You are on page 1of 25

Coci Gram pozitiv aerobi Coci Gram pozitiv anaerobi

• Staphylococcus spp – Peptococcus


– Stafilococ auriu (coagulazo pozitiv) – Peptostreptococcus
– Stafilococ alb (coagulazo negativ)
• Streptococcus spp
– S.pyogenes (grup A beta hemolitic)
– S.agalactiae (grup B)
– S.bovis (grup D)
– Streptococi “orali” (viridans)
– S. pneumoniae
• Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)
Bacili Gram pozitiv anaerobi
Bacili Gram pozitiv aerobi • Actinomyces israelii
• Bacillus (anthracis, cereus)
• Corynebacterium diphteriae
• Clostridium perfringens, tetani, botulinum, difficile
• Erysipelothrix rhusiopathiae • Lactobacillus (facultativ anaerob)
• Listeria monocytogenes • Propionibacterium acnes (facult anaerob)
• Nocardia
Coci Gram negativ aerobi Coci Gram negativ anaerobi
Branhamella (Moraxella) catarrhalis • Veionella
Neisseria meningitidis Bacili Gram negativ anaerobi
• Bacteroides
Neiserria gonorrhoeae • Prevotella
• Fusobacterium
Bacili Gram negativ aerobi
Fermentativi Spirochaetaceae
Enterobacteriaceae (E. Coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Treponema, Borrelia, Leptospira
Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia,
Morganella morganii, Yersinia, Aeromonas, Vibrio Mycobacteriaceae
Fermentativi cu creștere dificilă (HACEK) Complexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)
Nefermentativi M.Leprae
• Pseudomonas aeruginosa (piocianic) Micobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii,
• Burkolderia cepacia marinum, xenopi)
• Stenotrophomonas maltophila Mycoplasmataceae
• Acinetobacter spp M.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticum
Alti BGN Chlamydiaceae
Haemophillus influenzae, Brucella, Pasteurella, Bordetella C. pneumoniae, psittaci, trachomatis
pertussis, Legionella, Campylobacter, Helicobacter, Rickettsiaceae
Gardnerella vaginalis R.conorii, typhi, prowazekii, Coxiella burnetii,
Ehrlichia, Bartonella henselae, quintana
Microorganismele comensale vs patogene

Saprofit: μorganism care se dezvoltă fără să


determine manifestări patologice (uneori Patogen: μorganism capabil
simbioză) să producă o boală
Oportunist: agent infecţios ce devine patogen infecţioasă (BI)
când imunitatea este alterată
De unde vin microorganismele care cauzează
infecţii?

• Microorganismele care produc infecţii (sporadice, epidemice,


endemice)
– Endogene: comensale/saprofite
– Exogene: aer, sol, apa, alimente, animale, oameni, vectori
Cum se transmite un agent patogen de la o
persoana la alta?

Indirect Direct:
 Prin intermediul: apei, hranei,  Atingere, sărut, contact
prod.biologice, organe, obiecte, sexual, picături Flugge
instrumente chirurgicale  Muşcătură de animal,
 Prin vectori: mecanic, biologic contact cu solul
 Prin aer (particule 1-5μm, nu picaturi  Transplacentar
Flugge)
Ce determina caracterul “periculos” al unui
microorganism?
De unde vin microorganismele care cauzează
infecţii?

• Dupa locul în care sunt dobândite infecţiile:


– Infecţii comunitare  germeni cu sensibilitatea la Ab de
regula pastrata

– Infectii asociate asistentei medicale  Gram-neg


posibil MDR; +/-ESBL

– Infecţii nozocomiale  Gram-neg MDR, germeni


fermentativi (piocianic, acinetobacter)

MDR=multi-drug resistant; ESBL=extended-spectrum beta-lactamase


Bacterii implicate frecvent în
infecţii comunitare

• Respiratorii:
Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus
influenzae, Moraxella catarrhalis, Mycoplasma pneumoniae
• Intestinale: Salmonella, Shigella
• Urinare: E.coli
• Genitale: N. gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis
• Cutanate: Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus
Bacterii implicate în infecţiile nozocomiale
Clostridium difficile
• dintre cele mai frecvente IN la ora actuala: “diareea postantibiotic” =
colita pseudomembranoasa

Stafilococ-MR
• Infectii mai frecvent nozocomiale, deci mai grave
• Prognosticul - mai putin bun
• Posibilitatile terapeutice (antibiotice) -considerabil reduse
(antibiograma este indispensabila)
Orice Stafilococ“de spital” este a priori MR pana la proba contrara!

