ii
cu uurintã depaiic) i de considcrcntul de ordm moral — trupeic
care se rcvãrsau mnapoi de Ia fronticrä nu crau dcmoralizate, dar
Incrcderea br fuscsc zdruncinatä i domnea o stare de conflizic.
General iii de divizic Howard Kippcnbcrgcr. comandant uI unitãtii
din Noua Zcebandã i istoric de räzboi, Ic-a urmrit sosind in zona
Matruh, atIt de ,,arnestccate i dc dezorganizate”. mdl ,,nu a putut
identilica nici o unitaic de luptã Inchcgatü, lie ca dc inIintcric, de
blindate sau de art ileric”’. Rommel nii ic-a isat rgazui sa se
rcorganizczc. jar viteza cu care ic-a urmãrit a anulat motivul liii
Ritchie dc a pãrãsi frontiera ,,pentru a cItiga timp o data cii
distanla”.
Primind ,,dezlcgarca” de la Roma, in timpul noptii dc 23 spre
24 iunie, Rommel a fortat Inaintarca dincolo de frontierã, peste
dcert, ia lumina lunii; pînä In scara zilei de 24 iunic strãbätuse deja
pcste 160 Km i atinsese drumul dc coastä mult Ia cst de Sidi
Barrani, apropiindu-sc de englezi, cárora Ic-a nirnicit o mica parte
raricrgãrzii. A doua zi, scara, fortele sale au ajuns in apropicrea
poziçiilor pe care cnglczii Ic ocupascrã Ia Matruh i In zona situatã
Ia sud de acestea.
Din cauza uurintci cu care Matruh putca fi dcpait, fortele
mobile ale Corpuiui 13 (comandat de Gott) fuscserã amplasate
In dcert spre sud, sprijinite de Divizia din Noua Zeclandä, in
limp cc Iiniilc de apärare de la Matruh erau ocupate de Corpul
10 (Holmes), cu douä divizii dc infanteric. Intre ceic douã
corpuri de armatã se afla tin gol de aproximativ 16 Kin, acoperit
de cimpuri de mine.
Rommel n-a p11(111 beneficia de (imp pdntru a-i pregãti atacul.

1 Kippenberger. Infantiy Brigadier, p. 127.

362
Din cauza fortei dc luptã redusc ci era nevoit S Sc bazczc PC
vitezã i surprizã. Britanicil dispuneau dc 160 de tancuri (dintre
care aproapcjumätate crau de tipul Grant), jar Rommel avea doar
60 de tancuri germane (dintre care tin sfert crau Panzer 11— uoarc)
i clieva tancuri italiene. Ceic trei divizii de infanterie totalizau tIn
numär de numai 2 500 dc oamcni, jar ecle asc divizii italiene, dc.
circa 6 000. Lansarca unui atac cii o fortä atit de anemicã a
Insemnat un act tie mare curaj. Si curajul a triumfat. cu ajutorul
iactorului moral i al vilczei dc actiunc.
Cele trci divizii germane, impuinatc. allate in avangarda, au
dcclanat atacul In dupã-amiaza zilci dc 26 iunic. Douä dintre dc
au ajuns in faa tcrcnului minat. Divizia 90 uoarã a avt norocul
sä se gäseascä pe partea cea rnai ingustã a cirnpului de mine i Ia
miezul nopii sc aila deja Ia 20 Km de zona pericuIoasa (a ajuns
din nou la drumul de coastã a doua zi seara i a blocat linia dircctã
dc retragere din Matruh). Divizia 21 blindatã a avut nevoic de mai
inult timp pcntru a trccc prin dubla centurã de terenuri minatc, dar
a doua zi dimincatã Inaintase cu 32 Km in adIncimea frontului
inamie, a ocolit apoi prin spateic Diviziei din Noua Zcclandã, Ia
Minqar Qaim i a irnprãtiat o parte dintre mijloacelc de transport,
inainte de a putea f opritä. Divizia 15 blindatä s-a confruntat ceva
mai la sud cu tancurile britaniee i a fost tinutã in ah cea mai
mare parte a zilci. Inaintarca adIncä a Divizici 21 blindate i
arneniiflarea potentiala pe care aceasta 0 reprezenta pcntru
retragerca britanicã a produs un asemenca efect, Inch dupa-arniaza
(Iott a ordonat o retragere — prcschirnbata curind Intr-una extrem
tic dezorodnatã. Divizia diii Noua Zeelandä a rämas izolatã, dar a
iibutit sa strápungã ineercuirea subtire a inamicului, dupã lãsarea
intunericului. Corpul 10 Armatä de la Matruli nu.a fost prevenit
asupra rctragcrii Corpului 13 Armatã decit abia a doua zi, In zori —
a nouä ore dupä cc linia de rctragcre fusese blocatã. Aproape
doua trcirni din forta de Ia Matruh a reuit sã scape In noaptea
iirmãtoare, nipInd frontul spre sud, In grupuri mici, Ia adapostul
intunericului. Totui 6 000 de soldati au cãzut prizonieri, cifrã cc o
dcpãea PC aceca a trupclor lui Rommel — i o mare cantitate de

363
provizil i cchiparncnlc a fost abandonatã. sprc bucuria lui Rornrncl.
mire timp, avangarda blindatã a lui Rommcl a continuat sã
fortczc Inaintarea rapida i a dcjucat plantil cnglezilor dc a realiza
o rczistcnã tdniporarä la Fuka. Atingind alit dc repede drum 111 dc
coasiã, in scara zilci dc 28 iunic ncrnii an nimicit resturlic unei
hrigazi indicnc care I’usese Imprãtiatã la lansarca atacului, jar a
doua zi a Incolii cItcva dintre coloancic scãpatc dc Ia Mairuh.
I)ivizia 90 uoarã, care curãiisc tcrcnul Ia Mairuh, si-a rcluat
mnaintarca spre cst dupã-amiazã, dc-a lungul drurnului dc coastã.
Pinä la läsarca nomii ca a strãbãtut 145 Km .i a ajuns din urmã
avangarda de blindaic. A doua zi dimincaã, Ia 30 iunie. Rommel ii
scria entuziasmat sotici sale: ,,Mai slut doar 1 60 Km plnã la Alex-
and na ! “.
Scara, sc afla Ia o distanta dc numai 95 Km dc inta sa, jar
chcilc Egiptului pärcau sã-i aparinä.
 Capitolul 20

In Africa balaii(a se Ii:clinà

La 30 iunic, gcrrnanhi s—au apropiat de aliniarnentul Alamcin,

o Inaintarc rclativ rcdusä, cáci a(cptau sosirea italicnilor. Accastã
scurtã pauzã s-a dovcdit dezavantajoasä pentru Rommcl. In
dimincaa accici zilc. rãrnãitc1c btguzi1or bhndate britanicc staionau
mncã In dccrt, Ia sud de drurnul de coastã. färä sã tic Ca fuscscrä
dcpãitc in aciunca dc retragere, de blindateic lui Rommel. Datorita
oprirli Inain(ärii germane, dc aLl putut sa reviná Ia adäpostul
aliniamcntului Alarnein.
Sc prca poate ca scurta oprire a iLil Romrncl sã Sc fl datorat
unor informatil cronate privind puterea poziiilor defensive dc Ia
Alaincin. In realitatc, cxistau patru ,,ioje”, inslalate PC fIia dc
55 Km dintrc coastä i versantul abrupt cc cobora In marea
depresiunc Qattara, care din cauza mIatinii särate i a nisipurilor
moi Ic apàra dc un eventual atac prin Invälu ire. ,,Loja” cea mai
marc i cea mai puternicá SC afla pe coastä, Ia Alamein, i era
ocupata dc Divizia I sud-africanä. Urmatoarca Sc gäsca ceva
mai Ia sud Ia Dcir ci Shein, i era ocupatã dc Brigada 1 8 indiana.
l.a o distana de II Km se afla Loja dc Ia Bab ci Qattara
(cãrcia ncrnii Ii spuncau Qaret al Ahd). ocupatä dc Brigada 6
Noua Zcclandä. Urma un gol de 22 Km. pIna Ia loja” dc la
Naqb ci Dwcis, apàratã de Divizia 5 indiana. Intervalcic dintrc

365
 t

‘ h

•2

.4q
F 1 4 -
,

.
dc crau acopcrilc dc tin lail (IC mid coloanc mobile formatc din
clcmcntc aparinInd cclor trci divizii i din ccca cc mai rãrnäscsc
din diviziilc care sc allaserä in garnizoana de Ia Mcrsa MaEruh.
CInd i—a conccput planul dc atac. pcnUu I lulic, Rommel nu
Stia dc cxiStcnta noii ,,lojc” dc Ia Dcir ci Skein i nici Ca Inaintarca
sa trccuse PC lInga blindatcic britanice aflate in rctragcre spre
Aiamcin. El crcdca Ca fortcle britanicc SC aflau undeva Ia stid
pentru a acoperi acci flanc. BazIndu—sc 1W accastä ipotczã a
conceput un plan came viza atacarca acclui Sector, urmat dc o

367
Intoarcerc rapidñ spit iiord pcntru tin asalt de strãpungcre in fiia
dintre Alamein i Flab ci Qattara. Afrika Korps a dat insã pcste
,,ioja” de Ia Deir ci Shein i ahia seara a izbutit sä o captureze en
apärätori cu tot. Dar rczistcnla acestora fuscsc suf’icicnt de
mndelungaã pentru a spuibcra sperana real izãrii unci sträpungcri
rapide i a valorilicãrii ci promptc.
Blindateic britanice au sosit prea tIrziu pentru a mai putea
saiva ,,loja”, dar aparitia br a contribuit Ia stãvitirca Inaintãrii trupcior
din Afrika Korps. Rommcl a Inccrcat sã forczc Inaintarea Ia Iti—
Inina lunii, insã intenia i—a lost zãdãrnicitã dc avioancic britanice,
care an prolita( de vizihilitate pcntru a bombarda i a Imprãtia
coloancic de aprovizionare germane.
Ziua de micreuri, I iulie, a constituit ccl mai pcricuios moment
al iuptei din Africa. Se poate afirma, pe drept cuvInt, cä a
fost momentul de cotiturã. mai important chiar dccii respingcrea
atacuiui reluat dc Rommci Ia sfiritui Iui august sau dcIt bätãlia
din octombrie, care a Incheiat retragerca liii Rommel, bãtälic
den urn itá pentru dramatismul ci ,,Alarnein”. In realitate, au existat
mai muitc ,,bätãiii dc la Alarncin”, iar dintre dc prima a fost cea
crticialä.
$ (irca cä Roinmei a ajuns Ia Aiarnein a determinat fiota
britanicä sä päräseascä Alexandria i Sä se retragä, prin Canaiul
de Suez, in Marea Roie. Prin homurile cartierclor generaie militare
din Cairo s-au ridicat non de fuim de Ia dosareic arse in pripä. Cu
tin urnor ncglu, soldatii au nurnit acca zi ,,Micrcurca Cenuii”.
Veteranii din primul rãzboi mondial Ii arninteau cã era aniversarca
prirnci zile a ofinsivci de PC Somme, din 1916, dud armata bri(anicã
a pierdut 60 000 de oameni, cea mai cumplitã pierdere din istoria
ci. Väzind acca ninsoare de hIrtii carbonizate, locuitorii din Cairo
an crezut Ca cngiezii pãrãsesc Egiptul i au luat cu asalt gara In
Incercarca disperatã dc a se refugia. La aflarea vetii, Intreaga
lurne a considerat Ca Anglia a pierdut räzboiul In Oricntul Mijlociu.
Pc front, Insã, la läsarca scrii situatia dcvcnisc mai buna;
apärätorii erau mai incrczãtori — in contrast cu starea de panicä
instalatã in spatele frontului.

368
 Rommel si-a continual atacul pe 2 julie, dar Afrika Korps
avea mai uin (Ic 40 de lancuri apte de luptã, iar trupcle crau
cpuizatc. Atacul n—a mai putut continua pTha dupã—amiaza. El s—a
opril Ia scurt Limp dupa apariia a dou man unitãli de lancuri
brilanicc — una din faã, ian ccalaltä din Ilanc. Auchinlcck cvaluasc
hinc situafla, intuise capacitatca redusä a I’or(elor de atac i planuise
ccca cc nadajduia a ii o conlraIovitur dccisivã. Planul n—a avut
ii nal itatea donilã. ian obstacolcic ivite i—all zãdãrnicit mi Auchinleck
spcrantclc. Totui actiunca a rcuii sã—I impiedice PC Rommel sã—i
atingã scopul.
Rommcl a mai initial tin alac Ia 3 julie, dan Afrika Korps
nu mai avca dccli 26 de tancuri aptc de IupI. In acca dimincaa
asaltul a fost stãvilit dc blindatclc bnitanice, dar un altul in dupa—
amiaza accici zile Ic—a asigurat ncmtilor o Inaintarc dc 15 Km
Inainte de a II stopat. 0 lnccrcarc dc Inaintanc convcrgcntã
Intreprinsã de Divizia Aricte a cuat ca. In timpul acelci
ac1iuni, un batalion din Noua Zcelandä, Batalionul 19, a capturat
aproape Intreaga artilcric a Divizici Anicic lntr-un ncateptat
contraatac din Ilanc. Accaste InfrIngeni scinnalau clan starea
de surmenare.

A doua zi. 4 iulie, Rominci scria acasä rnIhnit: ,,Din picate,

lucrurile nu decurg aa curn am vrea noi. Rezistenta este pica
putcrnicã, ian fortclc noastre s-au cpuizat”. 11 Ingnijora flu numai
laptul Ca asaltunile sale fusescra contracarate, ci i puterniccie
riposte pe care la IntIrnpinasc. Tnupclc sale crau prea istovite i
prea slabe numeric pentru a se Incumcta la un nou atac. Rominel
se vcdea nevoit sä Ic acordc un moment de rãgaz, chiar dacä asta
ii dadea posibilitatea Iui Auchinicek sã-i aducä forte dc Intãrire.
Auchin leek, care prcluasc din nou initiativa, se afla PC punctul de
a incirna decisiv balana In favoarca englezilor, chiar Inainte de
sosirea Intãririlor. Planul din acca zi a fost In mare similar cu eel
din ziua precedcnta — stävilirea atacului lansat de blindatcie germane
de cätre Corpul 30 Armatã a lui Norrie, in Limp cc Conpul 13
Arinatã, a Iui Gott, allat Ia sud, actiona in spatele inamicului. Dc
accastã data, marca majoritatea a blindatelor a fost mentinuta In

369
nord sub comanda Coipului 30 Armatä, dcvi Corpul 1 3 Armatã
includca Divizia 7 blindatä, recent rcorganizatã sub numeic de
,,Divizie blindatã uoarã” cc consta dintr-o brigada motorizatã, care
blindatc i tancuri Stuart. Fãrä a poseda o forä de izbirc, ca prezenta
mobilitatca ncccsarä unui atac dc inccrcuirc rapid i amplu in spate Ic
inainicului, in timp cc putern lea Divizic din Noua Zcclandä asigura
invàluirca din flaiic.
[)in pãcatc. lipsa dc sccuritate a comunicaliilor radio Ic-a permis
serviciilor germane dc ,intcrccpic” sã-1 avcrtizcze pc Rommcl dc
intcntiile lui Auchinleck. Divizia 21 tancuri german a lost dep1asat
In spate pentru a Intimpina atacul de invãlu ire. Este posibil ca tocmai
aceastã contraactiune sä fi sporit czitãrilc comandanilor englezi
de a ducc Ia bun sfirit inten!iilc mi Auchinleck. Ezitãri sirnilare s-au
manifestat i In sectonil nordic. CInd Divizia 21 tancuri s-a deplasat
in spate. o parte dintre tancurile Stuart ale Divizici I blindatä au
mnceput sã forteze inaintarca; accastã deplasare nescmniticativä a
rothis tin efect semnificativ — o panicà bruscä In rIndul
soIdailor gcrmani ai Divizici 1 5 tancuri (a cãrci fortá de luptã
se reducca acum Ia numai 15 tancuri i 200 de pucai).
Aceastà panicä a trupclor germane renumite pentru duritatca
br demonstra gradul de epuizare in care sc aflau. Englezii n-au
Intreprins, insã, nimic pentru a profita de ocazie i a lansa un
atac general (cu divizia blindatä i celelalte uniti) care s-ar fi
putut dovedi decisiv.
Mai autoritar, Auchinleck a ordonat fortelor sale in acea
noapte sa atace din pun: ,,Sarcina noasträ rãmIne distrugerea
inamicului cit mai Ia est... Inamicului flu trebuie sa i se ingäduie
nici un moment de rägaz... Armata a 8-a va ataea i 11 va nimici PC
poziiiIe lui actuale”. Din pãcate. nu a rcuit sã transmitã aceastã
stare de spirit ,,Ian;ului de comandä”.
Auchinleck mutase Carticrul general tactic in apropierea
Cartierului general ab Corpului 30 Armatä, instabat la circa 32 Km
in spatebe frontului, i la o distaiflà aproximativ egaba de Carticrul
general al Corpului 13 Armatä, aflat mai spre sud. Cartierul general
ab Panzerarmee se gäsea la numai 10 Km in spite1e frontului,

370
jar Rommel Insoca adesca trupele de avangarda, impulsionIndu-Ic Ia
fata locuiui. Rommel era criticat de unli militari mai ortodoci, alit
gcrmani cIt i britanici, pentru frccvcifla cii care ii päräsca
carticrul general i pentiu tendinta de a prelua cornanda directä in
Iuptä. Dc fapt, tocmai aceast comandä dircclá, chiar dacã i-a
creat uncle neplãccri. a reprezentat cauza principaia a marilor sale
succcse. El a reinviat in rãzboiui modern traditia infliientei cxercitate
de marii conducátori de o.ti din trecut.
La 5 julie, Corpul 1 3 A, dar mai ales Corpul 30 A nu an
Iñcut mai nimic pentni a indeplini oidinele liii Auchinleek. Brigãzile
Divizici din Noua Zeciandã. cãrora Ii sc rezervase rolul principal In
atacul dcclanat Impotriva spatclui armatei germane, flu au fost
infoniate de intcntiile comandantului suprem i de faptul cä acesta
Ii punea man sperante In dc. S-ar putea gãsi dcstule argumente
pentru a-i acuza PC Auchinleck de faptui Ca a iñsat marea masá a
blindatcior sub comanda Corpului 30 A, In bc s-o fi trimis sã
sprijinc asaltul Corpului 1 3 A. Totui, existau suficiente argumente
in sprijinul pãrenii cã ar Ii dat mai muit randament pe frontui din
centru — undc un asalt viguros avea toatc anscle sã reuseascã.
data fund inferioritatca inamicului. Putcrca Divizici 1 blindate sc
ridica acuni Ia 99 de tancuri, in timp cc Divizia 15 tancuri, cu care
se Infrunta, mai dispunea doar de 15 tancuri (Afrika Korps
rämäsesc in total cu 30 de tancuni).
Cea mai bunä scuza i, in acclai timp, cxplicaie a fost
oboseala provocatá de incordarca prciungita.
AnalizInd situatia, acest lucru a lost, probabil, in avantajui
irncdiat al germaniior i al itaiienilor, dar pInä Ia final s-a dovedit In
dczavantajul br. Englezii flu s-au aflat niciodatä Intr-o situatie atIt
de disperatã cum se pãrea, jar Ia 5 julie pentru forteic bui Rommel
irnincna prãbuirii totale devenise mai apropiatã decIt au fbst
vreodatä dc victoric totalã.
In timpul scurtei perioadc de acalmie care a urmat. a apãrul
PC teatrul de Iuptä restui diviziilor italiene de infantenic, preiuind
controlul frontului dcvcnit static in sectorul nordic. Aceasta ic-a

371
permis ncrnilor s prcgãteascã un alt atac plãnuit de Rommel in
scctorul sudic. La 8 julie, puterca de luptá a celor trei ,,divizii”
germane de care dispunca sc ridica Ia 50 de tancuri i circa 2 000
dc infantcriti, Ia care sc adãugau ceic çaptc ,,divizii” italicnc
(incluzind i proaspät sosita divizic blindatã Littoria) cu 44 de tancuri
i aproximativ 4 000 de infantcriti. Englezii prirniscrä ca mntãriri
Diviza 9 australianà. care apärase cu dii zenie Tobrukul In 1 941, i
douã noi rcgirncntc. Putcrca br de Iup1 se ridica la peste 200 dc
tancuri. Divizia auslralianã s-a alãturat C’orpului 30 A, sub comanda
gcncralului (IC corp dc arrnatä W.H. Rainsdcn — sosit de Ia comanda
Divizici 50.

Intcnia Iui Romrnci de a-i dcplasa forcic sprc sud se

potrivca perfect cu dorintclc i noul plan al iui Auchinicck, potrivit
cãruia australicnii urmau sã atacc spre vest dc-a lungul drumului
dc coastã. Cind nemtii au Inaintat spre sud, trupclc din Noua
Zcelandä s-au rctras spre est, evacuInd ,,loja” dc Ia Bab ci Qattara,
astfel Incit la 9 julie, gcrrnanii n-au cuccrit o ,,iojã” goaiä.
A doua zi, dis-dc-dirnincatá, australienli au lansat un atac in
apropicre de coastã, i au invins rapid divizia italianã care apära
acel sector. Sosirca nãvalnicã a unor trupe germane i-a obligat pe
australieni sa cedcze o parte din tcrenul cItigat, dar ameninarca
pc carc prezenta br o rcprezcnta la adresa linici de aprovizioanrc
a iui Rommci PC drurnul de coastã i-a consirIns I)C accsta sã renunc
Ia asaitul plánuit in suid. Auciiinleck a Incercat sä valorifice cu
prornptiudine avantajul crcat i a lansat un asalt Ia Ruwcist Ridge,
pe linia de centru a iui Rornrncl, acurn släbitã. $i dc accastã data,
planul lui binc conccput a cuat datoritä slabci pcrformane a
subalternibor, i a cornbinärii ncdibace a actiunii blindatelor cu
infanteria (cärcia ncmtii i-au datorat atItea reuitc).
Combinatia tacticã dcfcctuoasã dintre cele douä armc s-a
accentuat i prin neIncrcdcrea care dornnca de multä vrernc In
rInduribe infantcritilor cu privire Ia sprijinul pe care Ii putcau prirni
din partca propnibor blindate aWnci dud, fortInd Inaintarea, ajungeau
sä se cxpunä unui conlraatac (liii partea tancuribor germane:

372
 ,,Atunci In toatã Armata a 8—a. nu numai in Divizia din
Noua Zcclandã, exista o imensä neincredere, vccinã cu ura, in
blindatcic noastre. Toi discutau de probabilitatca ca infanteria
sä fc pãräsitã Ia ananghic”’.

Oricum. asaltul i arncninarca crcaä au pus hi Incercare

slaheic rcsursc ale Jul Rommcl: un contraatac incercat in iiord nu
s-a bucurat nici ci de succes. I)ei tancurile britanice au ripostat
grcu hi contralovilunic tancuri br germane lansate impotriva
infanicrici cnglczc, dc au rcui sa—i spcric pe infantcritii ialieni,
care s—au predat in grupuri man. in scrisoaica din 17 lulic, Rommel
scria:

,,Deocamdatä, situaia devine din cc in cc mai proastã.

inamicul Ii valoriflcã supenioritatca, in special in malerie de
infanterie, pentru a distrugc una cite una formaiiIe italienc. in
timp cc trupclc germane sInt mult prea slabc pentru a rczista
singurc. Iti vine pur i simplu sa plIngi” 2

A dona zi, Divizia 7 hiindatä a amenintat flancul sudic al lui

Rommcl, cu scopul dc a crcc incordarca In rIndurile germanilor,
in (imp cc Auchinlcck prcgãtca un nou atac mai putcrnic, datoriä
Intärinilor primite. Scopul lui era acclai — crearca unei brcc In
centru, dar de data asta pe latura sudicã a linici Ruwcit Ridge —
El Mireir. Brigada 23 blindatä, proaspät sositã (cu 150 tancuri
Valentine) urma sã participe Ia accst atac, mai putin unul dintrc
cele trei rcgimentc care trebuia sã piece in ajutorul australienilor
In vederea unui atac secundar pe linia Mitciriya Ridge, In nord.
$ansele pãreau favorabile englezilor dcoarcce Armata a 8-a,
cornplctatä cii aceastä bnigadä suplimcntarä i cu efcctivcle
compietate ale celorlaltc unitAti, dispunea acurn de 400 de tancuni.

Kippenberger, Infanriy Brigadiei; p. 1 80.

2 The Ronnnel Papers, p. 257.

373
Forta blindaiã a lui Rommel era chiar mai mica decIt ii mnchipuiati
cnglczii — mai puin de 30 de tancuri. Rommcl ajudecat corcct i
printr-o comb inatie norocoasä i-a plasat tancurile exact in punctul
In care se profila amenintator principalul asalt britanic (in acest
caz, doar o mica parte a tancurilor britanicc au lost lansate cfcctiv
in actiunc).
Dc astã data Auchinleck hotärlsc sä atace in centru printr-o
vastä aciunc dc noapte cu infantcria — Diviza 5 indiana. Trupele
trebuiau sã Inainteze dc-a lungul aliniamcntului Ruwcist Ridge i
In josul vãii situate la sud. dupa cc vor slãhi rczistcnta printr-un
puternic atac din (lane, lansat sprc nord de Divizia din Noua
Zcclandã. Apoi, Ia lumina zilci, noua Brigada 23 blindatä urma sã
Inaintczc spre capätu[ dinsprc El Mircir al vãii, iar dupa aceca,
Brigada 2 blindatä sä continue actiunca pe acclai trascu, pentru a
valorifica inaintarea. Planul era excclent conccput, dar prcsupunea
ca exccutantii sã realizeze strict fiecare ctapä, lucru cc nu s-a
IntImplat. Fazele succesive nu au fost coordonate Intr-o consfituire
la nivelul Corpului de Armatä, jar subalternii liii Gott n-au înclcs
rolul cc revenca ficãruia in parte.
Atacul a fost lansat in noaptea de 21 iulic i trupele din Noua
Zcelandã si-au atins obicctivul lixat. Apoi, Insã, si-au thcut aparitia
tancurile germane i Ic-au contraatacat pe intuneric, creInd confuzic
i InvaImäea1a. In zori, nerntii au zdrobit Brigada de avangarda
din Noua Zeclandã caci Brigada 22 blindatã. care trcbuia sa le
protejeze Inaintarca, flu i-a fãcut apariia Ia locul luptci.
Comandantul accstci brigäzi, spre deosebire de nemti, aprcciasc
Ca tancurile flu se pot deplasa pe intuncric.
Intre timp, atacul de noapte al Divizici 5 indienc flu izbutisc
sã Ii atingä obiectivele. $i mai gray a fost faptul Ca nu a reuit sä
curete macar un culoar prin cimpurile de mine pentru a asigura
Inaintarca Brigãzii 23 blindatä, cc venea din urmã. Cmnd Regimentele
sale regale 40 i 46 dc tancuri s-au lansat dirnincata In atac, au dat
peste indienii care se rcträgeau, insa n-au putut afla nirnic clar in
privinta inlãturärii minelor din calca br. Rcgimcntele si-au continuat
mnaintarea cu curaj çi au rcalizat ceea cc trupele din Noua Zcelandã

374
au ntimit ,,o adcvãrati arjã a Ia Balaclava”. CurInd au descoperit
cã terenul nu fuscse deminat i cä intraserà intr-o triplã capcanã —
tirul miens al tancurilor i al tunurilor antitanc germane i cImpul
minat in care se Impotmoliscrã. Doar 11 tancuri s-au rnai Intors din
misiune. Singunil aspect pozitiv al acestui atac nefast a fost faptul
cä cele douã regimente RRT au ajutat Ia recäpätarea Incrcderii
mt’anterici i Indcoscbi a trupclor din Noua Zeelandá, in privina
faptului cä propriilc blindaic nil Ic vor pârãsi. La fel s-a comportat
i celälalt regiment al brigazii. Pretul plätit a fost insä marc -- in
total, In acea zi au fost distruse 118 tancuri, in vrcme cc gcrrnanii
an pierdut numai 3 taneuri. Cu toate pierdcrile suicrite,
supcrioritatea in tancuri a britanicilor a rmas de zccc on mai mare
dccii cea a lui Rommel. Ratarea primului atac i-a dcscurajat pe
englezi, care n-au intrepnins aproape nimic pentru a relua actiunea i
a-si valorifica avantaj ul numeric cop lcitor.
Abia dupã patru zilc, folosite pentru reorganizare i regrupare,
s-a intrcprins o noua tentativã de a strãpunge frontul liii Rommel —
printr-un asalt In nord. Atacul a dcbutat bine. La himina Iunii,
australienii au cucerit Miteiriya Ridge, jar In sud Divizia 50 a
inrcgistrat i ea rezultate bune. Din päcate eornandantul Divizici 1
blindate, care trebuia sä vinã din urrnã i sä continue atacul, a
intIrziat pentru a largi culoarul din cimpul de mine, intirzicrc cc a
avut urn efect negativ asupra atacului in ansamblu. Sc fäcuse
aproape amiazã cInd tancurile din avangardä au Inceput sã Inainteze
prin zona minalã, dar au fost oprite de tancurile germane, cc se
deplasau rapid, spre nord. Infanteria aflatä PC latura Indepãrtatä a
cimpului de mine a fost izolatã i apoi nimicitä printr-un contraatac.
mire limp, australienii fuscserä a1ungai de PC Inãltime, iar o pane
dintreci Incoltip.
in aceste condiii, Auchinleck a decis cu pärcre de rãu
suspendarca atacului. Trupele dädeau semne de epuizare dupã
lupta prclungitä i cInd erau izolate se predau. Avantajul se afla de
partea apãrärii In cazul acestui front Ingust i el urma sã crcascä o
data cu Intäririle care, In sfirit, Incepuserä sä ii soseascã lui
Rommel. PInä Ia Inceputul Iui august, numärul tancurilor germane
crcscut de aproape cinci on fatä de 22 julie.

375
 Dci bätãlia so Inchciasc In dezavantajul cnglezilor, situatia
br era net supcrioarã cornparativ Cu momentul decIanärii. Ultirna
frazä din rclatarea bätäliei 1cutã dc Rommel pronun!a vcrdictul:
,,Dei cnglczii au Inrcgistrat in lupta do la Alarnein picrdcri niai
man, pentru Auchinicek acest prc nu a fost cxccsiv pentru Ca si-a
atins pnincipalul scop — acela do a opri mnaintarea noastrà. Din
pãcate, a rcuit”’.
Dci Armata a 8-a Inrcgistrasc peste 1 3 000 de morti i rãnii
in bãtälia diii julie de Ia Alamein, rcuise totui sä capturcze peste
7 000 do pnizonicni, dintre care peste o mie do germani. Prcpil an Ii
fost mai mic i cItigul mult mai marc, dacã s-ar Ii respectat Intocrnai
planuribc. Dar, chiar i aa, diicrciia dinire pierderilc totaic suferite
do flecarc parte nu era prea marc. In ce-I pnivctc, Rommel nu
era in situaia do a-i pcrmitc o asemenea pierdcre. Dacä so luau
in considerare Intäririlc britanice care pãtrundeau acum In Egipt,
eccul säu putca sã so dovcdcascä, In edo din urinã, fatal.
Intr-o scnisoarc, datatã 1 8 julie, clii dcstãinuie sotici saic:
,,Icri a fost o zi deosebit do durã i de criticä. Am scäpat i dc data
asta, dan flu so poate continua aa multã vrerne; exislä riscul ca
frontul sä se farImiteze. Din punct do vedere militar este cea niai
dificilã pcrioadã din viaa rnca. Introzärim ajutoare Ia orizont, fircte,
dar cine tie dacã mai apucärn sa be pnirnim”2.
Patru zibe mai tIrziu, trupeic sale epuizate au trcbuit sä Infrunto
o bovitunã i mai grca.
In relatarca bãtälici Rommol aduce un omagiu comandantului
suprem bnitanic: ,,Generalul Auchinleck care... preluase personal
comanda Ia El Alamein Ii manevra fortcbe cu o IndeniInare absolut
rernarcabilã... Sc pare cã aprecia situaa cii calm i fcrinitate,
caci n-a acceptat o ,,solutic do mina a doua, indiferent de actiunile
noastre”3.
Din päcate, soIuiile ,,cbasa Intli” concepute do Auchinleck

The Rominel Papers, p. 260.

2 ihidem, p. 257.
3lbidein, p. 248.

376
(cii ajutotul invcntivuliii sail cide stat major. Doiman—Snuth) s—au
dus dc ripa in compautimentele (IC clasa a Ircia din treiiu!”
cxccuianiIor sãi. Pmna i condoarcic s—au blocat, i asta mal ales
datorita acelui amestec de contingente din diieri(c üri ale Comuflhtatn
britanice. de natiuni aflatc in conditii exccpionalc dc încoidarc i
clort, ale carol comandanti au lost derutati de Intrebäii nelinititc

377
i avcrtisrncntclc vcnitc din partea guvcrnclor respective. Dei
accaslã stare de ingrijorare acccntuatü era Iircascä dupä
cxpcricne1c nefericite din ultimcie luni. until dinire efectele ci a
constat tottii in intensilicarea friciuniIorobinuitc in caz dc iäzboi.
Era, de asemenca. fircsc ca dczarnãgirea de Ia sfiritul
btäliei din julie sä ti alimentat pãrerca c dezastrul din iunic se
datora proasici conduceri i, ca atare. schimhrilc la nivelul
comandamcntului superior trebuiau sã lie drastice. Ca de obicci,
critica s—a l’ocalizaE spre viriurile icrarhici, i nu asupra caloanclor
inicrioare iindc se produscscrã. de fapt, gafclc i boacãnclc. Ncvoia
de a rcda rupclor incrcdcrca. zdruncinatã din non prin eccuI
conraofënsivci liii Aucliinlcck, constituia o justilicare bunã. In
asemenca conditii, schimbarca cclor aI1ai la comandã reprczin{ä
cea mai simpiä modalitate dc a lurniza un clement tonic i poate
avea un cfcct stimulator — oricit dc nedrcaptã s-ar dovedi accastã
mãsurã faã de ccl Inlocuit din funcic.
Churchill s-a decis sã piece in Egipt. pentru a reglcmcnta
situaia. A sosit la Cairo la 4 august — fatidica anivcrsare a intrãrii
Anglici in primul räzboi mondial. Dci Auchin leek ,,stävilise valul
advers”. aa cum a recunoscut i Churchill, situaçia flu se schimbase
cu adcvãrat. Rommcl sc aila Inca Ia numai 95 Km de Alexandria
i de Delta Niluiui — adicã ingrijorãtor de aproape. Churchill sc
gIndea deja sã opereze o schimbare La nivelul conduccrii, iar
intefihia s-a trafisformat In hotãrirc dupã cc a constatat cä
Auchinleck se opunea cu tãric prcsiunilor sale de a reiua imediat
ofensiva, ins istmnd sä fie amInatA pînä In septembric, pentru ca
trupele sositc sä se acomodeze i sä facä antrenamente in
condi{ii de dccrt.
Hotärirea liii Churchill a fost inf1uenatA i consolidatã de
disculia cu fcldrnareaIul Smuts, prim-ministrul stid-african, pe care-I
invitasc in Egipt. Initial Churchill s-a gindit sä-i ofere comanda
destoinicului efal Statului major general imperial, generalul Alan
Brooke, Insã acesta, din delicatclc i diplomaie, flu voia sã-i ia
locul lui Auchinleck. Dupä noi discuii, Churchill ic-a telegra fiat
celorlali rncrnbri ai Cabinetuiui dc rãzboi din Londra cã II propunea

378
pc Alexander pentru functia de comandant suprern, jar pentru Armata
8-a PC Gott — o alegere surprinzätoarc tinInd scama dc prestaiilc
ncsatisfãcãtoarc in functia de comandant dc corp de armatä, ale
icestuia in ultimele bãtãlii. Gott a murit, Insa, mntr-un accident de
aviatie, a doua zi, in drum spre Cairo. Din fericire, a fost adus din
Anglia Montgomery, care a ocupat postul rãmas vacant. Au mai
lost numi alti doi comandanti dc corp de arrnatá — general de
corp dc armalä Oliver Leese, Ia conducerea Corpului 30, i general
de corp de armatä Brian Horrocks, Ia Corpul 13.
Ironia soartei a constat In faptul cã reluarea ofensivei britan ice
‘j-a amInat pcntru o data i mai tirzie dccIt cea propusä de
Auchinleck. Lucrul s-a datorat hotãrIrii ferme a lui Montgomery
de a atep1a pInã la terminarea pregãtirilor necesare. In aceste
coiidiii, initiativa i-a rärnas Iui Rommel, ca i ansa de a Incerca sä
ohinã victoria in ccca cc avea sã se nurneascä ,,Bätãlia de la
Alarn Haifa”. In realitate, i s-a oferit ocazia ,,de a-si sãpa singur
Ioapa in care urma sa cadã”.

Intäririle primite de Rommcl In august au constat doar Intr-o

hrigadä germanã dc parautiti i o divizic italianã de parautiti
tinbele ,,dernontate” pentru a Ii folosite ea infanterie. Pierderile
siifl.rite de diviziilc lui au fost compensate totui In mare mãsurä
en noi efectivc i echipamenic — in special diviziile italiene. In
ajunul atacului, fixat de Rommel Ia sfiritul lui august, el dispunca
(IC circa 200 de tancuri in cadrul celor douã divizii germane de
ancuri i de 240 dc tancuri aflate In componenla celor douä divizii
;tiicnc blindate. Tancurile italicne pãrcau acum mai dcmodatc ca
nricmd, in vrcmc cc blindatele germane Panzer III In numãr de 74
iveau tunuri dc 50 mm; br Ii se adaugau 27 de tancuri Panzer IV
cii tunuri de 75 iiim, ceca cc le asigura un important avantaj
I itativ.

Englezii dispuneau de un total de peste 700 tancuri (dintre

are aproximativ 160 erau tancuri Grant). In hãtãlia blindatelor au
lidosit circa 500 de tancuri — lupta fund do data asta scurtã.
Frontul fortificat era apärat de accleai patru divizii de

379
infantcric ca i in julie, dar cu cfcctivclc rcficutc. Divizia 7 blindatã
(uoarä) rãmãscsc Ia fata locului, In timp cc Divizia I biindatä,
piccata pcntru rcfaccre, a fost Iniocuitã CLI Divizia 10 (sub comanda
gcncraluiui dc divizic A. H. Gatehousc). Accasta cuprindca douã
brigazi blindate, Brigada 22 i Brigada 8, not’ vcniã. Dupã
Inccpcrca bãtãlici a sosit Brigada 23, rcechipatä. A fost adusä pe
front i o divizic dc infantcric proaspät sosilã, pcntru a apära poziii1c
din spate de la Alam Haifa Ridge.
Nti s-a opcrat nici o modificare cscntiaiä in privina apirãrii
planilicatã de Dorman-Smith i aprobatã de Atichinleck.
Dupä cItigarca bãtäliei, s-a acreditat insã ideca Ca, in tiirna
schimbãrilor la nivclul comandantuiui, plantil a lost compict reRicut.
Alexander, in raporttil sãti, a relatat situaia cii o oncstitatc nicnitä
sã Inlãiurc once prctcnii. El a spus Ca atunci cInd a preluat cornanda
dc Ia Auchinlcck:

planul prcvcdca apärarca cncrgicã a zonci dintrc mare

i Ina1imca Rtiwcist i arnenintarca din flanc a oricãrci Inccicñri
dc Inaintare a inarnicului la sud dc Inãltirne, de pe 0 poziic
consolidatã pc Inã1imea Alam ci Haifa. Generalul Montgomery,
care comanda acum Armata a 8-a, a acceptat In principiu
acest plan, cu care i en cram dc acord. El spera Ca, In situa!ia
In care inamicui ne. lãsa suficicnt rãgaz, sã poatä amcliora
poziii1e noastre pnin Intärirca flancului sudic i sting’.

Pozitia dc Ia Aiam Haifa a fost Intãritã Inainte ca Rommel sã

atacc, Insä apärarca ci a Iãsat dc dorit. DcznodämIntul bãtãiici a
fost hotãrIt dc poziionarcajudicioasä a blindatelor i dc actiunca
Ion dcfcnsivã foarte cficicntã.
Sectorul nordic i sectorul central al frontului au fost atit de
puternic fortificate, Inch fiia sudicã dc 25 Km dintre ,,ioja” cu
trupc din Noua Zeclandä, de pc Inältimca Aiam Nayii i
Deprcsiunca Qattara, a constituit singura poriunc de front care a

I Alexander,Despatch, p. 841.

380
permis o pencil-arc rapidã. In mncercarca dc a rca liza o sträpungcre.
Rommcl a lost ncvoit sã aleagä accastä linic de mnaintarc, cxact
ceca cc urmãrisc planul dc apãrarc claborat de Auchinlcck. Efl.ctul
siirprizã ncmailiind posibil, Rommcl a ticbuit sã Sc bizuic pc timp
vitczä pentru a—si Itia advcrsarul pun suiprindcrc. Spera cã.
stiñpungmnd rapid scclorul sudic i aczindu—sc dc—a curmcziul lini I br
de comunicatli ale Armatci a 8-a. accasta Sc va gãsi Intr-o situatic
ntica. cii aplrarca dezorganizatä. PIanul 1w viza dcpäIrca ccnturii
inmate prinir—un atac_nocturn, dupa care Al’rika Korps, imprcunã
cu 0 pane din Conpul mobil italian, si mnaintczc spre cst, stniibätInd
pina la rcvarsatLll zorilor circa 48 Km. Apoi urmau sEt orneasc
m (lireclia nord-est. cEttrc coastã, intind zona de aprovizionarc a
Armatci a 8-a. El spera sã adcmcncascã blindatcic britanicc Intr-o
cursEi dc urmEtrirc, sä Ic mncoiçcasca i sñ le distrugEt. Concomitent,
I )ivizia 90 uoarEt i rcstul Corpului mobil italian urmau sEt foimeze
tin condor rotcctor suficicnt dc putcrnic pentru a rezista
i’ontraatacunlor lansaic din nord, pcimiIndu—i ast icE sEt cItigc bEttEtl Ia
de blindate, in spatele englezilor. Rommcl afIrmEt cEt ,,a mizat PC
reactia lentEt a comandarncntului britanic, dcoarcce tia din propric
expcnientEt Ca cnglezii au ncvoie de tim pcntru a lua hotEtrIni i a Ic
nine in practicEt”.
In noaptca atacului, 30 august, a constatat insEt cEt centura
ininata el-a mull mai latEt decIt bEtnuise. In zori, vIrfurilc dc lance
tic lui Rommel o depEtiscrEt doar cu 1 3 Km, Ian Afrika Korps
i-a rcuit sEt InceapEt Inaintarca sprc est decIt mnjurul orci 10.00
am., cInd cea mai mare pane a vchiculcloi crau supuse
hombardamcntului aviatiei militare britanice. Comandantul
orpuIui de armatEt, gencralul Waitet Neliring, a fost rEtnit IncEt
tie la Inceputul Iuptclor, astfcl Inch Afrika Korps s-a luptat sub
tornanda gcncralului de corp dc aimalEt Fritz Baycnicin, cfu1
Xiatului major.
Cind s—a convins cEt a natal ciectul surpnizEt i cEt ntmul
itaintEtni Sc afla sub gralicul stahilit, Rommel a vrut sEt intrerupEt
tiiciil. DupEt discuia cu Bayerlem i hazIndu—se pe propnia—i intuitic
1 (ICCIS sEt—i continue. dan cu scopuni modificate 5i cu objective mai

381
limitaic. Conticnt de faptul cã blindatcic britanice avuscscrã timp
sä se instalczc PC poziii1e de luptä i putcau amen inta flancul unci
inaintãri extrem de cxtinsc, Rommcl s-a hotärIt ,,sã cotcascã spre
nord ccva rnai dcvrcrne decIt plãnuise”. Prin urmare, a ordonat
trupclor diii Afrika Korps sa facã o Intoarcere, astfcl IncIt S SC
Indrepte spre Punctul 1 32, clcmcntul dominant al Inãltirnii Alam
Haifa. Accastã schimbare dc dircctic a condus Afrika Korps spre
zona in care sc afla Brigada 22 biindatã, o zonã cu nisipuri cc
stInjeneau once tip de mancvrã. Linia de asalt plänuitã initial era
mult In afara accstci zone ,,cniticc”.
Pozitiilc de iuptä ale Brigäzii 8 blindate sc aflaii Ia circa
16 Km distanta, spre sud-est, de Brigada 22, mult mai binc
plasatã pentru a stävili o actiune dc mnccrcuirc, i mai puin
pcntru o amenintare din flanc asupra unci poziii. CInd amp lasase
brigäzilc Ia asernenea distanta, Montgomery se hizuisc pe faptul
Ca fiecare In parte beneficia de forte egale cu Intreaga Airika
Korps, dcci putea rezista pInã cInd ccaialtä bnigada ii venea in
ajutor.
l3rigada 8 nti a ajuns pe poziii dccii Ia 4.30 am — astfcl mdl
IntIrzicrea inamicului s-a dovedit un adevãrat noroc. (Confonn
pianului initial, Afrika Korps trcbuia sä ajungã in zonä Inainte dc
revärsatui zorilor.) 0 ciocnire nocturnã sau un asait dimincata,
Inainte ca Brigada 8 sa se ii instalat pe pozitii, ar fi putut crea o
situatie dificiiä, cu alit mai mult cu cit trupele cngleze, proaspäl
sosite, flu aveau cxpcriena Iuptei in dcert.
Datoritã faptului cã Afnika Korps a fost nevoitã sä cotcascä
spre nord mai devremc decit intentioflase, atacul a cäzut direct
asupra Brigazii 22 blindatc, dar ceva mai tIrziu, In cursul zilei.
Atacurile acricnc continue i sosirea cu IntIrzicrc a convoaiclor cii
combustibil determinasCrä amInarca Inaintärii, astfel Incit A frika
Korps a plecat ahia dupa-amiaza. Apropiindu-se de Alam Haifa i
de poziii1e dc lupta ale Brigãzii 22 blindate, panzerele au flirneril
sub tirurile tancuriior bine poziionate i apoi al artilerici de sprijin a
hrigãzii, dotatà cu toate tipu rile de tunuri i mancvratã cu abiiitatc
de noul i tInärul ci comandant, ,,Pip” Roberts. Inaintärilc rcpctatii

382
i tentativeic dc aciuni din flanc au fost stävilite, jar Iãsarca scrii a
determinat incctarca Iuptci, oferindu-ic un rãgaz bincmcritat
ipriratorilor i rãspIndind deprirnarca in rindurilc atacani br.
EecuI atacului nu s-a datorat numai acestor rcspingcri
dctivc. Din cauza lipsci dc carburanti, Ia mijiocul dupã-amiczci
Rommel a fost nevoit sü anulczc ordinul dc cuccrirc a Punctiilui
I,2.

In dirnincata zilci dc I scptcmbric, tot din lipsa carhiiran(ilor,

kommel a trebuit sä renunte la once actiilne dc anvcrgurã. El a
I)(11aznil sã lansezc doar un atac local, cti Divizia 1 5 blindatã, pcntru
1 captura Inältimca Alain Haifa.
Afrika Korps sc afla Intr-o situatic dispcratã datoritã
ucrdcribor man suIi.ritc in timpul nopii, In iimia bombardamcntcbor
Iviatici i artilcrici Corpului 13, condus de 1—lorrocks, care au
continual i PC parcursul zilci. Atacurile anernice ale biindatclor
gcnnanc au fost stãvilite rind pe rind, dc o apärarc Intãritã acum,
dcoarccc dirnincatä, convins Ca inamicul nu se deplasa cätre est,
sI)Ic spatcie sãu, Montgomery ordonasc ccborialtc douä brigazi
hiindate sä se abãture lui Roberts.
Dupä-amiaza, Montgomery ,,a ordonat inccpcrca prcgatirilor
pcnlru lansarea unui contraatac mdii sä nc rcdea initiativa”. Ideca
cri ca, printr-un atac In ccrc Ia sud de poziiilc trupelor din Noua
teebandã, sa se astupc gItul dc sticbã In care nerntii izbutiscrã sã se
trecoarc. El a luat mãsunilc necesare pentru ca eaIoanelc
caiieruIui general al Corpului 10 ,,sa comande o foilä de urrnãnire”,
care ,,sã fie prcgätitä sã Inaintczc pInä Ia Daba, cu toate rczcrvele
disponibilc”.
Rommel mai avca carburant doar pcntru o singurä zi, ceea
cc insemna dcplasarca unitäibor pe 0 distanta dc circa 95 Km. Ca
ilare, dupã o a doua noaptc cu bombardamente aproape continue,
Iommc1 s-a dccis sä rcnuntc Ia ofensivã i sa Inccapã o retragcrc
cptatã.
Pc parcursul zilci, gcrmanii aflati In fata poziii1or dc Ia Alam
labIa au Inceput S Sc deplasczc sprc vest. Ccrcrilc de a-i urmäni
lost Insã refuzate — cäci tactica lui Montgomery prcvedca

383
evitarca riscului ca blindatclc sale sã lie adernenite in capcanclc
liii Rommel, aa curn Sc IntImplasc de atitca on mnainte. Montgomciy
a ordonat ca atacul sprc sud, lansat de trupelc din Noua Zeclandä,
intãrite i cu alte unitati, sã mnccapa pesic douä zile, in noaptea de
3 spre 4 scptcrnbric.
In ziua de 3 septenibric, forlcic lui Rommel ati Inceput Insã o
retragere gcncralã, IãsInd in urmä doar cIteva patrule. Atacul dc
gItuire” a fost lansat In acccai noapte, Impotriva flancului din spate
al inamicului, apàrat dc Divizia 90 iioarã i de Divizia Trieste.
Atacul, ncrcuit, a fost Intrerupt.
In urmätoarclc douä zilc, 4 i 5 septembrie, Afnika Korps i-a
continual retragerca lárá a mal Ii atacatã. Englczii s-au multumil
sã o urmãrcasca cu prudcna, cu mid grupäri de avangardã. La 6
septembric, gcrrnanii s-au opnit pe un Icren malt, Ia aproape 10
Km dc frontul iniiaI, lucru cc dcrnonstra Ca intcnionau sä
organizeze acolo o rezistcnlä durä. A doua ZI, cu acordul lui
Alexander, Montgomery a oprit lupta i Rommel a fost lãsat stãpmn
pe acca mica bucatã de tercn cItigatã in sud. Accasta reprezenta
o consolare nescrnnificativä raportatä Ia pienderile sufenite i Ia
zãdãrnicirea obiectivelor lui inilialc.
Pentru trupele Armatci a 8-a, spectacolul inarnicului in
rctragerc, fie numai i cu eltiva pai, compensa din pun dczarnãgirea
pnicinuitã dc faptul cã nu II putuscrã zdrobi, deoarece semnifica
faptul cä situatia se schirnbasc. Montgomery rcuise sã redea
Increderea trupelor bnitanice In comandantul br.
Persista, totui, Intrebarea dacã nu se ratase cumva o mara
ocazic de a distruge dcfinitiv inainicul. S-ar fi evitat astfel bate
picrdcnilc implicate dc atacarea accstuia pe noile poziii crnsolidate.
Totui, Bãtãlia de Ia Alam Haifa a reprezentat o mare rcuitä
pentru cnglczi. Rommcl a pierdut definitiv initiativa— i, inInd cont
de nurneroaseic Intäriri care Ic soscau cnglczilor, devenise clar
faptul Ca urmãtoarca bãtãlic putca fi pcntru Rommel o ,,Bãtãlic
tàrã speranta” — aa cum, pe drept cuvint, a numit-o chiar ci.
In ititnina analizclor fäcutc dupa rãzboi asupra fontebor i
resurselor combatantilor, se vede clan cä InfrIngcrca finalä a 1w

384
Rommel a dcvcnit probabiiä din momentul In care nävala sa in
Egipt a fost stäviiitã pentru prima oarä, in bãtãlia de Ia Alarnein,
din julie. Accasta poate Ii socotitã punctul de cotiturã. Totui,
Rommcl rãmäscse o mare amcnintarc Ia sfiritul mi august, cind a
atacat din floti, Cu bate cá fora cclor douã pãri beligerante nu
fasese i flu avea sã mat lie niciodat alit dc aproape de un echilibru.
Rommel mai avea, atunci, posibtittalca de a repurta victoria dacã
advcrsarii sñi s-ar Ii Incurcat, aa Ctiifl Sc intimplasc in ccIc citeva
ocazit antcrioarc.
Semnilicatia crucialä a acestci .,Alam Haifa” cstc confirmatã
dc faptul cã, dci lupta s-a purtat in acccai zonã dc Ia Alamein. i
s-a conferi totui un numc dislinctiv.
Accastã btãiie prczintä un intcres dcosebit i din punct de
vedere tactic, nu numai pcrtru cä a fost citigatä de partca aflatã
in dc1i.nsivà, dar a i lost cItigatã cxclusiv prin apãrare, tãrã nici
o contraofensivã. Din acest motiv ea sc dcosebetc de majoritatea
bilãliilor ,,dc cotiturã” din al doilca rãzboi mondial i din räzboaicle
antcrioare. Dci decizia lui Montgomery de a nu valorifica imnediat
succescic sale defensive printr-o ofcnsivã amplã a determinat
imerderea ansei de a Incoli i distiuge fortele lul Romnmcl (ceca
CC C moment Insemnna o ansä cxcclcntä) — efectul accstci
atitudini flu a Impictat asupra caracterului hotãrItor al acestei bãtãlii,
momentul de cotiturä al campanici din Africa. Din clipa accea,
britanicii si-au rccäpãtat increderca In victorie, in vrcine CC
germani i-a cuprins un sentiment de deznãdejdc, cind au intuit cã,
imidiferent de mãrimea sacrificiilor, flu mai puteau spera decIt Ia
aminarea sfiritu1ui.
Sc pot trage numeroasc Inväärninte din mnodul de ducerc a
iwestei lupte. Pozitionarea fortclor britanice i alegerea tcrcnului
im avut o mare intluenta asupra deznodãmIntului. Acelai lucru se
Poatc spune i desprc flexibilitatea ordinelor de Iuptã i a mãsurilor
idoptate. Dc o deoscbitã importanlä s-a dovcdit Imbinarea
udicioasã a fortelor acricnc cu cele terestre. Eficacitatea acestci
tombinatii s-a datorat structurii defensive a bãtáliei, conform cäreia

385
Ibrtclc tcicstrc au asigurat apärarca ccrcului exterior, in timp cc
lortele acricne au bombardat constant ,arena”, ttansfoniiatã lntr-o
capcanã. pentru trupeic liii Rommel care forascrä mnaintarca. in
aceastã bätãlic, forleic acricnc an avut posibilitatca de a opera
mai degajat tiind cã toatc trupele din intcriorul inclului aparincau
.,inamicului”. sprc deosebire de hätäliilc mai flu ide in care actiunca
Lcriana este uiidcohtc stinjcnitã.

Englczii an lansat of cflSiVa abia dupä apEe sãptãmini, timp in

tare preinicrul britanic iierhca de furie din cauza Intirzicrii. Mont—
gomcry. Insä. era hotirIt si nu actioneze dcc it dupã Inchcicrca
prcg1irilor pentril a Ii sigur cä ansa dc a Invinge Ii aparinea.
Alexander i-a susinut punctul de vcdcrc, astfel incIt Churchill (a
cãrui pozitie poiiticä devcnise ubrcdä dupã scria dezastrclor
sufcritc dc cnglczi de Ia Inceputul ai. 1ui) a trebuit sã se piece in
(‘ata argumeniclor care plcdau pentru amInarea atacului pInä in
octomhne.
Data exactã a atacului a fost dctcrminatä dc fazele lunii,
deoarece ofensiva era prcväzutã sä Inceapã printr-un atac de
noapic — pentru a neutraliza tirul defensiv al inamicului — i, a Ii in
accIai timp suficienta Iuminä pentru crearea unor culoare in
cimpurile de mine ale inamicuiui. Prin urniare, lansarea atacului a
fost fixatà pentru noaptea de 23 octombrie — in 24 fund Iunä plinä.
Churchill dorca ca atacul sá demareze mai devrerne, deoarece
marele proiect al unei debarcäri comune americano-britanice in
nordul AIricii ocupat de francczi, nurnit ,,Operaiunca Tora”, era
prevãzut Ia inceputul lunii noiembrie. 0 victorie decisivä asupra lui
Rommel, Ia Alamein, i-ar fi fãcut PC francezi sa intImpine en bucurie
sosirea purtãtorilor torei eliberärii de sub dominatia Axci i 1-ar ii
determinat totodatã ,c gcncralul Franco s nii rnai salute intrarea
fortelor germane In Spania i in Marocul spaniol — lucru cc putca
prirncjdui debarcãrilc aliatilor.
Alexander considera cã lansarea ,,0peraiunii Picior-iutc”
en douã sàptimIni inainle de ,,Tortã” ,,asigura timpul neccsar pcnru
a distruge cea mai mare parte a armatei Axei i In ace lai timp nti

386
 o M1 10 20 20 H
o kiii 20 20 40 ;1]

La ora 21.30, Armata a 8-a

Ianseaz atacul;0]

).51
0.181. N
LNd’ualeelanda El.

‘1. 1Sud-A1riVor
Miteiriya

ILI

Al doilea
dãdca rãgaz inarnicuiui sã dernareze actiunca dc consolidare a
frontuiui din Africa”. In once caz, in zona din Africa de Nord, in
care se afla ci, succcsul trcbuia sã lie garantat, dacã in cealaltã
zonã se inrcgistra un rczuitat favorabil in urma noii debarcãri.
,,Dccisivä a fost convingerca mea ci a ataca Inaintc dc a Ii gata
ar insemna sã risc un ccc”. Argumcntcle lui Alexander au lost
luate In considcrarc, dci data propusã dc cl depäca cu aproapc o
lunã pc cea sugcratã dc Churchill lui Auchinlcck. In final s-a stabilit
ziua de 23 octombric.
PInü Ia acca datL superioritatca engiezilor in privina puterii
de iuptã — atIt numericã, cit i calitativü — a dcvcnit mai ‘mare ca
oricmnd. Conform cstimãrii clasice pe ,,divizii”, ceic douä pãii pãrcau
S Sc afle PC picior de cgaiitatc — cite douäsprczecc ,,divizii”, diiitrc
care patru blindate. In privina nurnãruiui real al soIdailor, situatia
era cu totul alta. puterca dc lupta a Armatci a 8-a cifrindt-sc Ia
230 000, In timp cc Romrncl avea sub 80 000, dintre care 27 000
germani. In plus, Armata a 8-a poseda 7 brigãzi blindate i un total
de 23 de regimente blindate, in comparaic cu fora lui Rommel,
care consta din 4 batalioanc germane de tancuri i 7 italiene. Mai
elocvcntã este comparaia puterii rcale a blindatelor. La inceperea
bãtãliei, Armata a 8-a detinca 1 440 tancuri, dintre care 1 229
gata de aciune; In cazul prelungirii luptelor, ca avea posibilitatea
sä apclezc Ia alte 1 000 de tancuri care se atlau acuni In depozitcie
bazelor i in atclicrelc din Egipt. Rommel dispunca doar de 260 de
tancuni germane (dinire care 20 se aflau in reparaic, i alte 30
erau tipul uor Panzer II) i 280 de tancuri italienc (modele
Invechite). In cazul unci bätãlii de blindate se putea conta nurnai
pe cele 210 tancuri mijlocii germane. Astfel, englezii au Inceput
lupta cu o superioritate numcricã de 6 Ia 1 in privina tancurilor
apte de luptä i o rezcrvä considerabilã, gata do a suplini eventualele
pierderi.
In privina putcnii de Iupta, Intr-o actiune tanc contra tanc,
avantajul englezilor devenca i mai mare, deoarece tancurile Grant
crau sustinute de tancurile Sherman, mai noi i rnai cficiente, trimise
din America in man cantitãti. La Inceperea bätälici, Armata a 8-a

388
avca peste 500 de tancuri Sherman i Grant, la care se adäugau
ceic cc urmau sa soscascã, in timp cc Rornmci nu dispunca dccli
de 30 dc noi tancuri Panzer IV (cii tunuri dc 75 mm dc marc
vitezã) cii patru mai miilt dccii la Alarn Haifa i care se puteau
pune cii noile tancuri americane. La accasta Sc adauga picrdcrca
avantajului anterior in ceeea cc privea tunurile antitanc. Puterea
liii Rommcl Ia capitolul tunuri antitanc ,,88” se ridica acum la 86
de picsc. dci hi accStca se mai adugaser inca 68 de tunuri ,,76”
riiscti, caplurate. Faplul cä tunurile antitanc germane standard,
de 50 mm, nii putcau strpungc blindajul tancuriior Sherman, Grant
i Valentine. dccli dc Ia mica distanã, reprezenta un mare handicap,
intrucit noile tancuri amcricanc crau prcvãzutc cii proiectilc
malt explozive cii care puteau distruge tunurilc antitanc ale
inarnicului de la distante man.
$i in spaiu1 acrian, engiczii dcincaii o superioritate
neinaiintulnitã pinä atunci. Arthur Tcdder, comandantul suprem al
foilcioracnienc din Orientul Mijlociu, dispunca de 96 de escadrilc
operaionaic 13 americane, 13 sud-africanc, o cscadrilã
rhodcsianã, 5 australienc. 2 grcceti, una francczã i una iugoslavã.
Acestea totalizau pcstc 1 500 de avioane din care 1 200 cii bazeic
in Egipt i Palcstina erau prcgãtite sã sprijine atacul Armatci a 8-a.
Gcrmanii i italicnii aveau Ia un bc doar 350 avioanc opcraionalc
penini a sustine ,,Panzerarmec”. Accastã superioritate aviaticã s-a
dovcdit importantã In hãrluirca aciunibor Intrcprinsc dc
Panzcrarmec çi pcntru stinjenirea aprovizionãrii diviziilor accstcia.
Dc ascmcnea ca a fost foartc utilã protejãrii fluxului de
aprovizionare al Armatci a 8-a, in cazul intcrvcifliilor adverse. Dc
i mai mare importanã pentru dcznodAinIntiil bãtãliei a fost actiunca
forci aeriene, combinatã cu cea a submarinelor britanicc, In vederca
strangulärii arterelor maritime de aprovizionare a trupelor din
,,Panzcrarmee”. In timpul lunii scptembric, aproape o treime din
rezervele expediate pe mare spre ,,Panzerarmce” s-au pierdut la
traversarca Mediteranci. Multe nave au fost constrInse Sä Sc
intoarcã din drum. In octombrie, interceptarca navebor cu provizii
a fãcut ca nici jumätate din ceea cc s-a trimis sã flu mai ajungä in

389
Africa. Aprovizionarca cu prolectile a fosi atIt de rcdusã, Inch
gcrmanii aproapc cä n-au avut cu cc contracara bornbardamcntcle
britanicc. Cca rnai grca picrdcrc a reprczcntat-o, Insä, scufundarca
tancurilor petro1i’rc in süptãmInilc prcmcrgãtoarc ofensivci britanice
cind nici o navã de acest fcl n-a mai aluns in Africa. Drcpt urmare,
Ia mnccpcrea bätálici, ,,Panzcrarmce” rnai dispunca doar dc trei
ratii dc carburant. in bc dc 30. cifra minima dc rczervã. Accastã
lipsã a impus distrihuirea fragmcntarä a fortelor mobile, a Impiedicat
rapida br concciitrarc in punctele de atac i ic-a imobilizat
progresiv, pc rnãsurä cc frontul a evoluat.
Pierdcrca proviziiior aIimcntarc a constituil o cauzñ importantä
a Imbolnãviribor in rmndul trupcbor. Accastã situaic s-a agravat
datoritä proastelor condili i igienico-sanitarc din tranee, Indcoscbi
in cclc ocupate de italicni. Chiar i in bätãlia din iulic, cnglczii au
fost adesca nevoiti sã cvacuczc tranee1e italiene capturate, din
cauza murdãrici i a mirosului. Drept urmare, nu o data au fost
surprini dc blindatcic germane. pe tcrcn dcschis, ncavInd timp sã
sapc noi trancc. Nesocotirca rcgulilor dc igienã a acionat in cclc
din urmä ca un bumerang, favorizInd raspIndirca dizcntcriei i a
hcpatitei epidemice nu numai in rIndui trupelor italienc, ci i a cclor
germane — printre victime numãrIndu-sc cItiva ofileri cu funcqiichcic
In ,,Panzcrarrncc”.
Cca mai importantä ,,pierdere umanä provocatã de boalã” a
fost chiar Roinmel, care s-a Imboinãvit in august, Inainte de atacul
de Alam Haifa. El si-a rcvenit suficicnt pcntru a-i exercita functia
de comandant In timpul accici bãtäiii, dar in scptcinbrie mcdicii 1-au
trimis In Europa. pentru tratament i odihnã. Conduccrca a fost
preluatã temporar dc gcncralul Stuminc, In locul cãruia, ba cornanda
Afrika Korps, a vcnit gencralul Thoma (ambii adui dc pe frontul
din Rusia). Abscnta lui Rommcl i lipsa dc cxpericnä a loctiitorilor
In privina opcratiuniior militare In dcert au reprezentat un handicap
suplimentar pentru pianificarea i realizarea mäsurilor necesare
infruntarii imincntei ofensive britanice. A doua zi dupã dcmararea
acestcia, Stumme s-a dcpiasat pe front, a nimerit sub un tir nhlnicitor,
a cazut din mainã i a murit din cauza unui atac dccord. In acccai
searã convalesccnta lui Rommel in Austria a fost curmatã de

390
iclefonul lui Hitler, care I-a Intrebat dacã poatc sã se Intoarcã in
Africa. Rommel a luat aviotiul a doua zi, 25 octombric, i a sosit in
apropicre de Alamein hi iäsarca scrii. El a luat in primire o aprarc
care. In acca zi, pierduse aproapcjumätatc din numärul dc tanctiri
In timpul unor contraatacurI fãrã final itate.
Initial, planul liii Montgomery prcvcdca douà atacuri simultane
pc partca stIngä i pe partea drcaptä — eIctuatc dc Corpul 30 A,
condus de Oliver Lcesc, la nord i de Corpul 13 A al liii Brian
1—lorrocks, Ia siid. Apoi marca masã de blindate (concentrate in
Corpul 10 A sub comanda liii 1-leibert Lumsdcn) urma sã (aic
rutele dc aprovizionare ale inamicului. La inceputul lui octombrie
Insã, ci a ajuns Ia conciuzia Ca proicctul era prea ambitios, ,,avind
In vcdcrc neatingerca standardclor dc prcgät ire din armatä”, i a
optat pcntru un plan cu obicctivc mai limitate. Conform accstuia —
,Opcraiia Picior-iutc” —atacul era conccntrat in nord, in apropierea
coastci, pc fiia de 6 Kin dintre Inã!timilc Tell ci Eisa i Mitciriya,
in timp cc Corpul 13 A urma sä lansczc un atac de diversiunc In
stid, firä a forta, cxccptInd cazul in care apârarea se fãrImita.
Accst plan, limitat din ratiuni de prudcnä, s-a soldat cu o iuptã
prelungita i costisitoarc, cc putca ft cvitatã prin aplicarea planuhii
initial, mutt mai indräznet (tinInd cont de irncnsa supcrioritatc a
cnglezilor).
Bãtälia s-a transformat Intr-o lupta de uzurã — cu lovituri
puternice i mai puine manevre tacticc — lar pentru o vrcmc a
apãrut chiar spectrul cccului. Dccalajul de forc Intre ceic douã
pãri era insã atit dc mare, Inch chiar i in conditii de factori inegali
de uzurã, timpul a lucrat In favoarca clului urinãrit dc Montgomery
Cu acea hotãrirc de neclintit, caractcristicã aciunilor
intreprinsc de ci. In cadrul limitelor fixate pcnlru planul de luptã.
Montgomery a dat dovadã de o cxcelentã capacitate dc a schimba
dirccia loviturilor i de a dczvolta actiuni tactice menite sã-I
dezechihibreze pe advcrsar.

Dupã un uragan dc bombardarnentc cu 0 duratä de

cincisprezece minutc, lansat din pestc 1 000 de tunuri, vineri, 23

391
uctombnc, Ia ora 22 a demarat asaltul infanterici. Debutul atacului
a fost Incununat dc succes i datoritã Iipsci de proicctilc a inamiculul,
care 1-a determitiat pe Sturnmc sã flu hombardeze zone de
concentrare a englezilor. Admncimea i dcnsitatea cimpurilor rninatc
s-au dovedit, mnsa, un obstacol rnai greu de trecut, astiel melt
intcrvalul prcvãzut pcntru deminare a fost mai lung dccIt sc
estimasc. 1)in accst motiv, blindatcic britanice se allau tot PC
suprafec1c ncpcriculoasc dintrc mine sau imediat dincolo de
acestea cmnd s-a luminat dc ziuã. Abia a doua zi dimineaä, dup
noi atacuri nocturne lansate de iniantcric, patru brigäzi blindatc au
izbutit S sc dcsfäoare pc latura indcpartata a pcrimctrului —
Ia 10 Km in spatclc frontului initial — dupã cc au Inregistrat picrdcri
substantiale in opcratiunca dC patrundcrc PC Ufl culoar atit dc
Ingustat. Concornitcnt, atacu’l secundar al Corpului 13 A, in sud, sc
ciocnise de necazuri sirnilare i a mncetat in cea dC a doua zi, Ia 25
octonthric.
Intrindul realizat in liniilc defensive in nord pãrca suficicnt de
arnenintMor, ca sã-i determine pe comandanii gerniani sã arunce
In lupta tancurile, pentru a ImpiCdica Iãrgirea culoarului. Calculele
lul Montgomery prevãzuscrã o asemenea actiune i blindatcie sale,
insta late acurn pe pozitii bunc, au provoeat pierderi niari inamicului
In timpul contraatacurilor pc care aeesta Ic-a lansat. Scara, Divizia
15 tancuri germanã mai avea doar un sfcrt din efectivul initial de
tancuri In vreine e Divizia 21 tancuri se afla tot in sectorul sudic.
A doua zi, la 26 octombric, englezii au reluat atacul, dar
inccrcarca de a foila Inaintarea a euat i blindatele br ati plãtit lLfl
prel greu pentru acest ccc. $ansa de a transforma strãpungerea
initiala Intr-o pätrunderc masivã se spulberase, iar gmpul britanic
de blindate SC afla prins acum mntr-un puternic mel de tunuri germane
antitanc. Lumsden i cornandantil diviziilor sale ridicascrA
obiectii In a doua noapte cu privire la felul In care blindatele erau
utilizate pentru a sparge un culoar pc 0 fiic atit dc Ingustã. Pc
mãsurä cc picrderile s-au Inmultit, C parcursul sträpungcrii pärerea
cã blindatcic crau prost fobosite s-a rãspIndit in rIndul ofiterilor.
Afiind un acr de suprcrnä Incredcrc, Montgomery, carc

392
Ine1cscsc Ca atacul initial euasc i brca era blocatã, s-a sträduit
sa nãscoccascã un nou plan. läsIndu-lc forelor sale principale un
cLivenit rãgaz de odihná. Disponihilitatea dc a-i schimba obiectivul
urrnärit in functie do Imprcjuräri, alit acum, cit i ulterior, a
rcprczental pentru so1dai un tonic real puternic irnprcunã en o
rccunoaterc a calitã!ilor sale dc general, deelt discursul retrospcctiv
obintiit prin care sugcra cã lotul a dccurs ,,conform planului”.
Acest ultim obicei a umbrit i a diminuat aprecicrea do care so
bucura pentru adaptahilitatca i versalitatca dc care dãdea dovadã
Ia mornentul oportim.
Noul plan a fosi hotczat ,,Opcraiunea Supraincãrcarca” —
pentru a-i imprcsiona PC cxccutanti i a-i convingc cã era vorba
de cit totul aitceva, cii mult mai multe anse do rcuitã. Divizia 7
blindatã a fost adusã In nord, ca Intärirc. Rommel a profitat i cl de
rnomentul do acalmie pentnu au rcgrupa forteic — Divizia 21 lancuri
se afla deja pc drum, spre sectorul nordic, urmatã do Arictc. Atacul
sccundar din sud, lansat de Corpul 13 A, nu si-a realizat scopul de
a distrage alcnia inamicului i de a-i determina sä-i mcnina o
parte din blindate in sud. Mutarca spre nord i concentrarca
ulterioarä a ambclor armate acolo a reprezentat, din punct de vcderc
tactic, un avantaj pentnu Rommel. Englczii s-au vãzut nevoiti sã
suporte efecteic unci luptc do uzurã, i sã facã fata unor lovituri
putcrnicc. Din fericire pentru ci, avantajul br numeric s-a dovcdit
atIt de mare, melt pinã la urinä deznodãmIntul urma sã-i favorizeze
dacã procesul de ,,nimicire” era urmärit cu hotãnIre.
Noua ofensivã a lui Montgomery a debutat in noaptea do 28
octombnie pnintr-un atac spre nord, cätre coastã, porn it din marele
intrInd realizat in frontul inainieuhui. Montgomery intcniona sa
prindã In c1ete ,,buzunarul” de pe coastä al inamicului i sä valorifice
succesul pnintr-un atac spre vest, dc-a Iungub dnumului de coastã,
cätrc Daba i Fuka. Noul atac a rämas Insä suspendat PC tcrcnub
minat, ian ansele iui s-au spulbcrat o data cii contraatacul rapid al
1w Rommcl, pnin care Div izia 90 uoarã a fost deplasatä spre acest
ilanc. in ciuda acestui fapt, Rommel s-a socotit norocos in moinentul
in care atacul a Incetat, deoarcce resursele lui scädcau simitor.

393
All ika Korps flu mai avca dccIt 90 de tancuri, In limp cc Armata
a 8-a dispunca Inca dc opt stile, astfcl cã cit bate cã plãlisc tin
irc de aproape patru tancuri bribanice pcnhru until german.
superioritatea englczilor crcscusc Ia 11 Ia 1.
En scrisoarca adresatã soici sale in 29 octombrie, Rommel
spunca: ,,Nu pica maiam sperante. Noaptea stati intins. cii OChil
dcschii, incapabil sã dorm din cauza rãspundcrii care irni apasã
pc itmeri. Ziua sint molt de oboscalã. Ce-o sä se IntImplc dacä
lucrurile vor merge prost aid? Gmndul ãsta ma chinuic zi i noapic.
Nit vãd nici o ieirc, dacã se intImplã aa ceva” ‘ Din accastã
scrisoarc rcicsc cã Incordarca ii spunea cuvintul nu numai in
privinta trupelor, ci i in cea a comandantului br, Inca bobnav. In
zoril acelci zilc, Rommeb intcntionasc sä ordonc o rctragcrc PC
pozi!iilc de Ia Fuka, ba 95 Km vest, dar ezitase sä facä accst pas
Inapoi, care ar fi Insemnat sacrificarca unci man pãri a infanterici
sale mobile. In final a aminat buarca vrcunei dccizii in sperana cã
o nouã oprire a atacuLui 11 va determina pe Montgomery sã intrcrupã
ofensiva. Stoparca atacului spre coastã s-a dovedit In avantajul
britanicilor. Dacä Rommcl s-ar ft cschivat In aceb moment, bate
planurilc britanicibor ar ft cãzut.
ConstatInd cã atacul sãu spre coastä a dat grcç, Montgomery
a decis revenirca la linia initialã de atac. El spera sã profile
de mutarca spre nord a puinclor rezerve ale inarnicului. Decizia
s-a dovcdit corcctã i, totodatã, un exemplu al flcxibilitatii sale.
Din päcatc. fortele de care dispunea flu erau Ia fel dc flcxibilc;
lungul interval dc limp necesar rcgrupãrii efectivelor a ficut ca
noul atac sã fie lansat abia pe 2 noicmbrie.
Aceastã nouã pauzã, intcrvenitã dupã repetate opriri, a
accentual starea dc deprimare i dc nelinitc Ia Londra. Churchill
era profund dczarnagit de ritmul lent al ofensivei i abia a putut Ii
opril sã nu trimitã o tclcgrarnä causticä liii Alexander. Greul a
cãzut pe generalul Alan Brooke, comandantul Statului major general
imperial, care s-a straduit sä liniteascã Intregul Cabinet, dei
el Insui se intreba: ,,Nu curnva rn-am mneIat i Monty a lost

The Rotninel Papers, p. 312.

394
infrInt?” PInã i Montgomery era mai puin Incrczãtor decIt lãsa sã
se vadã.
Debutul noului atac, in prirnele ore ale zilci de 2 noicmbrie, a
lost din nou dcscuraj ant i a alimcntat idcca cä ofensiva va trebui
opritã. Practic, clinpurile de mine an provocat noi Intirzicri, iar
rezistenta s-a dovedit mai dirzã dccIt se anticipase. Cmnd s-a luminat
(IC ziuã. brigada blindatã aflatã In avangarda ,,s-a trezit fatã In faã
cu tevile tunurilor antitanc inarnice care fonriau un paravan puternic
pc tigaul Rahman, nu diiicolo dc accsta, curn fusese planilicat.
in aceastã poziic dclicatä brigada a lost atacatã de ceca cc mai
rãmãsese din blindatele lui Rommel i a pierdut trei sfcrturi din
numãrullancurilor din dotare. Restul a rczistatvitcjetc, pcrmimnd
astfcl brigazilor care vcncau din urmã sã pätrundä prin golul creat.
Din pãcate. çi accstca au fost oprite imediat dupa tàgauI Rahman.
La lãsarea scrii lupta a Incetat. Englezii au pierdut in bãtã lie i din
cauza unor avarii mecanice Inca aproximativ 200 de tancuri.
Dcçi perspectiva pãrea intunecatã dupã aceastã nouä oprirc
— mai cu seamã privitä dc Ia distanä —. norii erau pe punctul de a
sc risipi, cãci Rommel Ii epuizase resursele. Era uimitor cä
apãrarea rezistase atIta vreme. Miezul ei dur 11 constituiserã cele
douä divizii de tancuri ale Afrika Korps, care nici la Inceputul bãtaliei
nu numãrau mai mult de 9 000 de combatanti, iar acum ajunseserã
Ia 2 000. $i mai gray era cä Afrika Korps dispunea doar de 30 de
tancuri apte de Iuptã, In timp cc englczii rãmãscserã cu mai mult
de 600. Tancurile italieneti, prevãzute cu o carcasä subtire, se
pulverizasera sub focul englezilor, jar multi dintre cci cc scãpaserã
pãrãsiserã cImpul de lupta, fugind spre vest.
In noaptea aceca Rommel a luat hotárIrca de a se retrage pe
poziii1e de Ia Fuka. printr-o rnanevrä In doi timpi. In ziua dc 3
noiembrie, acliunca de rctragere era in curs de dcsfàurare cInd,
irnediat dupa amiazä, a sosit un ordin de anulare din partea Iui
Hitler. Acesta insista ca poziiile de Ia Alamein sä fie apãrate cu
once prc. Romrncl. care nu mai avusese parte de amestecul lui
Hitler i flu simise niciodatã nevoia dc a nu-i da ascultare, a oprit
retragerea i a rechemat coloanele pornitc deja pe drumul de
Intoarcere.

395
 Urmiri1e au lost nefasic — iiu s—a organizat 0 rezistená
cficicntä ccva mai deparic i nici n-a lost posibilã rcluarca rczisLenci
Ia Alanicin. Rctragcrea nemlilor spre vest fuscsc rcperatä i
rapoilalã dc obscrvatorii aviatici Ia Inccputul zdci i. In mod fircsc.
i—a stimulat pe Montgomery sãli intcnsificc clorturile. [)ci douã
inccrcãri (IC a ocoh paravanul inamicuiui air lost zãdãrnicitc, un
flOU atac dc inlhnteric lansat de Divizia 5 1 Highland i [)ivizia 4
indiana, uordcvia( spre vest, a rcuit sa rupá legatura dintre Allika
Korps i italieni. La 4 nocnibrie. imediat dupi revärsatul zorilor,
Irci divizii blindate an trecut prin brcã i s—au dcsfaura1 cu ordmui
dc a sc deplasa spre riord i dc a bara linia de retrageic a inamicului
dc—a lungul diumului de coastä. Aciunca dc valorificare a
avantajultri obtinut a lost susinuta dc Divizia motorizalã din Noua
Zcciandä i dc o a patra brigadä hlindatä, atlatä sub comanda
accsteia.
In sfirit, se ivisc o ocazic cxcclcntã dc a nimici Intreaga
armatä a iui Rommel. $anselc ati sporit i mai mutt datoritã faptului
cã Thorna, comandantul mi Allika Korps, a lost capturat in lupteic
matinale, jar ordinul dc rctragerc a lost dat abia dupa-amiaza
(aproharca iui Hitler nu a fost primitä decIt a doua zi). imediat cc
Rommel a dat ordinul dc rctragerc, trupcle germane s-au micat
rapid, cu ajutorul mijioacelor de transport motorizate care le mai
rämäsescrä. Englezii au intIrziat urmärirca din cauza vechilor br
grceli — prudenä exccsivã, ezitare, deplasare Icntü.
Dupã cc au rcuit sa trcacã prin cuboar, cclc trci divizii hlindatc
britanice au lost dirijate cãtrc drumui de coastã spre G1]anzal, Ia
nurnai 16 Km in spatcic frontului rupt. Accastä micarc strInsã ic-a
dat posibiiitatea germanibor sã le biochcze drumu! printr-o scurtã i
rapidã deplasare Iateralã. Dupã cc au avansat cIliva kilomcrri,
diviziilc britanice an fost oprite de acest paravan subirc i inutc
pe bc pInã dupa-amiaza, cInd ,,Panzcrarmcc” a inceput, conform
ordinelor, sã sc rctragä. Prudenli, englczii s-au oprit Ia läsarca nopii,
pcntni a se odihni, hotãrIre cc s-a dovcdit total ncinspiratã. deoarcce
se aflau dincolo de grosul fortelor cc rnai rãmäscscrä din
Panzerarrncc.

396
 A doua zi, 5 nolembric, actiunile de Invãlu ire i izolare au
lost din nou reduse i prea lente. La Inceput, Divizia I blindalä
‘i Divizia 7 blindatã au fost dirijate spre Daba, aflaiä Ia 16 Km
dincolo dc Ghazal. Forrnaliilc din avangarda au sosit Ia Daba
abia la amiazã i au con statat Ca inamicul Ii se strecurase printrc
dcgctc. Divizia I 0, dirijatã spre Gala 1, 25 Km mai Ia vest, a
rcuit sa surprinda acolo ,,coada” inamicului i a capiurat
circa 40 dc tancuri, majoritatca italicnc, rãmasc in panä dc
carburant.
Nu s-a Intl eprins nici o inccrcarc de a urinäri principalcic
coloanc aflate in rciragcrc, iar scara blindatele britanicc s-au oprit,
Ca de ohicci, pentru odilma dc noaptc. dupã o inainiare dc numai
1 8 Km i asia cInd mai avcau doar aproximativ 10 Kin pmnã Ia
obicctiv — cscarpa dc Ia Fuka.
Divizici din Noua Zcelandã i blindatelor care ii tlisescrã
rcpartizatc ii se ccrusc sã se deplascze Ia Fuka dupã cc se realiza
strãpungcrca, dar dc au intirziat dcoarccc au trcbuit sa trcacä
prin culoar in urma diviziilor blindatc (lucru datorat In pane i
proastci coordonäri a traficului); apoi au pierdut din nou timp ca
sã-i mature pc italicnii care le iecau In caic. In accstc condilii,
divizia n-a rcuit sã parcurgã nici mãcarjumätatc din drumul piná
Ia Fuka, pInä Ia läsarca intuncricului, cind s-a oprit. A doua zi, pe 5
noicrnbric, a ajuns In apropicrca obicctivului urmärit Ia amiazã, dar
s-a oprit In fata unui prcsupus cimp minat — care, in realitaic, era o
cacialma a englczilor pentru a-si acoperi rctragcrca sprc Alamein.
Pinã cInd trupcle din Noua Zcclandä au sträbãtut accst tcrcn
,,minat”, s-a läsat din nou scara.
Divizia 7 blindatä, dupã micarca prcrnaturá dc Ia Daba, a
lost trimisá Inapoi, in desert, pentru a ataca spre Baqqush, 24 Km
dincolo dc Fuka. Obligata sa travcrseze partea din spate a
coloanclor din Noua Zeclandã i presupusul teren minat, ea a mntirziat
i, la apusul soarelui, s-a oprit.
A doua zi dimincatã, cclc trei divizii piccate In urmärirc s-au
apropiat dc Fuka i de Baqqush — Insã inamicul sc rctrãsese deja
spre vest. Ele au capturat citeva sute de soldati rãzleti i nite
tancuri rämase fàrã combustibil.

397
 Spcranele de a prinde coloanele lui Rommel depindcau acum
de Divizia I blindatã care, dupã cc Ii ratasc pe nerntt la Daba.
primise orclinul de a cfcctua un circuit inai lung prin dccrt, i sä
talc drurnul de coastã Ia vest de Mersa Matruh. Inaintarea englezilor
a fost blocatã, Insä. de douã on din cauza lipsci de carbunant (a
doua oarã cInd rnai avcau doar cIiva kilornctri pIna Ia drurnul de
coastã). Situatia I-a exasperat pe comandaniul diviziei, mal ales Ca
ci i aiti oficri insistaserü ca macar una dintre diviziile blindate sa
ftc pregãtitä pentru o lungã urrnãnire a inamicului, Ia Sollurn,
mnlocuindu-se o parte din rnunilii cii combustibil suplirnentar.
In dupã-arniaza zilci de 6 noicmbnie, pe centura de coastã a
inceput sã ploua. Ploile mntctindu-sc pc parcursul noptii au oprit
toate aciunile de unmãnirc i i-au pcrrnis lui Rornmel sã scape.
Ulterior, conditiile meteorologice nefavorabile au constituit
pnincipala scuza pentru cccul acliunii de urmärirc a ncmtilor.
Analiza atcntã a faptelor cvidcniazã faptul c ocaziile cele mai
bunc fusescrä ratate Inainte de apariia ploilor— din cauza aciunilor
prea limitate, a prudci4ei excesive, a aprccienii greitc a factorului
timp, a încäpätInãni de a nu se deplasa pe mntuncnic i a conccntrãii
excesive asupra bätãlici, neglijmndu-se valorificarea avantajelor
obtinutc. Dacã urmãnitonii ar ft inaintat mai adinc In dcert, mnccrcInd
sa ajungã la un punct de blocare, ca de exemplu. escarpa abrupta
de Ia Sollum, s-ar fi evitat riscul unel intcrceptäni, datoratã rczistcnlei
adversarului sau vremii proaste, deoarece spre dcosebire de coastä
in interiorul dcertului ploile sint rare.
In timpul nopii de 7 noiembne, Rommel s-a retras de Ia Mersa
Matruh la Sidi Barrani, unde a organizat o scurtä rezistenlä necesarä
pentru a permite coloanelor cu vehicuic de transport sã se scurgä
pnin istmul de frontierã prin trecätonile de pe escarpele de Ia Sollum
i Halfaya, puternic bombardatc de aviatia britanicä. La un moment
dat, s-a produs o uriaã aglomcrare pe drumul de coastä, o
coadã CC SC Intindea pe 0 lungime de 40 Km. Datoritä controlului
de trafic bine organizat, majoritatea vchiculelon au reuit sa treacä
In noaptea urmätoare, In ciuda bombardamentelor britanice. Astfel,
Ia 9 noiembrie, dei circa 1 000 de autovehicule urmau Inca sä

398
trcacã prin istrnul ingust. Rornmcl a ordonat aricrgärzii S Sc rctragi
la fronticrä.
Montgomcry organizase o forã spccilá dc urmãrirc. care
ingloha Divizia 7 blindatã i Divizia din Noua Zeelandã. El prcgãtisc
celcialte douä divizii blindate ca dispozitiv dc siguranã in
cvcntualitatca Ca primele ar rämIne färä combustihil. sau cã
Rornrncl ar lansa vrco ripostã. Aciunca dc urmãrirc a demarat in
ziiia de 8 noicmbric. Trupeic din Noua Zcclandã an ajuns la frontierã
abia Ia I I noiembric. Cu bate Ca douã brigazi ale Divizici 7 blindatã
an Inaintat prin dcert Ia stid dc dnimul de coastã i au treciti
grania in dupã—amiaza zilci prcccdcntc. n—au izhittit sa prindã din
unnä inamicul dud acesta a Erecut prn Capuzzon. in ziua de 11
noiembric.
Dci Rommel rcuisc sä scape din ghcarclc liii Montgomery,
dcjucInd cu SUCCCS tccarc tentativã de a-i tãia rctragcrca. dispunea
de prea pu!inc forc pentru a putea construi o nouà linic dc apãrarc
pc fronticrã, sau ccva mai departe, In Cyrenaica. Trupcle liii se
cifrau dcocamdatã Ia circa 5 000 dc germani i 2 500 de italicni, 11
lanCuri germane i 10 italienc, 35 dc tunuri antitanc germane. 65
de tunuri de cImp germane i citcva tunuri italienc. Cu toatc cä
aproximativ 15 000 de germani izbutiscrã sã scape, douã trcirni din
ci ii picrduscrã Intregul echipament de lupta. La italicni procentul
era i mai mare. Armata a 8-a, In afará de cele citeva mu de
germani ucii, fácuse prizonicri aproxirnativ 10 000 de gcrmani
i peste 20 000 de italieni (inclusiv personalul administrativ).
F useserä capturate circa 450 de tancuri i peste 1 000 de tunuri.
I nglczii Inrcgistrascrä 13 500 de mori i rãniti, i träiau dczamãgirea
(IC a-i vcdca pc Rommel scäpind ca prin urechile acului ,,pentru a
lupta i aitã data”.
Dupã o scurtä pauzã neccsarã improspãtärii proviziilor,
biitanicii au rcluat urmãrirca. Contralovituriic lansate de Rommel
anterior läsaserã o impresie atit de puterniCä, Incit britaniCil inaintau
u pmdcnã dc-a lungui Coastei, in bC sã se avInte dc-a curmeziui
arcu!Ui Bcnghazi. Blindatele din avangarda au ajuns Ia Mersa
Biega abia Ia 26 noiembric, dupa mai binc de douã säptãmini de la

399
traversarca granici räsäritenc a Cyrcnaicãi — i dupä cc Rornmcl
ajunscsc la adapostul acestei poziii ingustc. Singurele picdici
intimpinate de forcle sale pc parcursul retragerii prin Cyrenaica
s-au datorat lipsei dc carburant. La Mcrsa Brega, Rommel a prirnit
intãriri — o nouã divizic blindatã italianã, Centauro, i rnai multe
forrnaiuni din trci divizii italiene dc infanterie, care ncfiind
motorizate, constituiau rnai degrabã o problcrnä decIt tin atu.
OstiIitãiIc s—au intrerupt pentru douã sãptãrnini, Limp in care
englezii all primit intãriri i provizil In vederea asaltului asupra
poziliilor de Ia Mersa Brega. Montgomery a prcgãtit un plan menu
,,sä-l anihilcze pe inamic in Iiniile lui dc apararc”—intuindu-I printr-un
puternic atac frontal, in limp cc o altä forä putemicã, printr-o
largü manevrã dc Incercuire trehuia sä-i talc retragcrea. Atacul
frontal urma sa fic dccIanat la 14 decembric i sã fie precedat de
ample raiduri In noaptea de 11 spre 12 decembrie pentru a distrage
atentia inarnicului dc la manevra de Inccrcuirc, care trebuia sa Sc
dcs1oarc prin dcert. RommcL simind pericolul a ters-o In
noaptca de 12 decembrie — ridiculizind astfcl planul britanic. Printr-un
salt rapid a ocupat o poziie linga Bucrat, Ia 400 Km vest de Mersa
Brega, i Ia 800 Km dincolo dc noua bazã Inaintatã a Armatci a 8-
a, dc Ia Benghazi.
La sfirituI anului, Rommel Sc alla tot pe poziiiIc dc Ia Buerat,
dcoarcce a trecut o lunã pinã cind Montgomery a fost gata sa-i
rcia inaintarea. Cu toate acestea, devenise limpcdc cã, in Africa,
räzboiul luase o altä turnurã. cäci nu prea cxiStau ansc ca armata
lui Rommel sã poatã Ii refäcutã astfel incIt sã facä fata forci
consolidate a Armatci a 8-a. In plus, tcritoriile aflate In spatele
germanilor, dcci poziii1c br poteniale, erau primejduite de
Inaintarca spre est, din Algeria in Tunisia, a Armatci I angloarnericane.

Cu toate acestea, n-a trecut mulL Limp i spcranelc Iui Kilter

au rcnäscut, in timp cc Mussolini se agãa de propnile iluzii, incapabil
sa accepte cä impcriul african al Italiei sc rarImita. In mod ciudat,
sperane1e cclor doi renãscuserä Inainte chiar ca Rommel si
izbuteascä sä scape de urmãritori i sä salveze resturile armatci

400
sale sfärIrnatc. Ajuns Ia Mcrsa Brcga ci a primit ordinul dc a apãra
acca linie ,,Cu once pret” i de a-i Impiedica pe englezi sä patrundä
in Tnipolitania. Pentru a sublinia accastã prctenic utopica, Fusese
plasat din nou sub cornanda rnarea1uiui Bastico, aa curn se
Intimpiase inaintea Inaintãnii In EgipL CInd s-a IntIlnit cu Bastico, la
22 noiernbnie, Rommel i-a spus rãspicat cã ordinul de a ,,rczista
pina Ia capãt” pe acca fronticrã de dcent echivala cii distrugerca
rcstuiui trupcior— ,,ori pierdem poziiiic cu patru ziic rnai devrcrne
çi saivãm arniata, on pierdern atu poziiiic cIt i armata, patnil ziic
mai tIrziu”.

La 24 noicmbnc, au venit sã discutc Cu Rommci Cavalicro i

Kesseiring. Rommel ic-a spus cã, In conditille in care doar 5 000
do soldai germani dispuncau dc arme, pentru a pãstra i apãra
poziiiIc do Ia Mcrsa Brega aveau nevoic, inainte ca Montgomery
sã atacc, de 50 de tancuni Panzer IV inarmate en noile tununi de
75 mm cii tcava lunga 5i de 50 de tunuri antitanc dc accIai tip, do
provizii de combustibii i de muniii. Dei flu exagera ccrcniic, era
evident cã no i Sc puteau indeplini, deoarccc majoritatca
echipamentelon i Intãninilor disponibile fuscscr deviate spre Tunisia.
Cavalerro i Kcssclning au insistat, totu5i, pentru executarea
ordinuiui de a rezista Ia Mensa Brega.
Rornrncl, sperind cã va neu5i sä-l aducã Ia reaiitate pe Hitler,
s-a deplasat cu avionul Ia cartierul general al FOhrerului, linga
Rastcnburg, In pMunile Prusici Onientale. Hitler 1-a intImpinat cu
iicea1ã, iar cind acesta i-a sugerat Ca rnãsura cea mai ineleapta ar
Ii cvacuareafrieii de Nord pe Führer ,,l-au apucat funiiic”. Aceastä
explozie a zdruncinat definitiv increderca liii Rommel In Fuhrerul
sãu: ,,Am Inceput sä Incleg cã Adolf Hitler pur i simplu nu voia
s accepte realitatca 5i cä neactiona emotional fäcInd abstractie
do ceca cc intcIigcna sa ii sugcna’. Hitler insista cã ,,rncnncrea
unui cap dc pod In Africa era o necesitate politicä i cã no va avea
bc nici o netnagere de pe aliniamentul Mersa cI Brega”’.
La Intoarcerc Rommcl s-a opnit Ia Roma i I-a gäsit PC

‘TIic’ Rommel Papers, p. 366.

401
Mussolini mai dispus sã ascu lie vocca rat iunii i mull mai contient
dc dificultãilc implicate de cxpcdicrea unor provizii suficiente la
Tripoli i de transportarea br pInã Ia Mcrsa Brega. El a izbutit sã
obtinã permisiunea liii Mussolini tic a pregãti o POzitie intcrmediarã
Ia Bucrat, tindc, in timp util, se va rctragc infantcria italianä
ncmotorizatã i restul fortelor sale Imputinate dacä cnglczii atacau.
Rommcl a pus in practicã cii promptitudinc accastã hotãrIrc
a disparut pe Intuncric, imcdiat cc englczii au dat scmnc de
lansare a ataculul. In plus, sc hotarisc sri nu se opreascri la Bucrat
sati in fata oraului Tripoli. pcntru a nu—i da ocazia liii Montgomciy
sri-b Incoitcascri. Planul sail, deja bine conturat, viza retragerca
pinri Ia fronlicra tunisianri 1 pe tIia Ingustri de Ia Gabes, iindc nu
puteau Ci uçor atacati diii flanc i unde avca ansa tic a lansa o
contraloviturri cficicntri cu intriririle cc Ii puteau parvcni inult mai
uor.
 Capitolul 21

,, Tor(a” — non! val linspre Atlantic

Debarcãrile aliatilor In Africa de Nord ocupatá de francczi

au fosE declanate la 8 noiembrie 1942.’ Aceastã pãtrundcre in
nord-vcstul Africii a survenit Ia douã säptãmIni dupã lansarea
ofensivci britanice dc Ia Alamein. In capãtul nord-estic extrcrn al
contincntului, i Ia patru zile dupã prãbuirea poziiilor lui Rommcl.
La ,,Conferinta Arcadia”. desfãuratã Ia Washington, In 1941,
prima conferinã a alialilor dupa atacul japonez dc Ia Pearl Harbour
care a determinat intrarca In rãzboi a Statcior Unite — Churchill a

propus ,,Proicctul pcntru Africa de nord-vcst” ca un pas spre

,,inchidcrca i strIngcrca ccrcului Injurul Gcrrnaniei”. El Ic-a spus
americanilor cä exista deja un plan, ,,Gimnastul”, pentru o debarcare
in Algeria, dacä Armata a 8-a dobIndca In Cyrcnaiea un succes
care sä-i permitã sä forleze Inaintarea spre vest, pInä Ia grania
(unisianã. El a mai propus ca ,,In acelai timp fortele Statelor Unite,
cii acordul francezilor, sa dcbarce pe coasta marocanä”, pe baza
,,chemárii ce le fusese adresatã”. Prccdintcle Roosevelt a agrcat
proicctul, sesizind cu promptitudine avantajeic politice ale acestuia
in cadnul unci ample strategii. In schimb, consilierii prczidenia1i s-au

Pentnu hartã vezi p. 366.

403
arãtat sceptici Cu privire Ia cficicnta practicà a planului i, totodaiã,
neIinitiIi dc riscul Ca o asernenea aciune putca afccta anselc dc
a lansa mai dcvrcrne tin atac direct impotriva poziiilor detinute dc
Hitler in Europa. Ei s-au declarat dispui sã acccptc continuarca
studicri I operatici, rcbotczatä ,,Supcr-girnnas(ul”.
In urrnãtoarelc luni discutiilc s-au concentrat asupra unut
prolect dc atac pcstc Canalul Mmccii, posibil do a fi lansat In august
saui scptcrnbric, pcntru a satisface ccrcrca lui Stalin dc
dcschidcrc a ccliii dc-al doilca front. Peninsula Cotcntin
(Chcrbourg) dcvcnisc locuil ccl mai favorabil, aa curn insistascrã
gencralul Marshall, eful statului major al trupclor do uscat al
SUA, i generalul dc divizic Eisenhower, trim is la Londra in calitate
dc comandant al forteloramericanc din Europa. Englczii au subliniat
inconvcnicntcle unci dcbarcãri premature in Europa cu o fortä
ncadccvatä i an atras atentia asupra riscului ca acest cap de pod
sa fic gItuit san distrus, fãrã a fi adus ruilor tin sprijin cfcctiv.
Prccdintelc Roosevelt a uzat do autoritatca sa in sprijinirea
proicctului, jar cind Molotov a vcnit Ia Washington, la sfiritul lunii
mai, I-a asigurat Ca ,,spcra” i ,,prevcdca” crearea ,,unui al doilea
front in Europa, in 1942”.
Revenirea la proiectul unei debarcãri in Africa de nord-vest
a fost dcterminatã de neateptatu1 eec a! britanicilor In nord-estul
Africii, produs in iunic, ca urmare a atacului lansat fulgcrãtor do
Romrncl Impotriva aliniamentului Gazala.
Bãtälia de Ia Gazala luase deja o intorsãturã urItã cind, Ia 17
iunie, Churchill a sosit la Washington, impreunã cu cfii statelor
sale majore, pentru o nouã conferinta. Sosind in SUA, Churchill s-a
dus la rcedinta lui Roosevelt, de pe malul riului Hudson, pcntru o
discutic particuiarä. Aici, ci a subliniat din nou inconvcnicntcle i
pericolele unei debarcãn premature in Franta i a propus reactivarca
,,Gimnastului”, ca o altcrnativã mai viabila. $efii statelor rnaj ore
engleze i americane, Intruniti Ia Washington la 21 iunic, nu
ajunseserã la un numitor cornun in privinta proiectului de la
Cherbourg. Cu aceastä ocazic cãzuserã do acord asupra faptului
cã proicctul pentru Africa de Nord fuscsc grcit conceput.
Concluzia ior In privina acestui proicct a fost Insä curInd rasturnata

404
dc prcsiunea cvcmmentclor, Ia carc s-a adãugal i insistcnta mi
Roosevelt de a se intreprinde o actiunc cfectivã in 1942. astfcl
Incit S Sc mndcplincascã promisiunca fcutä de ci ruilor, chiar
dacã flu va 1 exact ceca cc intentionasc. La 21 iunic s-a difuzat
tirca cã fortãreata de la Tobruk a fost cuccritä dc Rommcl i cã
rãiiicle Armatci a 8-a britanice sc rctrágcau in Egipt.
Pc parcursul sãptámInilor care au urmat, situaia englezilor
s—a Inräuätit, jar argumentele in favoarea unci intcrvcnii americanc
dircctc sau indircctc au cItigat Ecrcn. La sIirituI liii iunie, Rommel
a ajuns Ia aliniamenlul Alanwin i a inceput sã atacc. urmárindu-i
stuns PC cnglczii atlati in rctragerc. La 8 iuiie, Churchill i-a
ielcgrafiat mi Roosevelt spunindu-i cã trebuia sã sc renuntc Ia
,,Baros”. planul unci debarcàri in Frana in ace! an, ins istmnd din nou
pcntru aplicarca ,,Gimnastului”. El si—a sustinut idcca intr—un rncsaj
tnmis prin feldrnarcalu1 John Dill, cfui rnisiunii statelor majorc
bntanicc cornbinatc de Ia Washington: ,,Girnnastul reprezintä singura
modalitatc prin care SUA II pot lovi pc Hitler In 1942”, altmintcri
arnbii aliati occidentali crau ncvoii sä rãmInä ,,incri In 1942”.
Amcricanii au rcacionat aducind noi obicc!ii fata de
,,Gimnast”. Criticile forrnu late de Marshall Ia adresa planului PC
care i-a catalogat drept ,,costisitor i ineficient” au fost sustinuic
de dcc laratia amiraluiui King, potrivit cãruia era ,,imposibii sä se
mndcplineascä obligaiile navale dc pc altc teatre de luptä i in acc1ai
limp sa se asigurc ncvoilç dc transport i de escortare escnlialc
dacä accastä opcraic ar fi intreprinsä”. 0 altä conciuzie Ia care
au ajuns a fost aceca cã refuzul britanic de a mncerca o debarcare
in Frana In 1942 constituia dovada clara cã englezii flu avcau
cur ajul sa sc Incurnete Ia o aseinenea actiunc nici in 1942. Prin
urmare, Marshall, susnut activ de King, a propus o schimbare
adicalã a strategici, In cazul in care cnglezii flu vor accepta planul
american pcntru un atac imediat peste Canalul Mmccii. ,,Sä ne
intoarcern spre Pacific i sã lovim puternic Japonia; aitfel spus, sa
adoptam o atitudine dcfensivä fatä de Germania, cu excepia
opcrapunilor aeriene i sã folosirn toatc mijloacele disponibilc In
I’acific”, a spus ci.
Roosevelt, insä, a obiectat Ia ideca lansärii unui asemenea

405
ultimatum la adrcsa a1iailor sal britanici i si-a exprimat dczaprobarca
faä dc schimbarca de strategic propusã. El Ic-a spus efi1or sal de
state majore cã, dacã flu izbuteau sã-i convingã pe engLezi sa Intrcprindä
o operatic pcste Canalul MInccii In 1942, trcbuiau fic sã lansczc o
actiune militarä in Africa dc Nord ocupatã de francczi, fie sã trim ìtã
intãriri puteniicc in Oricntul Mijlociu. Do asernenca, a subliniat cá, din
punct de vedcrc politic, era impcrativ ncccsar ca pinä la sIIritul anului
sA sc Intreprindã o actiune militarä dcosebitã.
Con lruntai Cu decizia prcedintelui, era de ateptat ca ctii
statelor rnajorc sã aleagã varianta consolidãrii temporare a forclor
britanice din Orientul Mijlociu, i flu sä Imbräticzc planul
,,Girnnastul”, fatä de care inanifcstarâ o impotrivire atIt de cncrgicã
i dc persistcntã. Dar, dupä rcanalizarca celor douã variante4 statul
major de planitlcarc al lui Marshall a ajuns la concluzia cã prima
variantã reprezenta dintre douä rclc, räul ccl mai mic. Contrar
atcptãrilor, Marshall i King au optat In favoarea ,,Girnnastuiui”.
HotãrIrea a lost luatã in julie, la Londra. undc s-au deplasat
Imprcunã cu Harry Hopkins, in calitate dc reprezentanti ai
prcedintclui, i au constatat cä britanicii sc opuneau cu ferrnitatc
planului lui Eisenhower de a dcbarca lInga Cherbourg.
in alegerea ca altemativä a Africil de nord-vest (i nu a
trimiterli de Intãriri in Orientul Mijlociu), motivul primordial al Jul
Marshall, poirivit declaratici lui Harry Hopkins, a fost ,,dificultatea
dc a amesteca trupclc noastre cu cele britanicc aflate In Egipt”.
Adoptarea ,,Super-girnnastului” a fost confirmatä Ia alte douä
mntliniri ale cfilor de state majore americani i englezi, care s-au
desraurat Ia Londra in zilele dc 24 i 25 iulie. Planul a fost imediat
aprobat dc Roosevelt care a subliniat In Iclegrama sa cã debarcarea
trebuia sä aibá bc ,,nu mai tIrziu de 30 octombrie” — directivä sugeratã
de Hopkins, Intr-un mesaj personal, ca o modalitate de ,,a evita once
tergivcrsare sau intIrzicrc”. La initiativa Jul Churchill, operaiunca a
fost rebotczatä ,,Torta”, considerIndu-sc cä era mult mai mobilizator.
S-a convenit, de asemenea, ca amcricanui sä aibã cornanda supremA
— gcst fäcut de Churchill pentru a compensa sentirnentele ränitc ale
efilor arnericani dc state majore. La 26 julio Marshall i-a comunical
lul Eisenhower cã postul de comandanit ii aparine.

406
 Cu bate cã decizia privind ,,Torta” era fcrmã, ca fusese
adoptatä Inainte dc stabilirea i clarificarca problernelor dc timp i
spatlu. Ca tirmare, s-all iscat noi divcrgenc de opinii ii privina
acesbora.

La sugestia 1111 Churchill, efli dc state maorc britanici an

VO1IS Ca data a debarcãrii ziua de 7 octombric. $clii de state
majore americani an recomandaL insã. ziua dc 7 noicmbric,
considerind cã cia ,,cca mai apropiatã data posibilä pentru
deharcarca lortelor, 1i mnd scama tic navele de transport militate
4illate Ia dispoziic”.
CIt privetc loctil i spatiul operatiunil. punctele de vedete
dilcrcau i mai mulL Englczii msistau ca dcbarcärilc S Sc clcctticzc
rc coasta nordicã a Africii, pcntru a face posibilã o inaintare rapida
in Tunisia. $eiii de state majore amcricani susincau obiectivul limitat
din planul ,,Girnnast”, aa curn ii modilicaserã in iunic, cInd fuscsc
conccput ca o operatic pur americana; ci doreau sã limiezc
dcbarcãrilc la zona Casablanca dc e coasta de vest, coasta
Atlanticulut, in Maroc, dcoarccc sc tcmeau de opozitia francczilor,
LIC reactia ostilä a span iolilor i dc o contra loviturä gcrmanä mcnitá
sa blocheze poarta de acces in Mediterana prin capturarea
Gibraltarului. Englezii ati rärnas consternati de accastä abordare
prudentã a problcrnci strategice. Ei ati argumentat Ca, procedmndu-se
istfel, gcrrnanii ar avca ocazia i rägazul de a pune mIna pe Tunisia,
dc a consolida san inlocui opoziia franceza din Algeria i Maroc,
a dc a zädãrnici astfcl operatiunca’.

‘Mi s-a cerut pãrerea In privina proiectului pentru Africa de nordvest

pe 28 iunie. imediat dupä Conferina de la Washington. unde s-a pledat
pentru reactualizarea planului. CInd mi s-a spus cã e intentiona ca principala
deharcare sã aibä bc Ia Casablanca, pe coasta Atlanticului. am subhniat Ca
icest bc se afla Ia I 750 Km de Bizerta i Tunis. punctele strategice cheie, i
c ansa optintI de a repurta o victorte imediatã depindea de ocuparea br
iipidã, ceea ce Insemna ca debarcärile sä tie efectuate cit rnai aproape de
iecastã zonã. Am accentuat totodatã importanta unei debarcãii pe coasta
ile nord. in Algeria, ,,in spinarea francezilor”, ca o modalitate de a diminua
ic/istenta care era foarte plauzibil sá se organizeze in fata unui atac frontal Ia
(isablanca i a unei inaintãri lente din aceastã regiune.

407
 Eisenhower i statul sãu major erau IncIinai sã Ic dea dreptate
britanicilor. Primul liii plan. lormulat la 9 august. era tin compromis.
Prcvcdea dcbarcri simultanc in interiorul i in afara Mediteranci.
dar nu mai la est de Alger. existInd riscul ca inamicul sã lansczc
atacuri acricnc din Sicilia i din Sardinia. Exccptic fcca o
debarcare minori Ia BOne, pentru a ocupa lerenul de aterizare
aflat acolo (Bone se gñsca Ia 435 km cst dc Algcr, Insã Ia 210 km
de [3izerta). Acest compromis nu i-a satis1Icut pc britanici, intrucil
nit prczenta garanii pdntru asigurarea principalci condtii a
sueccsului, pe care ci o defineau asifel: ,,Trcbuie sã ocupãm
punctele cheic din Tunisia in 26 de zile de Ia trecerca Gibraltarului,
preferabil chiar in 14 zile”. Dupã opinia br, o debarcare majorã Ia
BOne sati i mai la est era csenialã pcntru realizarca unci mnaintãri
suflcient de rapide in Tunisia.
Aceste argumente I-au impresionat pe prcedinte. care Ic-a
rccomandat lui Marshall i King sã studieze din nou proicctul.
Argumenicle 1-au impresionat i pe Eiscnliowcr, care a raportat Ia
Washington Ca statul sãu major cste convins acum de justetea
rationamcntului britanic i cã ci, personal, Intocmea tin nou plan In
care elimina deharcãrilc de la Casablanca i propunea data
ccborlalte actiuni sirnilare.
Statul sati major a prezentat (la 21 august) un al doilea plan
general, care corespundea in mare ideii englezilor. RenuntInd hi
debarcarca de Ia Casablanca, noul plan prevedea o debarcare
americana Ia Oran (Ia 400 Km de Gibraltar), precum i dcbarcüri
britan ice Ia Alger i BOne. Eiscnhowei Insä, mi era prea entuziasmat
de acest proiect, sustinInd cã o asernenea cxpcdiic, in Intregime in
interiorul Mediteranci, era vulnerabilã din flanc, pãrere care
corcspundca i opiniei liii Marshall.
Acest al doilea plan nu Ic-a convenit amcricanilor, aa cum
primul n-a fost agreat de englezi. Marshall i-a spus precdintclui
cã ,,existcnta unci singure linii de comunicatie prin Strirntoare eni
prea primcjdioasa” i a mentionat cä se opunca ideii ca dcbarcãrilc
sã aibã bc In puncte situate mal Ia esi de Oran (Ia 965 Km distan
de Bizerta).

408
 Churchill a prilnht vcstea acesici schirnbãrh prccautc dupã cc
s-a intors din vizita racutã Irnprcunã cu gcncralul I3rookc In Egipt
i Ia Moscova, undc Stalin ii reproasc faptul cä puterile occidentaic
liii fuscscrã in stare sã dcschidã un ,,al doilea front”. El ii adresase
intrcbäri ironice de gernil: ,,Chiar avci de gInd sä nc lãsali sä facem
singuri toatã treaha, in timp cc voi stai i cäscai gura? Chiar
n-avc;i de gind sã inccpci si luptali? [)upi cc o sã Inccpei o sã
constatai cã nu—i chiar alit de rãu!” mai afirmasc el. Churchill s—a
siiiiit lczat, dar a rcuit sã-l capaciteze pc Stalin dcscriindu-i
pcrspcctivclc rcuitci ,,Tortci”, prin circ, indirect4 SC putca contribui
Ia slãbica presiunii asupra Rusici. latã dc CC a fost ocat cInd a
allat cã arncricanii propuncau ,,ciuntirca” planului. La 27 august,
el i-a trimis o lunga tclcgrarna liii Roosevelt, in carc afirma cã
schirnbãrile sugcratc de amcricani ar putea Ii ,,fatalc pentru Intrcgul
plan” i Ca ,,tot efcctul opcraici se va irosi dacã nu ocupãm din
prima zi alit Algerul, cit i Oranul”. A subliniat, totodatã, proasta
impresic PC care accastã ,,Ingustare” a planului h-ar ficc-o liii Stalin.
In rãspunsul sau din 30 august. Roosevelt insista ca ,,in once
caz una dintrc dcbarcãnile noastre sa aibã bc in Atlantic”. El
propunca ca amcricanii sa dcbarcc Ia Casablanca i Oran i Ii läsa
cnglczi sa lc efcctuezc pc acelea din est. In plus, tinInd cont de
ictiunilc rnilitarebritanicc Impotri va forlclor franceze SUpUSC
guvcrnului dc Ia Vichy i amplasatc in Africa dc Nord, Siria i in
altc pãri, a mai ridicat o nouã problcma:

,,Am fcrma convingcre cä atacurile initiale trcbuie cfectuatc

tIe o forlã tercstrã in cxclusivitatc americana... Ba a merge chiar
pina acolo Incit sä afirm cä am toatc tcrnciurilc sä flu sigur Ca 0
tlebarcarc simultanä efictuatã de englczi i dc americani ar duce
II o rezistenä totalã din partca tuturor francezilor din Africa. In
%chirnb, o debarcare initial americana, frã forte terestrc britan ice,
tic bate anse1e sã,nu IntImpinC nici un fel de rczistenta francezã,
W una pur simbolicã... Convingerca noasträ cste cã trupele geritane
aeropurtatc sau de parautiti nu se pot deplasa Ia Alger sau

409
Tunis In formaii man dc lupta cc! putin douã sãptãmIni dupã atacul
iiiitial’’ ‘.
Englezii ati fost Ingroziti Ia tdcea unci paiizc dc o säptämInã
Inainte de a Incepe dcbarcãrilc din est, mutt mai importante i rnai
urgente pcnru scopul strategic dccit cclc diii vest, i nu crcdeau in
optimismul amcricanilor care susineau ca ncmii nu putcau intcrvcni
elicient Inainte dc a trece douã säptãmmni de Ia inceputul atacului.
Churchill era dispus sã protitc de iniluenta pcrsuasiv a
ambasadorului american pe lInga guvernul dc la Vichy. arniralul
Leahy, pcntru a obinc un climat politic i psihologic favorabil intrcgii
situatil. Dci era ,,dornic sã pñstrcze caracterul american a!
cxpcdiici” i, prin urrnarc, Sc arãta dispus sã mentina brIde
britanice ,,in fundal atita timp cit era posihil”, tia cñ nu va trccc
iieobscrvat faptul cã mare parte a navclorde transport, a sprijinului
aviatic i a forclor navaic vor fi britanicc; accste elcmente vor Ii
primele vizihilc, Inaintea forlclor tcrcstrc. El a prezentat aceste
aspcctc Inlr-un räspuns plrn de tact adresat lui Roosevelt. Ia I
septembric: ,,dacã victoria f?irã vãrsarc de sInge, care Intr-adevãr
arc ansc, iese cumva anapoda, va provoca tin dezastru militar cu
consecinte foarte Insemnate”. In continuarc, spunca:

,,In ciuda dificultätilor ni se pare vital ca Algerul sa fie ocupat

sirnultan cu Casablanca i Oran. Aici cstc locul ccl mai prietcnos
i ccl rnai adccvat unci reaclii politice favorabilc, cc se va dovedi
dccisivã pentru Intreaga Africa. A renunla Ia Alger de dragul unci
dcbarcäri prohlematicc Ia Casablanca ni se pare o dccizie riscantä.
Dacä datoritã ci gcrmanii ar ajunge sã ne-o ia Inaintc nu rnimai In
Tunisia, ci i In Algeria. efectele at fi lamcntabilc pentru toati
Mcditeraria”2.
Aceastä pledoarie pentru rnenlincrca debarcärii Ia Alger ca
pane a planului flu pomenca dc importana dcbarcãnilor ccva mai
Ia cst, mai aproapc de Bizerta, omisiunc i conccsic ate cãror

‘Churchill, The Second World War, vol. IV, p. 477.

‘Ihidein, vol. IV, p. 479—80.

410
consccintc s-au dovedit nefaste pcntru obinerca unul succes strategic
rapid.
La 3 scptcmbric, raspunzInd tclcgramei lul Churchill,
Roosevelt a acccptat sa lie inclusã i o dcbarcarc Ia Alger, sugcrInd
Insã ca trupele arnericanc sã debarce prirncle, ,,urmate dupa o orä
de trtipclc britanicc”. Churchill a acceptat irncdiat accastã solutic,
cu condiia ca rcduccrca 1orci alocate pcntru Casablanca sä poatä
asigura clicacitatca debarcãrii dc la Alger. Roosevelt a aprobat
accastä propuncre. dar Intr-o formä modiiicatä. El a sugcrat o
reducere de ,,o grupare rcgirncnarä dc luptã” la Casablanca i o
alta Ia Oran. pentru a asigura ,,zecc mu de oamcni hi Alger”.
Churchill i-a rãspuns printr-o altã tclegrarnä, datatã 5 sepiembric:
,,Acccptãm planul general militar propus de vol. Avein o mullime
dc trupe cxcclcni prcgMitc pcntru debarcare. Dacä VI SC pare
convcnabil, acestca pot purta uniforma voastrã. 0 vor lace cii
rnIndrie. Transportul maritirn va fi perfect”.
In acecai zi, Roosevelt i-a ráspuns prinlr-o tclegramã. care
coninca un singur cuvint: ,,Ura!”.
Trci zile mai tIrziu, Eisenhower a fixat ziua de 8 noicmhric ca
data a dcbarcärilor, dar a refuzat oferta liii Churchill dc a imbrãca
in unifonrie americane toatc comandourile britanice, dornic sã
pãstrczc aspectul american al acestor debarcäri. Churchill s-a
rcscmnat i a acceptat intIrzierca i modificarca planului. lntr-o
tclcgramä adrcsatà lui Roosevelt Ia 15 septcmbric, spunca: ,,Pe
ansamblul opcraiei Torta>>, cu toate aspcctcle ci militare i politice,
ma consider locotcnentul dtirnneavoastrã. Nu prctind decIt sã-mi
pot expune deschis punclul de vedere In faa durnncavoastrã”.
Telegrama cu ,,Ura!” trim isa de Roosevelt la 5 septembric a
pccetluit ceea cc bine a fost numitä ,,compctiia Lransatlanticã a
incercärilor”. Marshall a continuat totui sã-i cxprirne Indoielilc,
in timp cc supcriorul sãu politic iinediat, Henry Stimson, ministru
de Rãzboi, s-a plins preedintelui pentru hotlrIrca de a se dcbarca
in Africa de Nord.

‘Churchill, The Second World Wui; vol. IV, p. 488.