Enterococi
• frecvent implicaţi în infecţii pelvine şi intra-abdominale
• pot produce endocardite, infectii urinare inalte

Bacili Gram-negativ
• Fermentativi - Enterobacterii (E.coli, Klebsiella, Enterobacter,
Serratia, Proteus, Citrobacter, mai rar Salmonella si Yersinia)
• Nonfermentativi: Acinetobacter, Pseudomonas
ESCAPE

= bacteriile cu abilitate de a scapa (escape) efectului antimicrobienelor


disponibile:

E Enterococcus faecium

S Staphylococcus aureus

C Clostridium difficile

A Acinetobacter baumannii

P Pseudomonas aeruginosa
K.pneumoniae, Enterobacter spp. si
E Enterobacteriaceae: alte specii rezistente ca
Escherichia coli si Proteus spp.

Peterson LR. Clin Infect Dis. 2009;49:992


Infecţia şi imunitatea antiinfecţioasă
• Infecţia: multiplicarea unui μorganism la nivelul unei gazde (poate fi
benefică)

• Boală infecţioasă: rezultatul agresării organismului de către un


agent patogen, care determină modificări:

Anatomice  Manifestări clinice (BOALA)


Funcţionale Biologice, umorale

VIRULENŢA AGENT PATOGEN <=> CAPACITATE DE APĂRARE

• Virulenţa: măsura cantitativă a patogenităţii (probabilitatea de a


determina boala)

• Patogenitatea: nr de persoane care dezvoltă boala clinic/nr de


persoane infectate

• Infectivitatea: nr de indivizi infectaţi/nr de indivizi susceptibili


(expuşi)
Durata până când o infecţie bacteriană devine
manifestă
Durata Boala Microorganism Mecanism

Min/ore Toxinfectie S aureus Toxină alimentară

Ore Fasceită Streptococcus Răspândirea


necrozantă pyogenes bacteriilor

Zile Antrax Bacillus anthracis Rezistenţă la macrofage

Săptămâni Abces pulmonar Anaerobi orali Proces piogenic necrotizant


Luni Endocardită bact. Streptococi β hemoliticiInfecţie sediu privilegiat

Ani (persistenţă) Osteomielita S.aureus Infecţie piogenă de ţesut


devitalizat +/-corp strain
Ani (latenţă) Tuberculoza Mycobacterium Reactivarea unui focar tuberculosis latent în
proces granulomatos
Decade Oncogeneză Helicobacter pylori Persistenţa inflamaţiei
selectează anomaliile celulare
Microbiomul uman

• Microbiom ~ Microbiota = ansamblul


microorganismelor care populeaza cvasistabil un
anumit areal

• Microbiomul uman ~ ansamblul microbiotelor care


populeaza diversele situsuri ale organismul uman:

– Pielea
– Tubul digestiv (cavitatea orala, intestinul subtire, colonul)
– Vaginul
– Caile respiratorii (fosele nazale)
Tubul digestiv

• Microbiota intestinala ajunge la 10^12 germeni/g materie fecala  10^14


germeni in tubul digestiv  1.2 kg = organ bacterian

• Suprafata tub digestiv ~ 400mp = cea mai mare suprafata expusa exteriorului 
necesita cea mai puternica aparare: >60-80% din totalul LfT= la nivel intestinal!
(majoritatea cu memorie, majoritatea CCR5)
Microbiota intestinală
increngaturi (phyla) predominante

Firmicutes 35-65%
Bacteroidetes 25-55%
Actinobacteria 8-55%
Proteobacteria 2%

+/-Verrucomicrobia (0-5%)
Kingdom Plylum Class Order Family Genus Species
King Philip Came Over From Great Spain
Firmicutes
 Lactobacillales  Lactobacillus spp
 Streptococcus spp, Enterococcus spp
 Clostridiales  Clostridium spp (cluster IV, XIV)
 SFB (segmented filamentous bacteria)
 Selenomonadales  Veillonella spp

Bacteroidetes    Bacteroides spp (B fragilis 41% microbiote)


Actinobacteria   Bifidobacterium spp
Actinobacteria
Proteobacteria
Proteobacteria
Enterobacteriales - Enterobacteriaceae
Pseudomonadales  Pseudomonas spp
Campylobacterales  Helicobacter spp