411
 HotãrIrca liii Roosevelt a pcrmis accelerarca detaliilor planului
in efortul prccipitat dc a rcmcdia decide icrgivcrsärii. Dar planul
contmea in sine consccintclc oricãrui compromis. DiminuInd ansc1e
unci victorli decisive rapidc In Africa dc Nord, accasta prclungca
divcrsiunca In ciortul alia1ilor in Mcdiicrana — aa curn au
rccunoscut i subliniat istoricii americani oticiali.’
In planul linal, debarcarca PC coasta Atlaniicului pcniru a
capiura Casablanca urma sä lie cfcctuatã de o Ibrä in intregime
americana, sub comanda gcneralului dc divizie George S. Patton.
Cci 24 500 dc soldati trcbuiau transportati de unitatea navalã de
oc apuscaná. condusü de contraamiralul I-I. Kent Hewitt.
Imbarcarea se flhcca in America — cea mai mare pane de Ia I-lamp-
ton Roads, Virginia — pe celc 102 nave, dintre care 29 erau nave
de transport.
Capturarca Oranului a fost incrcdintatã marii unitati operative
centrale, care cuprindea 18 500 de amcricani, comandatä de
generalul de divizic Lloyd R. Fredcndall. Escorta era asiguralã de
o for{ã navalã britanicã aflatã sub comanda comandorului Thomas
Troubridge. Aceasta a pornit din Clyde, i era alcätuitä diii
trupe americane aduse in Scotia i in Irlanda dc Nord Inca de Ia
inceputul lunii august.
Operaliunca impotriva Algcrului trcbuia cxccutatã de marca
unitate opcrativã rãsäritcanä britanicã, aflatã sub cornanda
contraamiralului Harold Burroughs. Foria dc asalt consta insä In
9 000 de britanici i 9000 de amcricani, iar comandantul accsteia,
generalul dc divizie Charles Ryder, era american. In plus, trupe
arnericane (circa 2 000 de soldati) erau i in putcrnicclc unitati de
comando britanicc. Accasta combinatic ciudatä a fost dctcrrninal
de speranta cã, punindu-i pe arnericani ,,In vitrinä”, francezii VOl
credc cã foria de asalt apartine SUA.
La 9 noiembrie, a doua zi dupã debarcãri, cornanda generaI

‘A se vedea, In special, analiza foarte pentinentã dinStrategic Pla,,

ningfor Coalition Warfare 194 1—1942 de Maurice Matloff i Edwin M.
Snell.

412
a,ti-upelor aliate diii Algeria a fost prcluatã de cornandantul noii
Arniate I britanice, gencralul dc corp dc arniatã Kenneth Anderson.
ForeIe de asalt pentru Oran i Alger au plecat din Anglia In
doua man convoaic; ccl mai lent a p01-nit C 22 octombnie, jar ccl
mai rapid patru zile mai tIrziu. Orarul a fost stabilit astfel IncIt sã
poatã trece sirnultan prin Strirntoarca Gibraltar in noaptea dc 5
noicmbrie. Dc acolo urmau sã lie acoperite de 0 parte a flotei
britanice din Mediterana, sub comanda amiralului Andrew
Cunningham. Simpla prezcna a marinci bnitanice a fosi sulicicntã
pentru a Impiedica Ilota italianã sã intervinã, chiari dupã deharcãri,
astfcl melt, aa cum remarca plin de regret Cunningham, putcmica
sa fortã a fost nevoitä sa ,,navighczc In ritrn lcne dc croazierã”.
Cunningham avca Insã o iiiuliine de trcburi, IntrucIt detinca funclia
dc Comandant naval aliat, sub comanda lui Eisenhower, i
rãspundea dc latura navalä a planului ,,Tora”. IncluzInd navelehazä
sosite mnaintea convoaiclor, Ia Inceputul lui octombnic, 250 dc
nave comerciale irnbarcaserã trupe din Anglia, dintre care
aproxiniativ 40 crau nave dc transport; forta navalã britanicã.
utilizatã ca cscortã i acoperire, se cifra la 160 de nave de räzboi,
(IC diferite tipuri.
Preludiul diplomatic al dcbarcãnilor a sernänat CU 0 poveste
polistã i un ,,westem’, cii interludii cornice, desfurate pe terenul
istorici. Robert Murphy, cful dipIomaiei amcricane in Africa de
Nord, Intreprinsese deinersuri suslinute pcntru a nctezi calea
dcbarcãrilor, sondInd discret opiniilc diferitilor o1ieri francczi care,
dupa toate probabi1itãle, putcau fi favorabili proicctului, sau chiar
dispui sã II sprijine. S-a bizuit Indeosebi pe gencralul Mast,
comandantul trupclor din scctonul Alger (i anterior eful Statului
major al generalului Juin, cornandantul suprcm) i pe gencralul
Hcthouart care comanda trupeic din sectorul Casablanca — dei
ectorul In ansamblu sc afla sub comanda amiralului Michelicr,
lucru pe care americanii nit 1-au tiut.
Mast insistase ca un rcprczcntant militar a! ali4ilor, cu functie
italtä, sã vin in secret Ia Alger pdntru a discuta planurile cu Juin
i cu ceilalti. Generalul Mark Clark (numit comandant suprem
idjunct pentru ac3iunca ,,Torta”) s-a deplasat cu avionul in Gibraltar,

413
Insoi( dc patru o1icri de stat major cu funcii clicic i de aculo cii
mi submarin britanic, 1-IMS Seraph (locotcncnt N. A. A. Jcwcll),
Ia o vilã dc pc coastã, situatã Ia circa 95 Km dc Alger. Submarinul
a ajuns in apclc de coastä in zorii zilci de 21 octombric, prea tirziu
ca Mark Clark i restul grupului s poatá debarca inainte de a sc
himina de ziuã. El a rämas in imcrsiunc pe durata Intrcgii zile.
Grupul franccz, nedument i dczamägit, a plecat acasä. Un mesaj
de pe submarin câtrc Gibraltar, rctransmis Ia Alger printr-un canal
radiofonic secret, a tcut ca Murphy i cItiva diritre francezi sa se
rcintoarcã Ia vilã in noaptea urrnãtoare. Grupul lui Clark a ajuns Ia
tarm in patru canoe din pinzä dintre care una s-a rästurnat in timpul
irnbarcãrii. Aliatii au lost cälauziti sprc locul intIlnirii de o lampã
aczatã la fercastrã. Cu o pãturã albã in spate.
Mark Clark 1-a informat pc Mast, fàrã sã-i dea amãnuntc, cã
o marc fortã americana se pregätca sa dcbarcc In Africa dc Nord,
sustinutã de forte britanice aerienc i navale, declaratic lipsitã de
sinccritate. In plus, din motive de securitate, flu a spus nirnic precis
despre momentul i locurile alcse pentru dcbarcärile aliatilor.
Accastã rCticenta cxagcratã vizavi dc un om care putea da uti
ajutor extrem de important s-a dovedit neinspiratã, dcoarcce nici
Mast i nici asociatii sãi flu putcau sä-i asigurc ragazul necesar
pCntru planificarea i aplicarea unor mäsuri de coopcrare. Clark 1-a
autorizat pe Murphy sä-l informeze pc Mast in privinta datei
dcbarcãrilor cxact Inaintca produccrii acestora, insä flu i punctele
prcväzutc. Oricuin era prca tIrziu pentru ca Mast sã-i poatã Intiinta
asociatii din Maroc.
Intrevederca a fost ?ntreruptã, temporar i dramatic, dc
aparitia suspicioasei politii franceze. Mark Clark i tovarãii lui au
fost ascuni la repezeala intr-o pivniã, In timp cc. po1iia
perchezitiona vila. La un moment dat, until dintre ofitcrii britanici
din trupele de comando, care dirijase grupul, a Inceput sa tucascA.
Ca sã-i trcacä tusca, Mark Clark i-a dat o bucäticä de gurnä do
mcstccat; ofiterul i-a mai cerut, spunInd cä flu avea nici un gust — la
care Clark i-a npostat: ,,Nici flu-i dc inirare, din moment cc o mestcc
de douä ore!” In ccle din urmã politia a plecat, dar exista riscul sä
se intoarcä. Clark i grupul sãu au dat din nou de bucluc la asfintit,

414
cmnd au inccrcat sã se reimbarce: pentru cä valurilc crcscusciä.
canoca s-a rästurnat i au lost PC punctul sã Sc Innece. 0 nouã
lcntativä, piiin limp inainte de revärsatul zorilor. a inccput in accIai
mod. dar pinã la urmã au rázhit printrc valuri i au ajuns cii bine la
suibmarin. A doua zi, an fost transferati C Un hidroavion, care i-a
transportat iriapoi, in Gibrakar.
Tot Ia accastã InIilnirc s-a mai discutat desprc alegerea clui
mai potrivit conducãlor franccz, capabil sä adune de partea Aliatilor
iorclc francczc din Af’rica dc Nord. Dci miii, comandantul
suprem. manif’cstase in particular o atitudinc favorabilã. avea to(ui
tendinta ,,sã o scalde” cit mai mul( timp posibil i sc arüta rezervat
cind era vorba sä ia o initialivã. Principalii comandan1i din
suhordinca mi nii aveau prcstigiul necesar i se aräEau Ia fel de
rezcrvati In priviiia adoptarii unor inãsuri opusc ttii ordinelor
guvcrnului dc Ia Vichy. Amiralul Darlan, comandantul suprcrn a!
tuturor forlelor supuse guvcrnului dc Ia Vichy i potcniaI cfaI
statului in cazul In care bãtrinul marea! Pëtain murea, ii sugerasc
liii Leahy, in 1941, i mai recent liii Murphy cã s—ar putca sã rupã
colaborarca cii Gcrmania i sã-i aducã pe francezi dc partea aliatilor,
cu condilia garantärii unui sprijin militaramerican su(icicnt de puternic.
Pentru Ca ficusc multä vrcmcjocul lui Hitler, aluziile lui flu inspirau
fliCi un fel de incrcdere. In plus, avea i vcdcri anti-britanice, care se
acccntuascrã dupä aciunca cnglczilor impotriva flotci franceze, la
Oran i In alte pãrti, dupa prabuirca Franlci In 1940.
Gencralul dc Gaulle a fost excius dintr-un motiv aflat la polul
opus: ncsupuncrca sa fatã dc Petain in 1940 i rolul jucat ulterior in
aciuni1c liii Churchill contra Dakarului, Sirici i Madagascarului riscau
sn-i determine PC ofiterii francczi care rãmIncau Icali guvernului de Ia
Vichy sä nui accepte conduccrca liii. (Chiar i cci care ardcau de
ncrábdare sã se scuLure.) Aceste considerentc subliniatc de Murphy
au lost adoptatc cii promptitudine dc Roosevelt, care înccpusc sä
inanifeste o neincrcderc profundä In raionamcntuI Iui de Gau1l, pc
care nui-l agrea din cauza aroganei liii.
Churchill, care sc nurnisc singur ,,locotenentul dumncavoastra”.
s-a plecat Ia vocea stäpinului, asifel melt dc Gaulle n-a

415
prirnit nici o informaie dcsprc proiect, Inaintc de a mnccpc
dcbarcárilc.
In aceste circurnstantc arncricanii, dc Ia prcedintc Injos, au
acceptat bucuroi pãrcrca gcncralului Mast i a asociatilor Iui,
conform cäreia gcncralul Giraud corespundea ccl mai binc functici
de conducãtor a! francezilor din Africa de Nord (dupã cum
comunicasc Murphy Inaintc ca intrunirca sã aibã bc). Giraud,
comandant de armatã in mai 1940, fuscsc buat prizonicr de germani,
dar izhutisc sã scapc in aptilie 1942, i sa ajungä In partca ncodupatä
a Frantci. ln schimbul Iromisiunii dc a sprijini autoritatca liii Petain,
i s-a pcrmis sä räminã. Giraud s-a stabilit In apropicre de Lyons de
tinde, dci sub pcrmancntä supravcghcrc, a intrat in bcgãturä cii
multi ofitcri, atit din Franta cit i din Africa de Nord, carc
Irnpärtcau dorinta liii de a organiza cu ajutorul americanibor o
rcvoltã impotriva ocupaniIor. Punctul de vcdcrc promovat dc
Giraud a fostexprimat intr-o scrisoare adrcsatã unuia dintrc sustinãtorii
saL gcncralul Odic: ,,Nu dorim sã ne elibcrczc americanhi; vrcm sä nc
ajutc i sã ne clibcrãrn singuri, ccca cc cste cii totul aitceva”. In plus,
cu ocazia tratativelor particubare cii americanii, Giraud a ccrut printre
altebe, sã tic numit comandantul suprcm al trupclor aliatc PC tcntoriul
francez. Din mcsajul pnmit a Inteics Ca prccdinteIe Roosevelt i-a
acccptat conditiilc. Eisenhower. care nu tia nimic, a rãmas surprins
in momcntul in care Giraud a sosit in Gibraltar pcntru a se Intilni cu el
Pc 7 noicmbric — In ajunul dcbarcãnlor.
Giraud fusese preluat dintr-un punct de PC coasta sudicä a
Frantci de acclai submarin britanic, HMS Seraph’ care lb

‘Din motive politice, Giraud ceruse ca o navã americana sã fie trimisã

pentru a-! transporta. Cererea sa a lost rcspectatã prin plasarea subrnarinului
HMS Seraph sub cornanda nominalä a unui ofiter de marina american,
capitanuL JerauLd Wright. La bord avea un steag american care, la nevoie,
pulea fi arborat. Giraud era Insotit de fiul säu i de doi tineri ofiteri de stat
major, dintre care unul, capitanul Andre Beaufre, jucase un roL influent In
plãnuirea acestei actiuni dramatice menite sã Intoarcã armata francezA
Impotriva nerntilor. Ulterior, atit Wright cIt i Beaufre au fost promovai In
functii Inalte In cadrul armatelor br, cit i In structura de comandä NATO.

416
lransportasc PC Mark Clark in misiunca sccrctã de PC coasta
algcriana. A fost apoi transfcrat pe tin hidroav ion, i transportat In
(libraltar. Ajtins acolo, a rämas uluit aflind cã dcharcãrile aliatilor
In Africa dc Nord urmau sa aibä bc a doua zi dirnincatã dcvrcrnc
— lui I SC SUSCSC cä crati prcvãzute pentru luna urmãtoare — i, cä,
in rcalitate, cornanda trupebor se afla in rnIinile lui Eisenhower.
Aceastä si1uaie a gcncrat o controversa aprinsã, in care ci a racut
caz dc gradul superior pe care-I avca, precurn i tic asigurarile
prirnitc. El a atirmat cã acccptInd once altã func!ic in afara celci
de comandant stiprem Inscrnna sa renune Ia prestigiul ãrii sale i
al sãu personal. Diminca!a, cind discutiilc s-au reluat (pe
noicmbrie), a acceptat situatia, dupã cc i s-a conhirmat fiptul cã
va Ii conducãtorul fortebor i al administratici francczc din Africa
de Nord. Promisiunea a fost data uitärii curind, dcoarccc
eficacitatca i atunrile amiralului Darlan i-au dat accstuia intlictatca.
Aducmnd ,,Tora” libcrtátii francezibor din Africa dc Nord,
ainericanii rcalizascrã o surprizã prea mare chiar, dcoarece au
semänat con fuzia In rindurile prictenibor i sustinatori lot br, rnai
rnult decIt in tabära inamicului. Cobaboratorii br francczi an fost
prini ncprcgãtii I nit si-au putut aduce o contribuic cficicntã la
atcrncrea unci cal libere. In plus, ocul provocat de invazia subitá
i-a fãcut pe majoritate? comandantibor francezi sã rcacioneze curn
era Iircsc, i in conformitate cu lealitatca lot fatã de autoritatea
iegitirnä, intruchipata de marealub Petain. Iatã de cc, initial,
dcbarcärilc au IntImpinat rczisten(ã (Ia Alger nh a fost atit de durã
ca Ia Oran i Ia Casablanca).
La Casablanca, generalul Bcthouart, a primit in seara zilci
de 7 noicrnhrie, un rnesaj care-b anunta cã dcbarcarca va avea bc
la ora 2 am., a zilci dc 8 noicmhrie. El a trirnis irncdiat dctaamentc
pcntru a aresta Comisilie germane de anmstitiu i si-a plasat ofileni
pe plaja de Ia Rabat, Ia 80 Km mai Ia nord, pcntm a-i mntimpina pe
amcricani. Bethouart presupunea cã americanii vor dcbarca acobo,
dcoarccc In zona rcspcctivã ci nut avea baterii de apãrare pe coastä,
Ian oraul era sediul guvcrnului francez din Maroc.
Dupä accste mäsuri prcliminarc BOthouart, In fruntea until

417
batalion, a ocupat Cartierul general al armatci de la Rabat, i I-a
evacuat sub cscortü pe comandantiil armatci. Bcthouart ic-a trim is
mesajc gciicraluiui Noguôs, care rãspundea de Maroc (fund i
comandatul suprem) i amiralului Michelier, informindu—i cä
amcricanii crau pc punctul dc a debarca i cã Giraud va sosi pentru
a prcalua comanda in Intreaga Africa dc Nord francezä. ci urmInd
sã comandc armata din Maroc. In scrisoarc, ii ruga pc Nogués i
Michelier sã Ic pcrmitñ amencanilor sa dcbarcc frä a mntImpina
rezistciflä sau, macar, sä nu se amcstccc pInã in momcntui pc
care-I considcrau favorahil pentru a accepta acel fail accomili.
Nogucs a inccrcat ,,sã o scaide” pinã ct situatia se mai
clarifica. Spre deosehire de ci. Michciier a actionat cii
promptitudine. Avioancle i submarincle sale de patrularc nu
repcraserä armada pinã Ia Iãsarea intunericuiui, aa cã a tras
concluzia prea gräbitã Ca sc amägisc sau fusese tras pe sfoara.
Sigurana cu care Michelier a afirmat cã in largul coasici nu fuscse
zãritã nici un fcl dc forã armatã importantä i-a impresionat pe
Nogucs intr-atit, Inch chiar dupã cc i-au parvenit primeic rapoarte
privind debarcarca, Ia scurt timp dupã ora 5 am., a crezut cã c
vorba de nitc simple raiduri de comando. In consccintä, a adoptat
rapid o poziic anti-americana, a ordonat fortelor franceze sä
Impiedicc debarcãrilc, i 1-a arcstat totodatã pe Bcthouart, sub
mnvinuirea dc trãdarc.

Principala dcbarcarc a liii Patton a avut bc Ia Fedala, 20

Km nord de Casablanca, i a fost Insotita dc alteic, sccundarc,
Ia Mehdia, 90 Km mai Ia nord, i Ia Safi, 225 Kin sud dc
Casablanca. Fedala oferca cclc rnai potrivite plajc pcntru a
deharca in acel ora i in portul SãU puternic apãrat — ccl rnai
mare i mai bine echipat dc pc coasta Marocului Ia Atlantic.
Mehdia a fost aleasä i pentru cä era cci mai apropiat toe dc
debarcare pentru tcrcnul de aterizarc de Ia Port Lyautcy,
singurul aeroport diii Maroc cc dispunea de o pistä din beton.
Safi a fost ales fiindcã o fortã aflatã acolo putea para o
intcrvcntic Ia Casablanca a puternicei garnizoane franceze din

418
oraul Marrakcsh. In plus, accastã localitatc avea un port in
care puteau Ii dcscärcatc tancurile mijlocii — dcoarecc noilc
LST (Landing Ships Tank) flu au fost gata Ia timp pentru ,,Tortã”.
La 6 noicmbric, in (imp cc armada americana se apropia de
coasta riarocu1ui, dupã o traversare pe Ufl ocean linitit. s-a raportat
cä in zonã marca era agitatä, jar prognoza pdntru 8 noicrnbric
vorbca dc valuri marL care vor lace imposibilä once debarcare.
Curn rneteorologii amiralului Flcwitt au prczis cã furluna va trece,
arniralul a hotärIt si-i asume riscul i sa continue planul dc
debarcare pe coasta Atlanticului. In 7 noicmbric, marca a Inceput
S Sc mai Iinitcasä. iar In ziua de 8 a dcvcnit calmã. prczcntInd
doar o hula moderatã. Totui, din cauza lipsei de expcrienä s-at,
petrecut multe accidcnte i IntIrzicri.
Lucniiile au rncrs, insä, mai binc dccIt prezisese Patton intr-un
discurs tipic. bombastic, ,,foc i parä” la ultirna intrunire dinaintea
Imbarcãrii, cInd lc spusese cã sofisticatele planuri de dcbrcarc se
vor duce de nIpã ,,In prirnele cinci minute”. El a rnai declarat:
,,Niciodatã In istorie flu s-a mai pomenit ca marina militarã sã
debarce o arrnatä Ia momentul i locul prcvãzut. Dar, dacä voi
rcuii sa ne debarcali macar Ia vreo optzcci dc kilornetri dc Fcdala
i Ia o säptãrnInã de Ia ziua fixatä, cu unul porncsc inainte i cItig”.
Norocul a fost cá starca de confuzie i de ezitare In rindurile
francezilor a fost atit de mare, incIt valurile dc contingente debarcate
au ajuns cu binc la mal Inainte ca tirunilc apänãtonilor sã devinã Cu
adevãrat pnimcjdioasc. Dc altfel, se luminase suficient pentru ca
tunurile marinci amenicane sa poatã invinge bateriile dc coastä.
Probleme s-au ivit, insä, Ia nivelul capului de pod format dupä
debarcare i a cxtindcrii Iui, datonitã Iipsei dc cxpenicnä i a
harababurii cc domnea in rindurilc detaamcntelor armatci aflatc
pe ãrm. Patton si-a schimbat tinta criticii sale: atit trupclc, cit i
bãrcilc, fusescrä suprasolicitate. Dci Inaintarea spre Casablanca
a demarat a doua zi, neintImpinind nici o opoziic scrnnificativä, ca
s-a opnit brusc din cauza Iipsci dc echipament. Acesta se stivuia
pe plaje, dan nu ajungea in faã Ia unitãlile de lupta. Nici in a treia
zi nu s-a progncsat pnca mult. S-a inncgistrat i o intensificare a

419
opoziici, astfcl cã pcrspcctivclc au devenit sumbrc.
Situaia ar fi putut deveni i mai gravä, dacã amcninarca
francezilorpc marc n-ar fi fost anihilatã din prima zi, printr-o bätãlic
in zona Casablanca. Bãtãlia a Inceput puin Inainte dc ora 7 a.m.,
cmnd batcria dc coastã de la Cap El Hank i Jean Bar! (cca mai
noua navã de linic francczã. Inca nctcrminatä, Sc afla In dana) au
dcschis focul asupra grupului dc acopcrirc al contraamiralului R.
L. Giffen, caic includca nava dc linic Massachusetts, douä
cruciãtoarc grclc i patru distrugatoare. Acestea nu au sufcrit
nici o picrdcrc, dei citcva lovituri au fost Ia un pas de a-si atingc
tinta. In schirn-b, riposta br a fost sulicient dc putcrnicä pentru a
amuti tcrnporar tirurile francczilor. Din pãcatc, impliciiidu-sc prca
activIn aceastä actiune, amcricanii au neglijat sarcina de a bboca
in acca zonä restul navclor franceze. PInä Ia ora’9 a.rn., un
cruciätor uor, apte distrugatoarc i opt submarine izbutiserã sa
se strccoare din inccrcuirc i sã fuga. Distrugätoarclc s-au Indreptat
spre Fedala, unde navcbc dc transport aincricanc carc ,,plutcau ca
ratcie”, rcprczcntau o pradã uoarã. Din fcricirc, navele francczc
au fost obligate sä sc rctragä sub atacul lansat de un cruciätor
grcu, un cruciãtor uor i douã distrugätoarc, trimisc Ia intcrccptare
de amiralul Hewitt. Apoi, tot Ia cererea lui, grupub de acoperire si-a
fcut apariia Ia fata locului, pentru a tãia retragerea francczilor.
Datoritä unor manevre iscusite, la care s-au adäugat perdelcic de
fum i efectul derutant al unui atac dc sustincre lansat de submarine,
francezii au rcuit sa scape din copleitoarea conccntrare de
foc, pierzInd un singur distrugator. Apoi, cu un noui efort croic, au
Incercat sã ajungä in zona navelor de transport. In aceastã a doua
confruntare, a mai fost scufundat un distrugator. Dintre cele opt
nave franceze una singurã a revenit In port fàrä a Ii avariatä, unde
fuscscrã scufundate alte douã nave, iar ceiclalte, gray avariate dc
bombardamente.

Cu toate acestea, rezultatul ostilitätilor flu a fost decisiv.

Batcriilc de Ia El Hank i tunurile de 15 toli de pe Jean Bar! au
intrat din nou in actiune, in vrcme cc naveic americane consumascrä
atIta munitie, melt n-ar Ii fost in stare sã respinga navelc de razboi

- 420
francczc cu baza Ia Dakar dacä acestea si-ar fi (cut apariia, aa
CLI)fl Sc anticipa.
Din fcricirc, situatia la Casablanca pe Intrcaga coastä a
Atlanticului s-a schimba In mod liotärItor datoritã cvcnimcntelor
politice care s-au pctrccut Ia Alger. Aid, spre sarã, gcneralul
Nogucs a allat cã autoritäiIc franceze, condusc de amiralul Darian,
ordonascrä Ia 10 noicmbric Incctarca luptelor. Nogucs a actional
cu promptitudinc Ia’allarca accstci inforiiiaii ncconhirmatc i a
ordonat subaltcrnilor sä opreasca once actiune i sä atcptc un
eventual arm istitiu.

Intre timp, dcbarcãnilc amcricanc de Ia Oraii se confruntascrã

cu o rczistcnã mull mai serioasã dccIt cca IntIinpinalä de manca
unitaic opcrativã din zona Casablanca. In ciuda accstui fapt, s-ati
mnregistrat actiuni dc coordonarc i dc cooperare rcmarcabilc Intre
marca unilac opcrativã americana i fonta nava[ä bnitanicã, care
i-a adus i i-a dcbarcat pe arnenicani. In plus, vIrful dc lance al
irupelor arnenicanc, Divizia I infantenic, sub cornanda gcncralului
dc divizie Terry A lien, o forrnaic de Iup(a excelent prcgãtitã, era
sprijinitã i dcjumätate din Divizia 1 blindatã.
- Conform planului, portul i orau1 Oran trcbuiau cucenitc
pnintr-o dublã Invãluirc — douã din unitãilc combatante ale lui Terry
Allen urmau sã dcbarce pe plajele din Golful Arzcu, Ia 39 Km
spre est, In limp cc a trcia (condusã de gencralul de brigadä
Theodore Roosevelt) aborda plajele de Ia Les Andalousese, Ia
22 Km vest dc ora. Apoi, o coloanä de blindate uoare urnia sä
inaintcze spre interior, dinsprc capul de pod de Ia Arzcu, iar o alta
ceva rnai mica sä inainteze de Ia Zedjar, atlat la 40 Km de Oran,
pentru a captura terenurile de aterizare din sudul oraului i a-I
incercui pnin Spate. Izolarea Oranului prezenta importanä maxima
deoarece, aa curn se estima, garnizoana alcätuitã din 10000 de
soldati Ii putca dubla numãrul in douäzeci i patru de ore cu Intänini
sosile de Ia posturi aflate In interiorul tcritoniului, departe de mare.
Operaiunea a debutat satisfácàtor. La lãsarea serii, in ziua
dc 7 noiembnie, convoiul trecuse de Oran, Indreptmndu-sc sprc est

421
pentru a-I induce in eroare pe inarnic. Apoi, la adápostul
intunericului, ci a fácut cale Intoarsä. Dcbarcãrile ati Inceput conform
orarului (ora I dirnineata), Ia Arzeu, cu 0 jumãtate de orã
?ntIrziere Ia Les Andalouses i Ia Mersa Bou Zedjar. Surpriza a
fost totalä — nici un fel de rczistcnã. Dci apãrarea accstei fiii
era asiguratã dc 13 baterii de coastä. nu s-au Inregistrat focuri
puternicc mnainte dc a sc lurnina de ziuã i dupã accea tirurile flu au
produs avarli prea man, multuniitâ spniinilui naval clkacc i
carnuflajului creat de perdelcie dc fum. Pc ansamblu, debarcarca
i dcscärcarca au decurs Thrã problerne, dar destul de lent din
cauza supramncãrcärii ostailor (fiecare transporta un echipament
de aproape 40 Kg). Tancurile mijlocii aduse cu ajutorul navelor dc
transport au fost descärcate pe chei dupã capturarea porului de
la Arzcu.
Singura ripostã durá a survenit cInd s-a Inc’ercat ocuparca
portului Oran prin asait direct, pentru a preIntImpina sabotarca
instalatiilor i a navelor ancorate acolo. Douä mici cutere bnitanice,
HMS Halnev i Hart/and, Incärcate cu 400 de soldati amenicani,
Insotitc de douã alupe de asalt. an fost folosite pcntru realizarea
acestui plan indrãznet. pe care autonitätiie navaic americane U
taxaserã drept imprudent. Si, din pãcate, au avut dreptate. S-a
stahilit ca Inceperca misiunii sã aibã bc Ia douã ore dupa ora I-I, In
momentul in care francczii intraserä deja in alcrtä din cauza
debarcãrilor. Dci s-a arborat un mare drapcl american, francezii
n-au renunrat Ia riposta violntã cu tiruri susinute, care au avariat
ambele cutcre, au ucisjurnätate din echipaje i din soldati, rcstul
rãniti, find ftcuçi prizonicni.
Inaintarca din capeteic de pod de pe plaje a inceput In junil
orci 9 a.m. CunInd dupã ora 11 coloana de blindate uoarc a
cobonelului Waters, de la Arzeu, a ajuns Ia acroportul Tafaraoui i
un ceas mai tIrziu raporta cä teienui de aterizare putca pnilni
avioanc din Gibraltar. CInd coioana a cotit spre nord a fost nevoitã
sãse opreascã inainte de aeroportul La Sénia, ca dc aitfel i
coloana coloneiului Robinctt, de Ia Mersa Bou Zedjar. Inaintänile
convcrgente ale infantcrici, vcnind dinspre Arzcu i Les Andalouses,

422
s—au iinpilmolit i dc in fata rczistcnci Intimpinate in apropiere dc
Oran.

A doua zi nu s-a progresat prea mulL dcoarccc rezistenla

francezilor a devenit mai durL jar un contraatac PC 1ancul capului
dc pod de Ia Arzeu a intors PC dos tot planul dc opcraii. Accasta
s-a datorat cxagcrãrii pcricolului, din cauza unor rapoarte pan icardc
care 1-au determinat pe gencralul Fredenhall sñ dcturnczc 1orc de
la alte misiuni. Dupä—arniaza, cInd acroportul din La Senia a lost
capturat, majoritatca aeronavelor liancczc dccolascrä dcja san
nu putcau Ii folosite din cauza persistent u liii hombardament dC
artileric. Un atac concentric spre Oran a lost Inlrcprins in a (ucla
dim incaã, dupã cc noaptca fuscscrã dcpaitc o scric de insulc de
rczistcnã aflate PC cäile de acces. Atacurile infantcrici lansate
dinspre est i vest au fost din nou stävilitc, dar au sustras atentia
apãrãtorilor, in (imp cc grupuri de avangardä ale celor douä coloanc
dc blindatc uoarc an inirat in ora dinsprc sud tarã si Intimpine
rczistcntä, i au Inconjuratcarticrul militar franccz Inainte de arniazä.
Ca urmarc, francczii au acceptat S sc predca. in cele (rci zilc de
luptã PC uscat, amcricanii au avut inai pun de 400 de morti i
räniti, jar francczii un numär i mai mic. Accstc pierderi uoarc i
rezistenla tot rnai slabä din ijitima zi au lost determinate de faptul
Ca la Alger se purtau deja tratative.
Dcbarcärilc dc Ia Alger dccurscscrã mai uor datoritä
comandantului local, gencralul Mast, i asociatilor säi. Dc fapt,
rezistcnta a fost in general rcdusä, cxccptind cazurile in care s-a
mncercat foilarea unci intrãri timpurii In port, ca la Oran.
0 navä dc transport, USS Thomas Stone, a fost tcinporar
scoasã din luptä, In zoril zilci de 7 noiembric, de o torpilä trasä dc
pc Un submarin, Ia 240 Km dc Alger. Acesta a fost singurul incident
ncplacut pctrccutIn apeic Mediteranci In timpul transportärii
oamenilor. Cele cItcva avioane inamice de ccrcetare au reperat
apropicrca convoiului, dar nu s-a lansat nici un atac aerian Inaintc
ca navele sã Intoarcà spre sud. cãtre plajelc de dcbarcarc. Un
grup a debarcat linga Cap Matifou, Ia circa 25 Kin cst dc Alger,

423
aittil lInga Cap Sidi Fcrruch. la 1 6 Km vcst dc ora, jar tin al trcilca
grii Ia 1 6 Km mal Ia vcst, lIngã Castiglionc. Din motive dc ordin
politic. dcbarcãrilc din apropierca Algcrului au fost fcutc de trtipc
americane, in combinatic en cIteva comandouri britan ice.
Principala dcbarcarc britanicä s-a produs pe plajele atlate
mai spre vest, IIngä Castiglionc, la ora unu noaptea i a continual
lara incidente, in ciuda plajelor accidcntate i primejdioasc. Trupelo
franceze. aflaic Ia mica distanlã de marc, an dcclarat cã fuscscrä
instruitc sñ nu optmã rczistenä. La acroportul dc Ia RI ida s—a ajtins
Ia ora notia.

in estul Algcrnlui, dcbarcãrilc s-au produs cu oarccarc

mnIrzicre i confuzie, dar absenla oricärei opozitii ic-a permis
atacanlilor sä se rcgrupczc.
Aeroportul Maison Blanche a fost ocupat Injurui orei 7. dupa
o rczisWntã sirnbolicã (fuscscrä trase citeva focuri). Inaintarca
propriu-zisã spre Alger a IntImpinat Insa o ptitcrnicä rczistcnä Intr-un
sat, treccrca fund hlocatã de prezeiia a trci tancuri francezc.
Bateria de coaslã de Ia Cap Matifou a refuzat i ca sä capituieze.
Au fost nccesare douä bombardamente efectuate do artilcria

marinci i de bombardicrc In picaj pentru ca francczii sã ccdczc.

Incercarca de a ma cu asalt portiil Alger a mcrs i nT’ai prost.
Pentru accastã aciune au fost folositc douã distrugatoare britanicc,
Broke i Malcolm, sub pavilion american, avInd la bord un batalion
american do infanteric. Conform pianului, intrarea In port trcbuia
sa aihä bc la trei ore de la debarcare, cind so presupunca ea
aparatorii Sc vor fi retras, dci flu so obtinuse acordul br In accst
sens. In rcalitatc, distrugãtoarele au fost Intimpinatc do tin tirputemic
cirid s-au apropiat de intrarca in port. Malcolm, iovit gray, s-a retras.
La a patra Incercarc, Broke a izbutit sã trcacã dc barajul dc foe ai
apãrãrii, a acostat la un chei i tmpele an debarcat. lnstalatiiic an
lost ocupate färä sã Sc Intimpinc rezistenta dar, in jurul orei 9,
tunurile an Inceput sã tragä. silind distrugatorul Broke sã Sc retragä.
Trupclc debarcate au fost Imprcsurate de francezi i obligate sã
SC predea dupä-amiazä, deoarece rãmscscrä trã munitii i flU Sc

424
Intrcvcdca posibililatca vrcunui ajutor. Tirul francczilor nu vizasc
nimicirea irupclor debarcate, ci oprirca br.
Debarcarea Ia vest de Alger. In apropicre de Cap Sidi
Ferruch a Inrcgislrat o IntIrzicrc i o confuzie mull rnai marl. 0
scric de nave de debarcarc s-au rãtãcit i au nimerit mai la
vest, pe plajeic britanice. Pc o poriunc de coastä de peste 25
Km s—au imprtiat clcmcntc diii toatc hataiioancle. Multc
dintrc navclc de dcbarcarc au sufcrit avarii din cauza rcsacuiui
sait alt inlIrziat datoritü unordcfcctiuni mccanicc. Din fcricirc,
trupeic s-all bucurat de o primirc prictcnoasä saii ccl putin
pasivã, dcoarccc a fost acolo Mast i citiva dintre ofitcrii sãi.
Dupã o reorganizare fãcutä In pripã, coboanele pornite spre
Alger au intImpinat pe parcurs rczistenà. Aceasla s-a datorat
faptiilui cã Mast fusese schimbat din functic, ordincic sale de
cooperare fuscscrä anulate, iar trupele francezc prim iscrl ordin
dc a se opune inaintãrii aliatilor.
Colaboratoni aliatilor i-aujucat rolul rcmarcabil de bine, avInd
in vedcre dificu1tälc pricinuite de faptul cä dcbarcarca ic-a fost
adusã Ia cunotintä in ultiinul moment, fãrä a Ii Sc prcciza puncicle
undc aceasta se va produce. Planurile pe care ic aveau pentru a
sprijini o ascmcnea dcbarcare all fost pusc in practicá cit
promptitudine. Dc-a lungul coastci s-au aflat ofltcri pentru a-i
IntImpina i a-i cäläuzi pe americani, punctcle de control au fost
ocupate dc grupuri organizate, serviciile tclefonice in mare parte
blocate, cartierul general al poliici i sectiilc periferice ocupate,
dcrnnitarii care nu vcdeau cu ochi buni accste actiuni Inchii, jar
statia radiofonicä preluatä pentru a permitc un comunicat radiofonic
f’ácut de Giraud sau In numele säu, care urm’ i fle decisiv. Pc
scurt, pmna la producerea efectivä a debarcãrilor, colaboratorii au
luat toate mãsurile pcntru a paraliza once opozitie. Ei au reuit sã
pãstreze controlul asupra oraului pInä in jurni orci 7 am. — mai
mult chiar decit estimascrã ca fund necesar. Din pãcate, Inaintarca
prca ientà dinspre plajeic de deharcare a dat orarui peste cap.
La ora 7, iii lipsa americanibor, limitcie influentei
colaboratorilor asupra compatrioilor br au devenit manifesie. in

425
plus, cind au difuzat tin apel radiofonic in numclc lul Giraud, care
flu SOSISC nici ci. au constatat cä cfcctul asupra popuIaici a fost
atIt dc slab, IncIt colahoratorii aliatilor si-au dat scama cã
supracstimascrt influcna numclui sãu. Cur md au inceput sä piardi
controlul asupra situaici t au lost inliturati sati arcstati.
Intro timp. Ia un nivci rnai malt Sc dcsf’àurau discuii
hotärItoarc. La ojum(atc dc orä dupä miezul nopii, Robert Murphy
sosise Ia gencralul Juin pcntru a-I anunta cä forte zdrohitor dc
puternice urmau sk dcbarcc in zonã i Ii Indcrnnasc en insistenta
sã Ia mãsuri irncdiatc pcntru a nu sc organiza nici un fel dc
rCzistcnta. Murphy I—a in format cã accstc forlc vcncau Ia invitaia
liii Giraud, pentru a ajiita Fian(a sà so ciihcrcze. Juin nut s-a arätat
dispus sa acccptc prciiiarca eonduccrii dc cãtrc Giraud i n-a
considcrat autoritatca accstuia ca sulicicntã. El a spits cã ccrcica
trcbuia adresatã amiraluilui Darian care, din intimplare, sosise la
Alger, pentru a-i vcdca fiul gray boinav. Darlan a fosttrczit printr-un
apel tclefonjc i rugat sã vinã Ia vila liii Juin pentru a primi tin
mcsaj urgent dc Ia Murphy. 0 data sosit, I s-a adiis la cunotin1ä
atacul irnincnt. Prima liii reaclic a fost plinä de furic: ,,$tiam cu C
cnglczii sInt tImpii, dar Ii crcdcarn rnai intciigcni pe arnericani.
Inccpsa crcd cã faceti i voi la fel dc multe prostii ca I ci”.
In cele din urrnã a acceptat sã-i trirnitä un mcsaj radio Ionic
rnarealu1ui Petain, pentru a-i raporta situatia i a-i cere autorizaia
dc a aciona in numele liii. Intrc timp, vila fuscse Inconjuratã de o
gruparc inarinatã dc francezi advcrsari ai guvernului de Ia Vichy,
astfei incit Darlan sc afla, practic, sub pazã. N-a trccut insä prca
muit timp i gruparea a fost pusa pc fugä de un dctaarncnt dc
gardes mobiles, care i-a arcstat pe Murphy. Apoi, Darlan i Julin,
aruncInduii priviri bánuitoarc, au pornit spre cartierul general din
Alger. Dc aici, Juin a actionat pentru a rccäpäta controlul,
clibcrIndui-i pe gcncraiul Kocitz pe aiti ofiteri arestati, InchizIndu-i
in schimb pe Mast i pe asociatii iui. Darian i-a trimis, totui, o
nouä tclcgramã marealu1ui Pctain, exact Inaintc de ora 8 a.rn.
,,Situatia Sc InrãutatctC, iar apãrarca va ft in curind Infrintä” —
sugcrindu-i astfci Ca ar ft Ine1ept sä se piece in fata accstci force
majeure. Rãspunsui lui Pctain a fost aflrmativ.

426
 Irncdiat dupã ora 9, Insãrcinattil CU afaceri arnçrican Ia Vichy.
Pinkney Tuck, sc duscsc Ia Pëtain pcntru a-i mnmina scrisoarca lul
Roosevelt in care i se ccrea sã coopcrcze. Petain i-a dat (1 scrisoarc
dc rãspuns, pe care o avea pregãtitã. cxprimIndu-i ,,uirnirea i
tristclea” provocate de ,,agresiunca” americana i In care declara
cã Frana se va impotrivi atacãrii irnperiului ci chiar dc niStc vechi
pricteni. ,,Accsta c ordinul pe care II dati”, a precizat ci. Lui Tuck,
insã, atitudinea generalului nu i s-a pãrut durnãnoasã i n-a sesizat
nici urrnã de tristcte. lntr-adcvãr, comportamentul liii lãsa impresia
cã rãspunsul formal era rnenit, de fapt, sã calmeze suspiciunile
nemilor i sa excludã amestecul br. Citcva ore rnai tIrziu. Insã,
Picire Laval, prirnul ministru, a acceptat (Ia insisteiflele liii Hitler)
un sprijin aerian german. In aceeai searã puterile Axei pregãtcau
deja trupe pentru a fi trimise In Tunisia.
In acest timp. Darlan, pe propria-i rãspundere, dãdusc ordine
trupebor i navelor franceze din zona Alger sã Inceteze focul. Dci
acest ordin nu se aplica in zonele Oran i Casablanca, Darlan l:a
autorizat pe Juin sã conceapä un ordin pentru intrcaga regiune. In
plus, s-a convenit ca Ia ora 8 p.m. controlul asupra Algcruiui sá fic
transferat americanilor pentru ca aliatii sa poatã utiliza portul in
zorii zilci de 9 noiembrie.
In dupã-amiaza zilci de 9 noicmbric au sosit Mark Clark,
pentru a conduce tratativele necesare i Kenneth Anderson, care
urma sä preia cornanda trupelor aliate In vlerea inaintärii in Tunisi
. Ceva mai dcvreme a sosit i Giraud. ConstatInd Ca nu se
bucura de primirea scontatã in rIndul compatrioi1or cu funcii
mnalte, s-a retras ba o familie care iocuia Intr-un bc mai izolat.
Mark Clark rcmarcä, plin de umor: ,,Practic, parcã a intrat In
pãmInt”. Totui el si-a tcut apariia a doua zi dimineatã la prima
consfihtuire a lui Clark cu Darlan, Juin i principalii br subaltemi.
Cu aceastã ocazic, Clark I-a presat pe Darlan sa ordonc
Incetarea irnediatä a focubui in toatã Africa de Nord francczä.
Cind acesta a ezitat. argumentInd Ca trimisese tin rezurnat ab
condiiibor cerutc la Vichy i cä trebuia sä atepte un mesaj de
acobo, Clark a inceput sa batã cu pumnul in masã i 1-a anuntat cä

427
11 va pune pe Giraud si dca acest ordin. [)arlan i-a atras atcnia Ca
Giraud nit deinca autoritatca ncccsarä i nici nit prezenta sulicientä
prestantã.in plus. a dcclarat Ca tin ascrncnca ordin ,,ar duce Ia
ocuparca irncdiatä de cãtrc germani a sudului Franci” (previziunc
cc s-a adeverit curInd). Dupã alte cIteva replici dure inso!itc de
bätäi cii puninul in masä, Clark i-a pus in vedere liii Darlan cã va
Ii arestat dacã nu va da ordintil cerut. Clark posasc o garda
Inarmatã in jurul clãdirii. Dupä o scurtã consultarc cii stalul sãu
majoI Darlan a acccptat accst ultimatum, lar ordinul sãu a lost
transmis Ia ora Il .20 am.
Cind tirca a ajuns la Vichy, prima reactic a liii Petain a fost
aceca dc a aproba gestul liii Darkin. In momentul in care Laval, in
drum spre Minchcn Ia chemarea ku 1-litler, a aflat cc sc intimplase
1-a sunat pe Petain i 1-a convins sã dezavueze ultimatumul liii
Darlan, La iiiccputul dupñ-amiczci. Clark a primiJ informatii cã
Vichy a respins arrnistiiu. Cind Clak i-a comunicat vcstca, Darlan
a spits abätut: ,,Nii-rni rãmInc dccIt sä revoc ordinul scmnat azidirñinea
ã’. Clark a ripostat: ,,Nici vorbã dc aa ceva. Nu va cxista
nici o rcvocarc a accstor ordinc i, ca sã flu mai sigur, am sä Va
arcstez”. Darlan, caic sugcrasc deja aceastã solue, a acccptat-o
i i-a räspuns liii Pctain: ,,lmi anulez ordincle i ma constitui
prizonicr”. Anularca era doar pentru Vichy i pcntru urcchilc
neintilor. A doua zi, sub presiunile vcnite din partca lui Hitler via
Laval, Petain a anuntat cã toatã autoritatca in Africa dc Nord
fusese transfcratä de Ia Darlan La Nogucs. nit Inaintc dc a-i trimite
Iui Darlan un mcsaj secret in care Ii spunea cä dezavuarea fuscse
ficiitä sub presiune germanã i Impotriva propriilor sale dorinte.
Aceste subterfugii impuse de situa(ia criticá din Franta nu risipcu
starca de confuzic care domnea in rindul comandantilor francezi
i in general in rIndul popuIaici din Africa dc Nord. Hitler Ic-a dat
o ,,rnInã de ajutor” clarificInd situaia pun ordin 111 dat fortelor sale
de a invada partea neocupatã a Frantci care, prin acordul de
armistitiu din 1940, rãmãscsc sub controlul guvernului de Ia Vichy.
In 8 i 9 noiembric, Vichy blocase ofertele de sprijin armat fäcute
insistent de Hitler, lormulind rezerve care n-au fcut decIt sa-i

428
rnãreascã suspiciunea. La 10 noicrnbric, Laval a sosit la MUnchen
pentru a da ochii cu Hitler i Mussolini. Hitler a insistat ca porturlic
i bazele aeriene din Tunisia sã fic puse la dispoziia fortelor Axci.
Laval a incercat In continuare sã Sc cschivcze dc Ia tin rãspuns
clar, argumentInd Ca Frana nu putea accepta ca italienii sä mire
pc teritoriul ci i Ca, in once caz, ccl care trebuia sã decidã era
Pétain. Hitler si-a pierdut rãbdarca i, curind dupã Inchcicrea
discutiei. a dat ordin fortelor sale sà mire Ia miezul nopii in jrtca
neocupatã a Frantci (aciune deja pregãtitä) çi sã captureze bazeic
aerienc i navale din Tunisia, in colaborare cu italienii.
Sudul Frantei a fost rapid cotropit de fortele mecanizate germane,
sustinute de ase divizii italicne care au pãtruns pe Ia est.
Avioanele germane Incepuserã sã soscascä pe aeroportul de linga
Tunis in dupã-amiaza zilci de 9 noicmbric, impreunã cu trupele
necesare proteciei br Ia sol. Trupele au fost nevoite sä rãmInã in
zona acroporrului, Incercuite de francezi. Incepind cu 11 noicmbrie,
podul aerian a fost intensificat i trupele francezc adiacentc
dezarmate. La Bizerta sc aduceau pe mare tancuri, tunuri, vehicule
de transport i provizii. PInã Ia sfiritu1 lunii, sosiserã deja 15 000
de soldati gCrrnani i aproximativ 100 de tancuri. Marc parte din
efectivele umane aparineau personalului adminislrativ destinat
organizãrii bazei. Aproximativ 9 000 de italieni, majoritatea sositi
pe oseaua de Ia Tripoli, au fost folositi In principal pentru acoperirca
Ilancului sudic. Pentru o actiune improvizatã In pripa, Intr-un moment
cInd fortele Axei suportau man presiuni pc alte frontuni,
accastã operaie a reprezentat o excelentã realizare. 0 fortà de
asemcnea proporii era, insã, foarte mica in comparatic cu ceca
cc aliatii aduscserä in Africa de Nord francezä. Ea n-ar fi avut
anse sã reziste dacã planul ,,Torta” ar fi prevãzut ca In Inaintarea
din Tunisia sã se realizeze cu un procent mai mare din forla
cxpcdiionarã aliatã sau dacä aliatit ar Ii Inaintat mult mai rapid
decIt au fãcut-o.
Invazia gcnnanä din sudul Franlei a uurat situatia aliatilor in
Africa prin ocul produs asupra comandantibor francezi de acobo.
In dimincata zilci de 11 noiembrie, Inainte ca tirea sä se

429
rãspIndcasca, la Algcr sc irodusesc o nouä schimbare de poziic.
Primul sernn a apärut in momcntul In care Clark 1-a presat pe
Darlan la douã mãsuri urgcntc — sä ordonc Ilotci irancczc de la
Toulon sã vinä inir-un port din Africa dc Nord i sä ordonc
guvcrnatorului Tunisici, amiralul Estcva, S sc Impotrivcascä intrãrii
germanilor. La Inceput Darlan a inccrcat sa se cschivczc,
argumentInd ci s-ar putea ca ordincic liii sa nu fic cxccutatc
dcoarccc sc anunasc destituirea liii din funclia dc comandant al
fortclor francczc. Clark a icit vijelios din hirou, trintind tia de
lime. Dupã-amiaza, insã, a primit un rncsaj Icicionic prin care era
rugat sä se Intulncascã cu Darlan. care s-a dcclarai dc acord cii
ccrcrilc lui, tinind seama dc cvolulia cvcnimcntclor din Franta.
Totui. mesajul adrcsat comandantului hotel dc Ia Toulon a fost
astfi.l conccput Incut suna mai degraba ca o rccomandarc. Un alt
avantaj I-a constituit faptul cã generalul Nogucs, succesorul liii
Darlan numit de guvcrnul dc Ia Vichy, a acccptat sã vinã a doua zi
Ia Alger pcntru o consiâtuirc.
In primele ore ale zilci dc 12 noiernbric, Clark a aflat cii
stupoare cà ordinul liii Darlan dc asc opufle rczistenä in Tunisia a
fost revocat. ConvocIndu-i pe Darlan i pe mm Ia hotciul unde
locuia. a aflat cã schimbarca se datora Iui Juin. Acesta a susinut
cã nu era vorba de o revocare, ci doar de o suspcndarc a ordinului
pIna Ia sosirea liii Noguës, superiorul sãu ierarhic. Aceste scrupule,
dei caractcristicc codului militar franccz. i s-aupãrut liii Clark simple
subterfugii. La insistcnele lui, cei dol au acceptat sá revinä la
primul ordin, rara sã rnai atepte sosirca lui Nogucs. Suspiciunea
liii Clark a fost, Insä, rcdcteptatä In mornentul In care Darlan i
Juin au refuzat sä acccpte participarca lui Giraud la eonsFatuirc.
Taräganarea aceasta 1-a exaspcrat pc Clark, care a arncninat Ca
Ii va arcsta pc toti conducätorii francezi i Ii va Inchidc pc o navã In
port, dacã In douãzcci i patru de ore nu ajungeau la o decizie
satisfãcãtoare.
Intre timp, poziia lui Darlan fatã de ccilalti lideri francczi din
Africa sc consolidase datoritä unui al doilea mesaj secret prin care
Pctain ui reafirrna Increderca In Darlan i sublinia cä, in ce-I privete

430
esic In accord inlinie cu prcedintclc Roosevelt, dar nuli permite
sa splinã sincer cc gmndctc din cauza germanilor. Darlan, care
pcrccpca realitüilc cu mull rnai rapid dccli compatrioii sal, s-a
folosit dc mcsaj pentru a obine acordul lui Noguäs i al cclorlali In
scopul perfcctärii unci Iriclcgcri Cu aIiaii i pentru recunoatcrca
hii Giraud. HotárIrca francczilor Ia IntIlnirea din 1 3 noicmbric a
fost accclcralã de o nouã ameninarc cii scchcslrarca lansatã de
Clark. Situa!ia s-a rcglcmcntat in acea dupã-amiaza, punctele
stabilile fund validate cu proinptitudinc i do Eisenhower, care sosise
cii avionul din Gibraltar. Conform condiiiIor sUpulatc in accastü
lnelegcre, Darlan urma sä lie malt coinisar i comandant suprem
al Fortclor navale, Giraud comandant suprem at Forclor acriene
i de uscat, Juin, cornandani al sectorului csiic,Nogucs, comandant
at scctorului vestic, pentru Marocul francez. Cooperarea activã
cu aliaii pentru clibcrarea Tunisiei urma sã lnccapã imcdiat.
Promphiudinca cu care Eisenhower a validat acordul s-a
datorat faptului cã, ascrneni liii Clark, li dädusc scaina cã Darlan
era singurul om care ii putca determina PC francczi sã treacã de
partca br. Eisenhower îi arninlea i dc spusele lui Churchill Inainte
dc a pleca de Ia Londra: ,,Dacã ar fi sã-l intilncsc PC Darlan, en
toatc cã nu-l pot sufiri, m-a tin in patru labc chiar i o rnilã Intrcagã
dacã astfel l-a indupicca sã-i aducã flota liii in cercul forclor
aliatc”. Dccizia lui Eisenhower a fost validatã Ia fel de prompt de
Roosevelt i dc Churchill.
Accst ,,tlrg cu Darlan”, omul prezentat in presã ca o sinistrã
figura pro-nazistä, a stIrnit Insä o furtunã de protcstc In Anglia i in
America — mai marc chiar dccIt prcväzuscrã Churchill sau
Roosevelt. In Anglia reacia a fost mull mai violcntã, dcoarccc dc
Gaulle sc afla acolo, iar suportcrii liii i-au dat toatã silina sä
stiiriulczc indignarea populaici. Roosevelt a Inccrcat sã calmeze
tumultul printr-o dcclaraie publicã lãmuritoarc, In care a strecurat
o frazã din tclcgrama particularä PC arc i-o adrcsasc Churchill,
potrivit cãicia Inlegerea cu Darlan ,,cstc doar o chestiunc
ternporarã, juslilicatã numai dc strcsul bãtäliei’. In plus. Intr-o
Inilinire cii ziaritii, a descris inelcgcrea ca pc o aplicarc a unui

431
vechi proverb. In vremuri dc marc rcsIrite, poi sã Ic fad IIate i
cu dracu’ pInä treci puntea”.
BincIntclcs cã afirmatia liii Roosevelt potrivit cãreia
Inclcgcrea pcrfcctata era ,,doar o soluic temporarä” I-a ocat PC
Darlan, care a rãrnas cii impresia cã a fost tras PC sfoarã. lntr-o
scrisoare de protest adresatã !ui Mark Clark cI rcmarea cii
amãrãcitinc Ca atit din dccIaraiile publicc, cit i din convcrsatiilc
particularc rezulta cä era privit doar ,,ca o lãiniic pc care amcricanii
o vor arunca’dupa cc au stors-o bine’ Declaratia liii Roosevelt i-a
infuriat PC comandantii francezi care II sustinusera PC Darlan in—
incIcgcrea cii aiiatii. Foarte neIinitit, Eisenhower a tcicgrafiat la
Washington subl mi iiid cã ,,sentimentelc actualc ale Irancczilor nu
seamãnä mci PC dcpartc cu ccca ce sc crezuse anterior i cä este
extrem de important sã nu Sc intreprinda lid 0 aciune prccipitatà
care sä rästoarne echilibrtil instituit”. Gcncralul Smuts, care s-a
oprit Ia Alger in drumul de la Londra sprc Africa dc Sud, i-a
telegrafiat lui Churchill: ,,Deciaratiile rcferitoarc la Darlan au avut
un cfcct nefast asupra Iidcrilor francezi beau i ar fi pcriculos sã
(Ic continuate In acest scns. Nogucs a amen inat cä ii va da dcmisia,
on tin asemcnca gest, avInd in vedere cã ci controleazã popuIaia
marocanã, poate avea consecine dcosehite”.
Intre limp, Danlan Incheiase un acord dcfinitiv i detaliat cu
Clark in scnsul unci coopcrri active. El i-a convins PC conducãtorli
francezi din Africa dc Vest sã ii unncze excinplul i sä Ic punã Ia
dispoziic aliatilor pontul cheie Dakar i hazcle aerienc. In ajunul
Crãciunului ci a fost asasinat de tin (mar fanatic, Bonnier dc la
Chapelle, care icca parte din cercurile rcgaiistc i gaulliste, cele
care facuscra presitini pentru IniMurarca mi Darlan de Ia putere.
Accst accident nefcricit i-a ajutat Pc aliai sä-i rczolve Incurcata
problemã politicã i s netczcascä calca investirii liii dc Gaulle,
dupã ce culescserã deja roadele ,,tIrgului en Darlan”. Iatä ciim
comenta Churchill in mcmori lie sale: ,,Dci a fost tin act criminal,
uciderca liii Danlan i-a scapat pc allah dcjena de a lucra cii ci i, In
acclai timp, i-a lãsat en bate avantajcle pe care ci izbutise sã Ic
ofere in timpul orcior vitabe ale deharcärii”. Din ordinul liii Giraud

432
asasinul a fost irncdiatjudccat dc curtea mariaiá i cxccutat rapid.
A doua zi, francezii au convcnit sä-l alcagã PC Giraud. In locul liii
I)arlan. El a umpiut golul. dar pentru o scurtä pcrioadã de limp.
Daci a1iaii n-ar Ii obtinut ajutorul iui Darian, sarcina br ar Ii
tbst mui mai grea, cäci in Africa dc Nord SC aflau aproape 120 000
de soldati francezi — circa 50 000 in Maroc, 50 000 in Algeria i
1 5 000 in Tunisia. 1)ci rãspIndite pc o suprafaã mare, accste
elective ar Ii putut organiza o rezistcnã considerahilã.
Singurul lucru care nu i—a izhutit liii Darlan a fost aducerca
principalci flote francczc de la Toulon in Africa de Nord.
Cornandantul flotci, amiralul dc Lahorde, a ezilal sä dea curs
cereribor liii Darlan, in lipsa conlIrrnãrii din partea Iui Pctain. jar
emisarul specab trirnis de Darian pentru a-i convinge a lost
interceptat dc ncmi. Ezitarca mi Laborde i ,,adormirca” vigiicnei
acestuia s-au datorat viclcniei nenilibor, care s-au oprit Ia pcrifcria
bazei navale i an basal zona neocupata, iar garnizoana cu trupe
franceze. Concomitent, gcrmanii au pianuit o ioviturä mcnitä sa
asigure capturarca, intactä, a flotci. Ei au iansat-o Pc 27 noicmbrie,
dupa cc au blocat iciri1c din port printr-o zonä minatã. Dei
Intirzicrca Ic periclitase serios anselc dc a evada, francczii an rcuit
sa-i punã in aplicare planul prcgätit, sahordinduii ilota suficient
de rapid IncIt sã zãdãrniceascä tcntativa. ncmilor dc a o captura.
In felul acesta a fost pusã in practicã promisiunea fcutã de Darian
Ia prima sa Intrevcderc cu Clark, In Alger, Ia 10 noicmbrie:
,,Indifcrcnt de situatie, flota noasträ nu va cãdea in mIinilc
germanilor”. Dczamãgirea aliailor cã flota nu venise in Africa de
Nord a fost atcnuatã in momentul In care primcjdia de a Ii folositã
Impoiriva br s-a spulberat o data cu scufundarea navelor franceze.
Un alt motiv de usurare, mai ales In primcIc zile, a lost faptul Ca
spaniolii s-au abinut do Ia once intcrvcnie, i cä Hitler flu a incercat
sã atacc prin Spania, poarta occidentalä dc intrarc In Mediteranã.
Folosind artileria din Aigcçiras, armata spanioiä ar fi putut face
inutilizabile portul i acroportul din Gibraltar. In ace1ai timp, ar fi
putut tãia comunicatiiie dintre forla lui Patton i forcle aliate din

433
Algeria, deoarece linia fcfatä dc Ia Casablanca la Oran (rccea Ia o
distantä d 32 km de grania MarocLllui spaniol. In timp CC Sc
punca Ia punci planul ,,Tora”, cnglczii au afirmat c o intcrvcntic
a lui Franco ar Ii fäcut inutilizabil Gibraltarul ‘ Statul major al liii
Eisenhower a estimat cã ocuparca Maroctilui spaniol ncccsita cinci
divizii i opcraiunca ar lita Irci luni ijurnätatc. Din 1’cricirc, Franco
s—a mulumit sä riininã un aliat ,,nchcligcrant” al Axci i pentru cä
americami cuinpärau produsc spaniole i ii pcrmitcau sã obinñ
petrol din Marca Caraibelor. In plus, arhivele Axci dcrnonsrcazä
Ca Hitler, dupä cc avuscsc de a lacc cii modul iscusit in care
Franco ii cluda dorintclc in privinla unci aciuni prin Spania impotriva
Gihraltarului, flu se gIndisc Ia o ascmenca contralovituiä in
noiembric 1 942. Ideca a lost rcactualizatä de Mussolini, in luna
aprilic 1943 — dud Ibilele Axci crau supuse in Tunisia unor presiuni
durc i aparusc temerca unci posibilc invazii a aliai1or in Italia.
Chiar i atunci Hitler I-a refuzat pe Mussolini, dc tcamä cä aliatul
sau ,,nchcligcrant” sc va opune cii Indirlire i tenacitate unci adtiuni
prin Spania i, In acclai timp, din incrcdcrea In capacitatca de au
pãstra suprernalia in Tunisia. Accastã ultima convingcrc i-a lost
Intäritã de remarcabilul sucecs repurtal de fortcle lirave ale Axci
trimisc in Tunisia, la sfiritu1 liii noicrnbric, care au izhutit sä
stävilcascã un timp Inaintarea a1iati1oi

‘Personal, sublimasern acest punct de vedere In numeroase articole,

conferine i discuii particulare dupä izbucnirea räzboiului civil din Spania
in 1936, dud am analizat pericolul ce ar putea sä aparä dacä Spania ar
ajunge sa tie dominatä de tin regim fascist, gata sä coopereze activ cii
puterile Axei.

434
 Capitolul 22

L upta peiitru Tunis’

Inaintarea sprc Tunis i Bizcrta a Iceput prin transportarca

trupelor PC mare pIn In portul Bougie, la circa 160 Km est de
Alger i la numai un sfcrt diii accastä distantä Ia(ã de Bizerta.
FatA dc planul originar, operaiunca era de mica anvergurã. Pornind
de Ia prcmisa unci cooperäri francczc totalc i prompte, ca prcvedca
folosirca trupelor de parautiti i a comandourilor transportate pe
marc pentru a captura succcsiv tcrcnurilc dc atcriarc dc la BOne,
Bizerta i Tunis, In trei zile — 11, 12 i 1 3 noiernbric — In timp cc o
rezcrvA a forci debarcate Ia Alger trebuia sã porncascã pe mare
i sà captureze portul Bpugie i aeroportul de Ia Djidjelli, la 65 Km
dincolo de baza Inaintatä. In starea de incertitudine creatã dupä
debarcarea la Alger, planul a fost considerat prea riscant, motiv
pentru care s-a rcnunat Ia actiunile prcvãzute sä se dcsfoarc la
distante mai marl. S-a hotãrit in schimb, ocuparca portului Bougic
i a aeroportulul, dupã care, o form rapidã sa preia statia fcratã
terminus de Ia Souk Ahras, din apropicrea graniei tunisienc, In
limp cc o alta, acropurtatá i transportatã pe mare, sa ocupc BOne.
La 10 noicmbric. spre searä, douä convoaie binc protejate s-au
Imbarcat diii Alger (grupul de brigadä de avangarda al Divizici 78

‘Pentru härti, vezi p. 366.

435
britanicc— general de divizic Vyvyan Evclcgh, prccum i proviziile
ncccsarc cxpediici). Fora a ajuns lInga Bougic a doua zi In zori,
dar a picrdut mull limp Ia debarcare din cauza valurilor man i dc
teama dc a nu avca o primirc ostilã (primirca a lost prietenoasä).
Resacul putcrnic i-a (acut sã rcnunc la debarcarca PCVaZU Hi
apropicre dc Djidjclli. astfcl cã acroportul aflat acolo flu a lost
ocupat dec11 dupa douä zile. Accst fapt a fcut imposibilã asigurarea
unci protccii eficicntc en avioanc dc vinãtoarc i s-a soldat cii
dislrugcrca unor nave dc cãtrc raidurile aericnc inamicc. Cu toate
accstca. In zorii zilci de 12 noicmbric, o fortã dc comando s-a
strccural in portul Bone, i tin dctaamcnt de parautiti a lost
lansat pc acroport. Ambclc forte au lost binc primite de francezii
aflali acolo.
La 13 noicmbric, grupul dc brigada aflat Ia Bougie incepuse
deja Inaintarea, in timp cc altc elcrncntc ale divizici avansau pe
uscat, din Alger, unimtc indeaproape de Blade Force, o coioanä
de blindate proaspãt debarcatã, compusã din Regimcntelc Lancers
17-21 i trupc ataatc, sub comanda coloneiului BA. Hull (era
vorba de contingentul de avangarda al Divizici 6 biindatc ‘). Pentru
a Ic nctczi calca, pe 1 5 noicmbnie un batalion britanic de parautiti
trebuia sã aterizeze Ia Souk ci Arba, Ia 130 Km de Tunis, in interiorul
fronticrei tunisienc, jar un batalion american de parautiti sã lie
lansat IInga Tebcssa pentru a acopcri flancul sudic i a asigura un
teren de aterizare. Parautarca amcricanilor s-a dcsfàurat conform
planului. Douã zile mai tIrziu. acest batalion condus de colonclul
E.D. Raff a Inaintat 130 Km spre sud-est pentru a ocupa aeroportul
de Ia Gafsa, aflat Ia numai 115 Km dc Golful Gabes i de fIia

‘In Rcgiinentul Lancers 17-21 i In aite regimente blindate ale acestei

divizii, douã subunitäti din fiecare escadron erau Inzestrate cu noile tancuri
rapide Crusder 111, inarmate cu tunul puternic cu proiectiie de 6 livre, In
limp ce celelalte douä subunitati erau Inzestrate cu tancuri Valentine,
Inarmate cu tunul cu proiectile de 2 Iivre, care, dei mal lente, erau mnsä
mult mai fiabile i mull mai bine blindate.

436
inguslã cc vine dc Ia Tripoli. Parautarca cnglczilor a IntIrziat cu o
zi din catiza condiliilor meteorologice ncfavorabilc; vIrftil de lance
al trupclor dc uscat s-a dcplasat atIt de rapid, IncIt a ajuns la Souk
ci Arba PC 1 6 noicmbric. Tot atenci, o aliã coloanã, ?naintInd dc-a
lungul drumului dc coastã, a ajuns in micul port tunisian Tabarka,
pe druinul sprc Bizerta.
A doua zi, 17 noiembric, gencralul Anderson a dat ordin
Divizici 78 ,,sã inaintczc spre Tunis i s distrugä brIde Axci”,
imediat cc realizeazã concentrarca cfcctivelor. Dci pãrca o
mãsurã oportunä. accastã pauzã dcstinatã conccntrrii loilcior s—a
dovcdit ncinspiratã. càci t’ortcfc Axci sosile pmnã atunci — tin cegimcnt
do parautiti, incompiet, cii douã batalioanc Ia Tunis, care
vcniscr cii avioanclc din italia PC I I noicmbrie, i dOuü bataiioane
la E3izcria (until do jarautit1 i until dc infanicric) crau foartc
slabc. La 16 iicmhric, gencralul Nchring — fostul comandant al
Afrika Korps, rcfãcut dupä cc fuscsc gray rãnit in bãiãIia de ia
Alam Haifa — a sosit in zonã insotit de tin singur ofl{cr dc stat
major, pentru a prclua comanda accstui nucicu do aproximativ 3 000
dc soldati din ccca cc s-a nuinit Corpul 90. Chiar i Ia stIriWi iunii.
forla accstuia nu o depãca PC cca a unci divizii.
Fãrä sà mai atcptc vrco conccntrarc a forlelor, ncrnlii au
nãvãiit rapid spit vest, mascmndu-i inferioritatea cu tin atac curajos.
Forc1c francczc din Tunisia, dci mull mai numcroasc, s-au retras
din. faa br peniru a cvita ciocnirca Inaintc dc sosirea trupclor
alialilor. La 17 noicmbric, un batalion german dc parautiti (format
doar din 300 do oamcni), sub cornanda capitanului Knochc a
foriat inaintarca dc-a lungul drumului Tunis—Alger. Grupul franccz
postat acolo s-a retras pmna la centrul ruticr do Ia Mcdjcz al Bab
(Ia 55 Kin vest de Tunis), undc so atla tin important pod pcstc riul
Medjerda. Aici, in noaptea dc 18 noicrnbrie, francczii an primit
Intãriri provcnilc din Blade Force — un batalion britanic dc parautiti
tin batalion american dc artilcrie dc cImnp. (Lancers 17-21 i
Iancurilc br nu sosiscrã Inca. Escadronul do avangardã a ajuns Ia
Souk ci Arba Ia 1 8 noiembric, dar nu a fost trimis PC poziii1e
I na inhale.)

437
 La ora 4 dimineata, comandantul fraccz din Tunisia. gcncralul
Barré, a fost convocat pcntru a se Intlini Cu Ufl emisar german,
care i-a prezentat un ultimatum din partca lui Nchring, potrivit cãruia
trupeic francczc trebuiau sã Sc retragä pc im aliniamcnt din
apropierea graniei tunisicne. Bat-re a Inccrcat sã pailainciitezc,
dar nernii n-au sesizat cã Inccrca doar sä citigc timp. Dc aitfel,
actiunile de rccunoatcrc dcsfáuratc dc ci In zori au repcrat
prczcna trupclor aliate. In consccinã, Ia ora 9 au Intrerupt
tratativele, jar un sfcrt de orã mai tIrziu ati dcschis focul. Dupã o
ora i jumãtate, Ia faa locului i-au racut apariia hombardicreic
germane, Intärind efectul provocat dc ultimatum. prin forta
bombclor. Irnediat dupä bombardament, care i-au zdruncinat räu
PC apãrätori, trupcle dc parautiti au lansat douã mici atacuri
tcrcstre a cãror aparcntã vigoare a deterininat aprecierca cxagcratä
a fortei germane. Comandanlii au considcrat Ca nu vor putca rezista
frã noi intäriri, Insä instructiuriile gcncralului Anderson intcrziccau
un asemenea sprijin, Inainte de a se Incheia concenttarca fortclor
alialilor cc urrnau sä atace Tunisul.
Dupä läsarea Intunericului, cäpitanul Knoche a trirnis mrci
grupuri care au trecut riul Inot, i au rcuit sã simuleze un atac cu
o putcre sporitá. Trupele aliate s-au retras, iãsInd podul intact.
Exact inainte de miczul nopii, comandantul britanic 1-a convocat
pe ccl franccz i a insistat sä se cfectuezc irnediat o rctragerc pe
o pozitie inai sigurä, respectiv pe terenul malt, atlat la 13 Km mai
In spate. Si astfcl, prin iretenie, gcrmanii au ocupat Medjez ci
Bab, de o manierã plinã de curaj, cu un mic detaarnent cc nu
reprezenta nici a zecea partc din forta advcrsarului.
Ceva mai la nord, batalionul de parautiti condus de inaiorul
Witzig, Inaintase din Bizerta spre vest, cu cIteva tancuri i sc Intilnise
Ia Jebel Abido cu batalionul dc avangardä al Brigäzii 36 infantcric,
Royal West Kents 6. Dei ncmtii au decimat o parte a hatalionului,
acesta a reuit sa reziste pinä Ia sosirca brigazii.
Intre timp, grupuri germane rnai mici capturascrã oraele
cheic din sud, din apropicre de Tripoli — Sousse, Sfax i Gabes.
Aproximativ 50 de parautiti, transportai cu avionul, au pacãlit
garnizoana francezã, determinmnd-o sä evacueze Gabes. La 20

438
noicmbric, ci ati prim it ca iiitäriri douã batalioane italienc venite in
mar dc Ia Tripoli. sosile la timp pdnhiu a rcspingc un atac american
asupra Iocalitlii (Iabcs, cfcctuat dc Iarautitii colonelului Rafi
La 22 noicmbric, o mica coloanã gcrmanä de blindate i-a alungat
irancezi din Sbeitla, nod ruticr central i a instalat acolo un
detaamcnt italian Inaintc dc a sc remntoarce Ia Tunis. ltalienii au
fost imcdiat aiuiigai dc un alt dctaamcnt al batalionului liii Rail.
in once caz, Nehring cii o forta ancmicã. izbutisc nil numai
sã pãstrezc capetclc dc pod de Ia Tunis i Llizcrta, ci chiar sä Ic
extincla pe cea mai mare panic ajumätãii de nord a Tunisici.
0 ‘ensiva plünu ha (IC Anderson pentru capturarea Tim isu liii
a Inccput abia Ia 25 noiernbric. In acest interval. firava forIa
gcrmanã se triplase, dei cornponcna ci de Iuptã cuprindea doar
douã mici regimenic de parautiti (avind ficcare cite dou
bataiioanc). un batalion de parautiti. trei batalioane de infantcrie
i douã companii dintr—un batalion de tancuri, InsuniInd 30 de tancuni.
Printre dc sc aflau noilc tancuni model Panzer IV cii tun lung de
75 mm. ceca cc rcprczcnta un atu important. Astfcl, decalajul
categoric Intre fortele Axci i cele ale aliatilor sc diminuase datoritä
pauzei impuse dc Anderson lIngã frontiena Tunisici pentru realizanea
concentrãrii efectivelor.
La 21 noicmbnic, Anderson si-a exprirnat indoiala in ceca cc
privcte forta de care dispunca pentiu cucerirea obicctivuiui. In
consecinIã, Eisenhower i-a trimis rapid Intäriri — unitatea Combat
Command B din Divizia I blindatã a vcnit tocrnai dc Ia Oran.
Autovehicuicle pe pneuri i automobilele pe pneuri i senile s-au
deplasat pe osea, ian tancurile pe calea Irata’. In fapt, doar o

‘In acea etapã a rãzboiului, diviziile blindate americane includeau

douä regiinente blindate, formate fiecare dintr-un batalion uor i patru
rnijiocii, un regiment blindat de infantenie cu trei batalioane i trei batalioane
blindate de artilerie de cImp. Schema fiecärei divizii cuprindea 390 de
tancuri — 158 tancuri uoare de 232 tancuri mijlocii. Din punct de vedere
operational, divizia era ImpãrIitä In douä comandamente de luptã, A i B;
ulterior s-a adaugat i ai treilea.

439
pane dintrc cle au sosit Ia (imp penru a participa Ia debutul
opcraiunhi.
Olënsiva s-a dcsfurat PC trci dircctii dc atac, Grupul E3nigãzii
36 infanteric pc stInga, in apropicre de coastã, Blade Force, mull
mai putcrnicã, in ccntru, i Grupul Brigãzii ii infantcric pe partea
drcaptã, dc-a lungul oselci principaic. Ficcarcforã a fosi Intäritã
cii uniãi amcnicanc blindate i dc artilenie.
Mac iii pe slinga. c diumul dc coastã deluros, a Inccput Cu 0
zi mai tIrziu i a Inainlat cu prudentá doar cite 1 0 Km in primclc
douã zile, manifestind muIt irudcnä. Parautitii liii Witzig s—au
retras. La 28 noiembnie Aliatii au foila Inaintarca strãbätInd dublul
distanci de pInä atunci, dan an nimcrit In ambuscada organizatá dc
•Witzig Intr-o trccãtoarc dc linga Djefna, undc batalionul de
avangarda a fost zdrobit. Un atac rnai amplu, Pc 30 noiembric, a
cuat In fata unci apáräri putcrnicc. Acest ccc a dctcrminat
insucccsul unci operaiuni de debarcarc cfectuatä dc un comando
anglo-american, pc coasta de nord, Ia Djcfna. a doua zi in zori i
acesta a blocat drumul din spatc, Ia cst dc Matcur, dar trei zilc mai
tIrziu a fost ncvoit sa sc rctragà, dcoarcce nit avea cum sa
primeascä intãnini, jar proviziilc dcveniscrá insuficicnte.
Forta de atac jc centru era forrnatã din ,,Blade Force”,
consolidatä prin includerca unui batalion american de tancuri uoare
(Batalionul I, Rcgimcntul I blindat, inzestrat cii tancuri Stuart),
astfel totaliza pCSIC o sutã de tancuni. La 25 noienibrie, a reuit o
sträpungere pe 0 distanti dc 50 Km. spre lrecãtoarea Cholugul,
dupã cc a rupt aliniamcntul unui avanpost apãrat de un mic
dctaamcnt a! A xci. A doua zi. insã, Inaintarca lui Blade Force a
fost oprit de un dctaamcnt gentian, o companic de zece tancuri,
unriatä de douã cornpanii de infanteriti, Ia sud de Mateur. Opt
tancun au fost zdrohitc, majonitatea de c1tre tunurile americanc
anhitinc dc 37 mm, Ins amenintarea din flanc crcatä dc germani
a determinat Inaltul comandamcnt britanic sä Intrcrupã asaltul i

440
sa rcpartizczc efectiveic liii Blade Force pcntiii acoperirea Ilancului
lortelor care atacau prin drcapla.
Ambeic paul hilhIiau in ,,ccaa rãzboiului”, dar accst gen de
prudcna intr—un moment crucial era categoric ncinspirata, mai ales
cä in dupä-amiaza prcccdcnt (‘omandamentul german trãscsc o
sperieturã zdravãnã din catiza unut mic dctaamcnt al Balde Force.
Hull ordonasc locotenent—colonelulni John K. Waters, comandant
al batalionului american de Lancuri iioarc, sii Intrcpindã aciuni (IC
rcciinoatcre in zona p.odurilor peste thu Mcdjcrda, IIngä Tcbourba
t Djcdeida. Misiunca a fost Incrcdintata Companici C, sub comanda
maioruiui Rudolph Barlow. In(Implãlor ca a ajuns Ia marginca.
acroportulul de Ia Djcdcida. proaspãt dat in funciunc. ProfitInd de
ocazia ivitã, Barlow a nãvãiit PC acroport cu celc 1 7 tancuri de
care dispunea i a distrus aproximativ 20 de avioanc (rapoartcle
au urnilat cifra Ia 40). Aceasiä pütrundcrc adIncä, exageralã In
rapoartele care i-au parvenu, I-a ocat pc Ncliring. care a ordonat
fortelor sale sä se rctragä pentru a organiza o apãrarc strInsä a
Tunisului.
Ataeul aliailor, pc partea dreaptä, PC oseaua principaiã,
fuscsc stopat aproape irnediat in fa%a localitatii Mcdjcz ci Bab’;
alte cItcva mici contraatacuri s-au soldat Cu retragerca
dezorganizatà a atacantilor. La lãsarea scrii, In 25 noiernbric, zguduit
de raidul de Ia Djcdcida, Nchring a ordonat reiragerca, ternindu-se
de o Infringere in faa unui nou atac. Urn.ãrindu-i strIns PC ndniti.
coloana aliai1or a ocupat Tebourba, atlatä Ia circa 32 Km mai
Incolo, in priineic ore ale zilci do 27 noicmbric. A doua zi, dupa o
scurtä Inaintare, a fost brusc stavilita Ia Djcdcida, allatä Ia 1 9 Km
dc Tunis, do un grup armat combinat. Reluarea asaltului Ia 29
noicrnbric a fost de ascmcnea un ccc. Gcneralul Evelcgh a
iccomandat o pauzä pinã la sosirca unor intäriri i asigurarca irnei
protccii en avioane dc vInãtoare, pentru a contracara aciunca

‘Medjez el Bab era apárat de tin batalion german de paraiititL o

companie italianá antitanc i douã tunuri de 88 mm, Ia care se aduga
sprijinul unei cornpanii a Batalionului 190 tancuri. cu 17 tancuri.

441
bombard icrelor In picaj germane, care häriiiscrã trupele al iat i br
i Ic zdruncinascrã inoralul.
Aceastã rccornandare a fost Iuatä in considerare de Anderson
i de Eisenhower. In timpul cclordouâ zile Eisenhower a vizitat
prima linic a frontului i a lost intIrupinat dc oliterii amcricani cii
,,venica piIngcre (<Undc naiba c aviaia ala militarã a noastrà? Dc
cc nit vcdcm dccli fri1i?>>’. In memoriilc sale. Eisenhower rcrnarcã:
,Orice convcrsatic Ia marginea drumului scotca in cvidcn!ã
cxagcrãri uluitoarc” dcsprc dauncic produsc. Oricum era ingrozitor
sã auzi comcntarii de genul: ,,E clar cã trupcle noastrc vor trehui
sa se rctragã; un om nit poate rczista in ascmcnca condiii”.
FcIdmarcalul Kcssclring, aflat In acea icrioadã in vizitã Ia Tunis,
Ii rcproa Iui Nchring cã arc o atitudinc prea prccautã i dcfensivã.
El a rcspins once argument care invoca puterea mull mai mare a
f’ortcior aliatc i faptul cã fluxul de intãriri trimise de Axã erau
gray afectate dc bombardarea acroporturilor. CriticInd decizia de
rctragere dc Ia Medjcz ci Hab, Kcssclring i-a ordonat sä
recucereascã terenul picrdut, macar pinã Ia Tebourba. latã de cc
Ia I decembric a fost lansat un contraatac efectuat de trci companii
de tancuri 2 cu circa 40 de tancuri i citcva elcmentc de sustincre
— o baterie de artileric de cimp cu trci tunuri i doua companii de
tunuri antitanc. Acest contraatac n-a vizat direct forta aliatilor care
atacasc Djcdcida, ci a pornit din nord, spre trecãtoarca Chouigui,
pe flanc, cu intentia de a ocoli prin spate inamicul in apropiere de
Tebourba. In douä coloanc convergente, germanii au bovit intli Blade
Force, care era Iarg räspInditä din cauza sarcinii ci dc a protcja
flancul. 0 parte din efcctivclc acestei forte a fost nirnicitã. Dupãamiaza,
germanii an fortat inaintarea spre Tcbourba, dar au fost

‘Eisenhower, Crusade in Euivpe, p. 120.

2 Elementele de avangardä ale Divizici 10 blindate abia sosiserã in
Tunisia. Ele includeau douä companii ale unul nou batu lion de tancuri —
32 tancuri Panzer 111 i douã tancuri din noul model Panzer IV. Aceste
dou companli au fbst utilizate irnediat pentru a contraataca Irnpreunã cu
o companie a hatalionului de tancuri, care sosise mai devreme.

442
oprii cu foe de arlilerie i bombardarncntc mnainte dc a reui si
talc drumul principal.
Presiunea continua cxcrcitatã de germani inscmna o gravã
amcnintarc PC aceastã arterã ruticrã, astfel cã virful de lance al
aliailor dc la Djcdcida s-a rctras PC nite poziii de lIngã Tcbourba.
La 3’ dcccrnbric, presiunca germanã .risca sä devinã gItui(oarc.
prin aspectul ci concentric l sc datora faptului cã Nehring a aruncat
In lupta bate cclelaltc dctaamcnte aflate Ia IndcmInã. läsInd pentru
apãrarea Tunisului doat un grup nile. In acecai noaptc, forta de
avangardá a aliailor a fost scoasä din Tebourba i a rcuit sá
scapc ca prin urccliilc acului, pc tin drum dc tara dc—a lungul iiiilui,
abandonind multe piese de cchipamcnt i de transport. Germanii
an luat atunci pesic 1 000 dc prizonieri i circa 50 dc tancuri.
Sc cuvinc meillioliat faptul Ca intãririlc primic dc gcrmani
includcau i cinci noi lancuri Tigru, de 56 dc tone, do(atc en un bun
de 88 mm. Accti mon(ri rcprezcntau o ,,armã sccrctä”. dar Hitler
hotãrIsc sã trimitä citiva Ia Tunis pentru a Ii tcstati In Iuptã. Douã
dintre tancuri au fost ataatc grupului tie la Djcdcida In lupta pentru
cucerirca pozitiilor dc Ia Teboutba.
in zilelc urrnätoarc, cornandaiiii Aliatilor au plänuit o rcluarc
promptä a ofcnsivei, cii forta sporitã. $ansele de realizare a acestei
aciuni an scãzut Insã curind, ca urmare a actiunii dcclanatã de
Nehring pentru au cxtinde Inaintarea. Nchring plãnuia sãui
utilizezc mica forta blindatã pentru a recuccri Mcdjez eLBab printr-o
Iarga actiunc.dc Imprcsurarc din flanc, Ia sud de rIul Medjcrda.
Aici fusese instalat Comandamcntul B de Iuptä al Divizici 1 blindate
SUA, In vederca rcluarii inaintärii i totodatãa rnentincni acestul
efcctiv separat de englezi, astfcl melt sä poatä lupta ca o echipã
de sine stItätoarc. Un detaament de avangardã a fost postat la
Jcbcl el Gucssa. PC ufl teren malt, Ia sud-vest de Tebourba, de
unde putea controla csul dc Ia sud.
Ca o etapã preliminarã a actiunii br dc impisurare din Ilanc,
nemtii au atacat acest punct de obscrvatie In zorii zilci de 6
decembrie, InvingIndu-i PC apärätori, care s-au retras in dezordinc.
Intäririle trimise s-alt pus greu In rnicarc, iar cInd au ajuns Ia fata

443
loculul au fost rcspinse i au suferit pierderi grclc.
Acest noui succcs german, dublat dc amenintarea pc care a
gcnera(—o. i-a determinal PC proaspãiul comandant al Corpului 5
hrilanic, gcneralul de corp de armati Alifrey, sä ordonc rctragcrca
(rupeior sale (IC pe poziiile pe care Ic ocupati IInga Tcbourba, Ia
nord de rIu, in apropiere de Cota 290 (pe care cngiczii o botczaserä
,,Longsto 1—I iii”), mull mai aproape dc Medjcz ci I3ab. El a propus
chiar o retragere mai iungã. PC tin alimament Ia vest de Mcd jcz ci
Bab. validat de Anderson, dar respins de Eisenhower. Totui,
poziiile dc Ia Longsiop Hill au lost pãräsi(e.
La 7 decembrie. in scrisoarea adrcsatä prictenului säii.
generalul H andy. Eisenhower remarca: ,,Crcd cã descrierea
opcraii1or noastrc (IC pina acum Sc poate rezuma la afirmatia
cã s-au incãicat bate principiilc admisc in rãzboi; i dc sint in
conflict cut toate inctodele operaionale i logistice inciuse in
manuale, ceca c va ducc Ia condamnarca br de ctre toate
ciascie (IC Ia Leavenworth i do Ia Coiegiul do Rãzhoi in uirmätorii
25 de ani!’
La 1 0 decembric. cInd an rcluat atacul din flanc en o fortã cc
includea aproxiinativ 30 de tancuri mijlocii i douñ tancuri Tigni.
gcrmanii au lost stãviiiti Ia 3 Km de Medjez i Bab de o hateric
lrancezä binc plasatä. Ei s-au impiedicat cInd an mncercat sã sc
indcpärtczc de drum pentru a o Impresura i apoi au fost obligai
sä se retragä din cauza unci aciuni Iansatc de americani in spateic
frontului. cu un dctaamcnt din Cornandamcntui B dc iuptñ. Au
repurtat. Insä, un succes indirect cInd Cornandamentul B do Iuptä a
Incepub sä sc rdtragã dc PC poziiiIc expuse pc care so atla, dupã
lãsarea intuncricului. Intr-o stare do dcrulã. ci s-a Intors din drum
datoritã zvonului fals cã apãruse un pericoi german i a pornit-o rin
noroaic dc—a lungul rIukii, undo mai multe tancuri i alte vehicubc s—au
Impotmolit i au fost abandonate.,Acest dczastru s-a dovedit
tcmporarpaiaIiz}nt i a rcdus anscIc unei reman rapidc a atacului
A1iaiIor pontru cucerirca Tunisuiui. Pcntru moment,
Comandamentul B dc iuptã mai avca doar 44 de tancuri apte dc
aciunc mai putin dc un sfert din Ibila liii. Cole douä contralovituri

444
germane reuiscrä sá rästoarnc planurilc i sã mmimalizeze anselc
de succes ale Alialilor.
Hitler 1-a trimis pe gcneral-colonelul Jurgcn Arnim sa prcia
comanda supremã a h)relor Axci, rebotezate cu numele de Armata
5 tancuri. Von Arnim a preluat comanda de Ia Nehring Ia 9
dcccmbric, cInd an sosit i noi Intäriri. El a lirgit cele douãperimetrc
care acopcrcau Tunisul i Bizcrta. translbrmIndu-lc Intr—un cap de
pod alcã(uit dintr-un 1an dc posturi dc apãrare, lung dc 160
Km cc se intindea de Ia coastã, Ia circa 32-Km vest de Bizcrta,
Ia Enfidavilic. re coasta dc est. S-au fixat tuci sectoare,
unul nordic apãrat de Divizia von I3roicli (numitä dupa comandantul
ci), improvizatã in pripã, until central (de Ia zona situatã la vest de
Chougui Imna dincolo de Pon-du-Fahs) apãrat de Divizia 10 tancuri,
sositã in grupuri mici. i seclorul sudic, apärat de Divizia italianã
Superga. Serviciul dc spionaj al Alialilor estima cã Ia mijiocul lui
decembrie fortele Axei numãrau aproximativ 25 000- de
combataifli, 1 0 000 de oameni cc forrnau personalul administrativ
i 80 de tancuri (estirnare cc depãea cu mult cifrele reale). Trupele
Alia!ilor se cifrau Ia aproape 40000 din care: 20000 englezi, 12 000
americani i 7 000 francezi; puterea br totalä era mult mai mare,
ca i personalul adrninistrativ.
Intirzierilc in actiunile de concentrare a foilclor, datorate in
parte vreinii proaste, i-au detcrminat pe Anderson sã amine
reluarca ofensivei. La 16 decembric, Insã, ci a decis ca ofensiva
sa inceapä pe 24 decembrie, cind era Iunã plinä, pentru a lansa un
atac nocturn cu infanteria. Forteic angrenate crau Divizia 78
britanicã i Divizia 6 blindatã, impreuná cu.o parte a Divizici 1
infanteric SUA. -.
Pentru a cItiga spaiui neccsar dcsfäurãrii fortelor, s-au
lansat atacuri preliminare cc vizau rccuccrirea poziiilor de la
Longstop Hill i de la Cola 466, pc tin aliniament situat ceva inai la
nord, pe calea de acces spre Tebouba. Din cauza vremii proaste,
actiunile s-au transformat in bätälii lente i oscilantc i, ca urmare,
atacul principal a fost arnInat. La 25 deccmbric, germanii Ii
reluascrã pozitiile initiale. ,,Longstop Hill”, a fost rcbotczat,,Christmas
Hill”.

445
 Inca in Ajunul Crãciunului, Eisenhower i Anderson
hotärIscrã sá rcntinc Ia ofensiva prcconizatä din cauza
inconvenientelor apürute i a ploii torentiale, carc transformase
cImpul dc ltiptä Inlr-o adcváratã rnIatinã.
Aliatii picrduserã ,,lupta pentru Tunis”.
Totui. printr-o ironic a soartci, accst ccc a fost pInã Ia urrnä
o adcvãratã binciacere cäci, In lipsa liii, Hitler i Mussolini nIt ar fi
avut nici timpul i nici curajul de a irirnite in Tunisia forte pulcrnicc
cu care sä consolideze apãrarea capului de pod respcctiv — peste
tin s1irt de milion dc oamcni. Acetia au Ibst ncvoii sã Iuptc avInd
in spate o mare dominatã de inamic, cii riscul cã, in caz dc infrIngere
avcau sã lie prini in capcanä. In mai, cInd forteic Axci ati fost
infrinte, sudul Europci a rämas neacopcrit. astfcl melt invazia
Aliatilor in Sicilia, din luna julie, nu a intImpinat dificultãti serioase.
In absenta cccului Allalilor din decembrie care a dus Ia uriaa
,,capturã” din mai, probabil Ca reintrarca in Europa ar Ii euaE.
 Capitolul 23

L ucrurile iau aIià IuIoisàlurà ii: Pacific

Obicctivclc olensivei japonczc in Pacific, stabilirca a ccca

cc Japonia numca ,,Sfcra de co-prospcritatc din marea Asic
rãsãriteanã”. fuscscrã practic infáptuitc in patru luni ‘ En acest
interval cuccriscrã Malaysia, Tndiilc Räsãritcnc Olanlczc i Hong
Kongul. Acecai soarlä avuscscrä i Filipincic, prccurn i partca
dc sud a Birmanici. A mai fost nccesará o lunã pcntru capitularca
insulei-fortärcte Corrcgidor care a antrenat prabuirca ultirnului
punct de sprijin al Arncricii in Filipinc. 0 sãptammnã mai tirziu, englezii
au fost alungai din Birmania i irnpini inapoi in India, i astfel
China a devenit compict izolatá de a1iaii ci. Pretul accstor succese
a Inscmnat pentrujaponezi pierderca a numai 15 000 de oameni, a
380 aparate de zbor i a paint distrugatoare.
Dupã aceste succese bineinteles cãjaponczii flu prea avcau
chef sã adopte o atitudine defcnsivä — aa cum prevedea plantil
br strategic. Exista temerca Ca o asemcnea schimbare ar putea
antrena un declin treptat al spiritului combativ i, totodatã. Ic-ar
oferi adversarilor, mult mai puternici din punct dc vedere economic,
ragazul necesar pentru a-si reveni. Marina militarä japonezä, In
special, era neräbdätoare sá scape de celc douä posibile baze pentru

Pentru hartä, vezi p. 266 267.

447
o rcvcnirc a amcricanilor 111 Pacific — Hawaii i Australia.
Cornandaiflhi din cadrul Marinci mili(arejaponczc aprcciau Ca thra
dc transport a Marinei rnilitarc a SUA mai putca opera Inca din
hawaii, in vrcmc cc Australia era transforrnatã in trarnbulinã i
bastion forHlicat.
Armatajaponczã. concentrata in continuare asupra Chinci i
a Manciurici, nii era dispusa sä luna Ia dispoziic trupcle ncccsarc
unci cxpcdiii mcnite sa invadczc Australia. Ea refuzase deja sã
COOCCZC in cadrul unui plan at Statului major at Flotclorcombinate
in aciunca de capturarc a ‘eylonului.
Marina militarä spera totui ca o nouã loviturã reuitâ sü
poatã Invinge obieciilc cii1or trupelor de uscat i sã Ii convingã sa
trim ha trupclc necesarc pcntru una din aceste expcdiii — cci de Ia
marina nu se hotãriscrã, Inca. asupra dircctiei celci mai bunc.
Arniralul Yamamoto i Statul major at Flotelor combinate optau
pentru cucerirea insulci Midway (1 780 Kin vest de Pearl Harbour)
— o momealã care sã atragã in aciunc Flota SUA din Pacific care
ulterior sã tie zdrobitã. Statul major at Marinei militare prefera,
totui, un atac prin Insulcie Solomon, pentru a punc mIna pe Noua
Caledonic, Fiji i Samoa. Capturind acest lant de insule, ar Ii blocat
Icgaturilc maritime dintre America i Australia. Un argument
covIritor In favoarca cclui dc-al doilca plan, care viza izolarea
Australici, era faptul c japonezii avansascrã destul de mult in
actiunca de incercuire a Australici. La sfIritul lui maflie Inaintascrã
deja de Ia Rabaul In insuicle Solomon, precuin i pe coasta nordicã
a Noii Guince.
Disputa legatã de planurile navale alternative a fost Intrcruptä
i atenia generalä dcviatã In altã direclie dupã raidul acrian
amcrican asupra oraului Tokyo, din ziua dc 18 aprilie 1942.

Raidul asupra oraului Tokyo

Atacul acrian asupra capitalci japoncze a fost inspirat de

idcca rãzbunãrii dczastrului de la Pearl Harbour. Plãnuirea lui

448
Incepuse Inca din ianuaric. Intrucit distana dintre object iv i bazeic
americanc care supravicuiscrä era prea mare, raidul trcbuia sa
aibã ca punct de plecare portavioanclc. Sc tia cãjaponezii paLrulau
in larg, la 800 Km do continent, aa cã avioanclc de atac trcbuiau
lansate do Ia o distantä de circa 885 kilometri, coca cc insemna tin
Irascu do zhor dus-Intors dc ccl puin 1 770 Km — o distantã rea
mare pcntru aparatcic transporlate PC porlavioane. In plus, uinclc
dar prcioascle portavioanc ale Marincirni litare americane s-ar
expus atcptInd in zonã Intoarcerea avioanclor din raidul aerian. In
accastä situaic s-a recurs Ia bombardierclc do cursã lunga ale
Aviatici militate a armatci SUA. Dupä bombardarca ora.ului Tokyo
accstea urmau sã zboare spre vest, pentru a atoriza pe
acroporturile chinezc. In total, avioanclc urmau sã Intrcprindã tin
zbor de peste 3 200 Km i, in plus, trcbuiau sa decoleze de pc
portavioane. Ati fost alcsc aparatcie B25 Mitchell, nitc
hombardiere prevãzutc cu rezervoare de combustibil suplimcn(are,
care putcati transporta o sarcinä dc bombe de 2 000 1 b PC o distaiflã
dc 3 900 Km. Pilotii. condtii do locotcncnt-colonehil James H.
Doolittle, au fäcut antrcnamcnte pcntru decoläri din scurt i zboruri
prelungite deasupra apei. S-au folosit doar 16 avioanc, deoarccc
erau prca man pentru a Ii stivuite sub pLinte i nccesitau cxistcifla
unui spaiu corcspunzátor pentru dccolarc.
La 2 aprilie Hornet, portavionul ales pentru aceastã misiune,
a piccat din San Francisco cu o escortä de cruciätoare i
distrugãtoare. La 13 aprilic i s-a alãturat Marca Unitate Operativã
16 cu portavionul Enerprise, care trebuia sä asigure acopcrirca
necesarã (avioancle propnii ale lui Hornet crau stivuitc sub punte).
In zorii zilci do 18 aprilic, atunci cind se afla la 1 050 Km de Tokyo
lorta de portavioanc a fost rcperatä de o patrula japonezã.
Comandantul, viceamiralul Wiliam F. Halsey, Impreunä cii Doolittle
an hotärIt sä lansezc irncdiat bombardierele, In ciuda distantci man,
docizie cc s-a dovedit salutarã.
In conditiilc unci man agitate, bombardiercie au decolat Intre
8.15 i 9.24, au ajuns in Japonia In patru ore. au luat pnin surprindere

449
liniile de apãrarc i an aruncat bombe (inclusiv inccndiare) asupra
oraclor Tokyo, Nagoya i Kobc. Apoi. si-au continuat zborul pInã
in China, profitInd dc vIntu care sufla din spate. Din nefcricirc,
datoritä unci neInc1egeri, aeroportul de Ia Chuchow nit era pregitit
s Ic primcascä, astiel Incit echipajele an fost nevoite sä recurgã
Ia atcrizri forlate sau la parautiri. Din cci 82 de oamcni, s-au
Intors doar 70 (rci dintre cci cal-c nu an mai revenit an fost
cxccutai dcjaponczi sub acuzaia dc a-fl hombardat inte civile).
Cele douã portaviounc, nevãtäniate, au ajuns Ia Pearl Harbour la
25 aprilic.
0 ansñ in 1)lus a constituit—o faptul cii, in ciuda avcrtis—
mentului dat dc nava de pal rulare, japonczii an crezut cã raidul va
surveni cii o zi mai tIrziu, adicä pc 19 aprilic — cind, dupä cum
aprcciau ci, poravioancle s-ar Ii aflat suficient dc aproape pentru
a-ilansa bombardierele. PInä atunci, forteic br aeriene ar Ii fost
prcgãtite, iar portavioanclc amiralului Nagumo ar Ii ajuns pe pozitilic
prcväzutc pentru 0 coiitraloviturä.
E1’cctul ccl mai important a! raidului s-a concretizat in
stimularca moralului arnericanilor, foarte zdruncinat dupã Pearl
Harbour. Raidul i-a dctcrminat pejaponezi sa pästrcze In arä patru
grupuri dc aviatie de vInãtoare ale trupelor de uscat pentru apãrarca
orauIui Tokyo i a altor boca1itXti. Japonczii au trirnis o expeditie
reprcsivä, formatá din 53 dc batalioanc, pcntru a ataca Provincia
Chekiang, unde atcrizascrä bombardiercle arnericanc. 0 consecintä
i rnai importantã, care a provocat in mod incrent o diluare a puterii
dc luptã, a fost decizia de a stopa alte raiduri grin efectuarca
operatici militare Midway, i prin atacul men it sã izoleze Australia
de America. Dublul efort s-a repercutat negativ asupra conccntrãrii
efortului i a fortci.
Conform planului japoncz revizuit, pnrna aciune militarä, avInd
un caracter dublu, prevedea o Inaintare mai adincã In Insubele
Solomon cii scopul do a captura Tulagi. Dc la accastä hazä
aeronavalã se putca acoperi un nou salt spre sud-est, ciiplat cu
capturarca Iocalitätii Port Morcsby de PC coasta de stid a Noli

450
[iuince. in acest id Queensland-ui ar Ii intrat In raza de aciunc a
bombardierelor japoneze. Apoi, Fiota combinatã condusñ de
Yamamoto trcbuia sa ocupe insula Midway i punctele chcic din
Insulcic Aieutinc dc vest. Dupã distrugerea tiotci SUA din Pacific.
urma a trcia actiunc. care consta in reluarea inaintãrii sprc
sud-cst, pentru a bloca rutcie maritime din America spre Australia.

Prima aciunc s-a concrctizat In Bãtälia din Marca Coralilor,

a doua in Bãtãiia dc ia Midway. jar a trcia a lost o iuptñ intcnsã i
prelungita pentru Guadaicanai. marca insulã dc lInga Tulagi.
In mod indirect, accsl variat plan japoncz a adincit sciziunca
In aranjamcntclc do pianificare i comanda prevãzutc dc americani.
La Inceputul liii apriiic, Statcic Unite ii asumascrä
rcsponsabiiitatca pcntru Intreaga zonã a Pacificului, cu cxcepia
Sumatrci, In timp cc cnglczii urmau sã ráspunda de Sumatra i de
zona Occanuiui Indian. China rcprczcnta un alt tcatru ai rzboiului,
sub tutclä americana. Sfcra americana era Impäqita 111 douã —
zona do sud-vcst a Pacificuiui, sub comanda gcncralului MacArthur,
al cärui carticr general era stabilit acum in Australia, i zona
Occanului Pacific, sub comanda arniraiului Chester W. Nirnitz.
Ambii erau pcrsonalitai puternice, astfel IncIt cxistau premise de
a intra in conflict unul cu celãlalt. In conditiile create de planul
japonez, ambii crau deosebit de solicitati. in plus. grania dintre
ceic douã sferc de influcntä trecea prin insulele Solomon, unde
pcricoiul unci debarcãri ajaponczilor impunea utilizarea combinatã
a fotlelor terestre ale lui MacArthur i a celor navale, aparinInd
iui Nimitz. Ca atare, cci doi au lost obiigai sa ajungã la o IncIegcre
In vederca coiaborãrii.

Bàtälia din Marea Coralilor

Fortclc aeriene i terestre japonczc pentru prima inicare s-au

strIns Ia Rabaul, In New Britain, jar ceic navale Ia Truk, In Insulele
Caroline, 1 600 Km mal Ia nord. tn spatele grupurilor de debarcare

451
destinate celor douä invazii se afla cIte o Mare unitate opcrativã
de portavioane de asalt gata sä rcspingä once intcrvcnic americana.
Acestea constau din portavioanclc Zuikaku i Shokaku, cscortatc
dc cruciätoare i distrugãtoarc care transportau 125 de avioanc
ambarcate (42 de avioane de vmnãtoare i 83 de bombardicre).
Alte 150 de avioanc aflatc Ia Rabaul crau gata sã Ic vinä in ajutor.
Serviciul de informatii american, atuul aliatilor, scsizase
principaicle objective ale japonezilor çi amiralul Nimitz si-a tnimis
toate foilcie disponibilc spic stid -- ponlavioanclc Yorktown i Lexington
diii Pearl Harbour, cu 141 dc avioanc (42 avioanc de
vinãtoarc, 99 de bombardicre), prccurn i douä grupuni de
cruciãtoarc pcntru a Ic esconta. (Cclorlalte douã ortavioanc
americanc, Enteiprise i hornet, dupã raidul asupra oraului Tokyo,
Ii s-a ordonat sä se deplaseze de urgeiflã in Marea Coralilor,
Insä au sosit acolo prea tIrziu pentru a mai participa Ia bãtälie.)
Japonczii au debarcat Ia Tulagi Ia 3 inai i au ocupat insula,
firä sä IntImpinc nici o rczistcnta dcoarece, prevenita de primejdic,
mica gal nizoanä australianä se rcträsese. In acel moment, Lexington
racca plinul pe mare, ian Yorktown, sub comanda
contraamiraiului Flctchcr, se afla departe de Iocul dcharcänii. A
doua zi, Insa, ajuns Ia circa 160 Kin de Tulagi, a lansat o seric de
lovituri, care s-au soldat doar cu scufundarca unui distrugätor
japoncz. Yorktown n-a fost atacat deoarccc cele douã portavioane
japoneze fuscscrã tnirnise sã Iivrczc cIteva avioane de vInätoare Ia
Rabaul. Accsta a reprezentat dcbutul unci scnii dc grccIi sau de
neui4eicgeii in ambele pãri, din care amcricanii au avut pinä Ia
urma dc profitat.
Grupul portavioanelor amiralului Takagi a vcnit acum pe la
sud, ocolind pc Ia cst Insulclc Solomon i a intrat in Marea Coralilor,
cu spcranta Ca va surpninde din spate portavioanclc americane.
Intre limp, Lexington se aläturase Iui Yorktown, arnIndouã navclc
virmnd spre nond pentru a intercepta foia japonez de invazic, aflatä
In drum spre Port Moresby. La 6 mai — ziua ncagrä a capitulärii
Corrcgidorului — grupuriic inamice de portavioanc s-au cãutat
reciproc, dar n-au intrat In contact, dci Ia un moment dat ic-a
despãrit o distanä dc numai I 15 Km.

452
 In zorii zilci de 7 rnai, avioanele japoneze au rcperat un
portavion i un cruciãtor. Takagi a ordonat irnediat atacarea cclor
douä nave, care au fost scufundate rapid. In rcalitatc, portavionul
s-a dovcdit a ft un tanc pctrolicr, jar ccalaltã navä un distrugätor
dc escortä, ccca cc nujustifica efortul japonezilor. Scara, Takagi a
mai mnccrcat un alac de mai mica anvergurá, in care a pierdut 20
dintre celc 27 de avioane utulizate. Intre timp, avioanelc de pe
portavionul liii Fletcher, induse in croare de un raport cronat, si—au
irosit f’oitclc intr-un atac asupra cscortci inamicului de Ia Port
Moresby. Atacul s-a soldat cii scuftmdarea micului portavioan
Slioho (in nurnai zecc minute, una dintre ceic rnai rapide scufundãri
consemnate pe parcursul rãzboiului). Consecinta acestei
scufundäri a avut irnportanã, dcoarece japonezii au fost
delerminati astfel si-i amIne invazia i a se Intoarcä din drum.
Si astfcl s-a profitat dc pe urma gree1ii japonezilor de a fi
atacat nava care nut trebuia.

Cele douä forte adverse de portavioanc au ajuns In cele din

urmä Ia o inc1etare in dirnincata zilei de 8 rnai. Ca putere de luptä
cele douä parti erau echilibrate: japonezii dispuneau de 121 de
avioane, iar arnericanii de 122, in timp cc escorteic aveau o putere
aproape cgalã — 4 cruciätoare grele i 6 distrugatoarc in eazul
japonezilor, 5 cruciãtoare greic i 7 distrugatoarc in cazul
americanilor. Diferenta consta in accea Ca japonczii se micau
sub o centurä de non, in timp cc amcricanii trebuiau sã opcreze in
condilii de ccr senin. In consccinta, pontavionul Zuikaki, s-a putut
sustrage atentici inamicului. Shokaku, In schimb, a Incasat trei
bombe i a fost nevoit sa se rctragä din Iuptã. In ccalaltä tabãrá,
Lexington a fost lovit de douã torpile i douä bornbc; exploziile
interioarc provocate ulterior au impus abandonarea accstei nave
atit de Indrägite — pc care marinarii o numai ,,Lady Lex”. Mult mai
agil, Yorktown s-a ales doar cu o loviturã de bombä.
Dupã-amiaza, Nimitz a ordonat fortei de portavioane sä se

453
rctragã din Marca Corali1oi rnai Cu scamã Ca pericolul de la Port
Morcsby dispärusc pentru moment. Japonczii au plecat I ci
convini cã rcuiserä sa scufunde ambclc portavioane amcricane.
Apreclind pierderile, amcricanii scapascrä ceva mai uor Ia
capitolul aparaic de zbor — 74 de avioane in comparaic cii peste
80 cite picrduserã japonczii. jar pierderile urnanc crau de nuinai
543. fa dc cclc pestc 1 000 ale japonezilor; in schimb, amcricanii
picrduscrä tin portavioan marc, spre dcoscbire dejaponezi al cáror
portavion scuflindat era dc capacitate mica. lmportaifla avea Insa
faptul Ca arncricanii zãdärniciscrá obiectivul stratcgic al inarnictilui
—capturarca Iocalitätii Port Morcshy din Noua Guince. Bcnc1ciind
de o tchnicã supcrioarã, ci au reuit sa rcparc Yorktown Ia (imp
pentru a participa Ia urmãtoarea etapã a contlictului din Pacific, in
vrcmc cc portavioaiiclejaponezilor n-au fost aple de a lita parte Ia
cca de a doua luptã, de importanä mult rnai mare.
In Marea Coralilor s-a dat prima bãtãlie cunoscutã in istoric,
in care flotcic adverse nu au ajuns sã se vadä, conflictul derulindu-se
de la distanc cc ajunsescrã pIna Ia 160 Km sati chiar mai mult,
fata de lirnita maxima uzualã in caztil navelordc Iinic—aproximativ
32 Km. Situatia avca sä se repete curmnd.

BtàIia de Ia Midway

Cartierul general imperial din Japonia fixasc deja noua actiune

prin ordinul din 5 mai. Planul conceput de Statul major al flotelor
combinate era extrem de cuprinzätor i de minutios, dar päcätuia
prin lipsä de flcxibilitate. Aproape Intrcaga marina japonezä urma
sä fie folositä In aceastä operaiune. Din totalul celor aproape 200
de nave fäceau partc 8 portavioanc, 11 nave de linic, 22 de
cruciãtoare, 65 de distrugatoare, 21 submarine, asistate de peste
600 dc avioane.
Amiralul Nimitz nu a reuit sä adunc decIt 76 de nave (o
treime aparinca foriei din Pacificul de Nord) care n-au intrat
niciodatä In lupta.
Pentru operaiunea Midway, japonczii au utilizat:

454
 1) o forã dc avangarda constmnd din submarine care patrulau
pe trci coordoanc cii sarcina de a zädãrnici contraloviturile navaic
amen cane;
2) o fortã de invazie sub comanda amiralului Kondo, constind
din 12 transportoare escortate, pe care se allan 5 000 de so1dai,
sus{inute indcaproapc de patru cruciätoane grele i acopcritc de
Ia distantä de o foiã constituitã din douä nave de linie, un portavion
uor i alte patru cruciãtoarc grele;
3) prima forta de portavioanc a liii Nagumo — patru
portavioane dc flotã. cc ransportaii pesc 250 de avioanc, escortate
de douã nave de linic. douã cruciãtoarc greic i o perdea de
distrugätoare,
4) flota militarã pnincipalä dc Iuptã, sub comanda lui
Yamarnoto, cupninzInd trei nave de linie, un ecran de distrugãtoare
un portavion uor. Una dintre navcle de linie era gigantica Yamato
(70 000 tone) recent construitã, cchipatã cu noufl tunuri de I 8 oIi.
Pentru operaia din Insulele Aleutine,japonezii an alocat:
1) o forä de debarcarecu trei nave de transport escortate,
pe care se aflau 2 400 de soldati, sprijinite de douä cruciSãtoare
grele;
2) o forã de portavioane cii douã portavioane uoare;
3) o fortä de acoperire compuã din patru nave de linie, de
tip mai vechi.
Bütália a Inceput In Insulele Aleutine, pnin atacuni aenicne la
Dutch Harbor, In ziua de 3 iunic, urmatc de debarcári In trei puncte,
In 6 iunie. La 4 iunic, avioanele dc PC portavioancle lui Nagumo
iirrnau sa atace aeroportul de Ia Midway, iar a doua zi Atolul Kure
(95 Km Ia vest) trebuia sã fie ocupat i transformat In bazã
aeronavaIi. La 6 iunie cruciätoareIc urmau sä bombardeze Midway,
jar trupele, acopenite de navele de linie ale liii Kondo, sä
debarce.
Japonezii calculaserã cã pinä Ia term inarea debarcärii, in zona
Midway nu se va afla nici o navã americana; ci spcrau ca Flota
SUA din Pacific sã Se deplaseze spre nord, imediat cc va fi
informatã de atacul acrian in Insulele Aleutine. Astfel, an fi putut

456
prindc navele arnericanc intrc ceic douä forte dc portavioanc
angrenate in lupt. Unriärind distrugcrea portavioanclor amcricanc,
japonczii s-au incurcat singuri datoritã propriilor rnãsuri tactice
adoptatc. Avind in vcderc conditiilc iropicc dc Ia Inccputul liii lunic,
cind ct-a ILina plinã. Yamamoto n-a rnai atcptat ca Zuikaku sä-i
Inlocuiascã avioanclc pierdute In bätälia diii Marca Coralilor, i sa
se alãturc cclorlalie porlavioanc. Din ceic opt portavioanc
disponibile. douã au lost trimise in insulcie Alcutinc, iar alte douã
au Insolit gruparca dc nave de linic. Rostul actiunil diversioniste
din insulclc Alcutinc era grcu de ii4clcs, dacã rincialul ohicctiv
aijaponezilor era dis(rugcrea ortavioanelor arnericanc, i tnt doar
capturarca insulcior Midway. Mal gray insã a lost faptul cã,
irnplicIndu-sc total in capturarca untii punci fix Ia o data anurne,
japonczii au pierdut once posihilitatc dc a aplica o strategic flcxibilä.
In tabära arnenicanilor, arniralul Nimitz era prcocupat mai
ales de supcrioritatca forci japonczilor. In urma dczastruiui dc Ia
Pearl Harbour 1111-i rnai rãrnãscsc nici o navã dc linie, iar dupã
bãtälia din Marca Coralilor rnai avca doar douä portavioane apte
de actiune — Enterprise i Hornet. Printr-un uirnitor efort, ci a
reuit sa reparc portavionul Yorktown In douã zile, In be de 90, cit
se cstirnase, care s-a adäugat celorlalte douã.
Marcic avantaj al lui Nimitz consta In superioritatca mijloacelor
sale de inforrnatii. Ccle trci portavioane americanc, (cu 233
avioane) stationau mult la nord dc Midway, astfel cä nu intrau In
zona de aetiune a avioanclor de cercctare japoneze. Sc conta, in
schimb, pe inforrnatii pronipte dcsprc micãnilcjaponeziior, primite
de ia avioancie br de cursa lungA Catalina, cu baza In Midway. Sc
urrnärca realizarea unui atac din flanc asupra forteiorjaponeze.
La 3 iunie, a doua zi dupà cc portavioanelc au ajuns pe poziii,
raidurile de cercetare aerianä au reperat navele de transport
japoneze, care sc dcplasau Incet ia 965 Km vest Midway. Golurile
In traseclc dc cãutare pe care zburau aeronavele japoneze Ic-au
permis portavioanebor americane sä se apropie dinspre nord-est
frã a fi reperate. Aceastã actiunc a fost favonizatä i de

457
convingerca liii Yarnamoto i a Itii Nagurno cã Flota SUA din Pacific
nii sc afla PC mare.
In zorii zilci dc 4 iunic, Nagumo a lansat tin atac cu 108
(Imire avioanelc saic la Midway. In timp cc un alt val, de amploare
similarã. era prcgâtil pcntru a ataca once navã dc rãzboi rcpcratã.
Primul val a produs multe avanii Ia instalatiilc din Midway, i a
inrcgistrat pierderi mici. Comandanlii i—all raportat liii Nagurno Ca
era necesar un al doilca atac. Intrucit portavioanelc liii eraii
bombardatc dc avioanc cc vencau dinsprc Midway, Nagurno a
hotirIt s ncutralizczc acroporturilc insulci i a ordonat ca al doilca
val dc atac sã inlocuiascä torpilcic cii bombc (cii atit mai mull en
cit nu se vcdca nici urmü dç portavioanc). In sciirt limp. i s—a
raportal prezcnIa unni grup dc nave amcnicanc la o distan!ã dc
320 Km. La Inccput s-a crczut cä era vorba doar de cruciätoarc
i distrugätoarc. dar Ia 8.20, tin raport prcciza i cxistcnta unui
porlavion. Pcntru Nagurno a lost un moment dificil dcoarcce
majonitatca bombardicrelor lorpiloare crau dotatc acurn en bombe,
iar cca mai marc partc a avioanelor dc vinãtoarc Sc afiau in actiuni
de patrulare. Dc ascmcnea, trcbuia sä recupcrczc acronaveic care
SC intorceau din prirnul atac asupra insulci Midway.
Schimbarea dc dircctic sprc nord-est, pc care Nagurno a
fácut-o Ia primirea informatici, I-a ajutat totui sã evite priniul val
dc bombard icre in picaj lansate Impotriva sa dc pc portavioanele
arnericanc. Din cclc trei valuri succesive de bombandicrc torpiloare
care au atacat portavioanclcjaponczc Intrc orcie 9.30 i 10.24, 35
dintrc cele 41 au fost dobonitc dc avioancle dc vinätoarcjaponcze
san dc tunurile antiaericnc. In acel moment japonczii crcdcau cä
an cItigat bätälia. Cinci minute mai tirziu, Insä. 37 bombardiere in
picaj amenicanc lansate de peEnrerprise (sub comanda locotcncntcomandorului
Clarence W. McClusky) s-au nãpustit atIt dc bruise dc
Ia o altitudinc de 5 800 in, Incit nu au IntImpinat nii un fel dc
niposta. Avioancle dc vInãtoarejaponeze, care tocmai doborIscrä
al treilea val de bombardicre torpiloare, n-au mai avut timp sä se

458
ridicc pcntru a contraataca. Portavonul AAugi, vasiil ainira! a! liii
Nagumo, a fost lovit de bombe in limp cc avioanelc de Ia bord Ii
schimhau torpilcic din carc o pane au explodat, ccca cc a constrins
echipajul sä pärüscasca nava. Portavionului Kaga bomhcle i-au
distrus covcrta i 1-au incendiat. Sprc scarã portavionul s-a scufundat.
Portavionul So,’,, dupä cc a fost lovit dc trci bombc dc jumãtatc de
lonã Iansatc dc bombard icreic in ricai dc PC YorIiown, care sosisc
la faa Iocului. a trebuit abandonat in 20 de minute.
Singuriil portavion rämas intact, I!ii:vii, a ripostat atacmd
Yorkioii’n lovind-o alit dC rüu, Inch dupã-amiaz echipajul a pãräsit
nava slãbitã dupä avariilc rcmediatc in pripä, in tirma luptelor din
Marca Coralilor. 24 de bombardicrc in picaj arncricanc, inclusiv
zccc dc c Yorkiow,i, ati surprins spic scari portavionu! l-fin’u,
avariindu—1 ailt de gray, Incit in zorii zilci de 5 iunic a Irebuit
abandonat; Ilirvu s-a scufundat Ia ora 9.00.
$ansclc dc cItig s-au schimbal rapid in accastã hätálic din 4
iunic, dcmonstnmnd cü i ,,hazardul” guvcmcazã luptclc purtate conform
noului tipic al acunilor acronavclor lansate dc la mare distaiflà.
Prima rcacic a arniralului Yarnarnoto Ia aflarca vctii
dezastrului a fost accea de a-i aduna navele de linic i a readuce
din Insuicle Alcutinc ccle douä portavioane uoarc In spcrana cã
va putca purta o bätãlic In stil tradilional, care sã-i crcczc
posibilitatca unci victorii. Vcstca picrderii portavionului IThu,
prccum i rapoarteic sumbrc furnizate de Nagumo 1-au determinat
sã se razgIndeasca; in zorii zilci de 5 iunie, Yamamoto a hotärIt
suspendarca atacului de Ia Midway. El spera, totui, sa-i atragã PC
americani Intr-o capcanä, procedInd Ia o rctragerc spre vest. Planul
säu a fost dejucat de indrãzneala 5i In ace1ai limp de prudenta cu
care a actionat amiralul Raymond A. Spruance, comandantul celor
douã pontavioane americane Enterprise i Hornet in accastã bãtãlie
crucialä.
intre limp, atacul japoncz asupra Insulelor Aleutinc, din
Paciftcul de Nord, fusese lansat (conform planului) in zorii zilei de
3 iunie: dc pc douã portavioane uoarc ati dccolat 23 debornbardicrc
sj l2avioane de vinätoarc, indreptindu-sc spre localitatca Dutch

459
1-larbor. Forta de atac era prea mica pentru a provoca Ufl efect
important, astfcl IncIt dauncLe pricinuite au fost nesemnificative in
conditiilc unci vizibilitäti Ia sol cxtrcm de rcdusã din cauza norilor
A doua zi, repctarca atacului in conditii dc ccr senin s-a soldat Cu
cItcva rcuitc, dar íãíä efecte majore. Apoi. la 5 iunic, poriavioanelc
au fost chcinatc in sud pentru a sprijini opcratia principaI. Cu
toale acestea, trupelc japonczc transportatc PC mare, nut p1-ca
numcroasc, an izbutit sã dcbarcc Ia 7 iunic i sä captureze fira sã
Intimpinc rczistcnta, doua din cele trci insule care tusescra
dcscmnatc drept obicctiv — Kiska i Attn. Propaganda japonczä a
cxagcrat accst succcs minor, pentru a atenua insuccesul de Ia
Midway. La prima vcderc, ocuparca insulelor rcprczcnta tin cItig
important. avInd in vedere Ca Alcutinclc, intinsc (Ic—a cuicziuI
Paciiiciilui, se aflaui in apropierca cclei rnai scurtc rule dintre San
Francisco i Tokyo. In realitate, Insã, aceste insuic stincoasc i
go1ac. Invãluitc adcsca in ccalä san lovite dc ftirtuni. crau total
ncadecvatc transiorirtirii In bazc navaic sau acriene in vedcrca
unci inaintäri trans-pacificc, Intr-o directie sau alta.
Pc scurt, opcraiiIe militare din iunic 1 942 s-au soldat cut
infringerca zdrobitoarc ajaponczilor. Acctia pierduscrã in bãtãlia
de Ia Midway 4 portavioane cu circa 330 dc avioanc, majoritatca
scufundmndu-se o data cu navctc, precum i un cruciãtor greu.
Arnericanii pierduscrä doar tin portavion i circa 150 de avioanc.
Pentru arncricani, bombardicrele in picaj fuscscrä arma-cheic. in
vrcmc cc pcste 90 dintrc bombardiercie torpiloare fuscserä
doborite, iar manic bombardiere B 1 7 ale trupelor de uscat sc
dovcdiscrä absolut incficicntc impotriva navelor maritime.
Pc lIngã erorile stratcgice deja menionate,japonezii au avut
dc suferit i de pe urrna altor grec1i. Pnintre ceic ,,de comandã”,
Sc nurnãrã izolarea virtualä a mi Yarnamoto PC puntea navei de
Iinie Yanialo, enervarea i descumpanirea ]ui Naguimo, i tradiia
care i-a determinat pe Yarnaguchi pe alti conducätori sä sc
scufunde o data cu navele br, in bc sã Incercc sa prcia din nou
initiativa. Spre dcoscbire de Yamamoto, Nimitz, rämInlnd la mal, a
putut avea o viziune de ansamblu a situatiei.
Nccazunilejaponczilor s-au Inmultit datonitä unui ir mntreg dc

460
ciori tacticc: grcca1a dc a flu fi trimis in misiuni do zbor suficicntc
avioanc dc ccrcctare entru a rcpcra portavioancle amcricanc;
absena unor aciuni dc acoperire cu avioanc de vInãtoarc la marc
altitudine; mãsuri slabe do prcvenirc a incendiilor; ataciiri lansate
simuhan cu avioanc dc 1c toatc cole patii portavioane, lucru cc i-a
obligat sã-i recupereze i saii reinarmcze avioanele concomitent,
coca cc a creat limpi morli in care foila portavioanclor n-a putut
afaca; virarea spre inamic atunci cind avcau bc schimbãrilc, coca
cc Ic-a olerit avioanclor americane ansa dc a localiza mai uor
forla lul Nagumo i de a o bovi inairitc ca accasta sä poatã nposta
sau macar sã so poatä apãra cii avioancbc dc vina(oare dc care
dispunca. Majoritatea acestor grccli s-au datorat vanitãii cxcesivc
ajaponezilor.
Dupa cc japonczii au picrdut ceic atru portavioane nmri
Imprcunã cii cxpcrimcntatelc br cchipajc do zbor, supcrioritatca
iou in nave dc linic i cruciätoare nit mai conta. dccii in ZOflC
acopcritc do avioanclc aflate in bazeic do pe uscat. infrIngerca
japonczilor in bàtlia pentru Guadalcanal s-a datorat in iwincipal
lipsci de control a spauIui acrian.
Bätälia dc Ia Midway ic-a ofcrit arnericaniior tin rãgaz
cxcclcnt cc a durat pina la sfiritu1 anului. cind au intrat in aciunc
noiic portavioanc din ciasa Essex, cu pcrformanc supcrioarc. In
concluzie, se poate afirma cã Midway a rcprczcntat punctul de
cotiturã care a dus Ia Infringerca Japonici.