Verrucomicrobia
Veruccomicrobia
Verrucomicrobiales  Akkermansia muciniphila
Schirmer & al Cell 2016
100

Schirmer & al Cell 2016


Schirmer & al Cell 2016
Rolurile microbiotei intestinale

• Sinteza vitamine grup B si K


• Digestia polizaharidelor complexe de origine vegetala
• Bariera pentru patogenii introdusi in organism

• Diabet zaharat (SFB, Akk)


• Patologie cardio-vasculara
• Obezitate (Akkermansia muciniphila)
• Imbatranire

• Atractie sexuala (Klebs vs Ps)

• Anxietate, depresii, alte tulburari de comportament


(Bacteroides, Bifido, Lactobacillus ramnosis)

• Imunitate (20 genuri - 41 spp) – in special produsii lor


Dao &al Gut 2016; Naito &al J. Clin. Biochem. Nutr. 2018; Chen &al Front. Microbiol. 2018
Conexiunea intestin-creier; film Caltech
Organul imunitar
• Microbiota - rol esential in dezv& antrenarea sistemului imun: soriceii germs-free hraniti
cu hrana autoclavata& apa sterila dezvolta foarte putini foliculi limfatici intestinali si in
organe limfatice la distanta – linii lfT si B sarac dezvoltate , aberante

• Microbiota in sine (<) sau prin metaboliti (>>) poate varia pana la 10% rasp imun!!
• Actioneaza in special pe TNF-A (Mo) si IFN-G (Lf)
• Tunning al sistemului imun/comutare pe raspuns Th1, Th2, Th17 si Tregs:

Lactobacillus,
Clostridium cluster IV & XIV
SFB (Candidatus savagella) Th0 Bacteroides fragilis
ultima parte IS, primii 2-3 ani Bifidobacterium
B
de viata: ↑IgAs; preventie IL1
2
GF- TG
IL4
Akkermansia
T IL6 F-
DZI; ↑Th17 B
↑Tregs  ↑IL10

Th1 Th17
Th17 Treg
Treg Th2

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

IFN-G IL17 TGF-B IL4


IL22 IL10 IL10
Probiotice

• Pro-bios = pentru viata (lunga)


• ~100 ani, Elie Metchnikoff, parintele imunologiei (Nobel): microbii intestinali =
cauza imbatranirii? Imbatranirea=autointoxicatie  bacteriile producatoare de
acid lactic (din iaurt) suprima cresterea bacteriilor proteolitice, care provoaca
“autointoxicarea”
• Probiotice - Fuller (1989):“live microbial feed supplements that beneficially affect
the host animal by improving its intestinal microbial balance.” bacteria such as
lactic-acid bacteria and Escherichia coli strains (such as E. coli Nissle 1917), as
well as yeast species including most prominently Saccharomyces boulardii

• Prebiotice =“nondigestible food ingredients (lactulose, inulin, psyllium, and other


oligosaccharides) that beneficially affect the host by selectively stimulating the
growth and/or activity of one or a limited number of bacteria in the colon.”
(onions, garlic, asparagus, leeks, artichoke, bananas, tomatoes, wheat, oats, soy
beans, etc)

• Synbiotics are a combination of a prebiotic and a probiotic, such as inulin and


Lactobacillus rhamnosus GG or Bifidobacter longum.
Verna&al Ther Adv Gastroenterol, 2010
Verna&al Ther Adv Gastroenterol, 2010
Ce mancam?

• Probiotice
– Iaurt: din lapte pasteurizat, NU UHT!!; drojdie
– Comerciale: cand suntem sanatosi sau macar stabili!

• Prebiotice & alte:


– Polifenoli: struguri, (vin), ceai, mere, coacaze, merisor, midii
– Isoflavone: soia
– Acid clorogenic: cafea
– Tryptophan (W): ou, cod, naut, susan, ciocolata, lactate
– Acid palmitoleic: uleiuri vegetale, marine, nuci Macadamia

• In calatorii:
– Nu produse “stradale”!
– Hrana: “Cook it, boil it, peel it or…forget it!”
– Probiotice comerciale anterior testate
– Apa imbuteliata – preferabil carbogazoasa (↑CO2)
– Vaccinarea calatorului;
– Trusa de calatorie: rifaximina, diosmectita, azitromicina

You might also like