Pacificul de sud-vest dupã Midway

Dcznodämintui bataiiei dc la Midway a domoiit Inaintarca

japonezilor in zona do sud-vest a Pacificuiui, dar n-a reuit s-o
oprcascä total. Dei flota nu mai putca sustine inaintarea,japonczii
aveau totui posibilitatea do a o continua printr—o dublã aciunc —
in Noua Guinee. prin atacuri pc uscat din cst, peste Peninsula
Papua i in Insulcie Solomon, sãriiid din insulã In insulä i organizInd
terenuri dc aterizare dc-a lungul lantului insular rncnite sã ic acopcrc
salturile succcsivc.

461
 Notia Giiinee i Papua

In decembric 941, cmnd japonczii au intra in räzboi,

majoritatea forclor opcraionale ale Australici luptau in Africa dc
Nord Imprcunã cu Armata a 8—a britanicã, urmInd sã lie rcclicmatc
doar in caz de urgcná. In Noua Guinec, ailatã periculos de aproapc
(IC Australia. singura fortä militarã consta dintr-o unitate de mãrimca
unci hrigázi, cantonatü la Port Moreshy, capitala Papuci, c coasta
sudicã. Garnizoancle australicne de PC coasta nordicñ, puin
numeroase. ca i cele din Arhipelagul Bismarck i din insuicle
Solomon au lost rctrasc imediat cc japonczii au Inceput Sã Sc
apropie. S-a pásrat numai I’oila de apñrarc dc Ia Port Morcsby,
aprcciindu-sc cä de acolo atacurilcjaponczc ar Ii putul ajunge pmna
Ia Queensland, pc contincntul australian.
La inceputul liii martic 1942, plecInd din Rabaul,japonczii au
dcbarcat Ia Lac, pe coasta nordicã a Noii Guinec, In apropiere do
Peninsula Papua. Dar, aa curn s-a rclatat deja, forta br
cxpcdionara transportatã pe mare cu scopul de a captura Port
Moresby a fost Intoarsä din drum dupa Bãtãlia din Marca Coralilor,
ncdecisivã, care a avut bc in rnai. lntrc timp, generalul Douglas
MacArthur fusese nuinit cornandant suprcm al trupelor aliatc In
zona de sud-vest a Pacificului. Dupä Bätàlia de Ia Midway, Ia
inceputul mi iunic, poziia Abialibor a devenit din cc In cc mai sigurã,
tinInd scama de faptub cä majoritatea trupclor australienc so
Intorscscrà acasã, i cã noi divizii inccpuserã sa fib formate. In
plus, Statcle Unite plasascrä in Australia douã divizii i opt grupuri
acriene. In Papua, forta militarä a Australici a crescut do asemenca
depäind cfcctivul unci divizii — douã brigazi Ia Port Morcsby i o
a treia Ia Mime Bay in extrcrnitatca csticä a peninsulci, in timp cc
douã batalioane inaintau pc drumul de Ia Kokoda sprc Buna, pe
coasta nordicä, pentru a siabili acolo o bazã acrianã neccsarä
acoperirii actiunii do debarcare inclusã in planul de inaintare a
Aliatilor spit vest, dc-a lungul coastei Noii Guinee. Aceastä actiune
militarã a fost zädärnicitã insä Ia 21 iulic, jar pericolul a rcvcnit In

462
 ValulseintoarceIn Pacific
august 1942/noiembrie 1944
o hub
1,.
o Ki

OCEANUL PACIFiC

Veib
S U LE LE L.avella

MA flEA
SOL OMON Mu
Rcndova’4 c

S 0 L 0 M 0 N4. 4ta .7173/3 GUADALCANAL

9febr. 1942
Japonezil evacueazO
Geadalcanalul SAN (ISTOBAL

o Milcu

O Kin

liii. iuiraIiI/ij
a
 momentul In care 2 000 dejaponezi au dcbarcat lIngã Buna InIr-o
tcntativã dc a captura Port Moresby, dc data asta printr-un alac
PC uscat. A1iaii au suicrit tin alt oc cind, PC 29 iulic,japonezii au
capturat Kokoda, jar Ia mijlocul Itii august, cu tin cfcctiv de peste
1 3 000 de oameni, i-au foilat pe americani S Sc rctragã prin jungla.
Dcvi icniusula nti era nicãicri mai Iat dc I 6() Km. drumul trecca
peste muntil Owen Stanley. Ia o Inülimc de 2 590 m. ceca cc
dclcrmina dilicultãti in aprovizionare mutt mai man pcntru atacaifli.
Ia care s—au adiuigat atacurile aeniene ale Aliailor. E)upä o Itinã,
japonezii s—au opnit Ia circa 50 Km Inaiiite de obicctiv. Concomitent,
o loilã aponczã mai mica (aproximativ 2 000 dc oamcni) dcbarcasc
in 25 august Ia Milne Bay, i izbutise sa ajungã Ia marginea
acrodrornului dupa cinci zile de Iuptc crInccnc. In urma
contraatacului ausirahenilor a fost ncvoita sã Sc reilnbarcC.
Pmni Ia iiujlocul liii septembrie, MacArthur a concentrat in
Papua cea mai mare pane a diviziilor 6 i 7 australienc. precurn i
un regiment american, toate fund prcgãtite pentru ofcnsivä. La 23
septembric, Thomas Blarney, comandantul suprern australian al
for;clor de uscat aliate din Pacificul de sud-vest, a sosit la Port
Moresby sã preia comanda opcraiuni1or militare. Foriele sale
IntIrnpinascrã o rczistcntã IndIrjitã In timpul Intoarccrii spre Kokoda,
iar apoi sprc Buna, dan di(icultãi1c de aprovizionare fuscscrä rcduse
datoritã transporturilor aeriene. La sfIrituI lul octornbric,japonezi i
an fost scoi de pe ultima dintre cclc trci pozitu pc care Ic
construiserä linga Templeton’s Crossing, In vIrful lantului muntos,
jar Ia 2 noiembric australicnii an reocupat Kokoda i au redeschis
acroportul. Japonczii au Incercat sä reziste PC rIul Kurnusi, dan
n-au reuit. Advcrsarii an parauitat materiale dc constructic pen tm
poduni i au arncnintat din flanc cu trupc australiene i americanc
adusc cu avioancle pe coasta nordicã.
Cut toate acestea, In cursul Iunii deccmbriejaponezii an izbutit
sã rezistc injurni localitãtii Buna. Rezistenajaponczã a fost Iichidatã
abia Pc 21 ianuarie 1943. cInd noi trupe ale Aliatilor an sosit pe
mare i Cu avioancle.
In campariia de ase luni Aliatii pierduserã peste 12 000 de
oarneni: in lupte picrderilc an fost dc 5 700 de australieni i 2 800

464
de arnericani — aadar un total de 8 500 dc oamcni — restul
victimclor find provocate de bolile pricinuitc dc cäldura umedã
tropicala i de malaria din junglã. Totui, ci au dernonstrat Ca erau
capahili sä-i infrunte cu SUCCCS pc japonezi chiar i in
mspaimintatoarcle condiii din junglã. Forta br acrianã a constituit
avantajul dccisiv.

Guadalcanal

Campania din Guadalcanal a fost dcterminatã de donna

comunä i fireasca a generalului MacArthur i a arniralului Nimitz
de a valorilica victoria de Ia Midway printr-o trecere rapidä de hi
defcnsivä Ia contraofcnsivã In Pacific. Pãrcrea br a fost susiiiutä
de gencralul Marshall i dc amiralul King, cu conditia ca ofensiva
sa poatä fi Irnbinatä cu strategia cnglczilor dc ,,a bate Intli
Germania”. Pentru o contraofcnsiva s-a hotärIt de comun acord
cã singura zona fezabilä era Pacificul de sud-vest. S-a iscat Insa
un conflict dc opinii, de altfel normal In privina persoanci care sä
cornande contraofcnsiva. Acum, cInd presiunca inamicului asupra
Insulelor l-Iawaii fusese complet inlãturatä, Marina militarã
prctindca, pe bunã dreptate, sãjoace rolul principal in operaiunca
cc urma sä fie cu prccãdcrc o debarcare. Amiralul King acceptase,
t’árã tragerc de inirna, indicaia de a ataca intli Germania i de a
consolida in acest scop forla.armatã americana in Anglia.
Argumentele englezilor impotriva unui atac imediat pcste Marea
MInecii, in 1942,11 detcrminascrã PC Marshall sä-i schimbc pãrerea
i sä acorde prioritate Paciticului. King a salutat aceastã schimbare
de concepie, chiar dacã era vorba doar de ceva tcmporar — cãci
pãrea puin probabil ca preedintc1e Roosevelt sã o adopte ca PC 0
schimbare definitivä a politicii sale. In ultiipa parte a lunii iunie
disputa pentru comanda opcraiunii a devenit pãtimaä i s-a soldat
cu un comprornis, exprimat in directiva din 2 iulie a efilor statelor
majore combinate, document inspirat dc Marshall. Ofensiva urma
S SC desfàoarc in trel etape, prima vizind ocuparca insubelor Santa
Cruz i a insulelor Solomon rãsãritcne, In special Tulagi i

465
Guadalcanal. Liini(a dintre zone a fost inutatã astfcl Inch regiunca
a ajuns sub conduccrea liii Nimitz, care urma sã dirijczc prima
ctapä a ofcnsivci. A doua ctapä prcvcdca capturarca celorlalte
insule din Arhipelagul Solomon i a coastci Noii Guinec, pInã Ia
Peninsula Huon. pina dincolo de Lac. A trcia ctapã viza cucerirca
localitãlii Rabaul, principala bazã japonczä din Pacificul de siidvest,
i a ceca cc râmãscse din Arhipclagul Bismarck. Prin
red isrihuirca zonclor ultimclc douã etape cädcau sub conduecrea
lui MacArthur.
Planul conccput PC baza accsWi compromis nil era PC placul
liii MacArthur care, imediat dupã victoria dc la Midway, a plcdat
pentru on atac rapid i amplu asupra Iocalitätii Rabaul, convins cã
o plitca captura rapid, o data cii restul insuiclor din Arhipclagul
Bismarek. Asifel i-ar fi obligat pcjaponczi sã rcvinã Ia Truk (in
insulele Caroline) aflat Ia o distantä dc 1 1 25 Km. Pmnã la urmä a
fost nevoit sä rccunoascã Ca flu avca cum sä obtinä forta arrnatã
nccesarã — o divizic de infanteric marina i douã portavioane,
pe lIngã celc trci divizii de infanteric dc care dispunca. In
consccintà, a fost adop tat planul de comprornis, In (rd etape, a
cärui realizare a durat rnai mult dccIt sc atcptaserã cci cc I-au
promovat.
Planul capturãrii Insulelor Solomon din partca de ràsãrit a
fost zãdärnicit dc japonezi. La 5 iulic. avioanclc dc ccrcctare au
raportat Ca japonczii dcplasascra fotic din Tulagi PC irisula
Guadalcanal (lunga dc 145 Km i Iatã de 40 Km), i construiau un
cimp de aterizarc Ia Lunga Paint (ulterior ,,Henderson Field”).
Posibilitatca ca bombardicrele japonczc sa operczc dc acolo a
determ mat rcconsidcrarca strategici amcricanc, Guadalcanal
dcvenind obiectivul primordial. TinInd seama de suprafala strãbàtutã
prin mijioc dc muni Iinpadurii, de avciscle dc ploi torentlaic i dc
clima ncsänãtoasã, Guadalcanal nu era propicc unei campanii.
Dircctia stratcgicä a opcraiilor, sub comanda gencralä a lui
N imitz, a mncrcdinat comanda opcraliei f051)dCtiVC vicearniralului
Robert L. Ghorrnlcy. in (imp cc contraamiralul Fletcher a preluat

466
comanda tacticä; tot ci comanda i ccic trei gru purl de portavioancdc
acoperire, organizate in jurul navelor En/ciprise. Sai-a toga i
Wasp. Spriiriul acrian dc Ia sol venca din Port Moresby. Queensland
i alte cimpuri de atcrizarc dc PC insuic. For!a de debarcare, sub
comanda generalulul dc (livizic Alexander A. Vandcgrift, cuprindea
Divizia 1 liifantcric marinI i un regiment din Divizia 2, in total
19000 dc infantcriti de marina aflai PC 19 nave de transport.
cscorlatc. Armada se apropia. dar nii SC vedea nici urmü dc inamic.
in zorii zilci de 7 august au inccput bombardamenteic acrienc i
navaic. iar dcbarcãrilc an dcmarat la ora 9.00. PInà scara, 11 000
de infantcri.ti de marina ajunscscrä pc mal. Acroporiul, ocupat a
doua zi dimincala, avca iucräiilc dc construct ic aproape terminate.
Cci 2 200 dc japonczi din Guadalcanal. majoritatca muncitori
constructori, fugiscrã in jungla. La Tulagi, garnizoana aponczä
compusã din 1 500 de oarncni organizase o rczistenä durü, care
n-a putut Ii InirIntã decIt a doua zi scara de cãtrc cci 6 000 dc
infantcriti de marina care dcbarcaserã acolo.
Rcaciajaponczi1or a lost promptã, accclcratã Intr-un fcl de
rapoarteic care ii fcuserä pejaponezi sã creada Cu fora americana
de dcbarcarc era muk mai mica. BazIndu-se pe accastä informaic,
nu s-au oprit pentru a prcgãti o ripostä armatã adccvatã, ci an
trimis PC rInd mici grupuri de Intãrire, Cu cfcctivc diii cc in cc mai
numeroase, astfcl Incit lupta s-a transformat Intr-o eampanie
prclungitä.
Escortclcjaponcze, rnai putcrnicc, au provocat prin Inaintãrilc
br succesivc o seric de ciocniri navaic importante. Cca mai
putcrnicä i cca Inai gravä pcntru amcricani a fost Bätãlia de Ia
Savo Island, In largul coastei nord-vcsticc a insulci Guadaicanal.
In scara zilci de 7 august, viceamiraiul Mikawa. comandantul
suprcrnjaponcz de Ia Rabaul, a strins o forta dc cinci cruciatoarc
grclc cornplctatä en douä uoarc, i a pornit spre Guadalcanal.
StrecurIndu-sc a doua zi prin ceca cc se numca ,,Fanta” — fIia
Ingustã de mare dintre ceic douã lanturi de insule Solomon — s-a
apropiat scara de Savo island, imcdiat dupã cc Fletcher rc(rasesc
portavioanclc americanc dcoarccc puterca br de Iuptä i rczervclc

467
de carburant scãzuscrã siinitor. Dei cruciãtoarcle i
distrugatoarcle alialilor adoptascra o scrie de inäsuri de precauic
pc timpul nopii, aciuni1c dc cooperare i de supravcghcrc s-au
dovedit ncsatisfàcätoarc. In primele ceasuri ale dimincii, Mikawa
a luat pe rind pun surprindere grupul sudic i ccl nordic al foilci
Aliatilor. Dupä o Ot SC Intorcca deja plin Fantã. IäsInd in urmä
patru cruciãtoarc greic scufundatc sati in curs dc a se scufuiida,
precurn i Ufl al cincilea cruciätor gray avariat, adicã toate
crucitoarcIc grele ale Aliatilor, in Limp cc navclcjaponcze crau
aproape neatinse.
Japonczii au valorificat din phn superioritatea br In lupteic de
noape, ajutai çi dc instrurncnte optice supeiioarc, precum i de
torpilclc ,,lancc Iungä” de 24 dc o1i. A fost una dintre cele mai
grave Infringcri suferite dc Marina militarã a SUA pe mare din
timpul rãzboiului. Sprc norocul Alialilor. Mikawa nil i-a dus
misiurea pinã la capãt, astfel melt naveic dc transport care se
gãseau lipsitq de apãrare In Lunga Roads au scäpat. El nu tia Ca
Aliaii Ii rctrãscserã portavioanele i se atcpta Ia un contraatac
acrian prompt, dacã nit ajungea Ia Limp in adapostul rclativ ofcrit
dc apele Fanici. In plus, nu aflasc nici de ampboarea debarcãrii
AliatilorIn Guadalcanal. Dcciziilc unui cornandant irchuiejudecate
in funcie de informaiilc pe care be dcine Ia mornentul rcspectiv.
Ceca cc mai rãrnãsese din forta navalã a Aliailor s-a retras
dupä-arniazä spre sud, pentru a evita un nou atac, dci proviziilc
de hranä i rnunitii ale infantcritiIor de marina nit fusescrä integral
descärcatc. Ca urmare, soldalli au primit doar douã mcsc pe
zi.

in urmätoarcle douä sãptärnIni infanteritii dc marina au fost

izolati, thrä sprijin naval i lãrä acoperire aerianä, pinã cInd
Henderson Field a intrat In functiunc, Ia 20 august, o data cu sosirea
primelor escadrile de avioanc ale infanterici marine. Chiar i atunci,
acoperirca acrianä a rärnas strict limitatä.
Japonezii au ratat ocazia In primul rInd pentru cä subestimau
in continuare foila infanterici marine dcbarcatà pe Guadalcanab —
au cvaluat-o Ia 2 000 dc oaineni i au apreciat cà 6 000 soldati ar

468
fi suficienli pcntru a-i InfrInge i a rccuceri insula. Astfcl, ci an
trimis douã dctaarncnIe dc avangarda, Iota lizInd 1 500 de oarneni,
transportai pe distrugatoarc, care au debarcat Ia cst i Ia vest de
Lunga Point in ziua de 18 august. Aceste forc insuficienic au
atacat fãrã a mai atepta convoiul care venca din urrnã i au fost
nimicite cu promptitudinc de infantcritii de marina. Convoiul pentru
atacul frontal — Insumind numai 2 000 de soldati — s-a Imharcat din
Rabaul Ia 19 august. Dci puin numeros, i s-a repartizat tin puternic
sprijin naval, conceput ca o rnomealã mcnilã sã atragä tiota SUA
mntr-o capcanä, aa cum se intentionase i Ia Midway. Inaintarea
era condusã de portavionul tiorRvii/o. parte din moincala pusä la
cale, In timp cc in spate vcncau douã nave de linie i trci
cruciãtoarc sub cornanda arniralului Kondo, iar dup dc
portavioancle Zuikaku i Shokaku. sub cornanda amiralului
Naguino.
Acest plan a diis la ecca cc s-a nurnit Bãtälia din Insulelc
Solomon rãsäritcne, dar flu i Ia realizarea capcanci prcconizate
dejaonezi, deoarccc arniralul Ghorrnley a fost prevenit din limp
de apropierca br, de cãtrc ,,paza de coastä” — o organizaic alcätuitá
In principal din ofiteri ai Serviciului de inforrnatii al Marinci
australienc regale i din plantatori beau. Amiralul Ghonnley a
concentrat trçi forte de oc Ia sud-est de Guadalcanal, in jurul
portavioanelor Enterprise, Saratoga i J4’isp. Ru/o a fost rcpcrat
in dirnincta zilci de 24 august, i scut’undat dupä-amiaza de avioanelc
cc au decolat de pe portavioanelc americane. Intre (imp fuseserã
identificate i celelalte douã portavioanejaponeze, astfcl melt, atunci
cInd japonezii au Inceput atacul, portavioanelc americane ii
lansaserã deja In acr bate avioanele de vinãtoare pentru a-i
IntImpina. Tributul plãtit dcjaponezi a fost deosebit de mare — 70
do avioane doborIte din totalul dc 80 folositc, in limp cc americanii
au pierdut doar 17 avioane. Enterprise a fost singura navã gray
avariatã.
Dupä accastã bitãlic ncconcludcntä, flota japonezã, ca i
cca americana, s-au retras pc limpid nopii.
Acest cfort naval incticient a fost urmat de o pcrioadä de
acalmie, insa nu i pe uscat, unde slabele forejaponcze au ficuI

469
eforturi susinutc sä ajungã la Henderson Field. dar ati cedat in
tita infantcritiIor dc marina. Majoritatcajaponezilor au fost ucii.
In locul celor cäzuti ati fost adusc In mod ritmic i continuu mici
dctaamentc. Proccsul s-a siicccdat cu atIta rcgularitate, mdl
infantcritii dc marina I—au denuinit Tokyo Expres”. Prin acest
procedeu foila armatäjaponczä do pe Guadalcanal a crescut constant,
pIna Ia Inceputul liii septembric fund adui 6 000 (Ic oamdni.
In noaptca do 1 3 spre 14 scptcmbric accaslã foilä a atacat violent
pozitiile infantcritilor de marina — pozitii numitc ,,Colina
sIngcroasä”. Toate atacurile an fost rcspinsc, mr pierdcrile
japonczilor s-au cifrat Ia 1 200 dc oarncni.
in acc1 limp. Marina militara americana era Inca gray
afcctatã dc picrdcrea portavioanelor Saratoga i JVasp, alacate
do suhinarinclcjaponczc — primul portavion era gray avariat, lar a!
doi lea fuscsc scullindat. IntrucitEn!eiprixe so afla Inca In ieparaii,
doar Hornet rnai pulca oferi acoperirca acrianã alit dc nccesarä.
Dupã cocu1 tentativclor de a rcocupa Guadalcanal, Carticrul
general imperial a emis Ia IS scptcmbrie o nouä dircctivã,’are
dãdea prioritate accstci campanii faã do accca din Noua Guinec.
Japonczii continuau sä subestimczc märimea foilci dc infantcrie
marina aflatã acolo, cvaluInd-o Ia aproximativ 7 500 do soidati; pc
baza acestor calcuic ci aprcciau ca era sulicicntá trimitcrea tmci
divizii, in cooperare ternporarã cu tiota br combinatä. Aciunca
preliminarä do transportare pe mare a primului contingent de Intãriri
a dus Ia o abtä bätãlic navalä In largul coastci Insulci Guadaicanal,
desfàuratä in zilele dc 11 i 12 octombric. In aceastã luptä, numitã
Bätälia de Ia Cape Esperance, pierderile parbor n-au fost man,
dar comparativ s-au dovedit favorabile amenicanilor, ceca cc s-a
dovedit un adevärat tonic moral pentru acctia. Totui, japonezii
au izbutit sä debarce o serie do intãriri, astfel IncIt numärul total al
trupelorjaponcze a ajuns Ia 22 000. Americanii si-au inmuIit i ci
cleetivele ajungind Ia 23 000 (a1 4 500 dc soldati au.fost dui in
Tulagi).
Cliiar i aa, totui, jumätatca Iui octombric a fost pentru
arnericani cea mai criticã perioada a campanici, mal cu scamä

470
dud tin bombardameni lansat de doua nave de linie japoneze a
arat practic Henderson Field, a incendiat stocurilc dc carburanti i
a rcdus numfirul avioanclor aflatc acolo de la 90, la numai 42.
Totodatä, bombardierele grele ale Armatei SUA an fost suite sa
zboare Inapoi in Noile Hebride. Bornhardarncntele repetate ale
japonezilorau constituit o grea incercare, pe fondul cäldurii urnede
i a regimului alirnentar nccorcspunzMor.
La 24 octombrie, a inceput ofensivajaponeza pe uscat, care
Intirziase diii cauza ploilor toren;iale i ajunglci dese. Atacul principal
a venit dinspre sud, dar infanteri,ctii de marina solid postali pe
poziliile br defensive, an fost suslinuti de artileria br bine minuila.
Japonezii an fost zdrobii i an pierdut mu de oameni, in limp. cc
americanii doarelteva stile. La 26 octombriejaponezii s-au retras,
läsInd In urmã 2 000 de mor3i.
mIre tinip, Fbota conibinatä. sub conianda lui Yamamoto, cu
douä portavioane man, douã pontavioane iioare. patru nave de
linie, 14 cruciätoare i 44 de distrugatoare Inaintase spre nordcstul
Insulelor Solomon, In speranta ca trupele de uscat au ocupat
Henderson Field. In cc-i pnivete pe amenieani, forta br navalä
era Injumãtäitä, in ciuda sosirii noii nave de linie South Dakota i
a cItorva crucifltoare. In privinta navebor de linie, rapontul de 1 Ia
4 era in defavoarea amenicanilor,. Insä portavionulu Hornet i se
aläturase o data cu repararea, pontavionul Enterprise, ceea cc in
termeni navali moderni Insemna mull. Prin numirea amiralului
Halsey, care 1-a inlocuit pc Ghormley, deja extenuat, Ilota s-a
revigorat. La 26 octombrie cele douã forte s-au confruntat in ccea
cc s-a numit b3ãtália de Ia Insulele Santa Cruz, o bätãlie dominata
din non de acliuni aeriene ale ambelor pärti. Hornet a fost
scufundat, jar Enterprise avariat, in timp cc dc cealalta parte
Shokaku a fbst gray avariat, ca i portavionul usor Zuiho. Cclc
douä flow s-au rctras, päräsind bocul luptei, Ia 27 octoinbrie. Ca
numär de avioanc, japonezii an suferit pierdeni mai grelc — 70 de
avioanc nu s-au mai intors din misiunc. Pc pareursul eelor zece
zilc care an eubminat en aeeastã bätãbie an piendut 200 de avioane

471
— care sc adaugau cifrci dc 300 pierdtite dc japonczi InccpInd Cu
ultima säptãmmnä a lunii august.
Amcricanii au prirnit curInd ca Intãriri pcstc 200 dc avioane,
prccum i rcstul Diviziei 2 dc infanteric marina i o pane din Divizia
americana.
La rindul lor,japonezii au primit i ci mntãriri suticicntc pcntru
a putca rclua lupta. Imbolditi dc vanitaic i in ace1ai limp indui in
croarc dc rapoartclc absurd de optirnistc rcIcritoarc Ia picrdcnilc
pnicinuile inamicului. Au urmat douã ciocniri cunoscutc sub numeic
de ,,Bãtälia navalã dc la Guadalcanal”.
Prima a avut bc In zorii zilci dc vincri, 1 3 noicmbric. Dci a
durat doar o jumätatc dc ora, amcnicanii an picrdut doui
cmciãtoarc, jar nava dc Iinicjaponczallwia fost alit dc avariatä,
melt a doua zi a trcbuit sã tic sabordatã — prima navã de linic
japonezã picrdutä in rãzboi.
A doua ciocnirc a survcnit in noaptca dc 14 sprc 15 noicmbric.
CIndjaponczii au inccrcat si aducä o foriä dc Intarire constInd din
11 000 dc soldati, mntr-un convoi cu 0 marc cscortã dc distrugatoarc,
sub comanda rcfractarului contraamiral Tanaka, avInd drept
acopcrirc navclc mai greic ale amiralului Kondo, amcricanii i-au
atacat. $aptc dintre navclc dc transport au fost scufundatc PC
parcurs. Cclclalte patru, dci au ajuns la Guadalcanal, au fost
distruse a doua zi dimineatã prin atacuri aeriene. N-au putut fi
debarcati dccIt4 000 de soldati, jar din proviziile irnpcrios ncccsarc
au ajuns Ia tãrm canhitäti foarte mici.
In bätälia navalä distrugatoareic amcricanc an avut mult de
suferit, dar i nava de linic care ii mai ramasese lui Kondo,
Kirishima, a fost gray avariatã Ia miezul nopii, cind tunurile dotaic
cu radar ale navci de linie amcricanc Washington au deschis focul
asupra ci de Ia o distantä dc 7 680 rn i an scos-o din Iuptä In
urmãtoarelc aptc minute. Cunmnd dupã accasta Kirishima a trcbuit
sä tic sabordatä.
Intre limp, PC uscat, infanteritii de marina i celebalte tnupc
americane, profitInd cã avcau mai mulle provizii, trecuserä la
ofensivä. La sfirituI Iunii, pe insulã existau 188 de avioane, aa Ca
japonezii flu sc mai Incumctau sa trimita Intäriri saii provizii cu

472
convoaic lentc. In decembric au fost ncvoii sã ic trimitã cu
submarincle.

Marina militarajaponeza suicrise picrderi atIt dc man incIt

cIii ci insistau ca insula Guadalcanal sa lie pänäsitä. $cfii trupclor
de uscat, care strInsescrã Ia Rabaul 50 000 de soldati, spcrau sä-i
poati trimitc pcntnu a Ii Sc alätura celor 25 000 aflai deja pc insulä.
La 7 ianuanie 1943, efectivele militane ale amenicanilor In
Guadalcanal ajunscscrä Ia pestc 50 000 de oamcni, binc
aprovizionai. spre deosebinc de japonczi, nCvOii S Sc lirniteze Ia o
treirne din raiilc normaic. Sleiti de Ioamc i de malanic, acctia nii
putcau intreprinde o ofcnsivä, astfcl melt continuau sä lupte cu
tcnacitatc in apänarc.
La 4 ianuanic, Caiticrul general imperial a acccptat cu pãrcrc
de rãu realitatca i a dat ordin ca trupeic de PC insult sã lie, trcptattreptat.
evacuate. Nctiind de aceastä decizic, amenicanii an
continuat sa Inaintczc cii prudcna, dmndu-lejaponczilon posibilitatca
sa-i rctragä bate trupeic, In trci rnicäri: actiunca a inceput in
noapica de 1 fchruaric i s-a terminat in noapica de 7 fcbruanic,
inregistrIndu-se pierderca unui singur distrugator.
Lupta prclungita pentru Guadalcanal a mnsemnat o piendere
foarte grca pcntru Japonia, care a pierdut 25 000 de oarncni, dintre
cane 9 000 picriscrä de foame i dc boalã, in limp cc pierderile
arnericanilor erau mull mai mici. $i mai rãu, Insä, era faptul cl
Japonia pierduse eel puin 600 dc avioane, Imprcunä cu cchipajcle
Ion binc pncgätite. In aceIai limp, pulerca militarä a Amenicii cretea
continuu, pcntru cã mobilizarea efectivelor umane i a industrici
intrasc pe fägau1 nonmal.

Birmania mai 1942 — mai 1943 — riposta eueazã

In mai 1942, o data cu retnagerca englezilor din Birmania In

lndia,japonezii atinseserã limita planificatä a cxpansiunii Ion In Asia
de sud-est, i trecuscrã la defensivä cäutInd saii consolideze
cuceririlc. Intre timp, englczii f?iceau planuri pentru a reveni In

A
‘4 I.,
foria in noicrnbrie 1 942 In urmãtorul anotimp uscat. Planurile s-au
dovcdit inaplicabile din cauza (‘nor dificultãti logisticc. Singura
tentativã, ofensiva foartc limitatä din Muntii Arakan, s-a soldat cu
un ccc dezastruos.
Zona criiciaI din punct do vedcrc logistic, Assam i Bengal,
nu fuscse niciodatã Iuatã in coiisidcrarc ca rcgitmc pcntru haze
militare. Era nccesar sã Sc construiascä acroporturi, depozite,
drumuri, cal fcra(c i conducte dc petrol, porturilc trcbuiau müritc
i Intrcaga regiune reorganizata.
Prima problcma cu care sc con Irunta Comandamentul din
India era Ilota comcrciala, majorilatca materialcior urmau sä lie
transportate pe mare. Cum cclclaltc tcatre de räzboi au avut
prioritate, pcntru india au rãmas foarte puinc nave cornercialc.
chiar cInd a fost amcnintatã cu o invazic. Majoritatca navelor din
flota comcrciaiã au fost alocate convoaiclor din Occanul Atlantic,
Occanul Arctic, precum i zonclor dc luptä din Mcditcrana i Pacific.
Cantitatca rcpartizatã indici rcprczcnta doar o trcimc din
ccca cc ar fi lost neccsar pcntru a consolida zona in vederca unci
ofensive.
Transportul intern reprczcnta o altä dificultatc majorã.
Sistcmclc ruticrc i feroviarc din nord-estul Indici, Invechitc i
insuficiente, necesitau multe amcliorãri pentru ca proviziile venite
din Calcutta i din alte porturi sã poatä fi transportate pc linia
frontului. Lipsurilc dc tot fclul au stInjenit dcsfhurarca activitãtii
dc modernizarc. Acelai cfect 1-au avut i musonii, care au provocat
alunccãri de teren i ati mãturat rnultc din podurile existente.
Raidurile acricnc japoneze au avut i etc o contributie ncgativã,
dar tulburãrilc muncitorilor i frãmInãrile politico au rcprczcntat
piedici i mai grave (dezordinea i riscurile apärute dupa cecu1
misiunii lui Cripps Ia sfIrituI vcrii lui 1942, cind Congresul indian a
Indemnat Ia nesupuncre civicü). Totul s-a datorat instigârii
intrcprinsc do uncle elcmentc pro-japonezc, precum i situaici
cconomicc tot mai proaste din India. Greutatea cea mai maic o

474
rcprczcnla lipsa Iocomotivclor — WavcIl rugasc sã I se dea ccl
1 85 i primise patru!
Decizia de a organiza India ca bazã rnilitarã cu 34 dc divizii
i 100 do cscadrilc dc aviaic a ampliflcat problema Iogisticii. La
coiistruirea color 320 do fbi acroporturi au fost folositi peste un
milion dc oamcni, reducIndu—se astfcl simitor tulna de lucru
disponihilã lcntlu alto proicctc. Intro care construclia drumurilor
era o ncccsita(c primordial. Aprovizionarca a devcnit i ca o
problcmñ in clipa in care s—a k’it neccsitatca do a hrãni 400 000 dc
rofugiali civili din L3irmania.
Comandamcntul indian cuprindea acum numeroaso divizii.
dar majoritatca crau non formato, duccau lipsã do echipamcnt,
crau slab prcgä(ite i nu dispuncau nici macar do oFicri
cxperinicntai. Puinii oIcri en oarccarc cxpcricnta tic luptã
erau cpuizai i afcctai gray nu numai dc campania din Birmania.
ci i do malaric. Numai trci diii cole circa 1 5 divizii teorotic
disponibile puteau Ii considerate rclativ aptc dc aciunc in viitorul
apropiat.
Problemclc administrative crati agravato do cole cxistcnte la
nivclul Cornandamcntului — in special cu fore1c chineze care se
rctrãscserã in India, Unitatca 10 de aviaie a trupclor de uscat
SUA i severul general StilweIl.
0 condi!ie deosebit de importantã era obtinerea superioritãii
acriene — atIt pentru a proteja India cit i pcntru a asigura fluxul
continuu al proviziilor spre China. La acestea so adauga garantarca
acoperirii aerienc, csentialã pdntru reuita oricãrei tentative do a
recuceri [3irmania. Din fericire, o data cu sosirca musonului, in
rnai 1942, japonezii au trim is tin mare numãr dc avioane pentru a
sprijini campaniile din zona do sud-vest a Paciticului, jar celor
rãmase le-au acordat o pcrioadä do odihnã. Acest lucru Ic-a permis
Aliai1or saii consolideze forta aerianã In linitc. In septcmbric
1942, in India se aflau 3 1 de escadrile britanicc i indiene dintrc
care asc mapLe do aciunc, nouà destinate apärärii Ccylonului, i
alto cinci folositc pontru misiuni de transport i do corcetaro. Rezulta
cã in nord-estul Indici putoau opera numai apte cscadrilc de

475
avioanc de vinãtoare i patru de bombardiere. Fluxul de avioanc
din Anglia i din SUA crctea Insa hRar, jar In februaric 1943
numãrul total avea sa se cifreze Ia 52 de escadrile. In plus, avioanclc
cxistcntc crau inlocuitc Cu tipuri mal noi — Mitchell, Hurricane,
Liberator, Bcaufighter. Majoritatca acestora putcau ajunge direct
PC noile acroporturi din Assarn i Bengal. dcoarccc pcricolul unci
invazii pe mare a Indici scázuse considerabil dupä bätälia din Marca
Coralilor i dc Ia Midway.
In aprilie 1942, Wavcll a organizat Cornandamentul din India.
Cartierul general al Comandamentului central Sc afla acurn Ia
Agra i avea ca sarcinã pregátirca militarã i aprovizionarca; PC
lIngã el rnai cxistau trci comandamente regionale ale trupelor dc
uscat: Cornandamentul de Nord-Vest, Cornandarncntul do Sud i
Comandamentul de Est, opcra{ional.
lntocmirca pIanurilor pentru recucerirea Birmanici s-a fàcut
in cooperare cu armata chinezã, alit cea aflatä Ia Assam, cit i cea
din provincia chinczä Yunnan. Planu] chinez din octombric 1942
prcvcdea o inaintare convergentã in Birmania, cfcctuatä de 15
divizii din Yunnan i trei din Assam, Imprcunã cu aproximativ zece
divizii indiene sau britanice. Rolul celor din urmã, conform planului
chinez, consta flu nurnai In invadarca nordului Birmaniei, ci i In
lansarca unui atac dinspre mare asupra Rangoonului. Wavell a
acceptat In principiu planul, dci se indoia cä cole douã cerinte
considerate de ci esentiale putcau fi realizate — forte aericnc
suficient de puternicc pentru a domina spaiul de dcasupra
Birmanici; i o puternicä flotä britanicã, Cu patru sau cinci
portavioanc, pentru a domina Occanul Indian i a acoperi atacul
do Ia Rangoon. In fapt, cea dc-a doua cerinta era imposibil dc
realizat, date fund angajamentele navale din alte regiuni. Considerind
Ca aceste cerinle constituiau doar nite tertipuri ale lui Waveil caic
nu inentiona sa se implicc serbs, Chian Kai-$i s-a supãrat i Ia sfIrituI
anului 1942 a renunlat sä mai participe Ia accastä opera{ie.

476
 Ofensia din Arakan, deceinbrie 1942 — mal 1943

WavcIl s-a Iiotãrit totiii sã declanczc o ofcnsivã limitatã

pcntru recucerirca rcgiunii dc coastã Arakan, printr-o Inaintare de
160 Km injosul Peninsulci Mayti, In combinaic Cu 0 invazic de pc
marc a insulci Akyab, pcntru a rccuccri acroporturilc allatc acolo,
de iindc escadrileic japoneze putcau ataca partea de nord-cst a
Indici. Rcinstalarca escadrilcior Aliatilor in zonã at Ii pcrrnis
acoperirca pr1i1or de nord i ccntralä alc Bit manici. Din cauza
lipsci mijloacclor de dcbarcarc s-a relluntat la accastã irnportantã
acliunc prcväzutá in plan.
Chiar i in acesic conditii, WavclI a prcvãzut o Inaintare in
Arakan, pc principiul ,,Mai bine mai puin dccIt deloc”. Divizia 14
indiana a inceput inaintarca In decembric 1 942, dar s-a deplasat
atIt dc incet, Incit coniandantul Armatci a 1 5-a japoneze, gcncralul
lida, a putut trimite Intãriri, stopInd inaintarca britanicã la s1Iritul
lui ianuaric. El a trimis Intäriri i in luna fcbruaric, dar Wavcll a
insistat sä continue Inaintarea, in ciuda argumcntelor i protcstclor
gcncralului Noel Irwin. cornandantul Armatci de räsãrit, care I-a
avertizat cã trupeic crau descompictaic i cu moralul gray afectat
din cauza malarici. In acest fcl, japonczii an avut posibilitatca sä
atace spatcie I)iviziei 14. Ei an ajuns Ia I-ltizwc, PC rIul Mayu, PC
18 niartic, mancvrä prin cal-c au provocat descoperirea llancului
inamicului, pe care 1-au dcterminat sä sc retragä. Divizia 14 indiana
a fost Inlocuitã en I)ivizia 26, Insãjaponczii an continuatsäInaintezc,
au (lCpait Mayu i in aprilie au ajuns pe coasta indiana. Ei au
fortat apoi Inaintarca spre nord, cu intci4ia de a captura aliniamentul
Mangdaw-I3uthidaung, In mai, cInd urma cäInccapã musonul. Prin
accastä mane vrä putcau zädärnici planuiile britanice dc rcluare a
Inaintãrii In Birmania in urmãtorul anotimp uscat — din noiembric
1943 pInã in rnai 1944.
La 14 aprilie, gencralul de corp de armatä W.J. Slim,
cornandantul Corpului 15 indian. a prcluat conianda forclor din
Arakan. El s-a ingrozit constatInd efcctelc PC care malaria Ic

477
avuscsc asupra moralului i a condiici fizice a trupclor, alcctatc i
de picrdcrilc sufcritc In atacurile frontale asupra pozitiilor
japonczilor. Wi. Slim spcra sã poalä pästra aliniarnentul
Maungdaw-Buthidaung dintre marc i riul Mayu, dar In acc1ai
timp concepuse i o rctragcrc. dacä s-ar Ii 1US. pe 0 linic aflata
80 Km mai la nord, in intcnorul uscatiilui, la Cox’s I3azar, dincolo
dC fronticrä. Tinutul ceva mai dcschis era mai adccvat valorificärii
avantajului britanic in inatcric de artileric i dc tancuri, dccitjunglclc
i in1aiiniIc din Peninsula May11; in plus, comuinicaiilcjaponeze in
susul coasici trchuiau sä se cxtindã Pc 0 aric mai iTiarC, Iucrui CC Ic
fäcca vulncrahilc.
Nici wi plan nui a lost pus, Insü, in aplicare, dcoarcce In ziua
dc 6 mai. japonczii i-au constrins pc cnglczi sã abandonczc
Buthindaug. Arnenintarca din tianc a dctcrminat pärsirca poziiilor
dc Ia Maungdaw, dc pc coasti. Japonczii s-alt oprit f)(2 aliniamcntul
proaspät capturat. deoarccc se apropia musonul. Pc scurt, tentativa
cnglczilor de a rccuccri Akyab i acroporturile dc aici printr-o
Inaintarc pe uscat, farã sprijinul trupclor transportate pc marc, s-a
dovedit un ccc. Japonczii Ii dcmonstraserã iscusina In aciunilc
dc invãluire diii flanc i in infiltràrile prinjungla, in timp cc cnglezii
Ii dcscurajaserã trupclc prin atacuri frontaic pägubitoarc i printr-o
flagrantã ncsocotinã a tchnicii dc apropicre indircctã. In rnai 1943,
cnglczii ajunscscra din iiou pe alirnamcntul ocupat in toamna lui
1942.

Chinditii

Singura razã de luminà In aceastä fazä a räzboiului a apärut

in capatul nordic al teatrulul de luptà birmancz, o data cu prima
operatic ,,Chindir’ botczatã astfel de iniiatoru1 ci, Orde Wingatc
(Chinthc, animal rnito1ogicjumätate leu,jurnãtatc vultur, ale cärui
statui populcaza pagodcle birmaneze). E posibil ca dcnumirca sã
se fi Intipärit In mintea oamenilor i datoritã faptului Ca primeic
actiuni au fost Intrcprinse dincolo de rIul Chindwin, In nordul
Birmanici.

478
 In toamna anului 1 938. Orde Wingatc, pe atunci capitan. in
curs dc plccarc din Palcstina. s-a Intuinit CLI 0 scric de oameni
influcni cãrora Ic fcuse o imprcsic putcrnicã, aa cum Sc
intImplasc ccva mai dcvrcmc in acci an. CU gencralul WavcII, PC
atunci cornandant in Palcsiina. i cu gencralul de brigadã John
Evctts. care rãspundca dc zona nordicã ‘. Intors in Palestina in
dcccmhric a dcscopcrit cã datorita activitãlilor sale politice in
ccrcurilc sioniste dcvcnisc object dc suspiciunc in ccrcurilc olicialc
britanicc. Gcneralul Haining. succcsorul lui WavcIl. care aprobase
initial organizarca accior .,SNSb I-a mnlãturai din lunctic i I—a nurnit
intr—un post inoicnsiv in cadrul carticrului sau general. Apoi, in rnai
1938, Ia rugãmintca lui 1-laming, a lost trimis acasã, ofcrindu-i-sc
un post minor In Statu I major al comandamcntul ui antiacrian.
in toamna anului 1940 a lost scos din anonimat i trimis sã
organ izczc 0 campanic dc ghcrilá in Etiopia. Nurnirca, sugcratã dc
Leo Amery, care intrase in Cabinet, a fost conlirmatã prin
acccptarca promptä a propuncrii de cãlrc WavclI. Rcuita
campanici din estul Africii, in mai 1942, a fost urmatã de o noua
prabuire In viaa lui pcrsonalã i Wingate, Intr-o stare de deprimare,
a incercat sa se sinucidá in timpul unci crize dc malaric. Pc cInd se
afla acasä, In convalcsccntã, o nouã ansã i s-a ofcrit ca urmarc a
dczastrclor sufcritc de englczi in Orientul Indcpärtat. Tot Wavell i-a
olcrit accastä ocazie. La rindul lui, Wavell fuscsc schimbat din
funcia dc comandant pdntru Orientul Mijlociu in iunie, dupä cecu1

A trecut pe Ia mine de cIteva on pentru a discuta pregãtirea trupelor

,,SNS” — ,,Special Night Squads” (Dctaamente speciale de noapte) - cãrora
le permisese sã se organizeze in primävarã Cu linen a1ei din forta de apãrare
evreiascã ,,ilegala”, hagana, pentru a neutraliza actiunea bandelor de arabi
Inarmate care provocaserä multe incidente In Paiestrna. Mi-a povestit cum
a aplicat ideile mele tactice in operaiiIe de gherilä de acest tip .i mi-a dat
un exemplar din docurnentele lui refenitoaie Ia acest subiect. Totodatã, a
accentual CII evidentä mindne, cl era var indepãrtat cu 1’. E. Lawrence —
dei atunci dud a ajuns ci Insui celchru a incercat sä II defuimezc. La
rugamintea iui Wmgate, i-am scris 1w Winston Churchill. pentru a i-I prezenta.

479
ofcnsivei estivale, i trimis In India. La sfiritu1 anulul. Wavell s-a
trezit intr-o criza i mai admncä, dcoarece japonczii ati invadat
succcsiv Malaysia i Birmania. In lebruarie 1 942, cind situatia
dcvcnisc sumbrã, chiar i Wavcll a cerut sã ii tic trimis Witigate,
pcntrti a organiza acolo opcratii de ghcrila.
0 data sosit, Wingate a insistat pcntru crearca a ceea cc ci
numca ,,Grupuri de pátrundere Ia marc distanã” antrcnatc sa
opcrczc In jungla hirmanczã. sa atacc cãile de comunicatii ale
japonczilor, prccum i avanposturile acestora. El suslinca cã o
asemenca forlã Ircbuia sä lie sulicient dc mare pcntru a ataca
eficient. i dcstul dc mica pcntru a putea scãpa de inamic. S-a
apreciat ca potrivitä mãrimca unci brigäzi, ceca cc a dus Ia
rcorganizarca Brigazii 77 indicnc. Accti ,%Chindii” trehuiau sä
tic mai binc prcgãtii dccli japonczii pentru aciunilc dinjunglã i,
totodatä, sã cuprindã in rIndurile br spccialiti in astfcl de lupte, in
cxplozii i comunicatii radio. Coopcrarca sol-acr era obligatorie
intrucIt urmau sã ftc aprovizionai cu avioanele. Dc altfcl, ficcãrei
coloane i-a fost ataatã o niicä sectiunc RAF, iar la sol transportui
urma sã tic asigurat cu animale de povarä.
Wingaic insisla pentru demararea urgcntä a actiunibor, flu
numai pcntru a reface moralul cnglezibor prifl rcuita unor asemenca
actiuni, ci i pcntru a tcsta cficacitatca accstor grupuri. Wavell
opta pdntru folosirca br imediat inaintc i in timpul unei ofensive
britanice gcnerale. Wingate a ajuns Ia concluzia cä merita sã be
foloseascã Inainte, pentru a cãpäta i a culege infonnaØilc pe care
be putcau dobindi.
Brigada cuprindca apte coloanc, care pcntru opcraçia
plan ificatä au fost impãritc In douã grupuri — un Giup nordic format
din cinci coioanc, totalizInd 2 200 de oarneni, cu 850 dc catIri
pentru transport i un Grup sudic compus diii douã coboanc, totalizind
1 000 dc oarncni cãrora Ii s-au alocat 250 de catiri. Cele douä
grupuri ati trccut rIul Chindwin in noaptea de 14 februarie 1943,
ajutate de actiuni de diversiune din partea fortebor regulate.
Continuind Inaintarca sprc est, grupurilc s-au scindat conform
numãrului de coloanc prestabilit i au intreprins o scric de atacuri

480
asupra avanposlurilorjaponezc, actiuni de sabotaj a cãilor feratc,
a podurilor i ambuscade ruticre. La mijiocul Iui manic, coloancic
au trecut i lul Irrawaddy. Ia 160 Km de Chindwin. In acel moment.
japonczii contientizascrä pericolul i dcsfãurascrä aproape douñ
divizii din cclc cinci pc care ic avcau in Birmania, pentru a
contracara actiunile inamicului. Din cauza accstei mãsuri i a altor
diticu1tii apärute pe parcurs, coloancic ai lost nevoite sã Sc rctragä
i, Ia mijlocul liii aprilie, sa rcvin inapoi in India. Brigada pierdusc
o treime din lorta ci de luptã i majoritatca echipamentelor. Eiccttil
accstci opcratii a lost redus, dar a demonstrat Ca trupele indicnc i
britamec putcau opera Injunglã. Totodatã, a constituit 0 cxpcnicnta
utilã in cc pnivctc aprovizionarca PC calca acrului i a evidential
ncvoia impcrioasa de a dispunc de supremalie acrianã.
Dc ascmcnca, gencralul Mutagachi, comandantul Armatci a
15-a japonezc, a lost ncvoil sã rccunoascã cum ci rIul Chindwin
nu constitLlic o haricra sigurã astfel incIt. pcntru a preintImpina o
contraolensivã britanicã, trcbuia sa-i continuc Inaintarca. Astfcl,
in 1944,japonczii au trccut peste grania indiana i, ulterior, a avut
bc bãtãlia crucialã de Ia Imphal.

Planuri de viitor

Ofcnsiva britanicã prcväzutã pentru sczonul uscat I 942—I 943

fuscsc anulatã datoritä diuicultãlilor administrative i resurscbor
insuliciente. Principalul plan pcntru unnätoru1 sczon uscat, 1943—
1944, aa cum se stabilise Ia confenina de Ia Casablanca, din
ianuarie 1943, prevedea un asalt pe marc asupra Rangoonului, i
purta numele dc ,,Opcraia Anakim”, urmind unor ofcnsivc britanice
i chineze In nordul Birmanici, precum i capturãnii unor punctccheic
de pe coastä. Realizarca acestor obiective presupunea
dobindirea supremaici aeriene, concentrarca unci putcrnice forte
navale, cu numeroase nave dc dcbarcarc i rczolvarca problemcbor
administrative i a transportului pc uscat.
Dificultãtilc satisfacerii accstor cerinte crau atIt dc man, melt

481
Wavell, in prirnüvara anului 1943, a lost tentat sä renunte hi
I3irmania i sä atacc Sumatra. apropiindu-sc astfcl indirect dc scoptil
Iui — InfrIngcrea japonezilor. In convorbirilc pc care Ic-a avut cu
Churchill i cu .cfli statcior majore in timpul vizitci la Londra, in
aprilie. a rctii( sä-i convingã cä ,,Opcraiunca Anakim” trcbuic
arninati san abandonatü, loctil ci fund mat dc aciunca din Sumatra
— cu numeic de cod ,,Culvcrin”. Pc Churchill incepusc sä—l IncInic
accastä variantã, dar ca a fost abandonat din acc1cai motive ca
i ,,Anakim”, dar i insistcntci en care americanii susineau
importanta redeschidcrii cit mai repede posihil a cãii terestre dc
aprovizionare spuc China. Ca urmare, operatulc din stid an lost
suspendate, dei s—a lucrat in continuarc Ia planurile br. Totui,
daca ccva urma sa sc facã PC acest tcatru de rüzboi, acest ceva
urma sã Sc fitcä in nordul Binianici.
 Capitolul 24

Báiàlia din Atlantic

A doua jumãtatc a anului 1942 i prima jumätatc a anului

1943 a reprezentat pcrioada cca rnai criticã a Bätälici din Atlantic.
In fapt, bätãlia s-a dcsIurat dc-a lungul celor asc ani ai
rãzboiului. Sc poatc alirma Ca ea a Inccput chiar Inainte do rãzboi,
In momcntul in care primele submarine au pornit din Gcrrnania
sprc difcritclc br baze do rãzboi din Atlantic, Ia 19 august 1939.
Pinã Ia sfiritul lunii, In ajunul invadärii Polonici, 17 submarinc sc
aflau in largul Oceanului Atlantic, In timp cc alto 14 submarine de
coastã sc gäscau In largul Märii Nordului.
In ciuda faptului cã gerrnanii au demarat tIrziu rcmnarmarca
cu submarine, Ia Inceputul ostilitäplor ci dispuneau de 56 do submarine
(zccc ncfiind compict opcraçionalc) adicä doarcu unul mai
puin dccIt Marina militarã britanicã. Dintre accstca, 33 crau ,,North
Sea Ducks”, nepotrivite pdniru Atlantic.
Primul succes a fost scufundarca pachcbotului Aihenia,
piccat in cursä in seara zilci de 3 septcmbric, Ia douä zile dupä
invadarca Polonici, zi in care Anglia a declarat räzboi. Athenia a
fost torpilat trä avcrtizarc, contrar ordinului expres al lui Hitler,
care suslinca Ca ostibitäibe In cazul submarinelor trebuiau sã se
dcsfàoarc in conformitate cu Convenia do la Haga (comandantul
submarinului i-ajustificat aciunca sustinind cä fusese convins Ca

483
 AFRICA

Bátàlia Atlanticului
arc dc-a face cu un cruciãtor auxiliar). In urmãtoarelc zile au rnai
lost scufundate cIteva nave.
La 17 scptcrnbric a fost repurtat un succes important prin
sctifundarca portavionului Courageous dc cãtre submariniil U29,
in apele din vcstul Insulclor Britanicc. In tirmä cii trel zilc.
portavionulArk Rova/scãpasc ca prin minunc dc submarinul U39
— care a fost con(raatacat cii promptiludine i scufundat dc
distrugatoarclc diii escortã. Riscurilc au impus ca portavioancle
flotci sã fic rctrasc diii zona (IC atac a submarinclor.
Atacurilc lansate de submarine impotriva navelor dc transport
au fost mncununate dc succes. In prima lunü (septembric). au
rcuit sã scufunde 4 1 dc nave neutre i ale aliatilor, totalizInd 1 54 000
tone dcplasament. Pmnã la sfiritul anulni picrdcrile s-au ciI’rat la
114 nave cu peste 420 000 tone deplasament. La mijiocul lui
octombric, submarinul U47, coinandat de locotcncntul Pricn a
pátruns in locul de ancorare a hotel dc la Scapa Flow i a scufundat
nava de 1ini Royal Oak, ceca cc a dus Ia abandonarca temporarã
a acestei importante haze, pInä la Imhunãttirca capacitãii de
apãrare.
Estc semni ficativ faptul cã in noicmbrie i dcccrnhric pierderile
la capitolul iiave de transport au scäzut 1ajumtatc comparativ cii
primeic douä luni. Miiltc nave s-au scufundat din cauza minclor i
nu a submarinclor. Dc aitfel, fuscserã scufundate nouã submarine
— adic o csimc din puterca toalã. Atacurile aerienc asupra
navelor dc transport pricinuiserá i dc pagubc, dar acestea n-au
fost mai man decIt cclc cauzate de submarine.
In accastã prima eiapä a rãzboiului, marina militarä germanã
i-a pus man sperane i in navele ci de razboi. nu numai in submarine,
Farã sä ia in cons idcrarc factorul ,,cxpcricn(ä”. La izhucnirca
rãzboiului, nave de linic de buzunar Admiral Graf Spec se afla pc
poziie in mijiocul Atlanticului, jar sora ci Deutschland(rchotczatä
ulterior Lützow) era in Atlanticul dc Nord. dci Hitler prccizase cä
atacurlic asupra navelor de transport britanice von fi dcc1anate
abia In 26 septembric. Acliumile celor doua nave s-au soldat cii
rezultate nesemnificativc, jar Graf Spec, incollitä in cstuarul Rio

486
do Ia Plata, a lost ncvo!tã in deccrnbric sä sabordcze.
Noile cruciãtoarc dc imie, Gi,eisenau i Scharnhoiwi au
licul o scurtã icirc in noicmbrie, au sculundat un cruciätorauxiIiar
in canalul dinre Islanda i Insulcic Facroe i s—au mntors rapid spre
casã.

Na’c1e Aliatilor tiavigau deja iii convoi, dci cscortcle crau

inadecvate i nuilte nave nici nu beneficiati do dc — simpla br
Irczenta s—a (loved it dcscurajant1 pentru inamic.
Dupñ präbuiica Frantci in iunic 1 940, ruble do transport
maritime ale Anglici ati devenit mull mal nesigure. Navebc care
trcccau prin sudul lrlandei crau expuse atacurilor lansatc do
submarincle germane, navclc do rãzboi dc suprafaä sau do aviaie.
Singura rulã dus-intors, rãrnasã indifcrcnt dc riscuri, trccea prin
nordul Ir!andci. Gcrmanii puteau ajunge acobo rapid, cu
bombardicrele do cursa lungä, cu patru motoarc, Fockc-Wulf
,,Kondor” (FW 200), care opcrau din Stavanger (Norvcgia) i din
Mcrignac, linga Bordeaux. In noicmbric 1940, acestc bombardierc
au scufundat 18 nave (66 000 tone). Picrdcrilc pricinuite dc submarine
crcscuserä i dc substantial — 63 dc nave (350 000 tone),
In luna octombric.
Pericolul dcvenisc atit do mare, melt tin mare numãr do nave
do rãzboi britanice au fost exonerate do misiunile anti-invazic i
trirnise pe cãile do acces dinspre nord-vest. Cu toate acestea,
escortele de pe mare i din aer continuau sá ftc slabe.
In iunie, prima lunã In care situalia stratcgicä se schiinbase,
scufundärilc pricinuitc de submarine Sc ridicaserä Ia 58 do nave
(284 000 tone). In julie ole au scäzut putin, dar in Iunilc care au
urmat au crescut din noti (aproximativ 250 000 tone).
Pc ruta räsãritcanä de coastä, In ultimele luni ale anului 1939
minele lansate din aer provocaserã mai inulte avarii i pierderi
decIt submarinele. In primãvara anului 1940, dupã invadarea
Norvegici i a Tarilor do Jos do cätre Gcrmania, situatia a devenit
acutä.

Toamna, nava do linie de buzunar Admiral Scheer s-a

strccurat in Atlanticul de Nord i Ia 5 noiernbrie a atacat un convoi

487
care Sc Intorcea acasä de Ia Halifax. Nova Scotia, scufundmnd
cinci nave comcrcialc i unica cscortä — cruciätorui auxiliaricrvis
Bay — care s-a sacrificat pentru a permite restului convoiului sä
scape. Apariia bruscã a navei germane Sclieer ie aceas(ü rtitã
vitalã pentru deplasarca convoatcior a dezorganizat temporal
mnrcgul Ilux dc transport peste Atlantic. o serie de convoaic
rarnmmd bloeate limp dc doua s1,tñmiiii. pinã cc 5cheer a plecat
spre Atlanticul de Siid. Aici, nava de rzboi germanü n—a mai gäsit
atitea tinte. dar a ridicat numärul de ,vic1imc’ la 16 nave (99 000
tone). La I aprilie s-a intors cii binc Ia Kid, dupã o ,,croazicrã” de
icstc 74 000 Km. $1 cnuciätorul Admiral flipper si—a facut °
inrare spectaculoasä in Atlantic la stIrituI liii noiembrie. in zorii
zilei de (‘räciun ci a suportat tin oc cind a constatat cã, din päcate,
convoiui pe care ii atacase era putemic escortat (tin convoi dc
nave cu tripe ce se indreptau spre Orientul Mijlociu). Cruciätoarclc
din escorta convoiului I-au pus PC fugä pe 1-upper care, din cauza
unor defectiuni mccanice, a fost nevoit sa porncascã sprc Brest.
in februaric a racut de aici o a doua ieire, ceva mai rcuitä —
a scufundat apte nave dintr-un grip neescortat care navigau
spre coasta africanä. RärninInd 1äri carburant a fost nevoit sä
se In(oarcã Ia Brest. La mijiocul liii manic, Statul major al
marinci militare i-a ordonat iui Ilipper sã se Intoarcã Ia Kid
pentru reparaii capitale. Rezistcna scäzutä de care däduse
dovadã flipper dcmonstra C, pe IInga defecliunile mccanice
incrente, acest tip de navã nu era potrivit pentru raiduni asupra
navelor de comert.
Pc IIngã submarine i aciuniIc de minare Intreprinse, o armä
mult mai eticientã a germanilor s-a dovedit folosirea navelor
comerciale deghizate, transfornatc pentru scopuni de atac. ineepInd
ci aprilic 1940, ci Ic trimisescrä In lungi croazierc, ian p?nä Ia sIIritul
anuhui, pnimul .,vai” de asemenea nave scufundaserä 54 dc nave
dc comer (366 000 tone), mai Cu seamá in man Indcpärtate.
Prezcnla sati posibila br prczenã a provocat tot atitca ncIiniti i
tulburãri ca i scufundärile cfective, penicolul hind sporit dc
Inderninarea gernianilor dc a ic aproviziona cii carburant i provizii

488
in diferile locuri de intilnire secrete. Navele dc atac erau mInuitc
cii abilitate. jar lintele bine alese. Cu o singura exceptic. cäpitanii
navelor germane Sc purtascrä corcct lãsind rãgaz echipajelor de
PC nave Ic atacaic sã se urce In bIrci i tratind cu decentä prizonierii.
Confriintate cu accstc pericoic, i mai ales cu prczena
submarinclor germane pc cii1c de acces din Atlantic sprc Anglia,
rcsurscle Marinci regale in materic tie escortare ati fost supusc
unor clorluri exccsivc. Din porturile t’ranccze Ia Atlantic — Bresi.
Loricn( i La Pollicc. lingã La Rochelle, submauncic avcau
posibilitaca sä navigheze pinü la 25 grade vest, in vrcme cc In
vara anuiui 1940 cnglezii nu an putu asiglira escoite dccIt pinã la
1 5 grade vest, adicã hi circa 360 Km vest de Irlanda. Dc aici
convoaiele care navigau mai deparic trebuiau sä rupä formatia i
Ii continuau drumul neescortate. In plus, escorta obinuitä consta
dinti-un ciiiciätor auxiliar, abia spre sfIritul rãzhoiului an ajuns Ia
douä nave. 0 protecie mai puternicä se asigura doar convoaielor
care se Indrcptau spre Orientul Mijlociu.
Trcbuie rneiiionat aid C Halifax din Nova Scotia era
principalul terminal vestic destinat convoaielor din Atlantic i cä
Indcobctc cclc care se Indreptau spre casä cu provizii dc hraná,
petrol i munilii, escortate de distrugãtoare canadienc pe primii
485 —645 Kni, treceau apoi sub escortele din Ocean, pmn ajungcau
in zona cãilor dc acces vesticc, mai hine protcjatà.
Un ajutor preios in problema escortãrii a constat In apariia
corvctclor, in primävara lui 1940. Aceste vase de numai 925 tone
care creau dificultäli echipajelor PC vrcrnc proastã i crau insuficient
de rapide pcntru a tine pasul en submarinelc Ia suprafata. s-au
remarcat totui actiuni curajoasc in timp cc escortau convoaleic,
indifercnt de condiiilc mctcorologicc.
Un sprijin mal substantial a fost obtinut in urina acordului
negociat de Churchill cii prcedintcIe Roosevelt, in septembrie.
Dupã cforturi de convingere care au durat douä Iuni, Marina militarä
a SUA a trimis 50 de distrugãtoarc vechi, datInd din primul räzboi
mondial, in schirnbul conccsionãrii pc 99 de ani a opt baze britanice
din zona Indcpärtata a Atlanticului. Aceste distrugãtoare invechite

489
au f’ost Inzestratc cit sistcmul Asdic’ dc detcctare a submarinelor.
i In scurt limp i—au adtis contributia Ia soluionarca problcmci
cscortãrii i la campania anti—submarine. In plus, Stateic Unite i—
au putut prcgãti baze pentru protcjarca vascior sale rcgimentarc i
de coastã. asigurindu-se asifel primcle mãsuri nccesarc i mpl icãri I
in I3ãtãlia din Atlantic.

Vcnirea iernii i implicit a timpului nciavorabil a spout

diflcultãile mntimpinatc de convoaic i dc cscortclc lou. dar a redus
i activitatea submarinclor gcrmane.ln iulic 1940, conform datelor
gcniianc. pulcrca submarinclor crescusc cii 50% I1ä de Inceputul
rãzhoiului dintrc care 27 fuseserã distruse, astici Inch rümäseserü
5 1 In fchruarie 1 94 I , mai crau doai 2 1 dc submarine. Profltmnd de
bazelc francczc, germanii, dci cii un cfcctiv redus, au reuit sã
mciflinã PC marc multe submarinc.Totodatã, ci si—au utilizat
submarincle de coastã, mai mid, pe rutcle occanicc.
Contribuia Marinci militarc s-a dovcdit nescmniflcativã. Dei
submarincle italicne Inccpuscrä sä opcrczc in Atlantic Inca diii
august. In noiernbric aflindu-sc pe marc ccl putin 26 randamcntul
br in luptâ a fost nut.

0 data cii venirea primäverii anului 1941 submarinelc gerinane

i-au reluat atacurile, apelind In special la tactica ,,haitã de
lupi” introdusä de amiralul Donitz — mai ulte submarine atacau
simullan.
Aceastã nouã tacticã introdusä In octombric 1940 a fost
dezvoltatã In hinile care au urmat. Iatä cum se opera: cInd Sc
stabilea cii aproximalie prczena unui convoi, Carticrul general
avertiza eel mai apropiat gntp de submarine; acesta Erimitea un
subinarin sä gãseascä i sä urmäreascã convoiul i sã transmitã
celorlalte informaii prin radio. CInd se adunau Injurul convoiului,
lansau atacuri de noapte Ia suprafaä, de preferina din directia de

‘Asdic A(nti) s(ubmanne) d(etection) i(nvestigation) c(omrnintee)

— nota trad.

490
undc vintul sufla contra convoiului: atacurile continuau timp de
mai multc nopi, iar ziua, submarincic sc rctrãgcau din perimctrul
convoiului i al escortci acestuia.
Atacind Ia suprafaá. submarincic beneficiau dc vitcza br
supcrioarã, coinparativ cii cca a majoritäii vaselor dc escortã.
Atacurile dc noapte Ia suprafatã fuscscrä practicate in primul rIzhoi
mondial; Donitz descriscsc Intr-o carte apãrutã inaintc de al doilea
rãzboi mondial curn intentiona sä Ic utilizczc.
Englezii au Cost totiii luati prin surprindcre. Ei Ii puscscrã
spcrana in dispozitivul Asdic, capahil sä dctcctczc un submarin in
imcrsiunc pc 0 razã dc aproxirnativ 1 500 ni. Asdic, Insã nu detecta
submarinele care acionau Ia supraIã ca nitc torpiloarc, iar la
atacurile acestora din timpul nopii, cscortclc ripostau orbete.
Gcrmanii au valonlica la maximum tactica br, iarcnglezii, pregãtii
pcntru Iuptc sub apã, au fost dcscumpänii.
Modalitatea cea mai eficicntä dc concentrare a germanilor
consta in localizarca imcdiatä a submarinului dc filaj, Insärcinat cii
pãstrarea contaclului, urrnatã de alungarea lui. Dacä cscorta
rcuca sã dctermine submarinele S Sc scufunde, pcricolul era
mnläturat. deoarccc pcriscoapcle dcveneau in utile pc limp dc noapte.
0 aI1 mãsurã luatã Impotriva atacurilor nocturne era luminarea
maui. IniiaI, acest lucru a depins de lumina putcrnicä provocatã
de obuzc i rachctc, ulterior recurgIndu-se Ia o sursä de luminã
mult mai cficientä cunoscutä sub numclc dc ,,fulg dc zapada”— un
proicctor puternic, denumit Leigh Light, dupa inventatorul liii, a
fost montat PC avioanclc folosite dc cscortele convoalelor i in
patrulãrile anti-subniarinc. Dar cea mai importantã armã a
constituit-o dczvoltarea radarcior, care a completat pcrccpia
vizualã. Pc lInga noilc mijloacc tchnicc, s-a realizat i pregitirea
mal compicta a vascior i grupurilor de escorti, precurn 0 crctcre
a eticicntei scrviciului tic spionaj.
Toate aceste Irnhunätãiri au ncccsitat timp. Din fericirc,
numärul mic tie submarine germane In accastä perioadã a restrmns
activitatea ,,haiteloi dc lupi”. Inainte dc rãzboi, amiralul Donitz
estimase Ca adoptarea de cátre cnglczi a unui sistem de convoaic

491
PC tot globul, ar Ii neccsitat 300 de submarine pentru ca Germania
sä obtina rczultatc decisive. In primãvara lui 1941 puterca ci
opcraiona1ä se ci Ira doar Ia o zccime din acest total.
Dcci, cnglczii an avut noroc dcoarccc raidurile Impotriva
vaselor comerciale clcctuatc cu nave de rãzboi avioanc an alms
un nou punct culminant In martie. Mica navã de luplã Schec’r i
cruciátoarele dc I inic Scliarnhoiw! i Gneisenau an scu fundat
san an captural 17 vase, bombard icrclc de cursl lunga an scuftindat
4 1 dc navc, lar submarincic tot atItca, lotalul ridicIndu-se Ia 139 de
vase. cii o capacitate de transport do pcstc ojumãtate dc milion dc
tone.

Dupä cc an ajuns la Brest, Ia 22 manic, cruciãtoarcle dc

linic an fost imobilizate de putcrnice atacuri aenienc britanice asupra
portului, dcsfàuratc in luna aprilic.
La mijlocul liii mai, noua navä gcrmanã dc linic Bisi;zarck,
Insotita de noul cruciãtor Prinz Eugen, au intrat in Atlantic.
Scrviciul de spionaj britanic a lucrat bine i Londra a fost avertizatã
dc prczena br in Strimtoarea Kattegat in zorii zilci de 2 1 inai. In
acccai zi, dan ccva mai tIrziu, naveic germane an fost rcpcratc do
avioanclc Comandamcntului de coastã linga Bergen. Cruciãtoru1
de linic Hood i nava dc linie Prince of Wales, sub comanda
viccamirahilui L. Holland, au porn it imcdiat de la Scapa Flow pcntru
a intercepta navele germane in clipa in care acestea vor ocoli
nordul Lslandei. A doua zi, scara, dupã cc misiunile de ccrccare
aenianã inforrnascrã cä germanit nu Sc mai aflau In zona Bcrgen,a
pornit din Scapa i flota principalã (condusã de am iral Tovey). In
scara zilci de 23 mai, ccle douã vase germane au fost rcpcrate de
cruciätoarc1e Norfolk i Sn/folk, in StrImtoarca Dancrnarcei —
intre partca de vest a lslandei i vIrful banchizelor din estul
Groenlandei. Navele amiralului Holland se aflau aunci aproape
do captu1 sudic al strImtonii.
Conform datcior, aceastã loila se afla In avantaj, intrucIt 1-food
cu 42 000 de tone era cea rnai mare navä din ambele tabere, poseda
opt tunuri do 15 oIi i era insotit de noua navã dc linic Prince o/
Wales (35 000 tone i zcce tununi de 14 toli). Cruciãtoru1 do linic

492
flood, construit in 1 920, inainte de Tratatul de la Washington, nu
lusese Ins compict inodernizat (dcc1anarca räzboiului In I 939
ni pcrmiscsc realizarca unci mai bunc protccii blmdaic a navel.
pc orizontala i pc verticalä) iar Prince a/Wales era o navã nouä,
al carul armament nu fusese Inca pe dcplin tcstat’. Dci SC
considera ci naveic germane sc coniormau Iiinhtãrilor prcvazutc
de tratat — 35 000 de tone pentru naveic grele de luptã i 10 000
tone pcnlru cruciatoare1e grcle in realitatc dc putcau (ransporta
42 000 tone i, respect iv, 1 5 000 tone, ccca cc peiiniscse o protccic
hlindatä mai grea decIt sc credea. In plus, dezavantajul lou in privina
armamcntului — opt tunuri de 1 5 o1i ie Bismarck i opt Lunuri de 8
loll pe Prin E,,e,i — a lost contrabalansat prin dcIctiuni1c tunurilor
de pC Prince of Wales. de supcrioritatea echiparnentelor de
telemetric detinute do germani, i, paradoxal, prin felul in care
navclc britanice an intrat in aciune.
Gcrmanii ati fost zariti en 0 orã inainte de räsãritul soarelui,
Ia ora 5.52 toatc cclc patru nave an deschis foctil de la o distan
de aproximativ 25 000 m. Pentru cã Flood. nava amiral cnglezã se
afla in frunte, ambele nave germane i-au concentrat irul asupra
acestcia, care era cea mai vulnerabilã, mal cii seamã la tirul Cu
traiectoric Inalt, cum era cazul Ia aceastä distantã mare. hood a
Incercat sä micorczc distanla cIt mai repede posibil. Abordarca
era aproape perpendicularä, astfcl melt cnglezii nu-i putcau folosi
turelcic posterioare, In timp cc gcrmanii Ii puteau utiliza toate
turelcic din bord. A doiia sau a treia salvã 1-a atins, astfel melt
la 6 a.m.Hood a sárit In aer i s-a scufundat in cItcva minute — au
scapat cu vialã doar trei din cci pcstc 1 400 dc membri ai echipajului.
intimplarea amintea de soarta pe care o avusescrä cruciätoare1c
de linie britanice in JUtlanda, en un sfcrt de veac Inainte.
Prince of Wales asupra cãruia arnbclc nave germane s-au
concentrat a suferit in cIteva minute lovituri nimicitoare de IaBisniarck,
i de Ia Prinz Eugen. La 6.13 am. comandantul navel
Prince of Wales a renunlat Ia luptã i s-a retras Ia adäpostul unci

In realitate, pe nav se mai aflau Inc muncitori de Ia Clydeside.

A (
Ljj
pcrdclc de furn. Distanta dintrc advcrsari scãzusc Ia 14 600 in.
C’ontraamiralul Wake-Walkcr, care comanda cclc douã
cruciãtoare a conlirmat dccizia i a hotãrIt sã pãstrezc doar
contactul cu inainicul pInã cind (iota principala, condusã de Tovcy,
va ajungc la fata iocului. Accasta sc afla la circa 485 Km. iar
anscic dc a-i prindc din unnä pe germani crau slabe, mai ales cã
In tiinpul diminctii vizibilitatca se Inräutãlise. Tovcy a räsu flat aadar
uurat cInd. Ia inccputul dupã-amiczci, a aflat cä Bisnzarck I5i
schimbase trascul i rcduscsc vitcza la circa 24 dc noduri.
Acest lucru sc datora faptuliii cã In timpul scurtci
coiil’runlãri din acca dimincatã Bisinarek primisc douã lovituri
dc la Prince of IVales. Pentru cã una dintrc dc provocase o
scurgcrc dc petrol, care rcducca rczervclc de combustihil,
amiralul german, Lfltjcns, a hotãrIt S sc Indrcpte sprc un port
francez vestic. rcnuntInd la raidul din Atlantic i la aItcrnativa
de a sc mntoarce in Gcrrnania Inaintc ca cole cIteva forte
britanicc care se Indrcptau acurn convergent sprc cImpul dc
luptã sã poatã intercepta nava gcrmanã.
In acca dupã-amiazã Tovcy a trecut sub comanda amiralului
Curteis Escadra 2 cruciätoarc 5i portavioanul Victorious — care
urma sä piece spre Mediterana CU 0 Incärcãturä dc avioanc dc
vInãtoare cu ordinul dc a porni sprc o pozie aflatã la 160 Km dc
Bismarck, suficicnt de aproape pentru a pennite lansarca celor
nouã bombardicre torpiloare de pc Victorious. Acestea au decolat
curInd dupã ora 10 p.m., pe o vrcrne foarte proastã. care le-a
creat dificultäi in reperarea vasului Bismarck, dar au rcu5it sã
lanseze atacuri succesive asupra mi, imediat dupã miezul nopii.
Una dintre lovituri i-a atins tinta, farã a pricinui avarii prea man
navci de linie germane, cu tin blindaj extrern de solid. Bisinarck a
izbutit sa scape de urmãritori in zorii zilci dc 25 rnai, acetia au
fãcut efortuni zadarnicc pentru a da de urma lui.
Abia In 26 inai, Ia ora 10.30 am., tin avion Catalina dc
patrulare al Comandaincntului dc coastä I-a reperat Ia circa
1125 Kin dc Brest. Flota lui Tovcy, care se irnprãtiasc Pc o
suprafaã mare, nu avea cum sã interccptczc nava Bisrnarck inaintc

494
ca accasta sã ajungã la adãpost; in plus, rezcrvele de combustibil
ale navelor cngIczcti scàzuscrä simitor. In shimb, Foila H, sub
comanda amiralului Somerville, care vcnea dinspre Gibraltar, se
alla suflcient de aproape pentru a putca intercepta nava germanã.
In plus. aceaslä fortã includea i tin portavion mare, Ark Roi’al.
Prima Iovituirä a dat gre, Insá cea de a doua. lansatä seara pe la
ora nouã, a avut ceva mai mull succes: douã dintrc celc 1 3 lorpile
trase i—au alms tinla. Una a lovit in blindajul navci Bi.vmarck (?trä
a avea a*oapc nici tin clct, jar ccalaltã a avariat clicca. transmisia
cIrmci i cirma propriu-zisã. ceea cc a avuit tin elect dcc isiv.
In limp cc dislrugãtoarele cãpilanului Vian Incercuiscrã nava
Bismarck i Iansau atacuri nocturne en lorpile, au sosit Ia fata
locului navele de linic King Geoige V.i Rodiwi care an hombardat
o orã i jumàtatc tiava germanã deja avariatä, cut projectile
pcrforantc. La ora 10. 1 5, Bismarck era in tlãcári. Din ordinul Iui
Tovey. navcle de linic s-au retras pentru a nut se expune
submarinelor i a hombardiercior grcle ale Luitwa lie care putcau
apãrca i au Iãsat cruiciãtoare1c sä terminc en nava germanä
care sc scufunda. La ora 10.36 Dorestsliire a trimis ultimclc trci

torpile, dupã care Bismarck a dispãrut sub valuri.

Inaintca acestut ultime lovituri, Bismarck mai primise ccl puin
opt. dacã nu chiar 1 2 torpile i multc lovituri cu proicctilc grele,
cãrora Ic supravicuisc. Accastã capacitate de rezistenã fcca
cinste proicctani1or navci.
Prinz Eugeii Sc despãrisc de Bismarck Pc 24 mai, pcntru a
sc alimenta in mij locul Atlanticului. DcfcctIndu—sc motoarele,
capitanul a hotãrit sà rcnune Ia drurnul in Atlantic i Sã Sc Indreptc
sprc Brest. Dei a fost rcpcrat, Prinz Eugen a ajuns cu binc la
Brest, Ia I iunic.
Aceste evenimente dramaticc din mai 1 94 1 au marcat de

fapt punctul culminant al cecurilor planurilor i a eforturilor

germanilor de a cItiga Bãtãlia din Atlantic en vase dc supraiaä.
C’ampania Intreprinsä de submarine a mai continual mutt limp,
constittiind un pericol gray. dei evolutia ci a fost fluctuantá.

495
 In mai, sculundãrilc provocatc de submarine au crescut
simitor, jar in iimie ati atins cotc rid icate — 6 1 dc vase (3 1 0 000
tone), cifrã echivalcntä Cu numäriil dc vase incluse Indcobctc
intr—un CO1WOI mare. Rcmarcabil cstc faptul cã rnarinarii nu s—au
dat inapoi dc Ia a naviga pe accste nave. In acccai primävarä au
apñrut o scric dc factori dc protccic. La Ii martic a intrat In
vigoare in SUi\ Legea de Imprumuti Inchiricic cu privirc Ia armameni
i tot in acceai lunã s—a constituit ,,Grupul american (IC
sprijin al flotci din Atlantic”. format din distrugtoare i
Iiidmavioanc. In aprilic, ,,Zona de sccuritate” americanü, patrulata
de bride Marinci militarc, s-a extins spre est, (Ic Ia 60 grade la 26
grade vest. Tot in martie s-au deschis baze aericne americanc PC
coasta de vest a Grocnlandci, i s-au US In funcIlune instalaIii in
Bermude. In mai, Marina militarä a SUA a prcluat baza
conccsionatã de la Argentia, In sud-estul provincici Newfoundland.
La Inceputul liii julie, infantcritii de marinri ai SUA au Inlocuit
garnizoana britanicã din Rcykjavik, Islanda, i dc atunci forleic
navale ale SUA au protejat navele de transport americanc, care
vcncau i plccau din lslanda. ,,Ncutralitatea” americana din Atlantic
era pe punctul de a deveni incxistentä. Rcpararca navelor
britanice in anticrele navale americanc fusese aprobatã Inca din
aprilic. jar in baza Lcgii dc Imprurnut i Inchiricre demarasc
construirea navelor de rãzboi i a navclor comerciale PC haza
acclciai legi de Imprumut i inchiriere.
Intre timp, Canada Incepuse sã lie urn sprijin tot mai putemic
pentru Anglia in luptele din Atlantic. In iunie a fost crcatã o forlä
canadianã dc escorta, cu baza Ia St John’s (New ft)und land). Marina
rcgalã rnilitarã canadianä a preluat responsabilitatca cscortclor
anti-subamrin cãtrc est. pInä spre sudul lslandci. Astfel planurile
Amira1itãii britan ice privind asigurarca unor cscortãri pcriuanentc
au devenit, In line, posibile.
In vara anului 1941, escortele canadiene i britanicc s-au
intIlnit i si-au predat reciproc convoaiele In mijiocul Occanului, la
circa 35 grade vest. Escoricle din Islanda i escortcle din cãilc
vestice de acces se IntIlneau i Ii prcdau tafeta Ia un punct de

496
IntIlnirc allat in partea dc rãsãrit a Occanului, Ia aproxima(iv 1 8
grade vest.
Totodatä. InccpInd din luna julie, grupuri de escortarc la mica
distantä au insoit PC tot traseul convoaiclc spit Gibraltar, jar celor
spi-c Sierra Leonc ii s-a asigural o escortare pcrianeiitã, in josul
coastci africanc dc vest.
Convoaiclc putcau hcnclicia acum do escoric care aveau in
mcdic cinci nave. Totui, ticcare sistcrn Asdic al vascior din escorlä
nu opera dccii pe o razã de aproximaiiv tin kitomeiru i jumatatc
asttl IncIt rãmIncau goluri suficicnt dc marl Irin care tin submarin
putea patrundc frä a Ii dctcctai.
Cit privctc acopcrirca acriaiiü, completarca In baza Lcgii
de Imprumut i Inchiriere cii hidroavioanc Catalina, InccpInd din
primãvarä, a cxlins protectia la circa 1 1 25 Km 1aã de Insulcic
Britanice (silind subrnaiincle germane sa sc depñrteze dc cãile
vcstice de acccs), la 965 Km faü de Canada i Ia 645 Km do
sudul Islandci. RãmInea insä tin gol de circa 485 Km in mijlocul
Atlanticului. Avioanelc americane de cursä lungã I iberator, care
1-ar fi putut acopcri, nu au fost disponibile In mod regulat dccii in
martic 1943 (Ia mijiocul liii aprilie doarpatruzeci i inu de asemenca
aparate dc zbor Sc aflau in actiunc).
mire limp, numãrul submarinelor germane a crescut. In iulic
1941, cxistau 65 de submarine opcraionalc, jar j octombrie 80.
Numãrul submarine br germane se ridica la I scptembric Ia 198,
en toate cã 47 fusescrã pierdute. Intrarca In actiunc a noilor submarine
avea bc mai rapid dccli scufundarea unora cxistcnte. in
plus, noile submarine germane s-au dovcdit rnai putemice. Carenebc
br de prcsiune sudate crau mull mai greu de strãpuns decIt ceic
ale submarincbor britan ice, nituitc. Pcntru a avca clct nimicilor o
boinhã de adIncime trcbuia sa explodeze mull rnai aproape dc
submarin dccli plnä atunci.
In timpul lunii septembric, ncavInd o acopcrire icrianã
corespunzãtoare. patru convoaic an suferit pierderi grebc.
In ciuda accslui fapt, ca urmare a unci intIlniri In august mire
Roosevelt i Churchill, coopcrarca dintre ecle douã marine militare

497
s—a intcnsificat prin aprobarca ,,PlanuIui numãrul 4 pentru aprarc
in ernisfera vcs(icä”, plan bine pus Ia punc de americani. Conform
acestui plan. Marina militarä a SUA avea perinisiunca de a
cscorta convoaic (Ic nave ncarncricanc spre cst, pin Ia punctul dc
Intilnire din mijioctil OccanuiLli. pullet deplasat spre cst Ia aproximativ
22 grade vest.
Englezit an avut astfel posibihtatca de a asigura cscortc
adeevaic intre Insulele Brianicc i punctul dc intilnire de Ia mijiocul
Oc.canului. PInã la sIirituI anului, numãrul cscoitelor s—a manE Ia
opt grilpuri, fiecare constInd din Irci dislrugãtoare i aproximativ
ase corvctc. Alte Ii grupuni, coinpusc liecare din cinci
distrugãtoare. sc aflau Icoretic In rczcrvã pentru a Intüri Ia ncvoic
escorta oricarut convoi san pcntru a intervcni in cazul conccnlrärilor
tic submarine. In rcalitate, insã, accstc vase erau OCLipate Cu sarcini
de rutinä.
In octombnic, scufundänilc piovocatc de submarine au scãzut
Ia 32 de nave (1 56 000 tone). Estc scmnificativ fptul Ca nici o
Ilava flu a lost scufundatã Ia mai puin de 645 Km dc Ia bazele
Comandarncntului dc coastã. Acest lucru dovedea rcinerca
submarinclor dc a pãtrunde In zoncle acopcritc de bombardicre i
de avioancle dc ccrcetare. Rcduccrca numãrului dc scufundàri
s—a datoral in parte i trim ilcrii submaninclor germane in Mcditcrana.
pcntru a sprijini opcraiiIc militare intrcprinse (IC Rommel in Africa
de Nord.
In noicmbnie, scufundärile provocatc dc submarincle germane
au scäzut din nou — ptiin peste 0 trcnnc din nurnarul inrcgis(rat in
octombric, jar in dcccmbrie au fost chiar mai redusc In Atlanticul
de Nord. Pierdcrilc grele din Extrcmul Orient, care au survenit ca
urmare a intrãrii Japoniei in rãzboi, au nidicat insã numarul total al
scufundãrilor. pricinuite dc tot felul dc cauzc, la 82 de nave (600 000
tone).
In vest, in a doua jumãtatc a anului 1941, bombardicrcle germane
de cursã lungã deveniscrã mai periculoase decIt submarincic,
In special pentru convoaiclc din Gibraltar. A apãrut astiel cvidentã
ncccsitatca dc a asigura un Sprijin strIns Cu avioanc tie vinMoare,
ficcirui convo, Ilipt cc s-a concrctizat in introducerca primului

498
portavion de cscortã, HMS Audacity. Acest vas a jucat tin rol
cheie in apárarca convoiului care se Intorcca spre casä din Gibraltar.
in decembrie, cu toate cã a fost pinã Ia urmã scufundat in timpul
luptci cc a durat nouà zile.
La sIIritul acclui an, gcrmanii aveau 86 de submarine
operationale i Inca aproxirnativ 1 50 crau in prcgat ire sau in probe.
[)intrc cele opcraionalc, 50 se aflaii In Meditcrana sau pe cãile dc
acces sprc aceastã zonä maritimã, astiel IncIt doar 36 putcau Ii
utilizatc In Atlanticul de Nord. 0 explorare Intrcprinsã acolo In
iunic, in cãutarca navelor de aprovizionare, se soldasc cu
interceptarca a nouã astfel dc nave i cu retragerea submarinelor
germane din Atlanticul dc Siid. In nouã luni (din aprilic pina in
decembrie 1 941) nurnãrul total dc nave scufundate de submarincle
germane i italienc fusese 328 (1 576 000 tone), din care doar o
treime navigaserã in convoaie. 20 din cele 30 de submarine picrdutc
de germani fusescrã distruse de cscortele convoaielor. Devcnca
evident faptul cä escorteic inai puternice i rutele ocolitc cItigaserä
temporal lupta cu submarinele.

Consideräm utilã prezentarea unci sintczc a situaiei cscortelor

Ia Inceputul anului 1942. Cele trei man baze operaionaIe ale
Comandamentului cãilor vestice de acccs, sub conducerca
amiralului Percy Noble, erau Liverpool, Grccnock i Londonderry.
Ele coordonau 25 de grupuri de escortã — totalizInd aproximativ
70 dc distrugätoare i 95 de ambarcatiuni mai mici.
Navcle erau repartizate in patru categorii:
1) distrugatoare cu razà mica de actiunc pentru convoaiele
din Orientul Mijlociu i din Oceanul Arctic in prima parte a
traversãrii i pentru liniere din momentul in care au Inceput sä
transporte peste Ocean trupe americane;
2) distrugätoarc de cursä lungã i corvete pcntru convoaiele
din Atlanticul de Nord, de Ia punctul vestic de Intilnirc din Ocean
pInä In Anglia, i pentru cele cu deslinatia Gibraltar;
3) g1ete de cursä lungä, distrugatoare i cutere pentru

499
convoaiele en destinatia Sierra Leone, pe principala poriunc a
(rasciilui;
4) grupuri antiacrienc pentru sprijinirca cscortärii convoaiclor
aflate in raza de aciunc a bombardicrelor germane i pentru
convoaiclc cu dcstinaia Occanul Arctic i Gibraltar.
In Gibraltar exista echivalenlul a doui giupuri pCItftI cscoilan
locale i forta do cscor(ã din Frccwwn, compusã dintr-o Ilotilä de
distrugatoare i aproximativ doufl duzini do corvete. prectim i fora
do escortã din Newfoundland. asiguiatñ in principal do Marina
militari caiiadiani, cu 14 distmgitoare, aproximativ 40 de corvete
i 20 de alto iave pentru escorte locale.
$anselc de amclioraro a situaiei in BãtLiIia din Atlantic au
lost dirninuatc do ncajunsurile grave Iniegistrate in prima pane a
anului 1 942. Una dintrc dc a conslal in lipsa avioanclor. In varä.
cind preluase conduccrca Comandamcntului dc coastã, Philip
Jouheit de Ia Fcrtc cvaluasc nccesaru Ia aproximativ 800 de
avioane do oatc tipurile i mai ales hombardicre do cursã Iunga.
Dupñ Anul Non, bombardicrele Comandamontului dc coastã au
fost transferate Ia Comandamentul dc bombardicrc, iar toatc
aparateic noi au avut acceai destinatic, in vcdcrea ofcnsivei
acnicnc Impotniva Germanici. In plus, aviatia Marinci rnilitarc
intimpina dificultãti in obncrea avioanclor de vInãtoarc pentru cole
31 dc noi portavioanc do escortá, in curs do armarc.
Un alt neajuns I-a constituit faptul cã noilc frcgatc construite
In America pcntru englczi nu puteau Ii gata de aciunc alit dc
repede pe cIt Sc sperase, 1ipt datorat in mare mãsurã priorittii
acordate navelor do debarcare necesare unci operaii peste Canalul
Mmccii, plänuitä dc americani pentru anul 1943, sau chiar in 1942.
Accastã prionitate a contribuit in hunã mãsurä la manic pierderi in
maleric de vase comcrcialc din Atlantic.

Un al treilca inconvenient s-a datorat. in pnimclc luni ale anului

1942, propriilor necazuri pnin care trccea America, nccazuri apärutc
nu nurnai in Pacific, ca urmarc a dezastrului de Ia Pearl Harbour,
ci i In Atlantic, prin scufundarca do cãtrc submarinele germane a
unor vase de comert americanc.

500
 In mai 1 942 amiralul Dönitz i Statul sãu major an aprcciat
cã, infringerea Anglici nit era posibilä färã scufundarca In medic,
PC Iuná a unui nurnãr dc vase care sã totalizeze 700 000 de tone.
In 1 94 1 nti atinscscrã o asemenca medic, dar nu-i inchipuiau Ca
in rcalitate 11(1 dcpca 180 000 tone. 0 data CU intrarca Amcricii
in rãzboi ci spcrau Ia o mai mare libcrtate de actiune in vestul
Atlanticului i la posibilitati sporite dc a intercepta vase nccscortate.
En largul coasici arncricanc, au lost Erimisc doar cIteva submarine,
care an obtinut succcsc disproporionaI de man, dcoarecc
amiralii arncnicani acionau lent i Cu rcincre Ia pornirea convoaicIoi
aa cum facuscra i amiralii bnitanici in pnimul rãzboi mondial.
Acc1ai mod de a aciona s-a manilcstat i in privina adoptänii
altor mãsuri de prccauic.
Marcajele luininoase i utilizarea in exces a sis(cmului dc
radiocornunicaii ic-au lost de Ufl real fobs submarinclor germane.
Statiunile de pc coastá, ca dc pildã Miami, au continuat sä menna
noaptea kibometri intrcgi dc plajc luminate cu flCofl, un ftindai ideal
pentru profilarca siluctei vascior comerciale. In timpul zilci,
submanincle germane stäteau In imersiune in largul ärmiiIui. jar
noaptea iccau la suprafaã, sc apropiau do mal, i atacau en tununi
i torpile.
Numãrul submarinebor germane care au operat In largul
coastei amenicanc n-a dcpait niciodatä cifra 12, dar au reuit sä
scufunde, pinä Ia inceputul liii aprilie vase comcrcialc eu un tonaj
de aproape o jumãtate de inilion de tone (dintre accstca 57 % au
fost tancuri petrolicre).
Repercusiunea accstei situaii asupra Anglici a fost gravä.
Stateic Unite an fost nevoite sä-i retragã vaselc i avioanelc de
escortã in propniile ape de coastã, iar vapoarebe comerciaic
britanice, presupunind cã reucau sä traverseze Atlanticul,
dcveneau o prada uoarä in apele americanc.
Amiralul DOnitz, entuziasmat dc rezultatele obinute, a vrut
sa trim itã toate submaninele disponibile PC coasta americana. Din
fenicire pentru aliati, ,,intuitia” liii Hitler Ic—a venit In ajutor. La

501
consfãtuirea din 22 ianuaric, Hitler a dcclarat cã Norvegia
reprezenta ,,zona dcstinului” i a insistat ca toatc navclc de räzboi
i submarincle disponibile sã tie trimise acolo, pentru a contracara
invazia Aliatilor. Trei zilc mai tIrziu, Donitz a primit ordinul de a
Irimite o prima arjã (IC opt submarine pentru a acoperi cãiLc de
acccs maritime sprc Norvegia. Noua navä grea dc luptã Tirpllz a
porn it i ca mntr—acolo in ianuarie urmalä dc Sclwei; Prinz Etigen.
upper ü Liizow.
Precaulia lui Hitler nu a fost Intru totul neIntcmeiatá. deoarece
in aprilic Churchill cerusc Statului major britanic sã examineze
posibilitatca unei debarcãri in Norvcgia, cu scopul de a Inlätura
prcsiunca gcrmaná asupra convoalelor din Occanul Arctic. Pinã
Ia iirnä proiectul nu a fost dcfinitivat.
Aliaii au mai heneficiat de faptul cã iarna asprã din 1941—
1942 a dctcrininat mntIrzierca prcgãtirii submarinelor germane In
Marea Balticã, ast1l incIt numai 69 de submarine au fost gata de
actiune in prima jurnatate a ann lui 1942. [)intrc acestea, 26 s-au
deplasat pinã Ia urrnã In nordul Norvegici. douã in Med iterana i
12 au suplinit pierderile survcnitc. In acest fcl, numärul submarinelor
din Atlantic a sporit doar cu 29.
Chiar i aa, scufundãrilc provocate de submarincle Axci an
crcscut progresiv in fcbruaric 500 000 tone, in martie peste
500 000 tone; in aprilic o scádere Ia 430 000 tone, in mai cifra a
urcat Ia 600 000 tone, iar in iunie au atins sin istra cota de 700 000
tone. La sfirituI lui iunle, cifra totalã Inrcgistratä in prima jumatate
a anului era de trci rnilioane tone aproximativ patru rnilioanc tone.
Aproape 90% din pierderi s-au Inrcgistrat in Occanul Atlancit i in
Occanul Arctic. Abia Ia sfiritul lui julie pierderca lunarä provocatä
dc submarine s-a redus puin. scãzInd sub 500 000 tone, multumitá
unei Imbunätatiri a mctodclor de Iuptã anti-submarinã, precum i
protcjãrii convoaielor de cãtrc arnericani.

Ameliorarca situatici in vara anului 1942 s-a dovcdit iluzoric.

In august, noiLe submarine germane impreunä en cele existente

502
insemnau peste 300 dc nave din care apioximativ jurnãtatc crau
opcraionalc. Ele opcrau in grupuri in apele Groenlandci, ale coastci
canadicno, ale insulelor Azoro, ale nord-vestului Africii, in
apropierea Caraibolor i a Brazilici. Tonajul flaVCIor scullindate do
submarincic germane in august a dcpàit din nou 500 000. In
iirmãloarclc citeva luni, submarineic au reuit lovituri semni licative
linga Trinidad, undo multe nave continuau sã naviglieze frä cscortã.
o actiune ceva mai suspcctä. alIt din punct de vedoro politic, cit i
strategic, a rcprezcntat-o scufundarea a cinci nave hrazilicne la
mijlocul Itit august. uirmalä cu promtiludine do o declaraie do rizboi
din partea razilioi. Utilizarea bazolor brazilione ic-a permis AIlatilor
sä exercite tin control mai eficient In Atianticul do Suid i, totodatä,
sã roducã atacurilo do suprafatä, dar a survcnit putin pica tIrziu.
Intre timp navcle comercialc germane capcanã, inarmate,
au fost Inlocuite cu submarine noi i rnai man — aa-numitcle
,,cruciätoare-subrnanine” de 1 600 tone, Cu 0 razã de acliune de
48 700 Kin.

SubmarincIe germane ajunscserä sä atinga adIncimi mai marl

— 180 m i Ia nevoie chiar rnai mult. Acest avantaj a fost curind
anihilat de bombclc preväzutc sã cxplodeze chiar Ia adIncimi mai
man. Submaninele atm bcncficiat, dc asemenea, do posibilitatea de
a sc alimenta Cu combustibil do la noile tancuri pctroiiere submarine,
chiar in mijiocul occanului; in plus, scrviciui de informalii le
transmitea date cu ajutorul radioului. In plus, gcrmanii puteau
dcscifra multe semnale dc control ale convoaielor britanice, aa
cum se Intimplase i In august 1940.
Dintre rcalizänilc savantilor bnitanici noul aparat radar de
10 cm — pe care submanineic gernanc nu-1 puteau intercepta
— s-a dovedit de o impontanã coviritoare. La Inceputul anului
1943, cInd a intrat In functiunc PC avioanc, in combinatie cu Leigh
Light, acest sistem Ic-a dat Aliatilor posibilitatea sa pneia iniliativa
pe limp de noaptc i In condilii de vizibilitate scãzutä, reuind sa
evite receptoarele radar de cercetare ale submarinelor, care lucrau
lal,5m.

503
 Inscmnãri Ic lu I DOnitz din accastä perioada dcmonstreazã
ingrijorarca provocatä amiraIuIui german de accst non instrument
de rcpcrare britanic, precum i dc nurnãrul sporit dc avioanc
btitanicc in parica de rãsârit a Atlanticulul.
Pc tot parcursul campanici, DOnitz s-a dovcdit tin slratcg
iscusit, sondInd ?niotdcauna ptinctclc vulnerabilc i conccntrIndu—se
asupra atacului cind apirarea era slabã. El a avut iniiativa de Ia
bun mnccput, iar bride ,,antisubmarinc” ale aIiaiIor au fost
Intotdcauna en un pas in urmã.
In a doua uinätalc a anului 1942, ci a sesizat lipsa cscortclor
acriene in sudul Grocnlandci i s—a concentrat asupra convoaiclor
aIiaiIor, Inainte ca accstca sä ajungã in zona protcjatã, retragindu-sc
in morncntul in care sc relua acopcrirea aerianã.
In toamná, avind suficicntc submarine Dônitz i-a rermis un
,,pachct” care putca ataca din propric initiativi, atunci clod se ivca
ocazia. Ca urmarc, IncepInd din iulic, prcsiunca cxcrcitatã de
subrnarinclc germane a sporit, jar j noiembric au kst scufundatc
119 nave (729 000 tone). MiiIie dintre navele scufundate au fost
surprinse de submarine cind navigau singurc, in afara convoiului,
In largul Africii de Sud i al Arncricii dc Sud.
Solicitãrilc pentru escorte au sporit datoritä cerintclor impuse
de ,,Operati unea Torta”, dcbarcãrile americano-britanice din partea
de nord-vest a Africii, care a avut bc in toamnä. Convoaicle spre
Gibraltar, Sierra Leone i Oceanul Arctic au fost temporar
suspendate. Noi cereri dc escortare au vcnit i de la convoaiele cii
nave care transportau trupe americanc din Islanda In Anglia.
Aceste convoaic rapide, formate din trei nave de transport, crau
insotite de ccl puin patru distrugatoarc.
Transformarca celor dôiiã giganticc pacheboturi de 80 dOO
tone, Queen Mary i Queen Elizabeth, in nave pen tru transportul
trupclor, cu o capacitate de transport dc 15 000 oamcni i chiar
mai muit a rid icat prohieme privind escortarea. Din cauza vitezei
prea marL pcstc 28 noduri, nit Ic putea Insoti nici un distrugator
dccli Ia Inceputul i Ia sfIritul cãhltoriei. Sccuritatea accstor
pacheboturi gigantice a depins de viteza br i de ategerca unor

504
rute in zigzag. permanent modificate. Accastã tacticã alcatoric a
rcuit; nici un submarin nu a rcuit sã Ic interccptczc in
ncnumäratclc lot voiajc transallantice lntreprinsc en incepere din
luna august.
In general. asigurarca cscortelor navaic i a acoperirii
aericne nu a putut contracara pericolul crcat de piodticlia tot
mai mare de submarine germane. In fiecarc lunä. intraserã In
funcliunc, in medic, aproxirnativ 1 7 submarine, iar Ia stlritul
anului 1 942, 2 1 2 crau opcra!ionalc dinir—un total (Ic 393, crau
in comparaic en 9 1 opcraionalc, dintr-tin total dc 249, Ia
inceputul anului. CcIe 87 dc submarine germane i 22 italienc
distrusc n—au rcuit sá contiacarczc ritimil In care crau
con stru ite.

Pc parcursul anultii, subinarincic Axci SCU fundascrã, in total

1 160 vase (6 266 000 tone). La acestea se adaugau ccle
scuftindate de altc arnie ale inamicului, picrdcrile totale cifrindii—sc Ta
1 664 vase i pcste 7 790 000 tone.
Dcvi Aliatii au dat In cxploatarc noi nave comerciale, totalizInd
aproximativ aptc milioanc de tone, s-a Inregistrat totui un deficit
de aproape un milion de tone transportai (statisticile de Ia inceputul
räzboiului, prczentascrã Cu regularitate Un biIan nefavorabil.
Importurile britanice au scãzut sub 34 rnilioanc tone rnarfà — rnai
putin Cu o treimc din cifra rcalizalã in 1939. Rczcrvclc de
combustihil ale Anglici scãzuscrà primcjdios de mult — nuinai
300 000 tone, la tin consurn lunar do 1 30 000 tone. Exista
posibilitatea suplinirii acestui deficit din stocurile de rezervã ale
Marinci militare, dar so1uia nu trebuia aplicatä decIt in cazuri extreme.

Conferina Aliailor, Intrunitä Ia Casablanca, in ianuarie 1942,

pentru rcglcmcntarea urmãtoarelor etape ale strategici fortelor
aliate, a fost confruntatä en un hilanl Ingrijorãtor in coca ce privea
tonajul navelor de cornert. In aceste condiii, debarcarea in Europa
trebuia precedatä de cItigarea Bãtálici din Atlantic. Bãtälia din
Atlantic capatase aceeai importana capitalã ca i Bãtälia pentru

505
Anglia In 1940. DeznodäinIntul avea sä fic favorabil pärtii care
piitca rczista mai niultã vrcmc, material i psihologic.
DesIurarca luptel a fost intlueiflatã do schimbãrile petrecutc
la nivcl do comandä. In noicmbiie. amiralul Percy Noble a fost
numit cfal Misiunii navale britanice de Ia Washington, dcvcnind
astlel reprezentantul Primului Lord al Amiralitäii in cadrul
organizaiei $efllor statelor majore combinate americane. In ceic
20 do luni cit a deinut Iiincia do comandant suprem at cEiilor
vest ice de acces, Percy Noble a contribuit subs(anial la creterca
clicienlci mãsurilordc luptñ impotriva submarinclori Ia meiflinerea
mora lul ui ech ipajelor escortelor i avioanclor, mani ièstInd Ine1cgcre
faa de pioblemele acestora i mentinInd Un strIns contact personal.
Din fericire, succesorul säu, arniralul Max Horton, a fost
bine ales. Strãlucit comandant dc submarin In primul rãzboI mondial,
ci detinusc IncepInd cu anul 1940 functia de comandã a
submarinelor britanice cii bazclc in Anglia. In cadrul campaniei
anti-submarine si-a to losit eficient cunotinteIc desprc submarine
i echipajele acestora, dind dovadã totodatã de o energic i o
imaginaie mobilizatoare. Toate aceste calitãi II recomandau ca
tin adversar aflat pe picior de cgalitale cu DOnitz.
Horton concepusc un plan do contraatac concentrat i
puternic asupra submarinelor germane. Corvetele i celelalte
ambarcatiuni mici flu erau suficicnt de rapide pcntru a ducc pInä Ia
capãt lupta cu subinarinele germane — dacã Ic urmãreau prea
departc flu mai puteau prinde din urmã convoaiele pc care Ic
escortau. Sc simtea ncvoia suplimentãrii numãrului de distrugätoare
i fregate, independente, care sä ajutc escortele dc convoaic,
urmãrind submarincle germane pînã Ia nimicire. In acest scop,
Inca din septembric Iiwepuscra sa so formeze grupuri dc sustinere;
Horton ic-a dezvoltat intens, chiar cii riscul dc a reduce forta
grupurilor de escortare apropiatä. El intentiona sã-l surprindã pe
inamic in mjIocul Atlanticului, printr-un eontraatac coordonat, lansat
de cIteva difitre noile grupuri do sprijin i de avioane de pe
portavioane, care sã actioneze coordonat cu escortele i cu
avioancle cu razã larga de actiune. Grupurile de spi.ijin flu mai

506
aveau sã-i piarda vremca cãutind PC spatii man submarinele germane,
accstea pulind fi gásite in apropicrea convoaiclor; grupurile
de sprijin trcbuiau sä coopcrcze strIns cii cele de escortarc a
convoalcior. Cmnd ajungcau in zona fãrã acopenire aeriani, din
Grocnlanda, grupunile de escortare urmau sã fie Intritc dc un
grup de spnijin i, in mãsura posibiiitãlilor, cii avioanc. Horton
considcra Ca. obinuitc sã lie atacate dinsprc convoi, submarincle
germane vor ii surprinsc constatind cã sInt alacatc din toatc
direcli lie.
Pc Hitler, rezultatul ineficicnt al atacului lansat Inainte de
Anul Nou asupra unui Convol din Oceanul Arctic de llippei;
Lillzou’ i asc distrugñtoarc, piccate dm Altcnfloid, i—a Iniuniat,
fapt cc a avut consccintc importante. El i-a expnimat ,,hotärirca
fcrmã i imuabilä” de a sc rãzbuna PC navclc marL flicindu-le Sn
piãtcascä Cu vIrt i indcsat. Accst lucru a dus Ia dcinisia inarclui
amiral Racdcr, o lunä mai tirziu, i Ia inlocuirea Iui In f’unc{ia dc
(‘omandant suprem a! Marinci militare cii Donitz—carc i-a pãstrat
i funcia de cornandant al submaninelor. Dönitz tia curn sä-l
abordeze pe Hitler si-a oblinut acordul accstuia dc a päslra In Norvegia
Thpitz, LiUwov i Scharnhorsl ,,ca forta de oc rclativ putcrnicä”.
In Atlantic a domnit acalmia in deccmbrie i ianuarie,
scufundãrile provocate de submarinele germane au scãzul sub
200 000, lucru datorat in inane mãsurã vrcmii furtitnoase. Cu bate
acestea, navelc comercialc din convoaic au suferit din cauza
conditiilor mctcorologice nefavorabile, fapt cc a dus Ia dispersarea
i distrugerea navelor mai puin rczistentc.
In februarie, pierderile provocate de submarinele germane
aproape cã s-au dublat, ian in martic s-au cifral Ia 108 vase
(627 000 tone) apropiindu-se astfel din nou de cifrele maxime
Inregistrate in iunic i In noiernbrie 1942. lngrijorãtor era faptul cã
aproape douã treinii fàceau parte din convoaie. La 20 martie, 38
de submarine gcrmane au atacat douá convoaic aflate Ia mica
distanã Intrc dc care se intorceau spre casä, inainte de realuarca
acopenirii acriene. Au fost scufundate 21 de vase (141 000 tone),
gcrmanii pierzInd un singur submarin. A fost unul dintre celc mai

507
iiari alacuri lansate asupra convoaiclor in intreg parcursul
rãzboiului.
Ulterior, Am iralitatea consemna Ca ,,germani i n—au fost
niciodatá alit de aproape de a intrerupe comunicatiilc intro Lumea
Nouã i Ltirnca Veche, ca in primele 20 de zile ale lunii martie
1943”. Statul Major al Marinci militare a ajuns chiar sã se Intrebe
dacã de fapt convoaiclc putcait Ii ftlositc ca Un sistcm de apärarc
eflcient.
In ullimele 11 zile ale Iui manic s—a produs Insã o schimbai-c
radicalã l)C (catrul de rãzboi. In Ailanticul de Nord au lost
scufundate doar 15 nave, In comparaic cu 107 in pnimele douã
tieimi ale lunii. In aprilic, numãrul vaselor sculundato s—a injumätäi1,
iar in rnai a scãzut i mai mult. Contraolensiva Iui Horton inccpusc
sâ-i facã clctu1 intr-un interval dc timp remarcabil dc scurt.
In ccl mai critic moment din luna martic amcricanii ceruscrä
sä SC rctragä din sistcmul de escortare aflat In Atlanticul dc Nord
i sä prcia responsabilitatea rutclor diii Atlanticul de Sud. in special
a celor care duceau spre Mediterana. Totodatä, crau prcocupai
extrcm de mult do situalia din Pacific. Efcctul practic nu a fost
prea important. Guvcrnul SUA a plasat sub comandä bnitanicã
prirnul portavion pentru grupurile de sprij in i a pus Ia dispoziic
avioancle Liberator, capabile sä zboarc PC distantc foarte lungi.
Incepind cu 1 aprilie, Anglia i Canada au preluat rcsponsabilitatca
tuturor convoaielor Intrc continentul arncrican i Anglia.
In prirnävara anului 1943, submarinele germane au suferit o
scrie de pierderi grcle In luptele cu convoaielc inamice. La mijiocul
lui mai, Dönitz Ii raporta Iui Hitler: ,,Ne conlruntãm cu cea mai
marc crizã din räzboiul cu submarine, deoarecc inamicul, dispune
de noi sisteme do localizanc i rcperarc... care fac irnposibilä once
luptã i ne provoacä piendeni masive”. Numärul submarinelorgcrmane
distruse In mai fusese rnai mult decit dublu, i reprezenta
30% din totalul celor aflale pc mare. Accst nitm de pierderi nu
putca Ii suportat rnultã vrcmc, astfcl IncIt, la 23 rnai. DOnitz si-a
netras toate submanincle diii Atlanticul de Nond, in ateptanea unor

508
noi arnie de care si se poatã folosi. In julie. nuniruI vaselor
cornerciale constrtiitc dc A1iai ii dcpãise pe ccl al navelor
scufundatc, lapi cc a constituit factorul dccisiv i dovada Ca
ofinsi va submarinelor germane fusesc in f’rmnta.
AnalizInd re(rospectiv si1uaia. SC imptme constatarea Ca Ifl
manic, Anglia se allase Ia tin pas dc InirIiigcre i asta datoritã
lipsei avioanelor Cu razã mare de acUunc ciitru protecia
convoaiclor. Din ianuaric pInã in mai, din convoaicle cc an bcne1ciat
de escortã aeniani n—au loSt scufuiidate decIt doua vase. Din

momcntul in care convoaicle an avut o acoperire aerianñ adecvatã,

in special cu avioane cu razã mare dc aciune Liberator, submarmele
germane an fbst nevoite, trcp(at sä renunle Ia atacul in ,,haitã de
lupi”, dcoarecc in once clipä un avion inarnic pu(ca dirija on grup
de sprijm sprc poziii1c Ion. Radarele pe noua lungime (IC undã de
1 1) cm, PC care submarincle germane no o putcau intercepta. a
jucat on rol important, pe care Donitz I-a sesizat imediat. 0
contribuie scinniflcativã an avut, dc ascmcnea. noile arme Ca. de
exemplu. ,,Ariciul”, un dispozitiv Cu rachete antisubmarine en react, ic,
precurn i bombclc (IC adincime mult mat grele. Un alt factor pozitiv
I-a constituit act ivitatca analiticã a Unitãtii tactice a cäiloi vcstice
de acces, organ izatã Ia inccput iii anului 1 942 elaborind ccl rnai
bun sistern tactic Impotriva submarinctor germane, precum i
aplicarea cercctãrii opcraiona1c de cätrc profesorul P.M.S. Blackett
in analiza dcsraurarii convoaielor. In plus, noul cifru pcntru
coordonarea navelorde comert, introdus Ia sfiritu1 lunii mal 1943,
i-a privat PC neint,i de prcioase1e inforrnat,ii oht,inute pnin activitãi1c
de informat,ii.
Cci mal importani factoni in adjudecarea victonici se pare cã
au fost aineliorarea standardclor dc pregãtire a escortclor i a
avioanclor, i cooperarea mai bunã Intre marinani i pi1oi.
Dintre pcrsonaIitit,i meritul ccl rnai mare in InfrIngcrea
submarinelor germane i-a revenit amiralului Max Horton. Un aport
Insemnat si-a adus iAir-Ma,:cha1-ul John Slcssor, numit cornandant
suprem al Comandamentului de coastã in februarie 1943, perioada
crucialã a bätälici. Dintre cornandant,ii grupurilor de cscortã, doi

509
meritã sä lie mentionati in mod dcoscbit — comandorul F.J.Wa1ket
InccpInd en anul 1 94 1 , i capitan—comandorul RW. (mai tirziu
viccarniralul Sir Peter Gretton) in perioada 1942—1943.

Pc parcursul lunii innic 1943. in Atlanticul dc Nord flu a fost

atacat nici un convoi. Luna iulic s-a dovedit ncfastã pcn(ru
submarincic gel manc, Indeosebi in Goliul Biscava. wide patruic
acriene ale Cornandamcntului dc coastã au obinLIt o rcco!lä bogata:
86 de suhrnrinc germane care an Incercat sã traverseze gollul. 55
au fost rcpera(c. 17 sculundatc. iar ase an fost nevoite Sã Sc
Intoarcã. Singurul drum de ieirc din golf era o linie ingustã. PC
lIngä coasta spaniola, lucru PC care Donitz il—a raportal mi Hitler.
Patruleic antisubmarine an plãtit un pret grcu pentru succescic
repurtate — 14 avioane an lost distruse.
In intervalul iunic — august 1943, submarincle germane au
scufundat doar 58 de nave comeiciale in toatc apele, cu exccpia
mediteranci; aproapejurnãtatc din acestca au fost atacate in largul
coastei Africii de Sud i in Oceanul Indian.
Succesul moderat a fost dobIndit cu prcpil a 79 de subniarine
— dintrc care 58 au fost scufundatc de avioane.
ln spcrana de a rcdobIndi suprernatia, DOniLz i-a cerut lui
Hitler sã dispunã rnai multe misiuni aviatice de cercctare pe disantc
lungi in Atlantic i o inai puternicä acoperire aerianä pe rutcic de
lranzit. Sprc deosebire de Raeder ci a reuit sã provoace reactii
mai favorabile, impunIndu-i argumenteic pcntru a invinge retinerea
Iui Goring dc a coopera in spaiul acrian. DOnitz a obtinut totodatä
aprobarea de a man producia dc submarine de la 30 la 40, cu
pnioritate a celor de tip nou care sã poatä dczvolta, In submersie.
viteze sporitc. [)in ncfcricirc, submarinul ,,Waltcr”, cc urma sã tic
aclionat de o cornbinaie de carburant diesel i pcroxid dc Iiidrogen.
a ridicat atItea problcrnc dc constructic, melt pinã la sfmritu1
rãzboiuilui nu a fost gata pentru a intra in functiune. S-a realizat,
totui. o Imbunatatire irnportantä prin Inzestrarca submarinclor cu
Un catarg ,,Schnorekcl” de evacuarc a cornbustibilului uzat i de

510
aspiraic a acrului. Dispozitivul, dc originc olandczã, datInd dinainic
de 1940, permitca submarine br sã-i incarcc batcriile navigInd la
admncirnca periscopicã. La mijiocul anului 1944, 30 de submarine
au fost dotate CLI accst dispozitiv.
Altc douã noi dispozitive germane, apärute Ia mijiocul anului
1 943, au fost: torpila autodirijatã acustic de zgomotul elicelor navelor
i bombã. Cii toate acestea, in lunile septembrie i octombrie, a1iaii
au picrdut doar nouã vase de corneri — din 2 478 care au navigat
in cclc 64 de convoaic din Atlantic, rcuiind sã scufunde 25 dc
submarine germane. Dupã accast nouü Infringere, DOnitz n-a
mai utilizat submarincle in atacarea maribor convoaic.
La 8 octombric. In urma unui acord Cu Portugalia, Anglia a
prcltiat douã baze aviatice din Azore. Din acel moment s-a puitut
asigura o acoperire aerianã clicientã in to Atlanticul de Nord.
In rirnclc trci luni ale anului 1 944, gcmianii au suferit pierderi
i rnai man. Ei au scullindat nurnai trci nave de cornell — din totalul
de 3 360 care an traversal Atlanticul de Nord i an picrdut 36 de
submarine. DOnitz a renuiiat Ia once opcraic Impotriva convoaielor
i i-a cornunicat liii Hitler cã reluarca canipanici era absolut
inoportunã Inaintc dc a dispune de noile tipuri dc submarine i
mijloacc defensive, inclusiv de o rnai bunñ actiune de rccunoatere
aerianã.

La sfIritul liii martic 1 944, Donitz a pnimit ordin sã formeze

un grup de 40 de submarine capabil sa opcrczc In imediata
apropiere a arrnului, pentru cvcntualitatea tinci invazii a Aliatiloi
in Europa. La sfIritu1 lunii rnai, DOnitz concentrase 70 de submarifle
in porturilc din (]olful Biscay, Iãsind in Atlanticul de Nord doar
trei a cãror sarcinã sc•rezurna Ia raportarca conditlilor
mctcorologicc.
Rcnunarca germanilor de a rnai continua campania
submarinc1r din Atlanticul de Nord a fost Intimpintã cii un sentiment
de usurare In rIndul Comandamcntului de coastã, ale cãrui
avioanc (aparinind Grupului Nr. 19) scufundaserã 50 de submarifle
germane i avariaserã alte 56 (dintr-un totalde 2 425 de intrãri

51!
i iciri din hazeic allate in Golful Biscaya) pinä in luna mai 1 944,
PC parcursul a 41 dc luni de operaii militate. Grupul Nr. 19 pierduse
in accic pcrioadc 350 de avioane. Pierdcrilc ar Ii lost probabil mai
mici, iar cfccttil actiunilor intrcprinsc mai important, dacä acest
Comandamcnt de coastã ar Ii avut un numár mai mare de avioanc
adecvate misiunii br.
I)in Ire evcn imcntelc acelci perioadc, amintirn doua atacuri
lansate asupra navel germane Tfrpiiz, In zona dc ancoraj din
Norvcgia. (IC cãtrc (rd submarine mid (in septembric 1 943) i dc
Avia1ia Marinci militare (in manic 1944). Aceste atacuri au
precedat sculundarea vasului de came hombardicreic greic ale
RAE in luna noicmbnic a ace1iiiai an. Tirpitz Ii folosise tot
armamentul dill do(arc doar o singurä data (mntr-un raid Ia
Spitzbcrgcn). inSã I’aptu4 Ca supravieuise atutor avarii pricinuite de
inamic dovedea calitatca construciei lui. Dc aitfel, simpla lui
llrezcnlä in apropierea coasici a avul o mare influcn{ã asupra
strategici maritime a Anglici, atrãgInd o bunä pane din putcrca ci
ii avalã.

Amcninärii prezcntatc dc ScIia,-iiho,:i sc pusese capàt in

luna deccmbnic a anului anterior, cInd nava a fost intcrccptatã i
scufundatã de o fortä putcrnicã brilanicä in momentul in care nava
gcrmanã incerca sa interccptcze un convoi in Occanul Arctic.
Pc parcursul primei jurnätãi a anului 1944, cele mai man
necazuri in apeic teritoriale ale Anglici au fost pnicinuite de micile
arnbarcaiuni torpiloare cu motor, nurnile ,,vcdctc torpiloare”, pe
care gcrmanii izbutiserà sã be punã Ia punci. Numárul br flu a
depãit niciodata trci duzini. dar prezentau avantajul de a putca ft
mutate rapid de Ia o rutã dc convoi Ia alta, ceca cc crea posibilitatca
de a alege variantele optime. Aceste vcdete torpiloare au
reprezentat o adevãratã calamitate.
Submanincle germane concentrate in porturile vestice ale
Fran;ei pentru a contracara aciunile Aliatilor peste Canalul Mmccii
nu s-au dovedit suficient de eliciente, dei an fbsi dotate Cu
dispozitivul Schnorkcb Inainte de invazia dill Normandia, In iunic,
ccea cc bc-a (äcut mai pu{in vulnerabile Ia atacuribe aeriene.
Cind Armata a 3-a americana, a ,4Init” din Normandia i s-a

512
apropiat dc porlurilc vcstce — Brcst, Lorient i St. NazaHe — Ia
mijiocul liii august, majorilatca submarinelor germane au fost mutate
in Norvegia. [)in acel momcnt, vascic dc comert caic lravcrsau
canalul i-au putut rclua vcchea rutã dc-a lungul sudului lrlandci,
prccum i cea dc-a lungul coastci nordicc.
lnccpInd cii ultima pane a Iunii august. tin uvoi de submarine
germane a Inccput sã curgä din Norvegia i (Icrmania. ocolind
nordul Scotici i Inlanda. Submanincic s—au postat in apropierc de
tirm, acopenind uiighiuni cii activitate intcnsä, pinä PC coasta sudicä
a Anglici, Ia Portland Bill. Rezullatcic acestei campanhi din irncdiata
apropicre a ãrmului n—au fost cele ateptate. Totui. datonihi
siibmcrsi I Ion pcnuancnte i a d ispozitivelor Schnorkcl, submarinele
germane au suferit mai uiine picrdcni. Pc durata a patru luni, din
septembrie pinä in decembric 1944, dc au scufundat in apele dc
coas(ã britanice doar 14 vase.

Convoaiele din Oceanul Arctic

Convoaiele britanice Indreptatc sprc nordul Rusici au inceput

sã navigheze de Ia sfIritu1 Iunii septembrie 1941. Arhanghclskul
fund blocat de gheuri, s-au utilizat Murmanskul, singurul port important
al Rusici neblocat de gheaa. EecuI nerni1or de a cuceri
acest port printr-o puternicä actiune militaiã pe uscal reprezintã o
stranic omisiunc strategicã, care s-a pus In iniposibilitatea dc a
bloca accastã rutã nordicã de aprovizionare atunci cind era extrem
de vulncrabilã.
CInd i-au dat scama de anvergura transporturilor efectuate
pe aceastä rutã, de vaseic britanice i apoi i de ceic arnericane,
care aduceau ajutoare Rusici, gcrmanii s-au grãbit sa-i consolideze
puterca navalã i aerianã in Norvegia i sã atace convoaiclc aliatilor
In occanul Arctic (martie, aprilie i mai 1 942). Lovitura cea mai
grea a prirnit-o convoiul PQ 1 7 care Ia s1iritui1 liii iunie Sc Indrepta
spre est convins cã acest convoi i escorta sa crati pe punctul dc
a cädca pradã navelor de rãzboi germane. La 4 iulic, Amiralitatea
i-a ordonat sã se imprätic In inarca Barcnt. Izolate i ncputincioasc,
13 din celc 36 dc nave comerciale au fost nimicite de avioanclc i

513
subinarincic germane. Din numärul total de avioane Iransportaic
dc acest convoi, doar 87 au ajuns Ia dcstinaic, iar 210 au lost
distruse; din 430 de tancuri, au ajuns doar 164; 3 350 de vehicule
i douá treimi din celcialte tipuri de Incärcãturi au fost, dc asemenca,
pierdutc.
Urmütorul convoi sprc Rusia a lost trim is abia in septembric,
Insotit dc o escortã mult mai putcrnicä. Avcrtizat prin sisternul dc
ccrcctare radio, amiralul Racdcr i-a retras vaseic de rãzboi mai
man — care an Ii putut zdrohi escoitele. In aceste conditii, 27 dintrc
ceic 40 de vase comerciale ale convoiului PQ 1 8 au ajuns cii bine
Ia Arhanghelsk. in timp cc avioanele i submarinele germane au
suicnit pierderi grave. Germanii nil au mai repetat un atac de o
ascmcnea anvcrgurä in nordul indepãrtat.
Duipi o pauzã pe tiinpul icrnii au lost tniinise citcva convoaic
mai mici. Dei au cerut, expcdierea mam muiltor convoaie, ruii nu
Ic—au acordat nici o protectie in timpul lungii traversãni a occanultii,
rnultumindu-sc sä intervinä doar in apropicre dc locul de destinatie.
Incepind din martie 1943, pentru Ca ziua se mãrea constant,
comandantul suprem al Marinei din Anglia, amiralul Torvey, nil si-a
niai asumat riscul de a tnimite alte convoaic. Situatia criticä din
Atlantic a pus capãt oricãror divergci4e in accastã pnivmnã, iar
cscortcle din Occanul Arctic deviate intr-acolo au jucat un rol
important In victoria decisivã Impotriva submarinelor germane.
In noiembnic, cInd expedicrea convoaic ion s-a reluat cxistau
mult mai multe escorte disponibile, printre care i noile pontavioane
de escortare. Acestea au pricinuit pierdcri marl In rindul avioanclor
din Luftwaffe i a submarinclor i au reuit sã asigure transpontul
unor Incãrcãturi uriae piná in Rusia.
In celc 40 de convoaie care au strãbätut Oceanul Arctic
incepind cu anul 1941, au navigat 811 nave de comert, dintre cane
58 au fost sculundate, jar alte 33 s-au intors din drum din diverse
motive. 720 au ajuns cu bine Ia destinatie, Cu aproximativ patru
milioane tone Incärcãturä. Au fost transportate 5 000 de tanCuri i
peste 7 000 de avioanc. Aliatii au pierdut in accste actiuni 1 8 vase
de nãzboi l 98 de vase comerciale, jar germanii cruciãtoruI de
linic Seha,-nho,ci, tnei distrugãtoarc i 38 de submarine.

514
 Ultiina faz

Pc parcursul pnmelor luni ale anului 1 945. flota gcrmanä dc

submarine Inrcgistra o crcterc datoritã noilor submarine i
pierderilor mai mid din rindul celor existente, datoritã dispozitivului
Schnorkcl i, ca unnare a suspcndrii opcraiilor militare PC distan!e
marl din Atlantic. In ianiiaric. au fost pusc in functiune 30 de nol
submarine, iaä dc o medic de numai 1 8, inrcgistratá in lunilc
preccdentc. Uncle submarine crau modclc noi, imbunãtäitc.
capabile si navigheze in submersie pe distante mal lungi i cu
vitczc mai man. Tipul XXI pentru ocean, dc 1 600 tone, i tipul
XXIII dc coastä, dc 230 tone (douã trcimi din submarincle amintitc
fund din catcgoria modelului mai mare). In martic, flota de submarine
a atins maximum in privina cfectivelor dc luptã — 463 submari
nc.

Campania de bombardare a Inccput sa aibã efecte scrioasc

asupra produciei abia in martic. Din fericire pentru Aliati, minarea
Mãrii Baltice efcctuatã din aer, dci n-a dat rezultate pe mãsura
efontunilor depusc, a avut totui un efect important (mai important
chiar decit au crezut cfii marinci militare), rcuind sá
zãdärniceascã actiunile de testare i pregätire a subrnarinelor germane
i ImpiedicInd astfel apariia masivã la fala locului a noilor
tipuri. Dacã noile tipuri de submarine ar fi ajuns pe mare In fortä,
s-ar fi putut reedita pericolul prezentat de submarinele germane In
1943.

In manic, cInd armatele Aliatilor au trecut Rinul, apropiindusc

de Berlin, paralel cu Inaintarea rui1or dinspre est, toate forrncle
de presiunc au putut fi intensificate paralizInd astfel inamicul.
In timpul ultimelor säptämmni de rázboi, activitatea
submarinelor gennane s-a desfàurat In principal in largul coastelor
de est i de nord-est ale Anglici. Dar, n-au obtinut rezultate
deosebite, noile tipuri dc submarine nu au inregistrat pierderi In
aceste ape.
In mai, dupã capitularea Germaniei, 159 dc submarine ger515
mane s-au predat, iar alte 203 au fost sabordate dc propriilc echipajc.
Acest gen a fost tipic pdntru mindria i moralul echipajelor
submarinelor genianc.
Pc durata celor cinci ani i jurnätatc de rãzboi, gcrmanii au
construit i au (rimis in rnisiuni 1 1 57 dc submarine, la care s-au
adaugat 15 submarine de provenicnä strãinä. 789 (inclusiv Irci
dintrc cele strãinc) au fost distruse. Au folosit, dc ascmcnca, in
misiuni, circa 700 de submarine mici. Dintre cele 632 scufundate
pc marc, 532 ati fost distruse de fortclc britanicc saui de cele
controlate de englezi. Submarineic — germane. italicnc i japönezc
— au scuftindat 2 828 de nave, totalizInd aproape 1 5 milioanc tone.
Proportional. prada cea mal mare a aparinu( germanilor, ale cãror
submarine au mai scufundat 175 de vase de räzboi ale aliatilor,
majoritatea britanice. Din totalul picrdcrilor provocate Aliatilor de
submarinele germane, 61% a constat din nave care nui navigau In
convoaic, 9% din nave rátäcitc de convoaie, i numai 30% din
nave cal-c se aflau In componena convoaielor. Dc aitfel, fi)arte
puinc vasc din convoaiele cu proteCie aerianã au fost nimicite dc
submarinele inamicului.

Un factor determinant pcntru pierderile suferite dc Aliati in

Atlantic I-a constituit supremaia germanã asupra bazelor navaic
franceze din Goltul Biscaya, timp de patru ani i refuzul Irlandci
de a perrnite Aliatilor sa utilizeze Iiniile ci de coastä vcsticc i sudiec,
dcvi depindea i ca in marc mãsurä de proviziile aduse de convoaie.
Mcninerca navigaiei pe singura rutä dc acces care ii mai rãmäsesc
Angliei s-a datorat In mare mãsurá controlului pc care ca II avea
asupra Irlandei dc Nord i a Islaridei.

SfIrsitul vol. I
 INDEX

A6M. Vezi Zero Agordat, 177

Alborg. 44 Aoia. (‘artii.’nd (‘ieneral al (‘omandamenlulul (‘enlraldela,476
Aandalsncs, 92
A1IDA. (‘oinandameoi, 300 Aire—St. ()mcr-Gravclinc, canalul, I 10, 1)7
Abbcville, 110 Aisne, diii, 106. 118. 123
Abi’inia. vczi 1iiopiu lkagi. 459
,,ícroba1, opcra)iunca”. 347 Akyab. insula, 478
Acronia. 260, 358 Al doilca front, discu(iidcspre. pentru 1942. 4(14;
AddisAbcba. 176 Stalin solicitã, 404,409.
Addu, atolul. 314 Alam HaI1i, bãtiIia dc Ia. 379385
idlcriag(Ziua Vulturului), 142 Alam Nayil, culmca, 380
1 nina! (ira/Spec. 486 Alamein, Armata a 8-a respinsã inapoi cütre,
imiral llippei: 488, 502. 507 346;Aucliinlccksehotiricsã re/isle Ia. 361;
,Innral Sclic’ei: 488. 492. 502 Rommel sc opretc Iingã, 367. 385; Pozi0a
Africa de Esi. anuala italianã in, 157; campania dcfcnsivã Ia. 365; ,,Prima” bãtälic dc Ia. 365—
din. 170-178 370. 385; bãiälia din iulie de Ia. 370378;
Aincade Nord, amiala itaIian) in, 60, 163: 1940/ btãlia finalä dc Ia, 386-395; compararca
I carnpanii in, 60 170. 229-242; fortelor annatelor de Ia, 388
infringcrea ilalienilorin. 160- 70; Rommel Albania. 186; pctrolul din, 38
çi forlelc germane ajung in. 169; canipania Albert. canalul, capturarea de cãtrc ncm(i a
din 1941 in. 243 2M; (‘hurcliill ii indreapla podurilordc pcste. 100
alcnhia asupra, 243,306; canipania din 1942 Alcutine, insulclc,japonezii atacã,45 1,456,459
in, 346-364, 365 -402; Roniiucl propune Alexander, Sir Harold. general (ulterior
cvacuarea, 401.402. Vezi i Africa de Nord-’ fcIdniarcal), in I3irmania, 311; numit
Vest; Tunisia comandant-cfal Oricnlului Mijlociu. 346,
Africa de Nord-Vest, dcharcãrile allanlicc in, 412, 379; acioneazS dupä planul ui Auchinleck,
417; dit’iculth(i in alcgcrca unui Iidcrfranccz 380; fixeaz data atacului de Ia Alamcin, 388
in, 4)5; bãtãlia navalA dinire americani i Alexandria, convoaiclc de tancuri ajung Ia, 235;
francezi in largul, 419 421; dcbarcriIc Rommel nu rcuele sä ajungä Ia, 346; Flota
nicdilcranc in. 421-424; inaintarca câtrc britanicã pürsctc, 368
Tunisia prin, 435 -438; subinarincle germane Alexandropolis. 184
sc adunã in largul, 503. Vezi i ,,Torch”; Tunisia. Alger, debarcärilc aliatilorin, 406412,417,423,
425; forte de asall pentru, 412; intilnirca
Africa de Sud. convoaic tninisc sá inconjoarc, cütrc secrctàeu francezii dc Iineâ,414; rezistenfa
Egipt i estul Africii, 159, 238 n: disirugeri francczä in,4 17,420,424; incetarca focului
ale submarinclorgemiane in largul, 504,510 in,421,427; contuziein rInduritc francezilor
Africa dc Vest, francczã,ccs)percazäcualiatii,432 din, 426-431
Africii de Nord-Vcst, Proicclul,403 Algeria, proiectul de debarcare in, 403,406 412;
Agcdabia. 263 debarcri In, 420 .424; fortele francczc in,
Aghcila,gitul dcstic1dc Ia, 165. 167;inainlarea 432; inaintarea cãlrc Tunisia prin. 436; Vezi
ui Roniniel cãtre, 169,230 i ,,Torla, operatiunea”; Africa denord vest

517
Allen. eneral-niiior Terry. 421 160: afecta gras’ dc infringeribe diii
Allfrcy.C.W., general-locotencnl. 444 Medilerana, 181, 188; prestigiul pierdul ab,
AlIenliord. 507 181: u.urutã dc atacul asupra Rusici, 193:
.4//mw-k. 83 avertizeaz Rusia cu pnvire a inva7lc, 209;
Aiiiha Alagi. Lliopia. 7% rescndicãrilc Japonici 6iI dc, 271: forla
Aniericii. Statcic lJniIc ale. Anglia dqiindc de, 7, navalü a. in Pacific, 276; ahiluIinca fa! dc
programul (IC reinarmare al. 2; atacul japoncz Ia Porl Arthur. 288;
disponihililalca rnalcnilnrpriiuc. 37: bunurile aincniiflarea riitclorsalcdc apro izionarc pnn
Iapne/.e blocate in. 265. 274: ,,primul Oeeaiiul Indian, 313: oeupä Mudaguscurul.
dumaii potenial’ pcntru Japonia, 27 314: se opunc cream din 1942 a cclui dc-al
rcslrictioncazi. apol exclude nugranhii doilea front. 403 41)5: prolesle in. legate de
asialici. 272. .Iaixnia negociaiii cu. 274; nla nurnitea ui Darlan. 431; conccntrarea loticlor
nasa1 a. in Pacific. 276; sparge cixiul diploiidicj;iponcz. anicricane in. 465; importtinile. afciate de
278: planunlc. xnlni Filipine. suhinanncle germane, 505
279: ncprcgàli1 pcntru atacul de Li Pearl Anghici.I3aiahia. 126 l56;Iizaprehimuiiunia. 141
I Iailjor. 278; indignare fl. Cu pris In 1:1 atacul 142: Lufiwaffe cit pe cc sã iasa invingaloare
Pearl Ilarborului, 268; inIià in r:boi. 403: in. 141): atacul Londrei, 15(1 156
inalieeai. slralegia europeana. 403-406: Anglo-americunc. paren dilëiihc: despre invazia din
protesic in en priirc a numiiea ui Due Ian, nord-cstul Africii. 403-411: despre al doilca
431: relaIiile ui Franco cu. 434: Japonia front. 403 405
incearc sä izoleze Australia de, 447 451; Anglo-francezc, garanhii oferite Poloniei. 9. 19--
Sc rizbuna peniru Pearl harbor, 44% 451; 24
ii asu,n rãspundcrea penlru 70m1 Anglo-german: Tra(a(ul Naval 11935). 14;
Pacilicului.45 I se impIic in Atlantic, 488, ncgocicri penwu puetul. 23
496; ‘Jopt5 cu intirzicrc ticlicik’ consoatelor Antelat, 262, 348. 354
i ale prccaiiiilor anli-submarin, 501; so Anii-Comintern. Pactul, 273
rctmgc din ucti’. iLii de escortare a convoaiclor Anioncscu. lon, marcal , 202, 204
in nordul Ailantieului. 508 Aos(a, [‘)ucclc dc. 174, 177
America dc Sud. scu1iindri ale submarinelor germane Aparri, Luzon. 292
in largul, 504 Arakan,ofcnsivclcdela. I 194213),474,477 478
Arnerv, Leo, 479 ,,Arcadia, Confcrinta”, Washington, 403
Miiiens. 23 Ardent, niuntil; crezuti do nctrecut peniru tancuri.
,.Anakirn,opcrdtiunca, 481 58; alacul german prin (1940), 58. 97
Anderson, Kenneth, gcncral-locotencnt, comanda Argentia, baza navahã americana dc Ia, 496
trupele abate In nord-vesiul Africii, 413; Arhangelsk, convoaiclc britanicecãtrc, 514
ordonl a pauz1 penhru concenlrarc inainlea ,4sk Rota!. HMS. 495
iniinIirii asupra Tunisici, 437. 439; vrcmea Arnhcm, 586, 589, 591
oblig abaiidonareaofcnsivci lui,445 Arnim. Jurgcn von, general-colonel. comandant
Anglia, garantcaz5 nlcgii(atca Polonici, 9, 19 -24. suprcni in Tunisia, 356
736; politica de hinite a. 12—14, 18-20; Arrus,atacuri bnianiccdin. 112
modificarea brusc a poliiicii, 14. 9. 24; Arzeu, golful,421
incu rajcaz don n(a german br pcntru Asniara. 178
!.ehen.srwini, 15; programul dc reinarniare Assam, 476
ab, 1X:eufciricin, 1%, 193, l95;dcclararizboi, Atbara, 174
26; oarha la potentialul hlindajului, 3%; 4thenia.483
disponbtIitatca pncxluscbor vitulc, 35. flu ii Atlantic. Occanul, a(acurilc submaninclorgcrnianc
in scamã mnccrcänle nem(ilor neniullurnili, din, 483 490,496-498,501- 510; nave tic
53 n; izolarcaci,94. 193; atitudilK’aluI hither atac dc supraf4ã in, 488,492,496; avioanc
tàIS (IC, in tiinpul Dunkeriuc-ului. 122; H (Icr cu raza lunga dc acliunc in, 487, 508;
se prcgätc1c pentru invadarca, 126 130, America irnphicata in, 489, 496; subinannelc
151: Inconjuralã de baze acniene inamiec, italicnc din, 490; ,,Zona do sccuritatc’
141; sub atac, 151- 156. 188, aminãrile americana in, 496; submarincbc germane
invaziel, 151 - 152, 741; pruetie ncinainiaiã, ret.rase din sudul, 499; bazebc brazilicne din

518
 sudiel. 503, suhinarinelc germane rcinise din nouä data pentru, 207: briianicii averli/ali
nortltil. 50X, 510: acoperire acnan in nordul. despre, 209
509 Itardia, 164, 167, 255, 263
..Anila, opcri(iunca”. 20X Barentu. Fritrea, 177
Ailu, insula, 460 Barcnz, Marca, 5 13
Auchinleck, (laude. gcncral (ultcnorfcldniarcsil). Barlow, Rudolph; maior, 441
II inlocuiesle PC Wavell in nordul Atiicii, 245: Barre, U . general, 438
liot(irirca dupi ,,Crucadcr”, 253, 256. 259; Basarabia, Rusii linictc, 24, tnipc sosielicc in,
I iitcrven a 1 in in atacli I 1(11 Rumincl din 197,222: II tier proniilc rciiitoarccica ci c)lre
unuaric 942, 349: soIici1i rSgaz pcntru Romania, 204
prcgtiI i, 352: vrca sü organizeze rczistcii(a Bastico. 1., marcil, 360
Ia vcsi (Ic lobiuk, 359: prciu comanda Baiaan, peninsula, 27(1, 277. 293
Armilci a 8—a, 36!: Ia Alamcin. 369 37: BaLm, insulcic, 292
rcciticã ini!iativa, 370. planunlc hii, 3M), ,.Haleharda”. opeiaiiunca, 234, 238 242: nu Sc
373: Irihulul liii Ronunci catrc, 376: inhuii line cont de experienta din, 242
Cu Alexander, 378: planul dcInsis aprohit Batunii, 332
dc Montgomery, 380 llawdscy, sti!iunc de ccrcctarc radar, 136
.-Iiidadlli. fIMS, 491) Bayerlcin, Fritz, gencral-locoicneiit. 360
Australia, seapade alacul japoncz. 269; MacArthur Beiity, Lord anural. 78. 304
in. 295, 451: ruta marina a cnglciilor ctit, Ilcaufighier, Bristol, 476
anicnin(ala, 313: niarina japonciã vrca sü Beautre, Andre, 416 n
alacc, 448: ruta maritimã americana eálrc. (k’avcrbrook, Lord, 20 n: ca ministru al Produciici
anicnlntalñ, 448 deavioanc, 133, 136
Austria, germanil ocupa, 13, 16, 24, 736; petrolul Beck, Joseph. colonel. 19
(un, 38 Beck. Ludwig, general. 13
AXCi, Puterile, lipsa matcnilor prime a, 38; Rusia Beda Fomm, 263; bãtãlia de la 166. 169
invitatä sà Sc alä(ure, 200; lugoslavia e de Bclgia, neutralitatca ci, 48: planurile lui Hitler
acordsi spnjinc, 206; Japonia scaláturU, 273; pcntru invazia, 53, 55—56; planurilc
Japoniaincurajatadcsucccselc,278 germanilor pentru invazie in miinile, 55, 60;
Azoru, grupurilc dc submarine germane din brgul, prevenita despre invazic, 56: planul aliatilor
503; hazele aertenc bntanicc din, 511 pentru inaintarca in, 62, 102, 109 114;
invazia gcmlanä a, 97,99; strãpungerea, 74;
1317. Vczi Fortäreata Zburãtoarc rctragcrea Forici Expcdilionarc britanicc
B25. Vczi Mitchell (BEF) prin, 110; se prcdã, 113
B29. Vczi Superfortarcata Bclgorod, 328
Babel Qattara, 365, 372 Bclgrad, loviturá de stat in, 184, 206; atac aerian
Baku, 331 asupra, 207
Balcani, campania din, 182- 184, 199, 207; Bclhamcd, 259,350
pricinuicIc intIrzicrca invadãrii Rusici, 182, Bengal, dificultati legate de utilizarea lui ca ba
205; lovitura iugoslavã prccipilã, 182—184, zonala, 474; nol acrodrotnuri in, 476
206; trupclc gernianc sträbat Romãnia pentru, Bengal, Golful, atacurile navelor comcrcialc
184, 203, 204 japoneze in, 314
Balcani, Churchill spcrt inLr-o opozitie fa de Benghazi, ocuparca, 165, 167; cvacuatde italicni,
nenfli din, 164, 167; cucerirca, 181—186: 165; cvaeuat dc gcrmani, 170; intãriri cu
ltaliatnvadcaza, 199 tancuri germane in, 263; evacuat dc divizia
Balticã, Marca, antrenamentul submarinelor germane indiana, 349; (‘articrul General a! Annatei a
intIrtiat in, 502,515 8-a din, 401
Baltice, state, controlul rusesc asupra, 22-23, 65, Berbcra, 174
196; inaintarca gcrmanilor prin, 204 Bcrchtcsgadcn, 203
Baqqush, 397 Bercsford-Pcirsc, M. N. dc la P., gcneral-maior
Baranovichi, 218 (ulterior Nocl,gcncral-Iocotcncnt), 162, 177,
,,Barbarossa, opera(iunea”, 201—205; intirziata 239
datoritã campaniei din Balcani, 182, 207; o Berczina, riul, 219; zona mlatinoasa impadurita

519
 din jurul. 185. 220 lui Hitler peniru uprirea panzerelor. 119: se
l(crgcn, 75. 85,90 opune str.ttegiei ui Hitler tin Rusia, 224;
lkrlin, raidun represivc asupra, 148 iflsista pcntru coinuarca olensis ci. 226; cete
I1ennudc, iiisialaliile amerieaiic diii. 496 sã tie eliherat de Ia eoiiianda, 227; !apul
lksançon. 124 ispñitoral lui Hitler, 321
Iklhouart. gcneral—iiiaioi. 4 13 l3razilia, 503
Bala, riul. 45 Brest. nas dc coinerciale de Iupt3 genuane in.488,
Hialystok, 47 492. 41)5; striciciuni pros’oe:itc portulLil dc
Higgin Hill. stalic desector. 37. 45 raiduti aenene. 492; unnita SU A ujunge Ia.
Bum. riul, 310 513
Bit Berrincb. 259 [3cst-Liovsk, 47.218
turd (Iuhi. 248. 260 Brctania, baze aenene naiuiec in, 141: naic
BirGibni, 249 comerciale de tupta gcifliine pounle 488.
Bir 1 lacleim, 350. 357 492, 496
Bir \aed, 236 BriLmsk, 317
Birmiiigbani. rai(luri aeriene asupia, 155 Bigida kindonc,ã de xuupicn Ia Dunkcrquc, 1 4
Biscaya. Gollul, submarine germane dishuse in, Brighton. 129
509 512; eoncentrri dc submarine germane Bristol. atacuri acriene asupra, 155
iii. 511: baze germane din. 516 Brilanic. Misiunca Statului Major (ombinat in
Bisniwk. 491 496 Washington, Dill a conducerea. 405
Ilisniark. Arhipclcagul. planul amcrican de Biitanicã. Misiunca Navalãin Washington. Noble
ocupare a, 466 numil Ia conducerea, 506
Bizctla. necesiatea caplurani rapidc a, 407n, 40; Ilritanicã, Somalia. 174, 176
inainiarea aIa(ilorcülrc, 437;aerlromul diii, Brody, 223
437: inipele germane din, 438 Broich, F. von, general. 445
BlaeketI, PM.S., profesor, 509 Biuke, HMS, 424
Blarney. Thomas. general. 464 Brooke. Alan, general (ultenor fckliuarcaI Viconte
Blaskowiiz, J.. gcneraL44, 46 Alanbrookc), cvadeazä din Franta, 123:
Blid, aerodromul de Ia. 424 ofcri comanda Amiatci a 8-a, 378; ‘ hãtilma
,,Bli(z”, 154 155 dc Ia Alaniein, 394; in Moseova, 409
Bliicher 89 Brooke-Popham, Robert, AirChief Marshal, 3(10
Bhimcritritt, G., gencral, dcsprc atiludinca lul Hitler Bronklands, bonibardarca uzinclor VickersArmstrongdc
f4adc Anglia(1940), 121 Ia, 149
Bobruisk, 219 Bucovina, 97, 204
Bock. F von, feldrnarcal, grupul dc arnialc al ui, Budenonit, S., niarca1, 222
43, 58, 110; pcntru completarca inccrcuirii l3udcnovsk, 330
irupelor aliate, 87; comandã gruptil dc anuatc Bucrat. 346, 402
in Rusia, 182. 204. 214, 217, 224; insistã Bug, nul. 45; rcvärsarea ui, 185; travcrsãrilc germane
pcntruofcnsivã prelungita, 226; iidádemmsia peste, 217, 223
pe motiv de boalã, 227, 321; ii ia locul ui Bulgaria, rolul ci in cainpanla din Balcani, 184,
Rundsicdi, 322; ofcnsiva incununalã dc 206; Rusia cautà sä influen(czc, 200.203
succes a ui, 326 Buna, Papua, 464
Bond, LV, gcneral-locotcncnt, 305 l3uq-Huq, 163
Bone, 408 Birmania, cucerirea ci dc cãtre japonezi, 270;
Bordeaux, guvcmul francez in, 124 trupele britanice in, 276; asioanc in, 277:
Bons. Regcle Bulgarie, 184 retragerca hnianicilordin, 312,473; planuri
Borneo, 270 derecucerirca. 473—476,481; rcfugiai civili
Bougie, 435 din, 474; plunurile chinczilor pentru
Boulogne, 110. stalia mobilã de radardin, capiuralã recucerirca, 476: chindilii in. 478 481;
de german, 136 japonezi rciau otinsiva in, 481
Brauchiisch, Waither, general, In camnpania din Bimanici, Diuniul, obiectivul japonciilorde a iáia,
Polonia, 45; se opunc insadãrü Franlci, 55, 270, 278, 312
scopuneptanului ui Manstein. 60;.i odinul Burroughs, Harold, contra-amiral, 33(1

520
Busch, I general. 128 retragcrea arirratci germane diii. 344
Builiidaung, 477 (‘auriicr, J. A. C., biiuadrer, I 61. 1 62ri, 166
Biuni, riul. 46 Caval Icro, (‘ontele U., ruireal. nirrirsirul (al liii
de r,boi. 348, 4(11
(‘inro. Roiurncl liii rcuc1e sä aiungã Ia, 346; Cchoslovacia. If tier lice piesiuni asupir, 3, 17:
Mussolini se prcgiIcIc sã mire in. 361; Polonia aJuta In distrugcrca. 7, 2-1:
paiiici in, 368 occidenlalii flu reuscsc sii spripne, 19. 24;
(‘;thiis, 120 ocupai’ea, ne ciitre ncnil,, 18-19, 41;
Calcutta, 313 asantaicle geimanrlor dirt ocuparea. 38
(tIiiiuc, stcpa, 338 (ciehes, 27(1, 313
(‘aitiiuin. insula, 292 (‘cs Ion, 314, 448; as rome pentru apiir;iica. 475
(‘anacin. minele de nichel diii. 37; okra inhi ri (‘liâIons-sur Maine, 24
Hong Kongulut, 2X9; preia sarcinile lc’ate (iiannibcrlairi. Nes lie. colituia bruscä a po1 iticii
dc escoriarea anli—suhinarin a cons oaiclor. ui, 9, 19. 24: polilica de Irniie a lui. 13 14;
496; eizpun dc submanne ecniiane in laigul, i Eden. 16; rcsprngc Rusia, 21 22: neutxraiii
503 paclul anglo—geririrn, 23: anunii declararca
(‘anilul Mmccii. porturile dc In, apropicrea Iui r,’izboiului, 2ir: r ocuparca Norsegir,’i. 75, 81.
(iudcrian tie. I 05; b,iqc de in azie se idunil 84; Churchill ii inlocuieste PC. 94
in. 129, 51 Champagne. alacul de Ia. 123
(‘anaris, \V., ainiral. inccrcãrilc ui de a-i conirazice (‘happelle, Bonnicrde Ia. 432
pe Hitler, 58 (,‘harlevillc, 118
(‘anca. 190 (‘barter. A. R.. brigadier, 174
Cap, druniul ocolitur al, intürlri pentru Egipi i Chãicau-Thieny, 124
pcn(ru esi PC, I 57, 238 ii; aiucnin!arca, din Chekiang. Provincia. expcdi(ia de pcdcpsire in, 450
pailea iliarinci juponeze. 3 13 (‘hcrtkovo, 269
Cap Maiifou, 423 (‘hiang Kai—$i, generalissini. arniata Iui. in Iuptii
Cap Sidi Ferruch, 424 cujaponezii. 273: imprumuiGrupuI Amencande
(‘ape Espcrancc. bãi1ia dc Ia, 470 Spnijin pcnlru apärarca Hiniianici, 311;
Cupuzzo. fortul, eaplurarca Iui, 161, 239, 251: ç gencralul StiIwcII, 311; ahandoncaiâ plunul
atacul britanic asupra. 236, 239; gcrnianii tic rccuccnrca 3rrnianiei, 476
recuccrcsc. 240: disii,ii de panzere aduse in, China, invadatä dc Japonia, 265, 273; rc(ezarea
249; gennanil sc rctrag dincolo de, 399 Drumului Birmanici ctre, 270, 278;
Caraibc, suhniarinc germane SC gFupCa7.ä in, snu principalul obicciiv al japonezilor, 271,273,
in apropicre de, 503 278; (ratatul care garantcazã intcunilalca, 272;
Carinihia, 185 fonlelejapone7cin, 273; izolalãde Ahiali, 447;
Carnrmeo, general, 177 bonrbardicrc americanc atcrizcazä in, dupä
Carolinc, insulelc, 271 Vezi i Truk raidul asupraTokyoului, 450: provizii pcntru,
Carpa!i, frontul rusesc din (1941), 223 475; planul. pentru rccucerirea Ilirmanici,
Casablanca, discuii despre debarcarca 476; inisitenlelc americane pnivind
arnericanilor Ia, 407—412; rczisicn(a rcdcschicicrea cilordc aprovizionarc a. 482
francezilor Ia, 417—420; dcbarcarca la, 418 Chindulii, (Forta SpcciaI), prima operaliune a,
C’asahlanca,conferin(ade Ia (1943), 505; planuri 478-481
de recucerirc a Hrrmaniei Ia, 481 Chindwin, riul; foriclc japoneze pc, 312;
(‘aspicmh, Marca, 330, 335 opcraiiunilc ch Jitilor peste. 481
Casiiglionc.442 Chir, riul, 343
Catalina, bãrci zburãtoarc, 457 Chouigui, trccãloarca. 4-12
Caucaz, valoarca petrolului din, pentru (,Icrntanra, Chuchow, aerodroiiiul, 450
205,322,325, Hitlercererctcznreacäilocde Ciuikov, V., general. 341)
apros•’wionare ale ruilor, 224: Rundstedt on Chungking, 311
ajunge in, 227; maruI (110 1942 asupra, 322- Churchill, Winston S., scopunc politiciidc hrnitc’,
332: genuanhi reteazá conducia de petrol din, 7; dcsprc inirarea Angliei jn rzboi, 24;
328: gcrmanii ajung Ia poalclc. 360; rczis(cnla suslinc garanirile cätrc polonezi, 25, 27;
diiz intinipinatã, 33(1; cccul lui Klcisi, 333; despre arniala Iianeczã, 27; dcspic aniiaia

521
 gernianh. 30: despic telinici de lupiS ale Noble, 499, 506; eondus de I orion, 51t(i
hi indatelor, 31 despre front a! ala br in (‘oinhe, J. B ,boeotent—eobonel. 160, 1 (‘6
l:in1a. 63; suhesiiiiieazã l’or(a ruilor. 68; ,,(‘omhetbree”, 166
despre oeuparea Norveglel. 8 I. 88: insislä (‘ompiegne. I 23
pc’n1 ainplasarea cinipunlor tie mine in ahiii (‘openliaga. oeuparea de eStre nemli a, 9(t
Norvegici, 77; insisIü pentru expedifia caEre Conililor, Marea, bitbitlia din, 451 454
Norvegia i Suedia, 79. 55, 9 1: Sc adreseaza (‘ork and Orrery, aniira!. 92
Ia radio 1arilnr nenire cii privire a indalorirea (‘orrecidor. 294. 447
br tie a se alatura A lialilor. X I : la (‘onsiliul (‘o.v.soek. HMS. 386
Suprem tie Ruizhoi din Paris, SI, 85: devine (‘oteritin. peninsula, ca teatru de riuzhoi pentru al
Prin—ininistru, 94; indeinnuri eâlre armatS. doilea front”, 4(14
11 2: thee apel a Regele Leopold sit rezisle, (‘ooi’agr’oirc. FIMS, 456
113: propune o iiniune Iraneo—britaniea, 125. (‘us entry. ataeul aerian asupra. 155
refuzfi eomproinisal peilru pace, I 25. tnniile (‘ox Ilazar, 478
hlindate de spnpii in I gipt, 6(1, 235. i (‘racovia, 44
atuloi’al iiiil tar penlru C reeia. 64, 1 67; Creagh. Michael ( )‘Moore. general—inaior. 1(11).
opreEe nainlarea din nordu 1 A mcii, I 67: 162n, 165
insistit pentru aeiiune in csiul A1’neii, 175, Creil, 91
176: i trupele hriianiee din (‘reta. 1 56; (‘reta, evaeuarea (rupelor hritaniee i aliate eiitre.
ordonit hombardarea Gerinaniei. 195; 1 56; cueeriti( de trupe de desant, 156 19
euvintitrile mohilizatoare ale lui. 11)5: despre Hitler nit reuete sit probte de victoria diii,
lovilura de slat tIm lugoslavia, 21)6; rezullatul 191
campaniel din (ireeia, o relleelare a gindirii (‘rinieea. ocuparea de cittre germani a, 224. 227.
liii, 21)6; se teme de an atae german in Aft 326; Divizia de desant in, i lingit. 334
rica, 231: insistS pentru pitstrarea Tohrukului. Cripps. Stafford, 198
179-8(1; scopurile liii. in ,.Operaliunea Crueweli, Ludsvig. general, in ,,operaliunea (rusader’,
Haleharda”, 238: ineearcS sa trimitit mm 249, 252, 253, 255: pierde Cartierul
multe baneun pen Mediterana, 238n; Inttiiqte General, 252
E.giptul in detrimental Oricntului indepSrtat, ,,Crueiatui. opera(iunea”, 243 264; (bra de
243: reteazS resursele eeonoinieealciaponiei, hlindate aoponenfiborin, 244; planul pentru,
243; sehinibS eomandantii din nordul Afrieii, 246,249; pierderi de tancuri geniiane in, 252.
245; e de acord cu intitrirea Hong Kongului. 263; ataeul ui Rommei citire ariergarda
290; trimite fora navalS de ,,in(ireiere’ in Anuatci a 8-a in, 255-257; retragereaforjebor
Orientul lndepitrtal, 298; despre eficienta Axci dupa. 259-263
aerianit ajaponezilor, 298; ordonS niCnbinCrea ,,Culverin, opcratiunea”. 482
Singaporeului, 303; sehimh eomandanbii din Cunningham, Andrew. ansiral, 413
i3irniania, 310; insistä pentru aclionarea Cunningham, Alan. general-locotenent, in
timpurie in desert, 350,376; Ingrijorat pcn(ru canipania est-afrieanit, 175, I 76; Ia conianda
Tobruk, 359; in Egipt. 378: ingrijorat dC Annatci a 8-a, 246; Ia Sidi l{ezegh, 251,253;
progresul lental ofensiveide Ia Alamein, 394; inbocuit cu Ritehie, 254,256
,,Proicctul Afrieii de nord-vesb” al ui, 403- Curteis, A. T. B., amiral, 494
404. 4(17-411; in Washington (1942), 404; Cyrenaica, arniata italianS in, 160; inaintarca
in Moscova, 409; i nuniirCa lui Darlan, 431, britanica prin. 161—164, 188; nu rcuesc sit
Wingate este prezentat lui, 479 n; aprohit profitc de suecesul din, 167, 181, hritanicii
atacul Sumatrci. 482; negoeiazS sehinibul de alungafi din,deeatre Romniel, 169, 1 8, 229;
distrugittoare pentru haze, 489: sugereazU bittitlia pentru. 228; Ronuricl pomefte atacul
deharearile din Norvegia, 502 dinsprc, 346; retragerca ui Rommel prin, 400
Ciano,Contelc,jurnalul Iui, 122
Cipru. 188, 191 Daba. 397
Clark, Mark, general, vizita lui sCcrCtS in Algeria, Dakar, 432
414; intilnirea ui. eu Darian, 427-431 Daladicr, Edouard, 80,84
Cobombo, ataeul aerianjaponez asupra, 314 Danemarca, ocuparea ci de cittre nem(i, 75, 83,
Cornandarnentul Atacurilor Vestice, condus de 90; haze aeriene inaniice in, 131

522
l)aneniarca. Sli iiiiio;irca.Bi.ona,k i Prin: Eugen l)oohtllc, James H., Ioco!encnt-coloncl, 45(1
In, 492 Dordrechl. 98
Dardaiielc, Rusia cauli haze in, 200 Dorman-Smith, Eric. brigadier (ulterior general-
Darlan.J. 1. amiral. 415,417,421 ;5i debarcärilc manor). 162, 361
,,Torlei”. 426; ordonã Incetarea (öeului, 428, 1)orsctshirc, HMS. 396
432; Si (iota francez din Toukin. 430, 433; l)oumenc, 3. E. A., general. dospre travcrsarea
ordoni rezisiena francczi in fi!a nemlilor Mcusei, 07
din Tunisia. 417; rcac!ii a ntimirca Iui,432; Dover. 1 29, 142; convoaie atacate in S(riintoarca,
ucis. 432 142
1)arial, lrcciioarea. 333 1)owdiniz. Hugh. Air Chief Marshal. 133. 14(1,
Dcdcauach, 84 148
Deirel Slicin Box. 368 DnflicId, haia hombandienelondin, 144
Demiansk, 321 l)unajec, 45
Derna. 165, 262. 361 l)utch [Ia, hon. 456
Dema-Mechili, linia. 349 l)uxford, avioanele ConiindaincnWlui avioanclor
Desna, rIul. 222 delupEidin. 153
Dcu!schluud, 486
Diego Suarcz. 314 I ban 1 macI, fortul, eapturarea. 10(1
Dicil, general, in Norveizia. 92 ,,Ecliipc speciale de luptä noc1umi”, 479 n
Dill. John, feIdmarea1, C.I.G.S., so opunc Eden. Anthony, 16, 167
triinhlern do tancuri cãlrc 1gipt. 235; i Eden. digul, 629
apirarca Oricntului Indcpartat, 243, 289 n, Egipt. armata bnitanicä in, 157, 162; drumul
290. 305; in Waslungion. insistã pentru Capului cãtrc. 157. 238n; armata iialianã
,,Gymnast”, 405 amcnintli, 157; Churchill trimile lancun i ahe
Dinani, (13 intãniri cãtre, 6(1, 234 238, 243; britanicii
Jcbel Ahiod, 438 respini indirãE came granila, 231, 404;
Jcbcl el Guessa, 443 geninanii ra1eai ocazia de cueerira, 234;
Djcdcida, 441—443; aerodroniul. 441 intáril in detriinentul Singaporcului, 243,306;
Djcfna, 440 aproape panicã in, Ia apropicrea ui Roinmel,
Djibouli, 174 368; Churchill zboarä cätrc, 378: obicclii
Djidjclli.436 americanc cu privirc Ia intãrirca brilanicilor
Dobbic, William, general. 304 din, 405
Don, riul, 324; germanil ajung Ia. 227, 329; so Eisenhower, Dwight I)., general, i al doilca front
aprã pc linia, 325; Inaintarca gcrmanä din 1942, 404; comandã ,,Ton!a”, 406: in
dincolodc, 330; flancul dcfcnsiv dc-a lungul, discu!ii cu pnivire Ia alcgerca
334; atacul rui1orinjosul. 342 amplasamenlclor. 408-411: sc intilncc cu
Don-Donc(. coridorul, gcnuania inaintcazã prin, Giraud, 416; de acord cu numirca lui Darlan,
324. 329, 334; germanii sint m(urati din, 431; despro monalul ofi;enilor amcnicani in
344 Tunisia. 442; desprc opcraliunilc din Tunisia,
Donc, hazinul, ocuparca 1w de ctrc ncnifi, 227; 444; suit sä abandoneze ofcnsiva, 446
atacul sovictic in, 342 El Hasciat, 263
Done!, riul, gcrnlanii travcrscazä, 329; ruii El Mmcm, 373
prescazã in sud cãtrc. 344; vczi i Don-Donc(. Endau, 301
condor. Enlidavillc, 445
Donitz, K , amiral suprern, tacticilc ,,haitclor do Enferprise, USS, 449, 452. 467, 470
lupi” ale submarinclor, pusc Ia puncde, 490- Encmcnko, general, comanda fnoniul dc Ia
491: media scufundärilorsolicitatã dc, 501; Stalingrad, 340
submaninclc lui, trimisc in Norvcgia, 501; Eritrca,forclcitalienein, 160; inaintarca italicnilor
ingnijoral denoul dispoziiivdelocalizare, 504; din.sprc, 171: euccrirea, 178
Comandani-cf naval, 507; dcsprc Est-africanii, in armala britanicã Est-atlicanL 174
dificultãtilc submaninelor, 508 -510; Estcva, J-P., vice-amiral, 430
concentreazã submarincic Irnpotriva invazici Estonia, pactul Rusiei Cu, 65; ocuparca. 194
aliatca Frantci,5l 1 Etiopia. foilclc italienc in, 157, 171; diticulta)ilc

523
 italienilor in. 160: inipãratul Haile Selassie conducütorului pentru a siringe loijele de
readus in. 176; cucerirea. 176. 177. 253; partea Alialilor. 415: impotrivirea. 417-422
Wingalein. 176. 177 Franeezii Liberi, forla navalä a. in riefle. 276;
Europa, efeclele rAzhoiulu asupra. 12: brigada, lupta in Arniataa 8-a,35 1,354.357
expansiunea gcrrnanü in. 15 8: discu;ii Franeo, general. 386; ajutor italian i genuan
dcsprealdoile front in. pentru I942i 1943. pentru. 12. 36:evitSactiuni iinpotnva aliatilor.
403 406: atacul AIia)ilor in sudul. sprijinit 483
de qecul inilial din Tunisia, 446; America Fran)a. sus)inespnjin ientn Polonia.9. 24: politica
construiete nave pentru al doilea front in. tie 1iniIire a. 12-14, 16; declara razhoi, 26.
501) 27: prfibuirea. 32. 122 124; anieninlarea ci
Evelegli. syan, gcneral-niaior. 436 de cätre Spania lui Franco. 36: existenla
I;’ elis. John, brigadier. 479 materilorprime. 37: plwiul de mobihzare din.
48: necesitatea germanilor de a eueen rapid,
F51. Veii Mustang 52; I litler pIäiiuieIe invadarea. 52-62. 739:
Falkenhorst. general. 82 nepregätitii pentru un atac prin Ardeni. 58 ii:
l:alsul rñzboi (JThoney War). 50 63 eere atacarea Norvegiei. 82; se opune minãrii
I’edala. 419 riurilor gerniane, 84: ,.Biitnlia.”. 94-125;
Fiji. insulele, 448 uniunea eu Anglia propusä. 124: informa)ii
Filipine. insulele. atacuri aponeze asupra. 269; despre radarul britanie disponihile in. 136;
intñriri aniericanc pentru. 275; Irupe diseulii anglo-americane cu privire Ia
americane si hhiiiincze in, 275, 29 1: avioane deharearea in. 403 406; perteol creseut
aniericane in. 218: planurile originale eu pentru naviga1ie dupa cäderea. 487; submarine
privire Ia, ale americanilor i ale japonezilor. geniiane concentrate in porturile vestice
279; hotarirea aiiiericanilor de a rezista in. ale, 5 12
279, 291: sineronizarea atacului in, 284: Sub Guvernul Vichy: Japonia preia Indochina
cdcrea, 292 de Ia, 265, 274: eauze pentru ineordarca
Filton. uzina deavioane,bombardarea. 154 rela)iilor dintre Anglia i. 314, 4 15; reaclia.
Finlanda. Rusia inccarcü ajuslarca frontierelor cu. faia de debarcarile .,Torlei”, 406 -411. Vezi
66-67; invadarea, de cätre rui, 67- 69, 58, i Franeezi liheri
605: puterile oeeidentaleoferaajutur, 68,70, Fredendall, Lloyd R.. general-maior. 412
79-81,81; avantajele defensivei in, 68,71; Freetown, forla de eseortã, 500
eapitularea, 69, 84; coopereazä Ia invadarea I:reybe. Bernard, general-locotenent, in Creta,
Rusiei, 209: eapiurarea Leningradului ca o 186
uumre pentru, 324 Friedman, William F.. colonel, 278
Finlandei, golful. Rusia ineeareA sã hlocheze, 65; 1:rorniii, Friedrich, general, 54
atac asupra Finlandei prin. 68-69 Frontul de list, deschiderea. 193; Impflr)it de rui
Fletcher. F. J.. contra-amiral, 452 in rnai multe ,,fronturi”, 341
Folkeslone, 129 Fromitul de Vest (1939), grani)a franco-gernianu
Forbes, Charles, aniiral, 90 a, 47. 68; forlelc germane sträpung,91:
l:oniosa. flotila aerianajapone7.a cu baza in, 277; francez, tIe-a lungul riuriIorSonmnici Aisne,
Hong Kongul vulnerahil la avioanele din, 122. Vezi i Ardeni
289; Filipinele atacate din, 291 Frusci, general, 177
Fornebu, aerodroniul, Oslo, 83 Fuka, 364
Fort Maddalena, 254
Forta Auxiliarã AeiianLide Fernei, Ia statiilc radar, Gabes, 438; golful, 437
143 GahrSaleh, 249
,,Forta Specialá”. Vezi Chinditii Gafsa, Tunisia, aerodroniul din, 436
Fortäreata Zburätoare (Boeing Bl 7), 277, 279, Galal, 397
286, 291, 368 Gallabat, 60, 174. 175
Francezi in nordul Africii: in Arniata a 8-a, 351. Galland. Adolf, general, 133
354, 357, aniericanii se 1cm do (lanibut, 359
resentimentele, fala de britanici, 4 15; vizita Gamelmn. M.. general. pIanuieme mnvadaita Belgiei.
scerelã a lui Mark Clark. 414: alegerea 54, 62: planul ,,D’ al Iui, 62: plänuiete

524
 uperaliuni in Scandinaia, 80, 85; dc.spre ,,Gideon. torla”. 176
Iraversarea Mcusci, 106: destituil de Ia (iilfcn. R. L., contraumiral, 420
comandi. 109 Giraud, henri, general. ales conducüior a!
G:iichousc. A. H., gcneraI-;naioi 380 francczilor din nordul Africii, 426:
Gaulle. Charles de, tcneiaI. rcupt de laneuri, comunicatul de a Alger in ilivoarca, 425:
34; ui c nibmialdespre dcbarcirilc din nordveslul aulont’alea lui. neaceeplatã de trancczi. 430;
Af’iicii,4 15 coii,andanI—efaI torlclor Icresire i acriene,
Gazala, Ronimel se rctiagc pe linia, 262: Aniiala 43(1: mitt coniisar. 433
a 8-a respinsä cülre, 349: bi1lia dc Ia, 351 Givci, 1(13
360, 4(4: in1rirea. 350. 352 354 (ilaire, podul peste Mcusc de Ia. 1(1-4
(icmas. 301 (,nci.cc;aiu. 487, 49’
(;r. A., tcneral. 27. 1(17 (iodwin-Auskn. A. R.. ecncral-locolcnenl. 1 75.
(.enlliIu,I, invadcat Poluma. 9,26,43: are ne’ oic 246. 261, 349
de lcbcnsrauiii, 15: dificuhüiilc econonuce Golikov, P. I.. general. 344
ale, IX: seiiincaz.i un pad cu Rusia. 23, 273: (iondar. 176, 178
ci1ig amiameniul cehoslovac. 36: ducc Iip (iorlnl1. Iicmiann, Reichsmarschall. aliiiiii ci
dc niak’rn prone peniru rüzboi, 37, 205; Lu Itwafte poatc impiedica cvacuarca
P0Z111fl II tie II tIer in, 53 n. 54,62: masc Dunkerquc-ului, 120: t in!elegcrea cu Royal
tic soldala .i de populalie din, ii pun Navyi RAl 30; aliluduica lui, liIãdcpilotii
increderea in Hitler. 54: prInic1c tier din avioanelor (IC lupla, 134. 146. 154;
Sucdia, 67, 78 80, ocupä Norvcc’ia. 67, 75- optimisimil lul, 142, 153; i t3Mülia peniru
82, 84 93; ocupã Danemarca, 75; planul de Anglia, 143, 146, 149 152; nu reucte sâ
anincare a minelor in riurile. 84: invadcazã prollte dc avantaj, 149: i atacul aerian asupr
Olanda i Bclgia. 97; invadeazü Franla, 94, (‘rctei, 1119; refuza si acorde sprijin
96 1(10; sc pregtcIc de invazia Anglici, subniarinelor. 5 10
126. 130; alacuri acrienc ale, asupra Angliet. Gon, Lord, general. 111
130 156: nu reue1c sá bcncficiczc de (iou, W. H. E., brigadier (ulterior generallocoteneni),
cuno1inIclc capturate cu pnvirc a radar. 136: in opcra)iunca ,Concizie”. 235;
puctul dintre lugoslavia i, 83 84; Ia Gazala, 353; la Mersa Matruh, 362; Ia
bombardarca. 149, 193, 195, 241, 410; Alamein, 374; nioailea lui, 379
invadeaza Rusia, 195,211 228; iniportania Grasctt, A. F.., gcncral-rnaior, 290
petrolului romãnesc pentru, 197. 203; Gravclincs, 110
semneazã un riou Iratal Cu Rusia. 203: Grjziani, rnareal, 160, 161
exploatarca Rusici plünuitä do, 205; alianla Grecia. invazia iIalianã in, 165. 199.206; planul
Japoniei Cu, 273; efectul cpuizanl al lui Churchill pcntru ajutor niilitar in, 165,
campaniei din Rusia asupra, 3 1 7: are nevoic 167,206; for)abritaiiica intra i icsc din, 167,
do peirolul din (‘aucaz, 322, 325: arc rezcrvc 181, 206; rczultatc ob)inutc de Anglia prin
limitaic dc oameni ii niaini, 336, 507; mutarca dc forc din Africa ctrc, 181; Hitler
posibilitile. do prcintImpinarc a ,jor(ei”, hotãite invadarca, 183,207: canipania din,
407; ocupä sudul Franlci, 429; ofcnsiva 186, 188, 207
acrianã asupra, las fri avioanc Grccnock, 499
Cornandanicntul Coastelor, 500; Greenwood, Arthur, 26
bombardarca, afecLeaz construirca de sub. Grci ffenberg, Hans, gcncral.despre c’anipania din
marinc, 515 l3alcani, 183
Ghazal, 397 (Iretton, P W, coniandor, 510
Ghorrnlcy. Robert L.. vicc-aniiral, 466,471 Grodno, 218
Gibraltar, germanii plãn(ilcsc acliuni asupra, 199, Groentanda, 496, 503. 507
204; lemeri privind ocuparca, de cairo (iroznil. cimpurile petrolifere, 332
Germani, 407; aiacul ,,Torlei’ fortcaia Guadalcanal. lupta peniru, 451. 465-473;
trecerca prin slrlinloarea, 413; Mark Clark japonezii due lipsã dc control acriari Ia. 46 I;
adusIn Algcrdin.413:Giraud In,41 7;Spaniu flia aerianü japonez Ia, 466: for)c ample de
nu ia nici o mäsurã Impoiriva, 433 infanteriti niarini Ia, 466 471; acoperir
(iihralta, convoaielc din, 497,499,5(14 acrianã pentru, 468,471; debarcürijaponcic

525
 nhlnore Ia. 469 471 hombardamenlul Norvegici, 86
japonez aeriari i dc arlilerie asupra. 470: Harar. 176
ofcmvc tercstrc asupra. 471, ,,BiEãIia Navali Hart, T. C., aniiral, tiota asiatic a Iui, 292
a. 472, evacuarcajaponezã (un. 473 IIcii’i/tind, HMS. 422
(iudbrand, valca. 92 llawiii, 44, 465. Vci i Pearl Harbour
(iuderiapi, Heini.. general. .sustinc Ichnica rapid llawkingc. acrodromul, 142 143
de 1upi. 35; in Polonia. 45; propunc atacul Heath, L. M., gcncral-locotcnent, 300
Pr Ardeni. 59; conduce virtlirik’ de lance ,.Helltire. treeäloarea” (,,Focul ladului), 239. Vezi
blindaic in vest. 103; oprit hi capul de pod de i trccIoarca I-lalfaya
PC Mcusc, 104; stopat din cucerirca Henderson. Field, 470
I)tiiiqucrquclw. IlO: in htlia de PC Soiiime. Henderson. Nevile, 16
1 23: in nazia Rusici, 2 15. 21 8; mctoda Iui, Ikime.c. FIMS, 313
pris itid utiliiarca lancurilor in Rusia, 217; F1cvitt. H. Kent, contra-anitral, si lcbarcarca dc
pcnctrri in adincimc sub comanda Iui, 2 1 8. a (‘asahlanea, 412,420
219; 1 liIlerortlon trupclor lui. s virczcclrc hid, 472
sml, 224: nsislä peniru inainlarca ctre h!ii,u, 459
Moscosa, 223. 228: deinis dc Hitler. 227 Hitler. ,doIi itivadeaza Polonia, 9; rea s evite
(iuingand, Francis LIC. gcncral—maior. 1 68, 1 8 I riboiul, 12,21. 30; gencralii seopunplanului
,,(Iymnas(. operaliunca”, 4(l 407 mi. 12,54.58 60, 199. 2()4, 225; increderea
Ini. sporete odatä cu succesclc, 13: vrca
llaakon II. Regeic Norvcgiei, 90.93 lcbeiisraum. 15: incurajat de Anglia. 16,22;
I labata. 254 preten!iile ui, asupra Poloniei, 17-18, 20;
Hilid, creasla, 237 cfeclclc Garanlici Poloneic asupra Iui Hitler.
liaga. atacul asupra. 97 21; semneuzã un pact cu Rusia, 23; apel citrc,
Itagana, foria de apärarc evrciascã clandestini privind tchntca luptei apide. 35; plnuictc
479n o1nsiva din vest, 51 -54. 94; propane o
Hailc Selassie. Iiupratul Fliopici, 176 confcrinlã pcnru pace, 51; suspicios privind
Hairnng, Robert. general. 479 Rusia. 52, 55, 196; impotrivirca lafà dc, in
1-lalder, R, general. plnuicte campania polone7ü, intcriorul (Icrmanici, 53 n, 54,62; gcncralii
45; i planurile pentru invadarca Franlci. 54. coniplotcazã impotriva lui, 54; obligat s
58, 60; comcntariilc din jurnalul lui, dcsprc modifiec planurilc invazici in vest, 57, 62;
oprirca foilcior blindate dc cütrc Hitler, 120 aprobä planul ui Manstein, 60; i ocuparca
122; despre conditnic metco care au Impictal Norvegici. 67, 75-82, 84,93; subcsiinicazã
asupra invadãrii Rusici, 182; nu c de acord t’orfa sovicticã, 67; se intI1nctc cu Quisling,
cu strategia 1w Hitlcrcu pnvirc a Rusia. 224; 79; impunc oprirca Inaintãrii in vest, 96;
insistã pcntru continuarca ofcnsivci, 226; pIänuictc capturarca podurilor dc pcstc
dcspre subcstirnarca forici ruilor, 227; il (‘analul Albert, 100; ajutã Ia scparca Forfci
oprcte pc Ronimel, 234; sc opune intãririi Britanice Expedifionare, 109; nclinitit dc
campanici din nordul Africii, 234; influenla sueccsul rapid, 117; condiliilc ui, pcnru
ui asupra tcrnperãrii ui Hitler. 321; 1-liticril Franla, 125; nu are nici un plan pcntru a
destituic. 337 contracara opozilia Anglici, 126; prcgiteac
Halcgh Elcba, 262 invazia Anglici, 126, 129-130, 152, 157;
[lalfaya, trcctoarea, 236,253,255,388; capcanc prcgãtcte alacarca Rusici, 128, 153, 195-
anti-lane in. 237. 239 210; ordonä raiduri rcprcsivc asupra Londrci,
Halifax, Ducelc dc. 16,21,26, 77 147; aininá invadarea Anglici, 153; aminã
Halifax, Nova Scotia, terminal pcntni convoaicle invadarca Rusici, 181 -182: canipania din
din Atlantic, 489 Balcani a lui, 182-185, 207; nelinitit dc
Halsey. William F., vicc-amiral, i raidul asupra picrdcri1edcparautiti inCrcta, l89;analogia
oraului Tokyo. 449; In bätãlia dc a dintrc Napoleon i, 193, 196; rcactia
Guadalcanal, 471 brilanicilor falä dc, 193; flu poate infelcgc
Hango, Rusia incearci s.i ohtin o bazà navalã Ia, atitudincu bntanicilor, 193, 198; sciiineazâ tin
65-66 nou tratat cu Rusia. 202; convinge România
Hankey. Lord, despic planurile pcntru oeuparea sà coopcrczc, 204; inclat de generali eu

526
 pilvire Ia pregatirile sovietiec. 210, 224; Htizwc. 477
injumãtã1cc forc1e dc invazic, 2 4; Hudson. Robert, 8
ncsigu ranla diii ininlea liii. 222; dcviazã Hull. R. A.. colonel. 436
arnialclc in alara druiiiunlur cátre Moseo a. Huo,i, peninsula. 4(6
225: deprimit tic sporirca diticu1t!i1oi 225: Hurricane. 1 iasvker, in Baialia pentru Anglia. 132.
liter/ice rctrmeriIe, 226: se auto-prociamã 136. 14 I. 148; in liii iiarmia. 311: in Africa
comandint suprein al :irnialei. 227; prefrü de Nord, 352: in india. 476
conhicaloii dinainici, 232: refui sã—i acordc Hutton. T. .1.. gencral—locotencnt. 310
I liii Roinmel, 234; conceptul ui,
privind haricra dcfensis a Aihangeisk. ida. S.. general.locoicnenl, 3()o), 477
i\stralian iinpotria Asici. 278: nu face fiitñ Implial, btaiia dc Ia. 48 1
nervos cvcniiiientcir. 320; icc scIiiiiibiri India. lbfla acriin diii. 311. 475: fliclc din
Ii coin:iiicla arm.itei, 322: Iicc planLiri pentru itirniania Sc retiag in. 312.473: aiiieiiiiiiaiea
campania din 1942. 322, 325; crede dour cc ratcior tie imas igatie clitre. 313; diliculta!i in
srea. 322: trimile I)ivizia de Parutiti in iniaritea ca baza. 473 475; campania
Rusia, 334: ordon subiiiarinelor si icIionce nesupunerim ems ili or in. 474: risc diininual uI
coil oriii (_.‘onVeii1iilor dc hi [lac;i, 4X3. mnvadarii pe api a. 476: mnvazma 1iponezü iii.
siinhoiui hipiiotic ii Staiingraduiui pciitrti. 461
335: oidonä retragerea diii (‘aucaz, 344: Indian. oceanul, pcricol diii partea marinci
aproki inuintarca 1w Romiiiel. 434: iiicapabil japoneze in. 314: in sfcra briianicü. 451:
s v;ida realitalca. 401; lrimitc Irupc in Turn— necesmtatca piezenici hold britaniec in.
sw. 42’): ocupii iranta liii Vichy. 42’): se pcntru cucerirea Rangoonulmim. 476;
abline tic Ia a 1Jr!a Spania sâ aclionezc in seufundarm de submarinc germane in.
Gibraltar, 361 prel incrczäioi privind 510
succcsul in Tunisia. 434.446: trinute nave in iiidici. Comandaiiienlul. diticuitähile. in planuri
Norvegia, 502: se lititrte s rciiuii!c a pentru rceuccnmrea Hinnuiniem, 473475; tor1e
navclc man. 507 climneze ale, 474; ii márcçute kmrta acniana.
Hoare. Samuel. 1 8 476: reorganmiimt de \Vuvell, 476; otensiva de
Hogiand. insula, 65. (i’) Ia Arakan a. 477—4 plarmuri ale, in 943-
Holland, L.. vice-animal, 492 4.481
l-Ioliiics. Williani, gcncrai-locotcncnt, 362 lndiiledc [s((olandcze),ocupate dciaponia. 270.
Homma. general. 292 306, 447; Japonezii au nevoic de pctrolul din.
Hong Kong. eaderea. 269, 289; irupe hritanicc 274; sineronizarca capturarii. 279
in, 276: rcintanmt in ciuda imposihi1iIaii Indochina, Japonia o ia din mina francczilor, 265.
paslrarli. 290 274; ins adarca Malaysiei din. 295. 297
Honolulu, often dc conlraspionaj in consulatul Inlanda, riscul nas igaici in sudul, 487; navigaia
japonez din. 281. 286 se desfoarä normal iinprcjurul, 513;
1100(1, HMS, 492 rcfuza utilizarca porturilor dc cãtrc Aliati.
Hopkins. Harry S.. 307, 406 516
Hoppncr, E, general. 99 Irianda dc Nord. rule niariliiiic injunul, 487
Horc.Bclisha, Leslie. sccrctardc stat pentru räzboi, Ironside, i’cldniarcal, 37,87
20ii. 63, 160; Intaretc garnizoana din Irrawaddy, riul, aruncanca macna podulum Asa de
Singapore. 304 pcstc, 311; chinditii in valea, 481
Hornchurch, static de sector, 137. 148 Irwin, Noel, gcneral,477
I!0171L’I, USS. 449, 452. 470 ,,lsabclla. opcraiuncui”. 208
Horrocks. Brian. gcneral-Iocotcnent, in decrtul Islanda, 487,516
de Vest. 383 Italia. ameninharca Frantem de cãtrc. 29; duec lipsã
Horton, Max, ainiral, niasurile antisubmarine ale, de rnatcrmi prime pcntru razbom, 37; declarã
509 rãzboi. 124, 157;amiistmtmul francezcu, 124;
Hossbacli Meiiioranduin, 15 mnvadcazä Greeia, 164, 199; ahanta Japonmcm
Hotbiack. l h.. gcncraI-maior. 91 cu.273
Hoili. II general. 103, 123: In invazia din Rusia, iugoslavia. lovitura tic slat in. cauzeaza ammarca
215 217,224 ipvaziei din Rusia. 184,207: pactui Axci cii.

527
 I 84. 206; cuceriica tic cure gernuni a. 189. Kcnley.sta(iadcscctor. 137; intcmpcrn Ia. 145
207 Kenya. italicnui amenin , 160; loupe britanice est—
I,.ium, 328 atiucanc in. 171; hritanuciu Sc forlificã in. 174;
inaunlarca in Sonial a ilaluanil din. 174
J.iixini.i, duce lips. de malciii prune pcnlru rizhoi. Kcrci, 325; peninsula, 325; slrimloarea, 325
37; rüuiiasi farü csursc cconoinicc. 243. 265. Kcrcn, hntnliadc a, 77
274, 278; ins adeazil (luina. 243: unlrf, in Keru. 177
ràzboi. 243. 274; controlcaii Paciticul. 269: KcscrIing, Albert. kIdiuarcaI, i 13àtiIia pcnlru
alaca Pearl harbour, 268. 275: ocopa Angha. 3(1, 142, 147; sc axcazã PC rauduri
SInt!aporc, 269; iniindcrea cuceruuulor. 269; asupra Angluci, 150 152; atacã Malta, 350;
si uctczurca Drumului iiiimanic,, 270, 278; uuuau mlii Sc OUfl, iiO C tic acord Cu
iclurile cxpansionislc ale, 272, 272; inaunlarca in Ab’&a. 3(0; cere pãslrarca
prclenuile. hun tic iu1cruic eslicc, 272; se Mcrsa ltregãi. 4111; ordtnn c)iuni o’l’cnsive
a1ituiä puterilor Awu, 273; ccmncazi pact in Tunisia, 442
tic ncuiralitaic cii Rusia, 273; ainericanhi Kcycs. Roger, aiuiral, I I 3
descu frcazi codul diplomatic al 278; Ilarkov, gcmuanii 0 lr:instriuiã in oia—bastion,
iuicurapalü de succcscie Axcu, 278; 31 7; obnsiva lou Tiuiuocnko spre. 325; alacul
sincronizarca planului tic nzbou in lieu cLapc gcnnan dunsiwc. 326
al, 279, declura Ia momcnlul nelxlris II razIN Khartoum, 174
Amcricii. 287; atacñ hula ruseascn din portul Kiev, inaintarca geruuuanilor cnirc, 2(14, 215:
Aulliur( 1904;. 288; cuccrctc [long Kongul. cuccrirca. 225
290: cuccrctc Filipincle. 2’) 1 295; cucerctc Kimmel, husband E., amiral, 284
Malaysia, 295 297; cuccrete Llirniauuia, King, F. J . amiral dc floin, i dcbarc3rile din nordvestul
308-312.378; ii alinge Iclurile, 448; rauduri Africii, 405; i ofcn.suva din Pacific,
acricne asupra. 448 451 465
Jaraub, oaa, 254 King, F. R. gcneral’maior. sc predn in Filpinc.
Java, 270 292
Jeciii thu,! 420 King Gcoige 1< HMS, 495
Jchcl Akhdar, 262 Kippcnbcrgcr, Howard. gcncral-niaior, 362
Jt’t’i’is Ba 488 Kiu’ivluiiuua, 472
Jewell, N. A. A., locolcncnt,414 Kiska, 460
Jijiga, 176 Kisniayu, 176
Jitra, 299 Kittyhawk (Curiiss.Wright P.401)). 352
JodI, Alfrcd. general. 60; desprc oprirca forclor Kleist. F. von. fcIdiuuarcal, corpul dc blindate al
dc lancuri. 119 Iui, in Polonia, 44, 47; la bãtlia riului
Johore, 300 Sommc, 124; dcsprc cauzeic amtnärii
Jouberl dc la Fertc, Fiulip. 500 unvadãrii Rusici, 182; grupul dc blindalc al
Juha, riul, 176 ui, in campania din l3aleani, 184; grupul de
Jukov. G, rnarcal, conlraofcnsiva din 941 a ui, blundauc al ui, In Rusia, 223 225, 328. 330,
226;i inccrcuirca tie Ia Stalingrad, 334, 341; 332
strategia ui. 344 Kloppcr, H. 13.. general, 361
Khugc, G. von, fcldinareal, amata ui, in Polonia,
Kaga. 459 44,47; In Rusia, 21.7; ii inlocuictc pc hock,
Kalaci, 334. 342, 343 322
Kaincn.sk, 329 ,,Podul cavalcrulor”, 260; .,I3ox”, 358
Kampar, 300 Knochc. W.. cãpitan, 438
Karelia, istniul, 71; Rusia inccau cä sä-i extindii Kobc, raiduri acricnc asupra, 450
graniclc p?nã Ia. 66; lupte in, 66 71 Kohryn, 218
Kassala, 160, 171 Koch, cüpitan. 100
Kdah. 297 Kocltz, L-M, general, 426
Kcitcl, W.. fcIdmurcaI. 118: dospre plunul Koenig, M. P.. general, din Brigada Francezilor
,.Barbarossa”. 204.208 Libcri, 350
Kcmijarvi, 67 Kondo, N . viceamiral, 465

528
koislot ( Foeke—WuII200). 487 I.ihia, arniilu i1aIian in, amcninli Lgiplul, 6(1
Konoyc. Prinitil, 273 [iddell hart, H. H, cpitan (autor), despre
Kolu Hharu. 269 infringerea Polonici i a Franlci, 28 ii,
Koicinikovo, 343 rceomandi atacul Cu lancuri prin Ardeni,
Kow loon, peninsula, 291 58 ii: I)ill vorbetc despre Hong Kong cu
Kia, istmul, 295. 309 2X9 n, dcspre infringcrea nenihilor in Rusia.
kiasnotlar. 331 320 n; despre debareãrile din nord—veslul
Kuala Ltimpur. 300 Africii. 407 ii Wingale i. 479 n
Kuanlan, 298, 30 Liga Naliumlor, Japonia se retrac din, 273
Kuhan, peninsula, 32$: riul, 331 ,,Liuhltiot. opcraliunca”, 386
KUchler, son. ciicral, arniata Ini. n Polonia, 45: Lille, trupele franceze izolale Ia, 116
ii inlocui Ic pe Leeb. in Rusia. 322 [ingayen. golful. 213
Kuniusi. iiul. 464 List, W. son. ti,*liii,ircsiI. arinata ui. in Polonia,
Kunsanio. 69 44: coiiiandi arinata in campania dinlialcani,
Kupiansk. 328 183, I 89; eoinand inainlarea ciiErc (‘aucaz,
Kurc. atolul. 456 328
Kurile. insulcic. 268, 284, 285 Lituania. puetul Rusici cu. 65: ocupurca. 96:
Kursk, gernianhl il transfonnü in ora—hustioii, 31 7: gcrmanii inträ in, 214
otensiva cflhiilfla din. 326 Liivinov, Maxim, 22
Kutrzcha. general. 45 Liverpool. raiduri acrienc asupra. 148, 15$; hazä
pcnlru (‘omandanientul Vcsiic. 491)
La Pollice, submarine uermane in. 489 Lloyg George. David. sc opune gar’aniilor date
La Scnia, acrodrom, 422 Polonici, 20,28
Laha, riul, 331 Loara. riul. 124
[.abordc, dc, anural, 433 Lodz, 45
Ladoga. lacul, 68 Loivisto, insula, 65
Lac, Noua Guinee. 466 Londonderry, 499
Lanion, golt’uI, 293 Londra, planul dc invazic al, 129; defcnsiva
Langrcs, Plateau de. 124 anhiacrianã a. 139 141, 152: primul
Laon, 123 boiiibardaiiicnt asupra. 147; raidun rcprcsivc
Lashio, 311 asupra, 147; raiduri diurnc asupra, 150153;
Lelonia, pactul sovietic cu, 65; ocuparca, 196 bombardameni nociurn asupra, 152, 154—
Larval, Pierre, i dcbaicãnlc ,,Torlei’, 429 155
Lavanskari, insula, 65 ,,Longstop, colina” (Colina 290), 445
Leahy, W. D., amiral de flolä. dcsprc dcharcirilc Loricnt, 489
anglo-americanc din nordul Africii, 410 Luck, 223
Lccb, R., fc1dmarea1, grupul tie anuatc al liii, in Lumsdcn, Herbert, gcncral-locotcncnt, 392
Rusia, 204, 215, 294; dcmisioncazä, 227, Lunga, Point, 469
322; sfätuic(c rciragcrca ctrc fronticra Lütjens. arniral, 494
polonezã, 321 Lillzon; 486, 502, 507
Lccsc, Olivcr, gcncral-locotencn(, Ia Alarnein, 379 Luxcmburg, ncutralitaica,48; gcnrianii invadcazä,
Lcgaspi, 292 103
Leigh-Mallory, Trafford. Air Vice-Marshal, 146, Luzon,japonczii ocupä, 269, 292 -294; avioane
148 amcncanc dish’usc Ia, 292
Lcgca dc imprunlul i inchiricre. 496 Lvov, gcnnanii i ruii Sc intilncsc in, 47; punci
Leningrad. Rusia eau1i sã protcjczc, 65: inainlarca intärit in froniul sovictic, 214, 23
in Finlanda dinsprc, 66; atacul german cätrc, Lynic, golful, 129-130
204.224; Hi0er oprc1e atacul asupra, 321; Lynipnc, acrodromul, 142-143
planuri de atac asupra, 324 /

Leopold 11. Regclc Bclgiei, 56 Maas, riul, vczi Mcusc, riul

Lcs Andalouses. 422 MacArthur, Douglas. general, in Oricniul
Le.tingon. USS. 452 lndcpãrtat. 279; i apãrarca Filipinclor, 292
Liberator, 476,494,497 293; pleacà in Australia, 294, 451,

529
 (‘omandantul arinatci iliatc pentru zona in, 433. Spoon’?. riscuri pentru ,,Tor!a”
Piciiculu tic siid-vcsl, 451: incearcä sa dinsprc. 435. Vezi i Africa tic Nord-Wst
exploatczc victoria tie Ia Midway, 466; Marrakesli, 418
redistribuirca zonci ui. 466 MarshaliG. C:. general, a aldoilca front diii 1942.
Mackay, L. (1.. gencral-mator. 63 404 406; 5i dcharcririlc din nord-vestul
Mackesy, R i.. general. 92 Africii, 404 408,411; sprijmri otensiva din
Madagascar. 314 Pacific. 465
Maginol. Linia. planuri pentru ristumarca pe I lane, Marshall. insulele, citigae tic Japonia pnn Tratatul
54, 101 intinderca. 59; golul dintre trontul tie Ia Versailles, 271
britanic i, 63; ,.coiiiplcxul” Inaltulut Maiik’sliaiit Heath. aerodrom. 144
Comundanient 1laiicez. 102; di ui pcntru f!_’.cc,clmsciis. USS, 420
aprurea. 122; izo1al tic inaiiilarca gcrlliunñ, Massawa. 78
124; olu I iliIcflhioflat al, 31 4btiO(’V S/mci: Ia [)unkcrque. 15
Maikop. 330 Mast. C. L, gcncral-maior,4l4. 423
Matson Blanche, ucrodromul. 424 Matador, operaliunca’, 296
Malaysia, arhipclag, 270 Matcur. 44(1
Malaysia, peiunsula. dcharcàri juponeze In, 269, Maungdaw. 478
296; bntaiucii se rcrac ct1rc sudul, 299; linia Mayu, peninsula. 476; riul. 477
dc1nsiv din sudul. 304 Mc(’lusky, Clarence \V. I.ieut-Cominandcr. 458
Malaysia, surs tic cauciuc i cositor, 274; trupeic Me 109 i Mc 110 \zi Mcsscisciiniitt
britanice i aliate in, 276, 296; pianul pcnlru Mechili, 165, 170, 261, 349
cucerircu, 277, 284: cuccrirca de ctre Mcditcranri, marcu, inchidere a cãi br (le naviga!ic
japoncui a, 294 301, 447; inliriri pcntiu prin. 157; intrirtri cu blindute pcntru 1:gipt
garnuzoana din, 305; nciijen1c i dcfcnsivu, prmn. I60. 235, 238 n; sena dezastrelor
305 307 britanicc in. 188: Hitler nu protitri tic avantajul
Ala/cohn. HMS. 424 din, 188; pnormlatca aprirririi Singaporeubui
Maldise, insulclc, 314 fa!ri de, 289, 304 305; intãrirca aprirririi, 31)5;
Malcine.acrodroin, 187, 190 rczervc pentru Ronimel scufundate in, 389;
Malta, Hitler flu rcue1c sri alacc, 188. 192 dcharcriri in Africa fiancezri tic Nord-Vest
Maniison, Irecatoarca, 333 piTh, 408 412
Manchukuo, 272 Medjcrda. riul, poduri tic peslc, 437; atac Ia sud
Manciuria,ocuparcadccriurcjaponcu’i a, 265,272; tie, 443
japonezn sc izbcsc dc rui in vestul, 273; Mcdjcz-cl-Bab. trupe francezc in, 437; gcrmanii
diviziijaponcze prislrae in, 273 in, 438; reragcrca din, 442; inccrcäri gcrmane
Mandalay, britanicii silili sa priräscascL 311 de recuccrirc, 443
Manila, japonezil ocupa. 269. 293 Mchdia, 418
Manipur, siatul, 310 Mclii Kanmpf(Hitlcr), 122
Manncrheini, K. G.. niarca1, 70-72 Mcreiskov, K. A., general, 69
Mannerheini, Linia, 65—70 Merignac. haza gemianri acrianä de Ia, 487
Manstcin, Erich, general, planul lui, pcntru Mcrs-cl-Kcbir, 314
invadarca oecidcntului, 59—61; la coinanda Mersa Boti Zedjar, 422
corpului dc panzcrc in cstul Prusiei, 185; Ia Mersa Brega, 262
comanda Armatci a Il-a, in Crinicca, 396; Mersa MMruh. infrIngcrca italienilorla, 60, 162;
inccarcà sri-I sprijinc PC Paulus, 343 intririrca de6.nsivci Ia, 232; Rommel Infringe
Manson. acrodrom, 137, 142, 147 Annata a 8-a la, 361 364; Rommcl urrnãril
Madee.11osdc, 104 Ia, 398
Marianc, insulcic, citigatedcjaponezi piinTrataiul Messcrschmitt: Mc 109. 131, 141, 148, 352; Mc
de la Versailles, 271 110, 131, 141, 147
Marnc,riul, 124 Messcrvy. F. W.. ghtnmonul ui, in Deertul Vestic,
Maroc, /ra nec: propuncrea de deharcare a 354
foriclor amcricanc in. 4(17; America vrca sä Metaxas. I. general, 164, 168
debarce numai pe coas(a a(Iantit’ã a, 326; Melaxas, Linia, 184
dcbarcaica americana in. 418; forte franceze Metcrma, 1 75

530
Mcuse (Maas), riul. corpuri dc panzere echilibrul european. 35
trvcreazã, 94, 07: anuala gennanajunge Munnansk. 66, 68, 70; conVoaie cütrc. 5)3
Ia, 103 Murphy. Robert, 414,426
Michelier. 1, aininil, 413 Musaid, 236
Midway. insula. planul japoncz pcntru Mussolini, lk’nito, declarti räzhoi, 124. 157:
cucerirca, 448, 450, 454 461; bälãlia de u1va&’a7Grccia, 199,206; Hitler ii viziL’a7
a, 450. 454 46 I: avioanc sta!ionalc in, Pc. 203; refuzã sä accepte inIriri blindate
457: men!ionatà. 284 pcntru nordul Africii, 234; se pregãte1e sã
M ikawa, G., viccamiri1 467 intrc in Cairo, 361; rcfuiü sa aecepte
MilIciovo, 329 infringereadin nordul Afric,i.400: Roniiiiel
Mime, golful, Papua, 464 oblinc concesii din parlea ui. 402; vrca s
Mmccii, (‘anahil. porturi a, inaint.irca ui (iudcnan atacc Gibraltartil. 434; prea incrczñtor in
cãtrc, l05;lirjcde inva7.iCcOICcIcaZain. 128. succesul (liii Tunisia. 446
151 Mutaguchi. R., gencral-locotcncnt.4X I
Minqar Qaim, 363
Minsk. in;iintarca geniianilor cülrc, 204; cuarca Nagoya. raiduri aerienc asupra. 450
prinderii in caiwana a trupelor ruscLi Iingi. Nagunio. amiral, in alacul de Ia Pearl Harbour.
215. 220; druniul cãlre Moscova din, 217: 285; portavtoanele Iui. 450; in 13iIlia de a
cucerirea, 219 Midway, 459; in Bãtãlia insulelor Solomon
Mitchell (1325-u) nord american), 476 dc Est, 469
Miicinya, creasta, 331 Nalcik. 333
Mius, riul, 227, 321 Namsos, 91
Mocrdijk,98 Napoleon I3onapartc.analogiadinlrc Hillersi, 193,
Mogadishu. 176 196
Mohi1cv, 220 Naqb cI Dwcis, 365
Molotov, Viaceslav, inchcic pactul cu (lemiania, Narcv, riul, 45
22; discuiiilc germanilorcu, 200; Inceaic si Narvik, gcrrnanii ocup, 75, 85. 86; hritanicii
cvite rüzboiul Cu Gcrmania, 210; promitc al ocupã un punct de sprijin Ia, 76,92; minercu
doilca front in 942,404 de 6cr sucdcz trimis in Gcnnania de la, 77;
Monastir, golul de a, 186 planuri peniru debarcarca Aliatilor Ia, 82 84.
Monastircina, 344 86
Montgomery, Bernard, gencral (ulterior Nasi,gcncral, 178
fc1diuarcal), prcia comanda Armatci a 8-a, Nazist-sovictic, Pactul, 23, 273
346,379; acceptiplanu1 lul Auchinleck, 380; Ncagr5, Marca, gcrmanii scapropicdc.325,331;
i balãlia de a Alarn Halfii,3X3;intirzicatacul ruii pierd haza na’.alä din, 328
de Ia Alamcin, 385; planurilc lui, peniru Neanie, Philip, gcncral-Iocotcnent, 169
bätãliadc la Alarnein, 391 ;adaptabilitatca Iui, Nehring, Walter, general, rnit la Alaiii Halfa, 437;
383; organizcaz for)a de unnãrire, 398; in Tunisia, 439-445
prcgitete atacul de Ia Mersa Brcga, 400 Nelson, HMS. 297
Montermc, 05 NcwaIl, Sir Cyril, Marshal al Royal Air Force,
Morshead. Leslie, general, Ia Tobruk, 232 148
Moscova, inaintarea gcrmanilor pe oscIclc cätre, Newcastle, 143
204, 217, 220, 224: proba dcfcnsivci Newfoundland, bai.a navah americana din, 496
anhiacrcnc a, 210; controversata dcvicrc a Newfoundland, Forta de Escori& 496
?naintàrii cãtre, ordonatãde Hitler, 224-228; Nibeiwa, tahãra de Ia, 162
inaintarea cätrc, opritä dc venirca cmii, 225, ,,Nicovala, opcra)iunca”. Vczi ,Anvil”
321 Nida. riul, 44
Moulmcin,310 Nirnitz, (‘hester, amiral. zona Oceanului Pacific
Moyalc. 174 sub conducerea, 451; i l3atalia din Marca
Mozdok, 332 Cora1ilor,452;i Bätãliadela Midway,457;
Msus, 348 incearcãsäprofitcin umiavictoiiei dc la Midway,
Mukdcn, incidcntul dc Ia, 272 465; redisinbuirca zonci lui, 466; i
MUnchen. Acordul dc Ia, 13, 17; inodificã I3ätälia Guadalcanalului,466

531
Nipru, riul. germanhi inainteazã cStre. 204: sovictic, 205
Románici i st. proniitc pitmin!uI tIe pinu hi. Onin,dehurcarcadc Ia, 408 412.420 424: actiuni
204; (iudcrian vrca sit atacccu tancunlc ciltre. hnitanicc inipotniva flotci f’ranccz.e tIe a. 415:
216: intenlia tIe a distruge arniala sovicticit rezistenfa francezit dc Ia. 417.421 424
Inainte de a ajunge Ia. 2 17: eccuI main Ordjonikidzc. 333
incercuiri dc la vest de. 220: germanii Orcl, bastion at frontutui german tIc iamit. 3 17
travcrscazfl. 22 1 Oricntut Iiidcpanlat, Egiptut intitnt in tIctniincntut.
Noble. Percy. amiral. 499 245, 304 307: japonezii amcninä. 243:
Nogues. A. general.4t#. 421 amplitudinca cLiccnintur aponeze iii, 269;
Nomonhan. rcgiunca. intiingereajaponczilor in. na’. c atiatc scutlinctate in, 498
273 Oricntul Mijlociu. (‘hurchilt i5i indncaptit atcnia
Norttutui. Marca. submarine ucrnianc in. 483: asupra. 243.3115 307: amenintareacitii mantime
anuncarea tIc nine in. 488 cUtre. 313: propunerca ca ainericanii sit
Nor/olk, IIMS, 492 intitrcaseit hntanien din, 406; eonvoaie eritre,
Norric. U. W. N.. gcnerat-lucoicnent. 246. 250. 499
260. 353 Ora. 220
North Weakt. statiune dc sector. 148 Oscaiboni, fiirtitrcala. Oslo, $9
Northott. escadroancte RAF din, 151 Oslo, sub oeupaia germanS. 76, 86
Norvcgia, avertizatit dc invazia gernianit. 58: Owen Stanley, munlii. 464
ncutralitatea. 67: ocuparca tic ciitrc nemti a.
67. 75- 93: minarca apelor. 75, 77: violarca P400. Vezi Kittyhawk
neutral itittli. dc cittrc britanici. 77, 79. 79. #4: P4OF. Vczi Tomahawk
suspectata cite dc acord cu ocupa)ia britanicit. P51. Vezi Mustang
8(1; slitbiciunea fortelor care atacit. 85: Pacific. Occanul. neglijarca tIcfcnsivci din, 243,
rczistcn)a slaNt din partca. 85: ruta gcrnianit 268. 272: sc ateaptit ritzhoiut in, 265:
pcntru aprovi?ionarc i intitrire a, #7: japonezii eontroteazit, 268: thrta navatii,
dcbarcitri hritanicc in. 89. 140: cvacuarca militant 5i aenianit in. 276 -277: propunerca
guvcrnutui. 9$; baze acrienc inanncc in, 131. ca amencanu sit aclioncze numai in, 405.465;
140. 143; Flitter se prcgittctc sit atacc. 502: impaiit in zone tIc eSire amcnicani, 451 - Vezi
submarine gcnaanc mutate in, 513 i Paeifieut tIc sud-vcst
Noua Caledonic, 37, 448 Pacificul de sud-vcst, 451; cainpann din, 460 -462,
Noua Guincc, opcraf iunilc japonezitor din, 461; 465
aliatii ptänuicscdcharcãri amlibii in. 462 Pacific. Zona Occanului, 451
Nnuit Putcri, Tratatut eclor. din 1942, 272 Patau. insutetc. 292
Novaya Kalitva. 338 Patdaski, haza navatit ruscascit din, 65
Novgorod, 317 Palestina, Wingate in, 479
Novorossiisk. 331 Papagos, A., general. 184
Nurcmhcrg. Procesul dc Ia, acuzarea gemianilor Papua, gamizoanc australienc in, 46 I: tIefcnsia
pcntru agresarea Norvcgici, 86 americano-australianit din, tIit piept cu atacul
japoncz, 462, 464. Vezi 5i poi’tul Morcsby
O’Connor, Richard, gcncral-locotcncnt. 162, 167. Paris. guvernul plcaeit iargcrmanii intrit in. 122
169 Park, Keith, Air Vice-Marshal. 146, 148
Ofcnsiva tIc vest (1939-40), 94 125; priinul plan Patani. 296, 300
at lui Hitter pcntru. 52—54, 57: pierdcrca Patton, George S., gcneral-maior. comantIit
ptanurilor pentru. 56: ptanul 1w Manstcin debarcarca do laCasabtanca, 412,4t9
pcntru. 60; cfcctcte probchilc ale ptanului Paul. PnntuI. Regent at Iugostaviei, 184
initial. 61. Vczi i Ardcni;”Ovcrtord” Paulus, R, Field-Marshal, 100: plitnuictc
Oisc,riul, 123 mnvatIarea Rusici, 1 99; ii ccartft pa Roiiimct,
Otanda, pre’. cnitit tIe invazic, 58: invazia, 97; forta 233: la conianda Ammatci a 6-a in Rusia, 325,
navalit 5i militant a, in Pacific. 276 334; incencumt la StalingratI, 343
Otandcz, guvernut, in exit. htocticazit valonte Pavlograd, 504
japonczitor, 265 ,,Paza tIe coastS”, 469
,,Otdcnhurg, Ptanut”. pcnti’u cxptoatarcatcritoriului Pearl Harbour, japonczii ataeS, 268, 276. 286:

532
 aincricani, luali prin surprindere Ia. 27K. 279, Praga. 9. 22
2t6; plan (IC alac asupra. 2X1, 2K5: Pricn. locoleneni. 486
sincronizarca aiacului. 2X5: rczultatclc Primul rizboi mondial. cavaleria in, 33; tir dc
alaculni. 2X7. 41)3; Roosevelt acuzat de arlilerie inaintea alacului in, 48; inc)iIcare,
plñnutrca dezistruIui de Ia. 2)1K ncutrIiiãii Norvegiei ar fi fost (IC neconceput
Pe2u, 311) in. 7K; armata aliat din L3alcani in. I 84
Perak, riul, 30(1 Piiiice ()/ Uaks, HMS. 276, 297 29X
Percival. A. F , gencral-locoicncnl, 302 Pil,;: Eiigc’n. 492 495. 502
Peronne, 123 Pripet. mlatinile. I 85: atac Ia sud de, 204; exercilii
Petain, [I. P.. inarca1, 125. 4 5: i dcharcarilc mililare linga. 209; scpará grupurile amialc
..Tortci”,426 429 ierniane. 213; contraatacuii din zona, 215:
Pelsanto, Rusia inccaici si-i cxhiidi Imnticia pini inaintarca ui Rundsicdt in sudul. 222
lingi. 66; izolat de Rusia. 67: plan ile home, 311
(Icharcare aliuiã In. K 1 Prusia de Fst. pe tiancul lxlloncZ, 42- 44; corpuri
Phillips. Tom. amiral, 29K de panzcre in. I 85: Giiipul de Arntatã in,
Pile, Frederick, gencral-hicoteneni. 139. 141 n. 152 21)4: (‘aiticrul (ienerjl al ui if tIer in. 401
Pilica, riul,45 Przcmvsl, 45
Planul dctënsi’, numãrtil 4 al cinislëici ‘cstice, 49K Punch. banda dcscnat din. IX
Platt, William, tcneraI-nuiior, 174. 1 77 Puicrile oecidenlalc. obiectivele dc rzboi ale. 9;
Plymouth, raideri aciicne asupr:i, 155 politica de liniIire a, 12 14; schimharea
Poloncz, cori(lorul. I K, 43 brusc a polilicit. 14: dc acord cu cxpansiunea
Po1onezi, garan!ia, 12. 20. 26 genuanã diii csl. 16,24: iu rcucsc si protitc
Polonia. garanlti anglo-tranceze cãtrc. 9. 20 24: de pe urnii capturãru planului german. 62;
invazia gcrmanã a. 9, 26. 43: impär(irea, 9. increderea nejushl’icatã a. 62; sc gindesc lao
23. 43: sub domina(ie sovielicã. 9; se unctc forã expedi(ionarä care sã sprijine Finlanda,
cu (Icrlnania in jefuirca Cehoslovacic,, 20, 70; plãnuicsc ocuparca Norvcgici, 76. 79
24; colapsul, 31. 47: prcten1 germane 80. 82 84; f’oiia din Pacilic a (1941), 276;
asupra, 20. 23; ajutorul ruscsc ncccsar organizare rigidi, 342; provizii pentru Rusia
protejirii. 20-23; tampon mire Rusia i de Ia. 514
(iennania. 23; iluzn Cu privire Ia foria, 27: Piatigorsk, 330
zdrohirea. 41-49; aliatii incapabili sä ajute,
47 -49; ofer’ condilil favorahile pcntrti Blitzkrieg. Qaret ci Ahd. Vczi [label Qattara
70; grupuri de anuatc gcnnanc in, 1 X8; Qattara, deprcsiunca. 365
ploaia face inipmclicabilc drumurile din. lK5; Qiic’c’n L’Ii:al;eth, RMS. folositä ca transportoarc
Hitler transfcrã lrupc din vcst in, 97; de trupc, 504
incercuirea poziliilor sovictice din, 218: Queen Mci’3 RMS. folositã ca Iransportoare de
trupele ruseh faLi in fatã Cu cele genuane in trupc, 504
sudul, 222 Queensland, Japonia amcnin(ã, 450, 462; sprLlln
Pont-du.Fahs, 445 acrian pentru Guadalcanal din, 476
Port Arthur, 26K Quisling, Vidkun, 7958.60
Port Lyautcy. acrodrom, 4 1 8
Port Moresby. planul japonez pentru ocuparea. Rabat, 418
450; Australia in raza dc acliun%a avioanelor Rabaul, Noua Anglic, haz japonez aerianã i
din, 450, 462. foila de invazic intoarsã din, tcrcstrü. 451, 469; planul american de
462: tcntati’a japonczã de uscat pentru cuccrirc a, 466
Cuccrirca, 462; sprijin acrian pentru Racdcr, Ii.. Grand Admiral, propune bazcle dc pe
Guadalcanal din, 467 coasta Norvegici, 78; i Quisling, 79;
Port Sudan, 174 cont’crinlclc lui cu Hitler desprc Non cgia,
Portland, 141: hill, 129 80; despre planunlede mnvazie a Anglici, 130;
Portsntouth. 129. 142; atac aerian asupr docurilor, dcsprc obicctivcle lui Hitler in Rusia. 200;
148 demismonezã, 507
Pownall, Henry, general-locotenent, 300 Raft E. D., colonel, 436
Poznan. 45 Rahrnan, 395

533
Ramsay, B. H., aiiiiral, organizea7.â evacuarea a 8-a, 169 170: taneun-maehetii ale lui. I 7tt;
Dunkerque-ului. 114 respins cãtre frontierä, 229; ataeã Tobnikul.
Ramsden, W. H., general-locotenent, 372 233: Hitler refuzS sã-i tnnutà intSrin, 234;
Ramsgatc, 130 iniprnvizeazh eapeane anti-tane, 237, 247.
Rangoon. atacul paponezasupra. 270.310; atacun 258; preia iniliativa in ,.Haleharda”. 240: 88-
aaiane asupra. 31)9; hritauien evacueazii, 310; urile mobile ale ui. 24 I ; efeetul de propor)ii
intaririjaponeze pentru. 312; nave i avioane al persainaliiiiIii lui. 244, avantajele britanicilor
necesare ieoperini alaeului PC apã asupra. falã de tbrtelc lui, 244; tunurile anti-tane
476. 481 imhiinätüpite ale ui. 245: despre strategia
Rasienhurg. Prusia de Est. 401 blindatelor hritaiiiee, 247; surprns de atacul
,,North Sea 1)ucks’, 483 ..(‘rusadei”, 248; i hiitàlia dc Ia Sidi Rezegh.
Reiehenau. W., general. in invazia Poloniei, 44; in 249 251); nu niai are rezen’c de tancuri. 258:
Belgia, 99; grupul ic armate iii 1w. in Rusia. loveste artergarda Armatei a 8-a, 252. 254
322; Arniata a 6-a a Iui, in (usia. 223: 256: i5i petrcee noapte printre trupele
moartea ui. 322 britaniec, 253: eritici asupra strategiei lui, 255;
Reinhardt, (1. H., general. 105 reveniiea lui, 257; i5i retrage forele, 259;
Rc’,mlse. HMS. 297 intãriri eu taneun pentru. 264. 348,301.303;
Reykjavik, subntarineamerieane Ia,496 impinge inapoi trupele britaniee, 346, 279:
ReynaLid, Paul, insistU pentru modernizarea oprit la Alameni, 346; silit sñ se retragã, 346;
amiatei franeeze. 49; nuinit prim-niinistru. ataeä primal a Gazala. 350, 324; despre
#4; insistã pentru eanipania din Norvegia. 84; erorile tactice ale taneurilor britaniee, 356;
ii dü seama cã hãtälia c picrduta. lOX, face eitigã superiiiritate in taneuri. 357: cuccrete
un ape) câfle Roosevelt. 123: denustoneaza. Tolirukul. 359: urmãrete Amiata a 8-a in
124 Egipt. 360 364; avansat lbldmareal. 360;
Renania. reocuparea de eãtre gerniani a, 13 atacul indrâznei al lui, la Mersa Matruh, 362;
Rhóne, valea. gernianii ajung in, 124 ataeá la Alamein, 365 -368; conduce personal
Rihhentrop, Joacliim von, scnineazà pactul lupta. 371; omagitil ui cätre Auclunleek, 376;
sovieto-german. 23 i bätälia de Ia Alum Halfa, 379-385; intäriri
Richtofen, von, general, Corpul S aeriaii al ui. pentru, 379, 399; rärnas tàra provtzii, 39(1;
90 bolnav. 39(1; rcgnipeazã foflele Ia Alamein,
Rin, riul, planul pentru arunearea nunekir in, 83 393; la capñtul resurselor, 395; in retragere,
Ritchic, Neil, general, Ia comanda Anuatera S-a, 395 41)1: i se ordona sii linS Mersa Brega.
254,256.349; Ia Gazala, 349-350; se retrage 40): il viziteazä pe Hitler 5i pe Mussolini,
dineolode graniã, 358 -362 401
Roberts, G. P. 13., eñpitan (ulterior general-niaior) Roosevelt, Franklin D., preedinte. Reynaud face
(,,Pip”), 383 apel la, 124; rcteazä resursele econoniiee ale
Robinett, Paul, Brigadier-General. 422 laponici, 243. 265, 274, 279; are o pàrcr
Rochester, Kent, 144, 148—149 buna despre MacArthur, 279; Pearl Harbour
Rodinitsev, general, 341 face ca upinia puhlieü sa-I spmijine Pc. 287;
Rodney, HMS, 297, 495 acuzat eä ar fi plânuit dezastrul de a Pearl
Rogaeev, 221 Harbour, 288; impotriva coneentririi astipra
Rokitno,riul, 185 Orientului Mijlociu, 307; in favoarea
Rokosovski, C., Marshal, atacurile ui, a debareãIoramerieanein nordul Afrieii,403,
Stalingrad, 341 406; in favoarea frontului al doilea din 1942,
România, eapturarea surselor de petrol ale, 38; 405; refuza schimbarea stratcgieã cãtre Pacific,
guvernul polonez i Inaltul Comandament in, 406: in discuiiIe despre alegerea
47; Armata germanã sc aduná in, 184, 203; loeurilordc debarcare ale ,,Tomiei”. 407 412;
ultirnatumul ru,sese eãtre, 197: ruii atneniná nu ii place de i nu are incredere in de Gaulle,
eimpurile petrolifere ale. 197,203; iiitluenia 333; condiiiIe Iui Giraud eatre.4l6;ccreco-
gennanà in, 202; sa participe Ia ataearea operarea ui Petain, 426; despre numirea ui
Rusici, 203 Darlan. 432, schimba distrugatoarele pentru
Rornmel, Erwin, generai (ultenor feldrnareal). baze. 489
trimisin nordul Afrieii, 169; respingeAnuata Roosevelt, Theobrc, Brig-General. 42)

534
RosIo, genminir ajiing Ii. 227: cucerircu. 329; al, asupra germanitor, 317: of’cnsi’
,,ijtiiI sticici” Lie hi, 330 germanilor din 1942, este soi1it cecutiii.
Rosytli. tunuri anhiacrienc ceruic pciitni. 40 320: gcrmanii flu rcuesc si caphurcze
Rotlerduni. atac usupra. 98 Murmanskul in timpul. 5(3
Roucn. 123 Ruso-japt’ncz, ràzboiul (1904), 267. 271. 273, 298
16ouI Ouk, HMS. sculufl(kircu ui, 486 Ruwcist, crcasha. 380
Ruhr, ulnerahi1it;itea, 54, 55 Rvbachi, peninsula, 66
RuikisteLit, C. R. Ci. von, tck1iiianaI, qiI ck annate Ryder. Charles, gcncram-niaioi. 4 1 2
al mi. in Polonia, 43; in atacul din vest, 58. 101: Riiio. 469
acccpiñ planul ui Minsiein. 59; atacã prin Ryikvu.insulcle. 293. Vezi si ()kinawu
Ardefli. I()2: dcsprc coniraatucul botanic, 12; R,Iiev.3 17,334
conhinui.i iiidoidilc ui FlihIci, 119: i in azia
Anglici, 28: intiriial in pft’gihiiv’a insadnii RUSILI SaIla. 67
ck e2injiania din l1;iIc(inI, I 82. emptil Lie aniiale Saloiiic. 164, 84
Lii, in utactil usupr.i RusiL’i. 204. 215. 222; Sakvecn. jul. 30
inainteazã eMrc Kiev, 215. 225; cuccrcste Samoa. 448
(‘ a ‘cci a ha,inul 1ine(ului, 227: clibcraWcl:i San, riul. 42.45
cumandi. 227, 321 SandIwd, I). A.. Brigadier. 17(1
Rusia.iiicearcã sa sc alieze Cu puherile occidentule Sandomier,. 42
impotriva cxpansiunii (icrillanici, 17; (‘ham— Santa (nw, iiisulcle. ociiparea Ic citre amcricani
bcrhiin i I Ia1ifix flu reuesc sã Sc iniclcagi a, 465; Nitãlia. 471
Cu, 7, 2 1. 24: ncvoia de. pcntru sprijiniil Sinuli;ga. USS, 470
i’oloiiici, 21. scinnca un pavt cu (icrmania, Savo, insula, hãtälia din, 467
23: mateni prime penirii. 37: invadcazü Scapa Flow, U47 in. 486
Polonia. 47: Hitler c suspicios fatä dc, 52, Schuiiihoisi. 487, 492, 507. 512
55: inccarcii-i ajuslczc wunita cu Finlanda. Schcldc(Scheldtt, riul. III
(,7 -68; invadcazã Finlanda, 68 69, 80; Schlusselburg, 317
iiwadat de Ciemlania, I 93, 211 228; ocup Schmid, malor, din departamentul Lie
.titclc halticc, 197; iransmitc un ultimatum contrainformatü al Luflwaflc, 136’
Roniinici, 197; suspicioas privind inten1iilc Schmidt, Heinz. dcsprc tchnicilc de Iuptä ale
gcrmaiiilor, 197; i sc propunc sä Sc alãturc gcnuanilurcu taneun i cu tunuri anti-lane, 348
Axci. 200; scrnncazü un nou tratat cu Schmu,idt. R., gcncral-Ioeotcnent. 60
Gcrmania, 202: gcrmanii plãnuicsc sa Sedan, 59, 94, 104
cxploa1cc tcriioriul cuccrit In Rusia, 205; Seiskari, insula, 65
prevcnitä dcsprc imincnla invazici, 208; Sclangor. 300
priiriilivismul, 228: Japonia Sc teinc dc, 271; Scna. riul, gcrmanui (ravcrscazã, 123
pactul de ncuiralitatc at Japonici cu, 272; Serafiniovici, 343
Gcnnania face prcsiuni asupi. 278; avioanc &‘raph, HMS, 338
trimisc in, 305; orac-basIion dctinutc de Sevasiopol, 32(’
ncnnani in, 38; produclia de tancuri a, 322; Severn, cstuarul, 129
rzercle frirtclor unianc alc, 336; convoaic Sfax, 438
britaniccin nordul, 514 Sfcra Iãrgitãdcco-prospcritate a A.sici dc Est, 278,
Inva:ia. 193, 211 -228. 251-76; Hitlcr 447
p1ãnuietc, 193 -200; arnInarca, i canipania Shanghai, 273
din l3alcani, 181—184, 207; programul dc Shanlung. 271
mascarc a, 201, 208; Kcitd dcsprc planul Shoho, 453
pn;:u, 203, 204,208; factorii care au dus Ia Shokaku, 452, 469
eccuI, 207; avcrtismcnIcstrincprivind, 209; Shumilov, general. 270
f’actorul spamiu in, 211, 219, 275; factorul Shwcbo, 340
isecnizärii n, 211 -214; inechinitá prin Siam, invadarea Malaysici prin, 295
,czistcntã iiicãpã(inatä i drumuri mocirloase, Sicilianã. strimtoarea, vase Iran.sportoarc dctancuri
219 221, 228: pauza catastrofalã in scufundate in, 235
iiiaintc’a gemianilorpriii, 222,227; opritü Sidi Azicz, 236
de vcnirea icrnii, 226, 317: eicctul epuizant Sidi Barrini, 161, 163

535
Sidi Ilrcghisc. 261 Souk Ahras, 435
Sidi Mufiah. 350. 357 Souk ci Aiha. 436
Sidi Oiiiar. 263 Sousse, 438
Sidi Razech. hStülia de hi. 248. 255, 256 26(1 Soil/i Dcikoui. USS. 471
Siegfried. [.inia, cirnpuri tie mine de pc 48 Southampton. raiduri aeriene asupra, 155
Sierra Leone, eonoaiele. 500: suspendarca 5o ieto-genoan. Paetul. 23. 273
temporara a. 5(14 Spania, gennania obline bier 5i mereur din. 37;
Sileziene. zUcàmuile de earhune. 42 apropierea de Gibraltar plñnuita prin. 109:
Simovici, general. 206 pericolul intririt germantlor in, 386: temeri
Singapore. pnorilalea ahsoluã a apiiirii. 243.280: privind ostilitatea, in legiturà cu dehareirile
Fgipiul inlüril in delrimentul, 244, 3(16: de lie eoasta marocanä. 407; nici o intereniie
nainlarea pe useal a japonezilor cátre. 269: din pailea, Ia deharcarile ,,Torbei, 433
atacul aponez asupra insulci, 301 303; Spaniol. räzhoiul cis il, 13,37, 133
eapitularea. 269, 303: haa n;ivalã hotanica Slicer, AIherl, mitiistru 1w 1 litlerpentru produelia
de Ia, 272, 276. 3(13; Piiist’ o/ lb/cs si Repulse de razhoi, 310
a. 297; tlehiisiva defixtuoasä a, 304 Sperrie, IlLigo, kldiiiaresal. (42; si Hátälia pentrii
305: iniärirea gainizoanci din, 3(13; elicte Anglia. 13(1. 15(1. 155
ctralegpce i tIe prestigiu ale pierderii. 308 Spittire. Superniarine. in lhDälia pentru Anglia.
Singapore, iiisula. 260,301 303 136
Singora, 296 Spitzhergen, raid asupra. 512
Sittang. riul, 311 Sponeek. Graf, general, 90
Skaggerak. 91 Spruanee, Raymond A., amiral, in hâtälia de la
.,Baros, operaliunea”, 405 Midway, 459
Slessor, John, Air Marshal. 509 St John’s, Newfoundland, 496
Slim, rIul, 300 StMenges, 104
Slim, W. J.. general-locotenent (ulterior StOiner, (17
felmaresal): in Somalia, 175 Stalin. mareal. i Garanlia Polonezã, 20; face pact
Slonim, ineercuirea nereuitU ageniianilorde lingà, cu Hitler, 23. 196; eaulã proteelie impotriva
219 atacului german, 65; Cripps II viziieazã pe.
Slovacia, desprinderea, 19 198; pürerea ui (Tiller despre, 203; inceareä
Sniigly-Rydz, Marshal, 42,46 sä evile un räzhoi eu Gennania, 210; solieilU
Smolensk, gennanii inainteazã caIro, 204, 222; al dotlea (ront, 405
trupe de parau1iti Ia, 334 Stalingrad, inaintarea gemianilor cairo, 324,329
Smuts, J. C.. felniarcal, insistä pentru acliuni in 330, 331; plan de cuccrire a, 324; trupele
Africa de Est, 176; sThtuie(e schimbare a rusqit care seapâ se aduna lIngä, 329; lupta
conianda Armatci a 8-a, 378; despic numirea peniru, 330, 334 336; ititäriri pentru, in
lui Darlan, 432 dauna marului prin Caucaz. 331;
Smytli. J. G.. general-maior, 310 contraofensiva sovteiieãsle Ia, 333, 335, 337
,,SNS”, organizatia,479 341, 343--345; lupic de siradä in, 340;
Solluin, 239. 253, 255; unnitrirea fortelor lui inccrcuii., 342 345; moralulgerrnn iilor wade
Romniel cátre, 398 Ia, 341; gcnnanii capiiuleaza Ia, 345
Solomon, insulele, planul,japonei de cueerire a, Stanley, Oliver. 18
449; sfcrele ui MacArthur i Nimitz Siavanger. planul hritanic do a ateriza a. 84; baza
desparpte de. 452; plan pentru oeuparea aerianü germanä do la, 143, 487
estului, de cãire americani, 466; japonezii Slilwell, Joseph, general, 311,475
a(acâ primii, 466. Vezi i Guadaleanal Slrauss, A.. general, 128
Solomon, Bätalia insulelor.de [ist, 466 Strunia, valca, 186
Soinalex, Camel Corps. 175 Strurnitia. valea, 186
Somalia italianii, inaiiuarea din Kenya in, (75,246 Student, K., general, eotiiatidant supreni al for)c!or
Somerville, James, amiral, t’or(a din Oeeanul Indianalui,3l3; germane acropurtate, despre pierderea
I’orp H a lui, 495 planunlor invaziet, 56; despre atacul asupra
Somme, riul, 123 ticcideniului, 100; II consinge pe Hitler
&n’n, 459 atacc Crela pe ealea aerului. I 89
Sosnkow ski, general. 46 Siumnie. general, 300

536
SlumpfLlI.A..gencral, 31 259; cuccnl dc Rommcl, 355, 359, 405
Styria. 185 Togo, H.. Conic, amiral, 288
Sudan. anieninlarea italian asupra. I 57. 71 Tojo, Ilideki. general. 275
arniala britanicã in. 174
Sudaiiczã. I orta Defensivã. 175
Suedia, mincreul de tier al. 67. 78 80: Tomaszow. 45
Tokyo. raiduri acriene anncanc asupra, 418 451 Tomuamasvk ( ‘urliss-Wright P401). 292.311
ncuiralitaiea.67; (‘hurchill inccarcá si ohIin ,.lorla, opcra(iunea”. 403 -434: smncrorniarca
eunirolul asupra niinclor dc fler din. 82, aiaeului dc lii Alanicin Cu. 386. 4(13;
planul AIiailor pentru inadarea. 84 amcricanii no sin( incintaim de dcc, 4(15:
Suez. (analul. plãniiirca capturirii. pc calea America acccptã, 406; comanda amcrican
acrulut. 188. 191 a. 406: päreri difente pris nd (Iala i locul.
Su/li’tk, 1-INIS. 492 407 408: intLrcsul liii Slalin slimil tic. 408:
Sumatra, peirolul diii. 274: in stiia hrilanicã, 451: Ianu1 final penini. 412; preltidiul diplomatic,
alacul phinuit asupra. 4X2 413; contidcnlialitatca exagcrati a
Sumnia, 69 iiiicrmcanilor, 414: franeezii Sc op.un ini!iiI.
Sundlo. colonel. 80 417: dcharcarea Ia (‘asahlanca. 418. dcharcãn
Suomussainti. 67 pun Mcdiierana. 421 424: eauzcazm criza dc
Super-Gymnast. opcratiunc:m”. 404 cscorte penlnt convoame. 51)4
,.Supramncircarca, opera(muncu’. 393 Toulon. tiota t’rancczi Ia, 433
Siria. 188 lours, guvernul Irancez in. 124
Siylling. general. 44 Tovcy. John. annual. 494. 5 14
Trenchard, Viconte iHugh, gencral-mamor), 303;
,.Soholmnu Deertu1ui”. 60 Tiigh Capuzzo. 249, 258, 348, 353
Trigh ci Abd. 247
Tiharka, 437 Trinconialee, 314
Tafaraoui. aerodroimi. 422 Trinidad, scutundmri de nave Iingã, 503
Tagairog. 3 IL 326 Tripartit, Pactul, 273
Takagi, T., contraaniiral, 452 Tripoli, brrianicii opriti din drummiul ãtrc, 167. 181;
Thmnpin. 300 At’nka Korps ajungc Ia, 167, 181; intäi iii cu
Tanmu. Assani, 311 blindate sift debarcalc Ia. 347,351; Rommel
Tanaka. conlraamiral, 472 se rctragc prin, 402
lankan. golful. insulcic Kurilc, 285 Tripolitania, ,.gitul dc sticlã” dc a Aghcila dintrc
Taranto, atacul naval britanic la, 281 Cyrcnaica i, 165; trupclc ui O’Connor nu
Tebessa, 436 rcucsc s cuccrcascã. 167; armata ui
Tebourba. 441 Rommcl in. 262.346,401; Romnici prinicc
Tedder. Arthur (ulterior Baron). Air Chief Marshal, ordin sä no ccdezc, 401
389 Troridheim, gcmianmi cucercsc, 75, 89: planul
Tell el Eisa. crcasta, 391 britanic dc deharcarc Ia, 84, 91; atacul
Templeton. irccãtoarea Papua, 464 britanicalor Ia, 91 92
Tenasscrmm, 310 Troubridgc. Thomas, coniandor, 412
Terck. riul, 332; valea, 333 Truk, insulelc Caroline, 466. 646, ba,.a navalã
Thailanda, 270, 295, 309 japonczã din, 4511,555. 702
l’hameshavcn, 147 Tsingtao. 271
Thonia. R. von, general. 234, 390 Tuapsc, 335
Tobruk. cuceril dc fortcle brilanice. 164; Tuck, Pinkney. 427
garnizoana rinas in. 170, 229- 231: Tug Argan, trccãtoarca. hãt.iIia de Ia. 174
Rommcl atac, 229, 231 232; Incerciri dc Tulagi, 452, 466,470; infhnteritii macmi cuccrcsc.
uurare a sarcinii. 229, 233. 296; Intárit pc 466
calea apci. 231,244: starcde ascdmu Ia, 233; - Tummar de est i Tunimar dc vest, tabcre, 162
r.ginicntul dc panzcrc Ia, 237; plänuirca Tunis, ordinul ui Ilitlerde a rczmsta CU 011CC prc(
atacului din in cadrul ,,OpcraiiuniiCruciatur’. in. 303: ncvoia alialilor dc a cuccri rapid,
246,250; Romnmel plänuicte atacarca, 248; 407 n: 1nipegcnuanei provizii in, 429. 436-
(‘mpul al 13-lea thee jonciunca cu foricic 438, alacul alialilor asupra, 436; planul de
din.254, 257: Atlika Korps se rctrage din. ocupare a aerodroinului din, 435

537